Release by MedTorrents.

com
următoarele condiţii:

Teste la a) [ ] este dextrogiră

b) [ ] este anomer beta

Biochimie c) [ ] este anomer alfa

d) [ ] este levogiră
e) [x] configuraţia atomului de carbon asimetric cel mai

2012 depărtat de gruparea carbonil este identică cu cea a

carbonului asimetric din D-gliceraldehidă

7. Referitor la monozaharide sunt corecte afirmaţiile:

GLUCIDE
a) [x] formează semiacetali interni printr-o reacţie de adiţie
1. Funcţiile glucidelor: intramoleculară între o grupare aldehidică sau cetonică şi o
grupare alcool
a) [x] energetică b) [ ] reacţiile de formare a semiacetalilor interni sunt
b) [ ] menţin presiunea oncotică ireversibile
c) [ ] sunt emulgatori c) [x] prin reacţia de ciclizare aldohexozele formează
d) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor cicluri piranozice
nucleici d) [ ] prin reacţia de ciclizare cetohexozele formează
e) [ ] de transport cicluri piranozice
e) [x] ca urmare a reacţiei de ciclizare apar doi
2. Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman: stereoizomeri supranumerari – anomerii alfa şi beta

a) [ ] amiloza 8. Reacţiile de reducere a monozaharidelor:

b) [x] glucoza
c) [x] glicogenul a) [ ] D-sorbitolul se formează doar prin reducerea D-
d) [x] riboza, dezoxiriboza glucozei
e) [ ] amilopectina b) [ ] numai aldozele formează polialcooli prin reducere
c) [x] prin reducerea D-fructozei se obţin D-sorbitol şi D-
3. Monozaharidele sunt: manitol
d) [x] reducerea monozaharidelor este catalizată de enzime
a) [x] compuşi polihidroxicarbonilici NADH şi NADPH dependente
b) [ ] polialcooli e) [x] retinopatia diabetică este determinată de acumularea
c) [ ] esteri simpli sorbitolului în retină
d) [ ] eteri compuşi
e) [ ] aldehide 9. Reacţiile de oxidare a monozaharidelor:

4. Referitor la monozaharide sunt adevărate afirmaţiile:
a) [x] se împart în trioze, tetroze, pentoze, hexoze în
funcţie de numărul atomilor de carbon
b) [ ] toate monozaharidele posedă unul sau mai mulţi
atomi de carbon chirali
c) [x] unele glucide conţin azot, fosfor sau sulf
d) [x] monozaharidele ce conţin atomi de carbon asimetrici
se împart în seriile L şi D
e) [ ] monozaharidele seriei D sunt obligatoriu dextrogire,
iar cele ale seriei L – levogire
a) [ ] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil
se obţin acizi uronici
b) [x] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil
se obţin acizi aldonici
c) [x] oxidarea monozaharidelor în mediu acid conduce la
formarea acizilor aldarici
d) [x] gluconatul de calciu se utilizează pentru prevenirea
hipocalcemiilor şi a tetaniei
e) [x] acidul glucuronic se utilizează ca agent de conjugare
10. Maltoza:

5. Afirmaţii corecte referitor la monozaharide sunt:
a) [ ] se supun hidrolizei
b) [x] sunt compuşi polihidroxicarbonilici
c) [ ] toate monozaharidele formează semiacetali
intramoleculari
d) [x] se clasifică în cetoze şi aldoze
e) [ ] toate monozaharidele au doi anomeri – alfa şi beta
6. Monozaharida aparţine seriei D dacă îndeplineşte
a) [x] este dizaharidă cu proprietăţi reducătoare
b) [ ] este monozaharidă cu proprietăţi reducătoare
c) [x] se obţine sub acţiunea amilazei pancreatice
d) [x] este compusă din 2 molecule de alfa-glucoză
e) [ ] este unitatea repetitivă a celulozei
11. Lactoza:
a) [ ] este dizaharidă alcătuită din două molecule de alfa-
galactoză

b) [x] monozaharidele constituente sunt piranoze
c) [ ] este unitatea repetitivă a glicogenului
d) [ ] nu posedă proprietăţi reducătoare
e) [x] poate fi sintetizată în celulele umane
12. Zaharoza:
a) [ ] este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză
b) [ ] posedă proprietăţi reducătoare
c) [ ] se obţine prin hidroliza amidonului
d) [ ] ambele monozaharide constituente sunt în formă
furanozică
e) [x] este hidrolizată de zaharaza intestinală până la alfa-
glucopiranoză şi beta-fructofuranoză
13. Glucoza:
a) [x] există sub forma a 2 anomeri – alfa şi beta
b) [ ] forma glucofuranozică este cea mai stabilă
c) [x] prin oxidarea glucozei la C6 rezultă acidul glucuronic
d) [ ] nu posedă atomi asimetrici de carbon
e) [x] este o aldohexoză cu 4 atomi de carbon chirali
14. Galactoza:
a) [ ] este principalul glucid din sânge
b) [ ] este o cetopiranoză
c) [x] este un epimer al glucozei
d) [ ] în lactoză este prezentă în formă de alfa-anomer
e) [ ] nu posedă proprietăţi reducătoare
15. Fructoza:
a) [ ] prin reducere poate forma numai D-sorbitol
b) [ ] este o cetopiranoză
c) [x] este componentă a zaharozei
d) [ ] este principalul glucid din sânge
e) [ ] este principala componentă a lactozei
16. Dezoxiriboza:
a) [x] este componentă a unor nucleozide
b) [ ] este componentă a RNA
c) [x] există în formă furanozică
d) [ ] nu conţine nici o grupare -OH
e) [ ] este un izomer al ribozei
17. Riboza:
a) [ ] este o cetoză
b) [ ] conţine 5 atomi chirali
c) [ ] este componentă a DNA
d) [x] este componentă a NAD+-lui şi FAD-lui
e) [x] poate fi fosforilată
18. Homoglicanii:
a) [ ] unitatea structurală a celulozei este maltoza
b) [x] celuloza este o polizaharidă predominantă în regnul
vegetal
Release by MedTorrents.com
c) [x] amidonul este alcătuit din alfa-glucoză
d) [ ] glicogenul este alcătuit din beta-glucoză
e) [ ] în structura celulozei predomină legăturile α-1,6-
glicozidice
19. Selectaţi homoglicanii:
a) [ ] heparina
b) [x] amidonul
c) [ ] manoza
d) [x] celuloza
e) [x] glicogenul
20. Selectaţi heteroglicanii:
a) [ ] amilopectina
b) [x] acidul hialuronic
c) [ ] maltoza
d) [x] keratan sulfaţii
e) [x] heparina
21. Afirmaţii corecte referitor la glucide:
a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor
b) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-
galactoză
c) [x] ambele hexoze din lactoză sunt în formă piranozică
d) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge
e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză
22. Afirmaţii corecte referitor la glucide:
a) [ ] glucoza nu poate forma O-, S- sau N-glicozide
b) [x] glucoza intră în componenţa lactozei
c) [ ] beta-glucoza este componentă a amilopectinei
d) [ ] fructoza este componentă a lactozei
e) [x] fructoza din componenţa zaharozei este în formă de
beta-furanoză
23. Digestia glucidelor:
a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează
legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharide
b) [x] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine
maltoză, maltotrioză, α-dextrine
c) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză
d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat
e) [ ] celuloza este scindată de amilaza pancreatică
24. Intoleranţa la lactoză:
a) [ ] este determinată de deficitul galactokinazei
b) [x] este determinată de deficitul de lactază
c) [x] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la lactoză
poate fi moştenită şi dobândită
d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, flatulenţă,
diaree cronică
e) [ ] se manifestă prin cataractă
25. Absorbţia glucozei:

a) [x] necesită Na+
b) [ ] necesită Ca2+
c) [x] necesită enzima Na+,K+-ATP-aza
d) [ ] implică antiportul glucozei şi al ionilor de sodiu
e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu
26. Glicogenul:
a) [x] se depozitează în muşchii scheletici
b) [ ] se depozitează în ţesutul adipos
c) [x] se depozitează în ficat
d) [x] ficatul utilizează depozitele de glicogen pentru
menţinerea glicemiei
e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu
energie timp de 15-20 zile
27. Glicogenoliza:
a) [x] este scindarea glicogenului
b) [ ] este scindarea glucozei
c) [ ] este un proces strict hidrolitic
d) [ ] decurge intens postprandial
e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie
28. Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen
fosforilaza):
a) [ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucoza
b) [x] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze +
glucozo-1-fosfat
c) [ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze +
glucozo-6-fosfat
d) [x] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-
glicozidice
e) [ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-
glicozidice
29. Glicogen fosforilaza:
a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilare
c) [x] forma activă este cea fosforilată
d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi
legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen
e) [ ] este activată de ATP
30. Reglarea hormonală a glicogenolizei:
a) [ ] insulina activează glicogenoliza
b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza
c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei
e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea
adrenalinei, glucagonului
31. Reacţia chimică: Glucozo-1-fosfat ↔ Glucozo-6-
fosfat:
a) [x] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
Release by MedTorrents.com
b) [ ] este catalizată de enzima glucozo-6-fosfat izomeraza
c) [ ] este o reacţie din glicoliză
d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză
e) [x] este o reacţie din glicogenoliză
32. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în
muşchii scheletici:
a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi
pentru energie
b) [ ] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea
glucozo-6-fosfatazei
c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în
sânge şi utilizată de ţesuturi pentru energie
d) [x] G-6-P se include în glicoliză
e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru
muşchi
33. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în
ficat:
a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi
pentru energie
b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea
glucozo-6-fosfatazei
c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată
în sânge şi utilizată de ţesuturi pentru energie
d) [ ] G-6-P se include în glicoliză în ficat
e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru
ficat
34. Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen
(glicogenoliza):
a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfataza
b) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza
c) [x] este catalizată de enzima de deramificare
d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-
1,6-1,4-glican transferazică
e) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-
glicozidazică
35. Selectaţi enzimele glicogenolizei:
a) [ ] glicogen sintaza
b) [x] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [ ] glucokinaza
e) [x] enzima de deramificare
36. Glicogenogeneza:
a) [ ] este sinteza glucozei
b) [x] este sinteza glicogenului
c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile
d) [x] decurge intens postprandial
e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie
37. Selectaţi enzimele glicogenogenezei:

a) [x] glicogen sintaza
b) [ ] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [x] glucokinaza
e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza
38. Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):
a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP
b) [x] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP
c) [x] glicozo-6-fosfat → glucozo-1-fosfat
d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
39. Glicogenogeneza (reacţia catalizată de enzima glicogen
sintaza):
a) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-1-fosfat → glicogen n+1
glucoze + H3PO4
b) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-6-fosfat → glicogen n+1
glucoze + H3PO4
c) [x] glicogen n glucoze + UDP-glucoza → glicogen n+1 glucoze +
UDP
d) [x] glicogen sintaza formează legăturile alfa-1,4-
glicozidice
e) [ ] glicogen sintaza formează legăturile alfa-1,6-
glicozidice
40. Glicogen sintaza:
a) [x] este enzima reglatoare a glicogenogenezei
b) [x] este reglată prin fosforilare-defosforilare
c) [ ] forma activă este cea fosforilată
d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi
legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen
e) [x] necesită prezenţa glicogeninei, proteină cu funcţie de
iniţiere a sintezei glicogenului
41. Reglarea hormonală a glicogenogenezei:
a) [x] insulina activează glicogenogeneza
b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza
c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza
d) [x] insulina conduce la defosforilarea glicogen sintazei
e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea
adrenalinei, glucagonului
42. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen
(glicogenogeneza):
a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza
b) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
c) [x] este catalizată de enzima de ramificare
d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-
1,4-1,6-transglicozidazică
e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-
glicozidazică
43. Glicogenina:
Release by MedTorrents.com
a) [ ] este un fragment de glicogen
b) [x] este o proteină
c) [x] posedă activitate glucozil transferazică
d) [ ] participă la scindarea glicogenului
e) [x] participă la iniţierea sintezei glicogenului
44. Utilizarea glucozo-6-fosfatului (G-6-P) în ficat:
a) [x] sinteza glicogenului
b) [x] calea pentozo-fosfat
c) [x] glicoliza
d) [ ] G-6-P este secretat în sânge
e) [x] G-6-P este scindat hidrolitic de glucozo-6-fosfatază,
iar glucoza obţinută este secretată în sânge
45. Glicogenozele:
a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale
enzimelor implicate în metabolismul glicogenului
b) [x] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen
în diferite ţesuturi
c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se
depozitează doar în ficat
d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului
este normală
e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din
alimentaţie
46. Boala von Gierke:
a) [x] este o glicogenoză determinată de activitatea redusă
a glucozo-6-fosfatazei din ficat, rinichi, intestin
b) [ ] este determinată de activitatea redusă a glucozo-6-
fosfatazei din muşchi
c) [x] este prezentă hepatomegalia
d) [x] se manifestă prin hipoglicemii
e) [ ] nu este însoţită de dereglări neurologice
47. Glucokinaza:
a) [x] este prezentă doar în ficat
b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor
hexoze
c) [x] posedă KM mare pentru glucoză
d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat
e) [x] este enzimă iductibilă, activată de insulină
48. Hexokinaza:
a) [ ] este prezentă doar în ficat
b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor
hexoze
c) [x] posedă KM mică pentru glucoză
d) [x] este inhibată de glicozo-6-fosfat
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
49. Glicoliza:
a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici
b) [x] are loc în toate ţesuturile

c) [x] reprezintă scindarea glucozei
d) [ ] reprezintă scindarea glicogenului
e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali
ai glicolizei sunt CO2 şi H2O
50. Glicoliza:
a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile
b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este
lactatul
c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al
glicolizei este 12 ATP
d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt
CO2 şi H2O
e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei
este 12 ATP
51. Reacţia: Glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP:
a) [x] este prima reacţie din glicoliză
b) [x] este prima reacţie din glicogenogeneză
c) [ ] în toate ţesuturile este catalizată de enzima
hexokinaza
d) [ ] hexokinaza este enzimă din clasa ligazelor
e) [x] în muşchi hexokinaza este inhibată de glucozo-6-
fosfat
52. Reacţia: Glucozo-6-fosfat ↔ fructozo-6-fosfat:
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
d) [x] este catalizată de enzima glucozofosfat izomeraza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă
alosterică
53. Reacţia: Fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-
difosfat + ADP:
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfofructomutaza
d) [x] este catalizată de enzima fosfofructokinaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă
reglatoare
54. Reglarea activităţii fosfofructokinazei:
a) [x] modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6-
difosfatul
b) [ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea
enzimei
c) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai
enzimei
d) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativi
e) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt
activatori ai enzimei
55. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat
+ dihidroxiacetonfosfat:
Release by MedTorrents.com
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataza
d) [x] este catalizată de enzima fructozo-1,6-
difosfataldolaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază
56. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat ↔
dihidroxiacetonfosfat:
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima triozofosfat mutaza
d) [x] este catalizată de enzima triozofosfat izomeraza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o
transferază
57. Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat + NAD + + H3PO4 ↔
1,3-difosfoglicerat + NADH+H+
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat
dehidrataza
d) [x] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat
dehidrogenaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază
58. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat +
ATP
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza
d) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o ligază
59. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat +
ATP
a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [x] 1,3-difosfogliceratul este un compus
supermacroergic
d) [ ] este o reacţie din calea pentozo-fosfat de oxidare a
glucozei
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă
reglatoare
60. Reacţia: 3-fosfoglicerat ↔ 2-fosfoglicerat
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza
d) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa
transferazelor
61. Reacţia: 2-fosfoglicerat ↔ fosfoenolpiruvat + H 2O
 Release by MedTorrents.com
c) [x] 2 ATP
a) [x] este o reacţie a glicolizei d) [x] 2 H2O
b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei e) [x] 2 molecule de lactat
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat
carboxikinaza 68. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:
d) [x] este catalizată de enzima enolaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază a) [ ] piruvatcarboxilaza
b) [ ] fosfoglucoizomeraza
62. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP c) [x] hexokinaza
d) [x] fosfofructokinaza
a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă e) [x] piruvatkinaza
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [ ] piruvatul este un compus macroergic 69. Glicoliza este activată de:
d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă a) [ ] NADH
reglatoare b) [ ] ATP
c) [ ] glucozo-6-fosfat
63. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP d) [x] fructozo-2,6-difosfat
e) [x] AMP, ADP
a) [x] este o reacţie a glicolizei
b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezei 70. Glicoliza este inhibată de:
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat
carboxikinaza a) [ ] NAD+
d) [x] este catalizată de enzima piruvatkinaza b) [x] citrat
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă c) [x] acizii graşi
reglatoare d) [ ] glucoză
e) [ ] AMP
64. Reacţia: Piruvat + NADH+H+ ↔ lactat + NAD+
71. Activatorii (1) şi inhibitorii (2) alosterici ai
a) [ ] are loc în condiţii aerobe fosfofructokinazei:
b) [x] are loc în condiţii anaerobe
c) [x] este catalizată de enzima lactatdehidrogenaza (LDH) a) [ ] citrat AMP
d) [x] LDH este oxido-reductază b) [x] ADP 1,3-difosfoglicerat
e) [ ] este o reacţie din ciclul Krebs c) [ ] ATP ADP
d) [x] fructozo-2,6-difosfat ATP
65. Căile de utilizare a piruvatului: e) [x] AMP fosfoenolpiruvat

a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA 72. În glicoliză ATP-ul se formează în reacţiile catalizate
b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactat de enzimele:
c) [x] se carboxilează la oxaloacetat
d) [ ] se oxidează în lanţul respirator a) [ ] hexokinaza
e) [x] poate fi utilizat în gluconeogeneză b) [ ] fosfofructokinaza
c) [x] fosfogliceratkinaza
66. Reacţia sumară a glicolizei anaerobe: d) [ ] glucokinaza
e) [x] piruvatkinaza
a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP +
2H3PO4 73. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:
b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP +
2H2O a) [ ] glucoza → glucozo-6-fosfat
c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP + b) [x] fosfoenolpiruvat → piruvat
2H2O c) [ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfat
d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP + d) [x] succinil-CoA → succinat
2H2O e) [x] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat
e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP +
4H2O 74. Reglarea glicolizei:

67. Produsele finale ale glicolizei anaerobe: a) [ ] toate enzimele glicolizei sunt enzime alosterice
b) [x] doar enzimele ce catalizează reacţiile ireversibile ale
a) [ ] 2 molecule de piruvat glicolizei sunt reglatoare
b) [ ] glucoza c) [ ] sarcina energetică înaltă a celulei activează enzimele
 Release by MedTorrents.com
reglatoare ale glicolizei 81. Fermentaţia alcoolică:
d) [x] citratul, fosfoenolpiruvatul, 1,3-difosfogliceratul
sunt inhibitori ai fosfofructokinazei a) [x] este transformarea glucozei în etanol
e) [x] acetil-CoA este inhibitor al piruvatkinazei b) [ ] toate reacţiile fermentaţiei alcoolice diferă de
reacţiile glicolizei
75. Reglarea hormonală a glicolizei: c) [ ] piruvatul se transformă direct în etanol sub acţiunea
alcool dehidrogenazei
a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea d) [x] piruvatul se transformă în acetaldehidă sub acţiunea
concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat piruvat decarboxilazei
b) [x] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizei e) [x] acetaldehida se reduce la etanol sub acţiunea alcool
c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale dehidrogenazei
glicolizei
d) [ ] somatotropina stimulează glicoliza 82. Enzime comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei:
e) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică
a) [ ] hexokinaza
76. Enzimele comune pentru glicoliză şi fermentaţia b) [x] fosfoglicerat kinaza
alcoolică: c) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] fosfoglicerat mutaza
a) [x] piruvat kinaza e) [ ] fructozo-1,6-difosfataza
b) [ ] alcool dehidrogenaza
c) [ ] lactat dehidrogenaza 83. Gluconeogeneza:
d) [x] fosfoglicerat kinaza
e) [ ] piruvat decarboxilaza a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză
b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice
77. Care enzimă nu participă la scindarea aerobă a c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate
glucozei? d) [x] decurge intens în inaniţie
e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers
a) [ ] piruvat kinaza reacţiilor glicolizei
b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [x] lactat dehidrogenaza 84. Gluconeogeneza:
d) [ ] malat dehidrogenaza
e) [ ] piruvat dehidrogenaza a) [x ] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei
reacţii ireversibile din glicoliză
78. Produsele finale ale oxidării complete a unei molecule b) [ ] are loc intens în intervalele postprandiale
de glucoză: c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi
d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii
a) [x] 38 ATP e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente
b) [x] 44 H2O (creierul, eritrocitele)
c) [x] 6 CO2
d) [ ] 22 H2O 85. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru
e) [ ] 44 ATP gluconeogeneză:

79. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a a) [x ] glicerolul

unei molecule de piruvat: b) [ ] acizii graşi
c) [ ] acetoacetatul
a) [ ] 3 d) [x] lactatul
b) [ ] 2 e) [x] oxaloacetatul
c) [x] 15
d) [ ] 30 86. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru
e) [ ] 6 gluconeogeneză:

80. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a a) [ ] beta-hidroxibutiratul

unei molecule de lactat: b) [x] piruvatul
c) [x] aminoacizii glucoformatori
a) [ ] 6 d) [ ] colesterolul
b) [x] 18 e) [ ] bazele azotate purinice
c) [ ] 15
d) [ ] 36 87. Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP + H2O → oxaloacetat +
e) [ ] 3 ADP + H3PO4:

a) [x] este o reacţie anaplerotică
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] are loc în citozol
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o
transferază
88. Piruvat carboxilaza:
a) [ ] este enzimă a glicolizei
b) [x] este enzimă a gluconeogenezei
c) [x] gruparea prostetică a enzimei este biotina
d) [ ] gruparea prostetică a enzimei este tiamin-pirofosfatul
e) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA
89. Reacţia: Oxaloacetat + GTP ↔ fosfoenolpiruvat + CO2
+ GDP:
a) [ ] este o reacţie din glicogenogeneză
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [x] are loc în citozol
e) [x] raportul ATP/ADP înalt favorizează formarea
fosfoenolpiruvatului
90. Fosfoenolpiruvat carboxikinaza:
a) [ ] este enzimă a glicolizei
b) [x] este enzimă a gluconeogenezei
c) [x] este o enzimă reglatoare
d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei
e) [ ] raportul ATP/ADP mic activează enzima
91. Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţa
următoarelor enzime:
a) [x] piruvat carboxilaza
b) [x] fructozo-1,6-difosfataza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] lactat dehidrogenaza
e) [ ] fosfofructokinaza
92. Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat + H2O → fructozo-6-
fosfat + H3PO4:
a) [ ] este o reacţie din glicogenoliză
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] are loc în mitocondrii
e) [x] enzima ce catalizează reacţia este fructozo-1,6-
difosfataza
93. Fructozo-1,6-difosfataza:
a) [ ] este enzimă a glicogenolizei
b) [x] este enzimă a gluconeogenezei
c) [ ] este activată de fructozo-2,6-difosfat
d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei
e) [ ] raportul ATP/ADP mic activează enzima
Release by MedTorrents.com
94. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + H2O → glucoză + H3PO4:
a) [x] este o reacţie din glicogenoliză
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] are loc în mitocondrii
e) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-
fosfataza
95. Glucozo-6-fosfataza:
a) [x] este enzimă a glicogenolizei
b) [x] este enzimă a gluconeogenezei
c) [x] este o hidrolază
d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză
e) [ ] este activată de insulină
96. Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare:
a) [x] 2 molecule de piruvat
b) [x] 4 ATP
c) [x] 2 GTP
d) [ ] 6 H3PO4
e) [ ] 6 ADP
97. Activatori ai gluconeogenezei sunt:
a) [ ] glucoza
b) [ ] AMP
c) [x] ATP
d) [x] acetil-CoA
e) [ ] NAD+
98. Reglarea hormonală a gluconeogenezei:
a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale
gluconeogenezei prin fosforilarea lor
b) [x] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale
gluconeogenezei
c) [ ] insulina activează gluconeogeneza
d) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport
crescut de aminoacizi din muşchi şi glicerol din ţesutul
adipos
e) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza
99. Selectaţi reacţiile necesare pentru includerea
glicerolului în gluconeogeneză:
a) [x] glicerol + ATP → glicerol-3-fosfat + ADP
b) [ ] glicerol + H3PO4 → glicerol-3-fosfat
c) [x] glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat +
NADH+H+
d) [ ] glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ gliceraldehid-3-fosfat +
NADH+H+
e) [x] dihidroxiaceton-fosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat
100. Gluconeogeneza din glicerol necesită enzimele:
a) [x] glicerol kinaza
b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza
 Release by MedTorrents.com
+
c) [ ] piruvat carboxilaza NADH+H + CO2
d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5-fosfat +
e) [x] fructozo-1,6-difosfataza NADPH+H+ + CO2

101. Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele: 107. Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:

a) [x] alaninaminotransferaza a) [ ] FADH2

b) [x] piruvat carboxilaza b) [x] glucozo-6-fosfat
c) [ ] piruvat kinaza c) [x] 2 NADP+
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza d) [ ] ATP
e) [ ] fosfofructokinaza e) [ ] ribozo-5-fosfat

102. Gluconeogeneza din acid aspartic necesită enzimele:
a) [x] aspartataminotransferaza
b) [ ] piruvat carboxilaza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [ ] fosfofructokinaza
103. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:
a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite
b) [ ] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale,
glandele mamare
c) [x] în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în
pentoze
d) [x] în etapa neoxidativă are loc conversia pentozelor în
hexoze
e) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile
104. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:
a) [x] sinteza pentozelor
b) [ ] generarea de NADH
c) [x] generarea de NADPH
d) [ ] generarea de FADH2
e) [ ] formarea pirofosfatului
105. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-
fosfogluconolactonă + NADPH+H+:
a) [ ] este o reacţie din glicoliză
b) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare
a glucozei
c) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat
dehidrogenaza
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este lactonaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de
NADPH
106. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozo-
fosfat:
a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-fosfogluconolactonă
+ NADH+H+
b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-
fosfogluconolactonă + NADPH+H+
c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconat
d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat +
108. Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului
pentozo-fosfat:
a) [ ] ribulozo-5-fosfat
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] ATP
d) [ ] NADH
e) [x] 2 NADPH
109. Deficienţa glucozo-6-fosfat dehidrogenazei (G-6-P
DH):
a) [x] în eritrocite şuntul pentozo-fosfat este unica cale de
generare a NADPH-lui
b) [ ] în eritrocite NADPH-ul se obţine doar în reacţia
catalizată de enzima malică
c) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH se manifestă prin
hemoliză
d) [x] hemoliza din deficienţa ereditară a G-6-P DH este
cauzată de acumularea H2O2
e) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH este frecventă la
persoanele din regiunile infectate de malarie
110. Etapa neoxidativă a şuntului pentozo-fosfat:
a) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile
b) [x] reacţiile sunt catalizate de transcetolaze şi
transaldolaze
c) [x] conversia pentozelor în hexoze se amplifică când
necesitatea de NADPH este mai înaltă decât necesitatea de
pentoze
d) [x] conversia hexozelor în pentoze se amplifică când
necesitatea de pentoze este mai înaltă decât necesitatea de
NADPH
e) [ ] coenzima transcetolazei este piridoxalfosfatul
111. NADPH:
a) [ ] generează ATP în lanţul respirator
b) [x] contribuie la menţinerea gradului normal de oxidare
a Fe2+ în hemoglobină
c) [ ] participă la oxidarea acizilor graşi
d) [x] este donor de H în sinteza aminoacizilor dispensabili
e) [x] participă la generarea speciilor reactive ale O 2 în
granulocite
112. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):

a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP
b) [x] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP
c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat +
ADP
d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat +
dihidroxiacetonfosfat
e) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă +
dihidroxiacetonfosfat
113. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în
ficat:
a) [ ] hexokinaza
b) [x] fructokinaza
c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza
e) [x] triozokinaza
114. Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi
reacţiile):
a) [x] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP
b) [ ] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP
c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat +
ADP
d) [x ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat +
dihidroxiacetonfosfat
e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă +
dihidroxiacetonfosfat
115. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în
muşchii scheletici:
a) [x] hexokinaza
b) [ ] fructokinaza
c) [x] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [ ] fructozo-1-fosfat aldolaza
e) [ ] triozokinaza
116. Fructozuria esenţială:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructokinazei
c) [x] are loc acumulare de fructoză
d) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal
117. Intoleranţa la fructoză:
a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-
fosfataldolazei
b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-
difosfataldolazei
c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6-
fosfataza
d) [x] conduce la insuficienţă hepatică, ciroză
e) [x] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice
118. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):
Release by MedTorrents.com
a) [x] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADP
b) [ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADP
c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-
galactoza + glucozo-1-fosfat
d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza +
H4P2O7
e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza
119. UDP-glucoza poate fi utilizată:
a) [x] în glicogenogeneză
b) [x] pentru sinteza glicolipidelor
c) [ ] pentru sinteza glicerofosfolipidelor
d) [x] pentru sinteza UDP-glucuronatului
e) [x] la sinteza glicoproteinelor
120. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:
a) [x] galactokinaza
b) [ ] hexokinaza
c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza
d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza
e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza
121. Galactozemia:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
c) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat
d) [x] se manifestă prin cataractă determinată de
acumularea galactitolului în cristalin
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal
122. Intoleranţa la galactoză:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-
hexozo-1-fosfat uridiltransferazei
c) [ ] se acumulează doar galactoză
d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal
e) [x] se manifestă clinic prin cataractă
123. UDP-glucuronatul:
a) [x] este donator de glucuronil la sinteza
glicozaminoglicanilor
b) [x] participă la conjugarea substanţelor toxice endo- şi
exogene
c) [ ] este donator de glucuronil la sinteza cerebrozidelor
d) [ ] participă la sinteza lactozei
e) [x] deficienţele ereditare ale glucuronil transferazelor
conduc la perturbarea proceselor de dezintoxicare
124. Sinteza acidului glucuronic (selectaţi reacţiile):
a) [ ] glucozo-6-fosfat + UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
b) [x] glucozo-1-fosfat + UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
c) [ ] glucoza + UTP → UDP-glucoza + H3PO4
d) [x] UDP-glucoza + 2NAD+ + H2O ↔ UDP-glucuronat +
2NADH + 3H+

+
e) [ ] UDP-glucoza + 2NAD + O2 ↔ UDP-glucuronat +
2NADH + 3H+
125. Sinteza lactozei:
a) [x] UDP-galactoza + glucoza → lactoza + UDP
b) [x] reacţia este catalizată de lactozosintaza
c) [ ] lactozosintaza este prezentă în toate ţesuturile
d) [x] lactozosintaza este alcătuită din subunitatea
catalitică (galactotransferaza) şi subunitatea reglatoare
(lactalbumină)
e) [x] prolactina induce sinteza lactalbuminei
126. În intervalele interprandiale glicemia este menţinută
prin:
a) [x] glicogenoliza hepatică
b) [ ] glicogenoliza musculară
c) [ ] gluconeogeneza din aminoacizi cetoformatori
d) [x] gluconeogeneza din acid lactic
e) [x] creşterea raportului glucagon/insulină
127. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:
a) [x] stres
b) [x] activarea glicogenolizei
c) [ ] activarea glicolizei
d) [ ] diminuarea gluconeogenezei
e) [ ] hiperinsulinism
128. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:
a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic
b) [ ] amplificarea glicogenogenezei
c) [ ] adenoamele ţesutului insular al pancreasului
d) [ ] maladia Addison
e) [x] hipercorticism
129. Hipoglicemia poate fi cauzată de:
a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic
b) [ ] activarea glicogenolizei
c) [x] amplificarea glicolizei
d) [x] hiperinsulinism
e) [ ] activarea gluconeogenezei
130. Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:
a) [x] diabetul zaharat
b) [x] tumorile cortexului suprarenal
c) [ ] hiperparatiroidia
d) [ ] hipotiroidia
e) [ ] diabetul insipid
131. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în
ficat:
a) [x] activarea glucokinazei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei
Release by MedTorrents.com
d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei
e) [ ] inhibarea glicogen sintazei
132. Insulina stimulează:
a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] glicogenoliza
d) [x] sinteza lipidelor în ficat
e) [ ] gluconeogeneza
133. Insulina provoacă:
a) [ ] diminuarea glicolizei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos
d) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză
e) [x] induce sinteza transportatorilor de glucoză (GLUT)
134. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei
b) [x] activarea lipoproteidlipazei
c) [x] inhibarea triglicerid lipazei
d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol
e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi
135. Efectele insulinei:
a) [x] favorizează utilizarea glucozei în şuntul pentozo-
fosfat
b) [x] măreşte cantitatea de NADPH
c) [x] stimulează transportul aminoacizilor în ţesuturi
d) [ ] inhibă sinteza proteinelor
e) [ ] stimulează catabolismul proteinelor
136. Reglarea hormonală a glicemiei:
a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza
b) [ ] catecolaminele inhibă glicogenoliza
c) [x] cortizolul facilitează gluconeogeneza
d) [ ] somatotropina inhibă gluconeogeneza
e) [ ] cortizolul activează absorbţia glucozei
137. Reglarea secreţiei de insulină:
a) [x] hiperglicemia stimulează secreţia de insulină
b) [ ] aminoacizii inhibă secreţia de insulină
c) [x ] adrenalina inhibă secreţia de insulină
d) [ ] fructoza, manoza inhibă secreţia de insulină
e) [ ] somatostatina amplifică secreţia de insulină
138. Sinteza insulinei:
a) [x] insulina se sintetizează în formă de preproinsulină
inactivă
b) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin
fosforilare
c) [x] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin
proteoliza limitată
 Release by MedTorrents.com
2+
d) [x] secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca - c) [x] funcţiei reproductive
dependentă d) [x] dezvoltării sistemului nervos
e) [x] insulina şi peptida C se secretă în cantităţi e) [ ] funcţiilor mecano- şi electroizolatorie
echimolare
5. Clasificarea hormonilor:
139. Efectele alcoolului etilic asupra metabolismului: a) [x] proteinopeptide
b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor
a) [x] măreşte sinteza trigliceridelor şi a VLDL în ficat c) [x] steroizi
b) [x] în cantităţi mici stimulează sinteza de HDL d) [x] derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] provoacă hiperglicemie e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor
d) [x] diminuează oxidarea acizilor graşi, favorizând
infiltraţia grasă a ficatului 6. Este corectă afirmaţia:
e) [ ] micşorează cantitatea de NADH a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple
b) [ ] hormonii nu pot fi derivaţi ai colesterolului
140. 2,3-difosfogliceratul: c) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate
d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
a) [x] se obţine în reacţia de izomerizare a 1,3- e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor
difosfogliceratului
b) [ ] se obţine în reacţia de fosforilare a 3- 7. Nivelul sanguin al hormonului este reglat prin:
fosfogliceratului a) [x] retroinhibiţie negativă
c) [ ] sinteza 2,3-difosfogliceratului este catalizată de b) [x] retroinhibare metabolit-hormonală
fosfoglicerat kinaza c) [] toţi prin retroinhibiţie pozitivă
d) [x] sinteza 2,3-difosfogliceratului este catalizată de d) [x] secreţia moleculelor reglatoare
difosfoglicerat mutaza e) [] modificare covalentă
e) [ ] 2,3-difosfogliceratul se formează în toate ţesuturile
8. Specificitatea acţiunii hormonilor e determinată de existenţa
141. Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile): a) [x] receptorilor specifici
b) [] proteinelor specifice de transport al hormonilor
a) [x] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfoglicerat c) [ ] mediatorilor specifici pentru fiecare hormon individual
b) [ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat + ADP d) [ ] lipoproteidelor sîngelui
c) [x] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat + H3PO4 e) [] colesterolului sanguin
d) [ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat + ATP
e) [ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat + H3PO4
9. Transformarea hormonilor în forma activă se efectuiază prin
HORMONI a) [x] proteoliză limitată
b) [ ] fosforilare-defosforilare
1. Hormonii sunt: c) [ ] intermediul proteinkinazelor
a) [x] substanţe biologice active d) [ ] efecte alosterice
b) [x] secretaţi direct în sânge şi limfă e) [x] modificări conformaţionale
c) [x] sintetizaţi de glandele endocrine
d) [ ] catalizatori biologici 10. Receptorii hormonali sunt:
e) [ ] receptori cu activitate reglatoare a) [] cromoproteine
b) [x] proteine multidomeniale
2. Activitate biologică posedă: c) [x ] glicoproteine
a) [x] hormonul liber d) [ ] metaloproteine
b) [ ] prohormonul e) [ ] lipoproteine
c) [ ] preprohormonul
d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport 11. Proprietăţile receptorilor hormonali:
e) ) [ ] nivelul total al hormonului a) [x] posedă afinitate înaltă faţă de hormon
b) [] interacţiunea hormon-receptor este realizată prin legături
3. Proprietăţile generale ale hormonilor: covalente
a) [x] activitate biologică înaltă c) [x] denotă efectul de saturaţie
b) [ ] universală d) [ ] sunt localizati numai în membrană
c) [x] acţiune la distanţă e) [ ] sunt localizati numai în nucleu
d) [] catalitică
e) [x ] specificitate înaltă 12. Mecanismul de acţiune al hormonilor:
a) [x] poate fi membrano -intracelular
4. Hormonii au acţiune fundamentală asupra: b) [x] poate fi citozolic-nuclear
a) [x] morfogenezei (creşterea şi maturizarea organismului) c) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic hormoni
b) [x] dezvoltării sexuale hidrofili

d) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic pentru d) [] rolul de mesager îl poate îndeplini nucleotidul poliadenilic
hormonii peptidici
e) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic
catecolaminelor
13. Mecanismul membrano-intracelular:
a) [x] hormonul serveşte drept mesager primar
b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar
c) [ ] e caracteristic pentru toţi hormonii
d) [x]e caracteristic pentru hormonii proteino-peptidici
e) [ ] e caracteristic pentru hormonii steroizi
14. Mecanismul membrano-intracelular:
a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu
b) [] hormonii pătrund în celulă
c) [x ] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
d) [ ] este unicul mecanism characteristic hormonilor ce sunt 22. Nucleotidele ciclice (AMPc, GMPc):
derivaţi ai aminoacizilor
e) [ x] la transmiterea mesajului hormonal participă mesagerii hormonal
secunzi
15. Proteinele "G":
a) [x] sunt trimeri, ce constau din subunităţile alfa, beta, gamad)(αβγ)
b) [] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei
citoplasmatice
c) [] posedă un domeniu ce se leagă de receptor şi mesagerul 23.
d) [ ] partea activă este dimerul beta, gama (βγ)
e) [ ] forma activă este GDP- alfa (GDP-α) complexul
16. Proteinele Gs şi Gi:
a) [ ] subunitatea α este identică structural şi funcţional de la oe) [] nucleozid.
proteină la alta;
b) [x] ambele sunt cuplate cu adenilatciclaza
c) [ ] sunt cuplate cu citidilatciclaza
d) [x] Gs are acţiune stimulatoare asupra adenilatciclazei
e) [] Gi reduce activitatea adenilatciclazei mărind concentraţiab) [ ] activitatea ei nu este dependentă de Ca2+
mesagerului secund
17. Proteinele "Gq":
a) [x] proteina Gq este cuplată cu fosfolipaza "C"
b) [x] generează diacilglicerolul şi inozitoltrifosfat
c) [ ] în stare activă se află sub formă de trimeri (, , )
d) [ ] generează GMPc
e) [ ] proteina Gq este cuplată cu adenilatciclaza
18. Mesagerii secunzi hormonali sunt:
a) [x ] AMP-ciclic
b) [] GTP
2+
c) [ x] Ca
d) [ ] CMPc
e) [x ] inozitoltrifosfatul
19. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor
mediat de AMPc:
a) [ ] este specific numai insulinei
b) [ ] guanilatciclaza catalizează formarea mesagerului secund
AMPc
c) [ ] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin
intermediul proteinei Gi
Release by MedTorrents.com
e) [x ] secundar se activează proteinkinaza A
20. Adenilatciclaza:
a) [ ] este o hidrolază
b) [x] se referă la liaze
c) [x] catalizează formarea AMPc din ATP
d) [ ] catalizează formarea AMPc din ADP şi H3PO4
e) [ ] se referă la ligaze
21. Adenilatciclaza:
a) [ ] este prezentă în celulele tuturor speciilor
b) [x] catalizează reacţia:ATP→ AMPc +PPi
c) [ ] catalizează reacţia: GTP → GMPc+PPi
d) [x] este situată în membrana plasmatică orientată spre citozo
e) [ ] este situată în membrana internă a mitocondriilor
a) [x] servesc ca intermediari secundari în realizarea efectului
b) [x] se formează din ATP şi GTP sub influenţa ciclazelor
corespunzătoare
c) [ ] se formează din ATP şi GTP sub influenţa fosfodiesteraze
[x] se scindează sub influenţa fosfodiesterazelor corespunzăt
e) [] AMPc îşi realizează efectul prin proteinkinaza C
secund
AMPc este:
a) [ ] mediator primar
b) [x] mediator secundar
c) [ ] produs intermediar în metabolismul energetic
d) [ ] predecesor în procesele de biosinteză
24. Fosfodiesteraza:
a)[x ] este enzima care scindează AMPc
a) [] reglează concentraţia de ADP
c) [x] activitatea ei este inhibată de viagră
d) [x] inhibiţia ei provoacă acumularea de AMPc şi GMPC
25. AMPc şi proteinkinazele:
a) [x] AMPc este mediatorul intracelular a multor semnale
hormonale
b) [ ] la eucariote controlează direct exprimarea unor gene
c) [x] proteinkinaza A neactivă prezintă un tetramer (C2R2 -
2subunităţi catalitice şi 2reglatorii)
d) [ ] proteinkinaza A neactivă prezintă un dimer (C1R1 - subun
catalitice şi reglatorii)
e) [ ] enzima este activă la asocierea tuturor subunităţilor
26. Proteinkinaza:
a) [x] proteinkinazale active fosforilează proteinele-enzime
b) [ ] toate enzimele fosforilate sunt active
c) [x] AMPC este efector alosteric pentru proteinkinaze
d) [ ] se află în nucleul celulei
e) [] toate enzimele defosforilate sunt active
27. NO-reglator metabolic:
a) [x] acţionează asupra tuturor celulelor
b) [x] se sintetizează din L-arginină prin intermediul NO sintaz
 Release by MedTorrents.com
c) [ ] reacţia nu necesită cofactori mediat de
d) [ ] concentraţii majore de NO nu provoacă apoptoza diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat:
e) [x] protejează vasele sanguine şi reglează expresia genelor a)la [x] inozitoltrifosfatul (IP3) măreşte concentraţia intracelulară
diferite nivele Ca++
b) [x] diacilglicerolul activează proteinkinaza C
28. După realizarea efectului hormonal are loc: c) []Ca++ se eliberează numai din reticulul endoplasmatic
a) [x] adenilatciclaza devine inactivă d) [ ] se formează complexul Ca3(PO4)2
b) [x] formarea de AMPc încetează; e) [ ] Ca++ nu pătrunde din exterior
c) [x] AMPc legat cu subunităţile reglatoare ale proteinkinazei
(PK) se eliberează şi este degradat 35. Fosfolipaza „C" :
d) [ ] pe măsura eliberării receptorilor de hormoni AMPc părăseşte
a) [x] prezintă sistem efector din componenţa sistemului ce
celula generează mesageri secundari
e) [x] subunităţile R şi C ale PK se unesc şi PK trece în stare b) [ ] acţionează asupra fosfolipidelor membranare, generînd
inactivă diacilglicerol şi cholină
c) [x] este activată de proteina Gq
29. Fosfodiesteraza: d) [ ] este activată de proteina Gi
a) [x] scindează AMPc cu formare de 5'-AMP e) [x] este o proteină fixatoare de Ca2+
b) [ ] este o liază
c) [ ] este activată de cofeină, teofilină 36. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor:
2+
d) [x] pentru activarea ei este necesar Ca a) [] este caracteristic tuturor hormonilor ce sunt derivaţi ai
e) [ ] pentru activarea ei nu sunt necesari cationii (Ca 2+, Mg aminoacizilor
Na+) b) [x ] este caracteristic tuturor hormonilor steroizi
c) [] receptorii acestor hormoni sunt amplasaţi pe suprafaţa exte
30. Sistemul intracelular de semnalizare al calciului: a membranei celulare
a) [x] este dependent de calmodulină (CM) d) [x ] complexul hormon receptor reglează procesul transcrieri
b) [x] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare activă genelor şi biosinteza proteinelor secundar
c) [ ] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare inactivă e) [] hormonii cu asemenea mecanism de acţiune sunt hidrofili
d) [] CM conţine 2 locusuri de fixare a Ca2+ traversează membranele biologice
e) [ ] sursă de Ca2+ sunt numai mitocondriile şi microzomii
37. Hormonii hipotalamusului:
31. Complexul Ca++ -calmodulină reglează: a) [ ] sunt de natură steroidă
a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din b) [x] prezintă peptide scurte (3-44 resturi aminoacidice)
celulelele nemusculare c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
b) [x] activarea unor proteinkinaze d) [x] sintetizează şi secretă 2 tipuri de hormoni: liberine
c) [ ] concentraţia de Ca2+ citozolic nu e dependentă de şi statine
inozitoltrifosfat e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari
d) [ ] nu activează pompa de calciu
e) [] nu interferează cu alte sisteme mesageriale 38. Hormonii hipotalamusului:
a) [] sunt cinci statine:somatostatina, prolactostatina,
32. Referitor la calmodulină (CM): tireostatina, corticostatina şi gonadostatina
a) [ ] e o proteină fixatoare de Fe şi Mg b) [x] se găsesc sub controlul neurotransmiţătorilor
b) [x] CM conţine 4 locusuri de fixare al Ca2+ c) [x ] rolul de neurotransmiţători îl pot îndeplini:
catecolaminele, acetilcholina, acidul gama
c) [x] la toate speciile de animale are aceeaşi secvenţă aminoacidică
++
d) [ ] posedă 8 locusuri de fixare a Ca aminobutiric, histamina, indolaminele
d) [] sunt doar două liberine: somatoliberina şi
e) [x] în creier este fixată de o proteină, conducînd la inhibiţia
fosfodiesterazei prolactoliberina
e) [] sunt doar patru liberine: somatoliberina,
prolactoliberina, corticoliberina şi tireoliberina.
33. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor
mediat de diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) : 39. Liberinele sunt:
a) cu
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorul cărora este cuplat [x] tireoliberina
proteina Gq b) [ ] vasopresina
b) [] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 dinc) [ ] oxitocina
fosfatidilinozitol d) [x] gonadoliberinele
c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din e) [ ] tireotropina.
fosfatidilinozitol 4,5difosfat
d) [x ] este caracteristic pentru hormonii hidrosolubili 40. Statinele sunt:
e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili a) [x] somatostatina
b) [x] melanostatina
34. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor c) [x] prolactostatina
 Release by MedTorrents.com
d) [ ] corticostatină a) [x] un lanţ polipeptidic (191 resturi aminoacidice)
e) [ ] tireostatină b) [ ] o glicoproteină
c) [ ] o lipoproteină
41. Hormonii adenohipofizari: d) [] un derivat al aminoacizilor
a) [x] sunt proteino-peptidici e) [] un hormon steroid.
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt steroizi 49.Somatotropina, efectele:
d) [] sunt devizaţi în cinci subclase a) [x] sunt mediate de somatomedine
e) [x ] reglează funcţiile altor glande endocrine. b) [] are acţiune catabolică
c) [ ] inhibă procesele anabolice
42. Hormonii adenohipofizari sunt: d) [x ] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea
a) [ ] corticoliberina scheletului şi a ţesuturilor moi
b) [x] somatotropina e) [ ] sunt similare cu cele ale insulinei.
c) [x] corticotropina
d) [x] tireotropina
e) [ ] tireoliberina.
50.Somatotropina:
43. Hormonii adenohipofizari: a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi
a) [x] reglează funcţiile glandelor endocrine periferice b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia
b) [x] toţi sunt hormoni tropi c) [ ] induce bilanţ azotat negativ
c) [ ] se împart în 2 grupe d) [x] scade utilizarea periferică a glucozei, inhibă
d) [] toţi sunt peptide derivate din proopiomelanocortină glicoliza
e) [ ] reglează metabolismul hidrosalin e) [ ] inhibă gluconeogeneza.

51. Somatotropina:
a) [x] provoacă hiperglicemie şi cetonemie
44. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) b) [ ] inhibă lipoliza
sunt: c) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în plasmă
a) [x] corticotropina d) [] măreşte utilizarea periferică a glucozei
b) [ ] prolactina e) [x] stimulează beta-oxidarea acizilor graşi în ţesuturile
c) [] somatotropina periferice.
d) [] tireotropina
e) [ ] TSH şi FSH. 52.Somatotropina:
a) [x] stimulează retenţia ionilor de Ca2+, Mg2+, fosfat
45. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina): b) [] este secretată de lobul posterior al hipofizei
a) [ ] stimulează sinteza şi secreţia numai a c) [x] secreţia sa este inhibată de somatostatină
mineralocorticosteroizilor d) [ ] insuficienţa hormonului în perioada de creştere
b) [] reglează sinteza adrenalinei conduce la dezvoltarea acromegaliei
c) [ ] nu posedă acţiune melanostimulantă e) [ x] este hormon diabetogen
d) [ ] este o proteină conjugată - glicoproteidă
e) [x] este o polipeptidă simplă unicatenară. 53. Prolactina:
a) [] este o glicoproteină
46. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina): b) [ ] este un polipeptid
a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor, c) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare
steroizilor androgeni d) [x] se sintetizează în adenohipofiză
b) [ ] amplifică numai secreţia glucocorticoizilor e) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei
c) [x] secreţia de ACTH prezintă un ritm diurn
d) [x] activează transformarea colesterolului în 54.Prolactina:
pregnenolonă a) [x] este o proteină simplă cu legăturile disulfidice
e) [x] creşterea plasmatică a cortizolului inhibă secreţia b) [ ] este o proteină conjugată
ACTH-ului. c) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) [x] efortul fizic, stresul, somnul stimulează secreţia şi
47. Hormonii somatomamotropi sunt: eliberarea prolactinei
a) [x] somatotropina e) [ ] acţionează asupra glandelor sexuale
b) [ ] tireotropina
c) [ ] mamofizina 55. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:
d) [x] prolactina a) [x] tireotropina
e) [x] lactogenul placentar. b) [ ] corticotropina
c) [x] hormonul luteinizant
48. Somatotropina (hormonul de creştere) prezintă: d) [x] hormonul foliculostimulant
 Release by MedTorrents.com
e) [ ] prolactina b. [ ] oxitocina are sediul de sinteză în nucleul supraoptic
c. [x] ambii sunt sintetizaţi sub forma unor precursori
d. [ ] vasopresina diferă de oxitocină prin 3 resturi
aminoacidice
56. Tireotropina (TSH) este: e. [] oxitocina se mai numeşte hormonul antidiuretic
a) [ ] un dizaharid
b) [x] o glicoproteină cu structură dimerică 63. Vasopresina:
c) [ ] o lipoproteină a. [] reglează presiunea osmotică şi oncotică
d) [] un derivat al aminoacizilor b. [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului
e) [] un steroid. extracelular
c. [ ] inhibă reabsorbţia apei
57. Tireotropina (TSH): d. [x] ţesutul ţintă este rinichiul- epiteliul tubilor contorţi
a) [x] efectele sunt mediate de AMP-c distali şi colectori
b) [] inhibă sinteza şi secreţia triiodtironinei şi e. [x] mecanismul de acţiune este membrană-intracelular
tetraiodtironinei
c) [] reglarea eliberării lui are loc printr-un mecanism 64. Vasopresina:
feedback pozitiv a. [ ] în prezenţa ei diureza este sporită
d) [ ] inhibă lipoliza b. [x] favorizează creşterea numărului de canale pentru
e) [ ] somatostatina activează eliberarea de TSH. reabsorbţia apei în tubii contorţi distali şi colectori
c. [x] în insuficienţa ei se dezvoltă diabetul insipid
58. Gonadotropinele: d. [ ] exercită acţiune vasodilatatoare
a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale e. [x] exercită acţiune vasopresoare
b) [ ] includ hormonul luteinizant (LH); hormonul
foliculostimulant (FSH) şi prolactina 65. Oxitocina:
c) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi a. [ ] este un octapeptid
pregătirea lor pentru ovulaţie b. [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în
d) [] FSH inhibă spermatogeneza travaliu
e) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de c. [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în
testosteron. glanda mamară şi la ejecţia laptelui
d. [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic
59.Hormonul luteinizant (LH): e. [ ] inhibă sinteza proteinelor în celulele glandulare
a) [x] promovează sinteza de estrogeni şi de progesteronă mamare
b) [] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
c) [] la bărbaţi stimulează producţia de corticosteron de 66. Hormonii tiroidieni:
către celulele interstiţiale a. [x] sunt derivaţi ai tirozinei
d) [ ] la bărbaţi induce producţia de progesteronă b. [] sursa de sinteză este triptofanul
e) [x ] la bărbaţi stimulează producţia de testosteron de c. [ ] prezintă derivaţi ioduraţi ai histidinei
către celulele interstiţiale d. [] prezintă derivaţi ioduraţi ai treoninei
e. [ ] sunt proteinopeptide
-lipotropina:
a) [x] se formează din proopiomelanocortină împreună cu 67. Iodtironinele:
ACTH a. [x] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina (T
b) [] face parte din grupul hormonilor somatomamotropi liberi
c) [ x] din ea se formează β-endorfinele b. [ ] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina le
d) [x] endorfinele atenuează durerea, reglează emoţiile, de proteine
influienţează memoria c. [x] moleculele deiodurate nu posedă activitate
e) [ ] este sursă de encefaline d. [ ] mai activ este T4
e. [x] mai activ este T3
61. Hormonii neurohipofizari:
a. [x] sunt reprezentaţi de vasopresină şi oxitocină 68. Sinteza hormonilor glandei tiroide include următoarele etape
b.[] sunt reprezentaţi de malanotropină a. [x] biosinteza tireoglobulinei
c. [x] prezintă nonapeptide b. [x] captarea iodului
d.[] se produc în lobul posterior al hipofizei c. [x] organificarea iodului
e. [x] împreună cu neurofizina specifică sunt depozitaţi în d. [ ] condensarea iodului, aminoacizilor, unor glucide şi lipide
terminaţiunile nervoase din neurohipofiză. e. [] transportul tiroxinei şi tireoglobulinei

69. Tireoglobulina prezintă:

62. Vasopresina şi oxitocina: a. [x] o proteină glicozilată
a. [] vasopresina se sintetizează în nucleul paraventricular b. [ ] o proteină simplă
c. [ ] peste 100 de resturi de serină
 Release by MedTorrents.com
d. [x] peste 100 de resturi de tirozină 76. Metabolismul hormonilor tiroidieni:
e. [ ] o cromoproteină
1. [ ] primar- se supun transaminării
70. Tireoglobulina: 2. b) [x] primar - se supun deioduгării
a. [x] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine aproximativ 3. c) [ ] se rupe nucleul imidazolic
100 resturi tirozil 4. d) [x] prin monodeiodurare T4 formează T3 şi revers T3
b. [x] se sintetizează în celulele tiroidiene 5. e) [ x] T ½ pentru T4 este de 6-7 zile şi de 1-2 zile
c. [] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine 100 resturi pentru
de T3
treonină
d. [ ] este secretată în coloid pînă la glicozilare 77. Reglarea sintezei şi secreţiei hormonilor tiroidieni:
e. [x ] este secretată în coloid după glicozilare
a. [x] se află sub controlul feed-back negativ la care participă
71. Asigurarea cu iod: tireoliberina, tireotropina şi iodtironinele circulante
a. [ ] se realizează din rezervele tisulare b. [x] nivelul scăzut de T3 stimulează sinteza tireotropinei
b. [x] iodul pătrunde în organism odată cu alimentele şi apă potabilă
c. [ ] sinteza şi secreţia iodtironinelor sunt controlate de către
c. [x] din plasmă ionii de iod sunt captaţi de tiroidă printr-un corticotropină
proces şi somatostatină
activ dependent de ATP (pompa de iod) d. [] nivelul plasmatic crescut al T 3 stimulează sinteza şi secreţi
d. [ ] mecanismul principal de captare al iodului este difuzia tireotropină şi tireoliberină
e. [ ] ionii de iod pătrund în celulă prin mecanismul antiport cu e. Na[x ] tiroida posedă mecanisme de autoreglare independente d
tireotropină
72. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – oxidarea iodului:
a. [x] are loc pe suprafaţa apicală a celulelor tiroidiene 78. Mecanismul de acţiune al T3 şi T4:
b. [ ] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea catalazei a) [x] traversează liber membrana celulară
c. [x] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea unei peroxidaze b) [ ] interacţionează cu receptorii membranari
NADPH -dependente c) [] micşorează concentraţia de AMPc
d. [ ] H2O2 se formează sub acţiunea oxidazei FMN-dependente d) [x] hormonul preluat de receptori citozolici cu afinitate
e. [x ] iodul oxidat este utilizat la iodurarea resturilor de tirozină
joasă
dineste fixat pe receptorul nuclear
tireoglobulină e) [x ] în nucleu activează transcrierea unor gene specifice

73. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – iodurarea resturilor79.de Efectele metabolice ale T3 şi T4:
tirozină : a) [x] stimulează producerea ATP-ului 
b) [ ] nu posedă acţiune calorigenă
a. [x] iodul aderă la inelul fenolic al resturilor de tirozină cu c) [ ] scad viteza metabolismului bazal
ajutorul enzimelor peroxidazice d) [x] diminuează rezervele energetice (glucide, lipide)
b. [ ] peroxidaza catalizează iodurarea resturilor de tirozină îne)lipsa
[x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)
H2O 2
c. [] iodurarea decurge pînă la sinteza tireoglobulinei 80. Efectele metabolice ale T3 şi T4:
d. [] prin iodurare se formează monoiodtironină şi diiodtironină a)[x] rol esenţial în dezvoltarea fetală şi postnatală îndeosebi asu
e. [x] prin iodurare se formează monoiodtirozină şi diiodtirozină sistemului nervos şi scheletic
b)[x] reglează metabolismul oxidativ prin sporirea sintezei de
74. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – eliberarea T 3 şi T Na+/K+-ATP-ază
tireoglobulină: c)[x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea
O2
a. [x] suprafaţa apicală a celulelor inglobează picături de coloidd)[ ]şiîn concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic
prin endocitoză picăturile sunt internalizate e)[ ] inhibă transcrierea genelor, ce inhibă şi sinteza enzimelor
b. [x] are loc fuziunea picăturilor de coloid cu lizozomii şi hidroliza
respectiv
tireoglobulinei
c. [ ] sunt secretaţi în sînge T3, T4, monoiodtirozina (MIT) şi 81. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:
diiodtirozina ( DIT) a)[ ] micşorarea oxidării glucidelor şi lipidelor
d. [x] se secretă în sînge în principal T4 şi mai puţin T3 b)[x] intensificarea metabolismului bazal
e. [ ] T3 şi T4 sunt eliberaţi în cantităţi egale c)[x ] creşterea temperaturii corpului
d)[x] bilanţ azotat negativ
75. Transportul hormonilor tiroidieni este realizat de: e)[ ] mărirea nivelului de TSH
a. [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)
b. [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA) 82. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:
c. [x] albumine a)[x] cretinism
d. [ ] fibrinogen b)[x] la maturi se dezvoltă mixedemul
e. [ ] hemoglobină c)[x] scăderea metabolismului general, temperaturii corpului
d)[ ] amplificarea oxidarei glucidelor şi lipidelor
 Release by MedTorrents.com
e)[] micşorarea nivelului de TSH 90. Trăsăturile metabolice ale hipoparatiroidismului:
a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
83. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin: b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
f) [x] în cretinism se constată o dereglare psihică profundă c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celul
g) [] în cretinism corpul se dezvoltă proporţional musculare şi nervoase
h) [] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi TSH d) [] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
i) [x] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi creşterea nivelului dee)
TSH [ ] osteoporoză.
j) [] tahicardie, exoftalm
91. Trăsăturile metabolice ale hiperparatiroidismului:
84. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de: a) [] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
a) [x] hormonul paratiroid (parathormonul) b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
b) [x] calcitonină c) [x] hipercalciemie şi hipofosfatemie
c) [ ] vitaminele K şi E d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina
d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3) e) [ x] osteoporoză.
e) [] tireotropină
92. Calcitonina este:

85. Parathormonul: a) [x] produsă de celulele C adiacente celulelor foliculare ale

a) [ ] este produs de tiroidă tiroidei
b) [x] este un polipeptid (84 aminoacizi) b) [ ] produsă de paratiroide
c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormon c) [] hormon steroid format din 32 de aminoacizi
d) [ ] se sintetizează în formă activă d) [ ] un derivat al tirozinei
e) [x] creşterea calciemiei accelerează degradarea e) [x] este un polipeptid
parathormonului
93. Reglarea secreţiei de calcitonină:
86. Parathormonul: a) [x] sinteza şi secreţia ei depind de concentraţia plasmatică
a) [x] degradarea hormonului are loc în special în ficat calciului ionizat
b) [ ] are acţiune hipocalcemiantă b) [x ] în concentraţia fiziologică a calciului secreţia calcitoni
c) [x] mecanismul de acţiune este mediat de AMPc este constantă
d) [ ] iniţial se sintetizează sub formă de prohormon c) [x] secreţia ei depinde indirect de aportul alimentar de calc
e) [x]se activează prin proteoliză parţială gastrină şi glucagon
d) [ ] sinteza şi secreţia ei depind de nivelul lui T3 şi T4
87. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului osos: e) [] cantitatea ei suferă variaţii diurne, dependente de ciclul
a) [x] reglează diferenţierea osteoblastelor veghe-somn
b) [] creşte capacitatea osului de a fixa Ca 2+
c) [ ] hiperproducţia determină creşterea cantităţii colagenului 94. şiEfectele
a metabolice ale calcitoninei:
proteoglicanilor a)[] inhibă translocarea fosfaţilor din lumenul extracelular în flui
d) [x] la hiperfuncţie în celule creşte izocitratul, lactatul; în periostal
sînge - şi în celulele osoase
fosfataza alcalină b)[] sporeşte reabsorbţia calciului şi fosfaţilor în celule
e) [x] eliberarea în fluxul extracelular a ionilor de Ca 2+ c)[] provoacă hipercalciemie şi hiperfosfatemie
d)[x ] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
88. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului renal: e)[x] se opune creşterii calciului şi fosfatului în plasmă
a) [x] creşte reabsorbţia calciului şi inhibă reabsorbţia ionilor de
fosfat 94. 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol):
b) [x] inhibă reabsorbţia tubulară a potasiului, carbonatului şi
fosfaţilor a) [x] este derivatul activ al vit.D3 (colecalciferol)
c) [ ] creşte reabsorbţia tubulară a fosfaţilor b) [] se produce în intestin din vitamina D alimentară
d) [] inhibă 1-alfa-hidroxilaza renală c) [x] vit. D3 în ficat este hidroxilată în poziţia 25 cu formare
e) [] inhibă sinteza 1,25(OH)2D3 25-hidroxi-D3
d) [x] 25-hidroxi-D3 în rinichi sub influienţa 1-α-hidroxilazei
89. Efectele hormonului paratiroid la nivelul intestinului: mai supune unei hidroxilări şi se transformă în 1,25-dihidroxi-D
a) [x] promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism e) [ ] este un hormon hidrosolubil
indirect
b) []promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism 95. 1,25-dihidroxi-D3 (calcitriol): controlul sintezei şi acţiunea
direct fiziologică:
c) [x ] sporeşte absorbţia fosfaţilor
d) [] la acest nivel se sintetizează 1,25-(OH)2D3 a) [x] 1,25-dihidroxi-D3 inhibă propria sa formare prin feedb
e) [x]1,25-(OH)2D3 mediază absorbţia intestinală a calciului b) şi [x] parathormonul stimulează activitatea 1-α-hidroxila
fosfaţilor. şi sinteza calcitriolului
c) [ ] calcitonina stimulează sinteza de calcitriol
 Release by MedTorrents.com
2+
d) [ ] 1,25 (OH)2D3 sporeşte depunerea de Ca şi fosfat în102. oase Insulina:
e) [x] ţesutul ţintă pentru 1,25(OH)2-D3 este intestinul, undea) [x] favorizează depozitarea excesului caloric sub formă de
promovează absorbţia calciului şi a fosfatului. lipide, glicogen, proteine
b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor
96. Hormonii pancreatici: c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală,
diferenţierea celulară, procesele de regenerare
a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina d) [x] ţesuturile ţintă pentru insulină sunt: ţesutul adipos,
b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagon muscular şi hepatic
c) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatina e) [ ] activează glicogen sintaza prin fosforilare.
d) [x] insulina şi glucagonul sunt principalii reglatori ai
homeostaziei glicemice 103. Efectele insulinei (metabolismul glucidic):
e) [x] polipeptidul pancreatic este sintetizat de celulele F şi a) [] activarea glicogenfosforilazei
reglează diverse funcţii ale tractului digestiv . b) [x] majorarea activităţii glicogensintazei
c) [] activarea gluconeogenezei
97. Insulina: d) [ ] activarea glicogenolizei
e) [x] induce sinteza de glucokinază în hepatocite
a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasului
b) [] are acţiune hiperglicemiantă 104. Insulina amplifică:
c) [ ] este hormon de natură steroidă a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi
b) [] conversia glicerolului la glucoză
şi B - 30 resturi de aminoacizi c) [] conversia aminoacizilor la glucoză în muşchi
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate între ele prin 3 punţi disulfurice.
d) [x ] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
e) [x] viteza sintezei transportorului de glucoză (GLUT)
98. Insulina:
105. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic:
a) [] se sintetizează direct în stare activă a) [ ] diminuiază toate căile de utilizare a glucozei în muşchi,
b) [] se sintetizează sub formă de proinsulină ficat, ţesut adipos
c) [x] se sintetizează sub formă de precursor inactiv b) [x] suprimă gluconeogeneza
preproinsulină c) [ ] favorizează glicogenoliza
d) [x ] din proinsulină se formează insulina şi peptidul C d) [x] favorizează sinteza de glicogen
e) [ ] fiecare lanţ separat - A şi B posedă activitate. e) [ ] inhibă enzimele glicolizei

99. Insulina -reglarea secreţiei: 106. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
a) [ ] accelerează lipoliza
a) [x] glicemia - factorul reglator principal al secreţiei ei b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos
b) [x] fructoza, manoza stimulează secreţia de insulină c) [x] activează lipoproteinlipaza
c) [ ] somatostatina stimulează secreţia de insulină d) [ ] activează trigliceridlipaza din ţesutul adipos
d) [ ] serotonina inhibă secreţia de insulină e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonici
e) [ ] adrenalina stimulează secreţia de insulină.
107. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:
a) [x] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi
100. Insulina - metabolism: b) [x] stimulează biosinteza proteinelor
c) [x] influenţează sinteza unor proteine specifice la nivelul
a) [] timpul de înjumătăţire este de 30-50 minute transcrierei genelor (glucokinaza, fosfoenolpiruvat carboxikinaza
b) [x] în principal este inactivată în ficat d) [] inhibă biosinteza proteinelor
c) [x ] timpul de înjumătăţire al ei este de 3-5 minute e) [ ] stimulează degradarea proteinelor.
d) [] în principal insulina este inactivată în intestin
e) [ ] este inactivată în pancreas. 108. Diabetul zaharat se caracterizează prin:
a) [x] hiperglicemie şi glucozurie
b) [x] hipercetonemie şi cetonurie
101. Insulina - mecanismul de acţiune: c) [ ] hipoglicemie, uremie
a) [] este citozolic nuclear d) [x ] polifagie, polidipsie, poliurie
b) [x] este o formă particulară a mecanismului membrano- e) [ ] oligurie.
intracelular
c) [x] receptorul insulinei reprezintă un complex heterotetrameric
α2β2 109. Glucagonul:
d) [] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina
e) [x ] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip a) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta
tirozinkinazică b) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa
c) [x] este un polipeptid (29 resturi de aminoacizi)
 Release by MedTorrents.com
d) [ ] este un derivat al triptofanului gastrointestinal, creier
e) [ ] este un compus de natură steroidă. b) [ ] se sintetizează în formă activă
c) [] activează secreţia de glucagon şi insulină
d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină
110. Glucagonul: e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca:
a) [x] este sintetizat sub forma unui precursor de pre-pro- secretina, colecistokinina.
glucagon
b) [ ] se sintetizează direct în formă activă 117. Catecolaminele sunt:
c) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată
d) [ ] prin proteoliză limitată nu se transformă în hormon activ
a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina
e) [ ] acţiunile majore reglatorii se manifestă numai la nivelul
b) [x] derivaţi ai tirozinei
ficatului c) [ ] derivaţi ai treoninei
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal
111. Glucagonul – reglarea secreţiei: e) [] hormoni proteinopeptidici

a) [x] somatostatina inhibă secreţia lui 118. Catecolaminele- biosinteză:

b) [] hiperglicemia favorizează secreţia lui
c) [] hipoglicemia inhibă secreţia lui k) [x] se sintetizează din tirozină
d) [x ] agoniştii beta adrenergici stimulează secreţia lui b) [ ] metilarea noradrenalinei necesită CH 3-tetrahidrofolat
e) [ ] insulina activează secreţia lui. c) [x] metilarea noradrenalinei necesită S-adenozilmetionină
d) [ ] tirozină → noradrenalină→ dopamină→ adrenalină
112. Glucagonul - acţiuni: e)[] la sinteză nu participă vitamina C

a) [x] amplifică concentraţia de AMPc 119. Depozitarea, secreţia şi catabolismul catecolaminelor:

b) [ ] activează lipogeneza
c) [ ] inhibă lipoliza a) [x] adrenalina şi noradrenalina sunt depozitate împreună cu
d) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în sînge ATP-Mg2+, Ca2+ şi cromogranină
e) [ ] efectul este mediat de Ca2+. b) [] eliberarea hormonilor nu este dependentă de influxul ion
de Ca2+
113. Glucagonul – acţiuni: c) [ ] timpul de înjumătăţire a hormonilor este lung (10-30 mi
a) [x] efectele celulare sunt mediate de AMPc şi de proteinkinaza
d) [x ] sunt catabolizate sub acţiunea catecol-O-metil transfer
A şi monoamin oxidazei
b) [x] activează lipoliza e) [x] catabolitul comun este acidul vanilmandelic care este
c) [x] activează gluconeogeneza secretat cu urina
d) [ ] inhibă activitatea enzimelor cheie a gluconeogenezei
e) [ ] activează enzimele glicolizei. 120. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):

114. Hormonii gastrointestinali: a) [x] în ţesuturi există receptori membranari adrenergici α, β

subclasele lor
a) [x] toţi sunt polipeptide b) [ ] diferiţi receptori sunt cuplaţi cu aceleaşi sisteme mesage
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor secunde
c) [ ] sunt de natură steroidă c) [] receptorii α1 şi α 2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin
d) [x] secretina stimulează secreţia de apă şi bicarbonaţi intermediul proteinei "Gs" şi determină creşterea de AMPc
e) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsină d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi", determină
scăderea AMPc
115. Hormonii gastrointestinali: e) [x] receptorii α1 determină creşterea intracelulară de Ca 2+.

a) [x] GIP (gastric inhibitory polypeptide) este produs de 121. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):
mucoasa gastrică a) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii citoplasma
b) [x ] GIP inhibă activitatea şi secreţia gastrică b) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii nucleari
c) [ ] GIP inhibă eliberarea de insulină de către celulele c) [x] actitvarea receptorilor beta2 provoacă relaxarea muşch
pancreatice netezi din vase
d) [] colecistokininele inhibă secreţia pancreatică şi contracţia
d) [x] activarea receptorilor alfa 2 stimulează contracţia muşc
vezicii biliare striaţi
e) [x] colecistokinina stimulează secreţia pancreatică şi contracţia
e) [ ] blocarea receptorilor beta1 favorizează creşterea vitezei
vezicii biliare. forţei de contracţie a miocardului.

116. Somatostatina: 122. Catecolaminele - efecte :

a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul
 Release by MedTorrents.com
a) [x] constricţia vaselor periferice d) [x] produşii rezultaţi se conjugă cu formele active ale acidu
b) [ ] micşorarea presiunei arteriale glucuronic şi sulfuric apoi sunt excretaţi cu urina (17-
c) [x] hiperglicemia şi glucozuria cetosteroizi)
d) [x] excitarea sistemului nervos central e) [ ] la conjugare se transformă în compuşi liposolubili.
e) [ ] inhibă gluconeogeneza
130. 17-cetosteroizi:
123. Catecolaminele realizează: a) [x] sunt produşi de degradare a corticosteroizilor şi
androgenilor eliminaţi cu urina
a) [ ] constricţia vaselor coronariene b) [x ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă
b) [x] dilatarea vaselor coronariene produsele catabolismului androgenilor
c) [x] relaxarea musculaturii netede a bronhilor c) [ ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă
d) [x] stimularea lipolizei în ţesutul adipos produsele catabolismului glucocorticoizilor
e) [ ] inhibarea triacilglicerol lipazei. d) [x] majorarea excreţiei acestor cataboliţi se constată în tum
ale testiculilor şi a cortexului suprarenal (cca 600/mg/24 or
124. Feocromocitomul: e) [] excreţii crescute însoţesc tireotoxicoza, hipofuncţia
a) [ ] este dereglarea funcţiei cortexului suprarenalelor adenohipofizei, boala Addison.
b) [x] creşte producerea şi concentraţia plasmatică a adrenalinei şi
noradrenalinei 131. Glucocorticoizii – reglarea sintezei şi secreţiei:
c) [x] apare hiperglicemie a) [x]în stări de stres, sistemul nervos central mediază secreţi
d) [] apare hipoglicemie corticoliberinei şi ACTH-ului
e) [ x] clinic se manifestă prin hipertensiune arterială. b) [ ] reglarea se bazează pe efectele alosterice
c) [x] ACTH-ul stimulează formarea pregnenalonului
125. Cortexul suprarenalelor: d) [x ] nivelul plasmatic suferă o variaţie diurnă (ritm circadia
a) [x] zona glomerulară produce mineralocorticoizi e) [] depind de cantitatea potasiului plasmatic.
b) [ ] zona fasciculată produce mineralocorticoizi şi androgeni
c) [ ] zona reticulată produce mineralocorticoizi 132. Glucocorticoizii – acţiuni:
d) [x] zona fasciculata produce glucocorticoizi a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic -nuclear
e) [x] zona reticulată produce androgeni şi glucocorticoizi b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de
diacilgliceroli
126. Corticosteroizii conţin (particularităţi de structură): c) []stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AM
a) [x] inelul ciclopentanperhidrofenantrenic d) [ x] utilizează receptori intracelulari care acţionează la nive
b) [ ] 20 aminoacizi genomului uman
c) [x] legătură dublă între C4 şi C5 e) [] utilizează receptorii membranari care acţionează la nivel
d) [ ] gruparea carboxil în poziţia C3 genomului uman .
e) [x] cetogrupa în poziţia C3.
133. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului proteic:
127. Corticosteroizii - biosinteză: a) [x] stimulează biosinteza ARNm şi a proteinelor în ficat şi
a) [x] precursorul general este colesterolul rinichi
b) [x] colesterolul este obţinut din beta-lipoproteinele plasmei
b) sau[ ] accelerează transportul aminoacizilor în celulele ţesutul
sintetizat de novo muscular şi limfoid
c) [ ] ca precursori sunt fosfolipidele şi sfingomielina c) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în muşchi
d) [x] etapa comună este transformarea colesterolului în d) [ ] accelerează biosinteza proteinelor în muşchi
pregnenelonă (enzima hidroxilaza, conţine citocromul P e) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în ţesutul limf
e) [ ] după biosinteză sunt depozitaţi în celule.
134. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului glucidic:
a) [] activează glicogensintaza în ficat
128. Corticosteroizii - transport: b) [x ] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi
a) [ ] în sînge circulă preponderent în stare liberă rinichi
b) [x] în sînge circulă fixaţi de proteine c) [] accelerează transportul glucozei în muşchi, ţesut adipos
c) [x ] cortizolul este transportat de transcortină (70%) şi delimfoid
serumalbumină (15%) d) [x ] diminuă utilizarea glucozei în muşchi şi ţesutul adipos
d) [ ] cortizolul este transportat doar în stare liberă e) [] creşte producerea glicogenului în muşci.
e) [x ] aldosteronul şi androgenii sunt transportaţi de
serumalbumină. 135. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului lipidic:
a) [] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor
129. Metabolizarea corticoizilor: b) [ x] în organele centrale (faţă, trunchi) favorizează depuner
a) [ ] T1/2 pentru cortizol este 15-20 ore de lipide
b) [x] T1/2 pentru cortizol este 1,5-2 ore c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi
c) [x] calea majoră de catabolizare (în ficat) este hidrogenarea
d) [ ] cetogeneza este inhibată complet
dublei legături de la C4 şi a grupării cetonice de la C3 e) [] scade cantitatea acizilor graşi liberi în sînge
 Release by MedTorrents.com

136. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului ţesutului 143. Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:
osos: a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei
a) [] stimulează biosinteza ARNm b) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apă
b) [ ] accelerează biosinteza proteinelor c) [x] eliminarea de K+, H+, NH4+
c) [x] inhibă biosinteza proteinelor d) [ ] reabsorbţia de K+, H+, NH4+
d) [x ] sporesc eliminarea Ca şi a fosfaţilor din oase în sîngee) [x] reabsorbţia de Na+ prin mecanismul activ Na+/K+-
e) [x] produc osteoporoză ATP-aza.

137. Glucocorticoizii - efecte: 144. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:

a) [x antiinflamator a) [ ] majorează concentraţia de K+ în sînge şi reduce
b) [ x] în concentraţii mari inhibă formarea de anticorpi concentraţia de Na+, Cl-
c) [x] facilitează acţiunea catecolaminelor, glucagonului (efect
b) [x] măresc reabsorbţia de Na+, Cl- şi HCO3- în tubii
permisiv) distali renali
d) [ ] hipoglicemiant c) [x] accelerează schimbul de sodiu extracelular cu
e) [] activează sinteza şi secreţia prostaglandinelor. potasiu intracelular
d) [] scade reabsorbţia apei
138. Hormonii mineralocorticoizi: e) [ ] creşte eliminarea sodiului.
a) [x] sunt C21 steroizi
b) [ ] la om 11-dezoxicorticosteronul este de 30-50 ori mai activ
145. Excesul de glucocorticoizi provoacă:
ca aldosteronul a) [ ] sindromul Conn
c) [x] se sintetizează din colesterol b) [x] sindromul Cushing
d) [ ] se sintetizează din fenilalanină şi tirozină c) [] boala Addison
e) [] mecanismul de acţiune e membrano-intracelular. d) [] sindromul Turner
e) [ ] sindromul Marfan.
139. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului depinde de:
a) [x]sistemul renină-angiotensină 146. Sindromul Cushing se caracterizează prin:
b) [ ] cantitatea ionilor de calciu plasmatic a) [] hiposecreţia, în special a glucocorticoizilor
c) [x] ACTH b) [ x] obezitate centripetă
d) [x ] cantitatea ionilor de potasiu şi sodiu plasmatic c) [x] apariţia hipertoniei, osteoporozei
e) []cantitatea ionului de magneziu plasmatic. d) [x] piele subţire cu vergeturi violacee, hirsutism,
amenoree
140. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului prin sistemule) [ ] dezvoltarea diabetului steroid cu hipoglicemie.
"renină-angiotensină":
a) [ ] renina (R) este o enzimă proteolitică produsă de 147. Deficitul de corticosteroizi provoacă:
hepatocite a) [ ] sindromul Conn
b) [x] renina este eliberată în sînge sub influenţa b) [] sindromul Cushing
diferitor factori (presiunea sîngelui, hipoxia renală, c) [x] boala Addison
concentraţia de Na+, Cl- în plasmă etc.) d) [] sindromul Turner
c) [x] renina scindează un decapeptid din e) [ ] sindromul Marfan.
angiotensinogen generînd angiotensina I
d) [x] enzima de conversie transformă angiotensina I în 148. Hipersecreţia de aldostereon se întîlneşte în:
angiotensină II (octapeptid) a) [x ] sindromul Conn
e) [ ] angiotensina II este vasodilatator. b) [x] sindromul Cushing
c) [] boala Addison
141. Angiotensina II: d) [] sindromul Turner
a) [x] măreşte presiunea sângelui e) [ ] sindromul Marfan.
b) [x] stimulează secreţia de aldosteron
c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron 149. Hiposecreţia corticosteroizilor se caracterizează prin:
d) [ ] se formează direct din angiotensinogen a) [] obezitate
e) [ ] nu se supune degradării sub acţiunea b) [ ] creşterea conţinutului de Na+, Cl-, apă şi scaderea
+
angiotensinasei. K în sânge
c) [x] scaderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+
142. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor: în sânge
d) [] hiperglicemie, glucozurie
a) [x] organul ţintă este rinichiul e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor
b) [x] reglează homeostazia hidrică şi electrolitică
c) [] reglează concentraţia ionilor de calciu şi fosfor 150. Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se
d) [ ] reglează sinteza parathormonului caracterizează prin:
e) [ ] reglează glicemia. a) [x] nivel scăzut de K+ în sânge
 Release by MedTorrents.com
b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge 157. Androgenii:
c) [ ] hiposecreţia corticotropinei a) [x] sunt C19 steroizi
d) [ ] edeme şi hipotensiune b) [x ] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din
e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului. testicule
c) [ ] hormonul luteinizant micşorează secreţia
testosteronului
151. Utilizarea practică a corticosteroizilor: d) [ ] circulă în plasmă în formă liberă (98%)
a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, e) [] fracţiunea legată de proteine este biologic activă
poliartrită nespecifică)
b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, 158. Catabolismul androgenilor:
bolile alergice) a) [x] are loc primordial în ficat
c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi b) [ ] are loc numai în rinichi
ţesururilor c) [x] se conjugă cu formele active ale acidului
d) [x] folosirea îndelungată poate provoca atrofia glucuronic şi sulfuric şi se elimină cu urina
cortexului suprarenalelor d) [ ] la bărbaţi 2/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură
e) [ ] folosirea îndelungată nu provoacă atrofia testiculară
cortexului suprarenalelor e) [ x] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură
testiculară
152. Hormonii sexuali :
a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale 159. Androgenii – efecte metabolice:
b) [x] sunt de natură steroidă a) [x] activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor ţintă, stimulînd sinteza proteinelor
d) [x] în reglarea secreţiei participă gonadotropinele b) [ ] inhibă sinteza proteinelor în ţesuturile ţintă şi
e) [ ] utilizează receptorii membranari induc bilanţ azotat negativ
c) [ x] majorează sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
153. Hormonii sexuali sunt : d) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osos
a) [ ] folitropina e) [] provoacă hiperglicemie
b) [x] testosteronul
c) [ ] hormonul luteinizant 160. Androgenii – efecte fiziologice:
d) [x] estradiolul a) [x] asigură spermatogeneza
e) [x ] progesterona b) [ ] nu determină particularităţile sexuale secundare
c) [x ]contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale
154. Sinteza hormonilor sexuali: secundare şi a comportamentului la bărbaţi
a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale d) [x] rol anabolizant în dezvoltarea scheletului şi a
b) [x] se sintetizează din colesterolul muşchilor
c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în e) [] inhibă spermatogeneza
special progesterona
d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în 161. Hormonii ovarieni (estrogenii şi progesterona):
special estrogenii
e) [ ] în faza a doua a a ciclului ovarian se sintetizează a) [ ] se produc numai în ovare
în special estrogenii. b) [x] în cantităţi reduse se sintetizează în testiculi,
adrenale, ficat, piele
155. Regalarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexuali: c) [x] în timpul gestaţiei se produc şi în unitatea feto-
a) [ ] lutropina reglează la bărbaţi sinteza placentară
glucocorticoizilor d) [x ] estrogenii circulă în plasmă legaţi de proteine
b) [x] folitropina influenţează spermatogeneza transportatoare specifice
c) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni e) [x] progesterona este intermediarul comun în
d) [ ] lutropina contribuie la dezvoltarea musculaturii biosinteza hormonilor steroizi
scheletului
e) [ ] progesterona induce secreţia lutropinei şi 162. Hormonii estrogeni - catabolism:
folitropinei şi inhibă secreţia prolactinei
a) [x] se petrece în ficat
156. Androgenii: b) [] se petrece doar în rinichi
a) [x] reprezentatul cardinal este testosteronul c) [] se petrece în intestin
b) [ ] principalul androgen este androsteronul d) [ x] principalul catabolit este estriolul
c) [ ] se depozitează în celule după sinteză e) [ x] estriolul se conjugă cu forma activă a acidului
d) [ ] sunt transportaţi în sânge în stare liberă glucuronic sau sulfuric şi se elimină prin bilă şi urină
e) [x] sunt transportaţi de o globulină sanguină
specifică 163. Efectele metabolice ale estrogenilor:
a) [x] induc sinteza ARNm şi producerea proteinelor
 Release by MedTorrents.com
specifice în celulele organelor ţintă (organele sferei 6. În celulele şi ţesuturile omului predomină
genitale, glandelor mamare, cartilajului laringelui, următorii acizi graşi:
cartilajului epifizar al oaselor tubulare etc.) a) [ ] caprinic
b) [ ] sunt inductori ai enzimelor gluconeogenezei b) [ ] caproic
c) [ ] stimulează acumularea lipidelor în ficat şi ţesutul c) [x ] oleic
adipos d) [x] palmitic
d) [ ] inhibă eliminarea biliară a colesterolului e) [x] stearic
e) [x] stimulează sinteza colagenului şi depozitarea
calciului şi fosfaţilor în epifizele oaselor 7. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii
acizi graşi:
164. Efectele fiziologice ale estrogenilor: a) [ ] lignoсeric
a) [x] dezvoltarea organelor genitale feminine b) [ ] oleic
b) [x] dezvoltarea caracterelor sexuale secundare c) [ ] palmitoleic
feminine d) [x] linolenic
c) [ ] inhibarea modificărilor ploriferative ale e) [x] linoleic
endometriului
d) [ ] inhibarea contracţiilor uterului în faza foliculară a 8. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai
ciclului ovarian mică temperatură de topire?
e) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de a) [ ] stearic (С18)
naştere şi lactaţia b) [x] arahidonic (С20:4)
c) [] nervonic (С24:1)
d) [ ] palmitic (С16)
LIPIDE e) [] oleic (С18:1)

1. Lipidele sunt: 9. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai
a) [ ] substanţe organice solubile în apă mică temperatură de topire?
b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă a) [ ] lignoceric(C24)
c) [x]substanţe organice solubile în solvenţi organici b) [ ] miristic (C14)
d) [] omogene după structură c) [x] butiric (C4)
e) [x] substanţe organice insolubile în apă d) [] caprilic (C8)
e) [ ] lauric (C12)
2. Funcţiile lipidelor:
a) [ x] energetică 10. Acilglicerolii:
b) [ x] izolatoare a) [] sunt constituenţi ai membranelor biologice
c) [ ] catalitică b) [x ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
d) [x] structurală c) [x ] reprezintă o formă de stocare a energiei
e) [ ] contractilă d) [ ] sunt mai grei decât apa şi se dezolvă în ea
e) [ ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
3. Clasificarea structurală a lipidelor:
a) [] protoplasmatice 11. Glicerofosfolipidele:
b) [] de rezervă a) [] sunt insolubile în solvenţi organici
c) [x] saponifiabile b) [ ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor grşi
d) [] neutre c) [x ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
e) [ x] nesaponifiabile d) [ ] reprezintă o formă de stocare a energiei
e) [x] sunt componentele membranelor biologice
4. După rolul biologic lipidele se clasifică în:
a) [x] structurale 12. Lecitinele şi cefalinele:
b) [x] de rezervă a) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
c) [] saponifiabile b) [x] sunt lipide structurale
d) [] neutre c) [ ] sunt derivaţi ai sfingozinei
e) [ ] nesaponifiabile d) [] sunt grasimi neutre
e) [x] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele cu
5. După proprietăţile fizico-chimice lipidele se generarea acidului fosfatidic
clasifică în:
a) [x] amfifile 13. Fosfatidilcholina:
b) [] esenţiale a) [ ] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare
c) [] saponifiabile b) [ ] capătul polar posedă sarcină negativă
d) [x] neutre c) [ ] se mai numesc şi cefaline
e) [ ] nesaponifiabile d) [ x] sunt componente principale ale surfactantului
pulmonar
 Release by MedTorrents.com
e) [x] rezultă prin metilarea cefalinelor 21. Cerebrozidele:
a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a
14. Fosfatidiletanolamina: creierului
a) [ ] reprezintă o formă de depozitare a energiei b) [] nu conţine sfingozină
b) [ ] conţine sfingozina c) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza
c) [ ] conţine ceramida sau beta-glucoza
d) [ ] se mai numeşte şi lecitină d) [] conţin oligozaharide
e) [x] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare e) [ x] din ele se formează sulfatidele

15. 446) Fosfatidilcholina şi fosfatidiletanolamina: 22. Gangliozidele:

a) [ ] sunt reprezentanţi ai ceridelor a) [ ] conţin câteva resturi de glicerol
b) [x] sunt componenţii principali ai membranelor b) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)
celulare c) [ ] oligozaharidul este prezentat numai de glucoza
c) [ ] prezintă o rezervă de energie d) [ ] conţin şi resturi sulfat legate de galactoză
d) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic e) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a membranelor
e) [ ] se deosebesc după sarcina electrică
23. Gangliozidul conţine in structura sa:
16. Care din compuşii de mai jos au caracter acid? a) [ ] acid N-acetilneuraminic (NANA), hexoze, acid
a) [ ] lecitinele fosforic, ceramidă
b) [ ] cefalinele b) [ ] acid sialic, etanolamină, acid gras
c) [x] fosfatidilserina c) [ ] glicerol, acid fosfatidic, NANA
d) [ ] trigliceridele d) [x] NANA, oligozaharid, sfingozină, acid gras
e) [ ] cerebrozidele e) [ ] fosforilserină, NANA, sulfat, hexoze

17. Fosfolipazele: 24. Glicolipidele:

a) [ ] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele până la a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau
acid fosfatidic şi acid gras oligozaharide
b) [ ] fosfolipaza A1 hidrolizează fosfolipidele cu b) [x ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi
generarea lizolecitinelor de acid sialic
c) [x] fosfolipazele D şi C scindează c) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipide
fosfatidiletanolamina în diacilglicerol, acid fosforic şi d) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidic
etanolamină e) [] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N-
d) [x] ] fosfolipaza A2 hidrolizează fosfolipidele cu acetilneuraminic
generarea de lizofosfatidă şi acid gras
e) [] sub acţiunea fosfolipazei D se eliberează 2 25. Care din compuşii de mai jos conţin fosfor:
resturi de acizi graşi a) [x] cardiolipina
b) [ ] sulfatidele
18. Cardiolipina: c) [ ] gangliozidele
a) [ ] prezintă un lipid ce conţine azot d) [ ] cerebrozidele
b) [x] conţine 2 resturi de fosfatidil legate prin e) [ ] ceramida
glicerol
c) [x] este componentă a membranei interne 26. Colesterolul:
mitocondriale a) [x] este derivat al
d) [] conţine colină ciclopentanperhidrofenantrenului
e) [ ] este un lipid de rezervă b) [x ] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3
c) [ x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5
19. Sfingomielinele conţin: d) [ ] posedă o legătură dublă în ciclul A la C3
a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforic e) [ ] catena laterală se finisează cu gruparea carboxil
b) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforic
c) [ ] polialcool ciclic, ceramida 27. Acizii biliari:
d) [x] ceramidă, acid fosforic, colină a) [x] sunt derivaţi ai colesterolului
e) [ ] acid fosfatidic, cholină, glicerol b) [ ] constau din 28 atomi de carbon
c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubina
20. Sfingozina: d) [x] sunt compuşi polari
a) [ ] este un aminoalcool dihidroxilic saturat e) [x] participă la emulsionarea grasimilor
b) [x ] e component al sfingomielinei
c) [ x] este constituent al glicolipidelor 28. Metabolismul acizilor biliari:
d) [] este baza structurală a glicerofosfolipidelor a) [x ] se sintetizează în ficat din colesterol
e) [ ] nu intră în structura ceramidei b) [] se conjugă cu acidul glucuronic şi ionul sulfat în
formele lor active
 Release by MedTorrents.com
c) [x] se conjugă cu taurina în raţia alimentară bogată
în proteine 35. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei
d) [x] se conjugă cu glicina în raţia alimentară bogată alimentare, deoarece:
în glucide a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi
e) [ ] acizii biliari se excretă în bilă numai în formă esenţiali
liberă b) [ x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile
c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice
29. Componentele lipidice ale membranelor celulare d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor
sunt: e) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza
a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii bilirubinei
colesterolului
b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele 36. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:
c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, a) [] are loc în stomac
gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul b) [ x] are loc în duoden
d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară
e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce
neutralizează HCl al sucului gastric
30. Funcţiile membranelor biologice(1) şi componenta e) [x ] se digeră doar lipidele emulsionate
structurală, responsabilă de această funcţie (2):
a) [] receptoare de fosfolipide 37. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul
b) [x] metabolică de proteine gastro-intestinal necesită:
c) [] permeabilitatea de a) [x] lipazele pancreatică şi intestinală
triacilgliceroli b) [ ] lipoproteinlipaza
d) [x] compartimentalizarea de lipidele c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D
protoplasmatice d) [ ] lipaza gastrică
e) [ ] generarea mesagerilor secunzi de gangliozide e) [ ] colesterolesteraza

31. Caracteristicile principale ale membranei: 38. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-
a) [] simetria intestinal:
b) [x ] fluiditatea a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează
c) [x ] asimetria fosfogliceridele
d) [ ] imobilitatea componentelor b) [ ] colesterolesteraza scindează colesterolul liber
e) [ ] monostratul lipidic c) [ ] ceramidaza scindează sfingozina
d) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţi
32. Membranele biologice sunt stabilizate de: e) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din
a) [x] interacţiuni hidrofobe poziţia beta a trigliceridelor .
b) [x] forţele Van-der-Waals 39. Activarea fosfolipazelor în tractul gastro-intestinal
c) [x] legături de hidrogen are loc prin:
d) [ ] legături peptidice a) [ ] fosforilare
e) [ ] legături disulfidice b) [ ] defosforilare
c) [ ] conjugarea cu activatorul
33. Proteinele membranelor biologice: d) [ ] interactiunea cu coenzima
a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale e) [x] proteoliza limitata sub actiunea tripsinei
b) [x ] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu
glucidele membranare 40. Hidroliza lipidelor alimentare duce la formarea:
c) [] posedă numai capacitate de mişcare laterală a) [x] monogliceridelor
d) [ x] îndeplinesc funcţiile de transport b) [x] acidului fosforic
transmembranar, recepţie, comunicare intercelulară, c) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă mică
antigenică d) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă lungă
e) [] sunt precursori ai mesagerilor secunzi e) [ ] bazelor azotate
hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+
41. Sub ce formă se absorb componentele lipidice în
34. Glucidele membranelor biologice sunt: tractul gastro-intestinal:
a) [x] prezentate masiv pe suprafeţele ce nu a) [ x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul – prin
contactează cu citoplasma difuzie simulă
b) [x ] fixate covalent de lipide sau proteine b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele –
c) [] aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau prin transport activ c) [x] acizii graşi cu catenă lungă,
polizaharidice 2-monogliceride, colesterolul – prin difuzie micelară
d) [ ] responsabile de permeabilitatea membranei d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride,
e) [x] responsabile de identificarea intercelulară colesterolul – prin difuzie facilitată
 Release by MedTorrents.com
e) [ ] acidul fosfatidic – prin transport a) [ ] apoproteina principală este apoB48
pasiv b) [ ] reprezintă substrat pentru trigliceridlipaza
hormon-sensibilă
42. Referitor la micelele lipidice şi difuzia micelară c) [x] sunt sintetizate în ficat
sunt corecte afirmatiile: d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din
a) [ ] se absorb numai în duoden excesul de glucide
b) [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, e) [ ] au rol antiaterogen
monogliceride şi colesterol
c) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul 49. Catabolismul VLDL:
jejunului a) [x ] sunt degradate de lipoproteinlipază
d) [ ] conţin glicerol, acizi graşi cu catenă mică b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în
e) [ ] sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor LDL
c) [] insulina inhibă catabolismul VLDL
43. Formele în care se absorb produsele digestiei d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare
lipidelor: de colesterol
a) [ ] glicerolul - fosforilat e) [] sunt degradate de lecitincolesterolacil
b) [ ] acizii graşi cu catenă mică - în formă activă transferază
c) [x] acizii graşi cu catenă mare - prin difuzie
micelară 50. LDL :
d) [x] acidul fosforic - în formă de săruri de Na+ sau a) [x ] contin apoB100
K+ b) [ x] procentul colesterolului atinge cota de 45%
e) [x] monogliceridele - prin difuzie micelară c) [ ] se formează în plasmă din chilomicroni
d) [] se sintetizează în ficat
44. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi
intestin:
a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta 51. Catabolismul LDL :
b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor a) [] se catabolizează numai în enterocite
hemoroidale b) [ x] are loc prin intermediul receptorilor B,E
c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în c) [x ] colesterolul furnizat celulelorde LDL inhibă
enterocite sinteza endogenă de colesterol
d) [] se includ în resinteza lipidelor complexe în d) [] colesterolul furnizat celulelor de LDL activează
intestinul gros sinteza receptorilor B,E
e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu e) [ ] activează enzima beta-hidroxi beta-
apoproteinele şi formează chilomicronii metilglutaril-CoA reductaza

45. Chilomicronii: 52. Hipercolesterolemia primară (hiperlipoproteidemia

a) [] se sintetizează în ficat tipul II) se caracterizează prin:
b) [] se secretă din intestin direct în sînge a) [ ] niveluri majore de HDL circulant
c) [ ] apoproteina de bază este apoB100 b) [x] conţinut crescut de LDL plasmatic
d) [ ] lipidul predominant este colesterolul c) [x] activarea beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA
e) [x ] trasportă trigliceridele exogene reductazei
d) [ ] risc înalt pentru pancreatite
46. Catabolismul chilomicronilor: e) [x] ateroscleroză pronunţată.
a) [x ] resturile chilomicronice se supun hidrolizei in
hepatocite 53. HDL:
b) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB a) [x ] sunt sintetizate ăi secretate de hepatocite şi
c) [ x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza enterocite
d) [ x] lipoproteinlipaza este activată de insulina b) [x ] lecitincolesterolacil transferaza transformă
e) [] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon HDL discoidale in mature
sensibilă c) [] transportă colesterolul spre tesuturile
extrahepatice
47. Hiperchilomicronemia primară d) [] sunt lipoproteine proaterogene
(hiperlipoproteinemie tip I) se caracterizează prin: e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc
a) [ ] valori majore de alfa-lipiproteine (HDL) aterogen înalt
b) [x] cantităţi mari şi persistente de triacilgliceroli
c) [ ] ateroscleroză pronunţată 54. Lipoproteinlipaza:
d) [x] risc înalt pentru pancreatite a) [ ] este o enzimă intracelulară
e) [x] depuneri masive de trigliceride in ţesuturi b) [ ] este activată de apoproteina B100
c) [ ] substratul ei este colesterolul esterificat
48. VLDL: d) [x] apoproteina CII este activatorul enzimei
 Release by MedTorrents.com
e) [ ] lipseşte în ţesutul adipos clivare
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare
55. LCAT (lecitincolesterolacil transferaza):
a) [] scindează trigliceridele 62. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-
b) [x] este asociată cu HDL oxidarii acizilor graşi):
c) [ ] în reacţia catalizată de LCAT se formează a) [ ] are loc decarboxilarea substratului
lizolecitină şi colesterol liber b) [ ] are loc hidratarea substratului
d) [x] favorizează formarea HDL c) [] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza
e) [x] insuficienţa LCAT micsorează conţinutul NAD+-dependentă
esterilor de colesterol în HDL d) [x ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza
FAD-dependentă
56. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea e) [ ] are loc dehidratarea substratului
acizilor graşi):
a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP 63. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a
b) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P beta-oxidării acizilor graşi) sunt:
c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PP a) [ ] acil-CoA + NADH + H+
d) [] AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP + b) [x] enoil-CoA + FADH2
HSCoA + AMP +2P c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2
e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+
e) [ ] enoil-CoA + NADH + H+
57. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea
acizilor graşi): 64. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:
a) [ x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi a) [ ] este o dehidratare
b) [ ] se petrece în mitocondrii b) [ ] este o dehidrogenare
c) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază c) [x ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza
d) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza d) [] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza
e) [] activarea este o reacţie reversibila e) [ x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

58. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în 65. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor
mitocondrii în procesul beta-oxidării: graşi:
a) [ ] necesită energie a)[ ] enoil-CoA + H2O
b) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+
şi II c) [x] beta-hidroxiacil-CoA
c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi d) [ ] acil-CoA + NADH + H+
d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă e) [ ] cetoacil-CoA
e) [x] AG sunt transportaţi în formă de acil-carnitină
66. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:
59. Structura (CH)3N+-CH2 -CHOH-CH2 -COO- a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA
corespunde: b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
a) [ ] ornitinei c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA
b) [ ] putrescinei d) [ ] decarboxilarea acil-CoA
c) [ ] sfingozinei e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA
d) [] colinei
e) [x] carnitinei 67. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce
catalizează această reacţie:
60. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG): a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-
a) [x] se desfasoară în matricea mitocondriilor CoA dehidrogenaza
b) [ ] se oxidează AG liberi b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza
c) [ ] se desfasoară in citozol c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA
d) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până dehidrogenaza
la acetil-CoA d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA
e) [ ] acetil-CoA este produsul final de oxidare a dehidrogenaza
acizilor graşi e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza

61. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea 68. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce
unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor corectă este: catalizează această reacţie:
a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare a) [ ] hidroliza cetoacil-CoA cetoacil hidrolaza
b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare b) [ ] hidratarea cetoacil-CoA cetoacil hidrataza
c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare c) [ ] dehidratara cetoacil-CoA cetoacil dehidrataza
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, d) [x] scindarea cetoacil-CoA tiolaza
 Release by MedTorrents.com
e) [ ] oxidarea cetoacil-CoA cetoacil oxidaza b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul
lactic
69. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul
graşi suferă urmatoarele modificări: malic
a) [ x] se oxidează d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-
b) [] se reduc hidroxibutiric
c) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul
d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon acetic
e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA
76. Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt
70. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil- corecte afirmaţiile:
CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează la a) [x ] este un corp cetonic
oxidarea completă a acidului palmitic (C16): b) [x] formula prezintă acidul acetoacetic
a) [ ] 6 8 131 c) [ ] se utilizează in ficat
b) [] 6 7 114 d) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepatice
c) [x] 7 8 130 e) [ ] concentraţia sangvină a compusului este
d) [ ] 5 6 121 micşorată în diabetul zaharat
e) [ ] 8 9 143
77. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi
71. Utilizarea acetil-CoA: utilizat pentru:
a) [x] se oxidează în ciclul Krebs a) [x] sinteza corpilor cetonici
b) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor b) [ ] sinteza aminoacizilor
c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi c) [ ] beta-oxidare
d) [ ] se include in gluconeogeneză d) [x] sinteza colesterolului
e) [x] se utilezează in cetogeneză e) [ ] sinteza glucozei

72. Beta-oxidarea acizilor graşi în peroxizomi: 78. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi
a) [ ] generează mai multe molecule de ATP a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat
b) [x] este amplificată in diabet b) [x] sunt utilizaţi efectiv de miocard, muşchii
c) [x] este caracteristică pentru acizii graşi cu catenă scheletici ca sursă de energie
lungă c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului
d) [x] enzima ce catalizează prima reacţie este d) [ ] pot fi convertiţi in piruvat, apoi in glucoza
oxidaza e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoza
e) [ ] aspirina inhibă beta-oxidarea peroxizomala
79. Beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA:
73. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită: a) [x] se sintetizează din 3 molecule de acetil-CoA
a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA- b) [x] sub acţiunea liazei din acest compus se obţine
izomerazei acetoacetatul
b) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentara c) [ ] se sintetizează din acetoacetat
c) [x] prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA- d) [ ] hidroximetilglutaril-CoA-reductaza conduce la
reductazei formarea lui
d) epimerazei ce modifică configuraţia grupei OH e) [x] este intermediar în sinteza colesterolului
e) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentară
f) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la 80. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:
oxidarea acizilor graşi saturaţi a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi
cetonici
74. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în
de carbon: fenilcetonurie
a) [x] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în
molecuă de propionil-CoA şi una de acetil-CoA diabetul zaharat insulino-dependent
b) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil
vitaminele H şi B12 excelent pentru miocard
c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în
d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită boala Hartnup
CO2, ATP, Mg2+
e) [ x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în 81. Cetonemia:
formă de succinil-CoA a) [x] poate apărea în inaniţie
b) [ ] poate fi generată de o dietă săracă in lipide
75. Corpii cetonici sunt urmatorii compuşi: c) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucide
a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric d) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor
 Release by MedTorrents.com
cetonici în ficat
e) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor 88. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din
cetonici în ţesuturi mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):
a) [ ] piruvat dehidrogenaza
82. Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile: b) [x] citratliaza
a) [x] spontan prin decarboxilare generează acetona c) [x] enzima malica
b) [x] poate fi redus la beta-hidroxibutirat d) [ ] succinat dehidrogenaza
c) [ ] se sintetizează din malonil-CoA e) [ ] fumaraza
d) [ ] sinteza lui are loc in citozol
e) [ ] se utilizează ca substrat energetic în ficat 89. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):
a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA
83. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor b) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează
graşi: vitamina B6
a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină
oxidarea – în citozol d) [x] în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea
b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi NH2 a lizinei
de ACP, iar la oxidare – cu HSCoA e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP
c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la
sinteză – NADPH 90. Sintaza acizilor graşi:
d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex a) [ ] este um complex enzimatic cu organizare
polienzimatic, iar enzimele sintezei – nu funcţională
e) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta- b) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu
oxidare – nu excepţia formării malonil-CoA
c) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)
84. Biosinteza acizilor graşi: d) [ ] reprezintă um tetramer enzimatic
a) [ ] are loc in mitocondrii e) [ ] conţine două grupări -OH la care se leagă
b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe intermediarii biosintezei
polienzimatice
c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere 91. Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA
d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă carboxilazei (enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):
NADPH a) [ ] ATP ADP
e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH b) [ ] AMP ATP
c) [ ] malonat AMP
85. Biosinteza acizilor graşi: d) [ ] acetoacetat citrat
a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH e) [x] citrat palmitoil-CoA
a ACP
b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza 92. Pentru sinteza malonil-CoA se utilizează CO2
c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul marcat cu C14. Malonil-CoA este utilizat în sinteza
malonil acidului palmitic. Care din atomii de C ai acidului palmitic
d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil- vor fi marcaţi?
CoA a) [ ] toţi atomii impari
e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2 b) [ ] numai carbonul carboxilic
c) [ ] toţi atomii pari
86. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi d) [ ] numai carbonul metilic terminal
(1) şi forma sa de transport din mitocondrie în citozol (2): e) [x] nici unul dintre atomii de carbon
a) [ ] butiril-CoA citrat
b) [ ] hidroxibutirat carnitină 93. Care dintre atomii de carbon ai acidului palmitic ar
c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat fi C14, dacă pentru sinteza lui sa utilizat acetil-CoA marcat
d) [ ] acetil-CoA aspartat cu C14 la gruparea metil:
e) [x] acetil-CoA citrat a) [ ] numai carbonul carboxilic
b) [ ] numai carbonul metilic terminal
87. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol c) [ ] toti atomii de carbon impari
(biosinteza acizilor graşi): d) [x] toti atomii de carbon pari
a) [ ] transportul este activ e) [ ] nici unul dintre atomii de carbon
b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului
c) [ ] pentru transport se utilizează GTP 94. Donator de echivalenţi reducători în sinteza
d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar acizilor graşi serveste NADPH generat în:
pentru biosinteza acizilor graşi a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilici
e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA b) [ ] glicoliză
carboxilaza c) [x] reacţia catalizată de enzima malică
 Release by MedTorrents.com
d) [ ] oxidarea acidului glucuronic număr par de atomi de carbon:
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP
b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH
95. Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi: c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP
a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la d) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit
ACP din 5 atomi de carbon
b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea –SH a e) [x] forţa motrice a procesului este eliminarea CO2
cisteinei
c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi 101. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:
malonil se utilizează ATP a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA
d) [x] reacţiile sunt catalizate de aciltransacilaza şi b) [ ] 7acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+
maloniltransacilaza c) [ ] 8acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2
e) [] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază d) [ ] 8acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+
e) [x] acetil-ACP + 14 NADPH + 14H+ + 7malonil-
96. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza ACP
propriu-zisă a acizilor graşi):
a) [x] este reacţia de condesare a acetilului cu 102. Elongarea acizilor graşi (sinteza acizilor graşi cu
malonilul catenă mai mare de C16):
b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei a) [ ] are loc prin scurtarea acizilor graşi de origine
acizilor graşi alimentară
c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2 b) [ ] nu este posibilă în organismul uman
d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP c) [x] are loc in reticulul endoplasmatic
sintaza d) [x] sursa unităţilor dicarbonice este malonil-CoA
e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza e) [x] unităţile dicarbonice se ataşază la capatul
carboxilic al acidului gras
97. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP
(biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi): 103. Sinteza acizilor graşi monoenici:
a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH a) [ ] nu este posibilă în organismul uman
b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP b) [ ] are loc prin saturarea acizilor graşi polienici
c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil- c) [x] se realizează prin desaturarea acizilor graşi
ACP saturaţi
d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP d) [ ] reacţia este catalizată de reductază şi necesită
e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH NADH
e) [x] reacţia este catalizată de monooxigenaza
98. Enzima (1) şi produsul reacţiei (2) de transformare microzomală şi necesită NADPH şi O2
a beta-hidroxiacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor
graşi): 104. Acizii graşi polienici:
a) [ ] beta-hidroxiacil-ACP hidrataza butiril-ACP a) [ ] acidul linoleic şi linolenic se sintetizează în
b) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrogenaza crotonil- organismul uman prin desaturarea acidului oleic
ACP b) [ ] legăturile duble se întroduc între atomul C9 şi
c) [ ] beta-hidroxiacil-ACP reductaza capătul metilic terminal
hidroxibutiril-ACP c) [x] acidul arahidonic se obţine prin desaturarea,
d) [x] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza trans-enoil- elongarea şi desaturarea succesivă a acidului linoleic
ACP d) [ ] toţi acizii graşi polienici se sintetizează în
e) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza cis-enoil- organismul uman
ACP e) [x] în cantităţi mari îi primim cu uleiurile vegetale

99. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP 105. Biosinteza triacilglicerolilor:
(biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi): a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos
a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD b) [ ] se intensifică în inaniţie
b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I
FADH2 d) [x] este activată de insulină
c) [ ] enoil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este
+ NADP+ nelimitată
d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP +
NADPH 106. Biosinteza triacilglicerolilor:
e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + a) [ ] se produce din glicerol şi acizi graşi liberi
NADP+ b) [x] substraturile necesită să fie activate la glicerol-
3-fosfat şi acil-CoA
100. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu c) [ ] în sintă se utilizează acizii graşi liberi şi
 Release by MedTorrents.com
glicerol-3-fosfat
d) [ ] constă în ataşarea concomitentă a resturilor acil 113. 567) Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo
la grupările –OH ale glicerolului a fosfatidilcolinei:
e) [x] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza a) [ ] serina
trigliceridelor b) [ ] cisteina
c) [x] S-adenozilmetionina
107. Glicerol-3-fosfatul se formează: d) [ ] S-adenozilhomocisteina
a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea e) [ ] tetrahidrofolatul
enzimei glicerol fosforilaza
b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea 114. 567) Sinteza fosfogliceridelor:
enzimei glicerol kinaza a) [x] se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi
c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului serină
d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de
e) [ ] în ţesutul adipos – se obţine exclusiv prin rezervă)
fosforilarea glicerolului c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo
serveşte ATP-ul
108. În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă
fosfatidic: serveşte GTP-ul
a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi
în triglicerid serveşte CTP-ul
b) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă
în lecitină 115. Sinteza de novo a fosfogliceridelor:
c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se a) [ ] serina interacţionează cu acidul fosfatidic,
transformă în diglicerid formând fosfatidilserină
d) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in b) [ ] iniţial serina se activează, formând CDP-serină
diacilglicerol c) [ ] ulterior CDP-serina interacţionează cu acidul
e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în fosfatidic, formând fosfatidilserină
lizolecitina d) [x] iniţial acidul fosfatidic se activează, formând
CDP-diglicerid
109. Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor şi a e) [x] ulterior CDP-digliceridul interacţionează cu
fosfatidelor: serina, formând fosfatidilserină
a) [ ] monoglicerid
b) [ ] UDP-diglicerid 116. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină
c) [x] acidul fosfatidic (sinteza de novo a fosfogliceridelor):
d) [ ] CDP-diglicerid a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin
e) [ ] acidul fosforic transmetilarea fosfatidilserinei
b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin
110. Direcţionarea acidului fosfatidic spre sinteza carboxilarea fosfatidilserinei
trigliceridelor sau a fosfatidelor este determinată de: c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin
a) [ ] aportul alimentar de trigliceride şi fosfolipide decarboxilarea fosfatidilserinei
b) [x] prezenţa substanţelor lipotrope d) [x] ca cofactor serveşte vitamina B6
c) [x] starea funcţională a ficatului e) [ ]ca cofactor serveşte biotina
d) [ ] prezenţa acidului fosforic
e) [ ] prezenţa glicerolului 117. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină
(sinteza de novo a fosfogliceridelor):
111. Substanţele lipotrope: a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea
a) [ ] glicerolul, acizii graşi saturaţi fosfatidiletanolaminei
b) [x ] colina, metionina, inozitolul b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea
c) [x] vitaminele B6, B12, acidul folic fosfatidiletanolaminei
d) [ ] vitaminele liposolubile c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea
e) [ ] favorizează sinteza trigliceridelor în ţesutul fosfatidiletanolaminei
adipos şi în ficat d) [ ] ca cofactor serveşte vitamina B6
e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina
112. Nucleotidele cu rol specific în sinteza lipidelor
sunt: 118. Sinteza fosfatidilcolinei din produse gata (calea
a) [ ] adenilice de rezervă):
b) [ ] timidilice a) [ ] colina interacţionează direct cu acidul
c) [x] citidilice fosfatidic, formând fosfatidilcolina
d) [ ] guanidilice b) [x] iniţial colina se activează, formând CDP-colină
e) [x] uridilice c) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu acidul
 Release by MedTorrents.com
fosfatidic, formând fosfatidilcolină b) [ ] se referă la gangliozide
d) [x] ulterior CDP-colina interacţionează cu c) [x] se referă la cerebrozide
digliceridul, formând fosfatidilcolină d) [x] ca sursă de sulfat serveste PAPS
e) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu (fosfoadenozilfosfosulfatul)
trigliceridul, formând fosfatidilcolină e) [ ] ca sursă de sulfat serveşte sulfatul de kaliu

119. Sinteza fosfatidiletanolaminei din produse gata 126. Catabolismul gangliozidelor:

(calea de rezervă): a) [x] degradarea lor este catalizată de enzime
a) [ ] etanolamina interacţionează direct cu acidul lizosomale hidrolitice
fosfatidic, formând fosfatidiletanolamină b) [ ] la hidroliza gangliozidelor se obţine acid
b) [x] iniţial etanolamina se activează, formând CDP- fosfatidic
etanolamină c) [ ] la scindarea gangliozidelor participă
c) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu fosfolipazele A2 şi C
acidul fosfatidic, formând fosfatidiletanolamină d) [x] în urma scindării gangliozidelor se obţin acizi
d) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu sialici
trigliceridul, formând fosfatidiletanolamină e) [ ] scindarea lor are loc cu consum de energie
e) [x] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu
digliceridul, formând fosfatidiletanolamină 127. Afecţiunea TAY SACHS:
a) [ ] este o glicogenoză
120. Fosfatidilinozitolii: b) [x] este gangliozidoza GM2
a) [ ] sunt precursorii vitaminelor liposolubile c) [x] este cauzată de deficienţa enzimei lizozomale
b) [x] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: hexozaminidaza
inozitolfosfaţi şi diacilgliceroli d) [ ] are loc acumularea sfingomielinei în creier
c) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: e) [ ] se acumulează glicogen în rinichi
inozitolfosfaţi şi triacilgliceroli
d) [ ] inozitolul este un compus azotat şi poate fi 128. Maladia NIEMANN-PICK:
fosforilat a) [x] este cauzată de defectul genetic al enzimei
e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi poate fi sfingomielinaza
fosforilat b) [ ] este cauzată de defectul genetic al enzimei
glicogen fosforilaza
121. Precursorii sfingozinei sunt: c) [ ] are loc acumulare de glicogen în ţesuturi
a) [ ] fosforilcholina d) [x] se manifestă clinic prin retard mental;
b) [ ] asparagina e) [ ] se manifestă prin hipoglicemie
c) [x] serina
d) [ ] stearoil-CoA 129. În sinteza gangliozidelor participă:
e) [x] palmitoil-CoA a) [ ] CDP-glucoza
b) [x] cerebrozida
122. Sfingozina: c) [x] CMP-NANA
a) [ ] este componentă a triacilglicerolilor d) [ ] CDP-glucoza
b) [ ] este componentă a fosfogliceridelor e) [ ] acidul fosfatidic
c) [x] este componentă a glicolipidelor
d) [x] este componentă a sfingomielinelor 130. Biosinteza colesterolului:
e) [x] induce apoptoza a) [ ] are loc numai în ficat
b) [x] necesită NADPH
123. La sinteza sfingomielinei participa: c) [x] substrat serveşte acetil-CoA
a) [x] ceramida d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina
b) [ ] enzima ceramidaza e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar
c) [ ] UTP-colina de colesterol
d) [ ] acidul fosfatidic
e) [x] CDP-cholina 131. Reacţia limitanta în sinteza colesterolului este:
a) [ ] generarea acetoacetil-CoA
124. La sinteza cerebrozidlor participă: b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA
a) [ ] acidul fosfatidic (HMG-CoA)
b) [x] ceramida c) [ ] ciclizarea scualenului
c) [ ] acizii sialici d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului
d) [ ] CDP-glucoza e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA
e) [x] UDP-galactoza
132. Reglarea biosintezei colesterolului:
125. Sulfatidele: a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-
a) [ ] se referă la sfingomieline metilglutaril-CoA-sintaza
 Release by MedTorrents.com
b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta- d) [ ] creşterea concentraţiei HDL
metilglutaril-CoA-reductaza e) [x] glicozilarea lipoproteinelor
c) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi
de acidul mevalonic 139. Dupa o alimentaţie abundendă în glucide are loc:
d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin a) [ ] sinteza intensă de colesterol în ficat
defosforilarea ei b) [x] accelerarea sintezei de acizi graşi în ficat
e) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin c) [ ] activarea lipolizei
fosforilarea ei d) [ ] eliberarea acizilor graşi din fosfolipide
e) [x] intensificarea sintezei trigliceridelor şi VLDL
133. Metabolismul LDL (lipoproteine cu densitate în ficat
joasă):
a) [ ] LDL sunt translocate în celulă, unde 140. Degenerescenţa grasă a ficatului ("ficatul gras"):
interacţionează cu LDL-receptorii citozolici a) [ ] este rezultatul acumulării fosfolipidelor în
b) [x] LDL interacţionează cu receptorii membranari hepatocite
c) [x] complexul LDL-receptor este translocat în b) [x] are loc acumulare de grăsimi neutre în ficat
celule prin endocitoză c) [ ] apare în surplusul de cholină in raţia alimentară
d) [ ] colesterolul furnizat celulelor de LDL nu d) [x] este cauzată de insuficienţa metioninei,
influenţează sinteza endogenă de colesterol vitaminelor B12, B6
e) [x] deficitul ereditar de LDL-receptori cauzează e) [ ] este cauzată de intensificarea sintezei
hipercolesterolemia familială apolipoproteinelor

134. Cauzele majorarii concentraţiei colesterolului în 141. În inaniţie are loc:

sânge: a) [ ] accelerarea lipogenezei
a) [x] activitatea scăzută a lecitincolesterolacil b) [x] cetogeneză intensă
transferazei c) [x] amplificarea lipolizei în ţesutul adipos
b) [ ] hipo- sau a-beta-lipoproteinemia familială d) [ ] activarea biosintezei acizilor graşi
c) [ ] activitate înaltă a lipoproteinlipazei e) [ ] accelerarea sintezei fosfolipidelor
d) [x] valori scăzute de HDL
e) [ ] sinteza sprită a acizilor biliari 142. Lipogeneza este stimulată de:
a) [ ] concentratia înaltă de AMPc
135. Ateroscleroza: b) [ ] nivel crescut de catecolamine
a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL- c) [x] flux abundent de glucoza in ficat
colesterolului d) [x] permeabilitate crescută a membranelor pentru
b) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage glucoză
c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene e) [ ] concentraţia scăzută de insulină în sânge
d) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogene
e) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza 143. Precursorul eicosanoizilor:
a) [ ] acidul arahic
136. Obezitatea: b) [x] acidul arahidonic
a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de c) [ ] acidul linolenic
fosfolipide în ţesutul adipos d) [ ] acidul fosfatidic
b) [ ] este cauzată de hiperinsulinism e) [ ] acidul behenic
c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută
d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet 144. Eicosanoizii:
zaharat tipul II a) [x] sunt substanţe cu acţiune autocrină şi paracrină
e) [ ] este prezentă în hipertiroidie b) [ ] sunt substante de natura proteica
c) [x] derivă de la acidul prostanoic - C20
137. Hiperlipidemia alcoolică: d) [ ] sunt secretate de glandele endocrine
a) [ ] este cauzată de consumul excesiv de lipide e) [ ] sunt derivaţi ai steranulii
b) [x] are loc acumulare de NADH
c) [ ] are loc activarea beta-oxidării acizilor graşi 145. La eicosanoizi se referă:
d) [x] se amplifică biosinteza trigliceridelor în ficat a) [x] tromboxanii
e) [ ] este însoţită de amplificarea sintezei acizilor b) [ ] endotelinele
biliari c) [ ] endorfinele
d) [x] prostaciclinele
138. Mecanismele biochimice ale dislipidemiei e) [x] leucotrienele
diabetice:
a) [x] diminuarea activitatii lipoproteinlipazei 146. Biosinteza eicosanoizilor:
b) [ ] activarea lecitincolesterolacil transferazei a) [ ] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea
c) [x] amplificarea sintezei VLDL fosfolipazei C din trigliceridele membranare
 Release by MedTorrents.com
b) [x] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea e) [x] participă la reglarea funcţiei de reproducere
fosfolipazei A2 din fosfolipidele membranare
c) [ ] are loc numai în celulele sistemului nervos 153. Anionul superoxid:
d) [x] în diferite celule se sintetizează diferite tipuri a) [x] se obţine prin reducerea incompletă a
de prostaglandine oxigenului
e) [ ] după sinteză prostaglandinele se depozitează în b) [x] reprezintă o specie reactivă a oxigenului
celule c) [ ] protejază lipidele, proteinele, acizii nucleici de
oxidare
147. Ciclooxigenaza: d) [x] se transformă în H2O2 sub acţiunea superoxid
a) [x] posedă activitate dioxigenazică şi peroxidazică dismutazei
b) [ ] are activitate hidrolazică e) [ ] H2O2 se obţine numai sub acţiunea superoxid
c) [ ] participă la sinteza leucotrienelor dismutazei din anionul superoxid
d) [x] participă la sinteza prostaciclinelor şi a
tromboxanilor 154. Glutation peroxidaza:
e) [x] este o hemoproteină a) [ ] participă la formarea H2O2
b) [x] participă la scindarea H2O2
148. Biosinteza eicosanoizilor: c) [ ] catalizează reacţia de sinteză a glutationului
a) [ ] din endoperoxizii prostaglandinici se obţin d) [x] catalizeaza reactia H2O2 + 2G-SH → 2H2O +
leucotrienele G-S-S-G
b) [x] sinteza prostaciclinelor predomină în endoteliul e) [x] functionează în ansamblu cu glutation
vascular, inimă reductaza
c) [ ] aspirina activează cicloxigenaza
d) [x] aspirina diminuează sinteza prostaglandinelor 155. Vitaminele liposolubile:
e) [x] profilul enzimatic al celulei determină tipul a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic,
prostaglandinei sintetizate acidul pantotenic
b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D
149. Lipoxigenaza: c) [ ] nu se depozitează în organismul uman
a) [ ] este prezentă în toate ţesuturile d) [ ] se acumulează în ţesutul muscular
b) [ ] participă la scindarea trigliceridelor din ţesutul e) [x] sunt derivaţi izoprenici
adipos
c) [x] participă la sinteza leucotrienelor 156. Vitamina A:
d) [ ] participă la sinteza prostaglandinelor clasice, a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
prostaciclinelor şi a tromboxanilor b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
e) [ ] este o hidrolază c) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei
d) [x] are acţiune antioxidantă
150. Reglarea biosintezei eicosanoizilor: e) [ ] se depozitează în ţesutul muscular
a) [ ] corticosteroizii activează sinteza
prostaglandinelor 157. Vitamina E:
b) [x] corticosteroizii inhibă fosfolipaza A2, a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
diminuând biosinteza prostaglandinelor b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [ ] aspirina activează sinteza leucotrienelor c) [x] favorizează fertilitatea
d) [x] aspirina inhibă cicloxigenaza d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic
e) [ ] aspirina inhibă lipoxigenaza natural
e) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos
151. Eicosanoizii (mecanismul de acţiune):
a) [ ] acţionează extracelular 158. Vitamina K:
b) [x] modifică concentratia nucleotidelor ciclice a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K
c) [x] moduleaza nivelul intracelular de Ca2+ b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă
d) [ ] modifică concentratia ionilor de Mg2+ hipovitaminoza K
e) [x] influenţează transcrierea genelor şi sinteza c) [x] posedă acţiune antihemoragică
proteinelor d) [ ] posedă acţiune anticoagulantă
e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic
152. Eicisanoizii (efectele biologice): din componenţa factorilor coagulării II, VII, IX şi X
a) [x] leucotrienele sunt implicate în procesele
inflamatoare şi alergice 159. Vitamina D:
b) [ ] prostaciclinele reglează masa musculară a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman
c) [x] agregarea plachetară depinde de echilibrul b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de
leucotriene/tromboxani origine vegetală
d) [ ] tromboxanii sunt utilizaţi ca agenţi c) [ ] este derivat al glicerolului
antiulcerogeni d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)
 Release by MedTorrents.com
e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală a) [ ] asparagina
b) [x ] histidina
160. Metabolismul vitaminei D: c) [ ] glicina
a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea razelor d) [x] arginina
ultraviolete e) [ ] fenilalanina
b) [ ] forma activă a vitaminei D este colecalciferolul
c) [x] forma activă este calcitriolul 6. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic:
d) [ ] calcitriolul se sintetizează în piele prin
hidroxilarea colesterolului CH2 - CH - COOH
e) [ ] formarea calcitriolului este inhibată de hormonii
tiroidieni NH2
NH
161. Calcitriolul:
a) [ ] este vitamina D de origine vegetală a) [ ] este histidina
b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări b) [x] este aminoacid heterociclic
consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol c) [ ] este aminoacid dispensabil
c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei d) [ ] conţine ciclul imidazol
d) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia e) [x] dă reacţia xantoproteică pozitivă
Ca2+ din intestin
e) [ ] acţionează prin AMPc 7. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic:
HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
|
Metabolismul proteinelor NH2

1. Funcţiile biologice ale proteinelor: a) [ ] este asparagina

b) [ ] este glutamina
a) [ ] coenzimatică c) [ ] este aminoacid esential
b) [x] catalitică d) [x] dă reacţia ninhidrinică pozitivă
c) [x] plastică e) [ ] este aminoacid bazic
d) [x] de transport
e) [x] imunologică 8. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic:
HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
2. Funcţiile biologice ale proteinelor: |
NH2
a) [x ] antigenică
b) [ ] genetică a) [ ] este încărcat pozitiv
c) [x] contractilă b) [ ] dă reacţia Fol pozitivă
d) [x] energetică c) [ ] dă reacţia xantoproteică pozitivă
e) [x] reglatoare d) [x] posedă proprietăţi acide
e) [x ] este precursorul acidului gama-aminobutiric
3. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de
aminoacizii esenţiali: 9. Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [ ] alanină a) [ ] activează tripsinogenul

b) [x] triptofan b) [ ] activează chimotripsinogenul
c) [ ] acid glutamic c) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei
d) [x] fenilalanină d) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea
e) [ ] serină carboxipeptidazelor
e) [x] denaturează parţial proteinele alimentare
4. Valoarea biologică a proteinelor este determinată de
aminoacizii esenţiali: 10. Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [ ] asparagină a) [x] posedă acţiune antimicrobiană

b) [ ] cisteină b) [ ] este emulgator puternic
c) [x] metionină c) [x] accelerează absorbţia fierului
d) [x] treonină d) [ ] inhibă secreţia secretinei
e) [ ] prolină e) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac

5. Selectaţi aminoacizii semidispensabili: 11. Reglarea secreţiei sucului pancreatic şi intestinal:


a) [ ] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac
în bicarbonaţi
b) [x] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac
în enzime
c) [ ] pancreozimina este sintetizată în celulele stomacului
d) [ ] pancreozimina reglează secreţia sucului gastric
e) [x ] pancreozimina stimulează secreţia sucului
pancreatic bogat în enzime
12. Proprietăţile pepsinei:
a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de
celulele principale ale mucoasei stomacale
b) [ ] pepsina este secretată de celulele parietale ale
mucoasei stomacului
c) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare
d) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la
capătul N-terminal a unei peptide (41 de aminoacizi)
e) [ ] activarea pepsinei are loc în celulele mucoasei
stomacale
13. Proprietăţile pepsinei:
a) [ ] activarea pepsinogenului are loc sub acţiunea
bicarbonaţilor
b) [x] activarea pepsinogenului constă în proteoliza
limitată
c) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
d) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
e) [ ] este o enzimă lipolitică
14. Pepsina:
a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora
participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp
b) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice
c) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone,
protamine şi mucopolizaharide
d) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
e) [x] este o endopeptidază
15. Tripsina:
a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv
b) [ ] este o aminopeptidază
c) [ ] este o carboxipeptidază
d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea
enterokinazei şi a tripsinei
e) [ ] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea HCl
16. Tripsina:
a) [x] Ca++ exercită efect activator asupra tripsinei
b) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei
stomacale
c) [ ] este secretată de celulele mucoasei intestinale
d) [x] transformarea tripsinogenului în tripsină constă în
proteoliza limitată
e) [ ] activarea tripsinei are loc în pancreas
Release by MedTorrents.com
17. Tripsina:
a) [ ] scindează legăturile peptidice la formarea cărora
participă Lys şi Arg prin gruparea -NH2
b) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora
participă Lys si Arg prin gruparea -COOH
c) [x ] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8
d) [ ] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 1,5-2,5
e) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
18. Enterokinaza:
a) [ ] este o enzimă care scindează proteinele alimentare
b) [x ] scindează de la capătul N-terminal al
tripsinogenului o hexapeptidă acidă
c) [x] e secretată de mucoasa intestinală sub formă de
kinazogen inactiv
d) [ ] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea
bicarbonaţilor
e) [x] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea tripsinei
19. Chimotripsina:
a) [ ] este secretată de mucoasa intestinală în formă de
chimotripsinogen inactiv
b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activă
c) [x] este o endopeptidază
d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea
tripsinei şi a chimotripsinei prin proteoliza limitată
20. Chimotripsina:
a) [ ] scindează legăturile peptidice la formarea cărora
participă Phe, Tyr, Trp prin gruparea -NH2
b) [ ] este sintetizată de celulele principale ale stomacului
în formă activă
c) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
d) [x] centrul activ al chimotripsinei conţine -OH al Ser şi
inelul imidazolic al His
e) [ ] pH-ul optimal de acţiune este 1,5 – 2,5
21. Carboxipeptidazele:
a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul
exocrin
b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
c) [x] carboxipeptidaza A conţine Zn++ şi scindează de la
capătul C-terminal aminoaczii aromatici
d) [x] carboxipeptidaza A posedă şi acţiune esterazică ce
se amplifică la substituirea Zn++ cu Ca++
e) [ ] carboxipeptidaza B scindează Phe, Tyr şi Trp de la
capătul C-terminal
22. Aminopeptidazele:
a) [ ] sunt endopeptidaze
b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
d) [x] funcţionează preponderent intracelular
e) [x] sunt activate de Mg++ şi Mn++

23. Funcţiile proteazelor:
a) [x] de protecţie (coagularea sângelui, liza celulelor)
b) [x] generarea substanţelor biologic active (hormonilor,
agenţilor vasoactivi)
c) [x] activarea enzimelor proteolitice digestive
d) [ ] sinteza zimogenilor
e) [ ] sinteza aminelor biogene
24. Absorbţia aminoacizilor (AA):
a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă
b) [ ] transportul AA este activ primar şi necesită ATP
c) [ x] transportul AA este activ secundar şi necesită ATP
d) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza
e) [ ] la transportul AA participă ATP-sintaza
25. Absorbţia aminoacizilor (AA):
a) [ ] ouabaina stimulează transportul AA
b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na +
d) [x] peptidele si proteinele nehidrolizate se pot absorbi
prin endocitoză
e) [x] în celule peptidele şi proteinele nehidrolizate pot fi
scindate de proteazele lizozomale
26. Absorbţia aminoacizilor (AA):
a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros
b) [x] are loc in intestinul subţire
c) [x] este dependentă de concentraţia Na+
d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ +
e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA
înrudiţi structural
27. Ciclul gama-glutamilic:
a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin
membranele celulare
b) [ ] decurge fără utilizare de energie
c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-
glutamiltransferaza
d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic
e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)
28. Ciclul gama-glutamilic:
a) [x] reprezintă un mecanism de transport al aminoacizilor
prin membranele celulare
b) [ ] ATP-ul este utilizat direct la transportul
aminoacizilor
c) [x] nemijlocit la transportul aminoacizilor e utilizată
energia de hidroliză a legăturilor –CO–NH– din glutation
d) [x] funcţionarea ciclului necesită resinteza glutationului
e) [ ] constă din 6 reacţii în care se utilizează 6 molecule de
ATP
29. Putrefacţia aminoacizilor în intestin:
Release by MedTorrents.com
a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor
microflorei intestinale
b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi
pancreatice
c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice, cât şi
a celor netoxice
d) [ ] alcoolii, aminele, acizi graşi si cetoacizii sunt
produse toxice
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse
netoxice
30. Produsele putrefacţiei aminoacizilor în intestin:
a) [ ] scatolul şi indolul se formează din histidină
b) [x] putrescina este produsul de decarboxilare a ornitinei
c) [ ] cadaverina este produsul de decarboxilare a ornitinei
d) [ ] crezolul şi fenolul se formează din triptofan
e) [ ] metilmercaptanul şi acidul sulfhidric se obţin din
serină
31. Neutralizarea produselor de putrefacţie a
aminoacizilor:
a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul
sulfuric şi acidul glucuronic
b) [x] forma activă a acidului sulfuric este
fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)
c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-
glucuronatul
d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-
glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza
e) [x] conjugarea este precedată de oxidarea substanţelor
toxice
32. Produsele de putrefacţie a aminoacizilor:
a) [ ] scatolul si indolul sunt produse de putrefacţie a
tirozinei
b) [ ] indicanul este produsul de putrefacţie a triptofanului
c) [x] indicanul este indoxilsulfatul de potasiu
d) [x] cantitatea de indican in urină indică starea
funcţională a ficatului
e) [x] cantitatea de indican in urină indică gradul de
putrefacţie in intestin
33. Compusul chimic:
C - NH - CH2 - COOH
O
a) [ ] reprezintă acidul benzoic
b) [x] reprezintă acidul hipuric
c) [ ] se formează în intestin in procesul de putrefacţie
d) [x] se formează în ficat în rezultatul conjugării benzoil-
CoA cu glicina
e) [x] este o probă de examinare a funcţiei de dezintoxicare
a ficatului

34. Reglarea digestiei proteinelor în stomac:
a) [x] histamina stimulează secreţia de HCl şi mai puţin
secreţia de pepsinogen
b) [ ] histamina stimulează secreţia de pepsinogen şi mai
puţin secreţia de HCl
c) [ ] gastrina stimulează numai secreţia de HCl
d) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsinogen
e) [x] gastrina acţionează prin AMP ciclic
35. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:
a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor
b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide
d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2 O
e) [ ] scindarea AA nu generează energie
36. Căile generale de degradare a aminoacizilor:
a) [x] dezaminarea
b) [ ] transsulfurarea
c) [x] transaminarea
d) [x] decarboxilarea
e) [ ] transamidinarea
37. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:
a) [x] reductivă
b) [x] intramoleculară
c) [x] hidrolitică
d) [x] oxidativă
e) [ ] omega-dezaminare
38. Dezaminarea (DA) aminoacizilor:
a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi
aminoacizii
b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor
şi a amoniacului
c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-
cetoacizi şi amoniac
e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a
aminoacizilor dispensabili
39. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):
a) [x ] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D
aminoacizilor
b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+
d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul
fiziologic
e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de
dezaminare a tuturor L-AA
40. Dezaminarea directa a aminoacizilor:
Release by MedTorrents.com
a) [x ] este o cale minoră, caracteristică anumitor
aminoacizi
b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima –
serindehidrataza)
c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima –
treonindehidrataza)
d) [x ] His → acid urocanic + NH3 (enzima – histidin
amonioliaza)
e) [ ] histidaza este o enzimă cardiospecifică
41. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
a) [ ] are loc sub acţiunea enzimei glutamat oxidaza
b) [ x] are loc sub acţiunea enzimei glutamat
dehidrogenaza
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ x] coenzimele sunt NAD+ şi NADP+
e) [ ] coenzimele sunt FAD şi FMN
42. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
a) [x] este un proces reversibil
b) [x] în dezaminare se utilizează NAD+, iar în reaminare –
NADPH
c) [ ] în dezaminare se utilizează NADP+, iar în reaminare
– NADH
d) [ ] reaminarea este o etapă a catabolismului
aminoacizilor
e) [ ] dezaminarea glutamatului este o etapă în sinteza
aminoacizilor dispensabili
43. Glutamat dehidrogenaza:
a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor
b) [x] este enzimă alosterică
c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN
d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează
44. Transaminarea aminoacizilor (TA):
a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-
aminoacid la un alfa-cetoacid
b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aminoacizilor
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
e) [ ] numai Glu, Asp şi Ala se supun TA
45. Transaminazele aminoacizilor:
a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor
b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile
c) [ ] toate transaminazele posedă specificitate absolută
pentru substrat
d) [ ] specificitatea transaminazelor este determinată de
coenzimă
e) [x] partea prostetică a transaminazelor este
piridoxalfosfatul
46. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a

aminoacizilor:
a) [x ] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari
(baze Schiff)
b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a
piridoxalfosfatului (PALP) în piridoxaminfosfat (PAMP)
c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a
piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat
d) [x ] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP
47. Transaminazele aminoacizilor:
a) [ ] sunt enzime excretorii hepatice
b) [ ] în condiţii normale posedă activitate înaltă în sânge
c) [ x] în hepatite creşte preponderent activitatea serică a
alaninaminotransferazei (ALT)
d) [ x] în infarctul miocardic creşte considerabil activitatea
serică a aspartataminotransferazei (AST)
e) [ ] ALT şi AST nu sunt enzime organospecifice
48. COOH-CH2-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-
COOH ↔
COOH-CH2-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CH NH2-
COOH
a) [ ] este reacţia de transaminare a alaninei
b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aspartatului
c) [ ] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [x] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează piruvat şi glutamat
49. CH3-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH
↔ a) [ ] este aminarea directă a piruvatului
CH3-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CHNH2-COOH
a) [x] este reacţia de transaminare a alaninei
b) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatului
c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi
glutamat
50. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor
(transdezaminarea):
a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor
dispensabili
c) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului
cu alfa-cetoglutaratul
d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a
acidului glutamic
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează
NADPH+H+
51. Transreaminarea aminoacizilor:
a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor
Release by MedTorrents.com
c) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-
cetoglutaratului
d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului
cu un alfa-cetoacid
e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+
52. Transdezaminarea alaninei:
a) [ ] este dezaminarea directă a alaninei
b) [ ] este procesul de biosinteză a alaninei din piruvat şi
NH3
c) [x] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi
glutamatdehidrogenaza
e) [ ] în procesul de transdezaminare
glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+
53. Transdezaminarea alaninei. Selectaţi reacţiile
procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Ala + H2O → piruvat + NH3 + H2O
alanindehidrataza
b) [x] Ala + alfa-cetoglutarat → piruvat + Glu
alaninaminotransferaza
c) [ ] Gln + H2O → Glu + NH3
glutaminaza
d) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat +
NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
e) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat +
NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
54. Biosinteza alaninei (transreaminarea):
b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu
formarea glutamatului
c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi
glutamatdehidrogenaza
e) [ ] în procesul de transreaminare glutamatdehidrogenaza
utilizează NAD+
55. Biosinteza alaninei (transreaminarea). Selectaţi
reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste
reacţii:
a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4
glutaminsintetaza
b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 → Glu +
NAD+ + H2O glutamatdehidrogenaza
c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 → Glu +
NADP+ + H2O glutamatdehidrogenaza
d) [ ] piruvat + NH3 + H2O → Ala + H2O
alaninhidrataza
e) [x] piruvat + Glu → Ala + alfa-cetoglutarat
alaninaminotransferaza
56. Transdezaminarea aspartatului:
a) [ ] este dezaminarea directă a aspartatului

b) [ ] este procesul de biosinteză a aspartatului din
oxaloacetat şi NH3
c) [ ] include dezaminarea asparaginei
d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST)
şi glutamatdehidrogenaza
e) [x ] participă coenzimele piridoxalfosfat şi NAD+
57. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile
procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
Release by MedTorrents.com
şi oxaloacetat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi
alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în
formele grave ale afecţiunilor hepatice
d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge
valori maximale în 24-48 ore
e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice
activitatea serică a AST scade

a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O 62. Decarboxilarea aminoacizilor:

aspartatdehidrataza
b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu
aspartataminotransferaza
c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3
asparaginaza
d) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat +
NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat +
NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
58. Biosinteza aspartatului (transreaminarea):
a) [ ] este aminarea directă a oxaloacetatului
b) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu
formarea glutamatului
c) [ ] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST)
şi glutamatdehidrogenaza
e) [ ] participă coenzimele tiaminpirofosfat şi NAD+
59. Biosinteza aspartatului (transreaminarea). Selectaţi
reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste
reacţii:
a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării –COOH din
aminoacizi în formă de CO2
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de
decarboxilare
d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de
decarboxilare
e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele
biogene
63. Decarboxilazele aminoacizilor (AA):
a) [ ] toate decarboxilazele AA poseda specificitate
absolută de substrat
b) [ ] specificitatea decarboxilazelor AA depinde de
coenzimă
c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul
(derivatul vitaminei B6)
d) [ ] coenzima decarboxilazelor AA este
tiaminpirofosfatul (derivatul vitaminei B 1)
e) [ ] se disting de decarboxilazele cetoacizilor doar prin
natura coenzimei

a) [ ] Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4 64. Reacţia chimică:

glutaminsintetaza
b) [ ] alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 → Glu + HC C CH2 CH COOH HC C C
NAD+ + H2O glutamatdehidrogenaza N NH
NH2 N NH
c) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 → Glu +
NADP+ + H2O glutamatdehidrogenaza
d) [ ] oxaloacetat + NH3 + H2O → Asp + H2O a) [x] e alfa-decarboxilare
aspartatsintaza b) [ ] e omega-decarboxilare
e) [x] oxaloacetat + Glu → Asp + alfa-cetoglutarat c) [x] este reacţia de formare a histaminei
aspartataminotransferaza (AST) d) [ ] este reacţia de formare a serotoninei
e) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
60. Alaninaminotransferaza (ALT):
65. Reacţia chimică:
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină HC C CH2 CH COOH HC C C
şi piruvat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi N NH N NH
NH2
alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi
cronice, hepatopatiile toxice a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei
d) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior
e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare
61. Aspartataminotransferaza (AST): e) [x] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi
inflamatorii
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină
 Release by MedTorrents.com
66. Reacţia chimică: R-CH2-NH2 + H2O + O2 → R-COH + NH3 + H2O2

HO C CH2 CH COOH C deCH

HO a) [ ] este reacţia formare
2 CH a aminelor
2 + CO biogene
2
b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogene
NH2 c) [x] esteNH
catalizată de enzima
NH2monoaminoxidaza (MAO)
NH d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul
e) [x] cofactorul MAO este FAD-ul
a) [ ] este reacţia de formare a histaminei
b) [x] este reacţia de formare a serotoninei
c) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
d) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei
e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
71. Reacţia chimică:
67. Reacţia chimică:
NH2 NH2
HO C CH2 CH COOH HO C CH2 CH2 + CO2
| |
)
HOOC - CH- (CH2 2 - COOH → CH 2 - (CH2)2 - COOH
NH NH2 NH NH2
+ CO2
a) [ ] este reacţia de formare a histaminei
a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza
b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare
b) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza
c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în
c) [x] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric
stomac
(GABA)
d) [x] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii,
d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC
tensiunii arteriale, respiraţiei
e) [x] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul
e) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC
epilepsiei
68. Reacţia chimică:
72. Vitaminele necesare pentru activitatea mono- şi
diaminoxidazelor:
HO CH2 CH COOH HO CH2 CH2 + CO2
a) [ ] tiamina
HO NH2 HO
NH2
b) [ ] niacina
c) [x] riboflavina
d) [ ] acidul ascorbic
a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei e) [x] vitamina B6
b) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
c) [x] este reacţia de formare a dopaminei 73. Precursorul catecolaminelor:
d) [ ] este reacţia de formare a tiraminei
e) [x] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al a) [ ] glutamatul
adrenalinei b) [x] tirozina
c) [ ] triptofanul
69. Reacţia chimică: d) [ ] histidina
e) [ ] glutamina
HO CH2 CH COOH HO CH2 CH2 + CO2
74. Precursorul histaminei:
HO HO
NH2 NH2
a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
a) [x] este reacţia de decarboxilare a 3,4-dioxifenilalaninei c) [ ] tirozina
(DOPA) d) [ ] fenilalanina
b) [x] DOPA este precursorul melaninelor e) [ ] aspartatul
c) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor
aromatici 75. Serotonina se sintetizează din:
d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici
(alfa-metildopa) contribuie la scăderea tensiunii arteriale a) [ ] histidină
e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială b) [ ] glutamat
c) [ ] tirozină
70. Reacţia chimică: d) [ ] fenilalanină
e) [x] triptofan

76. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:
a) [x] CO2
b) [x] NH3
c) [ ] CO
d) [x] H2O
e) [ ] acidul uric
77. Amoniacul se obţine în următoarele procese:
a) [ ] ciclul Krebs
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] dezaminarea aminoacizilor
d) [ ] glicoliză
e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice
78. Amoniacul se obţine în următoarele procese:
a) [ ] transaminarea aminoacizilor
b) [x] neutralizarea aminelor biogene
c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin
d) [ ] gluconeogeneză
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici
79. Reacţia chimică:
Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4
Release by MedTorrents.com
c) [ ] este sinteza acidului uric
d) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în
mitocondrii
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH 3
83. Ureogeneza:
a) [ ] este mecanismul de neutralizare temporară a NH 3
b) [x] necesită consum de energie
c) [ ] are loc în toate ţesuturile
d) [ ] ureea este compus toxic
e) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina
84. Enzimele ciclului ureogenetic:
a) [ ] glutaminaza
b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
c) [x] ornitincarbamoiltransferaza
d) [ ] glutaminsintetaza
e) [ ] glutamatdehidrogenaza
85. Enzimele ciclului ureogenetic:
a) [ ] asparaginaza
b) [ ] asparaginsintetaza
c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] argininosuccinatliaza
e) [x] arginaza

a) [x] este o reacţie de dezintoxicare temporară a 86. Aminoacizii-intermediari ai ciclului ureogenetic:

amoniacului
b) [ ] are loc doar în ficat şi în rinichi a) [x] arginina
c) [x] este catalizată de glutaminsintetaza b) [ ] alanina
d) [ ] Gln este unica formă de transport al NH3 de la c) [x] ornitina
ţesuturi spre ficat şi rinichi d) [x] citrulina
e) [ ] Gln este forma finală de dezintoxicare a amoniacului e) [ ] lizina

80. Ciclul glucoză-alanină: 87. Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza
unei molecule de uree?
a) [x] este un mecanism de transport al NH3 din muşchi
spre ficat a) [ ] 1
b) [x] este un mecanism de transport al piruvatului din b) [ ] 2
muşchi spre ficat c) [x] 3
c) [ ] în muşchi are loc reacţia: NH3 + piruvat → Ala + d) [ ] 4
H2O e) [ ] 5
d) [ ] în ficat are loc reacţia: Ala + H 2O → piruvat + NH3
e) [x] implică transreaminarea şi transdezaminarea alaninei 88. Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza a 200
molecule de uree?
81. Enzimele şi coenzimele ciclului glucoză-alanină:
a) [ ] 200
a) [x] alaninaminotransferaza (ALAT) b) [ ] 400
b) [x] glutamatdehidrogenaza c) [ ] 600
c) [ ] aspartataminotransferaza (ASAT) d) [x] 800
d) [ ] tiaminpirofosfat e) [ ] 1000
e) [ ] FAD
89. Câte molecule de CO2 sunt necesare pentru sinteza a
82. Ureogeneza: 100 molecule de uree?

a) [x] are loc exclusiv în ficat a) [x] 100

b) [ ] are loc în rinichi b) [ ] 200
 Release by MedTorrents.com
c) [ ] 300
d) [ ] 400 95. Care aminoacizi dispensabili se pot sintetiza din
e) [ ] 500 intermediarii ciclului Krebs cu participarea
transaminazelor?
90. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):
a) [ ] serina
a) [x ] debutează cu formarea carbamoilfosfatului b) [x] acidul aspartic
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este c) [ ] tirozina
glutamatul d) [x] acidul glutamic
c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este e) [ ] glicina
glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o 96. Selectaţi compuşii care prin dezaminare pot genera
legătură macroergică amoniac:
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic
a) [ ] alfa-cetoglutaratul
91. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza b) [x] guanina, adenina
ureei): c) [x] glutamina
d) [ ] piruvatul
a) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + e) [ ] oxaloacetatul
ADP + H3PO4
b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 97. NH3 este utilizat:
2ADP + H3PO4
c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali
(mitocondrială) b) [ ] la sinteza corpilor cetonici
d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
(citoplasmatică) d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei
e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N- e) [x] la formarea sărurilor de amoniu
acetilglutamat
98. NH3 este utilizat la sinteza:
92. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:
a) [x] ureei
a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + b) [ ] acidului uric
2ADP + 2H3PO4 c) [ ] acetonei
b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4 d) [ ] beta-hidroxibutiratului
c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP e) [ ] acetoacetatului
+ H3PO4
d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + 99. Selectaţi aminoacizii care transportă NH3 de la ţesuturi
H3PO4 spre ficat şi rinichi:
e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP +
H4P2O7 a) [x] glutamina
b) [ ] glicina
93. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic: c) [x] alanina
d) [ ] arginina
a) [x ] argininosuccinat → arginină + fumarat e) [x] asparagina
b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat
c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + 100. Sursele nemijlocite de azot pentru sinteza ureei sunt:
AMP + H4P2O7
d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină a) [ ] glutamatul
e) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină b) [x] aspartatul
c) [ ] glutamina
94. Eliminarea renală a amoniacului: d) [ ] alanina
e) [x] NH4+
a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic
b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido- 101. Glutamatdehidrogenaza face parte din:
coagulant
c) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O a) [ ] hidrolaze
→Glu + NH3 b) [ ] ligaze
d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichi c) [x] oxidoreductaze
e) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a d) [ ] liaze
sărurilor de amoniu în rinichi e) [ ] izomeraze
 Release by MedTorrents.com
d) [x] hemului
102. Produsele finale de dezintoxicare a NH3: e) [ ] nucleotidelor pirimidinice

a) [ ] glutamina 109. Glicina participă la:

b) [ ] asparagina
c) [x] ureea a) [x] sinteza serinei
d) [x] sărurile de amoniu b) [ ] sinteza indicanului
e) [ ] acidul uric c) [ ] sinteza metioninei
d) [x] conjugarea acizilor biliari
103. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs: e) [x] serveşte ca sursă de grupări cu un atom de carbon
pentru tetrahidrofolat (THF)
a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADH şi FADH2 necesar
pentru sinteza ureei 110. Glutationul:
b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul a) [x] este o tripeptidă
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza b) [ ] este o enzimă conjugată
ureei c) [x] participă la transportul aminoacizilor prin membrane
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul d) [ ] participă la transportul glucozei prin membrane
e) [x] este alcătuit din glutamat, cisteină şi glicină
104. Azotul neproteic sangvin include:
111. Glutationul:
a) [ ] proteidele
b) [x] ureea a) [ ] e coenzima glutamatdehidrogenazei
c) [ ] hemoglobina b) [x] e coenzima gama-glutamiltransferazei
d) [x] aminoacizii c) [ ] e coenzima catalazei
e) [x] peptidele d) [x] e coenzima glutationperoxidazei
e) [x] glutationul inactivează unele proteine (insulina)
105. Azotul neproteic sangvin include:
112. Serina (Ser):
a) [ ] glucoza
b) [x] creatina, creatinina a) [ ] este aminoacid indispensabil
c) [x] acidul uric b) [ ] este aminoacid cetoformator
d) [x] indicanul c) [x] se sintetizează din 3-fosfoglicerat
e) [ ] corpii cetonici d) [x] se poate forma din glicină
e) [ ] participă la sinteza metioninei
106. Câte molecule de ATP se generează la oxidarea
aerobă a unei molecule de alanină până la CO2, H2O şi 113. Serina (Ser):
NH3?
a) [x] participă la sinteza glicerofosfolipidelor
a) [ ] 6 b) [x] serveşte ca sursă de fragmente cu un atom de carbon
b) [ ] 15 pentru tetrahidrofolat (THF)
c) [x] 18 c) [ ] participă la sinteza hemului
d) [ ] 38 d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor purinice şi
e) [ ] 36 pirimidinice
e) [x] întră în componenţa centrelor active ale
107. Glicina: serinproteinazelor

a) [ ] este aminoacid esenţial 114. Cisteina (Cys):

b) [x] se transformă în serină
c) [ ] este un aminoacid cetogen a) [ ] e un aminoacid esenţial
d) [ ] transformarea glicinei în serină este o reacţie b) [x] două molecule de Cys legate prin legătura
ireversibilă disulfidică formează cistina
e) [x] la transformarea glicinei în serină participă N5,N10- c) [ ] Cys este sursă de sulf pentru sinteza metioninei
СН2-THF (tetrahidrofolat) d) [ ] Cys participă la sinteza serinei
e) [x] Cys se sintetizează din metionină şi serină
108. Glicina participă la sinteza:
115. Cisteina (Cys):
a) [x] nucleotidelor purinice
b) [ ] glutaminei a) [x] gruparea –SH a Cys se conţine în centrele active ale
c) [x] creatinei unor enzime

b) [ ] este un aminoacid cetoformator
c) [x] din Cys se sintetizează taurina, utilizată pentru
conjugarea acizilor biliari
d) [ ] Cys degradează până la oxaloacetat şi NH3
e) [x] Cys se scindează până la H2S, SO32-, SCN-, NH3,
piruvat
116. Metionina:
a) [ ] este aminoacid dispensabil
b) [ ] se sintetizează din cisteină şi treonină
c) [x] este aminoacid indispensabil
d) [x] este donator de sulf pentru sinteza cisteinei
e) [ ] este aminoacid cetoformator
117. Metionina (Met):
a) [ ] metionina liberă este donator de grupări -CH3 în
reacţii de transmetilare
b) [x] din Met se sintetizează S-adenozilmetionină (SAM)
c) [ ] sinteza SAM nu necesită energie
d) [x ] SAM este donator de grupări -CH3 în reacţii de
transmetilare
e) [x] în rezultatul transmetilării SAM se transformă în S-
adenozilhomocisteină (SAHC)
118. S-adenozilmetionina (SAM):
a) [ ] este produsul de catabolism al metioninei
b) [x] este forma activă a metioninei
c) [x] serveşte ca donator de grupări -CH3
d) [ ] serveşte ca donator de adenozil
e) [ ] serveşte ca donator de metionină
119. S-adenozilmetionina (SAM) serveşte ca donator de
grupare metil la sinteza:
a) [ ] noradrenalinei
b) [x] adrenalinei
c) [x] creatinei
d) [ ] fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină
e) [x] fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină
120. Homocisteina:
a) [ ] se obţine prin demetilarea metioninei
b) [x] se obţine la hidroliza S-adenozilhomocisteinei
(SAHC)
c) [x] este utilizată pentru resinteza metioninei
d) [x] este utilizată pentru sinteza cisteinei
e) [ ] este aminoacid proteinogen
121. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):
a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili
b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili
c) [x ] Tyr se sintetizează din Phe prin hidroxilare
d) [x] sunt aminoacizi micşti – gluco- şi cetoformatori
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr –
cetoformator
Release by MedTorrents.com
122. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr) sunt precursorii:
a) [x] catecolaminelor
b) [ ] serotoninei
c) [ ] histaminei
d) [x] triiodtironinei (T3) şi tiroxinei (T4)
e) [x] melaninei
123. Sinteza tirozinei (Tyr) din fenilalanină (Phe):
a) [x] este catalizată de enzima fenilalaninhidroxilaza
b) [ ] fenilalaninhidroxilaza este hidrolază
c) [x] fenilalaninhidroxilaza este oxidoreductază
d) [x ] în calitate de cofactor enzima utilizează
tetrahidrobiopterina
e) [ ] deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei cauzează
alcaptonuria
124. Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor
implicate în metabolismul fenilalaninei şi al tirozinei:
a) [x] alcaptonuria
b) [ ] boala Hartnup
c) [ ] boala urinei cu miros de arţar
d) [x] albinismul
e) [x] fenilcetonuria
125. Fenilcetonuria:
a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a
fenilalaninhidroxilazei
b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea
concentraţiei de tirozină
c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea
concentraţiei de fenilalanină
d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea
concentraţiei fenilpiruvatului, fenillactatului,
fenilacetatului
e) [x] se manifestă clinic prin retard mental
126. Alcaptonuria:
a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a
fenilalaninhidroxilazei
b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat
c) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a
homogentizatdioxigenazei
d) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită
prezenţei acidului homogentizinic
e) [x] conduce la artroze
127. Albinismul:
a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a
fenilalaninhidroxilazei
b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei
c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru
cancerul de piele
d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele

ultraviolete
e) [ ] este însoţit de retard mental
128. Triptofanul (Trp):
a) [ ] este aminoacid dispensabil
b) [x] este precursorul serotoninei
c) [ ] este precursorul dopaminei
d) [x] din Trp se sintetizează nicotinamida
e) [ ] este aminoacid strict glucoformator
129. Histidina (His):
a) [x] pentru om este aminoacid semidispensabil
b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [ ] se supune dezaminării oxidative
d) [x] se supune dezaminării intramoleculare
e) [ ] prin decarboxilarea His se obţine serotonină
130. Acidul glutamic (Glu):
a) [ ] este aminoacid indispensabil
b) [x] prin alfa-decarboxilare din Glu se obţine acidul
gama-aminobutiric (GABA)
c) [x] prin carboxilare din Glu se obţine acidul gama-
carboxiglutamic
d) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă biotina
e) [x] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă vitamina K
131. Acidul glutamic (Glu):
a) [ ] este aminoacid cetoformator
b) [x] se supune dezaminării oxidative directe
c) [x] din Glu se sintetizează glutamina
d) [ ] se supune dezaminării intramoleculare
e) [x] se obţine din prolină, arginină, histidină
132. Acidul glutamic:
a) [x] este parte componentă a glutationului
b) [ ] este parte componentă a acidului pantotenic
c) [x] este parte componentă a acidului folic
d) [ ] la dezaminare se transformă în oxaloacetat
e) [ ] la dezaminare se transformă în piruvat
133. Biosinteza glutaminei (Gln):
a) [ ] Gln se sintetizează din asparagină
b) [x] Gln se sintetizează din acid glutamic
c) [ ] este catalizată de glutaminaza
d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza
e) [ ] reacţia nu necesită energie
134. Acidul aspartic (Asp):
a) [ ] este aminoacid indispensabil
b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [ ] se supune dezaminării oxidative directe
d) [x] se supune transdezaminării
e) [ ] la dezaminare se transformă în alfa-cetoglutarat
Release by MedTorrents.com
135. Biosinteza asparaginei (Asn):
a) [x] Asn se sintetizează din acid aspartic
b) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
c) [x] este catalizată de asparaginsintetaza
d) [ ] reacţia nu necesită energie
e) [ ] Asn se sintetizează din glutamină
136. Acidul aspartic (Asp) participă la sinteza:
a) [ ] carbamoilfosfatului
b) [x] nucleotidelor pirimidinice
c) [ ] glutationului
d) [x] ureei
e) [ ] corpilor cetonici
137. Acidul aspartic (Asp) participă la:
a) [x] sistema-navetă malat-aspartat
b) [ ] ciclul glucoză-alanină
c) [x] sinteza nucleotidelor purinice
d) [ ] sinteza hemului
e) [x] sinteza glucozei
138. Catabolismul aminoacizilor:
a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformator
b) [ ] Lys, Tyr, Phe, Trp sunt aminoacizi exclusiv
cetoformatori
c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi
glucoformatori
d) [ ] Val, Leu, Ile sunt aminoacizi cetoformatori
e) [ ] His, Arg, Pro sunt aminoacizi cetoformatori
139. Catabolismul aminoacizilor:
a) [x] Arg, His, Pro se includ în ciclul Krebs prin alfa-
cetoglutarat
b) [ ] Tyr şi Phe intră în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat
c) [x] Thr, Ile, Met şi Val se includ în ciclul Krebs prin
succinil-CoA
d) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetat
e) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat
140. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:
a) [ ] topoizomerazele
b) [ ] acil-CoA-sintetaza
c) [x] transaminazele
d) [x] glutamatdehidrogenaza
e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza
141. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:
a) [x] mutazele, carboxilazele
b) [ ] hexokinazele
c) [x] metiltransferazele
d) [x] decarboxilazele
e) [ ] helicazele
 Release by MedTorrents.com
148. Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor
142. La catabolismul aminoacizilor participă vitaminele: de grupări:

a) [x] B1, B2, B6 a) [ ] acil

b) [x] acidul nicotinic b) [x] metil
c) [x] H c) [ ] amino
d) [ ] A, E d) [x ] metilen
e) [ ] D e) [ ] carboxil

143. Vitamina (1), cofactorul (2) şi reacţia chimică (3) 149. Biotina participă la:
catalizată de acest cofactor:
a) [ ] carboxilarea glutamatului
a) [ ] vitamina B1 tiaminpirofosfat alfa- b) [x] carboxilarea piruvatului, acetil-CoA, propionil-CoA
decarboxilarea aminoacizilor c) [ ] alfa-decarboxilarea aminoacizilor
b) [x] vitamina B6 piridoxalfosfat alfa- d) [ ] decarboxilarea oxidativă a alfa-cetoacizilor
decarboxilarea aminoacizilor e) [ ] decarboxilarea glutamatului
c) [ ] vitamina B6 piridoxalfosfat carboxilarea
aminoacizilor 150. Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:
d) [x] acid folic tetrahidrofolat sinteza glicinei
din serină a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori
e) [ ] acid folic tetrahidrobiopterină sinteza glicinei b) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai
din serină cuclului Krebs nu pot fi transformaţi în glucoză
c) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera
144. Acidul folic: glucoză
d) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza
a) [ ] este aminoacid aminoacizilor
b) [x] este vitamină e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză
c) [ ] este coenzimă
d) [x] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid 151. Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:
glutamic
e) [ ] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
glicină b) [x] glicerolul se transformă în glucoză
c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi
145. Acidul tetrahidrofolic (THF): graşi
d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul
a) [ ] este vitamină glicolizei – dihidroxiaceton-fosfat
b) [x] este cofactor e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizează
c) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilor NADPH pentru sinteza acizilor graşi
d) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilor
e) [x] participă la transferul grupărilor cu un atom de 152. Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:
carbon
a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi
146. Acidul tetrahidrofolic (THF): graşi
b) [x] surplusul de proteine poate fi convertit în acizi graşi
a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru
(Gly) sinteza glicerol-3-fosfatului
b) [x Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru
c) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O sinteza glicerol-3-fosfatului
d) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai
e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi pentru sinteza lipidelor

153. Carenţa proteică:

147. Acidul tetrahidrofolic (THF):
a) [x ] participă la metabolismul metioninei
b) [x] homocisteină + N5-metil-THF → Met + THF
c) [ ] Met + N5-metil-THF → homocisteină + THF
d) [x ] reacţia este catalizată de o metiltransferază
e) [ ] coenzima metiltransferazei este vitamina B6
a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale
b) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale
(proteine de origine vegetală)
c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitiv
d) [x] este însoţită de bilanţ azotat negativ
e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat

154. Carenţa proteică se caracterizează prin:
a) [x] hipoproteinemie
b) [ ] mărirea presiunii osmotice
c) [x] edeme
d) [x] atrofie musculară
e) [ ] bilanţ azotat pozitiv
155. Digestia nucleoproteinelor:
a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomac
b) [ ] acizii nucleici se scindează în stomac
c) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire
d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent
hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor
pancreatice
e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent
fosforilitic
156. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza
nucleotidelor purinice:
a) [x] ribozo-5-fosfat
b) [x] glutamina
c) [ ] acidul glutamic
d) [ ] asparagina
e) [x] acidul aspartic
157. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza
nucleotidelor purinice:
a) [x] glicina
b) [ ] alanina
c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] serina
158. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) – prima
reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:
a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP
b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP
c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetaza
e) [x ] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este
inhibată de ATP şi GTP
159. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat
(PRPP) – a doua reacţie din sinteza nucleotidelor purinice:
a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat
+ H4P2O7
b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP +
H4P2O7
c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima
amidofosforiboziltransferaza
e) [x ]amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică
şi este inhibată de AMP şi GMP
Release by MedTorrents.com
160. Inozinmonofosfatul (IMP):
a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice
b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice
c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui
d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui
e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui
161. Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):
a) [x] are loc prin două reacţii succesive
b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina
c) [x] sursă de grupare amino pentru AMP este acidul
aspartic
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP
e) [x] procesul este activat de GTP
162. Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):
a) [x] are loc prin două reacţii succesive
b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul
aspartic
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP
e) [x] procesul este activat de ATP
163. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:
a) [x] fosforibozil-pirofosfat-sintetaza (PRPP-sintetaza)
este enzimă alosterică
b) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică
c) [ ] AMP şi GMP activează PRPP-sintetaza
d) [ ] ATP şi GTP activează amidofosforiboziltransferaza
e) [x] nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele
reglatoare
164. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:
a) [ ] GMP activează sinteza proprie
b) [ ] AMP activează sinteza proprie
c) [x] AMP inhibă sinteza proprie şi sinteza
inozinmonofosfatului (IMP)
d) [x] GMP inhibă sinteza proprie şi sinteza IMP-lui
e) [x] ATP este utilizat la sinteza GMP-lui, iar GTP este
utilizat la sinteza AMP-lui
165. Reutilizarea bazelor purinice:
a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu
fosforibozil-pirofosfatul (PRPP)
b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-
fosforibozil-transferaza (APRT)
c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima
hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferaza (HGPRT)
d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza guta
e) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat
166. Sursele atomilor inelului pirimidinic:
a) [ ] glicina
 Release by MedTorrents.com
b) [x] acidul aspartic e) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la
c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF) ADP şi H3PO4
d) [x] CO2
e) [ ] asparagina 172. Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:

167. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea
carbamoilfosfatului): ribonucleotidelor
b) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care
a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o ulterior interacţionează cu baza azotată corespunzătoare
moleculă de ATP c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este tioredoxină
amoniacul d) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SH
c) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este e) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH 2
glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o 173. Biosinteza nucleotidelor timidilice:
legătură macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP
b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP
168. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea c) [ ] donator de grupare –CH3 pentru timină este S-
carbamoilfosfatului): adenozilmetionina (SAM)
d) [x] donator de grupare –CH3 pentru timină este N5,N10-
a) [x ] HCO3- + Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + CH2-THF (tetrahidrofolat)
Glu + 2ADP + H3PO4 e) [x] fluoruracilul inhiba ireversibil timidilatsintaza
b) [ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat +
2ADP + H3PO4 174. Biosinteza nucleozid-difosfaţilor (NDP) şi nucleozid-
c) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + trifosfaţilor (NTP) din nucleozid-monofosfaţi (NMP):
ADP + H3PO4
d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II a) [x] NMP + ATP → NDP + ADP
(citoplasmatică) b) [ ] NMP + ATP → NTP + AMP
e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I c) [x] NDP + ATP → NTP + ADP
(mitocondrială) d) [x] ADP + H3PO4 → ATP + H2O
e) [ ] AMP + H4P2O7 → ATP + H2O
169. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):
175. Produsul final al catabolismului nucleotidelor
a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N- purinice:
carbamoilaspartat + ADP + H3PO4
b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + a) [ ] inozina
H3PO4 b) [ ] hipoxantina
c) [ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic c) [ ] xantina
d) [x] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H 2O d) [x] acidul uric
e) [x] acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic + e) [ ] ureea
NADH+H+
176. Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei:
170. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):
a) [x] СО2
a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat b) [x] NH3
(OMP) c) [ ] alfa-alanina
b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) → d) [ ] acidul beta-aminoizobutiric
orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7 e) [x] beta-alanina
c) [ ] OMP + CO2 → UMP
d) [x] OMP → UMP + CO2 177. Produşii catabolismului timinei:
e) [ ] OMP → CMP + CO2
a) [x] СО2
171. Biosinteza nucleotidelor citidilice: b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
a) [x] CTP se sintetizează din UTP d) [x] acidul beta-aminoizobutiric
b) [ ] CMP se sintetizează din UMP e) [ ] beta-alanina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină este
amoniacul liber 178. Catabolismul nucleotidelor purinice (biosinteza
d) [x] sursă de grupare amino pentru citozină este Gln acidului uric):

a) [x] hipoxantina se formează din adenină
b) [ ] hipoxantina se formează din guanină
c) [ ] xantina se oxidează la hipoxantină
d) [x] hipoxantina şi xantina se oxidează la acid uric sub
acţiunea xantinoxidazei
e) [x] acidul uric este un compus greu solubil în apă
179. Guta:
a) [ ] principala modificare biochimică în gută este uremia
b) [x] principala modificare biochimică în gută este
hiperuricemia
c) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor
implicate în sinteza ureei
d) [x] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor
implicate în sinteza nucleotidelor purinice
e) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor
implicate în catabolismul nucleotidelor purinice
180. Selectaţi defectele ereditare care cauzează guta:
a) [x ] insuficienţa hipoxantin-guanin-
fosforiboziltransferazei (HGPRT)
b) [x] deficienţa glucozo-6-fosfatazei
c) [ ] activitate înaltă a arginazei
d) [x] activitate înaltă a fosforibozilpirofosfat (PRPP)-
sintetazei
e) [ ] activitate înaltă a xantinoxidazei
181. Manifestările clinice ale gutei:
a) [x ] artrită gutoasă
b) [ ] xantoame cutanate
c) [x] tofi gutoşi
d) [x] nefrolitiază
e) [ ] litiază biliară
182. Alopurinolul:
a) [ ] este analog structural al acidului uric
b) [x] este analog structural al hipoxantinei
c) [x] este inhibitor competitiv al xantinoxidazei
d) [ ] este inhibitor alosteric al xantinoxidazei
e) [x] în tratamentul cu alopurinol xantina şi hipoxantina
sunt excretate drept produşi finali ai purinelor
183. La cromoproteine se referă:
a) [ ] nucleoproteinele
b) [ ] metaloproteinele
c) [x] flavoproteinele
d) [x] hemoproteinele
e) [ ] fosfoproteinele
184. Hemoproteinele:
a) [ ] sunt proteine simple
b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe 2+
c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobina
Release by MedTorrents.com
d) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii,
peroxidazele
e) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră
185. Hemoglobina (Hb):
a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem
b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri
polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri
d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb,
îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+
e) [x] hemul se leagă prin intermediul Fe2+ la resturile de
histidină din componenţa lanţurilor alfa şi beta
186. Hemoglobina (Hb) participă la:
a) [ x] transportul sangvin al O2
b) [x] transportul sangvin al CO2
c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant
d) [ ] transportul sangvin al fierului
e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic
187. Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):
a) [ ] glutamina
b) [x] glicina
c) [x] succinil-CoA
d) [x] Fe2+
e) [ ] acidul aspartic
188. Biosinteza hemului (prima reacţie):
a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic +
HS-CoA + CO2
b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-
aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4
c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintaza
d) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat
decarboxilaza
e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem
189. Biosinteza hemului (a doua reacţie):
a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP →
porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O
b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic →
porfobilinogen + 2 H2O
c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetaza
d) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat
dehidrataza
e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul
190. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX
în hem):
a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+
b) [x] protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+
c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza
d) [ ] enzima este activată alosteric de hem

e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară
191. Porfiriile:
a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele
enzimelor implicate în catabolismul hemului
b) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele
enzimelor implicate în biosinteza hemului
c) [ ] se mai numesc ictere
d) [x] mai frecvente sunt porfiriile hepatice şi
eritropoietice
e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate
192. Catabolismul hemoglobinei (Hb):
a) [ ] începe în eritrocitele intacte
b) [ ] are loc exclusiv în sânge
c) [ ] are loc în toate ţesuturile
d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb
193. Catabolismul hemoglobinei (Hb):
a) [x] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb →
verdoglobină → biliverdină → bilirubină
b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb →
biliverdină → verdoglobină → bilirubină
c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-
endotelial
d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite
e) [ ] reacţiile au loc în sânge
194. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb
în biliverdină):
a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem
b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului
porfinic cu obţinerea biliverdinei
c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului
porfinic cu obţinerea verdoglobinei
e) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi
Fe3+ cu obţinerea biliverdinei
d) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină
195. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea
biliverdinei în bilirubină):
a) [ ] are loc în hepatocite
b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
c) [ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+
e) [x] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+
d) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza
196. Bilirubina indirectă:
a) [x] este o substanţă puţin solubilă în apă
b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă
c) [x] este transportată de albumine
e) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină
liberă
Release by MedTorrents.com
d) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină
conjugată
197. Bilirubina indirectă:
a) [x] este captată din sânge prin intermediul receptorilor
specifici ai hepatocitelor
b) [x] este transportată în microzomi de ligandine
c) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni
reîntoarcerea în sânge
e) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul
glucuronic
d) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza
198. Conjugarea bilirubinei:
a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul
b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-
glucuronil-transferaza
c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin
solubilă
e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte
bilirubină liberă (indirectă)
d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte
bilirubină conjugată (directă)
199. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:
a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub
acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale
b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de
acid glucuronic de la bilirubină
c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este:
bilirubină → stercobilinogen → urobilinogen
e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este:
bilirubină → mezobilirubină → urobilinogen →
stercobilinogen
d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge
200. Excreţia renală a pigmenţilor biliari:
a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi
biliari
b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena
porta
c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin
venele hemoroidale
e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în
sânge trece în urină
d) [x] bilirubina conjugată poate trece în urină
201. Bilirubina serică:
a) [x] constituie 8,5 – 20,5 μmol/L
b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă
prin ictere
c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina
conjugată
e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv
bilirubina liberă

d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite
diagnosticul diferenţial al icterelor
202. Cauzele icterelor:
a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei
b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor
c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către
ficat
e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
203. Cauzele icterelor:
a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în
bilă
b) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către
ficat
c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei
d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliar
e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului
reticulo-endotelial
204. Icterul neonatal:
a) [x] este determinat de o hemoliză intensă
b) [x] este determinat de o „imaturitate” a ficatului de a
prelua, conjuga şi excreta bilirubina
c) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-
encefalică şi provoacă encefalopatie toxică
e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează
metabolizarea bilirubinei
205. Icterul prehepatic:
a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a
bilirubinei de către ficat
b) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza
cronică
c) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia
bilirubinei conjugate
d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată
e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere
206. Icterul hepatic premicrozomial:
a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului
Crigler-Najjar I şi II
b) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa
UDP-glucuronil-transferazei specifice pentru conjugarea
bilirubinei
c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză
intensă
d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul
ameliorează metabolizarea bilirubinei
e) [x] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării
bilirubinei de către ficat
207. Icterul hepatic premicrozomial (modificările
Release by MedTorrents.com
pigmenţilor biliari):
a) [x] bilirubina totală – cantitatea crescută
b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută
c) [ ] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea mărită
e) [ ] pigmenţi biliari în urină – cantitatea mărită
208. Icterul hepatic microzomial este determinat de:
a) [ ] hemolize masive
b) [x] hepatite virale
c) [x] ciroze hepatice
d) [ ] afecţiuni biliare
e) [x] hepatopatii alcoolice
209. Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor
biliari):
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată
b) [x] bilirubina liberă – cantitatea mărită
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea mărită
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea crescută
e) [x ] în urină apare bilirubina conjugată
210. Icterul hepatic postmicrozomial:
a) [ ] este determinat de hemoliză
b) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în
microzomi
c) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică
d) [x] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi
sindromului Rotor
e) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa
secreţiei bilirubinei conjugate din hepatocite în capilarele
biliare
211. Icterul hepatic postmicrozomial (modificările
pigmenţilor biliari):
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşorată
b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută
c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitate mărită
e) [x] în urină apare bilirubina conjugată
212. Icterul posthepatic este cauzat de:
a) [ ] hemoliză
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [ ] stază biliară intrahepatică
d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare
e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de
către ficat
213. Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor biliari):
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea scăzută
b) [ ] bilirubina liberă – cantitatea crescută

c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută
d) [x] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea scăzută
e) [x] în cazul obstrucţiei complete – lipsa urobilinogenului
şi stercobilinogenului în urină
214. Transportul sangvin al oxigenului (O2):
a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată
b) [x] O2 se transportă preponderent în formă de
oxihemoglobină
c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al
O2
d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei
215. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă
de oxigen (O2) :
a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] mărirea pH-ului
c) [ ] creşterea temperaturii
d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
216. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de
oxigen (O2) :
a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] micşorarea pH-ului
c) [ ] micşorarea temperaturii
d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
217. Oxihemoglobina:
a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)
b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului
c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
218. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon
(CO2):
a) [x] dizolvat în plasmă
b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3
219. Carbhemoglobina:
a) [ ] este hemoglobina legată cu CO
b) [x] este hemoglobina legată cu CO2
c) [ ] ligandul se leagă la Fe2+ al hemului
d) [x] ligandul se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] ligandul se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
220. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:
Release by MedTorrents.com
a) [ ] oxihemoglobina
b) [ ] carbhemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina
d) [x] methemoglobina
e) [ ] deoxihemoglobina
221. Formele patologice ale hemoglobinei:
a) [x] carboxihemoglobina conţine monooxidul de carbon
(CO)
b) [ ] CO posedă afinitate mai scăzută faţă de
hemoglobină, comparativ cu oxigenul
c) [x] CO se leagă la Fe2+ din hem
d) [x] methemoglobina conţine Fe3+
e) [ ] methemoglobina posedă afinitate înaltă faţă de
oxigen
222. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc
la nivelul plămânilor):
a) [x] HHb + O2 → HHbO2
b) [ ] KHb + O2 → KHbO2
c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3
d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3
e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O
223. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc
la nivelul ţesuturilor):
a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
b) [x] KHbO2 → KHb + O2
c) [x] CO2 + H2O → H2CO3
d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3
224. Hipoxiile:
a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în
ţesuturi
b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a
oxigenului în aerul inspirat
d) [x] pot fi secundare anemiilor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare
225. Anemia falciformă (HbS):
a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a
lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Val
b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu
HbA
c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre
rigide ce deformează eritrocitul
d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea
sintezei Hb
e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie
METABOLISM
1. Metabolismul:

a) [ ] este un sistem necoordonat de transformări ale
substanţelor şi energiei
b) [x] este un sistem coordonat de transformări enzimatice
ale substanţelor şi energiei
c) [x] aprovizionează celulele cu energie chimică
d) [x] constă din două faze – catabolism şi anabolism
e) [ ] nu necesită energie
2. Funcţiile metabolismului constau în:
a) [x] producerea energiei chimice
b) [x] asamblarea biopolimerilor (proteinelor,
polizaharidelor, lipidelor, acizilor nucleici)
c) [x] transformarea substanţelor nutritive in precursori ai
macromoleculelor celulare
d) [x] sinteza şi degradarea moleculelor specializate
(hormoni, amine biogene etc.)
e) [ ] nici una din funcţiile enumerate nu sunt corecte
3. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] anabolismul reprezintă sinteza substanţelor compuse
din cele simple
b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie
c) [ ] energia obţinută în anabolism este utilizată în
catabolism
d) [ ] catabolismul necesită energie
e) [x ] catabolismul constituie faza degradării substanţelor
compuse în simple
4. Căile metabolice:
a) [x] pot fi liniare, ciclice, ramificate
b) [ ] toate constau doar din reacţii ireversibile
c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii
ireversibile
d) [ ] toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate de o
singură enzimă
e) [x] fiecare reacţie a unei căi metabolice este catalizată
de o enzimă distinctă
5. Catabolismul:
a) [x] reprezintă scindarea substanţelor compuse la
substanţe simple
b) [ ] necesită energie
c) [x] are loc atât extracelular, cât şi intracelular
d) [ ] nu necesită enzime
e) [ ] nu este supus reglării
6. Anabolismul:
a) [x] reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele
simple
b) [x] necesită energie
c) [x] decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi
d) [ ] nu necesită enzime
e) [ ] nu este supus reglării
Release by MedTorrents.com
7. Căile catabolice şi anabolice:
a) [ ] coincid ca direcţie
b) [x] posedă reacţii şi enzime comune
c) [ ] sunt identice
d) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente
celulare
e) [x] ciclul Krebs este faza amfibolică a metabolismului
8. Reglarea metabolismului:
a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune
b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele
ce catalizează reacţii comune ale anabolismului şi
catabolismului
c) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor
reversibile
d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt
activatori ai proceselor anabolice
e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor
metabolice
9. Bioenergetica:
a) [x] organismele vii sunt sisteme termodinamice deschise
b) [ ] energia liberă (∆G) este energia care nu poate fi
utilizată pentru efectuarea lucrului
c) [x] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem
termodinamic
d) [ ] energia legată (T∆S) este energia care poate fi
utilizată pentru efectuarea lucrului
e) [x] ∆E = ∆G + T∆S
10. Energia liberă (∆G):
a) [x] este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea
lucrului la temperatură şi presiune constantă
b) [x] condiţiile standard sunt: t =250C, concentraţia
substraturilor – 1 mol, pH =7,0, presiunea 760 tori
c) [ ] dacă ∆G > 0 – reacţia este exergonică
d) [ ] dacă ∆G < 0 – reacţia este endergonică
e) [x] dacă ∆G > 0 – produsele reacţiei au o energie liberă
mai mare decât substanţele iniţiale
11. ATP-ul:
a) [ ] este unica nucleotidă macroergică
b) [ ] este o nucleotidă pirimidinică
c) [ ] este sursă de energie
d) [x] are două legături macroergice
e) [x] este intermediar energetic (transportă energia de la
procesele exergonice la cele endergonice)
12. Variantele de hidroliză a ATP-lui:
a) [x] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol
b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol
c) [x] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol
d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol
 Release by MedTorrents.com
e) [x] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol e) [x] depinde de conţinutul de ATP

13. Energia ce se formează la hidroliza ATP-lui este 19. Care din compuşii enumeraţi nu sunt macroergici:
determinată de:
a) [x] glicerol-3-fosfat
a) [x] repulsia electrostatică b) [ ] ATP
b) [x] gradul mic de stabilitate a ATP-lui c) [ ] creatinfosfat
c) [x] prezenţa ionilor de Mg2+ d) [x] glucozo-6-fosfat
d) [ ] prezenţa apei e) [ ] GTP
e) [ ] scindarea legăturilor glicozidice
20. Care din compuşii enumeraţi sunt macroenergci:
14. ATP-ul:
a) [ ] glucozo-1-fosfat
a) [ ] conţine trei legături macroergice b) [x] pirofosfat
b) [ ] nu poate fi donator de grupări fosfat c) [x] fosfoenolpiruvat
c) [x] poate fi donator de grupări pirofosfat d) [x] acetil-CoA
d) [x] energia eliberată în procesele catabolice este utilizată e) [ ] UDP-galactoza
pentru sinteza ATP-lui
e) [x] energia eliberată la hidroliza ATP-lui este utilizată în 21. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):
reacţiile endergonice
a) [ ] este localizat în citozol
15. Starea energetică a celulei: b) [x] include enzimele: E1 – piruvat dehidrogenaza, E2 –
dihidrolipoil acetiltransferaza, E3 – dihidrolipoil
a) [x] se caracterizează prin sarcina energetică:([ATP] dehidrogenaza
+1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP]) c) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic,
b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare FAD, NAD+, HS-CoA
[ATP] : ([ADP] x [P]) d) [ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H,
c) [ ] în condiţii normale sarcina energetică a celulei este B6, B12, acidul folic
500-900 e) [ ] catalizează carboxilarea piruvatului cu formarea
d) [ ] sarcina energetică înaltă stimulează procesele oxaloacetatului
catabolice
e) [ ] sarcina energetică joasă stimulează procesele 22. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):
anabolice
a) [x] catalizează reacţia de decarboxilare oxidativă a
16. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă piruvatului
energie decât la hidroliza unei legături macroergice din b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil
ATP: c) [x] activează în mitocondrii
d) [x] conţine 5 coenzime
a) [x] creatin fosfat e) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] AMP 23. Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
d) [ ] GMP
e) [x] fosfoenolpiruvat a) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COOH
b) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COCH2COOH
17. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă c) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOH
energie decât la hidroliza unei legături macroergice din d) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive
ATP: e) [x] formarea NADH pentru lanţul respirator

a) [x] 1,3-difosfoglicerat 24. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (prima etapă):

b) [ ] acetil-CoA
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [ ] UDP-glucoza
e) [ ] fructozo-6-fosfat
18. Viteza proceselor metabolice:
a) [ ] nu este dependentă de raportul NADPH/NADP+
b) [ ] nu este influenţată de modulatorii alosterici
c) [x] este dependentă de raportul NADH/NAD+
d) [x] este influenţată de hormoni
a) [ ] în prima etapă are loc formarea NADH
b) [x] în prima etapă are loc decarboxilarea piruvatului
c) [x] reacţia este catalizată de piruvat dehidrogenaza (E1)
d) [ ] grupare prostetică a E1 este FAD-ul
e) [x] gruparea prostetică a piruvat dehidrogenazei este
derivatul vitaminei B1
25. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (etapele II şi
III):
 Release by MedTorrents.com
a) [ ] de pe tiaminpirofosfat restul acetil este transferat b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 +
direct pe HS-CoA FADH2
b) [x] de pe tiaminpirofosfat restul acetil este transferat pe c) [x] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 +
acidul lipoic, care este grupare prostetică a E2 NADH+H+
c) [x] de pe E2 restul acetil este transferat pe HS-CoA d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA + E1-
d) [x] în rezultatul acestor etape se obţine acetil-CoA TPP + CO2
e) [ ] în urma acestor etape se eliberează E2 (acidul lipoic e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA → acetil-CoA + biotina-
este în formă oxidată) CO2

26. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (etapele finale – 31. Selectaţi vitaminele – componente ale coenzimelor
IV şi V): complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [x] în etapele finale ale procesului are loc reoxidarea a) [x] tiamina
acidului lipoic din componenţa E2 b) [ ] biotina
b) [ ] la reoxidarea acidului lipoic acceptor direct de c) [x] vitamina PP
hidrogen este NAD+ d) [ ] vitamina B6
c) [x] reacţia e catalizată de E3 (dihidrolipoil e) [ ] vitamina B12
dehidrogenaza)
d) [x] grupă prostetică a enzimei este FAD-ul 32. Selectaţi vitaminele – componente ale coenzimelor
e) [x] produsul etapelor finale este NADH complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

27. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat a) [ ] acidul folic

dehidrogenaza: b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic
a) [ ] toate enzimele complexului sunt reglate doar alosteric d) [ ] acidul ascorbic
b) [x] inhibitor alosteric al E2 este acetil-CoA e) [x] riboflavina
c) [x] inhibitor alosteric al E3 este NADH
d) [ ] GTP este activator alosreric al E1 33. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat
e) [ ] AMP este inhibitor alosreric al E1 dehidrogenaza:

28. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat a) [ ] piridoxal fosfat

dehidrogenaza (PDH): b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
a) [x] GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDH d) [ ] acidul tetrahidrofolic
b) [ ] sarcina energetică mare activează enzimele e) [x] NAD+
complexului PDH
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă enzimele complexului 34. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat
PDH dehidrogenaza:
d) [ ] toate enzimele complexului PDH se supun doar
reglării prin sarcină energetică a) [ ] biotina
e) [ ] toate enzimele complexului PDH se reglează prin b) [x] HS-CoA
fosforilare-defosforilare c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ
29. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat e) [x]FAD
dehidrogenaza (PDH):
35. Ciclul Krebs:
a) [x] E1 a complexului PDH este reglată prin fosforilare-
defosforilare a) [x] este calea finală comună a oxidării compuşilor
b) [x] fosforilarea PDH (E1) conduce la inhibarea ei organici
c) [x] fosforilarea E1 este stimulată de raportul înalt b) [x] furnizează substanţe intermediare pentru anabolism
ATP/ADP, NADH/NAD+ c) [x] în ciclul Krebs acetil-CoA se oxidează până la 2
d) [ ] fosforilarea E1 este catalizată de fosfataza piruvat molecule de CO2
dehidrogenazei d) [ ] funcţionează în condiţii anaerobe
e) [ ] modificarea covalentă este unicul mod de reglare a e) [ ] în reacţiile ciclului Krebs participă nemijlocit O2
enzimelor complexului PDH
36. Ciclul Krebs:
30. Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului:
a) [x] furnizează echivalenţi reducători pentru lanţul
a) [ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 + respirator
NADH+H+ b) [ ] decurge în citozol

c) [x] funcţionează în condiţii aerobe
d) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până la 2
molecule de CO2
e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării
37. Reacţia: Acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat +
HS-CoA
a) [x] este prima reacţie din ciclul Krebs
b) [x] este o reacţie utilizată la transportul acetil-CoA din
mitocondrie în citozol
c) [ ] este catalizata de citrat liaza
d) [x] reprezintă o condensare aldolică urmată de hidroliză
e) [ ] reacţia necesită ATP pentru energie
38. Citrat sintaza:
a) [x] catalizează prima reacţie a ciclului Krebs
b) [ ] este din clasa ligazelor
c) [x] este enzimă alosterică
d) [ ] este activată de citrat, succinil-CoA, ATP, NADH
e) [x] este inhibată de acizii graşi
39. Reacţia: Citrat ↔ izocitrat:
a) [ ] este o reacţie a ciclului Krebs
b) [x] cis-aconitatul este intermediar al reacţiei
c) [x] izomerizarea se realizează prin dehidratare,
succedată de hidratare
d) [x] este catalizată de enzima aconitaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa
izomerazelor
40. Reacţia: Izocitrat + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + CO2
+ NADH+H+
a) [x] este o reacţie de oxido-reducere
b) [x] este catalizată de izoenzima izocitrat dehidrogenaza
c) [ ] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială poate utiliza ca
coenzimă şi NADP+
d) [ ] izocitrat dehidrogenaza citoplasmatică utilizează ca
coenzimă doar NAD+
e) [x] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială este activată
de ADP şi inhibată de NADH
41. Reacţia: alfa-cetoglutarat + NAD+ + HS-CoA →
succinil-CoA + CO2 + NADH+H+
a) [x] este o reacţie de oxido-reducere
b) [x] este catalizată de complexul enzimatic alfa-
cetoglutarat dehidrogenaza
c) [ ] reacţia nu se supune reglării
d) [ ] se petrece în citozol
e) [x] succinil-CoA este un compus macroergic
42. Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:
a) [x] este activat de Ca2+
b) [ ] este activat de ATP
c) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoA
Release by MedTorrents.com
d) [x] în calitate de coenzime utilizează derivaţii
vitaminelor: B1, B2, PP, HS-CoA, acidul lipoic
e) [ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii
vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic
43. Reacţia: Succinil-CoA + GDP + H3PO4 ↔ succinat +
GTP + HS-CoA:
a) [x] este o reacţie a ciclului Krebs
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
d) [x] este catalizată de enzima succinil-CoA sintetaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa
liazelor
44. Reacţia: Succinat + FAD ↔ fumarat + FADH2:
a) [ ] decurge în citozol
b) [x] este catalizată de enzima succinat dehidrogenaza
c) [ ] enzima ce catalizează reacţia este o enzimă alosterică
d) [x] malonatul este inhibitor competitiv al enzimei
e) [ ] enzima este inhibată de AMP
45. Succinat dehidrogenaza:
a) [ ] este o enzimă reglatoare a ciclului Krebs
b) [ ] este o enzimă NAD+-dependentă
c) [ ] este inhibată de NADH
d) [x] este inhibată de malonat
e) [ ] este inhibată de fumarat
46. Reacţia: Fumarat + H2O ↔ L-malat:
a) [ ] este o reacţie de hidroliză
b) [x] este catalizată de enzima fumaraza
c) [ ] fumaraza poate utiliza ca substrat şi maleatul
d) [x] fumaraza este o enzimă stereospecifică
e) [ ] malatul este inhibitor alosteric al enzimei
47. Reacţia: Malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+:
a) [ ] este catalizată de enzima malat reductaza
b) [x] este o reacţie utilizată în sistema-navetă malat-
aspartat
c) [x] este o reacţie din ciclul Krebs
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este reglatoare
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de
citrat
48. Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:
a) [x] citrat sintaza
b) [ ] aconitaza
c) [x] izocitrat dehidrogenaza
d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
e) [ ] malat dehidrogenaza
49. Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de substrat din
ciclul Krebs:
 Release by MedTorrents.com
a) [ ] izocitrat → alfa-cetoglutarat
b) [ ] alfa-cetoglutarat → succinil-CoA 56. Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP +
c) [x] succinil-CoA → succinat H3PO4:
d) [ ] succinat → fumarat
e) [ ] fumarat → malat a) [x] este o reacţie anaplerotică
b) [ ] este o reacţie din glicoliză
50. Reglarea ciclului Krebs: c) [x] este catalizată de piruvat carboxilaza
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază
a) [x] viteza ciclului este diminuată de concentraţia înaltă a e) [x] enzima are ca grupare prostetică biotina
ATP-lui
b) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este 57. Reacţia: Fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP ↔
inhibat de succinil-CoA oxaloacetat + GTP:
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă activitatea ciclului
d) [ ] ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenaza a) [ ] este o reacţie din glicoliză
e) [x] NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi complexul b) [x] este o reacţie anaplerotică
alfa-cetoglutarat dehidrogenaza c) [x] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat
carboxikinaza
51. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală d) [ ] este catalizată de enzima piruvat kinaza
a enzimelor ciclului Krebs: e) [x] este o reacţie reglatoare din gluconeogeneză

a) [x] tiamina 58. Selectaţi reacţiile anaplerotice:

b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HSCoA
d) [ ] vitamina B6 b) [x] glutamat + H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat +
e) [ ] vitamina B12 NADH+H+ + NH3
c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔ oxaloacetat + glutamat
52. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → oxaloacetat +
a enzimelor ciclului Krebs: GTP
e) [x] piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP +
a) [ ] acidul folic H3PO4
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic 59. Oxidarea biologică:
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavina a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce
decurg în organismele vii
53. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea b) [x] începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în
normală a enzimelor ciclului Krebs: energie
c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2 cu formarea
a) [ ] piridoxal fosfat apei
b) [x] tiamin pirofosfat d) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-
c) [x] acidul lipoic dependente
d) [ ] acidul tetrahidrofolic e) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente
e) [x] NAD+
60. NAD+:
54. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea
normală a enzimelor ciclului Krebs: a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina
b) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este nicotinamida
a) [ ] biotina c) [x] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)
b) [x] HS-CoA d) [x] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul
c) [ ] acidul ascorbic trece în solvent
d) [ ] CoQ e) [ ] adiţionează 2H+ şi 2ē
e) [x]FAD
61. FAD:
55. Reacţiile anaplerotice:
a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina
a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebs b) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este riboflavina
b) [ ] asigură cu acetil-CoA ciclul Krebs c) [ ] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)
c) [ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului Krebs d) [ ] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul
d) [ ] sunt reacţii generatoare de ATP trece în solvent
e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH e) [x] adiţionează 2H+ şi 2ē
 Release by MedTorrents.com
b) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electronegativă, cu atât
62. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente: este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a adiţiona ē
c) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu atât
a) [ ] succinat DH este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a ceda ē
b) [x] glutamat DH d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în
c) [x] izocitrat DH ordinea descreşterii Eo
d) [x] alcool DH e) [x] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în
e) [ ] acil-CoA-DH ordinea creşterii Eo

63. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente: 69. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox
din lanţul respirator:
a) [x] lactat DH
b) [x] malat-DH a) [ ] sistemele-redox cu Eo negativ uşor adiţionează
c) [ ] acil-CoA DH electroni
d) [x] beta-hidroxibutirat DH b) [ ] sistemele-redox cu Eo pozitiv uşor cedează electroni
e) [ ] succinat DH c) [x] transferul electronilor în lanţul respirator este însoţit
de eliberare de energie liberă (∆G)
64. Selectaţi dehidrogenazele (DH) FAD-dependente: d) [ ] ∆E = -nF∆G, unde n – numărul ē, F – constanta
Faraday
a) [x] succinat DH e) [x] ∆G = -nF∆E, unde n – numărul ē, F – constanta
b) [ ] glutamat DH Faraday
c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DH
d) [x] glicerol-3-fosfat DH 70. Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:
e) [ ] acil-CoA-DH
a) [ ] toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui
65. Lanţul respirator (LR): b) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizată pentru sinteza
ATP-lui
a) [ ] este localizat în membrana externă mitocondrială c) [x] aproximativ 60% ∆G este utilizată pentru
b) [ ] este un proces reversibil termogeneză
c) [x] este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducere d) [x] decuplanţii lanţului respirator măresc termogeneza
d) [x] transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2 e) [ ] inhibitorii lanţului respirator măresc termogeneza
e) [ ] produsul final al LR este H2O2
71. Fosforilarea oxidativă:
66. Transferul echivalenţilor reducători în lanţul respirator
(LR): a) [x] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4
cuplată la lanţul respirator (LR)
a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7
H+ şi ē cuplată la LR
b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă c) [x] în LR sunt trei puncte de fosforilare
doar ē d) [x] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de
c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă potenţial trebuie să fie ≥ 0,224V
doar H+ e) [ ] toată energia eliberată la transferul electronilor în LR
d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi este utilizată pentru sinteza ATP-lui
H+ şi ē, altele doar ē
e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi 72. Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ
H+ şi ē, altele doar H+ reductaza):

67. Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator: a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la
dehidrogenazele NAD+-dependente
a) [ ] NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē b) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la
b) [x] FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē dehidrogenazele FAD-dependente
c) [ ] CoQH2/CoQ transferă 1H+ şi 2ē c) [x] conţine FMN
d) [x] citocromii transferă doar elecroni d) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
e) [x] un citocrom transferă doar un electron e) [ ] conţine FAD

68. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox 73. Complexul II al lanţului respirator (succinat-CoQ
din lanţul respirator: reductaza):

a) [x] este o forţă motrice ce determină capacitatea a) [ ] transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe
sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē succinat

b) [x] conţine flavoproteine specializate pentru
introducerea H+ şi ē în lanţul respirator şi de pe alte
substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)
c) [ ] conţine NAD+
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
74. Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom
c reductaza):
a) [x] colectează H+ şi ē de la complexul I (NADH-CoQ
reductaza)
b) [x] colectează H+ şi ē de la complexul II (succinat-
CoQ reductaza)
c) [x] conţine citocromii b şi c1
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
75. Complexul IV al lanţului respirator (citocromoxidaza):
a) [x] transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul molecular
cu formarea a 2O2-
b) [x] O2- interacţionează cu protonii, formând apa
c) [ ] conţine citocromii b şi c1
d) [x] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine ioni de cupru
76. Citocromii:
a) [x] reprezintă hemoproteine
b) [ ] participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator
c) [x] funcţionarea citocromilor implică transformarea:
Fe2+ ↔ Fe3+
d) [ ] transferă H+ şi ē pe ubichinonă
e) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē
77. Mecanismul fosforilării oxidative:
a) [ ] în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator (LR)
se formează un compus intermediar macroergic
b) [ ] ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-
sintază
c) [x] transferul de ē în LR generează gradient de protoni
între suprafeţele membranei interne mitocondriale
d) [x] suprafaţa internă a membranei interne mitocondriale
se încarcă negativ, iar suprafaţa externă - pozitiv
e) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă
pentru protoni
78. Mecanismul fosforilării oxidative:
a) [x] transferul de ē în LR este însoţit de transport de ē din
matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar
b) [x] H+ revin în mitocondrii prin factorul factorul F0 al
ATP-sintazei
c) [ ] H+ trec liber prin membrana internă mitocondrială
d) [x] fluxul de H+ este forţa motrice ce determină sinteza
ATP-lui
e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni
Release by MedTorrents.com
79. ATP-sintaza:
a) [x] este localizată în membrana internă mitocondrială
b) [x] este alcătuită din factorii F0 şi F1
c) [ ] factorul F0 este localizat în matricea mitocondrială
d) [ ] factorul F1 este localizat în spaţiul intermembranar
e) [x] factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a
enzimei
80. ATP-sintaza:
a) [ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel de
substrat
b) [x] este enzimă responsabilă de fosforilarea oxidativă
c) [x] este inhibată de oligomicină
d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza ATP-
lui, cât şi transferul de electroni prin lanţul respirator
e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul de
electroni prin lanţul respirator
81. Inhibiţia lanţului respirator (LR):
a) [x] complexul I al LR este inhibat de rotenonă
b) [x] complexul III al LR este inhibat de antimicina A
c) [x] citocromoxidaza este inhibată de cianuri, CO
d) [ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-lui
e) [ ] transferul de electroni în LR este inhibat de acizii
graşi
82. Agenţii decuplanţi:
a) [ ] inhibă ATP-sintaza
b) [ ] inhibă complexele lanţului respirator
c) [x] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul
intermembranar şi matricea mitocondrială
d) [x] sunt substanţe liposolubile
e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne
mitocondriale pentru ē
83. Agenţii decuplanţi:
a) [ ] favorizează sinteza ATP-lui
b) [x] măresc termogeneza
c) [ ] inhibă transferul ē în lanţul respirator
d) [ ] activează hidroliza ATP-lui
e) [ ] transportă H+ din matricea mitocondrială în spaţiul
intermembranar
84. Selectaţi agenţii decuplanţi:
a) [ ] rotenona
b) [ ] oligomicina
c) [x] 2,4-dinitrofenolul
d) [ ] monooxidul de carbon
e) [x] acizii graşi
85. Selectaţi inhibitorii lanţului respirator:
a) [x] rotenona
b) [ ] oligomicina

c) [ ] 2,4-dinitrofenolul
d) [x] monooxidul de carbon
e) [ ] acizii graşi
86. Selectaţi inhibitorii lanţului respirator:
a) [ ] dioxidul de carbon
b) [x] antimicina A
c) [ ] tiroxina
d) [x] cianurile
e) [ ] 2,4-dinitrofenolul
87. Selectaţi inhibitorii ATP-sintazei:
a) [ ] monooxidul de carbon
b) [x] oligomicina
c) [ ] tiroxina
d) [ ] cianurile
e) [ ] 2,4-dinitrofenolul
88. Câtul de fosforilare (P/O):
a) [x] reprezintă raportul dintre numărul de molecule de
ATP formate şi numărul de atomi de oxigen utilizaţi în
lanţul respirator
b) [ ] pentru oxidarea glicerol-3-fosfatului P/O este 3/1
c) [x] pentru oxidarea succinatului P/O este 2/1
d) [ ] pentru oxidarea piruvatului P/O este 2/1
e) [ ] pentru oxidarea acidului ascorbic P/O este 2/1.
89. Produsele finale ale lanţului respirator:
a) [ ] H2O2
b) [x] H2O
c) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin
intermediul complexului succinat-CoQ reductaza)
d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin
intermediul complexului NADH-CoQ reductaza)
e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin
intermediul complexului CoQH2-citocrom c reductaza)
90. Decuplarea fosforilării oxidative:
a) [x] este un proces adaptiv la frig
b) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele
în hibernare
c) [ ] este prezentă în hipotiroidie
d) [ ] predomină în ţesutul adipos alb
e) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită de ATP
91. Ţesutul adipos brun:
a) [ ] este ţesut specializat în sinteza ATP-lui
b) [x] este ţesut specializat în termogeneză
c) [x] este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi
d) [ ] conţine puţine mitocondrii
e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin
termogenina (proteine decuplante)
92. Selectaţi procesele ce au loc în membrana internă
Release by MedTorrents.com
mitocondrială:
a) [ ] decarboxilarea oxidativă a piruvatului
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial
93. Selectaţi procesele ce au loc în matricea mitocondrială:
a) [x] decarboxilarea oxidativă a piruvatului
b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [ ] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [x] biosinteza ADN-lui mitocondrial
94. Sistema-navetă glicerol-fosfat:
a) [ ] este un mecanism de transfer al H+ şi ē de la NADH
din mitocondrie în citozol
b) [x] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat +
NADH+H+ ↔ glicerol-3-fosfat + NAD+
c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă
mitocondrială
d) [ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-
fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+
e) [x] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-
fosfat + FAD ↔ dihidroxiaceton-fosfat + FADH2
95. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are
loc în citozol):
a) [x] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+ ↔ malat + NADP+
c) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+
96. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are
loc în matricea mitocondrială):
a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2
c) [x] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NADP+ ↔ oxaloacetat + NADPH+H+
97. Transportul echivalenţilor reducători prin membrana
internă mitocondrială:
a) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă
pentru NAD+ şi NADH
b) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana
internă mitocondrială de sistema-navetă glicerol-fosfat
c) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana
internă mitocondrială de sistema-navetă malat-aspartat
d) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana
internă mitocondrială de către citrat
e) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana
internă mitocondrială de către carnitină
 Release by MedTorrents.com
Intrebarea nr. 2: Intrebarea2Colectia:
98. Oxidarea microzomială: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
a) [ ] are loc în mitocondrie mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.Lisii
b) [x] are loc în reticulul endoplasmatic Grupările libere COOH (carboxil) se pot intîlni în:
c) [x] constă în hidroxilarea unor compuşi chimici a) [x] proteine conjugate;
d) [x] este catalizată de monooxigenaze b) [ ] triacilgliceroli;
e) [ ] are rol de sinteza a ATP-lui c) [ ] glucoză;
d) [x] aminoacizi;
e) [ ] baze azotate. .
99. Oxidarea microzomială: Intrebarea nr. 3: Intrebarea2Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
a) [x] reacţia sumară a procesului este: AH + BH2 + O2 proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
→ AOH + B + H2O mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.Lisii
b) [ ] reacţia sumară a procesului este: AH2 + O2 → A + Grupările libere NH2 (amino) se pot întîlni în:
H2O2 a) [x] proteine simple;
c) [x] lanţul microzomial de oxidare conţine NADPH, b) [ ]glucoză liberă;
citocromul P450 ,flavoproteine c) [ ] trigliceride;
d) [x] este utilizată pentru inactivarea xenobioticelor d) [x] aminoacizi;
e) [x] este utilizată pentru biosinteza hormonilor steroidici e) [ ]uracil.
Intrebarea nr.4: Intrebarea4Colectia:
100. Citocromul P450: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
a) [x] poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu CO mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
b) [x] catalizează reacţii de hidroxilare a diferitor Care compuşi conţin fosforul?
substraturi a) [ ] proteinele simple;
c) [x] utilizează în calitate de echivalenţi reducători NADH b) [ ] grăsimile neutre;
sau NADPH c) [ ] glucoza liberă;
d) [ ] este component al lanţului respirator d) [] glicogenul;
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat e) [X]ADN-ul.
Intrebarea nr.5: Intrebarea5Colectia:
101. Selectaţi reacţia catalizată de catalază: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
a) [ ] H2O2 + RH2 → 2H2O + R mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
b) [x] 2H2O2 → 2H2O + O2 Care compuşi conţin azotul ?
c) [ ] 2O-2 + 2H+ → H2O2 + O2 a) [X ] proteinele simple;
d) [ ] O2 + 4H+ + 4ē → 2H2O b) [ ] grăsimile neutre;
e) [ ] O2 + 2H+ + 4ē → 2H2O c) [ ] glucoza liberă;
d) [x] ADN-ul;
102. Selectaţi reacţia catalizată de superoxid dismutaza: e) [x] mARN-ul.
Intrebarea nr. 6: Intrebarea6Colectia:
a) [ ] H2O2 + RH2 → 2H2O + R SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
b) [ ] 2H2O2 → 2H2O + O2 proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
c) [x] 2O-2 + 2H+ → H2O2 + O2 mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
d) [ ] O2 + 4H+ + 4ē → 2H2O Ce grupări funcţionale se pot întîlni în proteinele simple?
e) [ ] O2 + 2H+ + 4ē → 2H2O a) [ ]- CH = O;
b) [X]-NH2;
Proteine, enzime c) [ ] –CH=CH2;
d) [x] –COOH;
Intrebarea nr. 1: Intrebarea1Colectia: e) [x] - NH - C(NH2) =NH.
MG2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura Intrebarea nr. 7 Intrebarea7Colectia:
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.Lisii proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
Care este unitatea structurală a proteinelor simple şi prin scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
ce legături se unesc aceste elemente structurale? Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi
a) [ ] mononucleotidele -beta-glicozidică; acide?
b) [ ] glucoză - esterică; a) [ ] guanidinică;
c) [x] aminoacizii - peptidică; b) [ ] imidazolică;
d) [ ] acizii graşi - eterică ; c) [X] carboxilică;
e) [ ] glicerolul - disulfidică. d) [ ] amino;
 Release by MedTorrents.com
e) [ ]metilică. b) [ ] tiofen;
Intrebarea nr. 8: Intrebarea8Colectia: c) [x] imidazol;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura d) [ ] pirimidină;
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: e) [ ] scatol .
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi Intrebarea nr. 14: Intrebarea14Colectia:
bazice? SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
a) [ ] fosfуrica; proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
b) [ ] carboxнlica; scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
c) [ ] tiolică; Selectaţi aminoacizii hidrofobi nepolari:
d) [ ]metilică; a) [ ] Ser;
e) [x] guanidinică. b) [x] Val;
Intrebarea nr. 9: Intrebarea9Colectia: c) [x] Ile;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura d) [x] Trp;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: e) [ ]Glu.
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
În componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea SH? Intrebarea nr. 15: Intrebarea15Colectia:
a) [ x] proteine simple; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
b) [ ] triacilgliceroli; proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
c) [] amidon; scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
d) [ x] aminoacizi ; Selectaţi aminoacizii hidrofili polari:
e) [ ] baze azotate. a) [X ] Ser;
Intrebarea nr. 10: Intrebarea10Colectia: b) [] Val;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura c) [] Ile;
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: d) [] Trp;
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii e) [ ]Leu.
În componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea OH?
a) [x ]proteine simple; Intrebarea nr. 16: Intrebarea16Colectia:
b) [ ]trigliceride; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
c) [] adenina; proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
d) [ ]cisteină; Selectaţi aminoacizii bazici:
e) [ ]valina. a) [ ]Ala;
Intrebarea nr. 11: Intrebarea11Colectia: b) [] Ser;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura c) [] Tyr;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: d) []Gln;
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii e) [ X]Lys.
Selectaţi polimerii biologici :
a) [ ] nucleozide; Intrebarea nr. 17: Intrebarea17Colectia:
b) [] aminoacizi; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
c) [ X] glicogen; proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
d) [X ] ADN; scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
e) [X ] colagenul. Selectaţi aminoacizii acizi:
Intrebarea nr. 12: Intrebarea 12Colectia: a) [ ]Ala;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura b) [] Asn;
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: c) [X] Asp;
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii d) []Gln;
Ce grupe de aminoacizi sunt prezente în proteine? e) [ ]His.
a) [ X] hidroxiaminoacizii ; Intrebarea nr. 18: Intrebarea18Colectia:
b) [x] aminoacizii homociclici; SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
c) [ ] beta-aminoacizi; proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
d) [ ]aminoacizii diaminodicarboxilici; scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
e) [ ] seria D a aminoacizilor. Care afirmaţii sunt corecte referitor la histidină?
Intrebarea nr. 13: Intrebarea13Colectia: a) [ ] este un iminoacid;
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura b) [] este un tioaminoacid;
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: c) [] este un aminoacid hidrofob nepolar;
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii d) [] poseda proprietati acide;
Unităţile constituente ale aminoacizilor întîlnite în lanţul e) [X ] La pH 7,0 se deplaseaza spre catod.
polipeptidic:
a) [ ] purina; Intrebarea nr. 19: Intrebarea18Colectia:

SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte in legatură cu serina sunt:
a) [x] este un hidroxiaminoacid;
b) [ ]are punctul izoelectric in zona de pH bazic;
c) [x] intra in categoria aminoacizilor "neesentiali"
d) [ ]intra in categoria aminoacizilor "esentiali";
e) [ ] intr-o solutie cu pH=4 migreaza spre anod.
Intrebarea nr.20: Intrebarea20Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la arginină- care afirmaţii sunt corecte:
a) [ ] la pH 3 are sarcină negativă;
b) [x] are PH-uI izoelectric in mediul bazic;
c) [ ] în forma hidroxilată intră in structura colagenului;
d) [ ] este un aminoacid acid;
e) [x] are în structură un rest de guanidină.
Intrebarea nr. 21: Intrebarea21Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la triptofan, care afirmatii sunt corecte?
a) [ X] este un aminoacid heterociclic;
b) [] este un aminoacid homocicilic;
c) [X ] contine heterociclul indol;
d) [] contine heterociclul imidazol;
e) [ ] este un aminoacid neesenţial.
Intrebarea nr. 22: Intrebarea22Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care afirmări sunt corecte referitor la lizină?
a) [ ] este un aminoacid acid;
b) [ ] este aminoacid "neesential";
c) [x] prin prelucrare posttraducere poate forma
hidroxilizina;
d) [ ] într-o solutie cu pH=8 are 2 sarcini negative;
e) [ ] pHi este în mediul slab acid.
Intrebarea nr. 23: Intrebarea23Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care afirmări sunt corecte referitor la tirozină :
a) [ ] conţine heterociclul indolil;
b) [] este un aminoacid esenţial;
c) [X ] este aminoacid hidrofil nepolar;
d) [ ] are pH-izoelectric in zona de pH-bazic;
e) [ ] este un derivat al acidului butanoic.
Intrebarea nr. 24: Intrebarea24Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care afirmaţii sunt corecte referitor la metionină :
a) [x] este un derivat al acidului butanoic;
b) [ ] în structura sa sulful este slab fixat;
c) [ ] la pH-izoelectric aminoacidul migrează spre catod;
Release by MedTorrents.com
d) [ ] în solutie cu pH mai mic decat pHi, el migreaza spre
anod;
e) [ ] este un aminoacid neesenţial.
Intrebarea nr. 25: Intrebarea25Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la glutamină, care afirmaţii sunt corecte:
a) [] la pH =8 are sarcina pozitivă;
b) [x ] este amida acidului glutamic;
c) [x] într-o solutie cu pH =4 migrează spre catod;
d) [ ] participă la detoxifierea NH3 în ţesuturi;
e) [ ] este un iminoacid alifatic.
Intrebarea nr. 26: Intrebarea26Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care amestec de aminoacizi are sarcina pozitivă majoră
intr-o solutie cu pH=6?
a) [ ] Glu, Asp, Ser;
b) [ ] Glu, Pro, Tyr;
c) [ ] Pro, Val, Gln;
d) [x] Lys, Arg, Ala;
e) [ ] Cys, Met, Tyr.
Intrebarea nr.27: Intrebarea27Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
pH-izoelectric al tetrapeptidei Glu - Asp - Cys - Ser se afla
in zona pH-lui :
a) [ ] 9,0 - 10;
b) [ ] 7 – 9,0;
c) [ ] 8 - 10;
d) [x] 4,0 - 4,5;
e) [ ] 6,0 - 7,0.
Intrebarea nr. 28: Intrebarea28Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care combinaţie de aminoacizi are sarcină negativă majoră
într-o soluţie cu pH=8?
a) [x] Glu, Asp, Ser;
b) [ ] Gln, Pro, Tyr ;
c) [ ] Pro, Val, Gly;
d) [ ] Lys, Arg, His;
e) [ ] Cys, Met, Trp.
Intrebarea nr. 29: Intrebarea29Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
pH izoelectric al tetrapeptidei Arg - Lys - His - Ala se afla
in zona pH -lui:
a) [ ] 3.6 - 4.0;
b) [ ] 4.0 - 4.5;
c) [ ] 5.0 - 7.0;
d) [ ] 2,0 – 3,0;
e) [x] 7.7 - 8.8.
Intrebarea nr. 30: Intrebarea30Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura

proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Proteina contine in % urmatorii AA: Arg - 10, Lys - 26,
Val - 13, Pro - 35, Ala - 8, Gly - 8. La pH fiziologic
proteina:
a) [x] migrează spre catod;
b) [ ] migrează spre anod;
c) [x] are sarcină netă pozitivă;
d) [ ] are sarcină netă negativă;
e) [ ] nu posedă sarcină electrică.
Intrebarea nr. 31: Intrebarea31Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care tetrapeptid la pH-fiziologic va migra spre anod?
a) [ ] Gly - Arg - Lys - Pro;
b) [ ] Val - Leu - Ile - Met;
c) [ ] Pro-Asn-Gln-Thr;
d) [ ] Phe - Cys - Arg - His;
e) [x] Tyr - Cys - Glu - Asp.
Intrebarea nr. 32: Intrebarea32Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
În legătură cu treonina sunt corecte afirmaţiile :
a) [ ] este un aninoacid aromatic;
b) [ ] este un aminoacid diaminomonocarboxilic;
c) [x] este un aminoacid esenţial;
d) [x] formează legături de hidrogen cu H2O;
e) [ ] în soluţie cu pH=4 migrează spre anod.
Întrebarea nr. 33: Intrebarea33Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scăzutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Aminoacizii arginina şi lizina au următoarele
caracteristice comune:
a) [ ] au in structură un rest guanidinic;
b) [x] au un pH - izoelectric mai mare decit 8;
c) [] ambii sunt aminoacizi semiesenţiali;
d) [ ] sunt derivati ai acidului caproic;
e) [ ] ambii participă în ciclul ornitinic.
Intrebarea nr. 34: Intrebarea34Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la aspartat, care afirmaţii sunt corecte:
a) [] este un aminoacid cu proprietăţi neutre;
b) [ ] la pH - fiziologic are sarcina neta pozitiva;
c) [X ] este un aminoacid neesenţial;
d) [x ] participă la sinteza bazelor azotate purinice;
e) [ ] este un aminoacid aromatic
Intrebarea nr. 35: Intrebarea35 Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Sarcina netă a proteinei depinde de:
a) [x] componenţa aminoacidică;
Release by MedTorrents.com
b) [x] PH-ul solutiei;
c) [ ] gruparile alfa-COOH si alfa-NH2 ale lanţului
polipeptidic;
d) [] temperatura soluţiei;
e) [ ] radicalii hidrofobi.
Intrebarea nr. 36: Intrebarea36Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţii corecte referitor la salifiere:
a) [ ] este hidratarea moleculei proteice
b) [x] este dehidratarea moleculei proteice ;
c) [ ] este un proces ireversibil;
d) [ ] este trecerea micromoleculelor prin membrana
semipermiabilă,
e) [ ] se distruge structura terţiară a proteinei.
Intrebarea nr. 37: Intrebarea37Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care afirmaţii referitor la molecula proteică denaturată sunt
corecte:
a) [ ] se distruge structura primara,
b) [ ] creste activitatea biologica;
c) [x] se distruge structura tertiara, cuaternară;
d) [] se distrug legăturile peptidice;
e) [] nu se modifică starea nativă
Intrebarea nr. 38: Intrebarea38Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la alfa-alanină si beta-alanină sunt corecte
afirmaţiile:
a) [ ] sunt aminoacizi proteinogeni;
b) [ ] sunt componentele ale coenzimei A;
c) [x] la decarboxilare formează un compus unic;
d) [ ]în structura proteinelor se găseşte alfa-alanină;
e) [ x] sunt derivaţi ai acidului propionic.
Intrebarea nr. 39: Intrebarea39Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Pentru identificarea aminoacidului N - terminal peptidic
sunt utilizaţi:
a) [ ] hidrazina;
b) [x] fluordinitrobenzenul;
c) [x] dansilclorida;
d) [x] fenilizotiocianatul;
e) [ ] tripsina, pepsina.
Intrebarea nr. 40: Intrebarea40Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Pentru identificarea aminoacidului C - terminal peptidic
sunt utilizaţi:
a) [ ] ureia;
b) [x] carboxipeptidazele A şi B;
c) [ ] fenilizotiocianatul;
d) [ ] dansilclorida;
e) [x] hidrazina.

Intrebarea nr. 41 Intrebarea41Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
În calitate de soluţii coloidale, proteinele posedă:
a) [ ] putere de difuzie sporită;
b) [x] viscozitate mărită;
c) [x] difuzie redusă;
d) [x ] proprietăţi optice;
e) [ ] viscozitate redusă.
Intrebarea nr. 42: Intrebarea42Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Stabilitatea proteinei în soluţie e determinată de:
a) [x] membrana apoasă (MA), ce apare la hidratarea
grupelor funcţionale hidrofile;
b) [x] sarcina electrică, dependentă de pH-ul mediului;
c) [ ] sarcina electrică, dependentă de radicalii hidrofobi ai
aminoacizilor;
d) [ ] MA - rezultatul adsorbtiei simple a apei;
e) [ ] NH si OH poseda capacitate maximă de a fixa H2O.
Intrebarea nr. 43: Intrebarea43Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Condiţiile de sedimentare ale proteinelor sunt:
a) [x] afectarea membranei apoase (MA);
b) [x] neutralizarea sarcinei electrice (SE);
c) [ ] readucerea proteinei bazice la pHi prin adaus de acid;
d) [ ] readucerea proteinei acide la pHi prin adaus de baza;
e) [ ] afectarea MA prin înlăturarea apei imobilizate.
Intrebarea nr. 44: Intrebarea44Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte referitor la funcţiile proteinelor simple
sunt:
a) [] prezintă sursa de energie preferenţială;
b) [ ] alfa globulinele îndeplinesc funcţia de apărare;
c) [ x] sunt biocatalizatori;
d) [x ] determină presiunea oncotică a plasmei sanguine;
e) [] participă la transportul O2 şi CO2.
Intrebarea nr. 45: Intrebarea45Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la structura primară a proteinelor sunt corecte
afirmaţiile:
a) [x ] prezintă o secvenţă de aminoacizi uniţi prin legături
peptidice;
b) [ x]este determinată genetic;
c) [] legăturile peptidice sunt legături chimice slabe,
necovalente;
d) [] e distrusă la denaturare;
e) [] este afectată prin salifiere.
Intrebarea nr.46 : Intrebarea46Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
Release by MedTorrents.com
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte în legatură cu structura primară a
proteinelor:
a) [ ] fiecare aminoacid se poate încorpora în lanţ numai o
singură dată;
b) [ ] este consolidată de legaturile disulfidice;
c) [x] este o insusire structurală a tuturor proteinelor;
d) [x] se distruge prin hidroliza acidă sau enzimatică;
e) [] în ea nu găsim formele hidroxilate ale aminoacizilor.
Intrebarea nr. 47: Intrebarea47Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la legatura peptidică sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] fiecare grupare peptidică poate forma 2 legături de
hidrogen;
b) [ ] legatura peptidica nu exista sub 2 forme de
rezonanţa;
c) [x] faţă de legatura C-N atomii de oxigen si hidrogen se
află in poziţia trans;
d) [ ] legatura peptidică poate fi inumai în forma –enol;
e) [x] atomi grupei peptidice se află în acelaşi plan.
Intrebarea nr. 48: Intrebarea48Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
a) [] lantul polipeptidic (LP) conţine mai mulţi aminoacizi
N- si C-terminali;
b) [ x] toţi radicalii AA sunt echivalenţi;
c) [ ] la formarea LP acidul glutamic participă cu ambele
grupe carboxil;
d) [x ] porţiunile -CH-R se rotesc liber in spatiui;
e) [ ] legatura peptidică este specifică structurii secundare.
Intrebarea nr. 49: Intrebarea49Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Structura secundară a proteinei prezintă:
a) [x] arangamentul intr-o structură ordonată;
b) [] e stabilită de interacţiuni hidrofobe şi ionice;
c) [x ]este alfa helixul şi beta structură;
d) [ ] nu este stabilizată de legături de hidrogen;
e) [ ] este stabilizată de legăturile peptidice.
Intrebarea nr. 50: Intrebarea50Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
În legătură cu structura secundară sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] apare graţie formării leg. ionice între lanţurile
polipeptidice adiacente;
b) [ ] posedă periodicitate maximă şi minimă;
c) [x] prezinta atît alfa-helix cît si beta-structură;
d) [ x] apare graţiei formării legăturilor de hidrogen în
limitele unui singur lanţ cît şi între lanţurile adiacente;
e) [ ] participă şi legăturile disulfidice dintre radicalii de

Met.
Intrebarea nr. 51: Intrebarea51Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la alfa - elice sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] predomină în moleculele proteinelor fibrilare;
b) [x] ] posedă simetrie elicoidală;
c) [] radicalii aminoacizilor participă la formarea alfa-
elicei;
d) [x]legăturile de hidrogen se formează între grupările -
CO şi - NH – de pe aceeaşi catenă polipeptidică;
e) [] legăturile de hidrogen se formează între grupările -
CO şi - NH – de pe catene polipeptidice diferite.
Intrebarea nr. 52: Intrebarea52Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Pentru structura secundară (beta-structură) este
caracteristic:
a) [x] lanţurile polipeptidice (LP) sunt legate prin leg. de
hidrogen interlanţ;
b) [] lanţurile polipeptidice (LP) sunt legate prin leg. de
hidrogen intralanţ;;
c) [x ] posedă formă pliată
d) [] lanţurile polipeptidice adiacente nu pot fi antiparalele;
e) [x] lanţurile polipeptidice adiacente pot fi paralele şi
antiparalele.
Intrebarea nr. 53: Intrebarea53Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care aminoacizi destabilizează alfa-elicea:
a) [x] Prolina;
b) [x] Glicina;
c) [x] Acidul glutamic;
d) [x] Serina ;
e) [ ] Triptofanul.
Intrebarea nr.54: Intrebarea54Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte referitoare la structura terţiară a
proteinelor:
a) [x] este aranjamentul tridimensional al lanţului
polipeptidic;
b) [ ] e stabilizată numai de legături covalente;
c) [x] este determinată de secvenţa AA, forma şi
polaritatea radicalilor;
d) [ ] apare graţie interacţiunii sterice a AA situaţi în
apropiere;
e) [ ] nu se distruge la denaturare;
Intrebarea nr. 55: Intrebarea55Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Release by MedTorrents.com
Structura terţiară a proteinelor:
a) [x] apare graţie interacţiunii. sterice a AA amplasati
liniar departe unul de altul
b) [x] este stabilizată si de legături necovalente, slabe;
c) [ ] nu determină activitatea biologică a proteinelor;
d) [ ] include în sine numai segmente în conformaţie beta;
e) [x] se realizează şi prin legături hidrofobe.
Intrebarea nr.56: Intrebarea56Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Structura terţiară a proteinelor:
a) [ ] este o însusire structurală a hemoglobinei;
b) [x] formarea ei posedă un grad înalt de cooperare;
c) [x] se caracterizează printr-un anumit grad de
flexibilitate;
d) [x ] include atît segmente alfa, cît şi beta;
e) [ ] e posibilă interacţiunea între radicalii AA: Asp - Gly.
Intrebarea nr. 57: Intrebarea57Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la structura terţiară, care sunt afirmaţiile corecte:
a) [x] la baza funcţiei stau modificările conformaţionale;
b) [x] domeniile se includ in structura respectivă;
c) [x] domeniile determină funcţii speciale în proteină;
d) [ x] e posibilă interacţiunea între radicalii AA- Cys-Cys;
e) []e posibilă interacţiunea între radicalii AA-Ser - Ser.
Intrebarea nr. 58: Intrebarea58Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Structura cuaternară a proteinelor:
a) [x] este organizarea subunităţilor într-o moleculă
proteică unică funcţională;
b) [x] se formează prin legături necovalente dintre
suprafetele de contact ale domeniior;
c) [ ] posedă rigiditate şi este stabilă;
d) [ ] se realizează prin legături covalente;
e) [ ] nu se distruge prin denaturare.
Intrebarea nr. 59: Intrebarea59Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Structura cuaternară a proteinelor:
a) [x ] asamblarea moleculei finale decurge prin faza de
formare a intermediarilor;
b) [ x] e favorizată de interacţiuni hidrofobe dintre radicalii
AA;
c) [ x] funcţionarea proteinelor e corelată cu deplasarea
domeniior;
d) [x ] e o însuşire structurală a hemoglobinei;
e) []e o însuşire structurală a mioglobinei .
Intrebarea nr. 60: Intrebarea60Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii

Selectaţi oligomerii:
a) [x] Hb;
b) [ ] mioglobina;
c) [x ] LDH (lactatdehidrogenaza);
d) [x] imunoglobulinele;
e) [x] creatinkinaza.
Intrebarea nr. 61: Intrebarea61Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la hemoglobină (Hb) sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este tetramer format din 2 tipuri de subunităţi;
b) [] prezintă tetramer format din 4 lanţuri de tip alfa;;
c) [x] ]fiecare subunitate conţine gruparea prostetică
"hem";
d) [] protomerii sunt asociaţi prin legături glicozidice;
e) [ ] protomerii constituenţi sunt fixaţi prin forţe
covalente.
Intrebarea nr. 62: Intrebarea 62Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Colagenul: particularităţile compoziţiei:
a) [x] conţine circa 1/3 glicină ;
b) [ ] practic în el lipseşte alanina;
c) [ x] conţine lizină, 5-hidroxilizină şi alizină;
d) [ ] nu conţine acid gama carboxiglutamic;
e) [ ] nu conţine prolină şi hidroxiprolină.
Intrebarea nr. 63: Intrebarea63Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Colagenul::
a) [ x] este o proteină fixatoare de Ca ;
b) [] este o proteină globulară intracelulară;
c) [ x] e o proteină fibrilară extracelulară;
d) [ ] e solubil în apă ;
e) [ ] unitatea structurală este procolagenul.
Intrebarea nr. 64: Intrebarea64Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Structura colagenului:
a) []structura primară reprezintă o catenă polipeptidică
liniară;
b) [x ] structura primară reprezintă o catenă polipeptidică
frîntă, datorită conţinutului de prolină şi hidroxiprolină;
c) [ ] structura secundară este alfa spirală elicoidală;
d) [ x] structura secundară este alfa spirală colagenică;
e) []alfa spirală colagenică este răsucită spre dreapta.
Intrebarea nr. 65: Intrebarea65Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Colagenul. Particularităţile conformaţiei:
Release by MedTorrents.com
a) [ ]tropocolagenul are o configuraţie globulară ;
b) [x ]unitatela structurală a colagenului este
tropocolagenul;
c) [x ] tropocolagenul este stabilizat de legăturile de
hidrogen dintre grupele peptidice ale catenelor vecine;
d) [ ]tropocolagenul este format din 2 catene polipeptidice;
e) []tropocolagenul este stabilizat de legăturile
fosfodiesterice.
Intrebarea nr. 66: Intrebarea66Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Enzimele, afirmaţii corecte:
a) [x] sunt catalizatori biologici;
b) [ ] prezinta catalizatori anorganici;
c) [ ] se pot forma numai in celulele vii;
d) [x] există si în formă neactivă în organism;
e) [ ] Catalizează numai reacţiile de sinteză.
Intrebarea nr. 67: Intrebarea67Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Proprietăţile generale comune ale enzimelor şi
catalizatorilor anorganici:
a) [x] nu modifică direcţia reacţiei;
b) [x] nu modifică echilibrul reacţiei ;
c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde;
d) [ ] activitatrea lor se reglează;
e) [x] nu se consumă în decursul reactiei.
Intrebarea nr. 68: Intrebarea68Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin
faptul că:
a) [ ] intervin în reacţii posibile din punct de vedere
termodinamic;
b) [x] posedă specificitate;
c) [ ] au viteza catalitică mult mai mică;
d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blînde;
e) [ ] majorează energia de activare a procesului chimic.
Intrebarea nr. 69: Intrebarea69Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Natura chimică a enzimelor:
a) [ ]prezintă numai proteine simple;
b) [ ] sunt glicolipide;
c) [x] prezintă compuşi macromoleculari;
d) [ ] sunt numai nucleoproteide.
e) [ ] sunt heteropolizaharide.
Intrebarea nr. 70: Intrebarea70Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:

mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la natura chimică a enzimelor:
a) [x] constituenţii fundamentali sunt aminoacizii;
b) [ ] sunt compusi termostabili;
c) [x] în apă formează soluţii coloidale;
d) [ ] sunt compusi micromoleculari;
e) [x] prezintă substanţe termolabile.
Intrebarea nr. 71: Intrebarea71Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Enzimele coniugate:
a) [] posedă specificitate, determinată de cofactor;
b) [x ] posedă specificitate, determinată de apoenzimă;
c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă;
d) [x ] efectul enzimatic e dependent de ambele
componente;
e) [ ] cofactorul e componenta proteică a enzimei.
Intrebarea nr. 72: Intrebarea72Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la cofactor, sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] drept coenzimă frecvent sunt utilizaţi anionii
metalici;
b) [ ] în calitate de coenzimă apar lipidele;
c) [ ] grupa prostetică prezintă cofactor slab legat de
apoenzimă;
d) [ ] coenzima prezintă cofactor strîns legat in enzima;
e) [x] cofactorii sunt partea neproteică a enzimei.
Intrebarea nr. 73: Intrebarea73Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
În legatură cu cofactorii sunt corecte afirmaţiile:
a) [x ] stabilizează conformaţia activă a enzimelor;
b) [x ] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică;
c) [] determină specificitatea de acţiune;
d) [x ] îndeplinesc funcţia de legatură între substrat si
enzimă;
e) [ ] cofactorii sunt componenţi ai enzimelor simple.
Intrebarea nr. 74: Intrebarea74Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Organizarea enzimelor in celulă:
a) [x ] sunt organizate în complexe multienzimatice;
b) [x ] pot fi fixate de structuri supramoleculare;
c) [x ] pot conţine mai multe subunităţi;
d) [ ]pot avea numai o singură localizzare;
e) [] sunt libere şi nu pot fi ataşate la diverse structuri.
Intrebarea nr. 75 Intrebarea75Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Release by MedTorrents.com
Centru activ al enzimelor reprezintă:
a) [ ] linie frintă în molecula enzimei;
b) [ ] un plan in moleculă;
c) [x] structură compusă unicală tridimensională;
d) [ ] un punct din structura terţiara;
e) [ ] locul unde se fixează modulatorii.
Întrebarea nr. 76: Intrebarea76Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Centru activ al enzimelor:
a) [x ] se formează la interacţiunea enzimei cu substratul;
b) [] grupele funcţionale aparţin aminoacizilor amplasaţi
succesiv în lanţul polipeptidic:
c) [ ] în centrul activ se fixează activatorul sau inhibitorul;
d) [ ] centrul activ se formează numai pe baza structurii
cuaternare;
e) [ ] centrul activ se formează numai pe baza structurii
terţiare.
Intrebarea nr. 77: Intrebarea77Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La formarea centrului activ al enzimelor participă grupele
funcţionale:
a) [ x] OH – Ser;
b) [x] COOH- Glu;
c) [ ] COOH - Asn;
d) [ ] COOH - Gln;
e) [x] NH2 – Lys.
Intrebarea nr. 78: Intrebarea78Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Indicaţi afirmările corecte referitor la substrat (S) :
a) [ x] e substanţa asupra careia acţionează enzima;
b) [] toate enzimele fixează numai un singur substrat;
c) [x ] unele enzime interacţionează cu cîteva substrate;
d) [ ] este legat de centru activ prin legături covalente;
e) [ ] este inhibitor sau activator al enzimei.
Intrebarea nr. 79: Intrebarea79Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Centrul alosteric:
a) [x] este separat spaţial de centrul activ;
b) [ ] este locul fixării substratului;
c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor;
d) [ ] este locul fixării numai a activatorilor;
e) [ x] este locul în care se fixează activatorii şi inhibitorii .
Intrebarea nr. 80: Intrebarea80Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Enzimele alosterice:
a) [ ] modulatorii se leaga covalent in centrele alosterice;
b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a

enzimelor obişnuite;
c) [ ] efectorii fixîndu - se nu modifica conformatia
moleculei enzimei;
d) [ ] modulatorii se leagă covalent în centrul activ al
enzimei;
e) [x] modulatorii modifică conformaţia moleculei
enzimei.
Intrebarea nr. 81: Intrebarea81Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la mecanismul de acţiune al enzimelor sunt
corecte afirmările:
a) [x] scade energia de activare a reacţiei respective;
b) [x ] are loc formarea complexului enzima - substrat
[ES];
c) [] complexul ES e o structura rigidă, stabilă;
d) [ x] complexul ES e o structură instabilă;
e) [x] formarea complexului ES este prima etapă a
mecanismului de acţiune.
Intrebarea nr. 82: Intrebarea82Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Mecanismul de acţiune al enzimelor, afirmaţiile corecte:
a) [ ] în complexul ES - substratul nu se modifică;
b) [x] în complexul ES - substratul se deformează;
c) [ x] în centrul activ al enzimi are loc cataliza covalentă;
d) [x ] în centrul activ al enzimei are loc cataliza acido-
bazică;
e) [] la interacţiunea substratului şi enzimei se modifică atît
structura enzimei cît şi a substratului.
Intrebarea nr. 83: Intrebarea83Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Mecanismele activării enzimatice sunt:
a) [x] proteoliză parţială;
b) [x] modificarea covalentă;
c) [ ] autoasamblarea secundară;
d) [ x] activarea alosterică;
e) [ ] activarea prin exces de substrat.
Intrebarea nr. 84: Intrebarea84Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Proprietăţile generale ale enzimelor:
a) [ ] posedă numai specificitate strict absolută;
b) [x] termolabilitatea;
c) [ ] posedă numai specificitate strict relativă;
Release by MedTorrents.com
d) [x] posedă specificitate;
e) [ ] activitatea nu e dependentă de pH mediului.
Intrebarea nr. 85: Intrebarea85Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Specificitatea enzimatica (afirmatiile corecte ):
a) [ ] e dependenta de coenzima;
b) [ ] depinde de partea proteică si de coenzimă;
c) [x] poate fi absolută de substrat- catalizează
transformarea unui singur substrat;
d) [x] poate fi relativă de grup - unui grup de S cu acelaşi
tip de legatură;
e) [x] poate fi stereochimică – catalizează transformările
unui stereoizomer al substratului.
Intrebarea nr. 86: Intrebarea86Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Termolabilitatea (T) enzimatică:
a) [x] T determină afinitatea E fata de S, de modulatori;
b) [ ] e dependentă de coenzimă;
c) [x ] temperatura optimă pentru majoritatea enzimelor e
cuprinsă între 20-400 C;
d) [ ] la temperatura mai mult de 50 C activitatea E creşte;
e) [ ] la temperatura scăzută, mai mici de 10 C, activitatea
nu se modifică.
Intrebarea nr. 87: Intrebarea87Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Influenţa pH-ului asupra activităţii enzimelor:
a) [ x] fiecare enzimă are pH-ul său optim;
b) [ ] pH-ul optim pentru pepsină este 7-8;
c) [] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a enzimei;
d) [] pH-ul optim al tripsinei este 1-2;
e) [ ] pH-ul optim al arginazei este 7.
Intrebarea nr. 88: Intrebarea88Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Anhidraza carbonică prezintă specificitate:
a) [ ] relativă de substrat;
b) [ ] relativă de grup;
c) [ ] stereochimică ;
d) [x] absolută de substrat;
e) [] absolută de grup.
Intrebarea nr. 89: Intrebarea89Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care enzime posedă stereospecificitate?
a) [x] Fumaraza;
b) [ ] Ureaza ;
c) [] citratsintaza;

d) [ ] Carbanhidraza;
e) [] alcooldehidrogenaza.
Intrebarea nr. 90: Intrebarea90Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Activarea enzimelor e posibilă prin:
a) [x] mărirea concentraţiei substratului;
b) [x] surplus de coenzime;
c) [ ] denaturare;
d) [x] proteoliză limitată;
e) [x] modulatori alosterici.
Intrebarea nr. 91: Intrebarea91Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibiţia specifică enzimatică e posibilă prin:
a) [ ] denaturare;
b) [ ] salifiere;
c) [x ] exces de substrat;
d) [x] modulatori alosterici;
e) [ ] fierbere.
Intrebarea nr. 92: Intrebarea92Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibitia competitivă:
a) [x] reprezintă o inhibiţie reversibilă;
b) [ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilă;
c) [x] inhibitorul se aseamană dupa structură cu S;
d) [ ] e posibilă simultan fixarea substratului şi a
inhibitorului;
e) [] inhibitorul se leagă cu centrul alosteric.
Intrebarea nr.93: Intrebarea92Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibiţia competitivă:
a) [ ] e posibil simultan fixarea S si a inhibitorului;
b) [ ] cu enzima se leagă compusul a carui concentraţia e
mai mică;
c) [x ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;
d) [] inhibitorul este scindat fermentativ;
e) [ ] inhibitorul concurează cu S pentru fixarea in centrul
alosteric.
Intrebarea nr. 94: Intrebarea94Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la inhibitorii competitivi sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] se leagă de enzima la nivelul centrului alosteric;
b) [] legătura inhibitorului cu enzima este de tip covalent ;
c) [ x] legătura inhibitorului cu enzima este de tip
necovalent;
d) [ ] inhibitorul micsoreaza viteza maximală;
e) [x ] inhibitorul creşte Km, deci scade afinitatea enzimei
pentru substrat.
Release by MedTorrents.com
Intrebarea nr. 95: Intrebarea95Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibiţia enzimatică necompetitivă:
a) [ ] inhibitorul se fixează în centrul activ catalitic;
b) [ ]inhibitorul influenţează asupra legăturii S cu E;
c) [ ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;
d) [x] se formează un complex triplu: ESI;
e) [ ] se formează un complex dublu: EI.
96)Intrebarea nr.96: Intrebarea105Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibitia necompetitivă:
a) [ ] inhibitorul se aseamănă după structură cu substratul;
b) [ ] se inlatură prin exces de substrat;
c) [ ] între inhibitor şi substrat se realizează o competiţie
pentru a se lega de enzimă;
d) [ ]V max scade dar creşte Km;
e) [x] V max scade dar nu se modifică Km;
Intrebarea nr. 97: Intrebarea106Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Inhibiţia alosterică:
a) [x] apare la enzimele oligomere;
b) [] inhibitorul se uneşte cu centrul activ şi schimbă
conformaţia enzimei;
c) [ ] interactiunea protomerilor nu modifică conformaţia
enzimei;
d) [ ] enzimele respective preponderent au structură
terţiară;
e) [ ] stă la baza efectului substanţelor medicamentoase.
Intrebarea nr. 98: Intrebarea98 Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la succinatdehidrogenază (SDH) si reglarea
activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] face parte din clasa transferazelor;
b) [ ] acidul malic provoacă o inhibiţie ireversibilă;
c) [ ] în inhibiţie se modifică structura primară a S;
d) [ ] inhibiţia nu depinde de concentraţia acidului malic;
e) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD →Fumarat
+ FADH2.
99)Intrebarea nr. 99: Intrebarea108Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la pepsină şi reglarea activităţii ei sunt corecte
afirmaţiile:
a) [ ] nu face parte din clasa hidrolazelor;
b) [ ] face parte din clasa liazelor;
c) [x] apare la proteoliza limitată (PL) a pepsinogenului;

d) [ ] proteoliza limitată e un proces reversibil;
e) [x] în urma PL se formează centrul activ al enzimei.
Intrebarea nr. 100: Intrebarea100Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la amilază şi reglarea activităţii ei sunt corecte
afirmaţiile:
a) [x] face parte din clasa hidrolazelor;
b) [ ] face parte din clasa liazelor;
c) [x] NaCl este activator şi nu modifică structura primară
a substratului;
d) [ ] NaCl provoaca denaturarea enzimei ;
e) [x] amilaza scindează amidonul.
Intrebarea nr. 101: Intrebarea101Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Efectul sulfanilamidelor asupra enzimelor:
a) [x] provoacă o inhibiţie competitivă;
b) [x] majorează Km şi nu modifică V max;
c) [ ] inhibă ireversibil enzima bacteriană ;
d) [ ] modifică structura primară a enzimei;
e) [x] nu acţionează asupra enzimelor umane .
Intrebarea nr. 102: Intrebarea102Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Afirmaţiile corecte în legatură cu Km a enzimelor:
a) [ x] se exprima in unităţi de concentraţii de S;
b) [ x] reflectă afinitatea enzimi faţă de substrat;
c) [ ] Km de o valoare mare semnifică o afinitate mare
pentru S;
d) [] este crescută în prezenţa unui inhibitor necompetitiv ;
e) [x ] este egală cu concentraţia [S] pentru care viteza
reacţiei este jumătate din viteza maximă.
Intrebarea nr. 103: Intrebarea103Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Katalul prezintă:
a) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol
de S in 1 min la 250 C;
b) [ ]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol
de S in 1 min la 250 C;
c) [x]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol
de S in 1 sec la 250 C;
d) [ ] numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu
ajutorul 1 mol de enzimă;
e) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1
µkmol de S in 1 min la 250 C raportată la 1 mg proteină.
104)Intrebarea nr. 104: Intrebarea120Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Activitatea specifică este:
a) [ ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol
de S in 1 min la 250 C;
b) []Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol
Release by MedTorrents.com
de S in 1 min la 250 C ;
c) [ ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol
de S in 1sec la 250 C ;
d) [ ] Numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu
ajutorul 1 mol de E;
e) [x ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea
1µmol de S în 1 min la 250 C raportată la 1mg proteină.
105)Intrebarea nr. 105: Intrebarea121Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Unitatea internaţională este:
a) [ x] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1
µmol de S în 1 min la 250 C;
b) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol
de S în 1 min la 250 C ;
c) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol
de S în 1 sec la 250 C ;
d) [ ] numarul mol de S ce se transformă în 1 min cu
ajutorul 1 molecule de E;
e) [ ] cantitatea de E necesară să transf. 1 µmol de S în 1
min la 250 C raportată la 1 mg proteină.
106)Intrebarea nr. 106: Intrebarea122Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Izoenzimele:
a) [ ] sunt preponderent protomeri;
b) [x] sunt,de regulă, oligomeri;
c) [x] catalizează una si aceeaşi reacţie;
d) [ ] catalizează diferite reacţii;
e) [x] au rolul de reglatori în metabolism.
Intrebarea nr. 107: Intrebarea107Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Viteza de reacţie este dependentă de:
a) [x] concentraţia enzimei;
b) [ ] este independentă de concentraţia enzimei;
c) [ ] nu se constată o dependenţă de concentraţia S ;
d) [x] Vmax are o curba cu aspect de hiperbolă;
e) [x] e dependentă de valoarea temperaturii.
108)Intrebarea nr. 108: Intrebarea125Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care afirmaţii sunt corecte referitor la izoenzimele LDH?
a) [x] sunt tetrameri de două tipuri M si H;
b) [ ] sunt dimeri de două tipuri M si H;
c) [ ] reacţia catalizată este ireversibilă;
d) [ ] lanţurile M si H sunt sintetizate de aceleaşi gene ;
e) [ ] se află în ţesuturi în 2 forme.
Intrebarea nr. 109: Intrebarea109Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la izoenzimele LDH:

a) [x] LDH se găseşte în ţesuturi în 5 forme;
b) [x] concentraţia serică a LDH5 se modifică în
afecţiunile hepatice;
c) [ ] LDH2 este produsa, preponderent, in ficat;
d) [x] concentraţia serică a LDH1 creşte după infarctul
miocardic;
e) [ ] după infarctul miocardic în ser creşte LDH5.
Intrebarea nr. 110: Intrebarea110Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Creatinfosfokinaza (CPK) :
a) [ ] este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3
izoenzime;
b) [ ] este compusă din lanturi M si B, prezentînd 5
izoenzime;
c) [x] este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M si
B;
d) [x] cresterea concentratiei serice MB confirmă infarctul
miocardic;
e) [ ] creşterea concentraţiei serice BB confirmă infarctul
miocardic;
Intrebarea nr. 111: Intrebarea111Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Vitamina B1:
a) [ x] coenzima sa de bază este tiaminpirofosfatul;
b) [ ] coenzima sa de bază este flavinmononucleotidul;
c) [ x] coenzima sa participă la decarboxilarea oxidativă a
alfa cetoacizilor;
d) []coenzima sa participă la decarboxilarea aminoacizilor;
e) [ ] este cunoscută şi sub nume de riboflavină.
Intrebarea nr. 112: Intrebarea112Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Vitamina B2:
a) [x] FMN este esterul monofosforic al vitaminei B2;
b) [ ] FAD este esterul difosforic al B2;
c) [ ] FAD este dinucleozidul B2;
d) [ ] FMN şi FAD sunt coenzime din clasa liazelor;
e) [x ] FMN şi FAD sunt coenzime din clasa
oxidoreductazelor.
Intrebarea nr. 113: Intrebarea113Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Coenzimele vitaminei B2:
a) [x] FAD este coenzima pentru dehidrogenarea acil-
CoA;
b) [ ] FMN este coenzima alcooldehidrogenazei;
c) [ ] la inelul izoaloxazinic se adiţionează numai
Release by MedTorrents.com
electronii;
d) [ ] la inelul izoaloxazinic se adiţionează numai protonii;
e) [ ] FAD şi FMN catalizează reacţiile de carboxilare.
Intrebarea nr. 114: Intrebarea114Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte
afirmaţiile:
a) [ ] în structura lor este prezentă nicotinamida;
b) [ ] vitamina din structura lor este B6;
c) [ ] vitamina din structura lor este B1;
d) [ ] sunt coenzime pentru reacţia: R-CH2-COH-CH2-
COSCoA -> R-CH-CO-CH2-COSCoA ;
e) [x] FAD participă la dehidrogenarea succinatului.
Intrebarea nr. 115: Intrebarea115Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Coenzima NAD+ :
a) [ x] ia parte în transferul unui hidrid - ion;
b) [] legătura sa cu componenţii proteici este covalentă;
c) [ x] legatura sa cu componenţii proteici este slabă,
necovalentă;
d) [ ] enzimele cu coenzima NAD+ participa în anabolism;
e) [ ] în componenţa ei intră vitamina B3.
Intrebarea nr. 116: Intrebarea116Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Coenzima NADP :
a) [x] enzimele NADP dependentă participă în reacţiile de
oxidoreducere;
b) [ ] contin un rest fosfat fixat la 2' OH al acidului
nicotinic;
c) [ ] este o formă redusă a coenzimei;
d) [ ] se leagă covalent la toate apoenzimele;
e) [x] componentul activ e amida acidului nicotinic.
Intrebarea nr. 117: Intrebarea117Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Vitamina B6 si coenzimele sale:
a) [x ] vitamina B6 există în 3 forme: piridoxina,
piridoxamina, piridoxalul;
b) [ ] sunt coenzime ale oxidoreductazelor;
c) [x ] sunt coenzime în reacţiile de decarboxilare a
aminoacizilor;
d) [] ca coenzime ale transaminazelor sunt piridoxamina şi
piridoxalul;
e) [x] sunt coenzime în reacţiile de transaminare a
aminoacizilor.

Intrebarea nr. 118: Intrebarea118Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Acid pantotenic si coenzima A:
a) [x ] conlucrează la transferul grupei acil datorită
grupului reactiv SH;
b) [x] participă la activarea acizilor graşi,
c) [x] CoA participă în decarboxilarea oxidativă a
piruvatului;
d) [ ] CoA este componentă a oxidoreductazelor;
e) [ ] este coenzima pentru transformarea: acid piruvic
acid lactic.
Intrebarea nr. 119: Intrebarea139Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Vitamina H (biotina):
a) [ ] serveşte ca coenzimă a enzimelor in reacţiile de
decarboxilare;
b) [x] este gruparea prostetică a acetil-CoA-carboxilazei;
c) [ ] participă la transformarea piruvatului în lactat;
d) [ x] participă la transformarea piruvatului în oxaloacetat;
e) [ ] participă în reacţiile de transaminare.
Intrebarea nr. 120: Intrebarea120Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Vitamina B12:
a) [x] conţine în structura sa ionul de Co;
b) [ ] conţine in structura sa ionul de Cu+;
c) [x] participă la transformarea metilmalonil CoA în
succinil CoA;
d) [ ] participă la transformarea succinil Co A în succinat;
e) [ ] participă la transformarea prolinei în hidroxiprolina;
Intrebarea nr. 121: Intrebarea121Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Acidul folic:
a) [ x] contine: nucleul pteridinic,acid p-aminobenzoic si
Glu;
b) [x ] ca coenzimă serveşte forma sa redusă: acidul
tetrahidrofolic (FH4);
c) [x] transferă fragmentele monocarbonice în diverse
reacţii enzimatice;
d) [ ] se sintetizează în organismul uman;
e) [ ] Ser + FH4 N5N10-metilenFH4 + Glu.
Intrebarea nr. 121: Intrebarea121Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Acidul ascorbic:
a) [x] participă la reactii de hidroxilare a prolinei în
Release by MedTorrents.com
hidroxiprolină;
b) [ ] este precursorul CoA;
c) [ ] este necesară la transformarea noradrenalinei in
adrenalina;
d) [] e parte la decarboxilarea oxidativa a piruvatului;
e) [x] este necesară la transformarea dopaminei în
noradrenalina.
Intrebarea nr. 122: Intrebarea122Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care coenzime conţin sulf ?
a) [ ] NAD+;
b) [x] TPP;
c) [] FAD;
d) [ ] Piridoxalfosfatul;
e) [x] Acidul pantotenic (CoA).
Intrebarea nr. 123: Intrebarea123Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Care vitamine trec în coenzime prin fosforilare:
a) [x] Vitamina B1;
b) [x] Vitamina B2;
c) [ ] Acidul folic;
d) [x] Vitamina B6;
e) [] Vitamina K.
Intrebarea nr. 124: Intrebarea124Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Microelementele ca cofactori:
a) [x] posedă funcţie catalitică la o anumită reacţie
chimică;
b) [x] modifică conformaţia enzimei;
c) [] nu poate avea rol de acceptori de electroni;
d) [x] poate stabiliza structura enzimei;
e) [ ] modifică structura primară a enzimei.
Intrebarea nr. 125: Intrebarea125Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Asamblarea proteinelor:
a) [ x] se mai numeşte folding;
b) [x] stabilitate proteinei creşte cu apropierea de starea
nativă;
c) [x] rezultanta finală a foldingului este conformerul
nativ;
d) [] stabilitate proteinei scade cu apropierea de starea
nativă;
e) [] se mai numeşte denaturare.
Intrebarea nr. 126: Intrebarea126Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii

Ciaperoninele:
a) [x] favorizează asamblarea corectă a proteinelor;
b) [ ] favorizează transportul membranar;
c) [ x] formează spaţiul protector pentru asamblarea
proteinei;
d) [x] procesul decurge prin utilizarea majoră de ATP;
e) [ ] participă în coagularea sîngelui.
Intrebarea nr. 127: Intrebarea127Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Peptidele active (endotelinele):
a) [x] endotelinele sunt factori vazoactivi efectivi;
b) [] se sintetizează în forme active;
c) [ ] endotelinele (ET-1, 2, 3) sunt codificate de aceeaşi
genă;
d) [x] efectul lor e mediat de receptori specifici, G-
proteine;
e) [] sunt rezultatul degradării glicogenului.
Intrebarea nr. 128: Intrebarea128Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Sinteza endotelinelor:
a) [x] se sintetizează sub formă de precursor;
b) [x] apar ca rezultat al proteolizei limitate;
c) [ ] apar ca rezultat al autostructurării cuaternare;
d) [ ] se sintetizează direct în formă activă;
e) [ ] sinteza are loc în nucleu.
Intrebarea nr. 130: Intrebarea130Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Clasificarea enzimelor:
a) [x] se clasifica în şase clase;
b) [x] clasa indică tipul de reacţie chimică;
c) [ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a
substratului;
d) [ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3 cifre;
e) [ ] cifra a doua a codului indică numărul de ordine a
enzimei în clasa respectivă.
Intrebarea nr. 131: Intrebarea131Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Oxidoreductazele:
a) [] catalizează reacţii de transfer al grupărilor
funcţionale;
b) [x] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi
protonilor;
c) [x ] dehidrogenazele se referă la oxidoreductaze;
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor
optici;
e) [ ] catalizează reacţii cu utilizarea ATP-ului.
Release by MedTorrents.com
Intrebarea nr. 132: Intrebarea132Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La oxidoreductaze se referă:
a) [] hidratazele;
b) [x] hidroxilazele;
c) [x ] reductazele;
d) [ ] hidrolazele;
e) [ ] kinazele.
Intrebarea nr. 133: Intrebarea133Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Transferazele:
a) [x] catalizează reacţii de transfer al grupărilor
funcţionale;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi
protonilor;
c) [ ] fumaraza se referă la transferaze;
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor
optici;
e) [ ] catalizează reacţii cu utilizarea ATP-ului.
Intrebarea nr. 134: Intrebarea134Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La transferaze se referă:
a) [] hidratazele;
b) [x] transaminazele;
c) [ ] dehidrogenazele;
d) [ ] carboxilazele;
e) [ x] kinazele.
Intrebarea nr. 135: Intrebarea135Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Hidrolazele:
a) [x] catalizează reacţii de scindare a legăture covalente cu
adiţionarea apei;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi
protonilor;
c) [ x] fosfatazele se referă la hidrolaze;
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor
optici;
e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile.
Intrebarea nr. 136: Intrebarea136Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La hidrolaze se referă:
a) [] hidratazele;
b) [] hidroxilazele;

c) [ ] dehidrogenazele;
d) [x ] esterazele;
e) [ x] nucleazele.
Intrebarea nr. 137: Intrebarea137Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Liazele:
a) [] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente
cu utilizarea ATP-ului;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi
protonilor;
c) [x ] fumaraza se referă la liaze;
d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor
optici;
e) [ x] decarboxilazele se referă la liaze.
Release by MedTorrents.com
b) []catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente;
c) [x ] glutaminsintetaza se referă la ligaze;
d) [ ] ATP-ul serveşte ca donor de grupare fosfat pentru
substrat;
e) [ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile.
Intrebarea nr. 142: Intrebarea142Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La ligaze se referă:
a) [] alcooldehidrogenaza;
b) [] aldolaza;
c) [x ] piruvatcarboxilaza;
d) [ ] epimeraza;
e) [] glucokinaza.

Intrebarea nr. 138: Intrebarea138Colectia: SANGE

SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: 1. Funcţiile sângelui:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
La liaze se referă: a) [x] de transport
b) [x] homeostatică
a) [x] hidratazele; c) [ ] energetică
b) [x] aldolazele; d) [x] termoreglatoare
c) [ ] dehidrogenazele; e) [ ] anabolica
d) [ ] epimerazele;
e) [] mutazele 2. Funcţiile sângelui:
Intrebarea nr. 139: Intrebarea139Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura a) [x] protectoare
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: b) [x] reglatoare
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii c) [ ] catabolică
Izomerazele: d) [ ] energetică
a) [] catalizează reacţii de transfer al grupărilor e) [x ] excretoare
funcţionale;
b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi 3. Principalele componente organice ale sângelui:
protonilor;
c) [ ] peptidazele se referă la izomeraze; a) [x] glucoza
d) [x ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor; b) [x] colesterolul
e) [ x] reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile. c) [ ] sodiul
d) [ ] potasiul
Intrebarea nr. 140: Intrebarea140Colectia: e) [ ] fierul
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate:
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii 4. Principalele componente organice ale sângelui:
La izomeraze se referă:
a) [ ] calciul
a) [] hidratazele; b) [x] proteinele
b) [] transaminazele; c) [ ] apa
c) [ ] dehidrogenazele; d) [ ] magneziul
d) [x ] epimerazele; e) [x] ureea
e) [ x] mutazele.
Intrebarea nr. 141: Intrebarea141Colectia: 5. Elementele figurate ale sângelui:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura
proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: a) [ ] chilomicronii
mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii b) [x] leucocitele
Ligazele: c) [x] eritrocitele
a) [x] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente d) [ ] micelele
cu utilizarea ATP-ului; e) [ ] lipoproteinele
 Release by MedTorrents.com

13. Componenţa electrolitică a sângelui:

6. Elementele figurate ale sângelui:
a) [x] hipernatriemia este prezentă în hiperaldosteronism
a) [ ] globulinele b) [x] hiponatriemia este însoţită de dehidratarea
b) [x] trombocitele organismului
c) [x] bazofilele c) [ ] în hiponatriemie survine hiperhidratarea organismului
d) [x] limfocitele d) [ ] hipernatriemia este prezentă în hipoparatiroidie
e) [ ] corpii cetonici e) [ ] nivelul plasmatic de Na+ este reglat de hormonii
tiroidieni
7. Azotul rezidual include azotul din:

a) [x] uree 14. Componenţa electrolitică a sângelui:

b) [ ] fibrinogen
c) [ ] corpi cetonici a) [x] cationul de bază din eritrocite este K+
d) [x] acid uric b) [ ] cationul de bază din eritrocite este Na+
e) [x] amoniac c) [ ] hiperkaliemia este însoţită de reţinerea apei în
organism
8. Azotul rezidual include azotul din: d) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în insuficienţa renală acută
e) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în hipofuncţia cortexului
a) [x] creatină suprarenal
b) [ ] albumine
c) [x] creatinină 15. Hipokaliemia:
d) [x] aminoacizi
e) [ ] globuline a) [ ] se dezvoltă în hiperfuncţia cortexului suprarenal
b) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronism
9. Azotemia apare în: c) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidie
d) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiace
a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotate e) [ ] conduce la osteoporoză
b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie
c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare 16. Calciul plasmatic:
d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă
e) [ ] sinteză excesivă de glicogen a) [ ] se conţine preponderent în eritrocite
b) [x] se conţine preponderent în plasmă
10. Substanţele organice neazotate ale sângelui: c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală
d) [x] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40%
a) [x] colesterolul din cantitatea totală
b) [x] trigliceridele e) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă
c) [ ] ureea
d) [ ] bilirubina 17. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:
e) [ ] acidul uric
a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitism
11. Substanţele organice neazotate ale sângelui: b) [ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism
c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor
a) [x] glucoza d) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetanie
b) [x] acidul lactic e) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă
c) [ ] creatina
d) [ ] creatinina 18. Fierul:
e) [ ] indicanul
a) [ ] se conţine preponderent în plasmă
12. Componenţa electrolitică a sângelui: b) [x] este un component preponderent al eritrocitelor
c) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++
a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+ d) [ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe+++
b) [x] principalul ion al lichidului extracelular este Na+ e) [x] în enterocite Fe+++ se conjugă cu apoferitina
c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi
edeme 19. Fierul:
d) [ ] hipernatriemia conduce la dehidratarea organismului
e) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa a) [ ] în enterocite Fe+++ se conjugă cu feritina
cardiacă b) [x] în enterocite se formează feritina
 Release by MedTorrents.com
c) [ ] apoferitina este forma de transport plasmatic al d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport
fierului e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii
d) [x] transferina transportă Fe+++ oncotice
e) [ ] transferina transportă Fe++
27. Din grupa alfa1-globulinelor fac parte:
20. Proteinele plasmatice:
a) [x] antitripsina
a) [x] menţin presiunea oncotică b) [x] fetoproteina
b) [x] transportă hormoni, metale, vitamine c) [ ] haptoglobina
c) [x] participă în coagularea sângelui d) [ ] ceruloplasmina
d) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L e) [ ] transferina
e) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui
28. Din grupa alfa2-globulinelor fac parte:
21. Rolul proteinelor plasmei sangvine:
a) [ ] antitripsina
a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4) b) [x] haptoglobina
b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin c) [x] ceruloplasmina
c) [ ] participă la fagocitoză d) [ ] transferina
d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizi e) [x] macroglobulina
e) [ ] transportă oxigenul
29. Din grupa beta-globulinelor fac parte:
22. Albuminele plasmatice:
a) [ ] antitripsina
a) [ ] sunt proteine bazice b) [ ] haptoglobina
b) [ ] sunt proteine conjugate c) [ ] ceruloplasmina
c) [ ] sunt hidrofobe d) [x] transferina
d) [ ] sunt liposolubile e) [ ] macroglobulina
e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor
30. Din grupa gama-globulinelor fac parte:
23. Albuminele plasmatice:
a) [ ] antitripsina
a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor b) [ ] haptoglobina
b) [x] sunt proteine acide c) [ ] ceruloplasmina
c) [ ] sunt proteine conjugate d) [x] imunoglobulinele
d) [x] menţin presiunea oncotică e) [ ] macroglobulina
e) [ ] sunt proteine cu structură cuaternară

24. Albuminele plasmatice: 31. Hiperproteinemia:

a) [x] transportă acizi graşi a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor

b) [ ] formează lipoproteine
c) [x] transportă bilirubina
d) [ ] transportă glucoza
e) [x] se sintetizează în ficat (circa 20 g/zi)
25. Albuminele plasmatice:
a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscular
b) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici
c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii
d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii
e) [x] participă la menţinerea presiunii coloid-osmotice a
sângelui
26. Globulinele plasmatice:
a) [ ] toate sunt proteine simple
b) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine
c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2,
beta şi gama
musculare
b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor
plasmatice
c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului
(combustii, diaree, vomă intensă etc.)
32. Hipoproteinemia:
a) [x] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor
plasmatice
b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin
c) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [x ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului
(combustii, diaree, vomă intensă etc.)
33. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:
 Release by MedTorrents.com

a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare 40. Mecanismul de acţiune a sistemelor-tampon bicarbonat

b) [x] sistemul respirator şi fosfat:
c) [ ] sistemul coagulant
d) [ ] sistemul fibrinolitic a) [ ] H+ se leagă cu [CO2] formând [HCO3-]
e) [x] sistemul renal b) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând H2CO3 care
disociază slab
34. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în c) [x] H+ se leagă cu [HPO4--] formând [H2PO4-]
plasmă: d) [x] OH- se leagă cu [H2PO4-] formând [HPO4--]
e) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând [CO2] şi [H2O]
a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat 41. Acidoza metabolică este cauzată de:
c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic a) [x] cetonemie
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate b) [ ] voma intensă
c) [x] hipoxie
35. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în d) [ ] hipercolesterolemie
eritrocite: e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

a) [ ] bicarbonat 42. Acidoza metabolică este prezentă în:

b) [ ] fosfat
c) [ ] proteic a) [ ] diabetul insipid
d) [x] hemoglobinic b) [ ] diabetul steroid
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate c) [x] diabetul zaharat
d) [x] inaniţie
36. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în e) [ ] obezitate
plasmă, cât şi în eritrocite:
43. Acidoza respiratorie este cauzată de:
a) [x] bicarbonat
b) [x] fosfat a) [ ] hiperventilaţie pulmonară
c) [ ] proteic b) [x] hipoventilaţie pulmonară
d) [ ] hemoglobinic c) [ ] vomă intensă
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea
37. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este maladiilor gastrice
determinată de:
44. Acidoza respiratorie este prezentă în:
a) [x] aminoacizii acizi
b) [x] aminoacizii bazici a) [x] astm bronşic
c) [ ] serină şi treonină b) [x] atelectază pulmonară
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină c) [ ] diabet zaharat
e) [ ] metionină şi cisteină d) [x] emfizem pulmonar
e) [ ] inaniţie
38. Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este
determinată de:
45. Alcaloza metabolică este cauzată de:
a) [ ] fenilalanină şi tirozină
b) [x] histidină a) [ ] cetonemie
c) [ ] serină şi treonină b) [ ] hipoxie
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea
e) [ ] metionină şi cisteină maladiilor gastrice
d) [x] vomă intensă
39. Raportul componentelor sistemelor-tampon la pH-ul e) [ ] hiperventilaţie pulmonară
fiziologic (7,4):
46. Alcaloza respiratorie este cauzată de:
a) [ ] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/4
b) [x] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/4 a) [x] hiperventilaţie pulmonară
c) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/1 b) [ ] hipoventilaţie pulmonară
d) [x] [H2CO3] / [HCO3-] = 1/20 c) [ ] vomă intensă
e) [ ] [H2PO4-] / [HPO4--] = 1/20

d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea
maladiilor gastrice
47. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care
iniţiază calea intrinsecă:
a) [x] factorul XII - Hageman
b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A
c) [ ] factorul X - Prower-Stuart
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul XIII – stabilizator de fibrină
48. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea
extrinsecă:
a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart
49. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar
în calea intrinsecă:
a) [x] factorul VIII – globulina antihemofilică A
b) [ ] factorul X - Prower-Stuart
c) [x] factorul XI - Rozenthal
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B
50. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar
în calea extrinsecă:
a) [x] factorul VII – proconvertina
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart
51. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât
în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică A
b) [x] factorul X - Prower-Stuart
c) [ ] factorul XI - Rozenthal
d) [x] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B
52. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât
în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VII – proconvertina
b) [x] factorul I - fibrinogenul
c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [x] ionii de Ca++
e) [ ] factorul XII – Hageman
Release by MedTorrents.com
53. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât
în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VII – proconvertina
b) [x] factorul II - protrombina
c) [x ] factorul XIII – stabilizator de fibrină
d) [ ] factorul XII - Hageman
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B
54. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:
a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului
b) [x] participă la sinteza protrombinei
c) [ ] participă la activarea fibrinogenului
d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic
(Glu)
e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea
gama-carboxiglutamatului
55. Protrombina:
a) [ ] este factor anticoagulant
b) [x] este factor al coagulării
c) [ ] este sintetizată în sânge
d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se
activează în trombină
e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa
56. Trombina:
a) [ ] este sintetizată în formă activă
b) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivă
c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină
d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer
e) [ ] stabilizează fibrina
57. Fibrinogenul:
a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat
b) [x] constă din 6 lanţuri polipeptidice (2 alfa, 2 beta, 2
gama)
c) [ ] se activează în ficat
d) [x] este transformat în fibrină de către trombină
e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa
58. Transformarea fibrinogenului în fibrină:
a) [x] are loc în sânge
b) [ ] are loc sub acţiunea protrombinei
c) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic
d) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2
fibrinopeptide B
e) [ ] este un proces reversibil
59. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea
trombului):
a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei
b) [x] necesită prezenţa factorului XIII
 Release by MedTorrents.com
c) [x] necesită prezenţa trombosteninei b) [ ] este proteină
d) [x] necesită prezenţa ATP-lui c) [x] este anticoagulant direct
e) [ ] necesită prezenţa vitaminei K d) [ ] este anticoagulant indirect
e) [ ] este factor fibrinolitic

60. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor 67. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:
plasmatici):
a) [ ] heparina
a) [ ] haptoglobinele b) [x] plasminogenul
b) [x] serotonina c) [ ] transferina
c) [x] catecolaminele d) [ ] ceruloplasmina
d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic e) [x] streptokinaza
e) [x] fosfolipidele plachetare
68. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:
61. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor
plasmatici): a) [ ] accelerina
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
a) [ ] albuminele plasmatice c) [x] urokinaza
b) [x] ATP-ul d) [ ] antiplasmina
c) [ ] imunoglobulinele e) [x] activatorul tisular al plasminogenului
d) [x] calicreinele
e) [ ] lipoproteinele plasmatice 69. Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub
acţiunea:
62. La coagularea sângelui participă:
a) [ ] trombinei
a) [ ] factori eritrocitari b) [x] urokinazei
b) [x] factori plachetari c) [x] streptokinazei
c) [ ] factori leucocitari d) [ ] heparinei
d) [x] factori plasmatici e) [ ] accelerinei
e) [x] factori tisulari
70. Fibrinolizina:
63. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:
a) [ ] împiedică formarea trombilor
a) [ ] globulina antihemofilică A b) [x] dizolvă trombii deja formaţi
b) [x] trombostenina c) [x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa
c) [x] fosfolipidele plachetare trombilor
d) [ ] globulina antihemofilică B d) [ ] inactivează trombina
e) [ ] heparina e) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului

64. Selectaţi substanţele anticoagulante:

71. Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice:
a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)
b) [ ] acidul N-acetilneuraminic a) [x] secretorii
c) [x] heparina b) [x] excreto-secretorii
d) [ ] vitamina K c) [ ] anabolice
e) [x] proteina C d) [x] indicatorii (celulare)
e) [ ] catabolice
65. Selectaţi substanţele anticoagulante:
72. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:
a) [x] derivaţii cumarinei
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic a) [ ] alaninaminotransferaza (ALT)
c) [x] oxalatul b) [ ] aspartataminotransferaza (AST)
d) [x] citratul c) [x] factorii coagulării sângelui
e) [ ] protrombina d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
e) [x] ceruloplasmina
66. Heparina:
73. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:
a) [x] este glicozaminoglican
a) [ ] amilaza
 Release by MedTorrents.com
b) [x] histidaza e) [ ] -cetoglutaratdehidrogenaza
c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)
d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1) 81. Kininele sângelui:
e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK)
a) [ ] sunt hormoni secretaţi de glandele endocrine
74. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice: b) [x] sunt hormoni locali
c) [ ] se sintetizează şi se secretă în formă activă
a) [ ] aldolaza A (fructozo-1,6-difosfat aldolaza) d) [x] se sintetizează şi se secretă în formă de kinazogeni
b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza) neactivi
c) [ ] tripsina e) [x] reglează circulaţia sanguină locală şi generală,
d) [x] sorbitol dehidrogenaza permeabilitatea vasculară
e) [x] LDH4, LDH5.
82. Kininele sângelui:
75. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:
a) [ ] sunt vasopresina, oxitocina
a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT) b) [x] sunt bradikinina, kalidina, metionil-lizil-bradikinina
b) [ ] glicinamidino transferaza c) [x] provoacă dilatarea vaselor periferice
c) [ ] aldolaza B d) [ ] provoacă constricţia vaselor periferice
d) [x] LDH1, LDH2 e) [x] micşorează tensiunea arterială
e) [ ] LDH5, LDH4
83. Funcţiile ficatului sunt:
76. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:
a) [x] de depozitare a excesului glucidic
a) [x] creatinfosfokinaza MB b) [ ] de depozitare a excesului lipidic
b) [ ] creatinfosfokinaza MM c) [x] excretoare
c) [ ] fosfataza alcalină d) [x] de dezintoxicare
d) [ ] fosfataza acidă e) [ ] de transport
e) [ ] sorbitol dehidrogenaza
84. Ficatul şi metabolismul glucidelor:
77. Selectaţi enzimele organospecifice ale rinichilor:
a) [x] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sânge
a) [x] glicinamidino transferaza b) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele
b) [ ] creatinfosfokinaza MM postprandiale
c) [ ] alaninaminotransferaza (ALAT) c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie
d) [x] glutaminaza d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie
e) [ ] glutamat dehidrogenaza e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele
postprandiale
78. Selectaţi enzimele organospecifice ale creierului:
85. Ficatul şi metabolismul glucidelor:
a) [x] creatinfosfokinaza BB
b) [ ] creatinfosfokinaza MM a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide
c) [ ] creatinfosfokinaza MB b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în
d) [x] monoaminoxidaza (MAO) glucide
e) [ ] ornitincarbamoil transferaza c) [x] activitatea ciclului pentozofosfat în ficat este înaltă
d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei
79. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor şi gluconeogenezei
scheletici: e) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul
gluconeogenezei
a) [ ] malat dehidrogenaza
b) [ ] leucinaminopeptidaza 86. Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi
c) [x] creatinfosfokinaza MM procesele care au loc în ficat):
d) [ ] izocitratdehidrogenaza
e) [ ] arginaza a) [x] sinteza VLDL (pre-lipoproteinelor)
b) [ ] formarea LDL (-lipoproteinelor)
80. Selectaţi enzimele organospecifice ale ţesutului osos: c) [x] sinteza corpilor cetonici
d) [ ] utilizarea corpilor cetonici
a) [x] fosfataza alcalină termolabilă e) [x] sinteza glicerofosfolipidelor
b) [ ] hexokinaza
c) [ ] glucokinaza
d) [x] fosfataza acidă tartratrezistentă 87. Ficatul şi metabolismul proteinelor:
 Release by MedTorrents.com

a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei

b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă
c) [x] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului,
protrombinei
d) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmatice
e) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi
în proteine