UNIVERSITATEA DE PETROL ŞI GAZE DIN PLOIEŞTI

FALCULTATEA TEHNOLOGIA PETROLULUI ŞI PETROCHIMIE

SPECIALIZAREA IIPCB

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
ANALIZA ȘI SINTEZA PROCESELOR
TEHNOLOGICE

Coordonator Student
Sef lucrari dr. ing.: Fendu Elena Șuță Adriana

PLOIEȘTI 2020
Cuprins
1. Introducere ............................................................................................................................... 1

2. Sinteza sistemului de reactie.................................................................................................... 2

2.1 Reactorul de hidrogenare ....................................................................................................... 3

2.2 Reactorul de dehidrogenare ................................................................................................... 4

3. Sinteza sistemului de separare ................................................................................................. 5

4. Simularea functionarii instalatiei si ....................................................................................... 11

influenta reciclului/reciclurilor ..................................................................................................... 11

4.1 Sinteza functionarii instalatiei ............................................................................................. 11

4.2. Reciclul de hidrogen ........................................................................................................... 13

Anexă
Bibliografie
 1. Introducere

Ciclohexanona este un lichid incolor, cu punctul normal de fierbere la 156,7 ° C.

Ciclohexanona poate fi caracterizată ca un lichid volatil, combustibil și toxic.
Depozitarea și manipularea atât a fenolului cât și a hidrogenului provoacă probleme de
siguranță. Fenolul este foarte coroziv, singur sau în soluție de apă. Hidrogenul este deosebit de
periculos prin riscul de incendiu și explozie,din aceste motive, este de dorit să se evite cantități
mari de depozitare și conducte lungi de transport.
Principalele căi industriale pentru fabricarea ciclohexanonei au ca punct de plecare
ciclohexanul și fenolul, prin oxidare și respectiv hidrogenare. O altă metodă interesantă se
bazează pe hidratarea ciclohexenului obținută prin hidrogenarea selectivă a benzenului.
Hidrogenarea fenolului poate avea loc fie în vapori, fie în fază lichidă.
Ambele procese folosesc astăzi catalizatorul pe bază de paladiu, dar cu suporturi și
activatori diferiți.
In cadrul acestui proiect s-a simulat fabricarea ciclohexanonei pornind de la fenol si
hidrogen. Ne-am propus sa obtinem o cantitate de 114 000 t/an la puritate maxima.
Materia prima folosita de aceasta instalatie este formata din fenol si hidrogen. Se introduc
141.74 kmoli/h de fenol ,si 629.37 kmoli/h de hidrogen. la temperatura de 20 C și o presiune de 1
atm.
În hidrogenarea cu fenol în fază de vapori, condițiile de funcționare sunt de obicei
temperaturi de 140 - 170 ° C și o presiune ușor peste atmosferică . Procedeele mai vechi bazate
pe catalizatorul de tip nichel au două etape de reacție distincte și anume hidrogenare completă la
ciclohexanol urmată de deshidrogenare. Procesele moderne bazate pe catalizatori de tip paladiu
pot obține un randament de peste 90% în ciclohexanonă într-un singur reactor.

Hidrogenarea în fază lichidă a fenolului se realizeaza la temperaturi sub punctul de

fierbere atmosferică, în jur de 140 - 150 ° C. Se pretinde o selectivitate ridicată, peste 99% la
90% conversie

Astăzi, principala cale de fabricare a ciclohexanonei este oxidarea în fază lichidă a

ciclohexanului.

1
 2. Sinteza sistemului de reactie

Pentru aceasta simulare s-au folosit trei reactii: doua pentru hidrogenare si una pentru
dehidrogenare.

 Hidrogenare:
1. 𝐶6 𝐻6 𝑂 + 2𝐻2 → 𝐶6 𝐻10 𝑂 (2.1)

2. 𝐶6 𝐻10 𝑂 + 𝐻2 → 𝐶6 𝐻12 𝑂 (2.2)

 Dehidrogenare

𝐶6 𝐻12 𝑂 → 𝐶6 𝐻10 𝑂 + 𝐻2 (2.3)

De asemenea au fost introduse si datele cinetice pentru fiecare reactie.

 Hidrogenare: 1 A = 1234.3; E = 33.9549*103 kJ/kg-mol
2 A = 2015.0; E = 2.13527*103 kJ/kg-mol

 Dehidrogenare: A = 120.00; E = 20.3527*103 kJ/kg-mol

Pentru hidrogenare se lucreaza in faza implicita vapori cu presiune partiala, iar la

dehidrogenare in faza lichid cu concentratie molara.

2
 2.1 Reactorul de hidrogenare

Tebelul 2.1 Condițiile de operare pentru reactorul de hidrogenare:

Reactor Flow Type Open Pipe

Thermal Specification Type Fixed Temperature Fixed Temperature
Duty, M*KJ/HR -23.4071
Total Heat of Reaction at 25.00 C, M*KJ/HR -22.4298
Tubes 12
Diameter, MM 44.9500
Length, M 4.0000
Volume/Tube, M3 0.0063
Total Volume, M3 0.0762
Residence Time, sec 0.04
Maximum Velocity at 0.20 M from Inlet, M/sec 145.7861
Pressure Drop From Feed Stream, ATM 0.0000

Am folosit un reactor plug-flow (PFR)unde au loc ambele reactii de hidrogenare la o

temperatura fixata la 160°C. Am ales o lungime a reactorului de 4 metri cu un diametru de
44.950 milimetri si un numar de 12 tuburi.

Tabelul 2.2 Bilanțul molar al reactorului:

Rates, KG-MOL/HR
COMPONENT FEED CHANGE PRODUCT Fraction Converted
1 H2 629.3651 -350.8508 278.5143 0.5575
2 CHON 0.0000 73.4246 73.4246
3 CHXA 0.0000 68.0005 68.0005
4 PHENOL 141.7443 -141.4251 0.3192 0.9977
TOTAL 771.1094 -350.8508 420.2586

3
 2.2 Reactorul de dehidrogenare

Tebelul 2.3 Condițiile de operare pentru reactorul de dehidrogenare:

REACTOR TYPE ISOTHERMAL REACTOR

DUTY, M*KJ/HR 4.0140
TOTAL HEAT OF REACTION AT 25.00 C, M*KJ/HR 3.8706
INLET OUTLET
FEED S15
VAPOR PRODUCT S16
TEMPERATURE, C 350.00 350.00
PRESSURE, ATM 2.5000 2.5000

Am folosit un reactor de conversie (Conversion Reactor) pentru reactia de dehidrogenare.

Am preincalzit produsul intr-un schimbator de caldura la temperatura de 350°C si presiunea de
2.5 bar. De asemenea am stabilit o conversie a ciclohexanolului de 80%.
Dupa reactie se va obtine urmatorul bilant material:

Tabelul 2.4 Bilanțul molar al reactorului:

RATES, KG-MOL/HR
COMPONENT FEED CHANGE PRODUCT FRACTION CONVERTED
1 H2 0.0000 64.4029 64.4029
2 CHON 0.1372 64.4029 64.5401
3 CHXA 80.5036 -64.4029 16.1007 0.8000
4 PHENOL .90705E-05 0.0000 .90705E-05
TOTAL 80.6408 64.4029 145.0436

4
 3. Sinteza sistemului de separare

Coloana 1
Specificatii pentru prima coloana:
 30 talere, alimentarea pe talerul 15
 Presiunea pe primul taler 0.066 bar cu o cadere de presiune pe coloana de 0.2 bar
 Refierbator tip Kettle
 Condensator la temperatura de fierbere
 Ratia de reflux 2
 Gradul de recuperare al ciclohexanonei si ciclohexanolului in produsul de varf 99%
 Algoritm Chemdist

Schema coloanei:

Fig 3.1 Coloana de separare a ciclohexanonei si a ciclohanolului de fenol

5
 Tabelul 3.1 Profil de temperature, presiune și sarcina termică pentru coloana 1:
Net Flow Rates
Tray Temperature Pressure Liquid Vapor Feed Product Heater Duties
°C ATM KG-MOL/HR M*KJ/HR
1C 79.4 0.07 277.7 138.9L -20.4665
2 82.9 0.07 261.8 416.6
3 87.3 0.07 256.8 400.6
4 90.3 0.08 255.4 395.7
5 92.5 0.09 255.2 394.2
6 94.4 0.09 255.5 394.1
7 96.0 0.10 256.0 394.4
8 97.4 0.11 256.5 394.8
9 98.8 0.12 256.9 395.3
10 100.1 0.12 257.4 395.8
11 101.4 0.13 257.9 396.3
12 102.6 0.14 258.3 396.7
13 103.7 0.14 258.7 397.2
14 104.8 0.15 259.1 397.6
15 105.9 0.16 409.7 398.0 140.6L
16 108.5 0.17 405.8 408.0
17 110.6 0.17 404.3 404.0
18 112.1 0.18 404.1 402.6
19 113.3 0.19 404.5 402.4
20 114.4 0.19 405.2 402.8
21 115.3 0.20 406.0 403.5
22 116.2 0.21 406.8 404.2
23 117.0 0.22 407.6 405.1
24 117.8 0.22 408.4 405.9
25 118.6 0.23 409.2 406.7
26 119.4 0.24 410.0 407.5
27 120.2 0.24 410.6 408.3
28 121.1 0.25 410.4 408.9
29 122.8 0.26 408.3 408.7
30R 127.1 0.27 406.6 1.7L 20.7629

Graficul temperatura – numar taler:

6
 Fig. 3.2 Variatia numarului de talere cu temperatura pentru coloana I

Coloana 2

Specificatii pentru coloana a doua:

 40 talere, alimentarea pe talerul 14
 Presinea pe primul taler 0.066 bar cu o cadere de presiune pe taler de 0.005 bar
 Refierbator tip Kettle
 Condensator la temperatura de fierbere
 Ratia de reflux 3
 Gradul de recuperare al ciclohexanonei in produsul de varf 99.9%
 Algoritm inside-out

Schema coloanei:

7
 Fig 3.3 Coloana de separare a ciclohenanonei si a ciclohenanol

Tabelul 3.3 Profil de temperature, presiune și sarcina termică pentru coloana 2:

Net Flow Rates
Tray Temperature Pressure Liquid Vapor Feed Product Heater Duties
°C ATM KG-MOL/HR M*KJ/HR
1C 73.1 0.07 416.4 138.8L -23.6949
2 73.3 0.07 409.3 555.2
3 76.3 0.07 407.7 548.1
4 79.0 0.08 405.5 546.5
5 81.6 0.09 402.8 544.3
6 84.1 0.10 399.8 541.6
7 86.4 0.11 396.5 538.6
8 88.7 0.11 393.1 535.3
9 90.8 0.12 389.8 532.0
10 92.8 0.13 386.6 528.6
11 94.7 0.14 383.7 525.4
12 96.5 0.15 381.2 522.6
13 98.2 0.16 379.2 520.0
14 99.8 0.16 635.2 518.0 219.5L
15 101.1 0.17 635.9 554.6

8
 16 102.5 0.18 636.4 555.2
17 103.8 0.19 636.6 555.7
18 105.0 0.20 636.5 555.9
19 106.3 0.20 635.9 555.8
20 107.6 0.21 634.9 555.3
21 108.8 0.22 633.2 554.2
22 110.1 0.23 630.6 552.5
23 111.5 0.24 627.2 550.0
24 112.9 0.25 622.7 546.5
25 114.4 0.25 617.4 542.1
26 115.9 0.26 611.5 536.8
27 117.6 0.27 605.5 530.8
28 119.3 0.28 600.0 524.8
29 120.9 0.29 595.5 519.3
30 122.5 0.29 592.4 514.9
31 123.9 0.30 590.5 511.7
32 125.1 0.31 589.5 509.8
33 126.2 0.32 589.3 508.9
34 127.1 0.33 589.6 508.6
35 128.0 0.34 590.1 508.9
36 128.8 0.34 590.9 509.5
37 129.5 0.35 591.8 510.3
38 130.1 0.36 592.8 511.2
39 130.8 0.37 593.9 512.2
40R 131.4 0.38 513.2 80.6L 25.3304

Grafic temperatura – numar taler:

9
Fig. 3.4 Variatia numarului de talere cu temperatura pentru coloana II

10
 4. Simularea functionarii instalatiei si

influenta reciclului/reciclurilor

4.1 Sinteza functionarii instalatiei

In cadrul acestui proiect s-a simulat fabricarea ciclohexanonei pornind de la fenol si

hidrogen. Ne-am propus sa obtinem o cantitate de 114 000 t/an la puritate maxima.
Materia prima folosita de aceasta instalatie este formata din fenol si hidrogen. Se introduc
141.74 kmoli/h de fenol ,si 629.37 kmoli/h de hidrogen. la temperatura de 20 °C și o presiune de
1 atm. Aceste doua fluxuri impreuna cu reciclul de hidrogen se introduc intr-un mixer cu rolul de
a amesteca materia prima la presiunea de iesire de 3 bari.Se încalzeste materia prima pana la 160
°C într-un schimbător de căldură. Materia prima intra în reactorul de hidrogenare .
La iesirea din acest reactor, obtinem un flux ce contine hidrogen,ciclohexanona,
ciclohexanol si fenol.
Datorita faptului ca acest flux contine hidrogen in cantitate mare, se va folosi un
separator de faze pentru recuperarea hidrogenului si un stream calculator pentru separarea
hidrogenului de restul componentiilor prin varf,dar nu inainte de a raci fluxul de alimentare al
separatorului de faze cu un schimbator de caldura pana la 40 °C.
Faza lichida constituie alimentarea coloanei de separare C1, coloana cu ajutorul careia
vom separa ciclohexanolul si ciclohexanona prin varful coloanei. Se foloseste o coloana cu
refierbator si condensator, cu 40 de talere teoretice, a carei alimentare se realizeaza pe talerul 15.
Presiunea pe coloana este de aproximativ 0.066 bar . Alimentarea este formata majoritar din
ciclohexanona și ciclohexan și în proporții foarte mici din fenol si hidrogen. Fluxul obtinut din
baza coloanei contine fenol, ciclohexanol si ciclohexanona in cantitati foarte mici.
Alimentarea din varful coloanei C1 intră intr-un miexer și constituie alimentare pentru
coloana C2.Aceasta coloană are un numar de 30 de talere teoretice cu alimentarea pe talerul

11
14.Coloana C2 are presiunea de 2 bari, obtinand o puritate a ciclohexanolului de aproximativ
99,9%.
Urmatorul pas in cadrul acestei instalatii este dehidrogenarea ciclohexanolului într-un
ractor de conversie .Se impune o conversie de 0.8 ciclohexanol . Cu ajutorul unui separator de
faze la temperatura de 20°C, hidrogenul, faza gazoasa, va fi utilizat ca reciclu, iar
ciclohexanolul obtinut va fi recirculat.

12
 4.2. Reciclul de hidrogen

Fluxurile de hidrogen din cele doua separatoare se amestecă într-un mixer la o

presiune de ieșire de 3 atm. Se noteaza debitul de hidrogen care iese din acest mixer ,se scade din
debitul de hidrogen proaspăt debitul de hidrogen recirculat iar valoarea rezultată se va trece pe
flux de hidrogen proaspăt.Se va introduce fluxul recirculat în mixerul de materie prima .

Tabelul 4.1 Debitul de hidrogen recirculat

Comp Component Total Vapor Liquid

No.
1 H2 342.7143 342.7142 6.0093E-05
2 CHON 0.7745 0.7396 0.0349
3 CHXA 0.4689 0.4390 0.0298
4 PHENOL 8.4668E-04 7.2001E-04 1.2667E-04

13
 Anexă

Schema tehnologică a instalaţiei

 Bibliografie

1. “Chemical Process Design: Computer-Aided Case Studies”, Alexandru C. Dimian,

Costin Sorin Bildea
2. PRO II 8.3 Reference Manual