ListaFacultati - Ro Subiecte Admitere Universitatea Bucuresti Limbi Straine 2002

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.
ro
FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE

Str. Edgar Quinet, nr. 7, tel. 312.13.13
Nr. total de locuri de la buget – 400

Nr. total de locuri cu taxă – 350
Profil Filologie, specializarea Limba şi literatura străină A – 4 ani (zi)
Profil Filologie, specializarea Limba şi literatura străină B sau Limba şi literatura română – 4 ani (zi)
Profil Filologie, specializarea Filologie clasică (limba latină) – 4 ani (zi)
Probe de concurs:
¾ Limba şi literatura străină A – scris;
¾ Limba şi literatura străină B – scris sau Literatura română – scris.
Prima medie/ultima medie:

Specializarea A 2002 2001 2000
Engleză – 110 locuri ¾ 9,23/7,58 ¾ 9,48/6,93 ¾ 9,26/7,69
Franceză – 60 locuri ¾ 9,67/7,77 ¾ 9,45/6,51 ¾ 9,43/7,33
Germană – 30 locuri ¾ 9,06/7,34 ¾ 9,42/6,87 ¾ 9,03/5,26
Rusă – 25 locuri ¾ 10/9,48 ¾ 8,97/5,75 ¾ 8,47/5,95
Italiană –20 locuri ¾ 9,40/6,91 ¾ 9,28/5,96 ¾ 9,01/6,98
Spaniolă – 20 locuri ¾ 8,72/6,50 ¾ 8,89/5,45 ¾ 8,38/5,61
Portugheză – 15 locuri ¾ 9,22/7,16 ¾ 8,87/5,32 ¾ 7,82/7,46
Filologie clasică – 10 locuri ¾ 10/9,34 ¾ 9,80/5,00 ¾ 8,63/5,04
Japoneză – 15 locuri ¾ 9,47/7,67 ¾ 8,36/7,16 ¾ 9,21/8,33
Chineză – 15 locuri ¾ 9,45/6,55 ¾ 8,30/6,98 ¾ 8,08/7,34
Arabă – 15 locuri ¾ 8,85/7,17 ¾ 9,14/5,35 ¾ 8,46/7,52
Sârbă – 15 locuri ¾ 9,77/9,38
Slovacă – 15 locuri ¾ 10/9,41
Ucraineană – 15 locuri ¾ 9,64/9,26
Maghiară – 15 locuri ¾ 9,76/9,29
Turcă – 15 locuri ¾ 9,85/9,57
Concurenţa în anii anteriori:

Specializarea A 2001 2002 2002 2002
(candidaţi/loc) (candidaţi/loc) (candidaţi/loc) (candidaţi/loc)
Engleză ¾ 2,37 ¾ 3,38 Japoneză ¾ 2,53 ¾ 2,73
Franceză ¾ 1,60 ¾ 3,58 Chineză ¾ 1,07 ¾ 2,00
Germană ¾ 1,58 ¾ 2,06 Arabă ¾ 1,67 ¾ 2,86
Rusă ¾ 0,88 ¾ 7,53 Sârbă ¾ 7,13
Italiană ¾ 1,56 ¾ 2,25 Slovacă ¾ 7,66
Spaniolă ¾ 1,28 ¾ 2,15 Ucraineană ¾ 6,13
Portugheză ¾ 1,29 ¾ 2,53 Maghiară ¾ 5,53
Filologie clasică ¾ 0,40 ¾ 5,90 Turcă ¾ 11,93
Limbi moderne ¾ 1,78 ¾ 4,98
aplicate
NOTĂ: Pentru limbile: rusă, sârbă, croată, slovacă, ucraineană, maghiară, turcă – ca specializare A şi pentru secţiile
Filologie clasică şi Limbi moderne aplicate, admiterea s-a făcut în baza selecţiei de dosare.
Proba scrisă la Limba engleză (subiect tip A)

Subiectul 1.
1.1 Translate into Romanian:
Irritating as Miss Kenton’s behaviour was, I could not afford to give it much thought at the time, for by then the first of
the guests had arrived. The representatives from abroad were not expected for a further two or three days, but the three
gentlemen referred to by his lordship as his ‘home team’ – two Foreign Office ministers attending very much ‘off the
50
www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

record’ and Sir David Cardinal – had come early to prepare the ground as thoroughly as possible. As ever, little was done to
conceal anything from me as I went in and out of the various rooms in which these gentlemen sat deep in discussion, and I
thus could not avoid gaining a certain impression of the general mood.
1.1 Translate into English:
Credeam că îl strivisem pe Petrică cu replica mea, dar el avu un surâs spontan de superioritate, nu se grăbi să-mi
răspundă, aştepta ca Matilda să ne schimbe farfuriile. Ea ne ascultase cu o expresie care sugerase că îi venise în cap un
gând, mai degrabă o întrebare pe care aştepta să i-o pună la urmă soţului ei; în această amânare savura parcă reacţia lui, cu
care urma să se delecteze şi prin priviri neascunse, pe care mi le arunca din când în când, îmi promitea că şi eu o să mă
distrez; soţia îşi cunoştea soţul, punctele lui vulnerabile; fireşte nu le va dezvălui, să-l facă de râs, dar nici nu va ezita să-i
atingă puţin morga aceea a lui.
Subiectul 2
2.1 Finish the following sentences without changing the meaning of the sentence printed before them:
a. What a pity she didn’t wear her new dress at the party! / She wishes…
b. You should not have informed them about it. / They’d rather not…
2.2 Write out the sentences, using the most logical form of the verbs in brackets:
Sir Percival (be) in the woods for many days now. His armor is dull, his horse tired. The last food he (eat) was a bowl of
milk, given to him by a woman. Other knights (be) this way, he can see their tracks and their despair. His only hope is he
(find) the treasure before them.
2.3 Find the mistake and correct it:
a. The streets are flooded; it can have been raining all night.
b. I’ll see her as soon as I’ll finish my work.
c. Only if I leave now I can catch the train.
2.4 Use the words in capitals to form new sentences similar in meaning to the original ones. Do not alter the word in
capitals in any way.
a. I advise you to solve that problem as soon as possible. (HAD)
b. It appears that he is making more and more money these days. (TO)
Subiectul 3.
3.1 “I have always borne partially to my country. I would hide the frailties and deformities of my political mother, and
place her virtues and beauties in the most advantageous light. This was my sincere endeavour in those many talks with that
mighty monarch, although it unfortunately failed of success.” (J. Swift, Gulliver’s Travels)
Discuss Swift’s perspectives on the “deformities” of the real and imagined worlds and his use of irony to convey the spirit
of the place. (100 words)
3.2 “A child said What is the grass? Fetching it to me with full hands;
How could I answer the child? I do not know what it is any more than he.
I guess it must be the flag of my disposition, out of hopeful green stuff woven.
Or I guess it is the handkerchief of the Lord…” (Walt Whitman, Song of Myself)
Consider the ways in which Whitman’s “Self” is celebrated in the poet’s various definitions of grass. (100 words)
Barem de corectare
Nota finală reiese din media aritmetică a S1.1+S1.2+S3+S4
Se acordă următoarele puncte:
Subiectul 1.1 – 10,00 p.; Subiectul 1.2 – 10,00 p.;
Subiectul 2 – 10,00 p.; Subiectul 3 – 10,00 p.
Subiectul 1.1
Se notează corectitudinea şi acurateţea exprimării în limba romană, redarea adecvată a sensului textului în limba engleză. Se
depunctează cu 1 p. abaterile grave de la sensul textului, distorsionarea totală a înţelesului ca şi exprimarea confuză în limba
română. Se apreciază eleganţa exprimării în limba română, găsirea de soluţii cât mai aproape de sensul textului englezesc.
Se pot puncta cu un bonus de 0,5 până la 1 p. soluţiile ingenioase de traducere.
Se acordă 1 p. din oficiu.
Subiectul 1.2
Se notează traducerea corectă a structurilor gramaticale, fluenţa textului în limba engleză, cunoaşterea vocabularului
implicat de traducerea textului. Se depunctează cu 0,5 p. folosirea greşită sau formarea greşită a timpurilor verbale, a
verbelor modale şi a diatezei pasive, nerespectarea regulilor de concordanţă a timpurilor, folosirea greşită a infinitivului ca şi
a gerunziului sau a participiului. Se depunctează cu 0,25 puncte formele greşite de plural, folosirea necorespunzătoare a
principalelor prepoziţii din limba engleză, greşelile de topică. Se vor depuncta cu 0,10 puncte cinci greşeli de ortografie. Se
pot puncta cu un bonus între 0,5 şi 1 p. soluţiile deosebit de originale pentru unele structuri mai dificile.
51

Subiectul 2.
Subiectul 2.1 este notat cu 2 p. (1 p. x 2), Subiectul 2.2 este notat cu 2 p. (0,5 p. x 4), Subiectul 2.3 cu 3 p. (1 p. x 3) iar
Subiectul 2.4 cu 2 p. (1 p. x 2).
Subiectul 3.
Se acorda câte 4,5 p. pentru fiecare subpunct. Se apreciază: exprimarea corectă, coerenţa şi concizia răspunsului, claritatea
şi consecvenţa, încadrarea în limitele cerinţei, precum şi capacitatea candidatului de a structura argumentaţia şi de a se
raporta la textul din manual. Se acordă un bonus de 0,5 până la 1 p. pentru idei originale şi exprimare nuanţată.
Proba scrisă la Limba Franceză (subiect tip A)

Subiectul 1.
1.1 Traduisez en français:
De ce o minţisem? De ce, în loc să-i spun deschis cum se petrecuseră lucrurile, preferasem minciuna aceea stupidă,
căreia nu-i mai găseam acum nici o explicaţie? Poate că, dacă aş fi fost sincer în clipele acelea, nu m-aş mai simţi acum
vinovat, deşi, în definitiv, urmările vorbelor mele nu fuseseră deloc grave... Dimpotrivă, ceea ce mi se păruse atunci o
rezolvare de moment îmi îngăduise să depăşesc un impas, dar rămăsesem cu gustul amar pe care ni-1 lasă orice gest imoral.
Îmi fusese teamă că, dacă ar fi aflat adevărul, n-ar fi fost în stare să priceapă că fiecare dintre noi are slăbiciuni pe care nu-i
vine să le recunoască.
1.2 Traduisez en roumain:
La verve sauvage de Goya le captait; mais l’universelle admiration que ses oeuvres avaient conquise, l’en détournait
néanmoins un peu, et il avait renoncé, depuis des années, à les encadrer, de peur qu’en les mettant en évidence, le premier
imbécile venu ne jugeât nécessaire de lâcher des inepties et de s’extasier devant elles. Il en était de même de ses Rembrandt
qu’il examinait, de temps à autre, à la dérobée; et, en effet, si le plus bel air du monde devient vulgaire dès que le public s’en
empare et se met à le fredonner, l’œuvre d’art qui ne demeure pas indifférente aux faux artistes, qui ne se contente pas de
susciter l’enthousiasme de quelques-uns, devient, elle aussi, par cela même, pour les initiés, banale, presque repoussante.
Subiectul 2.
2.1 Mettez au discours indirect, en commençant par: „Maurice assura sa femme...“
– Je me sens beaucoup mieux. Je suis seulement un peu fatigué.
– Tu n’es plus malade? Alors, viens au cinéma avec moi!
– Bonne idée. Où ça?
– Ah! Tu n’es donc pas si fatigué que ça!
– Je ne suis pas fatigué pour aller au cinéma, mais je suis fatigué pour rester ici.
– Le docteur t’a écrit hier une ordonnance... où est-elle?
2.2 Répondez négativement, en remplaçant les mots soulignés par les pronoms convenables:
Est-ce qu’il t’a offert des bonbons? Est-ce qu’elle a confié les clés à sa fille? Ont-ils demandé aux enfants de se taire?
2.3 Complétez les phrases suivantes par le verbe entre parenthèses au temps qui convient:
Au cas où tu (aller) en France, n’oublie pas de visiter les châteaux de la Loire. Il est en retard d’une heure; il est possible
qu’il (s’égarer). Elle avait préféré faire comme si elle (ne rien voir).
Subiectul 3.
Que veut-on dire lorsqu’on parle du droit à la différence? Exposez, en les justifiant et en les illustrant d’exemples, vos
propres vues sur la question. (35 à 40 lignes)
Barem de corectare
Se acordă următoarele puncte:
Subiectul 1.1 – 10,00 p.; Subiectul 1.2 – 10,00 p.;
Subiectul 2 – 10,00 p.; Subiectul 3 – 10,00 p.
Subiectul 1. (Traducere/retroversiune)
1.1 La traducerile în limba franceză, greşelile se vor depuncta astfel:
¾ 1,00 p.: contrasensurile (neînţelegerea unei fraze);
¾ 0,50-0,75 p.: necunoaşterea unui cuvânt, interogaţia directă şi indirectă, concordanţa timpurilor, folosirea greşită a
modurilor, si condiţional;
¾ 0,25-0,50 p.: greşeli de morfosintaxă – acordul în număr şi/sau gen, acordul participiului trecut, genul substantivelor,
flexiunea verbului, negaţiile, elementele de relaţie, folosirea greşită a pronumelor sau a articolelor;
¾ 0,15-0,25 p.: greşeli de lexic, regimul prepoziţional al verbelor;
52

¾ 0,10 p.: greşeli de grafie, altele decât cele de mai jos;
¾ 0,05 p.: greşeli de grafie – accentele, trema, sedila.
1.2 La traducerile în limba română, greşelile se vor depuncta astfel:
¾ 1,00 p: greşelile de ortografie sau de gramatică a limbii române.
¾ 0,50-1,00 p.: necunoaşterea unui cuvânt, contrasensurile.
¾ 0,25-0,50 p.: exprimările forţate, calcurile, nerespectarea topicii specifice limbii române.
¾ 0,25 p.: neadecvările stilistice.
Soluţiile elegante vor fi premiate cu 0,25-0,50 p.
Subiectul 2. (Gramatică)
Subiectul 2.1 este notat cu 3 p. (0,50 p. x 6), Subiectul 2.2 este notat cu 3 p. (1 p. x 3), Subiectul 2.3 cu 3 p. (1 p. x 3).
Greşelile de gramatică se sancţionează conform baremului de la probele de traducere.
Soluţiile elegante vor fi premiate cu 0,25-0,50 p.
Subiectul 3. (Redactare)
Greşelile se vor depuncta astfel:
¾ 2,00 p.: absenţa structurii de bază (introducere, dezvoltare, concluzie);
¾ 2,00 p.: greşeli de logică şi argumentare;
¾ 1,00-2,00 p.: absenţa sau folosirea incorectă a exemplelor;
¾ 2,00-8,00 p: abaterea de la subiect, în funcţie de gravitate; astfel, un eseu perfect redactat din punct de vedere retoric şi
lingvistic, dar pe altă temă decât cea cerută (chiar dacă există o anumită apropiere), va fi notat cu 1;
¾ 1,00 p.: nerespectarea dimensiunilor indicate.
Greşelile grave de lexic şi de gramatică se sancţionează conform baremului de la probele de traducere.
Se punctează pozitiv:
¾ 1,00 p. pentru originalitate.
Proba scrisă la Limba germană (subiect tip A)

Subiectul 1. Übersetzen Sie ins Rumänische!
Wenn ein Kind lesen gelernt hat und gerne liest, entdeckt und erobert es eine zweite Welt, das Reich der
Buchstaben. Das Land des Lesens ist ein geheimnisvoller, unendlicher Kontinent. Aus Druckertinte entstehen Dinge,
Menschen, Geister und Götter, die man sonst nicht sehen könnte. Wer noch nicht lesen kann, sieht nur, was direkt vor
seiner Nase liegt und steht: den Vater, die Türklingel, das Fahrrad, den Blumenstrauß und, vom Fenster aus, vielleicht den
Kirchturm. Wer lesen kann, sitzt über einem Buch und erblickt mit einem Male den Kilimandscharo oder Karl den
Großen oder Huckleberry Finn im Wald hinter einem Baum. Wer lesen kann, hat ein zweites Paar Augen, und er muß
aufpassen, daß er sich dabei das erste Paar nicht verdirbt.
Subiectul 2.
2.a Drücken Sie die unterstrichenen Teile im Text (...) durch andere Worte aus!
2.b Bilden Sie damit je einen Satz!
Subiectul 3. Verwenden Sie untenstehende Wortgruppen (b-j) in je einer höflichen Bitte um eines dieser Verben:
ab-/ an- / auf- / aus- / los- / mit- / weg- / zu- ... „machen“!
Muster:
a. bei unserem Spiel
a. Bitte mach bei unserem Spiel mit!
b. das Licht im Keller; c. bei unserem nächsten Ausflug;
d. die Kette; e. den Videorekorder;
f. das Fenster; g. die Dose
h. für mich - einen Termin mit dem Schulleiter; i. den Fleck am Ärmel;
j. das Preisschild von der neuen Hose.
Subiectul 4. Bilden Sie Sätze mit dem angegebenen Wortmaterial (b-f). Verwenden Sie dabei das Verb im
Konjunktiv II der Vergangenheit!
Muster:
a. Sie / diese Arbeit / unbedingt bis heute / erledigen müssen
a. Sie hätten diese Arbeit unbedingt bis heute erledigen müssen!
b. der neue Kollege / diesen Fall / schon am Mittwoch / bearbeiten sollen;
c. meine Assistentin / Ihnen / alle nötigen Informationen / geben können;
d. Sie / vor unseren Geschäftspartnern / nicht darüber / reden dürfen;
53

e. Ihre Mitarbeiter / mehr auf die Details / achten müssen;
f. man /jemand anderen / für diesen Job / nehmen sollen.
Barem de corectare
Subiectul 1. (Traducere) (10 p.)
Se apreciază cu punctaj maxim (9 p.) redarea fidelă a sensului textului, forma îngrijită şi corectă.
Se depunctează cu: 0,5 p. – deviere gravă de sens; 0,25 p. pentru eroare lexicală sau gramaticală; 0,25 puncte – omisiune
sau element adăugat; 0,05 p. – fiecare eroare de ortografie sau punctuaţie. (Notă: o greşeală repetată se depunctează o
singură dată).
Subiectul 2. (10 p.)
2.a (Explicarea sensului lexical) 3 soluţii corecte x 1 p. = 3 p.;
2.b (Redactare) Se acordă 2 p. x 3 soluţii corecte = 6 p.;
Se acordă câte 1 p. pentru fiecare soluţionare corectă.
Se acordă câte 1,8 p. pentru fiecare soluţionare corectă.
Nota finală rezultă din media aritmetică a rezultatelor obţinute la fiecare din cele 4 subiecte.
Proba scrisă la Limba rusă (subiect tip A)

Subiectul 1. УПРАЖНЕНИЯ:
1.1. Раскройте скобки:
1. Без (вы) мой друг не хотел идти в поход. 2. Мы с нетерпением ждём писем от (родители). 3. С (утро) до (обед)
они гуляли по городу. 4. После (обед) дедушка отдыхает в своей комнате. 5. Мне нравится гулять по (улицы)
нашего города. 6. В классе 15 (ученик) и только 2 (ученица). 7. Мы всегда пишем сочинения без (ошибки). 8. Он
часто получает письма от (свои друзья). 9. Мой брат любит писать (карандаш).
1.2. Вместо точек вставьте подходящие по смыслу глаголы движения:
1. Она плохо видит и поэтому... очки (нести-носить). 2. Зимой часто... снег (идти-ходить). 3. Каждый и год мы... к
своим друзьям в деревню (ехать-ездить). 4. Всегда в 8 часов учительница... в класс (войти-входить). 5. Каждое
утро этот автобус... пассажиров на вокзал (везти-возить). б. Домашние птицы не умеют... (лететь-летать). 7. Он
идет по улице и... в руке книгу (нести-носить). 8. Мой отец хорошо... машину (вести-водить). 9. Лодка... к берегу
(пльпь-плавать).
Subiectul 2. ПЕРЕВЕДИТЕ НА РУМЬІНСКИЙ ЯЗЬІК:
Вот и кончился последний урок последнего дня нашей школьной жизни! Впереди ещё долгие и трудные
зкзамены, но уроков у нас никогда не будет. В класс вошла Женя Румянцева:
– Серёжа, можно тебя на минуту.
Я вышел в коридор. В этот необычный день и Женя показалась мне не совсем обычной. Одета она была, как
всегда: короткое платье, детские туфли. Казалось, что Женя всегда носит вещи младшей сестры.
Новым в ней был тонкий румянец лица и живой блеск больших черных глаз.
– Серёжа, я хотела тебе сказать: давай встретимся через десять лет... Мне интересно, каким ты станешь. Ты
ведь очень нравился мне все эти годы.
Subiectul 3. ПЕРЕВЕДИТЕ НА РУССКИЙ ЯЗЬІК:
În anul 1853, când în Principatele Române (Румынские княжества) era multă armată rusească, printre ofiţerii ruşi ce
se găseau la Bucureşti se afla şi un locotenent de artilerie la care tovarăşii lui se uitau chiorâş pentru faptul că citea
necontenit, chiar şi în timpul prânzului. El îndrăgise oraşul acesta „mare şi frumos“, cu un centru elegant, unde îi plăcea să
se plimbe. Plecând din ţara noastră, junele ofiţer din brigada a treia de artilerie duce cu sine imaginea unui popor bun şi
inteligent. Locotenentul purta numele de Lev Nicolaevici Tolstoi.
Subiectul 4. НАПИШИТЕ СОЧИНЕНИЕ НА ТЕМУ:
„Место С. А. Есениа в русской и мировой литературе“ (изложение - максимум 1,5-2 страницы)
Barem de corectură
Se acordă 4,5 p. pentru Subiectul 1.1 şi 4,5 p. pentru Subiectul 1.2; pentru fiecare construcţie greşită se scad 0, 5 puncte.
54

Se notează traducerea corectă a structurilor gramaticale, fluenţa textului în limba română, cunoaşterea vocabularului
implicat în traducerea textului. Se pot puncta soluţiile deosebit de originale pentru redarea unor structuri mai dificile.
Se scad: 0,5 p. pentru fiecare echivalare incorectă a structurilor gramaticale fundamentale; 0,3 p. pentru fiecare greşeală
gramaticală – recţiune verbală, terminaţii substantivale, adjectivale, verbale etc.; 0,2 puncte pentru fiecare greşeală de
echivalare lexicală.
Se notează corectitudinea şi acurateţea exprimării în limba rusă, redarea adecvată a textului în limba rusă, cunoaşterea
vocabularului implicat în traducerea textului. Se pot puncta soluţiile deosebit de originale pentru redarea unor structuri mai dificile.
Se scad: 0,5 p. pentru fiecare propoziţie netradusă, pentru deviere gravă de sens a unei întregi fraze sau propoziţii; 0,1 p.
pentru fiecare greşeală de echivalare lexicală; 0,2 p. pentru omisiune sau element adăugat.
Se acordă 9 puncte pentru o compoziţie închegată, corectă din punctul de vedere al informaţiei, care se încadrează în temă
şi tratează subiectul într-o formă îngrijită, fără greşeli de gramatică şi lexic. Se poate puncta suplimentar (după caz)
originalitatea abordării temei.
Se scad: până la 5 p. pentru tratarea eronată a temei; 0,5 p. pentru fiecare greşeală gravă de exprimare, care face textul ininteligibil;
0,1 p. pentru fiecare greşeală gramaticală şi/sau lexicală; 0,05 puncte pentru două greşeli de ortografie şi/sau punctuaţie.
Nota finală rezultă din media aritmetică a rezultatelor obţinute la fiecare din cele 4 subiecte.
Proba scrisă la Limba italiană (subiect tip A)

Subiectul 1.
1.1 Tradurre in romeno:
Carlo torno nella casa di campagna. Distrutto e terrorizzato dalle tensioni che non vedeva l’ora di riprendere proprio
nel momento in cui le sfuggiva, sentiva il cuore stretto dall’angoscia, nel momento stesso in cui esso cuore gli si allargava,
quasi gonfio di gratitudine, per l’enorme quantità di cose di cui cominciava a fare esperienza. Una sera violetta rendeva
lugubre la piazza dove egli discese dalla corriera. Le rondini volavano alte; la gente rincasava, voltando le spalle alla luce
che pure persisteva imbiancando il cielo olivastro.
1.2 Tradurre in italiano:
Ultimele zile de vacanţă aduc cu ele o nostalgie specifică toamnei. Deja soarele nu ne mai arde cu temperaturi
excesive, astfel încât nu prea avem de ce să ne plângem din acest punct de vedere. În afară de faptul că ne gândim doar la
banii cheltuiţi pe un sejur de câteva zile la mare, ne-au rămas în suflet amintiri plăcute care reprezintă singurul lucru pe care
nu ni-l poate lua nimeni. Pentru cei tineri, mai ales, aceste amintiri – cum o vor vedea mai târziu, peste ani – se pot dovedi
cele mai frumoase şi mai durabile pe care le vor avea.
Subiectul 2.
2.1 Mettere il verbo tra parentesi alla forma adatta:
¾ Se Luigi non (avere) impegni, (venire) certamente alla nostra festa.
¾ Il professore italiano arrivò in aereo, (tenere) una sola conferenza all’accademia e (ripartire) il giorno stesso.
¾ Lo conosceva benissimo, perciò sapeva che, il giorno dopo, (farsi) vedere all’ora fissata.
2.2 Mettere al posto dei puntini i pronomi convenienti:
¾ Vorrei tanto farle conoscere la mia amica. ... posso presentare domani?
¾ Finalmente ho consciuto la ragazza per ... i miei amici hanno bisticciato.
¾ La città ... provenivano i profughi era stata bombardata.
2.3 Mettere le parole tra parentesi alla forma adatta:
¾ Tra (il braccio) del fiume, (l’erba) crescevano alte.
¾ (Lo spot) ormai interrompono anche le trasmissioni più (seria).
¾ (Il fuoco) si accendevano un po’ dovunque in (campagna) arse dalla siccità.
Subiectul 3.
Redigere un breve saggio (circa 150 parole) sull’argomento: „A che cosa serve, secondo te, a un giovane di oggi
leggere i classici del Trecento?“
Barem de corectare
Subiectul 1.1 şi 1.2 (Traducere şi retroversiune)
55

Se penalizează: schimbările de sens (2 p. fiecare); omisiunile, improprietăţile (0,5 p. fiecare); greşelile de topică şi
ortografie (0,25 p. fiecare); greşelile de gramatică şi lexic (1 p. fiecare).
Subiectul 2. (Gramatică şi lexic): Fiecare frază corect rezolvată se notează cu 1 p. Se acordă 1 p. din oficiu.
Subiectul 3. (Comentariu): Se penalizează: nerespectarea temei (5 p.); lipsa de logică (3 p.); greşelile de topică şi
ortografie (0,25 p. fiecare); greşelile de gramatică şi lexic (0,5 p. fiecare). Se acordă 1 p. din oficiu.
Nota finală este media notelor obţinute la S1.1, S1.2, S2 şi S3.
Proba scrisă la Limba spaniolă (subiect tip A)

Subiectul 1. En sus Cartas marruecas, José Cadalso puntualiza: „El gran Escipión fue testigo de la ruina de
Numancia, pues no puede llamarse propiamente conquistador de la ciudad.“ A partir de la obra mencionada y de otros
textos estudiados, realiza un comentario con el título „Mitos nacionales de la lucha en contra del invasor“. Se recomienda
que tu trabajo tenga una extensión máxima de 50 renglones.
Subiectul 2. Traduce al rumano:
Recuerdo el primer día que me separé de ti. Sintiendo esa duda que es la condición de todos los que penan de amor, la
de que nada de lo que han vivido fuera real, y pudiera esfumarse como lo hace el humo al abrir una ventana. Me encerraba
en mi habitación leyendo, escribiendo cartas que luego no llegaba a echar, y no tenía ilusión ni por salir, pues todo me
parecía apagado y feo. Por eso amaba la oscuridad, y por eso creo que en ninguna época de mi vida he entendido mejor a
los vampiros, su deseo de vivir sólo de noche, de huir de la compañía de los hombres, o de sólo acercarse a ellos para
hacerles todo tipo de barbaridades. De hacerlo sin remordimientos, como él que retira de una fuente una pieza de fruta, y se
la va comiendo mientras recorre las galerías heladas de su castillo, envidiando en secreto la dulce mortalidad de los
hombres. Porque era eso, una noche eterna, lo que parecía aguardarme a partir de entonces, todo porque tú acababas de irte
y ya no estabas a mi lado para ayudarme a llevar la cuenta de las horas. ¡Con qué gusto te habría dicho que te quedaras, que
volvieras conmigo a Castro, que estaba segura que podía tenerte escondido en mi propio cuarto, sin que mi padre llegara a
descubrirlo nunca! (G. Martín Garzo, Las historias de Marta y Fernando)
Subiectul 3. Traduce al español:
Cu cât ne apropiem de sfârşitul veacului, cu atât nevoia de abreviere se dovedeşte mai necesară. Nimeni n-a calculat
cât şi cum se produce în domeniul cuvântului, vorbit sau scris, dar oamenii trag concluzii după bunul lor simţ şi vorbesc
mereu mai puţin. Dacă şi-ar da drumul să povestească tot ce ştie şi vrea să comunice, omul modern ar trebui să renunţe la
hrană, la dragoste şi chiar la moarte. Înlocuirea limbajului verbal prin imagini plastice e o altă soluţie. Înfăţişarea pe ecran a
unei ploi torenţiale ne avertizează că vor urma scumpirea combustibilului şi certuri între soţi din cauza averii. Un anumit
semn de circulaţie imprimat pe prima pagină a unui ziar semnifică sporirea exigenţelor la examenele din facultăţi sau
victoria în alegeri a partidului conservator. La cinematograf, spectatorul nu mai trebuie să piardă vremea urmărind cu
proprii săi ochi aventurile eroului preferat: e de-ajuns imaginea leului care rage. Nu va trece mult pînă când vom auzi pe
stradă oameni scurţi, în pantaloni scurţi, trimiţându-şi mesaje ca între prieteni:
– V 5!
– 48,625 şi 1/6.
Atunci, întreaga poveste amoroasă din tinereţe a bunicii ni se va înfăţişa într-un număr fracţionar.
(Mircea Horia Simionescu, Ingeniosul bine temperat)
Subiectul 4.
4.1 Adapta las siguientes oraciones al estilo indirecto pasado. Haz todas las modificaciones que consideres necesarias
para la nueva situación comunicativa:
a.. „Este año – informó el director de Tráfico – el número de los muertos sigue siendo una tragedia.“
b. „Tan pronto como tengamos un coche nuevo – les prometió –, iremos a pasar un fin de semana en una casa rural de
León.“
c. „Antes de empezar a escribir – insistió – piensa cuál va a ser tu punto de vista.“
4.2 Escribe la forma correcta de la palabra que falta (o de las palabras que faltan):
a. Me estoy ... loco de tanto estudiar.
b. Cree a aquellos que buscan la verdad, duda de ... la han encontrado.
c. Ven ... antes posible.
d. Andaba haciendo eses, como si ... borracho.
4.3 Lee las siguientes frases y elige la forma adecuada:
a. Cuando salgo del agua de la piscina, lo primero que hago es quitarme ... (el gorro / la gorra) de baño y ponerme ... (el
gorro / la gorra) para que la visera me proteja del sol.
b. Prefería tomar ... (cualquiera / cualquier) bebida distinta.
c. Mientras no ... (venga / vendrá), no podemos hacer nada.
d. No he ... (acabado / dejado) de fumar, ni pienso hacerlo.
4.4 ¿Podrías dar consejos relacionando y poniendo en la forma correcta los elementos que tienes a continuación?
56

Situación Consejo
1. Si no quieres tener barriga; a. no conducir.
2. Aunque te gusten los animales; b. no dejar de darse un paseo por el Albaicín. Es un barrio
precioso, y muy típico.
3. Si (usted) ha tomado medicamentos que producen c. hacer gimnasia
somnolencia;
4. Cuando vayas a Granada; d. no hacer de su casa un pequeño zoo.
4.5 Sustituye los infinitivos que van entre paréntesis por las formas verbales adecuadas:
a. Aun a riesgo de que les ... (parecer) mal, tengo que decirles lo que pienso.
b. Me preocupa que todavía no ... (llegar - ellos). Ya son las diez y han salido a las nueve de la mañana.
c. De ... (saber) que esto iba a ser tan difícil, nunca me hubiera matriculado.
d. Si ... (llegar - tú) antes, habrías visto algo increíble.
Barem de corectare
Pentru fiecare dintre subiectele 1-4 se acordă câte un punct din oficiu la care se adaugă 9 p. pentru îndeplinirea corecta
a cerinţelor, după cum urmează:
Subiectul 1.
Se acordă următorul punctaj: pentru înţelegerea subiectului (1 p.); pentru existenţa unui plan al expunerii şi respectarea
părţilor sale componente – introducere, cuprins, concluzii (1,5 p.); pentru selectarea informaţiilor potrivite subiectului
formulat, pentru prezentarea logica a argumentelor, pentru calitatea şi originalitatea comentariului (3,5 p.); pentru folosirea
exemplelor sub formă de parafrază, citat, trimitere la opere literare, texte critice etc. (1 p.); pentru corectitudinea şi
stăpânirea limbii (1 p.); pentru originalitate (1 p.).
Vor fi depunctate după cum urmează: abaterea de la subiect, selectarea incorectă a informaţiilor şi argumentelor, omisiunea
unor aspecte indicate în titlu – 0,5-2 p.; lipsa de logică în argumentare, divagaţiile improprii – 1-3,5 p.; expunerea haotică,
inexistenţa unui plan – 0,5-1,5 p.; dependenţa de tip strict reproductiv faţă de manual – 1 p.; exprimarea deficitară, alegerea
unui registru impropriu în expunere – 1 p.
Subiectul 2. (9 p.); Subiectul 3. (9 p.) Pentru găsirea unor soluţii originale se poate acorda 1 p. Subiectul 4. (9 p.) –
câte 1,80 p. pentru fiecare dintre cele cinci probleme ale subiectului.
În toată lucrarea, greşelile de limba se vor depuncta astfel:
¾ 0,10 p. – semne diacritice greşite sau omise, greşeli de ortografie;
¾ 0,25 p. – greşeli de morfosintaxă (forme verbale si nominale eronate), elemente lexicale folosite in contexte improprii;
¾ 0,5 p. – elemente de relaţie folosite greşit, folosirea greşită a verbelor ser şi estar, selecţia greşită a modurilor şi
timpurilor verbale în subordonată;
¾ 0,5-1 p. – calcuri lexicale, lacune, distorsiuni semantice grave.
Proba scrisă la Limba japoneză (subiect tip A)

Subiectul 1. Traduceţi următorul text în limba română.
= stil european; = sufragerie; = demult.

Subiectul 2.
2.1 Alegeţi două particule şi construiţi câte două fraze în care fiecare din ele să aibă funcţii diferite şi explicaţi pe scurt
aceste funcţii.
2.2 Puneţi verbele din coloana a doua forma potrivită.
57

a. …
b. … ( )
c. …
d. …
e. …
2.3 Completaţi următoarele fraze:
f. … j. …
g. … k. …
h. …
2.4 Scrieţi în kanji următoarele cuvinte:
a. b. c. d. e.
2.5 Scrieţi citirile pentru următoarele kanji:
a. b. c. d. e.
2.6 Construiţi două fraze care să conţină subordonate cauzale introduse prin conjuncţii diferite.
Subiectul 3. Scrieţi o compunere de aproximativ o jumătate de pagină în care să vă exprimaţi părerea despre
următoarea afirmaţie:
Subiectul 4. Traduceţi în limba japoneză:

a. Pe tablă sunt scrise multe semne japoneze.
b. Clădirea care se află lângă şcoală a fost construită cu o sută de ani în urmă.
c. Cred că gramatica limbii japoneze este mai uşoară decât gramatica limbii chineze.
d. Profesorul Tanaka ne-a predat hiragana şi katakana.
f. Am de gând să cumpăr această bicicletă pentru că este frumoasă şi ieftină.
g. Pentru că a muncit prea mult prietena mea s-a îmbolnăvit.
h. Chiar dacă mâine o să plouă trebuie să mergem la aeroport să-l întâmpinăm pe domnul doctor.
i. Pentru că vrea să studieze în Anglia, mama ei a pus-o pe Hanako să înveţe limba engleză.
j. Nu ştiu dacă este voie să fumezi aici.
Barem de corectare
Fiecare subiect este notat cu 10 puncte, dintre care 1 punct se acordă din oficiu.
Subiectul 1. Se depunctează cu 0,25 p. traducerile greşite ale construcţiilor gramaticale, cu 0,10 p. greşelile de lexic şi
cu 0,05 p. exprimări neadecvate în limba română.
Subiectul 2.1 (0,5 p. x 4=2p.); se depunctează cu 0,25 p. identificarea greşită a funcţiei particulei; Subiectul 2.2: (0,40
p. x 5 = 2 p.); Subiectul 2.3: (0,40 p. x 5=::2 p.); Subiectul 2.4: (0,20 p. x 5= 1 p.); Subiectul 2.5: (0,20p. x 5= 1 p.).
Subiectul 2.6: (0,50 p. x 2 = 1 p.)
Se depunctează cu 0,10 p. scrierea greşită a unui caracter.
Se depunctează cu 0,10 p. scrierea greşită a citirii unui caracter.
Subiectul 3. Se depunctează cu 0,25 p. o greşeală de gramatică, cu 0,10 p. o greşeală de lexic şi cu 0,05 p. scrierea
greşită a unui caracter.
Subiectul 4. Se notează cu 1 p. traducerea corectă a fiecărei propoziţii. Se acordă 1 p. din oficiu. Se depunctează cu
0,25 p. o greşeală de gramatică, cu 0,10 p. o greşeală de lexic.
Proba scrisă la Limba chineză (subiect tip A)

Subiectul 1. Traduceţi în limba chineză textul:
O bătrână aşteaptă maşina în staţia de autobuz. Cum bătrâna nu are vederea prea bună şi nu poate să distingă
ideogramele, mă întreabă: „Domnule, maşina asta ajunge la gară?“ „Ajunge“, îi răspund. „Dar poate să încapă în ea atâta
lume care aşteaptă?“, mă întreabă ea din nou. „Maşina asta-i destul de mare, or să încapă toţi“, îi răspund. O întreb la rândul
meu: „Mătuşă, dumneata unde mergi? Poţi să duci toate lucrurile astea pe care le ai cu dumneata?“ „Lucrurile astea nu-s
prea grele, pot să le duc – îmi răspunde ea vesela. Deşi am ieşit de mult timp la pensie, stau încă bine cu sănătatea, mai pot
merge pe drum, pot să fac mâncare şi să deretic prin casă, aşa că m-am gândit să mă duc să-mi vad copiii şi să-i ajut puţin.“
Subiectul 2. Construiţi câte o frază cu forma negativă a complementului de posibilitate pentru următoarele verbe:
Subiectul 3. Alcătuiţi o compunere de minimum 300 de idiograme pe tema La cumpărături.

58

Subiectul 4. Traduceţi în limba română textul:
Barem de corectare
Pentru fiecare subiect se acordă un punct din oficiu.
Subiectul 1. Se acordă 9 pentru corectitudinea lexicală şi gramaticala a traducerii.
Subiectul 2. Pentru fiecare frază corect formulată se acordă 1 p.
Subiectul 3. Se acordă 9 p. în funcţie de corectitudinea frazelor, coerenţa compunerii şi exploatarea lexicului indicat
de manual.
Subiectul 4. Se acordă 9 p. pentru corectitudinea traducerii sensului şi 1 p. pentru reformularea literară.
La toate subiectele, se depunctează cu 0,20 p. greşelile de gramatică şi cu 0,10 p. cele lexicale. Pentru fiecare
ideogramă greşită sau lipsă se depunctează cu 0,05 p.
Proba scrisă la Limba arabă (subiect tip A)

Subiectul 1. Vocalizaţi complet textul de mai jos, apoi traduceţi-l în limba română:
Subiectul 2. Analizaţi morfo-sintactic cuvintele şi construcţiile subliniate din textul de la Subiectul 1.

Subiectul 3. Traduceţi în limba arabă:
a. Fratele meu studiază istoria lumii arabe la Cairo. b. Am fost la bibliotecă şi am găsit multe cărţi despre acest scriitor.
c. Acest scriitor arab este vestit/cunoscut în toată lumea. d. România este prima ţară pe care am vizitat-o.
e. Mergi la teatru în fiecare zi? f. M-am dus dimineaţa la bibliotecă, dar n-am găsit-o deschisă.
Subiectul 4.
4.1 Conjugaţi verbul următor la neîndeplinit (prezent):
4.2 Conjugaţi la conjunctiv verbul precedat de conjuncţia
Barem de corectare
Subiectul 1. Se acordă: 4,50 p. pentru traducerea corectă a textului; 4,50 p. pentru vocalizarea corectă a acestuia; 1 p. din
oficiu. Se penalizează: vocalizarea incorectă a unei consoane finale a cuvântului – 0,10 p.; vocalizarea incorectă a unei
consoane în interiorul cuvântului – 0,05 p.; netraducerea integrală a textului, scăzându-se din numărul de puncte procentul
corespunzător părţii netraduse, cu o aproximaţie de ± 5%; folosirea unui cuvânt greşit care modifică sensul frazei – 0,10 p.;
cuvântul netradus, în locul căruia s-a lăsat spaţiu gol – 0,10 p.
Nu se penalizează eventuala nemarcare a vocalelor lungi.
59

Subiectul 2. Se acordă 10 p.: 3 pentru fiecare structură corect analizată + 1 p. din oficiu. Indicarea incorectă a datelor
morfologice se penalizează cu 0,20 p.; indicarea incorectă a mărcilor sintactice se penalizează cu 0,20 p.
Subiectul 3. Se acordă 10 p.: 1,5 pentru fiecare frază corect tradusă + 1 p. din oficiu. Se penalizează netraducerea
integrală a textului, scăzându-se din numărul de puncte procentul corespunzător părţii netraduse, cu o aproximaţie de ± 5%;
se penalizează cu 0,10 p. folosirea unui cuvânt greşit care modifică sensul frazei; se penalizează cu 0,10 p. cuvântul
netradus în locul căruia s-a lăsat spaţiu gol.
Subiectul 4. Se acordă 10 p.: 4,5 pentru fiecare subiect + 1 punct din oficiu. Se penalizează cu 0,1 p. orice indicare
greşită a unui sufix verbal; Se penalizează cu 0,10 p. indicarea greşită/neindicarea uneia dintre persoane.
Notă: Penalizarea altor eventuale tipuri de greşeli este lăsată la latitudinea profesorului care face corectarea, dar nu cu
mai mult de 0,2 p. pentru o greşeală.
Proba scrisă la Limba română

1. Care formă de plural este corectă:
a. fresce; b. freşte; c. freşti.
2. În care dintre seriile de mai jos figurează numai adjective care pot avea grade de comparaţie:
a. principal, teribil; b. nevinovat, naţional; c. elegant, benefic.
3. În care propoziţie substantivul casă este în genitiv?
a. Mulţumită casei noastre mari, b. Dinspre casa noastră se aude c. Toate ferestrele acestei case sunt
ne-am putut strânge toţi; muzică; îndreptate spre răsărit.
4. Care dintre următoarele enunţuri nu este locuţiune:
a. a lua parte; b. a lua o parte; c. a lua partea cuiva.
5. În care dintre următoarele serii apar numai pronume posesive cu mai mulţi posesori:
a. ai mei, ale ei, ai noştri; b. al nostru, ai noştri, ale voastre; c. a noastră, ai lor, ai lui.
6. În enunţul: Băieţii lor sunt simpatici, cuvântul lor este:
a. pronume personal; b. pronume posesiv; c. adjectiv pronominal.
7. În care dintre următoarele enunţuri verbul este la diateza pasivă:
a. Să nu fi întrebat nimic pe nimeni?; b. Să nu fii întrebat de nimeni nimic?; c. N-or fi întrebat nimic?
8. În care dintre enunţurile de mai jos adjectivul este la genul feminin:
a. dragă prietene; b. dragă prietenă; c. prietene dragă.
9. Cuvântul de din enunţul: De voi reuşi, mă voi bucura, este:
a. prepoziţie; b. conjuncţie; c. adverb.
10. În enunţul: Am cumpărat doar un pepene, cuvântul un este:
a. numeral cardinal; b. articol nehotărât; c. adjectiv nehotărât.
11. Care dintre următoare formele ale verbului a studia este la modul condiţional-optativ, persoana a II-a singular:
a. să fi studiat; b. ai studia; c. ai fi studiat.
12. În enunţul: Fata de a venit ieri este sora mea, cuvântul de este:
a. conjuncţie; b. prepoziţie; c. pronume relativ.
13. Care este forma corectă de dativ singular a substantivului bunica:
a. Maria îi aduse bunicei un buchet b. Maria îi aduse bunicii un buchet c. Maria îi aduse bunicăi un buchet
de flori. de flori. de flori.
14. în care dintre enunţuri substantivul elev este în cazul genitiv:
a. Tabla s-a spart din vina elevului din b. Elevului din banca întâi i se va c. Numele acestui elev îmi scapă.
banca întâi. scădea nota la purtare.
15. Substantivul din enunţul: Mi-e sete este în cazul:
a. dativ; b. acuzativ; c. nominativ.
16. În fraza: Îţi ajunge cât ai câştigat, ajunge are valoare de verb:
a. predicativ personal; b. predicativ impersonal; c. copulativ.
17. Adjectivul treaz are la plural formele:
a. trezi, treze; b. treji, treze; c. treji, treje.
18. În care dintre enunţurile următoare numeralul este întrebuinţat adverbial:
a. Am bilete la clasa întâi; b. Întâi a scris, apoi a plecat; c. Întâiul e cel mai bun.
19. În care dintre următoarele serii apar numai forme corecte:
a. copiii aceia, casa aceia, aceeaşi carte; b. copiilor aceia, casei acelea, aceleaşi cărţi; c. copiii aceia; casa aceea, aceleiaşi cărţi.
20. Care dintre enunţurile următoare este corect:
a. Tudor este tatăl a trei fete; b. Tudor este tată al trei fete; c. Tudor este tată la trei fete.
21. În enunţul: Dacă tăceai, filozof rămâneai, imperfectul este echivalent cu:
a. modul conjunctiv, timpul perfect; b. modul condiţional, timpul prezent; c. modul condiţional, timpul perfect.
22. Bine este adverb în enunţul:
60

a. Rămâi cu bine. b. Priveşte ce domn bine! c. Ai scris bine.
23. Formele corecte de imperativ ale verbelor a uita, a se uita sunt:
a. uită! uită-te! b. uite! uite-te! c. uită! uite-te!
24. În care dintre următoarele enunţuri se află un complement circumstanţial de cauză: Deleted: a. uită! uită-te!
a. O ştiu de mică; b. De mică, e mică; c. Nu ajunge la masă de mică.
25. În enunţul: Nemaifiind pribeag/ De-atunci înainte, / M-or troieni cu drag/ Aduceri aminte, cuvântul pribeag este:
a. nume predicativ; b. subiect; c. complement circumstanţial de timp.
26. În enunţul: Şi lăsându-te la pieptu-mi/Nu ştiam ce-i pe pământ/Ne spuneam atât de multe/ Făr-a zice un cuvânt există:
a. trei predicate; b. patru predicate; c. şase predicate.
27. În enunţul: Nemaiputând să se ducă la munte, aplecat la mare, gerunziul are funcţie de:
a. complement circumstanţial de timp; b. complement circumstanţial de cauză; c. complement circumstanţial de mod.
28. Enunţul: Era un du-te-vino care nu-mi plăcea conţine:
a. două subiecte şi două predicate; b. un subiect şi două predicate; c. două subiecte şi un predicat.
29. În care dintre enunţurile de mai jos există predicat nominal:
a. Totul era din cauza lui; b. Budinca aceasta este fără gust; c. Trenul a ajuns fără întârziere.
30. În care dintre enunţurile de mai jos există complement circumstanţial de timp:
a. Ploile din iunie sunt calde; b. Munca din timpul nopţii este c. După accident a plecat.
obositoare;
31. În enunţul: Cum am auzit vocea lui, am şi deschis uşa, cuvântul cum:
a. are funcţie sintactică; b. nu are funcţie sintactică; c. are valoare de conjuncţie
subordonatoare.
32. Enunţul: Stricându-i-se planurile, băiatul s-a supărat pe ai lui, conţine:
a. un subiect; b. două subiecte; c. trei subiecte.
33. În enunţul: Gândesc la viaţa-mi, -mi este:
a. complement direct; b. atribut adjectival; c. atribut pronominal.
34. În enunţul: Iată satul meu, substantivul are funcţie de:
a. subiect; b. complement direct; c. complement de loc.
35. În enunţul: Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt, predicatul este:
a. pare; b. pare de omăt; c. iarba pare.
6. În care dintre următoarele enunţuri există nume predicativ:
a. Ajunsese mai rău decât în urmă cu doi b. Ajunsese mai repede decât cu maşina; c. Ajunsese mai departe decât i se
ani; spusese.
37. În care dintre următoarele enunţuri cum are funcţie de complement circumstanţial de mod:
a. Cum zici că a fost programul? b. Cum ţi-ai dat seama? c. Cum l-a prins l-a amendat.
38. În care dintre următoarele enunţuri există atribut pronominal:
a. Erau vremuri favorabile altora; b. Întârzierea dumnealor aveam s-o c. N-are adresa nimănui.
plătim noi;
39. Predicatul propoziţiei: Ai mei pierduţi sunt, paşă, toţi, este:
a. sunt paşă; b. sunt; c. pierduţi sunt.
40. În enunţul De remarcat că acum era bine, de remarcat este:
a. nume predicativ; b. complement circumstanţial de cauză; c. complement circumstanţial de timp.
41. În care dintre următoarele enunţuri interjecţia are funcţie de subiect:
a. El aude ham-ham la poartă; b. Se aude ham-ham la poartă; c. Se aude un ham-ham gros.
42. În enunţul: Descoperirea obiectului la locul arătat a schimbat datele anchetei, la locul este:
a. atribut substantival prepoziţional; b. complement circumstanţial de loc; c. complement indirect.
43. În enunţul: Mă bucuram la gândul că ar veni, la gândul este:
a. complement circumstanţial de loc; b. complement circumstanţial de cauză; a. complement direct.
44. În enunţul: Oameni de admirat sunt puţini, atributul este:
a. substantival; b. verbal; c. adverbial.
45. În enunţul: Deşi terminase facultatea, nu ştia ce i- ar plăcea să se facă, pronumele relativ are funcţie de:
a. subiect; b. nume predicativ; c. complement direct.
46. Câte dintre cuvintele enunţului: Dar surori mai ai? au funcţie sintactică:
a. unul; b. două; c. trei.
47. Care dintre următoarele enunţuri reprezintă o propoziţie simplă:
a. Constantin Brâncoveanu era b. Afară plouă. c. Nu s-a întâmplat chiar nimic.
luminat şi curajos;
48. În care dintre următoarele enunţuri de duşmani este complement indirect:
a. Fugind de duşmani, a ajuns b. A fost fugărit de duşmani până c. Fuga de duşmani e ruşinoasă.
la un schit; la un schit;
61

49. În enunţul: Cine a făcut aşa ceva este un om rău, predicatul propoziţiei a doua este:
a. este un om; b. este rău; c. este.
50. În enunţul: Nu-mi amintesc nimic, cuvântul nimic este:
a. subiect; b. complement direct; c. complement indirect;
51. În fraza: Cel mai frumos este anotimpul când înfloresc teii, adverbul relativ când introduce:
a. o circumstanţială de timp; b. o atributivă; c. o circumstanţială de cauză.
52. În fraza: Mi-a rămas să repet un capitol, conjuncţia să introduce o subordonată:
a. subiectivă; b. completivă indirectă; c. predicativă.
53. În fraza: Merită să-l stimulăm subordonata este:
a. completivă directă; b. predicativă; c. subiectivă.
54. Fraza: Mama, care are părerile ei, cât e ea de intolerantă, a stat şi apoi s-a răzgândit este corect împărţită în
propoziţii în varianta:
a. Mama1/, care are părerile ei2/, cât e ea de intolerantă3/, a stat şi apoi s-a răzgândit1/;
b. Mama, care are părerile ei1/, cât e ea de intolerantă3, a stat şi apoi s-a răzgândii4/;
c. Mama1/, care are părerile ei2/, cât e ea de intolerantă3/, a stat1/ şi apoi s-a răzgândii4/.
55. În fraza: Incapabil să stea liniştit şi neînchipuindu-şi de ce ar trebui să stea aşa, Mavrodin îşi lăsase la o parte
arma, propoziţia principală este:
a. Incapabil să stea liniştit... b. Incapabil... şi neînchipuindu-şi c. Incapabil... şi neînchipuindu-şi...
Mavrodin; de ce ar trebui; Mavrodin îşi lăsase la o parte- arma.
56. În fraza: Prieteni sunt, sau devin, cei ce lucrează împreună, pentru că sunt siliţi să colaboreze şi, pentru ca să
colaboreze cu succes, trebuie să fie sinceri, şi asta cu mult mai mult atunci când sunt liberi unul faţă de celălalt, există:
a. trei principale, două circumstanţiale de cauză, o completivă indirectă, două subiective, o circumstanţială de scop;
b. trei principale, o atributivă, o circumstanţială de scop, o completivă indirectă, două circumstanţiale de cauză, o subiectivă;
c. două principale, o atributivă, două circumstanţiale de cauză, o completivă indirectă, o subiectivă, o circumstanţială de
timp, o circumstanţială de scop.
57. În care dintre următoarele enunţuri cum introduce o circumstanţială cauzală:
a. Cum am deschis uşa, am b. Cum n-avea timp, a c. Cum mă întorc săptămâna viitoare,
auzit râsetele lor; pornit-o devreme; îţi voi trimite mâine nişte bani.
58. Fraza: Nu s-ar putea spune că ce vrea să facă el este chiar o minune conţine:
a. o subiectivă; b. două subiective; c. trei subiective.
59. În enunţul: Îţi dai seama cărui om îi datorezi succesul tău?, subordonata este:
a. completivă indirectă; b. completivă directă; c. atributivă.
60. În fraza: Îi prinde bine că se spune despre el că ar trebui să ocupe un loc important există:
a. trei subiective; b. două subiective; c. o subiectivă.
61. În fraza: A început să ningă, subordonata este:
a. subiectivă; b. completivă directă; c. predicativă.
62. În fraza: Se gândea că omul acesta, deştept cum este, poate să-l întreacă, propoziţia a doua este:
a. că omul acesta, deştept cum e; b. că omul acesta, deştept... poate; c. că omul acesta... să-1 întreacă.
63. În care dintre următoarele enunţuri unde introduce o completivă circumstanţială de loc:
a. Acesta este satul unde s-a stabilit; b. Nu se ştie unde vom găsi c. L-am condus unde era semnul făcut.
piesa de schimb;
64. În fraza: Nu ştiam că-i tot aceea/De te razimi pe o umbră/Sau de crezi ce-a zis femeia există:
a. o principală, o completivă directă, b. două principale, o completivă c. o principală, o atributivă, două
două subiective şi o completivă directă; directă, o subiectivă şi o atributivă; completive directe şi o subiectivă.
65. În fraza: Nu căuta că-s mic, dar trebile pe care ţi le-oi face eu nu ţi le-face altul, măcar să fie cu stea în frunte există:
a. cinci propoziţii , dintre care b. patru propoziţii, dintre care c. cinci propoziţii, dintre care
două principale; două principale; trei principale.
66. În enunţul: De la o vreme, mama, nemaivăzându-mă şi crezând că-s prin livadă undeva, iese afară, există:
a. o singură propoziţie; b. două propoziţii; c. trei propoziţii.
67. În care dintre seriile de mai jos figurează numai elemente de relaţie ce pot introduce mai-multe tipuri de
subordonate:
a. când, dacă, ce; b. care, cât, să; c. deşi, încât, căci.
68. În fraza: Eu, bunicule, aş vrea să mă fac ce eşti tu, ultima propoziţie este:
a. subiectivă; b. completivă directă; c. predicativă.
69. În care dintre enunţuri există subordonată predicativă:
a. Întrebarea fusese dacă va reuşi; b. Întrebarea dacă va reuşi îl preocupă; c. Se întreba dacă va reuşi.
70. În enunţul: Lipsa lor de grabă mi s-a părut ciudată şi el poate că a observat asta, dar ce l-a determinat să coboare
a fost că m-a văzut, există:
a. două subiective, o predicativă; b. o predicativă, o subiectivă; c. trei predicative, două subiective.
62

71. în care dintre următoarele enunţuri cuvântul funcţionalitate este corect întrebuinţat:
a. Măsurile au vizat funcţionalitatea b. Funcţionalitatea unor unităţi sanitare c. Anumite cuvinte au funcţionalitate
unor unităţi sanitare; este determinată de mai mulţi factori; estetică.
72. Care dintre următoarele enunţuri conţine greşeli de exprimare:
a. S-a întors înapoi cât a putut de repede; b. S-a întors din nou la prima iubire; c. însuşi faptul acesta l-a întors pe dos.
73. Bibliofilul iubeşte:
a. cărţile; b. bibliotecile; c. bibliile.
74. Calofilia este iubirea de:
a. cai; b. frumos; c. scris.
75. Desuet înseamnă:
a. deşucheat; b. abscons; c. învechit.
76. În care dintre următoarele serii apar numai grafii corecte:
a. înnăscut, înnămolire, înot; b. înnebunit, înorat, înapoiere; c. înoda, înecat, înnegurat.
77. În care dintre următoarele serii figurează numai perechi de antonime:
a. sus/ deasupra, înainte/ pe vremuri, b. traducere/ tălmăcire, c. nicăieri/ pretutindeni,
a întreba/ a iscodi; greutate/ volum, aerisit/ aerat; nimic/ tot, amiabil/ ostil.
78. În care dintre următoarele enunţuri apar elemente de argou:
a. Din două şmenuri, în mai puţin de b. Dacă o să munceşti în dorul lelii, c. A făcut puşcărie pentru că a
o lună, ajunsese multimiliardar; n-o să primeşti nici o leţcaie; manglit o valiză la gară.
79. Care dintre următoarele perechi sunt paronime:
a. profunzime/ adâncime; b. conjunctură/ conjectură; c. solitudine/ singurătate.
80. Care dintre următoarele perechi sunt sinonime:
a. insolubil/ insalubru; b. feciorelnic/ fetid; c. întunecat/ obscur.
81. În care din seriile de mai jos figurează numai cuvinte care s-au format în limba română cu sufixul -os:
a. folos, jegos, miros; b. fălos, folos, noros; c. bălos, colos, prinos.
82. Care dintre următoarele perechi de cuvinte sunt antonime:
a. locvace/ taciturn; b. negrăit/ alburiu; c. dezgustat/ îngustat.
83. Prepoziţiile de pe lângă, fără de, de la sunt compuse prin:
a. alăturare; b. abreviere; c. contopire;
84. Care dintre seriile de mai jos conţine numai arhaisme semantice:
a. rost, mişel, nemernic; b. işlic, gugiuman, caimacam; c. cneaz, jimicer, clucer.
85. Sensul corect al neologismelor fortuit, lucrativ, mutual, specios, summum se află în seria:
a. întărit, folositor, reciproc, b. neprevăzut, rentabil, în tăcere, c. întâmplător, rentabil, reciproc,
special, cumul; suspicios, sumă; amăgitor, culme.
86. În care dintre seriile de mai jos apar numai cuvinte scrise corect:
a. obtuz, apţibild, obstacol; b. erbivor, heleşteie, licee; c. proprietar, frustrare, preceptor.
87. În care dintre seriile de mai jos sunt greşeli:
a. bună-voinţă, luare-aminte, b. vasăzică, deopotrivă, îndeajuns; c. du-te-vin-o, linge-blide,
rea-credinţă; poale-n brâu.
88. În care dintre enunţurile de mai jos sunt greşeli:
a. În ceea ce privesc rezultatele, b. Filmul care l-am văzut nu c. Muzeul pe care mă interesează
nu avem a ne plânge. mi-a plăcut. să-l vizitez era închis.
a. Fi atent cu cei din jur! b. Să nu fii nerăbdător cu elevii! c. Nu fi nepoliticos!
90. Care dintre cuvintele următoare este scris corect:
a. greere; b. logoree; c. creem.
Barem de corectare
Testul grilă este alcătuit din 90 de întrebări, pentru fiecare răspuns corect şi complet acordându-se 0,10 puncte. Se
acordă 1 punct din oficiu. În cazul întrebărilor la care sunt corecte mai multe răspunsuri, vor primi puncte numai
răspunsurile complete. Răspunsurile parţial corecte nu vor primi nici un punct.
Rezolvarea testului se face pe foaia de concurs, cu colţ înnegrit, prin umplerea cu cerneală sau pastă albastră sau
neagră a căsuţelor ce corespund variantelor corecte de răspuns.
Model de completare corectă:
Model de completare incorectă:
63

Nu se vor accepta răspunsurile marcate prin haşurare, încercuire, x-uri etc.

Atenţie la corespondenţa dintre numărul întrebării şi numărul răspunsului! Timpul de lucru este de trei (3) ore.
Proba scrisă la Limba engleză (subiect tip B)

Subiectul 1.
1.1 Translate into Romanian:
It is no doubt the quiet of these surroundings that has enabled me to ponder all the more thoroughly these thoughts
which have entered my mind over this past half hour or so. Indeed, but for the tranquility of the present setting, it is possible
I would not have thought a great deal further about my behaviour during my encounter with that man. That is to say, I may
not have thought further why it was that I had given that man the distinct impression that I had never been in the employ of
Lord Darlington. For surely, there is no real doubt that is what occurred.
1.2 Translate into English;
Mai mult decât atât nu mi-a vorbit generalul despre el şi despre rudele sale. M-a reţinut şi nu mi-a dat voie să plec. M-a
întrebat dacă nu vreau să vin să locuiesc în vila lui. Dacă eu voi accepta să locuiesc acolo, m-ar instala chiar în aripa bibliotecii.
El e foarte ocupat şi nu m-ar tulbura. Iar din partea rudelor lui nu voi avea nemulţumiri, rudele nu i-au pătruns încă în casă. I-am
făgăduit că voi reveni zilele următoare şi vom hotărî. Nu era o amânare a refuzului. Speram, dacă trece un timp, chiar scurt, că
generalul va reveni la felul lui singular şi hotărât de a-şi aranja timpul şi ocupaţiile. Credeam sincer că va începe să se ocupe foarte
atent de fermă.
Subiectul 2.
2.1 Finish the following sentences without changing the meaning of the sentence printed before them:
a. He regrets not seeing that movie. / He wishes...
b. Why did you answer so rudely? / I’d rather you...
2.2 Write out the sentences, using the most logical form of the verbs in brackets:
The men arranged the chairs, (make) a place for her at the card table. She (not play) poker since college. For a brief
period of time it (be) the fashion in her class and she was sure she (remember) the game in no time.
2.3 Find the mistake and correct it:
a. Why did you lie the table before they arrived?
b. What means your bad behaviour?
c. The actor is believed to win an important award.
2.4 Use the words in capitals to form new sentences similar in meaning to the original ones. Do not alter the word in
capitals in any way.
a. My hair has been styled eight times this year. (HAD)
b. If you happen to find my glasses, will you put them on the table? (SHOULD)
Subiectul 3
3.1 Consider the following passage from Jane Austen’s Pride and Prejudice: “In spite of her deep-rooted dislike, she
could not be insensible to the compliment of such a man’s affection, and though her intentions did not vary for an instant,
she was at first sorry for the pain he was to receive.”
Consider the relevance of “affection” in the confrontation between “pride” and “prejudice” (100 words)
3.2 Let me not to the marriage of true minds /Admit impediments. /Love is not love /Which alters when it alteration
finds /Or bends with the remover to remove.
Consider the implications of “alteration” in relation to Shakespeare’s perspective of love (“not Time’s fool”) in Sonnet 116.
Barem de corectare
Baremul de corectare este identic cu cel de la Proba de limba engleză – subiecte de tip A.
Proba scrisă la Limba franceză (subiect tip B)

Subiectul 1.
1.1 Traduisez en français:
Pe cei mai mulţi dintre foştii săi colegi de liceu nu-i mai văzuse de cel puţin cincisprezece ani, aşa că, în primul
moment, nu-l recunoscuse pe străinul care o abordase cu atâta familiaritate. Astfel de situaţii sunt întotdeauna stânjenitoare,
deşi totul nu e decât o chestiune de memorie vizuală – poţi să ai sau nu. În plus, e neplăcut să te pomeneşti în faţa cuiva care
ştie cum te numeşti, dar căruia nu-i poţi atribui o identitate.
– M-am schimbat atât de mult? o întrebă necunoscutul.
– Nu ştiu, poate că, dacă n-ai avea barbă şi ochelari...
Făcu un efort să şi-l închipuie fără barbă. Apoi exclamă: Paul!
64

1.2 Traduisez en roumain:
Mais c’était maintenant l’ingénieur qui allait d’un plan à l’autre, repris par le labeur de toute sa vie, enfiévré à la
pensée de l’avenir éclatant qui dormait là.
«Et ce n’est que le début, reprit-il. Regardez ces plans, c’est ici le grand coup, tout un système de chemins de fer
traversant l’Asie Mineure, de part en part... Le manque de communications commodes et rapides a de graves répercussions
sur ce pays si riche, où les voyages et les transports se font toujours à dos de mulet ou de chameau... Imaginez alors quelle
révolution, si la voie ferrée pénétrait jusqu’aux confins du désert! L’Europe s’ouvrirait enfin les portes de l’Orient... Oh!
pour peu que cela vous intéresse, nous en causerons en détail. Et vous verrez, vous verrez!»
Subiectul 2.
2.1 Mettez au discours indirect:
– Le juge tendit à Maigret le journal.
– Lisez-moi ça ... Alors, qu’est-ce que vous en pensez?
– Je pense que ça montre que j’ai raison. Tout va bien, monsieur le juge.
– Vous trouvez? Et si toute la presse de midi redonne l’information?
– Eh bien, ça fera du bruit dans les bureaux pendant quelques heures. La tête d’un homme vaut bien ça!
– Je me demande si j’ai bien fait de vous croire...
2.2 Répondez négativement, en remplaçant les mots soulignés par les pronoms convenables:
– Est-ce qu’il t’a emmenée au théâtre?
– Est-ce qu’elle dit aux enfants ce qu’ils doivent faire?
– Ont-ils rendu les billets aux visiteurs?
2.3 Remplacez les séquences soulignées par des propositions dont vous mettrez les verbes aux modes et aux temps
convenables.
À la tombée de la nuit il quitta la maison endormie.
Après la chute du Gouvernement, le Président a nommé un Premier Ministre par intérim.
Les enfants remirent tout en ordre avant la rentrée de leur père.
Subiectul 3. „Faut-il toujours dire la vérité?“ Vous exposerez votre opinion dans un développement composé,
argumenté et illustré d’exemples (30 à 35 lignes).
Barem de corectare
Baremul de corectare este identic cu cel de la Proba de limba franceză – subiecte de tip A.
Proba scrisă la Limba germană (subiect tip B)

Subiectul 1. Übersetzen Sie ins Rumänische!
Die junge Frau oben auf der Tribüne hatte den Kopf an die Schulter ihres Nachbarn gelehnt und schlief; in ihren
Armen lag ein Baby. Unten, im Saal des Bundestages, hielt der Bundeskanzler an diesem 18. April 2002 eine Rede, die er
als historisch bezeichnete: Es war die erste Regierungserklärung im Bundestag zur Familienpolitik. Einmal blickte der
Redner hinauf in die Sitzreihen und lächelte, als er die ruhig schlafende Mutter sah. Gerade hatte er gesagt, dass die
Bundesregierung, wenn sie wiedergewählt wird im September, vier Milliarden Euro für die Ganztagsbetreuung von
Kindern plant und das Kindergeld noch einmal erhöhen will! Familie ist ein Thema, das besser geeignet ist als jedes andere,
die Menschen für Politik zu interessieren.
Subiectul 2. Drücken Sie die unterstrichenen Teile im Text (...) durch andere Worte aus!
Subiectul 3. Bilden Sie indirekte Fragen nach folgendem Muster!
a. Der Bus fährt alle zehn Minuten, (Wie oft?)
Können Sie mir sagen, wie oft der Bus fährt?
b. Der Taxistand ist da drüben, (Wo?)
c. Die Straße ist wegen Bauarbeiten gesperrt. (Warum? /Weshalb?)
d. Es ist gleich sieben. (Wie?)
e. Die Banken schließen heute um 16 Uhr, (Wann?)
f. Der Fernsehturm ist 150 Meter hoch. (Wie?)
g. In diesem Haus befindet sich das Fremdenverkehrsamt. (Was?)
h. Hier wohnt niemand. (Wer?)
i. Kosmetikartikeln können Sie auch aus der Apotheke kaufen. (Woher?)
j. Zum Bahnhofkommen Sie am schnellsten mit der U-Bahn. (Womit?)
Subiectul 4. Was passt zusammen?
z.B.: a. 4. - Thomas hat großen Hunger.
a. Thomas hat; l. mir heute nichts.
b. Es gelingt; 2. mein Problem.
65

c. Er kennt; 3. mir dein Auto?
d. Leihst du; 4. großen Hunger,
e. Ich danke; 5. ein guter Fachmann.
f. Er wird; 6. dir für die Hilfe.
Barem de corectare
Baremul de corectare este identic cu cel de la Proba de limba germană – subiecte de tip A.
Proba scrisă la Limba rusă (subiect tip B)

Subiectul 1. УПРАЖНЕНИЯ
1.1. Вместо точек вставьте подходящий глагол движения в нужной форме.
1. С какой скоростью обычно... самолеты? (лететь-летать). 2. Вчера весь день мы... по городу (идти-ходить). 3. Мы
всегда... улицу быстро (перейти-переходить). 4. Oна несколько раз... в аптеку, но лекарство ещё не готово (идти-
ходить). 5. Спортсменки тренируются на стадионе и в бассейне: они бегают, ... (плыть-плавать). 6. Сегодня этот
самолёт... в Москву (лететь-летать). 7. Брат сейчас... в поликлинику, чтобы вызвать врача (бежать-бегать).8. Я
всегда... с собой документы (нести-носить). 9. Её брат шофёр. Он хорошо... машину (вести-водить).
1.2. Раскройте скобки:
1. Утром она ходила в магазин за (молоко). 2. В этом рассказе говорится о (судьба) слепого музыканта. 3. Мы
подходим к (это здание). 4. Они часто говорят о (свое будущее). 5. После (уроки) ученики гуляли в парке. 6.
Около (наша школа) находится городской парк. 7. Наши друзья ходят в походы по (суббота). 8. Благодаря
(помощь) брата, я правильно ответила на все вопросы. 9. Чехов написал много (повести и рассказы).
Subiectul 2. ПЕРЕВЕДИТЕ НА РУССКИЙ ЯЗЫК:
Când vorbim, ascultăm sau citim despre Moscova, în mod obligatoriu ne gândim la Kremlin. Kremlinul este simbolul
Moscovei. Kremlinul este cea mai veche parte a capitalei Rusiei. în prezent acesta este unul din cele mai frumoase
ansambluri de arhitectură nu numai din Moscova, ci şi din întreaga ţară.
Spre sfârşitul secolului al XIV-lea, în jurul Kremlinului a fost construit un zid din piatră albă. La sfârşitul secolului al
XV-lea, Moscova a devenit capitala statului centralizat rus. Oraşul a început să se dezvolte. Aici au fost construite multe
catedrale, turnuri. Acum Kremlinul are 20 de turnuri. Pe unul dintre aceste turnuri se află renumitul orologiu al Kremlinului,
ale cărui bătăi se pot auzi în fiecare zi la radio.
Subiectul 3. ПЕРЕВЕДИТЕ НА РУМЫНСКИЙ ЯЗЫК:
Творчество великого румынского поэта Михая Эминеску стало теперь мировым явлением благодаря труду
многочисленных прекрасных переводчиков. В настоящее время произведения Эминеску пользуются широкой
популярностью в различных странах земного шара.
Начиная с 1881 года, когда в Бонне впервые в мире были опубликованы его стихотворения на немецком
языке, лирика Эминеску заняла достойное место в мировой литературе. Много произведений великого лирика
были переведены на десятки языков мира. „Произведения Эминеску принадлежат всем временам“ – говорила
переводчица стихов поэта на английский язык. Среди сборников, которые были изданы в последнее время за
рубежом, следует отметить произведения Эминеску в переводе польского поэта Добровольского, сборники
стихов на испанском языке и другие.
Subiectul 4. НАПИШИТЕ СОЧИНЕНИЕ НА ТЕМУ: „Место и роль Александра Сергеевича Пушкина в
русской литературе.“ (изложение – максимум 1,5-2 страницы)
Barem de corectare
Baremul de corectare este identic cu cel de la Proba de limba rusă – subiecte de tip A.
Proba scrisă la Limba italiană (subiect tip B)

Subiectul 1.
1.1 Tradurre in romeno:
II parroco del villaggio. Don Abbondio, aveva incontrato pochi minuti prima i soldatacci mandati da un prepotente
signorotto locale, i quali gli avevano proibito, se voleva salvare la vita, di celebrare il matrimonio tra Renzo e Lucia. Il
dialogo si svolge ora tra la vecchia e affezionata domestica Perpetua e lo spaventatissimo Don Abbondio. Quest’ultimo,
ansante e tremante di paura, entra in casa. Non sfugge a Perpetua il dramma e la tempesta che scuotono il cuore di Don
Abbondio e preoccupata domanda cosa sia successo. Abbandonandosi distrutto sul suo seggiolone, il povero prete mostra
di non volere dire una parola. Qualcosa di grave è avvenuto, è chiaro, e Perpetua si ostina ad aprire una breccia nel silenzio
atterrito di Don Abbondio.
66

1.2 Tradurre in italiano:
Inundaţiile devastatoare din ultimul timp au afectat atât o mare parte din ţările europene cât şi Asia, provocând pagube
uriaşe şi pierderea de vieţi omeneşti. Un ziar german se întreba, în legătură cu această nenorocire: „Trebuie să ne gândim
dacă nu cumva noi înşine suntem cei care provoacă forţa distructivă a apelor, prin dezvoltarea adesea excesivă a civilizaţiei
noastre şi prin agresarea insistentă a mediului natural“.
Subiectul 2. Completare le seguenti frasi:
2.1 con il futuro dei verbi tra parentesi:
¾ Se Mario non (avere) impegni, (venire) certamente alla nostra festa.
¾ Il professore italiano (arrivare) domani in aereo, (tenere) una sola conferenza all’accademia e (ripartire) il giorno stesso.
¾ Io, personalmente, non (bere) questa medicina. E orribile!
2.2 con i pronomi personali adatti:
¾ Chiamerei suo figlio, ... sgriderei per quello che ha fatto e ... proibirei di uscire di casa.
¾ Maria non è riconoscente: tu ... fai del bene e lei... parla sgarbatamente.
¾ A Giulia, io quei libri .... manderei anche subito se sapessi che ha intenzione di leggere....
2.3 con l’antonimo degli aggettivi tra parentesi:
¾ Le popolazioni più (sazie) del mondo devono essere aiutate dalla comunità internazionale.
¾ Per un ragazzo (pigro) come lui, la televisione non rappresenta un vero pericolo.
¾ Anche se non troppo (avaro), lui non esita ad aiutare i suoi amici.
Subiectul 3. Redigere un breve saggio (circa 150 parole) sull’argomento:
„Quali sono, secondo te, i maggiori problemi della gioventù dei nostri giorni.“
Barem de corectare
Baremul de corectare este identic cu cel de la Proba de limba italiană – subiecte de tip A.
Proba scrisă la Limba spaniolă (subiect tip B)

Subiectul 1. El poeta Manuel Gutiérrez Nájera (1859-1895) decía: „El drama más contundente del hombre, el de la
búsqueda de la identidad, estalla justo en los albores de la vida, precisamente porque en estos momentos el querer ser
significa dejar de querer ser ahora. Es por esto que vivimos la juventud como una enfermedad, una enfermedad que se
cura poco a poco.“
En tu opinión, ¿sigue válido el alegato del poeta mexicano? Explorando el significado del fragmento anterior y a partir
de tus propias reflexiones, realiza un breve ensayo titulado Juventud e identidad. Se recomienda que tu trabajo tenga una
extensión máxima de 50 renglones.
Subiectul 2. Traduce al rumano:
Me siento en un banco de la calle a hacer la digestión. El tráfico, que hasta ahora era prácticamente inexistente, se va
densificando por momentos. Esto sucede porque todo el mundo está volviendo a la ciudad. [... ] La densidad del tráfico es
una de las cosas que más preocupado tiene a su alcalde. Éste ha recomendado en varias ocasiones el uso sustitutivo de la
bicicleta. Quizá la gente haría más uso de la bicicleta si la ciudad fuera más llana. Otra solución sería que el Ayuntamiento
pusiera bicicletas a disposición de los transeúntes en la parte alta de la ciudad, con las cuales éstos podrían ir al centro muy
de prisa y casi sin pedalear. Una vez en el centro, una empresa concesionaria se encargaría de meter las bicis en camiones y
volverlas a llevar a la parte alta. A lo sumo, habría que colocar una red en la parte baja de la ciudad para impedir que los
menos expertos se cayeran al mar una vez efectuado el trayecto descendente. Quedaría pendiente, claro está, la forma en
que la gente que hubiera bajado al centro en bicicleta volvería a la parte alta, pero esto no es cosa que deba preocupar al
Ayuntamiento. (Eduardo Mendoza – Sin noticias de Gurb)
Subiectul 3. Traduce al español:
Mi se întâmplă destul de frecvent să primesc scrisori de la oameni pe care nu-i cunosc. Nu mă refer la marile plicuri
pline cu strofe şi rime pe care poeţii încă nepublicaţi mi le trimit, gest, din păcate, lipsit de orice finalitate publică, pentru că
opiniile mele, oricât de entuziaste, nu dispun de nici un spaţiu tipografic pentru afirmarea lor. Mă refer la scrisorile venite de
la cei cărora pagina li se adresează fără a le pretinde răspuns. De fiecare dată primirea unei astfel de scrisori îmi pune
probleme de nerezolvat. Pentru că – cinstit vorbind – ce aş putea răspunde eu unei scrisori în care se exprimă gânduri şi
sentimente declanşate de un gând sau de un sentiment exprimat de mine. Ar fi, desigur, foarte simplu să mă simt mândră de
toate aceste mărturisiri, dacă nu aş şti că meritul meu nu este decât cu foarte puţin mai mare decât al lor, dacă nu aş şti că
întâlnirea ideală dintre scriitor şi cititor are loc întotdeauna la mijlocul drumului dintre ei. Pentru că mereu, întorcându-mă la
analiza celui mai exclusiv uman dintre actele omeneşti, lectura, ajung la concluzia că este asemenea unui han spaniol, în
care fiecare mănâncă ceea ce îşi aduce de acasă. (Ana Blandiana – Autoportret cu palimpsest)
Subiectul 4.
4.1 Adapta las siguientes oraciones al estilo indirecto pasado. Haz todas las modificaciones que consideres necesarias
para la nueva situación comunicativa:
67

a. „Se lo dejo - agregó – con tal de que me lo devuelvan mañana mismo sin falta“.
b. „Cuando vaya a visitarte – le contestó Marta –, me tienes que presentar a tus padres“.
c. Pelé señaló el pasado martes: „La ley que rige los contratos de los futbolistas es, en mi opinión, un resabio de esclavitud“.
4.2 Escribe la forma correcta de la palabra que falta:
a. Yo ya he terminado, podemos irnos... tú quieras.
b. Anda, vamos, que te invito... comer.
c. No se puede confiar en él; lo hace todo a... loco, deprisa y corriendo.
d. En la Plaza del Sol se encuentra la sede de la Presidencia de Madrid,... reloj emite las campanadas que anuncian el año
nuevo a todos los españoles.
4.3 Sustituye los infinitivos que van entre paréntesis por las formas verbales adecuadas:
a. Tu jefe te ha llamado y ha dicho que le.. (ir) a ver mañana.
b. – ¿Dónde está el chico?
– Está en su cuarto... (oír) la radio.
c. Cuando el alcalde... (introducir) la nueva normativa de tráfico, el centro estará menos atascado.
d. Me gusta que siempre me... (sonreír) cuando me ves.
4.4 Lee las siguientes frases y elige la forma adecuada:
a. ¿... (a qué / cuál) prefieres, el blanco o el negro?
b. – ¿Que hiciste anoche?
–... (fui / estuve) en el teatro.
c. El mejor camino es tomar la carretera que va... (por / para) Madrid.
d. En... (el guía / la guía) del Museo no aparece dónde está esta pintura. Pregunta a... (ese guía / esa guía).
4.5 Reconstruye las ingeniosas frases de Ramón Gómez de la Serna utilizando un fragmento de cada una de las
columnas; conjuga el verbo de la columna B en la forma apropiada:
A B C
1. El agua ... (sonar)... ... de paseo.
2. Las flores que no ... (volver)... ... a máquina de escribir de la muerte.
3. La “q” es una “p” que ... (oler)... ... el pelo en las cascadas.
4. La ametralladora ... (soltarse)... ... son flores mudas.
Barem de corectare
Baremul de corectare este identic cu cel de la Proba de limba spaniolă – subiecte de tip A.
Proba scrisă la Limba latină (subiect tip B)

Subiectul 1.
1.1 Traduceţi textul următor:
His rebus gestis, Curio se in castra ad Bagradam recipit atque universi exercitus conclamatione imperator appellatur,
posteroque die Uticam exercitum ducit et prope oppidum castra ponit. Nondum opere castrorum perfecto, equites ex
statione nuntiant magna auxilia equitum ab rege missa Uticam venire; eodemque tempore vis magna pulveris cemebatur.
Novitate rei Curio permotus praemittit equites qui primum impetum sustineant ac morentur.
1.2 Faceţi analiza morfosintactică a cuvintelor şi sintagmelor următoare:
gestis, in castra, venire, sustineant.
Subiectul 2.
2.1 Caracterizaţi succint (în maximum o pagină) opera lui Horatius.
2.2 Traduceţi în limba latină:
Caesar scrie că obiceiurile (mos) germanilor se deosebesc (differre) mult de cele ale galilor. Căci cei dintâi nu
stăpânesc (habere) un ogor (ager) anume (certus), ci îl primesc (recipere) anual (quotannis) de la magistraţi, ca să-l cultive
(colere).
Notă: Candidaţii pot folosi Dicţionarul Latin-Român.
Barem de corectare
Se acordă o notă (între 1 şi 10) pentru subiectele 1.1 şi 1.2, cumulate, şi alta, pe aceeaşi scară, pentru subiectele 2.1 şi 2.2,
cumulate. La fiecare dintre cele două notări se acordă câte 1 punct din oficiu. Nota finală rezultă din media celor două note
parţiale. Din cuplul .1.1-1.2, traducerea valorează 7 p., iar analiza morfo-sintactică, 2. Din aceste valori maxime se vor
scădea câte 0,10-0,50 p. pentru greşelile de morfologie, sintaxă sau lexic, în funcţie de gravitatea lor; se consideră mai gravă
neidentificarea unui ablativ absolut sau a unui acuzativ cu infinitiv decât o confuzie de timp sau de caz. Neînţelegerea
textului se taxează cu 3-6 puncte, după întinderea şi profunzimea erorii.
68

Din cuplul 2.1-2.2, subiectul de literatură valorează 6 p. şi retroversiunea, 3. La literatură, se iau în considerare atât
corectitudinea şi bogăţia informaţiei, cât şi capacitatea de sintetizare şi eleganţa de expresie a candidatului. La retroversiune,
depunctarea se face ca şi la traducerea din latină. O teză care impresionează prin corectitudine, prin demonstrarea obiceiului
traducerii şi prin amploarea cunoştinţelor de literatură va putea fi recompensată cu un punct în plus.
Se vor sancţiona drastic greşelile de limba română.
Proba scrisă la Limba română

(pentru specializările B la care examenul s-a susţinut prin Limba română)
1. În care dintre următoarele serii apar numai adjective ce pot avea grade de comparaţie:
a. desăvârşit, general, ritmic; b. teribil, indiferent, insuportabil; c. obedient, generos, imprudent.
2. Formele duble de plural ale substantivelor curenţi/curente, globi/globuri, termeni/termene:
a. sunt variante admise de limba literară, indicând acelaşi obiect;
b. sunt variante admise de normele limbii literare, indicând obiecte diferite;
c. sunt variante din care limba literară admite o singură formă.
3. În care dintre seriile următoare apar numai forme corecte de genitiv:
a. buneistări, bunei credinţe, b. bunăstării, bună-credinţei, c. bunăstării, bunei-credinţe,
bunei-cuviinţe; bună-cuviinţei; bunei-cuviinţe.
4. Forma de masculin plural a articolului nehotărât un este:
a. unul; b. nişte; c. doi.
5. În care dintre următoarele serii pronumele posesive nu indică mai multe obiecte posedate:
a. a noastră, al vostru, ai noştri; b. ale mele, ai tăi, al său; c. al meu, a sa, a voastră.
6. Alegeţi forma corectă a pronumelui relativ care din enunţul: Aceasta este o acţiune ... efect va fi resimţit mult
mai târziu:
a. al cărei; b. a cărui; c. al cărui.
7. Enunţul: Eu nu mai pot să merg repede ca tine conţine:
a. un adverb; b. trei adverbe; c. patru adverbe.
8. În enunţul: Ce tare miroase a parfum, cuvântul a este:
a. prepoziţie cu regim de acuzativ; b. adverb; c. articol genitival.
9. Numeralul ordinal corespunzător numeralului cardinal opt este:
a. al optălea; b. al optulea; c. o optime.
10. Forma corectă de imperativ negativ pentru persoana a Il-a singular a verbului a avea este:
a. n-ai; b. n-aibi; c. n-avea.
11. Cuvântul cei din enunţul: Ei aleargă alături de cei pe care i-au mai depăşit, are funcţie de:
a. adjectiv demonstrativ; b. articol demonstrativ; c. pronume demonstrativ.
12. În enunţul: Tocmai el s-a găsit să vorbească, cuvântul tocmai este:
a. adverb de mod pe lângă b. adverb de întărire pe lângă c. adverb de întărire pe
verbul s-a găsit; verbul să vorbească; lângă pronumele el.
13. În enunţul: Nici un elev nu a obţinut punctajul maxim, nici un este:
a. numeral; b. pronume negativ; c. adjectiv pronominal.
14. În enunţul: Mi-e foame, substantivul este în cazul:
a. nominativ; b. acuzativ; c. dativ.
15. În enunţul: Trebuia să fi învăţat mai bine, verbul a fi este:
a. auxiliar; b. copulativ; c. predicativ.
16. Formele de persoana a Il-a plural ale imperativului sunt identice cu:
a. cele de persoana a II-a plural b. cele de persoana a III-a singular c. cele de persoana a II-a
de la indicativ prezent; de la indicativ prezent; singular indicativ prezent.
17. În care dintre următoarele enunţuri apare articolul posesiv a:
a. Casa lor e mai mare decât a noastră. b. Camera a început să miroasă a c. Prima grijă a fetei a fost să repare
mucegai. cuibul a două rândunele.
18. Alegeţi forma corectă:
a. celor mai multor băieţi; b. celor mai mulţi băieţi; c. cei mai multor băieţi.
19. În enunţul: Îi displace orice spune, cuvântul îi este în cazul:
a. nominativ; b. dativ; c. acuzativ.
20. Cuvintele subliniate sunt atribute adjectivale: bunica lui, mama ei, părinţii lor:
a. da; b. nu; c. după caz.
21. În care dintre următoarele serii apar numai forme corecte:
a. grotescă, pitorescă, patriotă; b. grotească, pitorească, patrioată; c. grotescă, pitorească, patrioată.
22. în care dintre exemplele de mai jos apar greşeli:
69

a. Ioane, nu fi obraznic! b. Creind opere durabile, veţi avea c. Ele înşile au cerut să nu le
satisfacţii. mai vizităm.
23. Conţine în totalitate cuvinte care au omonime seria:
a. lin, port, gol; b. nul, vază, mână; c. păr, parcă, la.
24. Care dintre adjectivele de mai jos se află la gradul comparativ:
a. la fel de discret; b. mai isteţ; c. teribil.
25. În enunţul: Prietenul tău este mai atent decât fratele meu, decât fratele are funcţie de:
a. complement circumstanţial de mod; b. complement indirect; c. nume predicativ.
26. În enunţul: A stat ce a stat şi a plecat, ce este:
a. pronume relativ cu valoare adverbială; b. pronume interogativ; c. pronume nehotărât.
27. În care dintre următoarele enunţuri cui are rol de subiect:
a. Mergeţi pe la casa cui vreţi. b. Mergeţi pe la casa cui vă are. c. Mergeţi pe la casa cui vă place
să mergeţi.
28. În enunţul: De bucuria lui Vasile se bucurau cu zâmbete largi cei de pe margini, părţile de propoziţie sunt în
număr de:
a. şapte; b. cinci; c. opt.
29. Numeralul din enunţul: Au venit doisprezece copii.
a. are funcţie de atribut; b. are funcţie de subiect; c. nu are funcţie sintactică.
30. Câte funcţii sintactice există în enunţul: Măria, tare frumoasă te-ai făcut!
a. cinci; b. trei; c. una.
31. În care dintre enunţurile de mai jos există numeral:
a. Au plecat unul câte unul. b. S-au bucurat amândoi. c. Am vorbit cu o veche prietenă.
32. În enunţul: Din ce colţ de ţară a venit? cuvântul ce îndeplineşte funcţie de:
a. complement indirect; b. atribut pronominal; c. atribut adjectival.
33. În enunţul: Doi elevi au absentat, numeralul:
a. are funcţie de atribut adjectival; b. are funcţie de subiect; c. nu are funcţie sintactică.
34. În enunţul: Nu ştiu al cui copil a venit, al cui are funcţia de:
a. atribut; b. complement direct; c. subiect.
35. Complementul circumstanţial de scop din enunţul: A doua zi, de repezit ce era, iarăşi aşa făcu, fără să-şi mai
aducă aminte că plecase în peţit, este exprimat prin:
a. substantiv cu prepoziţie; b. verb la participiu; c. verb la supin.
36. În enunţul: Altul este al tău suflet/Alţii ochii tăi acum, există:
a. două predicate nominale şi b. un singur predicat nominal, c. patru atribute şi un predicat nominal.
două atribute; un subiect şi un atribut;
37. În enunţul: La ce să mai fi rămas acolo!, la ce este:
a. complement circumstanţial de cauză; b. complement circumstanţial de scop; c. complement indirect.
38. În enunţul: Îţi ajunge cât ai câştigat, ajunge este:
a. verb personal; b. verb impersonal; c. verb copulativ.
39. În enunţul: Am oroare de minciună, de minciună este:
a. complement indirect; b. atribut; c. complement circumstanţial de cauză.
40. În care dintre enunţuri -i are valoare morfologică de verb:
a. Dă-i înainte, că e bine ce faci; b. Faţa-i albă se ghicea în întuneric; c. De-i veni repede, te-oi ajuta.
41. Al doilea predicat din fraza: Ceea ce umbrea vâlceaua era un salcâm uriaş este:
a. era uriaş; b. era; c. era un salcâm.
42. În enunţul: Spune-le alor mei să mă aştepte, alor mei are funcţie de:
a. atribut pronominal; b. atribut adjectival; c. complement indirect.
43. În enunţul: Cel mai mic era mai bun, cel mai mic are funcţie de:
a. subiect; b. nume predicativ; c. atribut adjectival.
44. În enunţul: Deştept, el se remarcă printre colegi, cuvântul deştept este:
a. atribut adjectival izolat cu nuanţă b. complement circumstanţial de c. apoziţie substantivală.
circumstanţială de cauză; cauză;
45 În enunţul: Iacă, ăsta mi-e norocul!, interjecţia:
a. are funcţie sintactică de b. are funcţie sintactică de subiect; c. nu are funcţie sintactică.
predicat verbal;
46. În enunţul: Nu te mai gândi la ce s-a petrecut, la ce are funcţie de:
a. subiect; b. complement indirect; c. complement direct.
47. În care dintre enunţurile de mai jos există predicat verbal:
a. Se poate intra în această casă. b. Eu pot fi înşelat. c. Pare bucuros de reuşită.
48. Indicaţi în care dintre enunţurile de mai jos există câte trei funcţii sintactice:
70

a. Numai unul să rămână; b. Nu din cauza lui Paul nu s-ar fi întors. c. Doar taică-său pleacă la munte.
49. Forma de acuzativ a pronumelui personal o, inclusă în locuţiunea verbală a rupt-o la fugă:
a. are funcţia sintactică de b. nu are funcţie sintactică, întrucât c. poate fi orice fel de complement.
complement direct; are valoare neutră;
50. În care dintre enunţurile de mai jos există complement circumstanţial de cauză:
a. S-a supărat pe tine. b. Din asta s-a supărat. c. A plâns de supărare.
51. Fraza: Acesta fu lucrul cel mai uşor, de vreme ce maica Filofteia se părea că nu are în mănăstire altă însărcinare
decât pe cea de călăuză este corect împărţită în propoziţii în seria:
a. Acesta fu lucrul cel mai uşor1/, de vreme ce maica Filofteia se părea2/că nu are în mănăstire altă însărcinare decât pe cea
de călăuză3/.
b. Acesta fu lucrul cel mai uşor1/, de vreme ce2/ maica Filofteia3/ se părea2/ că nu are în mănăstire altă însărcinare decât pe
cea de călăuză3/.
c. Acesta fu lucrul cel mai uşor1/, de vreme ce maica Filofteia se părea2/ că nu are în mănăstire altă însărcinare3/ decât pe cea
de călăuză4/.
52. Subordonata din fraza: Că ai minţit, te priveşte numai pe tine, este:
a. circumstanţială concesivă; b. subiectivă; c. atributivă.
53. Subordonata din fraza: Mi-a rămas să mă interesez de acest lucru, este:
a. circumstanţială de scop; b. completivă directă; c. subiectivă.
54. Indicaţi felul subordonatei introduse prin conjuncţia subordonatoare dacă din enunţul: Dacă voi nu mă vreţi,
eu vă vreau:
a. circumstanţială condiţională; b. circumstanţială de cauză; c. circumstanţială concesivă.
55. Indicaţi felul ultimei propoziţii din enunţul: Ar fi bine dacă am şti unde locuieşte:
a. circumstanţială de loc; b. completivă directă; c. subiectivă.
56. În enunţul: Văzând eu că mi-am aprins paie-n cap cu asta, am şterpelit-o de acasă numai cu beşica cea de porc,
nu cumva să-mi ia tata ciubotele şi să rămân de ruşine înaintea tovarăşilor, există:
a. patru predicate verbale; b. trei predicate verbale; c. două predicate verbale.
57. În fraza: Mi-amintesc vara când ne-am cunoscut, subordonata este:
a. atributivă; b. subiectivă; c. circumstanţială de timp.
58. În care dintre enunţurile de mai jos apare subordonată subiectivă:
a. Toţi au ajuns cum ai prevăzut. b. Destul că te-am ajutat anul trecut. c. Totul pare să corespundă
pretenţiilor noastre.
59. În care dintre enunţurile de mai jos apare subordonată predicativă:
a. Paul nu mai este cum îl ştiam. b. Fraţii mei au rămas unde i-am lăsat. c. Fireşte că au dreptate.
60. În enunţul: Cine te-a îndemnat să faci una ca asta? ultima propoziţie este:
a. subiectivă; b. completivă indirectă; c. predicativă.
61. În fraza: Fără să fi citit mult, el scria binişor, subordonata este:
a. circumstanţială de mod; b. circumstanţială concesivă; c. circumstanţială de timp.
62. În care dintre următoarele enunţuri cum introduce o subordonată circumstanţială temporală:
a. Cum o iei la dreapta, dai de casa lor. b. Îmi place cum începe ziua. c. S-a dus vestea cum lucrează ea.
63. În enunţul: Lui Bologa i-a fost ruşine că s-a gândit măcar să treacă la inamic, există:
a. o principală, o atributivă şi b. o principală şi două completive c. o principală, o subiectivă şi o
o completivă indirectă; indirecte; completivă indirectă.
64. În fraza: Nu ştiu cum se cheamă satul acesta, dar ştiu că pretutindeni unde m-am dus, unde s-a vorbit româneşte
este pământul patriei mele, propoziţia care conţine ultimul predicat este:
a. o circumstanţială de timp; b. o completivă directă; c. o principală.
65. Enunţul: Era să se întâmple o boacănă:
a. conţine o subordonată subiectivă; b. conţine o subordonată predicativă; c. nu conţine nici o subordonată.
66. Propoziţia subordonată din fraza: Predealul este o staţiune cum nu-ţi poţi imagina, este:
a. predicativă; b. atributivă; c. circumstanţială de mod.
67. În enunţul: De remarcat că, până acum, ar fi putut termina de scris, există:
a. două propoziţii; b. o propoziţie; c. trei propoziţii.
68. În enunţul: Fata se făcu albă cum e varul, adverbul relativ cum introduce:
a. o predicativă; b. o completivă de mod; c. o atributivă.
69. În fraza: Se temea că, dacă ar fi încercat s-o stânjenească, s-ar fi năpustit toţi asupra lui să-l linşeze, deşi fără nici
o dreptate, fiindcă el nu le dorea răul, ci dimpotrivă, avea datoria să le apere munca, există:
a. o principală, două completive indirecte, o circumstanţială condiţională, o completivă directă, o circumstanţială concesivă,
două circumstanţiale cauzale, o atributivă;
b. o principală, două completive indirecte, o circumstanţială condiţională, două circumstanţiale de scop, o circumstanţială
concesivă, o circumstanţială cauzală, o atributivă;
71

c. o principală, o completivă indirectă, o circumstanţială condiţională, o completivă directă, o circumstanţială de scop, o
circumstanţială concesivă, două circumstanţiale cauzale, o atributivă.
70. Adverbul relativ unde poate introduce o subordonată:
a. completivă indirectă; b. circumstanţială cauzală; c. circumstanţială consecutivă.
71. Indicaţi în care dintre următoarele serii de cuvinte figurează numai neologisme:
a. sigur, primitor, ultim; b. sursă, primitiv, optim; c. sincer, primenit, optime.
72. Cuvintele a înlătura, a întruchipa, a îngenunchea s-au format prin:
a. derivare; b. compunere; c. conversiune.
73. Alegeţi forma corectă a cuvântului:
a. preşedinţie; b. preşedenţie; c. preşidinţie.
74. Cuvântul anxietate este sinonim cu:
a. stupoare; b. nedumerire; c. teamă.
75. Identificaţi exprimările greşite:
a. Toată nuvela s-a axat decât pe o b. Prefera mai bine să nu fi ştiut nimic. c. Pesimismul deznădăjduit şi furibund
întâmplare stranie. al acestui om m-a deranjat întotdeauna.
76. Care dintre perechile de mai jos conţine sinonime:
a. miop/ prevăzător; b. neruşinat/ impudic; c. expeditiv/ predestinat.
77. Enunţul: Nu fă şi tu ca tinerii care crează într-una probleme conţine:
a. două greşeli; b. o greşeală; c. trei greşeli.
78. În care dintre următoarele serii de cuvinte apar numai termeni aparţinând aceleiaşi familii lexicale:
a. cânt, cântecel, descânta, cantor; b. fi, fiinţă, nefiresc, fire; c. putere, tărie, forţă, vigoare.
79. Sinonim al cuvântului vindicativ este:
a. răzbunător; b. vindecător; c. pretenţios.
80. Perechile: atlas/ atlaz, albastru/ alabastru, aluzie/ iluzie sunt:
a. sinonime; b. paronime; c. omonime.
81. În care dintre următoarele serii apar numai cuvinte derivate:
a. răscumpărare, nefiresc, viitor; b. biologie, litografie, hidrolog; c. motonavă, inaccesibil, reciclare.
82. Termenul erudiţie înseamnă:
a. înrudire a două popoare; b. cultură vastă într-un domeniu; c. proces de erodare.
83. Care dintre enunţurile de mai jos conţine greşeli:
a. Toţi macagii se strânseseră în b. Câţiva membrii ai guvernului au c. Fiii lui au ochi albaştri.
faţa intrării in gară. demisionat la aflarea veştii.
84. În care din seriile de mai jos figurează numai cuvinte care s-au format în limba română cu sufixul -aş:
a. gulaş, malgaş, puşcaş; b. trăpaş, făraş, fruntaş; c. golaş, pălmaş, plutaş.
85. Sunt corect cuplate sinonimele:
a. îndrăzneală/ aplomb, cumplit/ b. autohton/ aborigen, ramificaţie/ c. groaznic/ abominabil, searbăd/
atroce; arborescentă; anost.
86. Care dintre şirurile de mai jos conţine forme corecte:
a. ambiguu, ambiguă; b. ambiguu, ambiguuă; c. ambigu, ambiguă.
a. Iaţi-le şi vino după mine. b. Ia-ţi-le şi vino după mine. c. Ia-ţi-le şi vin-o după mine.
88. În care dintre următoarele enunţuri apar exprimări pleonastice:
a. Acest produs farmaceutic trece b. Alegătorii l-au ales pe candidatul cu c. Nu mai reţinea vorbele pe care le
drept panaceu universal. cele mai puţine şanse de reuşită. rostise oratorul.
89. În care dintre şirurile de mai jos există greşeli:
a. înnorat, înnăbuşit, înnobilat; b. arctic, succint, complecşi; c. râjniţă, împrejmuire, jneapăn;
90. În care dintre enunţurile de mai jos există greşeli:
a. Elevii cel mai bine pregătiţi iau b. Elevii cei mai bine pregătiţi iau c. Elevii cel mai bine ar fi să înveţe.
note mari. notele cele mai mari.
Barem de corectare
Testul grilă este alcătuit din 90 de întrebări, pentru fiecare răspuns corect şi complet acordându-se 0,10 puncte. Se
acordă 1 punct din oficiu. În cazul întrebărilor la care sunt corecte mai multe răspunsuri, vor primi puncte numai
răspunsurile complete. Răspunsurile parţial corecte nu vor primi nici un punct.
72

FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE ................................................................50

Str. Edgar Quinet, nr. 7, tel. 312.13.13.................................................................................................................50
Proba scrisă la Limba engleză (subiect tip A) ................................................................................................50
Barem de corectare .......................................................................................................................................51
Proba scrisă la Limba Franceză (subiect tip A)..............................................................................................52
Proba scrisă la Limba germană (subiect tip A)...............................................................................................53
Proba scrisă la Limba rusă (subiect tip A) ......................................................................................................54
Barem de corectură.......................................................................................................................................54
Proba scrisă la Limba italiană (subiect tip A).................................................................................................55
Proba scrisă la Limba spaniolă (subiect tip A) ...............................................................................................56
Proba scrisă la Limba japoneză (subiect tip A) ..............................................................................................57
Proba scrisă la Limba chineză (subiect tip A) ................................................................................................58
Proba scrisă la Limba arabă (subiect tip A) ....................................................................................................59
Proba scrisă la Limba română..........................................................................................................................60
Proba scrisă la Limba engleză (subiect tip B).................................................................................................64
Proba scrisă la Limba franceză (subiect tip B) ...............................................................................................64
Proba scrisă la Limba germană (subiect tip B)...............................................................................................65
Proba scrisă la Limba rusă (subiect tip B).......................................................................................................66
Proba scrisă la Limba italiană (subiect tip B) .................................................................................................66
Proba scrisă la Limba spaniolă (subiect tip B)................................................................................................67
Barem de corectare........................................................................................................................................68
Proba scrisă la Limba latină (subiect tip B)......................................................................................................68
Proba scrisă la Limba română (pentru specializările B la care examenul s-a susţinut prin Limba
română)...............................................................................................................................................................69
73

ListaFacultati - Ro Subiecte Admitere Universitatea Bucuresti Limbi Straine 2002

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ListaFacultati - Ro Subiecte Admitere Universitatea Bucuresti Limbi Straine 2002

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.

FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE

Nr. total de locuri de la buget – 400

Prima medie/ultima medie:

Concurenţa în anii anteriori:

Proba scrisă la Limba engleză (subiect tip A)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba Franceză (subiect tip A)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba germană (subiect tip A)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba rusă (subiect tip A)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba italiană (subiect tip A)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba spaniolă (subiect tip A)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba japoneză (subiect tip A)

= stil european; = sufragerie; = demult.

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Subiectul 4. Traduceţi în limba japoneză:

Proba scrisă la Limba chineză (subiect tip A)

Subiectul 3. Alcătuiţi o compunere de minimum 300 de idiograme pe tema La cumpărături.

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba arabă (subiect tip A)

Subiectul 2. Analizaţi morfo-sintactic cuvintele şi construcţiile subliniate din textul de la Subiectul 1.

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba română

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Model de completare incorectă:

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Nu se vor accepta răspunsurile marcate prin haşurare, încercuire, x-uri etc.

Proba scrisă la Limba engleză (subiect tip B)

Proba scrisă la Limba franceză (subiect tip B)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba germană (subiect tip B)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba rusă (subiect tip B)

Proba scrisă la Limba italiană (subiect tip B)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba spaniolă (subiect tip B)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba latină (subiect tip B)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba română

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE ................................................................50

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

S-ar putea să vă placă și