PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI

Suport de curs

Lector univ. Dr. Adela Moraru

PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI
Educational psychology is the branch of
psychology concerned with the scientific
study of human learning.
The study of learning processes, from
both cognitive and behavioral
perspectives, allows researchers to
understand individual differences in
intelligence, cognitive development, affect,
motivation, self-regulation, and self-
concept, as well as their role in learning.
Dezvoltarea umană.Concepte

DEZVOLTARE
MATURARE
EXPERIENȚĂ
ÎNVĂȚARE
Factori care contribuie la dezvoltare
Principii ale dezvoltării umane

Dezvoltarea depinde de ereditate și mediu

Are loc într-o manieră sistematică și
predictibilă (de la simplu la complex)
Există diferențe individuale în ritmul de
dezvoltare

De ce sunt importante aceste principii

pentru profesori?
Copilul nu este un adult în miniatură. El
gândește diferit, percepe lumea diferit are
alte repere etice, etc
Aceste date trebuie cunocute și înțelese din
prisma psihologiei dezvoltării
Abordare diferențiată și individualizată

Maturarea – predispoziția genetică,

dezvoltarea biologică
Învățarea – modificarea cunoștințelor și
comportamentelor sub immpactul mediului
DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI
CREIERUL
 Dezvoltarea cognitivă și creierul

http://www.slideshare.net/SyedNadir/neuronal-plasticity
Dezvoltarea cognitivă și creierul
Mielinizare – rapiditatea transmiterii
impulsurilor nervoase
Synaptic pruning
Dezvoltarea de noi conexiuni sinaptice ca
urmare a experiențelor de învățare
Implicații:
◦ Use it or lose it
◦ Mediu stimulativ, experiențe noi
◦ orfelinatele
Cortexul cerebral
Dezvoltarea formațiunilor corticale
Mișcare
Văz
Auz
Lobii frontali – ultima formațiune (20 ani)
◦ Luarea deciziilor
◦ Estimarea riscurilor
◦ Planificare
◦ Rezolvare de probleme
◦ Controlul impulsurilor
IMPLICAȚII???????
 Teoria dezvoltării
intelectuale- J. Piaget

J. Piaget s-a ocupat prin excelenţă, de dimensiunea

cognitivă a vieţii psihice.
inteligenţa este o formă superioară de adaptare optimă,
eficientă la situaţii noi, problematice, prin restructurarea
datelor experienţei.
Adaptarea este rezultatul interdependenţei a două
componente:
◦ asimilarea – înţelegerea a ceva pe baza a ceea ce ştii
◦ acomodarea – modificarea schemelor mintale pentru a
corespunde noilor situaţii; râvna spre un permanent echilibru.
Alte exemple?????
 Schema mentală

Acțiunile fizice și mentale utilizate de copil în

înțelegerea realității
Ex. Copiii mici – schema pentru obiecte este
sunetul emis la scuturare sau lovire
Ex. La 3 ani – confuzia între vacă și cal: au patru
picioare, coadă, sunete neomenești; apoi detalii
mai elaborate,apoi formarea conceptului de
animal
Cu fiecare experiență de învățare schemele se
restructurează și se rafinează progresiv
(elaborate)
 Metoda de cercetare utilizată

metoda interviului clinic - punea copiilor o mulţime

de întrebări şi le nota răspunsurile.

a pus întrebări la sute de copii între 3 şi 12 ani asupra

unor subiecte cum ar fi Dumnezeu, Lună, Soare şi ideile
lor despre justiţie

dacă un copil dădea un răspuns neobişnuit, atunci

încerca să descopere cum ajunsese să aibă viziunea
respectivă.
Concluziile lui Piaget
deosebirea între un copil mic şi unul mai mare nu se manifestă numai la
nivelul cunoştinţelor - există o diferenţă calitativă în gândirea lor.

modificările în modul de gândire al unui copil indicau modificări în

dezvoltarea lui cognitivă sau intelectuală.

pe măsură ce intelectul i se dezvoltă, copilul dobândeşte o capacitate din ce

în ce mai pronunţată de a acţiona asupra mediului său, acţiuni prin care îşi
asigură supravieţuirea.

de îndată ce poate vorbi, de exemplu, poate spune oamenilor cum se simte şi de

ce are nevoie, spre deosebire de sugar, care este dependent de cei care îl îngrijesc.

aici se află începutul unui progres în dezvoltare, care se sfârşeşte prin

dobândirea logicii abstracte.
Piaget consideră inteligenţa ca fiind capacitatea unui animal de a
se adapta la mediul său şi la modificările din mediu.

Inteligenţă nu este dobândită automat de către copil, ci se

dezvoltă în etape bine definite.

Aceste stadii sunt identice pentru fiecare individ - în fiecare

stadiu, copilul învaţă noi forme de comportament şi îşi dezvoltă
capacitatea de gândire logică.

Fiecare stadiu este caracterizat de capacităţi cognitive

diferite. Deşi unii copii pot fi mai bine pregătiţi, trecând de la
un stadiu la altul mai rapid decât alţi copii, Piaget consideră ca
toţi copiii trebuie să treacă prin stadiile de dezvoltare în
aceeaşi succesiune.

În fiecare stadiu se adaugă ceva la capacităţile dobândite în

stadiul anterior.
Etapele descriu, dar nu prescriu ce ar trebui să facă
copilul la o anumită vârstă. Pot exista decalaje –
copii care vorbesc, scriu, citesc mai devreme sau mai
târziu

Se ține cont de unicitatea copilului

Mecanismele și nivelele de dezvoltare sunt

universale dar dezvoltarea individuală este unică, ține
cont de experiențele individuale

Copiii își construiesc și reconstruiesc înțelegerea

prin reflectare asupra obiectelor, evenimentelor,
persoanelor – proces activ de asimilare și
acomodari succesive
 Stadiile dezvoltării cognitive

• stadiul senzorio-motor - 0-2 ani;

• stadiul gândirii preoperaţionale - 2-6/7 ani;
• stadiul gândirii concrete - 6/7 şi 10-11 ani;
• stadiul dezvoltării gândirii abstracte - 10/11 şi 16-17 ani
 1. Stadiul
senzoriomotor (între 0 -
2 ani)

De ce poartă această denumire?

◦ în această perioadă de viaţă, face mari progrese în domeniile
respective.

◦ progresele respective sunt necesare şi condiţionează creşterea

şi evoluţia copilului spre stadiile următoare.

◦ acest stadiu înseamnă că, de la câteva reacţii şi mişcări

dezordonate şi necoordonate cu care copilul se naşte, ajunge la
vârsta de doi ani la adevărate performanţe de natură
psihomotrică.
a. În plan corporal
la nivelul membrelor inferioare
◦ merge independent, are deplină independenţă de deplasare;
◦ începe să se manifeste din ce în ce mai puţin tendinţa de a
merge pe vârfuri (se plasează şi calcă pe aproape toată talpa);
◦ îşi menţine singur echilibrul;
◦ poate face chiar şi scurte alergări.
la nivelul membrelor superioare îşi dezvoltă
următoarele abilităţi:
◦ abilitatea de prindere şi apucare, de regulă cu mâna întreagă;
◦ începe să dezvolte mişcările de coordonare în unghiuri, cercuri
sau ovale, adică se exprimă în desene sub formă de mâzgălituri
cărora le dă şi o interpretare;
◦ faza următoare va fi învăţarea ţinerii corecte a instrumentului
de scris şi perfectarea mişcărilor de coordonare, ca premise ale
însuşirii elementelor pregrafice de către copil.
la nivelul aparatului fono-articulator:
◦ primele exerciţii de verbalizare, copilul le realizează la
vârsta de 3 luni prin gângurit (emiterea spontană de
sunete noi mai mult sau mai puţin articulate).
◦ pe la 6-7 luni apare etapa a doua de dezvoltare a
copilului - perioada de lalaţiune - în care exprimă nu
numai sunete, ci combinaţii de anume silabe.
◦ în jurul vârstei de un an, copilul normal şi sănătos
reuşeşte să pronunţe în medie 15-20 cuvinte cu sens
(cuvânt al cărui sens îl cunoaşte).
◦ pe la doi ani limbajul impresiv al copilului e estimat a fi
în jurul a 400-500 de cuvinte, iar cel expresiv de 100-
200 cuvinte.
 Stadiul senzoriomotor
1) Permanența obiectului – denotă reprezentarea
lui în memorie, chiar dacă e ascuns
2) Circularitatea – repetarea unor acțiuni
1-4 luni reacții circulare primare – act neintenționat
– plăcere-supt
4-10 luni reacții circulare secundare – mișcă pătuțul-
sună – repetă micșcarea
10-18 luni reacții circulare terțiare – combină
acțiunile pentru a produce efecte interesante, noi-
jocul cu apa
Noțiuni implicite de timp și cauză (își amintesc că x
a produs y, repetă x ca să producă y)
Stadiul senzoriomotor
3) Clasificarea obiectelor rudimentară
Relații spațiale sus/jos, desupra dedesubt
4) Imitația
Aplaudă dacă un adult aplaudă
Imitația amânată – reproduc
comportamenteul după un anumit interval
de timp
 2. Stadiul gândirii
preoperaţionale (2 – 6/7 ani)
Este stadiul interiorizării gândirii copilului:
◦ operaţiile gândirii merg din exterior spre interior.
◦ copilul gândeşte cu voce tare, gândeşte efectuând, operând, deci se desfăşoară din plan
concret, perceptiv-operaţional, spre interior.
◦ copilul nu poate explica decât efectuând; adică operaţiile gândirii sunt posibile în măsura
efectuării concrete a unor acţiuni.
OBSERVAȚIE:
◦ stadiului gândirii preoperaţionale asigură copilului instrumentele mentale necesare
însuşirii scrisului şi cititului şi a operaţiilor aritmetice.
◦ http://www.youtube.com/watch?v=R3U_T6C9NtU
 Stadiul gândirii preoperaționale
Operație – manipularea reprezentărilor pe baza
unor reguli logice
Este capabil de manipulări mentale, nu doar fizice
– simboluri – păpușa este bebeluș
Limbajul se dezvoltă rapid
1) Ireversibilitatea
Conservarea – natura de bază a obiecetlor
rămâne nealterată
Conservarea volumului– vasele (nu pot opera cu
două proprietăți : înălțime și suprafață); numarului
(monede), masă (plastelină)
https://ibpsychmajor.wordpress.com/
 Stadiul gândirii preoperaționale
2) Categorizarea
Împart experiențele și obiectele în lung,
înalt, puțin; spațiale – aproape , departe,
temporale - acum, mai târziu
3) Egocentrismul
Nu disting între propriul punct de vedere și
al altora
Exp cu cei trei munți
http://qsorryp.pixnet.net/blog/post/25616343-
%E3%80%90%E5%BF%83%E3%80%91three-mountain-task
Stadiul preoperațional
4) Gândirea simbolică
jocul dramatic
Limbajul de la 250 cuvinte la 2 ani la mii
de cuvinte la 4 ani
Animism
Joc paralel, monologuri colective
 Stadiul gândirii concrete
(6/7 – 10/11 ani)
Este considerat stadiul care precede dezvoltarea maximă a
intelectului uman.
Se derulează pe parcursul învăţământului primar.
Gândirea copilului la nivelul acestui stadiu devine operativă,
însă, pentru aceasta, are nevoie de suport concret, de material
intuitiv.
OBSERVATIE
De aceea, în învăţământul primar e foarte important să se
utilizeze un material didactic foarte bogat şi diversificat, intuitiv,
cu care să fie explicate lecţiile şi cu care elevii să facă exerciţii.
Operativitatea gândirii se antrenează în mod deosebit şi
prin jocuri organizate la nivelul grupurilor de muncă.
Activitatea pe grupuri prezintă o eficienţă şi o valoare
deosebită, fiecare dintre membri trebuind să primească
atribuţii şi sarcini astfel să-şi aducă aportul la atingerea
performanţelor superioare ale grupei.
Operând concret, manevrând sau manipulând obiectele,
operaţiile respective se transferă şi la nivelul gândirii.
Pe măsură ce se exersează şi se antrenează, operaţiile se
transferă tot mai mult de la acţiunea obiectuală (cu
obiecte) la nivelul activităţii mentale.
 Stadiul gândirii concrete (7-11 ani)
Se achiziționează conservarea și reversibilitatea
Depășirea egocentrismului
Mai au neoie de obiecte ca suport pentru activitățile
mentale
Conservarea numărului, lungimii *cerc- ață), suprafață
(biscuite), masă (plastelină)
Se trece de la centrarea pe percepție la centrarea pe logică
Clasificarea – formă, mărime, culoare, parte/întreg
Mai multe proprietăți în acelați timp (obiecte pătrate și
maro)
Serierea – crescător, descrescător
Tranzitivitate : Marcel, Ionel, Andrei
 Stadiul gândirii abstracte
(10/11 – 16/17 ani)
Gândirea abstractă reprezintă stadiul cel mai înalt al
dezvoltării intelectuale, exprimând un nivel superior de
cunoaştere.
Dacă înaintea acestui stadiu aveam nevoie de materiale
intuitive, gândirea abstractă oferă mijloace specifice de
cunoaştere şi investigare:
◦ gândirea logică cu instrumentele specifice (raţionamentul,
judecata şi reflexia).
 poate manevra acum logica abstractă,
elaborează ipoteze (teorii) despre lume, le testează ca un om de
ştiinţă
utilizează noţiuni abstracte în gândirea sa. (libertate, justiție)
Operare asupra posibilului – inventivitate, imaginație,
originalitate
Metacogniție – reflectarea asupra propriei gândiri sau a celorlați,
asupra propriilor capacități psihice; imaginea de sine –
reflectarea asupra propriei persoane
OBSERVAȚIE:
din acest moment, copilul îşi poate extinde cunoştinţele, fără a
mai fi împiedicat de egocentrism sau de alte asemenea restricţii.
Teoria socio-culturală a dezvoltării
cognitive – Lev Vîgotski (1896-1934)
Principalele contribuții
Internalizarea – procesul prin care copilul
încorporează activitățile externe (și
elementele culturale) în procese cognitive
– dezvoltare cognitivă
Activitatea e foarte importantă – copiii
învață făcând activități cu sens, alături de
persoane cu mai multe cunoștințe
Importanța limbajului intern – ghidează
gândirea și acțiunea
Principalele contribuții
Zona proximei dezvoltări – o serie de
sarcini pe care copilul nu le poate face
încă independent, dar le poate rezolva cu
ghidajul adultului sau al colegilor mai mari
Scaffolding – suportul instructional –
asistența acordată copiilor pentru a realiza
sarcina independent
Exemple: modelare, gândirea cu voce tare,
întrebări, adaptarea materialelor, etc
Comparați cele două abordări
ale dezvoltării cognitive
DEZVOLTAREA PERSONALĂ,
SOCIALĂ, EMOȚIONALĂ ȘI
MORALĂ
Factorii sociali ai dezvoltării
1)Părinții
◦ Stilul autoritar
◦ Stilul permisiv
◦ Stilul neimplicat
◦ Stilul democratic
2 axe: expectanțe și afecțiune/sprijin
???? Care sunt consecințele asupra
copilului/ Abordări educaționale
Joc de rol – 4 stiluri- ordinea în cameră
 Educația parentală –
Nevoile copilului
COMPETENȚĂ CONECTARE
CONTROL
EXERCIȚIU: proiect comun de educație parentală la
nivel de gimnaziu
Factorii sociali ai dezvoltării
2) Prietenii
Valori și atitudini
Dezvoltare socială
Suport emoțional
3) Școala
Cum putem încuraja dezvoltarea
competențelor sociale la școală???
Cum putem implica părinții în
???parteneriatul scoală-părinți
Conceptul de sine și stima de sine
Cine sunt eu – imaginea de sine
Cum se formează imaginea de sine????
Sine real/sine ideal
Cum evaluez afectiv aceste aspecte,
convingerea despre valoarea personală –
stima de sine
Stima de sine- subdomenii: academică,
socială, fizică, cognitivă,
Relația cu succesul școlar
ETICHETE (TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE) SAU
COMPORTAMENTE SPECIFICE ?????
 Abilitățile sociale și violența în
școală
Deficite în abilități sociale:
nu știu cum să facă o solicitare,
cum să rezolve probleme sociale altfel
decât prin violență (modelată de acasă),
să negocieze,
să ia în considerare perspectiva celuilalt
(empatie)
??? Propuneri de soluții, activități la clasă?
Dezvoltarea morală după L.
Kohlberg
abordează dezvoltarea morală a
copilului şi adolescentului pe baza
cercetărilor lui Piaget
Piaget susţine că între nivelul
inteligenţă şi comportament este o
strânsă legătură.
Kohlberg dezvoltă ideea lui Piaget
pentru a evidenţia dezvoltarea
morală a copilului recurgând la
ideea punerii copilului în faţa unei
dileme morale.
Se pune problema cum înţelege
copilul aceste dileme.
3.1. Metoda utilizată
metoda de judecare a unor
dileme morale, prezentând
copiilor de diferite vârste o
serie de probleme morale.
Înex. Trișatul unui elev care
muncea mult și risca să piardă
examenul
aceste dileme, Kohlberg le-a
prezentat copiilor din Canada,
Mexic, Anglia, Turcia, Taiwan.
Din analiza rezultatelor, pe baza argumentelor pe
care le utilizează oamenii atunci când încearcă să ia
o decizie, Kohlberg a elaborat o teorie în care apar
trei niveluri principale în dezvoltarea morală, fiecare
având două stadii distincte.
◦ nivelul premoral (4 – 10 ani);
◦ nivelul moralităţii convenţionale (10 – 13 ani);
◦ nivelul autonomiei morale (după 13 ani).
 I. Nivelul premoral (perioada
preconvenţională) - între 4 – 10
ani
stadiul moralităţii ascultării - copilul ascultă pentru a nu fi
pedepsit
stadiul moralităţii hedoniste (de plăcere) – o concepţie etică,
morală potrivit căreia scopul vieţii e plăcerea, cultul plăcerii.
• în stadiul moralităţii ascultării, pedeapsa şi recompensa sunt criterii puternice.
• în al doilea stadiu, al moralităţii hedoniste, apare conformarea la normă ca sursă de
beneficii (copilul îndeplineşte cerinţele pentru a fi recompensat).
 II. Nivelul moralităţii
convenţionale - între 10 – 13
ani
conformarea la normele exterioare pentru a
avea un statut bun.
Alte două stadii:
◦ stadiul moralităţii bunelor relaţii - de a fi recunoscut, de
a fi un coleg bun;
◦ stadiul moralităţii legii şi ordinii - respectarea autorităţii,
a legilor, normelor şi ordinelor.
1. individul caută aprobarea socială generală şi se conformează moralei altora, pentru a o
dobândi.
2. individul începe să susţină cu putere „legea şi ordinea”, deoarece respectarea legilor şi a
regulilor societăţii este considerată, în sine, corectă din punct de vedere moral.
 III. Nivelul autonomiei morale sau nivelul interiorizării şi
acceptării personale a cerinţelor morale
- preadolescență și adolescență
nivelul de acceptare a normelor morale în grupul de
referinţă.
◦ stadiul moralităţii contractuale şi al acceptării democratice a legilor -
legile nu sunt intangibile şi pot fi schimbate pe considerente
raţionale vizând utilizarea lor generală;
◦ stadiul moralităţii principiilor individuale de conduită - se
cristalizează propriul sistem de valori morale, prin semnificaţiile
personale acordate conceptelor de justiţie şi cerinţelor juridice;
acestea se bazează pe reciprocitate, egalitate, demnitate.
1. individul acceptă regulile societăţii deoarece simte că sunt adoptate democratic, spre binele
tuturor.
2. oamenii îşi stabilesc codurile şi principiile morale reflectând asupra problemelor şi
dezvoltându-şi propriile lor idei. Astfel, ei pot ajunge să nu fie de acord cu unele reguli ale
societăţii, dacă le consideră greşite din punct de vedere moral.
CONCLUZII
Modelul propus de Kohlberg este valabil doar pentru o anumită
dimensiune a moralităţii, cea cognitivă (judecata morală) bazată pe
răspunsurile la dileme morale, care sunt mai mult bazate pe raţiune, pe
activitatea cognitivă şi nu se răsfrânge asupra conduitei morale.
Acest model se consideră util pentru urmărirea şi înţelegerea
dezvoltării raţionamentului moral
studiile lui Kohlberg au mai scos în evidenţă faptul că mulţi copii de 10
ani se află încă la primul nivel de dezvoltare morală şi că foarte mulţi
adulţi nu ating niciodată nivelurile finale.
◦ Kohlberg susţinea că dezvoltarea structurilor cognitive ne influenţează mult, nu
numai nivelul de gândire, dar şi felul în care ne comportăm în lume.
EXERCIȚIU: pentru fiecare nivel al dezvoltării morale, veniți cu
exemple concrete
 INTELIGENȚA
STILURILE DE ÎNVĂȚARE
PERSONALITATE ȘI TEMPERAMENT
Abilitatea de a rezolva probleme
Abilitatea de a se adapta și de a
învăța din experiențe
Creativitate și abilități
interpersonale
Peste 140 – inteligență extrem de ridicată
120-140- inteligență superioară
110-119- inteligență deasupra nivelului mediu
100-109 – inteligență de nivel mediu (bună)
90-99- inteligență de nivel mediu (slabă)
80-89 inteligență sub medie
70-79 – intelect de limită
50-69- deficiență mintală ușoară
20-49 – deficiență mintală medie (imbecilitate)
0-19- deficiență mintală gravă (idioție)
UN FACTOR GENERAL SAU MAI
MULTE TIPURI DE
INTELIGENȚĂ??????
TEORII ALE INTELIGENȚEI
EXERCIȚIU: pe grupuri, oferiți activități de
stimulare a inteligențelor multiple
Ereditate și mediu în dezvoltarea inteligenței??
Școala și inteligența???
Volumul creierului și inteligența???
Arii neuroanatomice specifice dedicate
inteligenței???
Inteligența și performanța profesională???
Inteligența și succesul în viață???
Modalitatea preferată de a-și utiliza abilitățile
cognitive
După timpul de reacție: stil impulsiv/reflectiv
După nivelul de adâncime a procesării
informației: stil de profunzime/de suprafață
După emisfera dominantă: global/analitic
După modalitatea senzorială predominantă:
◦ Auditiv
◦ Vizual
◦ Tactil
◦ Kinestezic
EXERCIȚIU: oferiți exemple de activități pentru cele trei stiluri
Modul caracteristic al unei
persoane de a gândi, simți și de a
se comporta în majoitatea
situațiilor
◦ Stabil în timp
◦ În mai multe situații
◦ Comportament relativ predictibil
Acele reacții comportamentale care apar de
timpuriu, sunt relativ staile și predictibile și
au corelate neurobiologice distincte
Mary Rothbarth și John Bates (2006):
◦ Extraversie – anticipare pozitivă, activitate,
impulsivitate, căutare de senzații
◦ Afectivitate negativă – teamă, tristețe, frustrare,
discomfort
◦ Control voluntar – concentrarea și comutarea
atenției, control inhibitor, autoreglare emoțională
TEORII COMPORTAMENTALE
TEORII COGNITIVE
O modificare relativ permanentă a
comportamentului, cunoștințelor și abilităților
de gândire datorată experienței
Exemple???
Învățarea mersului pe bicicletă, deprinderi,
gătit, etc
Cunoștințe generale în anumite domenii
(geografie, istorie, literatură)
Gândire critică, raționament logic, gândire
abstractă
Behaviorismul 1913 – Watson – Psychology as
a behaviorist views it
Give me a dozen healthy infants, well-
formed, and my own specified world to bring
them up in and I'll guarantee to take any one
at random and train him to become any type
of specialist I might select - doctor, lawyer,
artist, merchant-chief and, yes, even beggar-
man and thief, regardless of his talents,
penchants, tendencies, abilities, vocations
and the race of his ancestors” (Watson, 1924,
p. 104)
“Give me a
child and I’ll
shape him into
anything”
B.F. SKINNER
ANII 50
Accent asupra comportamentului, ignorarea
proceselor mentale
Doar comportamentul poate fi observat, măsurat
– exemple la clasă
Nu contează cognițiile elevului, motivația lui,
emoțiile lui
Scop: descrierea, explicarea, predicția și controlul
comportamentului, în termeni de:
A) stimul-răspuns (condiționare clasică)
B) comportament-consecință (condiționare
operantă)
 Învățarea prin asociere – doi stimuli (UNUL NEUTRU ȘI
UNUL SEMNIFICATIV) se asociază repetat pentru a
produce un nou răspuns
MICUȚUL Albert - Watson – inducerea unei fobii la
porcușorul de Guineea alb; Albert, 11 luni. Implicație:
ceea ce a fost învățat poate fi dezvățat (terapie)
Alte exemple ????
Relație romantică – cântec, parfum
Profesor critic – anxietate față de clasă sau școală
prin generalizare
Profesor cu atitudine pozitivă – condiționare similară
Generalizare
Discriminare
Stingere
Desensibilizare sistematică – în condiții de
relaxare , asociere cu stimuli de anxietate
(fobia socială)
Învățarea este determinată de consecințele
comportamentului – dacă acesta este întărit sau
sancționat
NU FACEM NIMIC GRATUIT!!!???
Întărirea – crește probabilitatea de apariție a unui
comportament – pozitive și negative
Ex . Lauda, aprecierea, atenția, evitarea unei note
proaste sau a unui comentariu negativ
Pedeapsa – scade probabilitatea de apariție a
unui comportament – ex. Critica, retragerea
privilegiilor, contact vizual
Principiul lui Premack
Întărire în proporție fixă/variabilă (lauda
Întărirea la interval fix/variabil (examenele)
Întărire continuă/intermitentă
???? Care strategie este mai eficientă pe termen lung –
menține perseverența în studiu
Cum utilizați întăririle și pedepsele la clasă?
Timpul de liniștire??? Pro și contra
EXERCIȚIU: cinci căi de a crește frecvența
comportamentului dezirabil la clasă
Self-efficacy
contributes to
achievement behavior
beyond the effects of
cognitive skills (p.
431).
 Overt Environmental
Behavior Influences
Personal Factors
(beliefs, expectations,
self-perceptions)
Întăririle externe nu sunt singura modalitate
prin care un comportament este învățat,
menținut sau modificat
Putem învăța prin a observa, a citi sau a
auzi despre comportamentul altora –
anticipăm consecințele pentru
comportamentul nostru – ÎNVĂȚARE
VICARIANTĂ
ÎNVĂȚARE PRIN OBSERVARE
ROLUL MODELELEOR ȘI MENTORILOR
Persoane ssimilare, statut și prestigiu, de
succes
Profesorii ca modele
Ce comportamente și valori doriți să modelați
la clasă???
Rolul mass-mediei
Autoeficacitatea – convingerea unei persoane
că poate face față unei sarcini, situații
Utilizarea unor abilități de
monitorizare și reglare a
comportamentului (academic,
emoțional) folosind metoda
auto-instrucției.
VORBIREA CU SINE
Ex. Anxietatea înainte de
testare: înlocuirea gândurilor
negative cu gânduri pozitive,
centrarea pe sarcină, nu pe
emoție
Self-Regulated Learning (SRL)
learners determining their individual
learning goals,
selecting their learning aids and actively
using them for their learning,
as well as reflecting, monitoring and
evaluating their learning approach to
gain a deeper understanding of content.
Oferiți exemple pe care dv ca profesor de
folosiți (strategii de auto-instrucție și auto-
reglare)
Cum pot fi aplicate la clasă principiile teoriei
social-cognitive?
Care sunt principalele merite/critici ale
teoriei?
Copiii manipulează informațiea, o evaluează
și dezvoltă strategii de utilizare a ei
Elemente centrale: procele mnezice și
gândirea
Pe măsura dezvoltării creirului crește
CAPACITATEA
VITEZA
De procesare a informației
(prunig și mielinizare, dezvoltarea cortexului
prefrontal)
Codarea infromației (de suprafață/de
adâncime)
Automatizare (cititul, de pildă)
Dezvoltarea de strategii cognitive (întrebări
după un paragraf citit pentru a verifica
înțelegerea textului)
DURATA – 2-5 minute la 2-3 ani, la 20-30
minute la 4-5 ani, la 45 minute la 6-7 ani,
etc
ATENȚIE INVOLUNTARĂ – BOTTOM UP
- stimuli noi, colorați, în mișcare,
contrastanți, emoționali, cu relevanță
personală
ATENȚIE VOLUNTARĂ – TOP DOWN
Ignorarea stimulilor distractori, irelevanți
pentru sarcină
Modalități de a crește controlul voluntar al
atenției la clasă????
Impactul tehnologiei – internet surfing,
facebook asupra atenției??? + empatie (40%),
fragile egos (acceptare, validare socială)
Mindfulness și atenție – un lucru o dată
“Mindfulness means paying attention in a
particular way;On purpose,in the present
moment, and nonjudgmentally.”
Procesul de codare, stocare și reactualizare a
informației;
Reactualizarea – recunoaștere și reproducere
Oare uităm???
Strategii:
Elaborare
Procesare de adâncime
Construirea de imagini
Similaritatea contextului (fizic și neuropsihic)
 Cazul HM si Clive Wearing
Memoria este reconstructivă – exp Loftus
Diferența experți-novici - chunking
Uitarea
Interferența retroactivă
Interferența proactivă
Efectul FAN
Primi și ultimii itemi dintr-o serie se rețin mai bine
??? Ce strategii de memorare recomandați elevilor???
manipularea și trensformarea informațiilor din
memorie pentru a forma concepte, a raționa, a
gândi critic, a lua decizii, a gândi creativ, a
rezolva probleme
Raționamentul – gânidrea logică ce folosește
inducția și deducția pentru a formula concluzii
Raționamentul inductiv – formularea unor
concluzii despre membrii unei categorii pe baza
observațiilor unor membri ai categoriei respective
(ex. unele romane de Dickens)
Analogie – Beethoven is to music as Picasso is
to_______________??
Raționamentul deductiv – demersul invers, de
la general la specific
Gândirea critică – reflcetarea și evaluarea
dovezilor