ListaFacultati - Ro Subiecte Admitere Universitatea Bucuresti Limbi Straine 2005

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.
ro
FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE

Str. Edgar Quinet, nr. 7, tel. 314.35.08, 314.89.65
Prima medie/ultima medie:

Domeniul de licenţă A 2005 2004 2003 2002 2001 2000
Engleză ¾ 9,73/8,88 ¾ 9,34/8,10 ¾ 9,45/7,72 ¾ 9,23/7,58 ¾ 9,48/6,93 ¾ 9,26/7,69
Franceză ¾ 9,37/8,60 ¾ 9,60/7,97 ¾ 9,53/7,95 ¾ 9,67/7,77 ¾ 9,45/6,51 ¾ 9,43/7,33
Germană ¾ 9,28/7,70 ¾ 9,42/7,81 ¾ 10/6,96 ¾ 9,06/7,34 ¾ 9,42/6,87 ¾ 9,03/5,26
Rusă ¾ 9,82/7,83 ¾ 10/9,60 ¾ 9,72/9,24 ¾ 10/9,48 ¾ 8,97/5,75 ¾ 8,47/5,95
Italiană ¾ 9,23/5,95 ¾ 9,55/7,39 ¾ 9,18/6,93 ¾ 9,40/6,91 ¾ 9,28/5,96 ¾ 9,01/6,98
Spaniolă ¾ 9,77/5,97 ¾ 9,52/7,19 ¾ 9,03/6,60 ¾ 8,72/6,50 ¾ 8,89/5,45 ¾ 8,38/5,61
Portugheză ¾ 9,02/6,31 ¾ 9,03/6,84 ¾ 9,23/7,61 ¾ 9,22/7,16 ¾ 8,87/5,32 ¾ 7,82/7,46
Filologie clasică ¾ 9,88/8,32 ¾ 10/9,69 ¾ 10/9,35 ¾ 10/9,34 ¾ 9,80/5,00 ¾ 8,63/5,04
Japoneză ¾ 9,61/8,52 ¾ 9,53/8,23 ¾ 9,36/8,14 ¾ 9,47/7,67 ¾ 8,36/7,16 ¾ 9,21/8,33
Chineză ¾ 9,03/6,65 ¾ 9,33/6,48 ¾ 9,07/6,55 ¾ 9,45/6,55 ¾ 8,30/6,98 ¾ 8,08/7,34
Arabă ¾ 9,67/8,34 ¾ 9,07/7,55 ¾ 8,81/7,59 ¾ 8,85/7,17 ¾ 9,14/5,35 ¾ 8,46/7,52
Sârbă ¾ 9,86/9,33 ¾ 9,77/9,38
Slovacă ¾ 9,95/9,66 ¾ 10/9,41
Ucraineană ¾ 9,80/9,24 ¾ 9,64/9,26
Maghiară ¾ 9,69/7,92 ¾ 10/9,26 ¾ 9,76/8,86 ¾ 9,76/9,29
Turcă ¾ 9,98/9,08 ¾ 9,85/9,57
Bulgară ¾ 9,14/6,35 ¾ 9,36/8,79
Cehă ¾ 9,85/9,43 ¾ 9,73/9,37
Croată ¾ 9,71/8,85 ¾ 9,68/9,03
Polonă ¾ 9,81/9,20 ¾ 9,76/9,10
Neogreacă ¾ 9,93/8,85
Rromani ¾ 9,24/6,31
LMA – Engleză ¾ 9,97/9,34 ¾ 9,97/9,55 ¾ 9,82/9,14
-Franceză
LMA – Engleză ¾ 9,92/8,56 ¾ 9,92/9,61 ¾ 9,89/9,24
-Italiană
LMA – Engleză ¾ 9,95/9,63 ¾ 10/9,06 ¾ 10/9,30
-Spaniolă
LMA – Engleză ¾ 9,98/8,62 ¾ 9,91/9,53
-Germană
Studii americane ¾ 9,94/9,22 ¾ 9,56/8,84
Traducători ¾ 9,27/7,50 ¾ 9,08/7,30
35
www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Concurenţa în anii anteriori (candidaţi/loc):

A 2001 2002 2003 2004 2001 2002 2003 2004
Engleză ¾ 2,37 ¾ 3,38 ¾ 4,5 ¾ 5,96 Arabă ¾ 1,67 ¾ 2,86 ¾ 3,85 ¾ 3,87
Franceză ¾ 1,60 ¾ 3,58 ¾ 5,09 ¾ 4,16 Bulgară ¾ 3,73
Germană ¾ 1,58 ¾ 2,06 ¾ 1,91 ¾ 2,40 Polonă ¾ 4,53
Rusă ¾ 0,88 ¾ 7,53 ¾ 4,10 ¾ 5,80 Sârbă ¾ 7,13
Italiană ¾ 1,56 ¾ 2,25 ¾ 2,52 ¾ 3,13 Slovacă ¾ 7,66
Spaniolă ¾ 1,28 ¾ 2,15 ¾ 2,52 ¾ 3,87 Cehă ¾ 4,73
Portugheză ¾ 1,29 ¾ 2,53 ¾ 2,87 ¾ 2,60 Croată ¾ 4,00
Filologie ¾ 0,40 ¾ 5,90 ¾ 3,10 ¾ 3,07 Turcă ¾ 11,9
clasică 3
LMA ¾ 1,78 ¾ 4,98 ¾ 4,12 ¾ 3,15/ Ucraineană ¾ 6,13
5
Japoneză ¾ 2,53 ¾ 2,73 ¾ 3,80 ¾ 3,93 Maghiară ¾ 5,53 ¾ 3,07 ¾ 2,47
Chineză ¾ 1,07 ¾ 2,00 ¾ 1,73 ¾ 2,20 Studii ¾ 7,70
americane
Traducători ¾ 3,43
Concurenţa în anul 2005 (candidaţi/loc):

A 2005 2005 Limbi moderne 2005
aplicate
Engleză ¾ 4,34 Arabă ¾ 4,07 Engleză-Franceză ¾ 3,78
Franceză ¾ 3,12 Bulgară ¾ 2,87 Engleză-Italiană ¾ 5,10
Germană ¾ 2,65 Polonă ¾ 2,87 Engleză-Spaniolă ¾ 6,73
Rusă ¾ 3,55 Sârbă Engleză-Germană ¾ 6,03
Italiană ¾ 1,71 Slovacă Engleză-Rusă ¾ 0,83
Spaniolă ¾ 1,61 Cehă ¾ 2,87
Portugheză ¾ 2,07 Croată ¾ 2,87
Filologie clasică ¾ 2,33 Turcă
LMA Ucraineană
Japoneză ¾ 4,93 Maghiară ¾ 1,40
Chineză ¾ 1,60 Studii americane ¾ 11,40
Neogreacă ¾ 8,27 Traducători ¾ 4,85
Rromani ¾ 2,27
NOTĂ: Pentru limbile: rusă, sârbă, croată, slovacă, ucraineană, maghiară, turcă – ca specializare A şi pentru secţiile Filologie
clasică şi Limbi moderne aplicate, admiterea s-a făcut în baza selecţiei de dosare.
Domeniul de licenţă „Limbi şi literaturi“

Proba scrisă la Limba română (subiect tip A)
I. Elemente de teorie gramaticală. Cunoştinţe teoretice, capacitate de analiză şi sinteză
(1 punct din oficiu)
1. Indicaţi şi exemplificaţi prin enunţuri adecvate trei situaţii în care cuvinte din cadrul enunţului nu au funcţie sintactică de
parte de propoziţie. Subliniaţi cuvântul vizat în exemplul dumneavoastră. (3 puncte: câte 0,50 p fiecare situaţie corect indicată;
câte 0,50 p fiecare exemplu corect)
2. Cuvântul subliniat în enunţul următor acceptă două interpretări gramaticale: Apa a fost agitată. Care sunt cele două soluţii
de analiză posibile? Argumentaţi/explicaţi dubla posibilitate de interpretare. (2 puncte: câte 0,50 p pentru fiecare soluţie corect
indicată; câte 0,50 p pentru argumentarea corectă a fiecărei soluţii)
3. Comparaţi, din punctul de vedere al funcţiei sintactice, cuvintele subliniate în enunţurile următoare: a) Pe tine te aşteaptă.;
b) Pe tine se bazează. Găsiţi în enunţ argumente gramaticale în favoarea răspunsului dumneavoastră. (2 puncte: 1 punct
comparaţia; 1 punct argumentaţia)
36

4. Clasificaţi după un criteriu gramatical (pe care îl veţi preciza) următoarele cuvinte: el, al său, oricine, acelaşi, se, însuşi,
care?, ceea ce, nimic, dumneavoastră. (1 punct)
5. Exemplificaţi prin câte un enunţ: a) substantiv în cazul dativ, funcţia sintactică de atribut; b) pronume relativ, funcţia
sintactică de complement indirect. (1 punct: câte 0,50 puncte pentru fiecare exemplu corect)
II. Sistemul limbii. Deprinderi de analiză gramaticală a textului
Citiţi textul următor, apoi rezolvaţi cerinţele:
Există, aşadar, o categorie de oameni care ajung să spună lucruri despre care îndeobşte se spune că „nu încap în cuvinte”. Ei
le spun pentru ceilalţi sau le spun pentru că nu pot să nu le spună, pornind întotdeauna de la iluzia că spusele lor vor ajunge la
ceilalţi, îi vor atinge şi îi vor schimba. Cuvintele lor „spun totul”, ele sunt magnifice, forţa lor este enormă, adevărurile rostite acolo
şi splendoarea rostirii lor ne taie respiraţia. [...]
Dacă nu aş fi trăit experienţa de editor, aş fi continuat să mă legăn în iluzia scrisului şi a frumuseţii care salvează lumea. Şi
aici nu am în vedere neputinţa „marilor îmbălsămaţi” care ne vorbesc de la o distanţă ce îi aşază dincolo de istorie, ci autorii care ni
se adresează din vecinătatea şi din lumea noastră, care ne vorbesc aşa zicând peste gard, dacă nu chiar din ograda noastră. Regele
şi calvarul (Heinrich Zimmer), pe care o consider una dintre cele mai frumoase cărţi moderne, s-a târât în câteva mii de exemplare
vreme de şapte-opt ani prin depozitele editurii. Două mii de exemplare din La apa Vavilonului a Monicăi Lovinescu, povestea
celei mai robite adevărului conştiinţe pe care a dat-o lumea noastră în ultima jumătate de secol, s-au scurs cu chiu cu vai într-un an
şi jumătate. [...] (Gabriel Liiceanu, Uşa interzisă, Humanitas, 2002, p. 99-100)
Cerinţe:
1. Extrageţi propoziţiile subordonate din primul paragraf al textului şi precizaţi felul lor. (Nu sunt necesare alte detalii de
analiză a propoziţiilor) (4,50 puncte)
2. Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate în textul de mai sus. (4,50 puncte)
III. Uzul limbii. Folosirea corectă a limbii
1. Alcătuiţi enunţuri pentru a pune în evidenţă diferenţa dintre următoarele perechi de cuvinte: deplin - de plin, înscris — în
scris, să nu fii întrebat - să nu fi întrebat, mii - mi, mari - marii, alegeţi — alege-ţi. (3 puncte: câte 0,50 p pentru fiecare pereche de
cuvinte corect exemplificată)
2. Exemplificaţi prin câte un enunţ două situaţii diferite în care în mod obligatoriu NU se foloseşte semnul de punctuaţie
virgulă (,). Formulaţi regula. (1 punct: câte 0,50 p pentru fiecare regulă corect formulată şi exemplificată)
3. Se dă adjectivul tare. Indicaţi prin enunţuri adecvate trei sensuri diferite ale cuvântului. Indicaţi prin enunţuri adecvate câte
un antonim pentru fiecare dintre cele trei sensuri identificate. (3 puncte: câte 0,50 puncte pentru fiecare enunţ care respectă
cerinţele formulate)
4. Scrieţi patru cuvinte din familia lexicală a adjectivului plin. (2 puncte: câte 0,50 p pentru fiecare cuvânt corect indicat)
IV. Capacităţi de abordare a textului: a) abilităţi de lectură şi interpretare a textului; b) abilităţi de
redactare de text
1. Citiţi cu atenţie fragmentul de mai jos. Comentaţi fragmentul prezentând caracteristicile sale stilistice, precum şi relaţia
dintre conţinut şi expresia lingvistică. Comentariul dumneavoastră nu trebuie să depăşească o jumătate de pagină. (4,50 puncte: 1
p surprinderea ideii textului; 2 p identificarea principalelor particularităţi stilistice ale fragmentului şi corelarea lor cu conţinutul, cu
tipul de text; 1 p coerenţa textului redactat; 0,50 p calitatea redactării)
România suferă de logoree. Volubilitatea noastră latină, frustrată înainte de 1989, s-a dezlănţuit de la o vreme brutal, în
formele cele mai diverse: gazetele s-au multiplicat până la inflaţie, şi-au înmulţit numărul de pagini, s-au diferenţiat politic, fără
oprelişte. Televiziunea emite cvasicontinuu [...]. Să adăugăm multiplele chipuri ale radioului, dezbaterile publice ale
Parlamentului, conferinţele de presă ale partidelor. Proliferează colocviile, comemorările, adunările populare. A apărut oratorul de
miting, agitatorul demonstraţiilor stradale. De la discursul elaborat până la lozincă şi huiduială, totul se exprimă neîntârziat.
Tribuna, microfonul, amplificatorul tip portavoce au devenit „locuri de muncă”, instrumente cotidiene. Vorbim incontinent şi răstit
când la cafenea, când pe stradă, când la mesele familiale sau la cele ale prietenilor (câţi ne-au mai rămas). Dacă nu vorbim, scriem:
la gazetă, pe garduri, pe ziduri, pe asfalt. Facem declaraţii, dăm comunicate, iniţiem sau suportăm anchete sociale. Avem mereu
ceva de spus, ceva de explicat, ceva de pus la punct. Genurile oralităţii se diversifică: predica, interpelarea, replica, negocierea au
ajuns să fie profesiuni distincte. Pe de altă parte, graniţele profesiunilor tradiţionale se şterg, absorbite în competenţa generalizată a
oratoriei. Toată lumea se exersează în meşteşugul rostirii publice: inginerii, contabilii, magazinerii, ofiţerii, pictorii, bişniţarii - toţi
dau târcoale virtuozităţilor retorice. Românul e născut parlamentar: zice, „le zice bine”, „le-o zice”. Tot mai mulţi tineri vor să se
lanseze ca jurnalişti, să scrie la ziar, să o întoarcă din condei, să se înghesuie cu întrebări. Exigenţele curente ale vieţii civice se
37

convertesc rapid în specii ale verbalităţii (şi verbiajului): dialogul, transparenţa, consensul, schimbul de idei, critica constructivă
etc. (Andrei Pleşu, Chipuri şi măşti ale tranziţiei, Humanitas, Bucureşti, 1996, 75)
2. Redactaţi un eseu de aproximativ o jumătate de pagină, pornind de la cele trei imagini de mai jos. (4,50 puncte: 1 punct
exprimarea unei idei şi a unui punct de vedere; 1 punct susţinerea/dezvoltarea ideii exprimate; 1 punct structurarea ideilor; 1 punct
calităţile stilului – corectitudine, claritate, concizie, adecvare etc; 0,50 p originalitate, creativitate)
NOTĂ
• Timp de lucru: 3 ore
• Toate subiectele sunt obligatorii. Fiecare subiect se notează cu note de la 1 la 10. Nota finală pe lucrare este media
aritmetică a celor 4 note parţiale.
Proba scrisă la Limba engleză (subiect tip A)
I. Translate into Romanian:

”This world won’t last long,” the captive said in conclusion to his tale. “God won’t let it stand this way long.” By the time he
was done talking, the sun had fallen well to the west, and Ada and Ruby turned and started walking home. They were both grim
and initially wordless, and then later along the way they discussed the captive’s story. Ada wanted to cast it as exaggeration, but
Ruby’s conclusion was that it ought to be viewed as truth since it sorted so well with the capabilities of men. Then they argued
generally for a mile or two as to whether the world might be better as viewed as such a place of threat and fear that the only
consonant attitude one could maintain was gloom, or whether one should strive for light and cheer even though a dark-fisted hand
seemed ready to strike at any moment.
II. Translate into English:

Se deşteptă asudat, obosit, uluit. Porni să-şi facă slujba ca până acum, cu sânge rece, dar i se păru că tovarăşii lui îl urmăreau
mereu cu ochi bănuitori. El însuşi se simţea oarecum vinovat şi de-abia mai îndrăznea să le înfrunte privirile. Se temea că i se
cetesc pe faţă gândurile care l-au torturat azi-noapte. Îl înfuriau acum gândurile acelea, fiindcă îi răscoleau liniştea care-i dăduse
puterea doi ani de zile să-şi facă datoria pretutindeni, care-l scăpase de toate grijile şi dorinţele. Se bucură când, după amiază, i se
dădu o însărcinare mai primejdioasă. Poate va avea norocul să-1 izbească şi pe el un glonte, să se sfârşească brusc toate gândurile
şi temerile. Tot moartea e cel mai bun leac pentru orice durere. Niciodată nu intrase în luptă cu dorinţa sau măcar cu gândul de a
muri. Azi însă moartea i se părea o binefacere.
III.
1. Write out the sentences, using the most logical form of the verbs in brackets:
Louis opened his mouth with no idea of what he (say), and what came out (be) a joke he (hear) the week before at the corner
market down the road, something about a tailor who (buy) a parrot whose only line was ‘Pretty Polly likes you!’ He (hope) that his
interlocutor (welcome) his poor attempt to lighten up the atmosphere.
2. Give the negative counterpart of the following sentences:
1. Both of them like jazz.
38

2. There is something wrong with John.

3. Finish each sentence in such a way that it means exactly the same as the sentence above it:
1. It would have been better if you had told me the truth from the beginning.
I’d rather...
2. Although I was miserable. I didn’t want to spoil their fun.
Miserable...
4. Find the mistake in each of the following sentences and correct it:
1. If you had met him, it wouldn’t have happened anything bad.
2. They know that Mr. Colonel Rawlins has always been a trustworthy friend.
IV.
1. Consider the following text:
“In vain have I struggled? It will not do. My feelings will not be repressed. You must allow me to tell you how ardently I
admire and love you.”
Elizabeth’s astonishment was beyond expression. She stared, coloured, doubted, and was silent. This he considered
sufficient encouragement; and the avowal of all that he felt for her, immediately followed. He spoke well; but there were feelings
besides those of the heart to be detailed, and he was more eloquent on the subject of tenderness than of pride. His sense of her
inferiority – of its being a degradation – of the family obstacles, were dealt on with a warmth which was very unlikely to
recommend his suit.
In spite of her deep-rooted dislike, she could not be insensible to the compliment of such a man’s affection, and though her
intentions did not van for an instant, she was at first sorry for the pain he was to receive. She tried, however, to compose herself to
answer him with patience, when he should have done. He concluded by expressing his hope that he would now be rewarded by
her acceptance of his hand. As he said this, she could easily see that he had no doubt of a favourable answer. He spoke of
apprehension and anxiety, but his countenance expressed real security.
“I might as well inquire”, replied she, “why with so evident a design of offending and insulting me, you chose to tell me that
you like me against your will, against your reason, and even your character? Had not my own feelings decided against you – had
they been indifferent, or had they even been favourable, do you think that any consideration would tempt me to accept the man
who has been the means of ruining, perhaps forever, the happiness of a most beloved sister?” (Jane Austen, Pride and Prejudice)
Discuss the significance of “pride”, “prejudice” in the characters’ portrayal and response to “feelings” and “affection” and
consider the narrative strategies employed in the composition of the scene. (Do not write more than 200 words).
Macbeth:
Tomorrow, and tomorrow, and tomorrow,
Creeps in this petty pace from day to day
To the last syllable of recorded time;
And all our yesterdays have lighted fools
The way to dusty death. Out, out, brief candle!
Life's but a walking shadow, a poor player
That struts and frets his hour upon the stage,
And then is heard no more; it is a tale
Told by an idiot, full of sound and fury,
Signifying nothing.
(Act V, Scene 5)
Discuss the implications of “recorded time” in the protagonist’s perception of life as a “walking shadow”. (Do not write
more than 200 words).
Barem de corectare
Fiecare subiect este notat cu note de la 1 la 9, deci un punct se acordă din oficiu.
Subiectul I: Se notează traducerea corectă a structurilor gramaticale, fluenţa textului în limba engleză, cunoaşterea
vocabularului implicat de traducerea textului. Se depunctează cu 0,50 folosirea greşită sau formarea greşită a timpurilor verbale, a
verbelor modale şi a diatezei pasive, nerespectarea regulilor de concordanţă a timpurilor, folosirea greşită a infinitivului, ca şi a
gerundului sau a participiului. Se depunctează cu 0,25 puncte formele greşite de plural, folosirea necorespunzătoare a principalelor
39

prepoziţii din limba engleză, greşelile de topică. Se consideră că cinci greşeli de ortografie se vor depuncta cu 0,10 puncte. Se pot
puncta cu un bonus între 0,50 şi 1 punct soluţiile deosebit de originale pentru unele structuri mai dificile.
Subiectul II: Se notează corectitudinea şi acurateţea exprimării în limba română, redarea adecvată a sensului textului în
limba engleză. Se depunctează cu un punct abaterile grave de la sensul textului, distorsionarea totală a înţelesului ca şi exprimarea
confuză în limba română. Se apreciază eleganţa exprimării în limba română, găsirea de soluţii cât mai aproape de sensul textului
englezesc. Se pot puncta cu un bonus de 0,50 până la 1 punct soluţiile ingenioase de traducere.
Subiectul III: Primul subpunct din cele patru ale subiectului III este notat cu 3 puncte, subpunctul 2 se notează cu două
puncte, subpunctul 3 se notează cu două puncte, iar subpunctul 4 cu două puncte, după cum urmează:
1: 0,50x6, 2: 1x2, 3: 1x2, 4: 1x2
La totalul de nouă puncte se adaugă un punct din oficiu.
Subiectul IV: Se acordă câte 4,5 puncte pentru fiecare subpunct, apoi se adaugă un punct din oficiu.
Se vor deduce 0,25 puncte pentru fiecare 10 cuvinte peste numărul recomandat de cuvinte.
Se apreciază: exprimarea corectă, coerenţa şi concizia răspunsului, claritatea şi consecvenţa, încadrarea în limitele cerinţei,
precum şi capacitatea candidatului de a structura argumentaţia. Se acordă un bonus de 0,5 până la un punct pentru idei originale şi
exprimare nuanţată.
Proba scrisă la Limba franceză (subiect tip A)

I. Traduisez en français:
Atunci îşi aminti de Atanasiu, pe care nu-l mai întâlnise de mult şi îl uitase. L-am iubit? se întrebă. În orice caz, nu durase
dragostea ei, dacă dragoste fusese. Câteva zile doar. Acum însă, pe fondul exagerat de tern al vieţii ei, acele câteva zile i se părură
singurele pe care le trăise cu adevărat, şi vechile ei prietene redeveniră interesante, căci cu ele putea vorbi despre cel absent. Află
că are succese printre femeile măritate. Îmi jura că mă va iubi etern, îşi spuse cu amărăciune şi cu o surdă gelozie. Era totuşi gata
să-l ierte, curioasă în orice caz să-1 vadă, să-l audă vorbind.
Una dintre prietene îi ghici dorinţa şi, bucuroasă că se poate răzbuna pe avocat, o invită pe Dora la ea unde, îi spuse, va veni
şi cineva pe care se pare că l-a uitat, deşi au fost prieteni buni, şi care ar fi foarte bucuros de întâlnire.
II. Traduisez en roumain:
Des visages apparaissaient brièvement dans le champ de sa conscience puis s’effaçaient: ceux qui avaient tenu une place
dans sa vie, du temps que les dés n’étaient pas encore jetés, que les jeux n’étaient pas faits, que les choses auraient pu être
différentes de ce qu’elles avaient été. Et maintenant, tout était accompli: impossible de rien changer au total de ses actes.
Elle entendit sonner neuf heures. Il était trop tôt pour avaler le cachet qui lui assurerait quelques instants de sommeil. Non
que ce fût dans ses habitudes, mais ce soir, elle ne pouvait se refuser ce secours; elle redoutait plus que tout l’insomnie, lorsque,
dans le noir, elle se trouvait livrée à toutes les tentations de l’imagination.
III. A. Mettez au discours indirect:
- Maman! Où vas-tu? demanda Nicolas.
- Je vais chercher ton père. Il m’a dit des choses bizarres, ce matin.
- Non, maman, ne pars pas, ne pars pas... je vais rester seul!
- Ne t’en fais pas, Nicolas, je vais remonter, je ne serai pas longue, attends-moi.
B. Complétez par les pronoms relatifs qui conviennent:
• La police interpelle l’automobiliste ...... a causé l’accident.
• Voilà quelqu’un ...... je vais me méfier désormais.
• Dans ces régions, ...... l’ensoleillement est intense, la culture du café est prospère.
C. Remplacez les séquences soulignées par les subordonnées circonstancielles correspondantes:
• Avant leur mariage, tu les voyais souvent?
• En cas de panne, téléphonez-moi.
• Sans avoir l’équipement nécessaire, il a décidé d’atteindre le sommet de la montagne.
IV. Commentez cette réflexion d’Albert Camus: «La grandeur de l’homme est dans sa décision d’être plus fort que sa
condition.» (Votre commentaire sera illustré d’exemples et ne dépassera pas 30 lignes.)
Barem de corectare
Fiecare subiect (I-IV) se notează cu 9 puncte, la care se adaugă un punct din oficiu.
PENTRU TRADUCERI:
Greşelile se vor depuncta astfel:
40

• la traducerea în limba franceză:

1,00 p: contrasensurile (neînţelegerea unei fraze);
0,40 p: greşeli de sintaxă la: interogaţia directă şi indirectă, concordanţa timpurilor, folosirea modurilor, si condiţional;
0,25 p: greşeli de morfosintaxă la: acordul în număr şi/sau gen, acordul participiului trecut, genul substantivelor, flexiunea
verbului, negaţii, elementele de relaţie, folosirea pronumelor sau a articolelor;
0,15 p: greşeli de lexic;
0,05 p: greşeli de grafie.
• la traducerea în limba română:
1,00 p: greşelile de ortografie sau de gramatică a limbii române;
0,50 p: necunoaşterea unui cuvânt, contrasensurile;
0,25 p: exprimările forţate, calcurile, nerespectarea topicii specifice limbii române;
0,15 p: inadecvările stilistice.
Soluţiile elegante vor fi premiate cu 0,25-0,50 p.
PENTRU PROBA DE GRAMATICĂ FRANCEZĂ:

Fiecare subiect (A-C) se notează cu 3 puncte. Fiecărui item îi corespunde un anumit punctaj, de la caz la caz;
astfel, într-un exerciţiu cu 5 itemi, fiecare item corect rezolvat va primi 0,60 p.
PENTRU PROBA DE REDACTARE:

2,00 p: absenţa structurii de bază (introducere, dezvoltare, concluzie), greşeli de logică şi argumentare;
1,00 p: absenţa sau folosirea incorectă a exemplelor;
2,00 - 8,00 p: abaterea de la subiect, în funcţie de gravitate. Astfel, un eseu perfect redactat din punct de vedere
retoric şi lingvistic, dar pe alte teme decât cea cerută (chiar dacă există o anumită apropiere), va fi notat cu 1.
1,00 p: nerespectarea dimensiunilor indicate.
Greşelile de lexic şi de gramatică se sancţionează conform baremului de la proba de traducere din română în
franceză.
Se va acorda 1,00 p pentru originalitate.
Proba scrisă la Limba germană (subiect tip A)

I. Übersetzen Sie folgenden Text ins Rumänische!
... Einige glauben, nur dann glücklich sein zu können, wenn sie woanders wären, als sie sind, und reisen ihr Leben lang
durch die Welt. Kurzum, es gibt so viele verschiedene Leidenschaften, wie es verschiedene Menschen gibt. Für Bastian Baltasar
Bux waren es die Bücher.
Wer niemals ganze Nachmittage lang mit glühenden Ohren [...] über einem Buch saß und las und las und die Welt um sich
her vergaß, nicht mehr merkte, dass er hungrig wurde oder fror, wer niemals heimlich beim Schein einer Taschenlampe unter der
Bettdecke gelesen hat, weil Vater oder Mutter oder sonst irgendeine besorgte Person einem das Licht ausknipste mit der [...]
Begründung, man müsse jetzt schlafen [...], der wird wahrscheinlich nicht begreifen können, was Bastian jetzt tat. (nach Michael
Ende „Die Unendliche Geschichte“)
II. Ergänzen Sie die Konjunktionen: als/bevor/nachdem/seitdem/während.
Helmut Müller erlebt Überraschungen
Helmut Müller hatte geklingelt, bevor er in die Wohnung gegangen war.
________er einen Moment gewartet hatte, trat er vorsichtig ein. Er bekam einen Schrecken, _____________ er die Tür
öffnete. Eine solche Unordnung hatte er nicht mehr gesehen, __________sein Sohn zu Hause ausgezogen war.___________ er
sich noch im Flur umsah, hörte er jemanden an der Tür.____________er sich umdrehen konnte, rief jemand: „Hände hoch!“
Müller drehte sich langsam um, __________ er seine Hände hochhielt.________er gesehen hatte, dass es ein Polizist war, nahm
er seine Hände wieder runter. „Ich bin Helmut Müller, Privatdetektiv aus Berlin“, sagte er, ________ er nach seinem Ausweis
suchte. ______________ der Kollege den Ausweis gesehen hatte, erzählte er, was er wusste.
III. Übersetzen Sie folgenden Text ins Deutsche!
Într-un mic oraş din Germania un căţel se juca într-o zi în parc. Deodată începu să latre furios. Trecătorii văzură că găsise un
mic pachet alb, pe care încerca să-1 rupă pentru a mânca conţinutul. Un bărbat apăru din senin, prinse câinele şi îi luă pachetul,
pentru ca apoi să o rupă la fugă. Stăpâna câinelui încercă să-şi liniştească animalul, dar, odată ajunşi acasă, acesta se comportă ca şi
cum ar fi fost beat şi adormi în mijlocul camerei pe covor.
41

IV. Die Sprache erlaubt jede Lüge. Schreiben Sie eine Lügengeschichte (ca. 150-200 Wörter = 1,5 Seiten).
Barem de corectare
Pentru fiecare din cele 4 subiecte se acordă câte 10 puncte: 9 puncte+1 punct din oficiu. Total 40 puncte.
Se notează astfel:
Subiectul I: traducere din limba germană în limba română
Se apreciază cu punctaj maxim (9 puncte) redarea fidelă a sensului textului, forma îngrijită şi corectă.
Se depunctează:
- 0,5 puncte: deviere gravă de sens
- 0,25 puncte: eroare lexicală sau gramaticală
- 0,25 puncte: omisiune sau element adăugat
- 0,15 puncte: fiecare eroare de ortografie sau punctuaţie
(O greşeală repetată se depunctează o singură dată)
Subiectul II: exerciţiu de gramatică. Se acordă 1 punct pe soluţia corectă. Total 9 puncte.
Subiectul III: traducere din limba română în limba germană
Se depunctează:
Subiectul IV: redactare text
Se acordă 9 puncte pentru originalitate în idei şi exprimare, coerenţă tematică şi stilistică, corectitudine lingvistică şi
cursivitate. Se acordă un punct din oficiu.
Se depunctează:
- 0,5 puncte pentru lipsa de fluiditate a textului
- 0,15 puncte pentru orice greşeală de ortografie şi/sau punctuaţie
- 0,5 puncte pentru 2 elemente gramaticale neadecvate resp. pentru 2 greşeli gramaticale
Proba scrisă la Limba italiană (subiect tip A)

I. Tradurre in romeno:
La mattina presto, Pinocchio arrivò in un paese che non somigliava a nessun altro paese del mondo. La sua popolazione era
tutta composta di ragazzi. I più vecchi avevano quattordici anni, i più giovani ne avevano otto appena. Nelle strade un’allegria e
una confusione da morire! Branchi di monelli dappertutto: chi giocava alla palla, chi recitava, chi cantava, chi faceva i salti mortali,
chi si divertiva a camminare con le mani in terra e con le gambe in aria, chi rideva, chi urlava, chi fischiava, chi chiamava, chi
batteva le mani; insomma, un tal chiasso da doversi mettere il cotone negli orecchi per non rimanere assorditi. Dopo cinque mesi
senza mai vedere in faccia né un libro, né una scuola, Pinocchio ebbe la gran brutta sorpresa di accorgersi un giorno che gli orecchi
gli erano cresciuti più di un palmo. Cominciò a piangere, a bettere la testa nel muro; ma più si disperava, più i suoi orecchi
crescevano, crescevano e diventavano pelosi come quelli degli asini.
II. Tradurre in italiano:
Îmi era frică să nu-şi fi rupt vreo mână în acel accident. Nu credeam că fata ar fi fost vinovată de suferinţele fiului meu, dar
nu înţelegeam de ce nu voia să vorbească despre asta. Când i-am spus să meargă la spital să-1 vadă, ea mă privi ca şi când mă
vedea pentru prima oară. Vru să spună ceva, dar nu avu curajul; scoase un bileţel din poşetă, mi-l întinse şi ieşi pe usă fără să-şi ia
rămas bun.
III.
III.a. Completare in una maniera logica e grammaticalmente corretta le seguenti frasi:
1. Non voglio che Luigi ............
2. Non avresti fatto tardi, se ...........
3. .........................., se il tempo me lo permetterebbe.
III.b. Volgere le seguenti frasi al plurale (nomi, aggettivi, pronomi, verbi inclusi):
1. Ho trascorso là un inverno freddissimo.
42

2. Non può spedire la cartolina col francobollo tedesco.

3. L’impianto elettrico era distrutto.
4. C’era allo sportello un uomo ubriaco.
5. Aveva la mano gonfia.
6. Il tram troppo lento lo innervosisce.
IV. Dopo la lettura attenta del seguente testo,
a) fatene il riassunto in non più di 70 parole
b) trovatene un titolo adatto
c) formulate almeno tre informazioni nuove che vi sono fornite dal testo
d) spiegate in italiano il significato delle parole o dei sintagmi sottolineati
Probabilmente, come il pane, anche la pasta nacque con i primi rappresentanti del genere umano. Appena quei nostri
lontanissimi antenati impararono a coltivare i cereali e quindi a produrre la farina, la “scoperta” della pasta fu un fatto naturale. Per
quanto ne sappiamo, i primi attestati certi della presenza della pasta risalirebbero al tempo degli Etruschi. In una tomba di
Cerveteri sono raffigurate le immagini di alcuni strumenti che sembrano quelli con cui ancora oggi si usa tagliare la pasta fresca. In
età romana la presenza della pasta era probabilmente limitata alla dieta dei cittadini più abbienti, come si segnala nei libri di cucina
dei celebri gastronomi del tempo. Durante i secoli del basso Medioevo nessuno ricorderà più la pasta. Ma agli inizi del 1100, in un
documento redatto presso la corte siciliana, si parla del metodo arabo per essicare e dunque conservare a lungo la pasta. Ben presto
tale novità alimentare attecchirà in Sicilia e da qui si propagherà in tutta la penisola. A Napoli, Amalfi, Genova e in molte altre
città portuali la produzione e il commercio della pasta presero gran vigore e da quel momento il successo fu inarrestabile. Nel
Settecento la pasta incontrò salse e sughetti più vicini al nostro gusto. Nel XX secolo, con lo sviluppo della grande industria
alimentare, la pasta italiana (essicata, fresca, di mille forme e denominazioni) ha raggiunto livelli di produzione davvero
eccezionali, essendo esportata in tutti i paesi del mondo.
Barem de corectare
Proba de 3 ore
subiectul I = 9 puncte
subiectul II = 9 puncte
subiectul III = 9 puncte
subiectul IV = 9 puncte – a) 3 puncte; b) 1 punct; c) 2 puncte; d) 3 puncte
Proba de 2 ore
subiectul I=9 puncte
subiectul II = 9 puncte
subiectul III = 9 puncte
subiectul IV = 9 puncte – a) 3 puncte; b) 6 puncte
Proba scrisă la Limba latină (subiect tip A)

I. Traduceţi textul următor:
Divulgato Domitii consilio, milites, qui oppidum custodiebant, primā vesperi horā secessionem faciunt atque ita inter se
tribuni centurionesque honestissimi colloquuntur: obsideri se a Caesare; ducem suum Domitium, neglectis omnibus, fugae
consilium capere. Debere se ergo de suā salute cogitare.
II. Faceţi schema sintactică a frazelor de mai sus, arătând natura propoziţiilor şi relaţiile lor.
III. Adevăr istoric şi artă a naraţiei în Analele lui Tacit.
IV. Dintre cele trei variante latineşti a, b, c ale următorului fragment românesc, alegeţi-o pe cea corectă şi marcaţi-o cu x.
Laocoon se temea de greci chiar când aduceau daruri. Coborând, mânios, din vârful cetăţii, îi îndeamnă aşadar pe troieni să
nu se încreadă în uriaşul cal de lemn, plin de ostaşi. Dar în zadar!
a Laocoon Danaos timebat, et donum ferentes. Iratus, a summa arce decurrens, Troianos ergo ne ingenti, ligneo equo credant
monebat. Sed frustra!
b Laocoon Danaos timebat, et dona ferentes. Iratus, a summa arce decurrens, Troianos ergo ne ingenti, ligneo equo, militum
pleno, crederent monebat. Sed frustra!
c Laocoon Danaos timuit, et dona ferentes. Iratus, a summa arce decurrens, Troianos ne ingentibus, ligneis equis, militum
plenis, crederent monuit. Sed frustra!
43

N. B. Candidaţii au dreptul să folosească Dicţionarul Latin-Român.
Barem de corectare
Se acordă o notă (între 1 şi 10) pentru rezolvarea corectă a fiecăruia dintre cele patru subiecte. La fiecare dintre cele patru
notări se acordă câte 1 punct din oficiu. Nota finală rezultă din media celor patru note parţiale.
Din aceste valori maxime se vor scădea câte 0,10 - 0,50 puncte pentru greşelile de morfologie, sintaxă sau lexic, în funcţie de
gravitatea lor (e.g.: se consideră mai gravă neidentificarea unui ablativ absolut sau a unui acuzativ cu infinitiv decât o confuzie de
timp sau caz). Neînţelegerea textului se taxează cu 2-3 puncte, după întinderea şi profunzimea erorii.
La literatură, se iau în considerare atât corectitudinea şi bogăţia informaţiei, cât şi capacitatea de sintetizare şi eleganţa de
expresie a candidatului.
O teză care impresionează prin corectitudine, prin demonstrarea obiceiului traducerii şi prin amploarea cunoştinţelor de
literatură va putea fi recompensată cu un punct în plus.
Se vor sancţiona drastic greşelile de limba română.
Proba scrisă la Limba portugheză (subiect tip A)

I. Comente o texto:
Foi o secular contacto dos portugueses com outros povos, sobretudo não europeus, aquilo que mais lhes têm dado ocasião de
tomarem consciência da sua própria identidade nacional.
II. Traduza para romeno:
A par de outras temáticas como a Cruzada, os Descobrimentos e a expansão ultramarina, a decadência e o atraso
relativamente a outras nações europeias, a definição do herói nacional ou as relações com Castela, o problema da independência
de Portugal e a sua permanência histórica constituíram um dos temas-chave da historiografia portuguesa, sobretudo a partir da
revolução liberal de meados do século XIX. Tornou-se, de resto, numa das referências fundamentais na legitimação histórica do
Estado português. O tema da formação de Portugal foi tratado em múltiplas perspectivas, tendo em conta, não raro, a questão das
origens étnicas dos Portugueses, a autonomização do Estado no século XII, o território, a construção da nação e a sua continuidade
no tempo. A frequente indiferenciação entre os conceitos de pátria, Estado e nação, que se observa na historiografia oitocentista,
contribuiu para a mescla daquelas questões que hoje são consideradas de um modo distinto.
III. Traduza para português:
Este greu să ne dăm seama cît de schimbată i se părea lumea de după război. Europa era ruinată, dar toţi păreau că fac avere.
Cu excepţia lui, bineînţeles. Bogăţia devenise mai agresivă ca oricând, îmbogăţiţii umpleau teatrele, cafenelele şi cazinourile, în
timp ce vechea clasă medie suferea în ghearele inflaţiei. Dar pentru el era ca şi cum ar fi trăit într-un univers paralel unde totul era
sortit ratării. Va supravieţui sau nu? Nu se gîndea atît la supravieţuirea fizică, ci la mai mult ca probabila pieire a sufletului corupt
de insatisfacţii şi de invidie.
IV. Exercícios:
a. Substitua, quando convém, um verbo por uma construção perifrástica:
Quando chamaste, preparava o jantar. Enquanto a mãe lavava a roupa, o pai lia o jornal.
Quando a terra tremeu, todos dormiam. Com as chuvas contínuas, a água acumulava-se no lago. Adaptavam-se a pouco e pouco.
b. Utilize as formas verbais convenientes:
Supunha que (...) comprar o livro.
Se ... (haver) qualquer incidente tomo a responsabilidade.
Não acreditei que tu ... (vir).
É possível que o avião já ... (aterrar).
Desde que ... (confiar) em ti próprio, não tens razões para estar inseguro.
c. Qual é preposição adequada:
aborrecer-se ...; ... conta própria; ir ... férias; mudar(-se) ...; surpreender-se ...; por culpa ...; preparar-se ...; basear-se ...;
responder...; falar...; ... o domínio ...; equivalente ...; perguntar ...; semelhante ...
Barem de corectare
Pentru fiecare dintre subiectele notate cu cifre romane se acordă câte un punct din oficiu la care se adaugă nouă puncte pentru
îndeplinirea corectă a cerinţelor, astfel:
44

I.: 1 p. – pentru înţelegerea subiectului şi respectarea cerinţelor acestuia.

1 p. – pentru existenţa unui plan al expunerii şi respectării părţilor sale componente (introducere, cuprins, concluzii).
4 p. – pentru selectarea informaţiilor potrivite subiectului formulat, pentru prezentarea logică a argumentelor, pentru calitatea
şi originalitatea comentariului.
1 p. pentru folosirea exemplelor sub formă de parafrază, citat, trimitere la opere literare, texte critice etc.
1 p. – pentru corectitudinea şi proprietatea limbii.
1 p. – pentru originalitate.
II.4 p. corecta înţelegere a textului portughez;
4 p. – text logic şi fluid în română, exprimare corectă în limba română. Pentru găsirea unor soluţii originale se poate acorda 1 p.
III. 9 p. Cerinţe – concordanţa timpurilor, ser/estar, adjectivul, adverbul, prepoziţia, construcţii comparative. Pentru găsirea
unor soluţii originale se poate acorda 1 p.
9 p. (câte 3 p. pentru fiecare din subpunctele 1,2,3)
9 p. Cerinţe – utilizarea construcţiilor perifrastice/ discursul indirect, folosirea conjunctivului şi concordanţa timpurilor,
regimul prepoziţiilor. Fiecare exerciţiu din cele trei este notat cu 3 puncte.
În toată lucrarea, greşelile de limbă se vor depuncta astfel:
0,10 p.: semne diacritice greşite sau omise, greşeli de ortografie;
0,25 p.: distorsiuni lexicale şi frazeologice, contextualizare improprie;
0,25-0,50 p.: greşeli de morfosintaxă (forme verbale şi nominale, conectori, acord);
0,50 p.: folosirea greşită a verbelor ser şi estar, selecţia greşită a modurilor şi timpurilor verbale în subordonată;
0,50-1 p.: calcuri, lacune, distorsiuni semantice grave la nivelui frazei.
Proba scrisă la Limba spaniolă (subiect tip A)

I. A partir del fragmento siguiente que describe la ciudad de Granada, redacten un ensayo titulado Recursos de la
descripción y dinámica de los sentimientos. Se recomienda que su trabajo tenga una extensión máxima de 40 renglones.
Detrás de las colinas se anaranja el cielo; ya no es negra la ciudad, sino de un azul oscuro, o acaso del color de la antracita. Si
la dejo de mirar un instante, la veo luego líquida, teñida por una aguada inconsistente. He visto amanecer miles de veces en mi
vida. Y, no obstante, hoy... Parece imposible que de esta masa informe pueda brotar de pronto tanta vida reconfortante, hiriente,
taxativa. Azulea y se aclara el cielo por el Sur; el Oeste aún permanece hermético; verdea el Levante. La ciudad nace, renace. Si
me fijo bien, adivino un minarete, una suave palidez escurriéndose sobre un tejado de cerámica, entre el estentóreo diálogo de
unos gallos lejanos.
Con lentitud se amplía el naranja del horizonte. El extremo Norte se acerca verdeando también con implacable delicadeza.
Pero el Occidente continúa opaco, mientras el púrpura asciende al amarillo. A partir de un punto muy concreto, empieza a dorarse
la última raya de este mundo. Trina un pájaro sólo y oigo un chorro de agua muy próximo y el desgarro del aire por un vuelo. Mi
alma se entristece y se alegra desconcertada y fría. La bóveda encima de la medina es ya de un gris tenue, no como el agua, sino
como una espesa nube de vapor, detenida, aguardando una orden para surgir y liberarse. En un amanecer lo primero que se
percibe es siempre lo más oscuro: los más hondos callejones, los huecos de las casas, el lado en sombra de un minarete, un ciprés,
unas puertas; pero es porque la leve luz roza ya con sus dedos en algunas fachadas, en algunas esquinas, en algún plano ávido que
mira hacia el Oriente.
No parece que la luz sobrevenga, ni que sea la ciudad alumbrada desde fuera de sí misma. Es como cuando el amor llega y
en su interior transforma el mundo entero; como si la luz fuese brotando de su propio centro, haciéndose ella sola, despertando
como un grito que aún se prolonga sin saber por qué. Debo mirar atentamente este mundo de aquí, esta mañana de hoy que es mi
última mañana. Los pájaros arrecian su jolgorio, incontenible ya. La medina, inmóvil, se debate por surgir de la noche, por romper
la indecisa e inexorable placenta de la noche. Parece que, dentro de su manto, la ciudad ha persistido luminosa y se desnuda ahora
de las telas sombrías, pero muy poco a poco, no dejándolas caer, sino asimilándolas con un amor tranquilo, para volver a usarlas
cuando yo ya no esté en este mirador de cristal coloreado, tan semejante a mi vida y tan falso como ella. El calor de la vida se
derrama despacio sobre el mundo, aunque no sobre mi corazón... (Antonio Gala, El manuscrito carmesí)
II. Tradúzcase al rumano:
El tremendo éxito que mi hermana cosechaba entre las filas de los hombres me desazonaba por varios motivos, entre los
cuales el principal – por más que me hubiera atrevido a cortarme la mano derecha con un cuchillo manejado por mi mano
izquierda, antes que a admitirlo en el más secreto de los íntimos coloquios que hubiera podido llegar a sostener conmigo misma –
era una envidia tan pura, tan simple, tan insana y tan elemental, que llegó a encarnarse en el primer factor eficaz entre los que me
permitirían superar la extraña angustia derivada de mi fantasmagórico crimen prenatal, porque si no dejaba de ser cierto que yo
seguía siendo la culpable última de la fragilidad física de Reina, no era menos cierto que ella conseguía sacarle a su aparente
45

debilidad mucho más partido del que yo podía soñar con extraer jamás de mi saludable y vigoroso aspecto que si bien inspiraba en
la tía Juana la legítima satisfacción precisa para exclamar, cuando había visitas, que daba gusto verme de lo hermosa que me había
criado, operaba a cambio el milagro de hacerme invisible a los ojos masculinos. (Almudena Grandes, Malena es un nombre de
tango)
III. Tradúzcase al español:
“L-aş fi uitat anevoie, amintirea fiindu-i strîns legată de Cişmigiu, căruia îi rămăsesem credincios chiar în timpul marilor ploi
ce au căzut înainte de ivirea cometei din acea vară. În apriga înviorare a verdeţii bete de umezeală şi pustie cu desăvîrşire, grădina
dezvelea spre seară, cînd se însenina vremelnic, frumuseţi nebănuite. Şi în cea mai minunată dintre seri, avui pe podul cel mare al
lacului plăcuta surprindere de a-mi regăsi amicul.
Rezemat de şubreda balustradă, el aţintea privirea asuprea albei scînteierei a luceafărului răsărind. Văzîndu-mă cu o ţigară
aprinsă, veni să-mi ceară foc şi focul acesta fu de-ajuns să topească dintre noi orice gheaţă. Aflai că nici eu nu eram pentru dînsul
un străin: ne întîlnisem atît de des. Aşteptase numai prilejul să-mi poată face cunoştinţă şi mulţumea împrejurărilor că i-1 dase
tocmai în acea seară.” (Matei Caragiale, Craii de Curtea-Veche)
IV.
1. Expresar el contenido de las palabras en cursiva por las perífrasis verbales correspondientes cambiando la estructura
morfológica y sintáctica si es necesario:
a) Después de haber cometido el hurto, el ladrón empezó de repente a correr.
b) Es obligatorio presentarse a todas las pruebas.
c) Me recordó una vez más que lo llamara.
d) Hace unos instantes vi a Pedro en la Facultad.
e) La filarmónica ensaya aún en el teatro.
f) Han sido contabilizadas hasta ahora cuarenta víctimas.
2. Elegir en las frases siguientes la preposición adecuada:
a) El director amenaza de/con expulsar del colegio a los alumnos indisciplinados.
b) A pesar del mal tiempo, los muchachos se empeñaron en/a bañarse en el mar.
c) Hay quien piensa que merece la pena sacrificarse por/para los demás.
d) Juan se enfadó sin motivo contra/con su amigo Miguel.
e) La situación internacional influyó mucho sobre/en la decisión del presidente.
f) Siempre reflexiona mucho sobre/a los asuntos de su familia.
g) Confiaba muchísimo en/con su hermano.
h) Aunque lo he intentado varias veces, me considero incapaz de/a correr diez kilómetros diarios.
i) Esta receta de comida es fácil de/para hacer.
j) Este ministro es muy versado en/con leyes.
3. Pasar las siguientes oraciones al estilo directo haciendo los cambios correspondientes:
a) El sargento ordenó a sus soldados que se pusieran en marcha.
b) El abuelo les pidió a sus nietos que se acostaran.
c) El Primer Ministro le pidió al Ministro de Asuntos Exteriores que no presentara su dimisión.
d) El profesor le dijo a José, su alumno, que se callara.
e) El taxista le pidió a su cliente que pagara cien pesetas más para su maleta.
f) La dueña de la tienda le dijo a uno de sus dependientes que atendiera a su amiga.
Barem de corectare
I. 1 p. – pentru înţelegerea subiectului
1 p. – pentru existenţa unui plan al expunerii şi respectarea părţilor sale componente (introducere, cuprins, concluzii)
4 p. – pentru selectarea informaţiilor potrivite subiectului formulat, pentru prezentarea logică a argumentelor, pentru calitatea
şi originalitatea comentariului
1 p. – pentru folosirea exemplelor sub forma de parafrază, citat, trimitere la opere literare, texte critice etc.
1 p. – pentru corectitudinea şi proprietatea limbii
1 p. – pentru originalitate
II. 9 p. Pentru găsirea unor soluţii originale se poate acorda 1 p.
III. 9 p. Pentru găsirea unor soluţii originale se poate acorda 1 p.
46

IV. 9 p (câte 3 p. pentru fiecare dintre subpunctele 1, 2, 3)

- 0,10 p.: semne diacritice greşite sau omise, greşeli de ortografie
- 0,25 p.: distorsiuni lexicale şi frazeologice, contextualizare improprie
- 0,25-0,50 p.: greşeli de morfosintaxă (forme verbale şi nominale, conectori, acord)
- 0,50 p.: folosirea greşită a verbelor ser şi estar, selecţia greşită a modurilor şi timpurilor verbale în subordonată
- 0,5 p. – 1 p.: calcuri, lacune, distorsiuni semantice grave la nivelul frazei
Proba scrisă la Limba japoneză (subiect tip A)

I. Traduceţi următorul text în limba română
II. a) Completaţi cu particulele potrivite (cu excepţia particulei
b) Traduceţi următoarele cuvinte în limba japoneză:

1. îngheţată 2. cămaşă 3. petrecere 4. papuci 5. suc
c) Puneţi verbele sau adjectivele din paranteză la forma potrivită:
d) Notaţi citirile următoarelor cuvinte scrise în kanji:
e) Scrieţi următoarele cuvinte în kanji:
III. Traduceţi în limba japoneză următoarele fraze:

1. Populaţia din Londra este mult mai numeroasă decât cea din Budapesta.
2. Scriu la calculator în timp ce fumez.
3. E interzis să bei bere în bibliotecă.
4. Ai aruncat hârtiile care erau aici?
5. Faptul că am ajuns să pot mânca folosind hashi e pentru că am locuit în Japonia.
6. Trebuie să mă las de fumat.
7. Pot să aşez geanta pe acest scaun?
8. Tata mi-a făcut cafea.
9. Yamaguchi l-a pus pe Yamada să bea sake dulce.
IV. Scrieţi o compunere de aproximativ o jumătate de pagină cu titlul:
47

Barem de corectare
Subiectul I: Se acordă 10 puncte (9 puncte + 1 punct din oficiu)
Traducerea greşită a unei construcţii gramaticale se depuctează cu 0,20 p.
Traducerea greşită a unui cuvânt se depunctează cu 0,10 p.
Lipsa traducerii unei construcţii gramaticale se depunctează cu 0,25 p.
Exprimările incorecte în limba română se depunctează cu 0,05 p.
Utilizarea nenaturală a limbii române se depunctează cu 0,10 p. pentru fiecare construcţie de acest tip.
Subiectul II: Se acordă 10 puncte (9 puncte + 1 punct din oficiu)
Subpunctul a): 2 p. (4 x 0.50 p.) (pentru fiecare particulă corectă se acordă 0,50 p.)
Subpunctul b): 1 p. (5 x 0,20 p.) (pentru fiecare cuvânt scris corect se acordă 0,20 p.)
Subpunctul c): 2p. (5 x 0,40 p.) (pentru fiecare formă corectă se acordă 0,40 p.)
Subpunctul d): 2 p. (5 x 0,40 p.) (pentru fiecare cuvânt scris corect se acordă 0,40 p.; pentru scriere parţial corectă se acordă
numai 0,15 p.; pentru fiecare semn scris neinteligibil, neregulamentar sau neîngrijit se scad 0,10 p. )
Subpunctul e): 2 p. (5 x 0,40 p.) (pentru fiecare cuvânt scris corect se acordă 0,40 p.; pentru scriere parţial corectă se acordă
numai 0,15 p.; pentru fiecare semn scris neinteligibil, neregulamentar sau neîngrijit se scad 0,10 p.)
Subiectul III: Se acordă 10 puncte (9 puncte + 1 punct din oficiu)
Traducerea greşită a unei construcţii gramaticale se depunctează cu 0,25 p.
Traducerea greşită a unui cuvânt se depunctează cu 0,15 p.
Lipsa traducerii unei construcţii gramaticale se depunctează cu 0,45 p.
Lipsa traducerii unui cuvânt se depunctează cu 0,20 p.
Exprimarea nenaturală în limba japoneză se depunctează cu 0,05 p. pentru fiecare construcţie de acest tip.
Subiectul IV: Se acordă 10 puncte (9 p. compunerea propriu-zisă şi 1 p. din oficiu)
Lipsa legăturii între titlu şi conţinutul lucrării se depunctează cu 2 - 5 puncte.
Fiecare greşeală de gramatică se depunctează cu 0,25 puncte.
Fiecare greşeală de lexic se depunctează cu 0,10 puncte.
Scrierea greşită a unui kanji se depunctează cu 0,05 puncte.
Exprimările greşite, nenaturale ori neadecvate se depunctează cu 0,10 puncte.
Bonificaţii: pentru lexic bogat şi expresiv: 0,5 - 1,5 p.; kanji folosiţi extensiv: 0,5 - 1,5 p.; structuri gramaticale avansate: 0.5 -
1,5 p.; scriere caligrafică: 0,5 p - 1 p.
48

Proba scrisă la Limba chineză (subiect tip A)

I. Traduceţi în limba chineză:
1. Nu vă supăraţi, câte staţii mai sunt până la Tian' An Men?/ Acest autobuz nu ajunge la Tian' An Men, v-aţi
urcat greşit.
2. Povestea pe care ne-a pus profesorul să o citim este foarte grea. Cu siguranţă n-am să o pot termina de citit azi.
3. După ce am citit piesa "Ceainăria" , am înţeles de ce Lao She este considerat unul dintre cei mai mari scriitori
moderni ai Chinei.
4. Ieri, când am fost la cumpărături, el a cumpărat foarte multe lucruri şi de aceea a cheltuit cu 505 yuani mai mult ca
mine.
5. Ea învaţă chineza doar de doi ani, dar vorbeşte destul de bine. Şi caracterele le scrie mai bine decât colegii ei.
6. Te rog să-ţi scrii numele şi adresa pe plic. Mă duc la poştă ca să expediez scrisoarea.
7. Văzând că în faţă era un coleg, Gubo s-a dus în fugă la el şi l-a întrebat când vor avea examen.
8. Eu m-am dus să cumpăr o hartă. Numai ce m-am îndepărtat, că nu i-am mai găsit pe prietenii mei.
9. Bluza pe care ai cumpărat-o luna trecută de la acest magazin a fost mult mai frumoasă decât cea pe care ai
cumpărat-o azi.
II. Alcătuiţi câte 3 exemple cu fiecare dintre construcţiile:
III. Alcătuiţi o compoziţie cu titlul:
IV. Traduceţi textul următor în limba română:
Barem de corectare
I. Se acordă câte 1 punct pentru fiecare din cele 9 fraze traduse corect. (Total 9 puncte)
II. Se acordă câte 1 punct pentru fiecare frază alcătuită corect. (Total 9 puncte)
III. Se acordă 9 puncte după cum urmează:
¾ 4 puncte pentru exprimarea corectă din punct de vedere gramatical;
¾ 2 puncte pentru gradul de complexitate a formulărilor;
¾ 2 puncte pentru modul în care se valorifică lexicul şi informaţiile furnizate de manual pe tema propusă;
¾ 1 punct pentru stil, apreciindu-se coerenţa compoziţiei, claritatea exprimării, originalitate. (Total 9 puncte)
IV. Se acordă 7 puncte pentru traducerea corectă a textului şi 2 puncte pentru exprimarea îngrijită în limba română. (Total 9
puncte)
Se penalizează cu:
• 0,05 puncte o greşeală de scriere (caracter scris greşit sau lipsă);
• 0,15 puncte pentru o greşeală de lexic (cuvânt greşit sau lipsă);
• 0,20 - 0,50 puncte pentru o greşeală de gramatică (în funcţie de gravitate).
49

Proba scrisă la Limba arabă (subiect tip A)

I) Vocalizaţi complet textul de mai jos, apoi traduceţi-l în limba română:
II. Analizaţi morfo-sintactic cuvintele şi construcţiile subliniate din textul de la punctul I.

III. Traduceţi în limba arabă:
1. L-am văzut pe stradă astăzi.
2. Aceasta este revista pe care am luat-o de la biblioteca şcolii.
3. Am vorbit cu studentele care au sosit de la Cairo.
4. El a cumpărat trei cărţi şi două creioane.
5. Maşina mea este mai frumoasă decât maşina pe care ai cumpărat-o astăzi.
6. Nu vreau să merg la facultate acum.
IV. a.Conjugaţi verbul următor la prezent (neîndeplinit) şi trecut (îndeplinit).
b. Explicaţi folosirea particulelor de negaţie:
Barem de corectare
Acordarea punctajului:
Subiectul I (se acordă 10 puncte: 4,50 puncte pentru traducerea corectă a textului, 4,50 puncte pentru vocalizarea corectă a
acestuia + 1 punct din oficiu.)
a) Vocalizarea incorectă a unei consoane finale a cuvântului se penalizează cu 0,10 puncte.
b) Vocalizarea incorectă a unei consoane în interiorul cuvântului se penalizează cu 0,05 puncte.
c) Se penalizează netraducerea integrală a textului, scăzându-se din numărul de puncte procentul corespunzător părţii
netraduse, cu o aproximaţie de + 5%.
d) Se penalizează cu 0,10 puncte folosirea unui cuvânt greşit care modifică sensul frazei.
e) Se penalizează cu 0,10 puncte cuvântul netradus, în locul căruia s-a lăsat spaţiu gol.
Observaţie: Nu se penalizează eventuala nemarcare a vocalelor lungi.
Subiectul II (se acordă 10 puncte: 9 puncte + un punct din oficiu)
a) Indicarea incorectă a datelor morfologice se penalizează cu 0,20 puncte.
50

b) Indicarea incorectă a mărcilor sintactice se penalizează cu 0,20 puncte.

Subiectul III (se acordă 10 puncte: 1,5 pentru fiecare frază corect tradusă + 1 punct din oficiu per total):
a) Se penalizează netraducerea integrală a textului, scăzându-se din numărul de puncte procentul corespunzător părţii
netraduse, cu o aproximaţie de + 5%.
b) Se penalizează cu 0,10 puncte folosirea unui cuvânt greşit care modifică sensul frazei.
c) Se penalizează cu 0,10 puncte cuvântul netradus în locul căruia s-a lăsat spaţiu gol.
Subiectul IV ( se acordă 10 puncte: 4,5 pentru fiecare subiect + 1 punct din oficiu)
a) Se penalizează cu 0,10 puncte orice indicare greşită a unui sufix sau prefix verbal.
b) Se penalizează cu 0,30 puncte indicarea greşită/ neindicarea sufixelor verbale.
Observaţie generală: Penalizarea altor eventuale tipuri de greşeli este lăsată la latitudinea profesorului care face corectarea,
dar nu cu mai mult de 0,2 puncte pentru o greşeală.
Proba scrisă la Limba română (subiect tip B)

1. Indicaţi şi exemplificaţi prin enunţuri adecvate trei situaţii în care pronumele nu are funcţie sintactică de parte de
propoziţie. Subliniaţi pronumele vizat în exemplul dumneavoastră.
(3 puncte: câte 0,50 p fiecare situaţie corect indicată; câte 0,50 p fiecare exemplu corect)
2. Cuvântul subliniat în enunţul următor acceptă două interpretări gramaticale: E greu de prevăzut reacţia lui. Care sunt cele
două soluţii de analiză posibile? Argumentaţi/explicaţi dubla posibilitate de interpretare.
(2 puncte: câte 0,50 p pentru fiecare soluţie corect indicată; câte 0,50 p pentru argumentarea corectă a fiecărei soluţii)
3. Comparaţi, din punctul de vedere al funcţiei sintactice, cuvintele subliniate în enunţurile următoare: a) M-au speriat
condiţiile de înscriere la concurs.; b) M-am speriat de condiţiile de înscriere la concurs. Găsiţi în enunţ argumente gramaticale în
favoarea răspunsului dumneavoastră. (2 puncte: 1 punct comparaţia; 1 punct argumentaţia)
4. Clasificaţi după un criteriu gramatical (pe care îl veţi preciza) următoarele cuvinte: om, în, bine, nou, nimeni, să, vai!, a
scrie, unu. (1 punct)
5. Exemplificaţi prin câte un enunţ: a) pronume reflexiv în cazul dativ (cu valoare posesivă); b) pronume relativ în cazul
genitiv, funcţia sintactică de atribut.
(1 punct: câte 0,50 puncte pentru fiecare exemplu corect)
Citiţi textul următor, apoi rezolvaţi cerinţele:
Ce trebuie să facă un om cu viaţa lui dacă nu vrea să se resemneze să trăiască în categoriile speciei? Ce îţi rămâne de făcut
când fiecare din lucrurile care îţi ocupau viaţa şi îi dădeau un sens se golesc de conţinut? Lucrul cel mai grav este ca sistemul de
iluzii de care o viaţă are nevoie pentru a înainta să se surpe. Iar în lumina sfârşitului nici o iluzie nu rezistă. Problema e să poţi încă
face ceva după ce ai ajuns în punctul acesta.
Jurnalul este cea mai strânsă formă de colaborare cu viaţa care ţi-a fost dată. Este un fel de reverenţă făcută nu-se-ştie-cui, un
fel de a arăta că ceea ce ţi s-a dat nu-ţi este indiferent. Pe de altă parte, faptul că ai primit ceva în necunoştinţă de cauză poate să
devină sursa unui protest infinit.
De aici ambiguitatea oricărui jurnal, amestec de curtoazie, tandreţe şi recunoştinţă cu strigăte, reproşuri şi blasfemii. (Gabriel
Liiceanu, Uşa interzisă, Humanitas, 2002, p. 53)
Cerinţe:
1. Ce tipuri de propoziţii subordonate apar în prima frază? (Precizaţi doar tipul subordonatei, fără alte detalii de caracterizare)
(2 puncte)
2. Câte propoziţii atributive apar în primul paragraf al textului? (0,50 puncte)
3. Extrageţi propoziţia subiectivă din paragraful al doilea. (0,50 puncte)
4. Extrageţi numele predicative şi propoziţiile predicative din text. (3 puncte)
5. Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate. (3 puncte)
1. Alcătuiţi enunţuri pentru a pune în evidenţă diferenţa dintre următoarele perechi de cuvinte: bineînţeles - bine înţeles;
cineva - cine va; să fii văzut - să fi văzut; vii - vi; argintii - argintiii; spuneţi - spune-ţi.
(3 puncte: câte 0,50 p pentru fiecare pereche de cuvinte corect exemplificată)
51

2. Exemplificaţi prin câte un enunţ două situaţii diferite în care semnul de punctuaţie virgulă (,) se foloseşte obligatoriu.
Formulaţi regula.
(1 punct: câte 0,50 p pentru fiecare regulă corect formulată şi exemplificată)
3. Se dă adjectivul înalt. Indicaţi prin enunţuri adecvate trei sensuri diferite ale cuvântului. Indicaţi prin enunţuri adecvate câte
un antonim pentru fiecare dintre cele trei sensuri identificate.
(3 puncte: câte 0,50 puncte pentru fiecare enunţ care respectă cerinţele formulate)
4. Scrieţi patru cuvinte din familia lexicală a adjectivului drag.
(2 puncte: câte 0,50 p pentru fiecare cuvânt corect indicat)
IV. Capacităţi de abordare a textului: a) abilităţi de lectură şi interpretare a textului; b) abilităţi de redactare de text
dintre conţinut şi expresia lingvistică. Comentariul dumneavoastră nu trebuie să depăşească o jumătate de pagină.
(4,50 puncte: 1 p surprinderea ideii fragmentului; 2 p identificarea principalelor particularităţi stilistice ale fragmentului şi
corelarea lor cu conţinutul, cu tipul de text; 1 p coerenţa textului redactat de candidat; 0,50 p calitatea redactării)
Se numeşte „limbaj de lemn” o specie a limbajului din care vorbitorul e absent. Întrucât şi mesajul şi formularea lui sunt
integral previzibile, „emiţătorul” nu mai e decât un loc de pasaj, un instrument acefal, care nu participă la ceea ce emite.
Proliferarea limbajului de lemn semnalează o multiplă şi ireversibilă necroză: cuvintele se usucă, ideile îngheaţă, oamenii
împietresc. Faptul de a comunica îşi pierde sensul, exerciţiul gândirii e suspendat. Efectul e, simultan, comic şi înfiorător: viaţa
cade în stereotipie, microfonul îl devorează pe orator, scena îşi înghite actorii. Limbajul de lemn e expresia „obiectului” din noi,
discursul acelei părţi din alcătuirea noastră în care s-a instalat moartea. Campionii limbajului de lemn nu mai trăiesc în fiinţa
limbii, ci în spectrul ei: strecuraţi furtiv în corpul neînsufleţit al cuvintelor, ei adoptă parodic o gesticulaţie pentru care nu au
substanţă; cuvântul, această apoteoză a substanţei, devine impersonal.
Văzut astfel, limbajul de lemn nu se reduce la accidentul istoric al jargonului de şedinţă. El nu e doar produsul ,,lingvistic” al
ideologiilor totalitare. Limbajul de lemn - ca îndepărtare de metabolismul viu al Cuvântului – e, nici mai mult, nici mai puţin decât
emblema omului căzut, chipul vorbit al păcatului originar. Limbajul de lemn e la antipodul limbii care se aude în Paradis, e opusul
a ceea ce anumite tradiţii numesc „limba păsărilor”. Prin urmare, „fenomenul originar”, „modelul” limbajului de lemn, e, probabil,
discursul şarpelui la urechea Evei. Discursul acesta a inventat păcatul ca limbaj de lemn al simţurilor, conceptul ca limbaj de lemn
al spiritului şi remuşcarea ca limbaj de lemn al iubirii. Şi ce altceva înseamnă pasiunea christică decât efortul de a recupera
vitalitatea cuvântului, energia lui primordială. Cuvântul înviat – iată sfârşitul limbajului de lemn şi al vieţii de lemn la care ne-au
condamnat strămoşii. (Andrei Pleşu, Chipuri şi măşti ale tranziţiei, Humanitas, 1996, p.324-325)
2. Redactaţi un eseu de aproximativ o jumătate de pagină, pornind de la cele trei imagini de mai jos. (4,50 puncte: 1 punct
exprimarea unei idei şi a unui punct de vedere; 1 punct susţinerea ideii exprimate; 1 punct structurarea ideilor; 1 punct calităţile
stilului – corectitudine, claritate, concizie, adecvare etc; 0,50 p originalitate, creativitate)
NOTĂ
Proba scrisă la Limba engleză (subiect tip B)

What happened to make Graham feel married was that nothing happened: nothing to stir fear or distrust at his condition, at
life’s treatment of him. And as his easiness in the face of love grew, his fascination with it – and with Ann intensified. Things felt,
paradoxically, both more solid and more precarious. Whenever Ann was away on business, he found that he missed her. When
52

she wasn’t there, he shrank, he bored himself, he became stupid and a little frightened. He felt unworthy of her, and a suitable
husband only for his former wife. And when Ann returned, he found himself watching her, studying her far more closely than he
had done when they had first met. Sometimes this meticulous passion became desperate and driven. He envied the things she
touched. He was contemptuous of the years he had spent without her.
Ziua următoare, deşteptându-se din somn, Ghiţă se simţea neliniştit. Îşi aducea bine aminte de cele întâmplate peste noapte,
dar se gândea la ele ca şi cum le-ar fi visat; iar când îşi dădea seama că totul s-a petrecut cu adevărat, îi era ruşine de ce-a făcut şi se
temea că, mai curând sau mai târziu se va da de gol. “Nu,” îşi zise el, “eu nu voi putea face una ca asta; n-am curajul care mi-ar
trebui ca s-o fac.” Anei îi spuse doar că totul e bine şi că vor pleca curând de la han. Ana însă era adânc jignită: ea ar fi dorit să afle
mai mult. I se părea că e dreptul ei să ştie tot adevărul: şi nu putea, nu voia să-1 ierte pe Ghiţă pentru lipsa lui de încredere.
III.
1 .Write out the sentences, using the most logical form of the verbs in brackets:
Louis Creed came (believe) that the last really happy day of his life was March 24th, 1984. The terrible things that (be) to
come were still six weeks in the future but he supposed that even if none of those terrible things (happen), he (remember) that day
for ever. Days which (seem) really good were so rare that they were really worth (remember).
2. Give the negative counterpart for the following sentences:
a) She has had some problems lately.
b) They thought about Susan every day.
c) She must have made another mistake.
a) Unless you don’t reconsider your proposal, I cannot really go along with your plan.
b) Susan hardly knew why had her husband made such a mistake.
c) Bill explained to Susan that it wasn’t much money in their account.
IV.
Miss Havisham and Pip
It was when I stood before her, avoiding her eyes, that I took note of the surrounding objects in detail, and saw that her watch
had stopped at twenty minutes to nine, and that a clock in the room had stopped at twenty minutes to nine.
“Look at me,” said Miss Havisham. “You are not afraid of a woman who has never seen the sun since you were born?”
“No.”
“Do you know what I touch here?” she said, laying her hands, one upon the other, on her left side.
“Yes, ma’am.”
“What do I touch?”
“Your heart.”
“Broken!”
She uttered the word with an eager look, and with strong emphasis, and with a weird smile that had a kind of boast in it.
“I am tired,” said Miss Havisham, “I want diversion, and I have done with men and women. Play. I sometimes have sick
fancies,” she went on, “and I have a sick fancy that I want to see some play. There, there!” with an impatient movement of the
fingers of her right hand; “play, play, play!” (Charles Dickens, Great Expectations)
Discuss the implications of “playing” and “fancy” in the shaping of Pip’s tale. (Do not write more than 200 words).
I celebrate myself, and sing myself,
And what I assume you shall assume,
For every atom belonging to me as good belongs to you.
I loafe and invite my soul,
I lean and loafe at my ease observing a spear of summer grass.
My tongue, every atom of my blood, form’d from this soil, this air,
Born here of parents born here from parents the same, and their parents the same,
I, now thirty-seven years old in perfect health begin,
Hoping to cease not till death. (Walt Whitman, Song of Myself)
Discuss the implications of “myself” and of the poet’s “celebration” of selfhood in the shaping of his “song”. (Do not write
more than 200 words).
53

Barem de corectare
Subiectul I
Se notează traducerea corectă a structurilor gramaticale, fluenţa textului în limba engleză, cunoaşterea vocabularului implicat
de traducerea textului. Se depunctează cu 0,50 folosirea greşită sau formarea greşită a timpurilor verbale, a verbelor modale şi a
diatezei pasive, nerespectarea regulilor de concordanţă a timpurilor, folosirea greşită a infinitivului ca şi a gerundului sau a
participiului. Se depunctează cu 0,25 puncte formele greşite de plural, folosirea necorespunzătoare a principalelor prepoziţii din
limba engleză, greşelile de topică. Se consideră că cinci greşeli de ortografie se vor depuncta cu 0,10 puncte. Se pot puncta cu un
bonus între 0,50 şi 1 punct soluţiile deosebit de originale pentru unele structuri mai dificile.
Subiectul II
Se notează corectitudinea şi acurateţea exprimării în limba română, redarea adecvată a sensului textului în limba engleză. Se
depunctează cu un punct abaterile grave de la sensul textului, distorsionarea totală a înţelesului ca şi exprimarea confuză în limba
română. Se apreciază eleganţa exprimării în limba română, găsirea de soluţii cât mai aproape de sensul textului englezesc. Se pot
puncta cu un bonus de 0,50 până la 1 punct soluţiile ingenioase de traducere.
Subiectul III
Primul subpunct din cele trei ale subiectului III este notat cu trei puncte, subpunctul 2 se notează cu trei puncte, subpunctul 3
se notează cu trei puncte, după cum urmează:
1: 1x3, 2:1x3, 3: 1x3
Subiectul IV
Se acordă câte 4,5 puncte pentru fiecare subpunct, apoi se adaugă un punct din oficiu.
Proba scrisă la Limba franceză (subiect tip B)

I. Traduisez en français :
- Înseamnă că ai descoperit motivele pentru care merită să trăieşti... Mie mi-a scăpat acest neînsemnat detaliu, deşi,
mărturisesc, îl caut cam de mult... Pe de altă parte, de moarte mă îngrozesc: de cea pe care o simt în tine. Să revenim însă la
motive...
- Eu, deocamdată, am unul, deşi nu ştiu dacă o să ţi se pară prea serios: curiozitatea! Nu ştiu nici ce e viaţa, nici ce e moartea.
Înainte de a alege, trebuie să ştiu, trebuie să trăiesc. Doar că, înainte de a te întreba dacă merită să trăieşti, cred că este obligatoriu să
te simţi cu adevărat om, să afli ce înseamnă să fii om... Oricât ţi s-ar părea de curios, drumul până aici este destul de greu, nu
depinde numai de tine.
- Şi tu vrei să spui că încă nu ai ajuns? întrebă ea, intrigată. Dar ce te-a împiedicat? Ce-ţi lipseşte? Unde ai fost până acum?
Vorbeşti de parcă ai fi trăit închis într-o peşteră.
Roch était laid d’une laideur inanalysable. Je me suis toujours défendu soit de voir dans cette laideur le témoignage
involontaire d’une âme souillée, soit de chercher, à la façon des romantiques, une antithèse entre des traits malheureux et des
vertus sublimes. Ce dont je suis sûr aujourd’hui, c’est que Roch a patiemment lutté contre son visage, sans espoir et sans relâche.
Chose remarquable, il a triomphé. Le temps, en usant son visage, a finalement usé cette laideur imméritée. Le temps fait d’autres
miracles, et qui parfois sont iniques. La mère de mon ami Justin, qui fut, en son jeune temps, une très belle personne, est
aujourd’hui une vieille informe, d’une laideur repoussante, et qu’un étranger ne manquerait pas d’imputer à des vices dégradants,
ce qui, je peux l’affirmer, serait erreur.
III. A. Complétez par les pronoms relatifs qui conviennent:
• Elle vit l’étrange maison en ciment ...... avait parlé le petit garçon.
• La jeune fille mit le feu à une grand page bleue sur ...... était dessiné un arbre.
• Les touristes cherchèrent dans les rochers un endroit ...... le vent ne soufflerait pas trop fort.
B. Remplacez les séquences soulignées par une subordonnée circonstancielle exprimant le même rapport:
• Il fallut à Jean beaucoup de volonté pour parvenir au sommet.
• Le champion fut entouré de journalistes avant même d’être descendu de vélo.
• Il se vit infliger une amende pour avoir franchi une ligne continue.
54

C. Mettez au discours indirect:

- Marcel, dit mon père, lève-toi et mets ton costume de ville.
- Qu’est-ce qu’il y a?, interrogeai-je d’une voix ensommeillée.
- Ton grand-père est malade, et il veut absolument nous voir.
- Moi aussi, il faut que j’y aille? demandai-je inquiet.
- Oui, toi aussi, il te réclame. Nous irons tous le réconforter; dépêche-toi.
IV. La diversité des langues est-elle un obstacle à l’entente entre les peuples? (Votre réponse argumentée ne dépassera pas 30
lignes.)
Barem de corectare
PENTRU TRADUCERI:
Fiecare subiect (A-C) se notează cu 3 puncte. Fiecărui item îi corespunde un anumit punctaj, de la caz la caz; astfel, într-un
exerciţiu cu 5 itemi, fiecare item corect rezolvat va primi 0,60 p.
PENTRU PROBA DE REDACTARE:
2,00 p: absenţa structurii de bază (introducere, dezvoltare, concluzie), greşeli de logică şi argumentare;
1,00 p: absenţa sau folosirea incorectă a exemplelor;
2,00 - 8,00 p: abaterea de la subiect, în funcţie de gravitate. Astfel, un eseu perfect redactat din punct de vedere retoric şi
lingvistic, dar pe alte teme decât cea cerută (chiar dacă există o anumită apropiere), va fi notat cu 1.
1,00: nerespectarea dimensiunilor indicate.
Greşelile de lexic şi de gramatică se sancţionează conform baremului de la proba de traducere din română în franceză.
Se va acorda 1,00 p pentru originalitate.
Proba scrisă la Limba germană (subiect tip B)

I. Übersetzen Sie folgenden Text ins Rumänische!
In der ersten Sendung am 25.03.1988 gab Marcel Reich-Ranicki den Fernsehzuschauern die Konzeption des "Literarischen
Quartetts" bekannt: „Meine Damen und Herren, dies ist keine Talkshow. Was wir zu bieten haben ist nichts anderes als Worte,
Worte, Worte, 75 Minuten lang Worte [...]. Wir werden über Bücher sprechen und über Schriftsteller, also nichts anderes als
Literatur. Es wird zu einem Streitgespräch wahrscheinlich kommen. [...] Über Literatur werden wir reden, und [...] diese Sendung
ist vor allem für die Freunde der Literatur, für alle Freunde der Literatur bestimmt. Die freilich, die keine Freunde der Literatur
sind, die haben wahrscheinlich jetzt den falschen Kanal gewählt, die könnten sich in dem Folgenden langweilen. [...] Also 75
Minuten über Literatur heute. Vier Personen nehmen daran teil: Es heißt ja, ein Quartett sei es."
(http://www.literaturkritik.de/reich-ranicki/)
II. Ergänzen Sie die passenden Verbformen im Präteritum!
Helmut Müller geht an die Arbeit
55

Helmut Müller (denken) __________ noch einen Moment an seinen Traum. Dann (entschließen) __________ er sich, ihn
zu vergessen. Müller und Bea (gehen) ___________ an die Arbeit. Bea (erzählen) ____________ ihrem Chef, dass die junge
Frau mit ihrem Bruder auf der Love Parade war. Etwa um 16 Uhr (sehen) ________ der Bruder, dass seine
Schwester mit einer alten Frau (sprechen) ___________. Nach dem Gespräch (verschwinden) ____________ sie.
Der Bruder (meinen) _______________ zuerst, dass er sie verloren hatte, und (suchen) _______ sie.
III. Übersetzen Sie folgenden Text ins Deutsche!
Londra. Recordul celei mai scurte căsătorii este deţinut de John şi Margaret D. Căsătoria lor „pe viaţă” a durat numai 52 de
minute. Înainte de a se căsători au locuit un an întreg împreună. Deja la masă au început să se certe cu privire la destinaţia voiajului
de nuntă. Proaspătul mire a aruncat o bucată de tort în faţa miresei şi a plecat fără a spune un cuvânt. Divorţul s-a pronunţat în
aceeaşi zi.
IV. Schreiben Sie einem Freund eine Glückwunschkarte zu einem besonderen Anlass. Vergessen Sie nicht Datum, Ort,
Anrede, ...Abschlussformel!
Barem de corectare
Pentru fiecare din cele 4 subiecte se acordă câte 10 puncte: 9 puncte+lpunct din oficiu. Total 40 puncte.
Se notează astfel:
Subiectul I: traducere din limba germană în limba română
Se depunctează:
Subiectul II: exerciţiu de gramatică. Se acordă 1 punct pe soluţia corectă. Total 9 puncte.
Subiectul III: traducere din limba română în limba germană
Se depunctează:
Subiectul IV: redactare text
Se acordă 9 puncte pentru tratarea tuturor aspectelor solicitate, dublate de coerenţă stilistică, corectitudine lingvistică şi
cursivitate în exprimare.
Se depunctează:
- 0,75 puncte pentru fiecare aspect solicitat rămas netratat
- 0,75 puncte pentru nerespectarea caracteristicilor textului solicitat
- 0,5 puncte pentru fiecare incoerenţă a afirmaţiilor şi pentru lipsa de fluiditate a textului
- 0,15 puncte pentru orice greşeală de ortografie şi/sau punctuaţie
- 0,5 puncte pentru 2 elemente gramaticale neadecvate resp. pentru 2 greşeli gramaticale
Proba scrisă la Limba italiană (subiect tip B)

Giovanni aveva lasciato il suo paese, il Sud dell’Italia, molti anni fa. Era scappato, con molti altri suoi compaesani, per causa
dela siccità che aveva rovinato i raccolti e ridotto alla fame tutta la sua regione. Prima di rassegnarsi ad espatriarsi, Giovanni aveva
provato a chiedere aiuto al suo amico Alberto, che lavorava come portalettere in una cittadina del Nord. Avrebbe anche lui voluto
girare di casa in casa con un borsone pieno di posta da distribuire. Era certamente meno faticoso che lavorare i campi, e poi erano
così belli tutti quei francobolli colorati! Ma il suo amico non aveva voluto aiutarlo, dicendo che Giovanni era uno scansafatiche, e
che non era adatto ad un lavoro di responsabilità come quello. Dopo una grossa lite con l’amico, Giovanni aveva infine deciso di
andare in giro per il mondo in cerca di fortuna. Era partito con un fagotto di vestiti, tre panini e tanta buona volontà. Aveva fatto
56

mille mestieri, fino a quando non aveva avuto un colpo di fortuna: nel folto della foresta brasiliana aveva scoperto una piccola
miniera d’oro abbandonata. Sotto strati e strati di terra c’era ancora un ricco filone del prezioso minerale.
Îl văzu de departe, înaintând agale pe plajă. Avea un mers ciudat. Uneori călca atent, aproape cu teamă, de parcă ar fi căutat
ceva printre scoicile ude, apoi îşi schimba brusc direcţia, îndreptându-se către valurile tot mai capricioase. Cînd se apropie, omul
de ştiinţă descoperi cu mirare că ciudatul singuratic nu era un tinerel, ci un bărbat destul de bătrân. N-ar fi crezut, nici dacă i-ar fi
vorbit toţi ceilalţi de acest lucru.
III.
III.a. Completare in una maniera logica e grammaticalmente corretta le seguenti frasi:
1. Loro volevano che noi..................................
2. Ti avrei aiutato subito, se..............................
3. Sbrighiamoci, prima che..............................
III.b. Volgere le seguenti frasi al plurale (nomi, aggettivi, pronomi, verbi inclusi):
1. Ammirò molto lo stile di quello scrittore antico.
2. Mi fece un esempio analogo.
3. Stavo leggendo sul musicista barocco.
4. E’ stato un attore sul palcoscenico che l’ha riconosciuto.
5. C’era allo sportello un uomo ubriaco.
6. Alzasti il braccio per chiedere perdono al dio di quella terra greca.
a) fatene il riassunto in non più di 70 parole
b) trovatene un titolo adatto
e) formulate almeno tre informazioni nuove che vi sono fornite dal testo
d) spiegate in italiano il significato delie parole o dei sintagmi sottolineati
All’indomani dell’Unità, l’Italia si presentava come un paese con gravi problemi; la grande maggioranza del popolo viveva
in condizioni durissime, specialmente al Sud. Tanta era la povertà che milioni d’italiani emigrarono in America. Dopo la guerra,
l’Italia entrò di nuovo in crisi e il governo sembrava incapace di riportare la tranquillità. I militari e gli industriali cercavano un
uomo forte e deciso; lo trovarono nella persona di Benito Mussolini, che aveva fondato il movimento fascista. Piano piano
organizzò uno stato autoritario, basato sulla violenza e la paura. Presto fondò una vera e propria dittatura, senza partiti politici, né
libertà di stampa. Ormai chiamato Duce, Mussolini cercò di ottenere la simpatia del popolo con la propaganda: giornali, radio,
cinema e perfino la scuola creavano l’immagine di un uomo saggio, eroico ed intelligente. Inoltre, creò organizzazioni giovanili, in
cui i ragazzi imparavano ad amare il Duce e la patria e ad odiare i nemici. D’altra parte lui stesso era un bravissimo oratore, capace
di entusiasmare le folle con il suo stile agressivo, parlando della “superiorità” del popolo italiano e della gloria della patria. Nel
1943, con il bombardamento delle città italiane, la rabbia contro il fascismo cresceva. Nel luglio del 1943 l’Italia dichiarò guerra
alla Germania dando inizio alla Resistenza: i partigiani riuscirono a provocare gravi danni ai tedeschi che, per vendicarsi, uccidero
moltissimi civili. Quando il 25 aprile del 1945 gli alleati arrivarono nel nord Italia, le brigate partigiane avevano già liberato le città.
Tre giorni dopo moriva fucilato il Duce.
Barem de corectare
Proba de 3 ore
Subiectul I = 9 puncte
Subiectul II = 9 puncte
Subiectul III = 9 puncte
Subiectul IV = 9 puncte a) 3 puncte; b) 1 punct; c) 2 puncte; d) 3 puncte.
Proba de 2 ore
Subiectul IV = 9 puncte a) 3 puncte; b) 6 punct.
Proba scrisă la Limba latină (subiect tip B)

I. Traduceţi textul următor:
57

Caesar, ubi illuxit, omnes senatores senatorumque liberos ad se produci iubet. Hos omnes productos a contumeliis
conviciisque militum prohibet. Omnes incolumes domum dimittit. Pecuniam, quam Domitius in publicum aerarium deposuerat,
illi reddit, ne ipse continentior in vita hominum quam in pecunia fuisse videretur.
II. Faceţi schema sintactică a frazelor de mai sus, arătând natura propoziţiilor şi relaţiile lor.
III. Evocaţi criza politică provocată de Catilina şi rezolvarea ei de către unul dintre consulii anului 63 a. Chr.
IV. Dintre cele trei variante latineşti a, b, c ale următorului fragment românesc, alegeţi-o pe cea corectă şi marcaţi-o cu x.
Poetului Ovidiu i-au fost răpite toate câte i se puteau lua: patria, casa, prietenii, bucuria. Totuşi, în exil, era întovărăşit de
talentul său, convins că, după moarte, renumele îi va supravieţui. Ceea ce s-a şi întâmplat.
a Ovidio poetae omnia quae adimi potuissent rapta fuerunt: patria, domus, amicus, gaudium. Sed, in exilio, ingenio suo
comitetur, ferme credens famam, post mortem, sibi superstitem esse. Quod ita factum est.
b Ovidio poetae omne quod adimi poterat raptum est: patria, domus, amici, gaudia. Sed, in exilio, ingenio suo comitatur,
ferme credens famam, post mortem, sibi superstitem fore. Quod ita factum est.
c Ovidio poetae omnia quae adimi poterant rapta sunt: patria, domus, amici, gaudium. Sed, in exilio, ingenio suo
comitabatur, ferme credens famam, post mortem, sibi superstitem fore. Quod ita factum est.
N. B. Candidaţii au dreptul să folosească Dicţionarul Latin-Român.
Barem de corectare
Se acordă o notă (între 1 şi 10) pentru rezolvarea corectă a fiecăruia dintre cele patru subiecte. La fiecare dintre cele patru
notări se acordă câte 1 punct din oficiu. Nota finală rezultă din media celor patru note parţiale.
Din aceste valori maxime se vor scădea câte 0,10 — 0,50 puncte pentru greşelile de morfologie, sintaxă sau lexic, în funcţie
de gravitatea lor (e.g.: se consideră mai gravă neidentificarea unui ablativ absolut sau a unui acuzativ cu infinitiv decât o confuzie
de timp sau caz). Neînţelegerea textului se taxează cu 2-3 puncte, după întinderea şi profunzimea erorii.
La literatură, se iau în considerare atât corectitudinea şi bogăţia informaţiei, cât şi capacitatea de sintetizare şi eleganţa de
expresie a candidatului.
O teză care impresionează prin corectitudine, prin demonstrarea obiceiului traducerii şi prin amploarea cunoştinţelor de
literatură va putea fi recompensată cu un punct în plus.
Se vor sancţiona drastic greşelile de limba română.
Proba scrisă la Limba rusă (subiect tip B)

I. ПЕРЕВЕДИТЕ НА РУМЫНСКИЙ ЯЗЫК:
Раз в четыре года, осенью, столица нашей страны наполняется волшебными звуками музыки, которую дарят нам
участники фестиваля, румынские и зарубежные исполнители, композиторы, дирижёры. Раз в четыре года фестиваль
становится для молодых талантов “большими воротами” в музывалную жизнь, а для всех любителей музыки –
символом расцвета румынской музыкальной культуры, символом мира и дружбы. Организуемый в Бухаресте
фестивали посящён памяти Джордже Энеску. Выдающийся представитель румынской музыкальной культуры
Джордже Энеску был гениальным композитором, прославленным скрипачом и пианистом, дирижёром, педагогом.
II. ПЕРЕВЕДИТЕ НА РУССКИЙ ЯЗЫК:
Primele traduceri ale dramaturgiei cehoviene în România au constituit o etapă necesară în cunoaşterea operei sale, au
contribuit la îmbunătăţirea ulterioară a traducerilor şi montărilor (постановка), dar nu oferă publicului nostru o imagine completă
şi complexă a universului literar al acestui mare scriitor.
În perioada 1944-1960, piesele sale îşi regăsesc un loc important în înţelegerea legăturii dintre tragic şi comic. Publicul
românesc a făcut cunoştinţă cu piesa Unchiul Vanea în 1945, la Teatrul Naţional din Bucureşti, cu Pescăruşul în anul 1949, la
Teatrul Municipal din Bucureşti şi cu Trei surori, în iunie 1950, la Teatrul Naţional.
După anul 1960 putem spune că începe a doua etapă de cunoaştere a dramaturgiei lui A.P.Cehov în România.
III. ГРАММАТИКА:
III. 1. Вместо точек вставьте подходяющий глагол в нужной форме:
1. Каждое лето мы ... на море (ехать-ездить). 2. По вечерам я ... в городском парке (бежать-бегать). 3. Мой друг ещё
с детства ... очки (нести-носить). 4. Вчера мы весь день ... по городу (итди-ходить). 5. Каждый вечер я ... свою собаку
гулять в парк (вести-водить). 6. Тропические рыбки ... в аквариуме (плыть-плавать). 7. Мы всегда ... пешком на
факультет (итди-ходить). 8. Весь день дети учатся ... в бассейне (плыть-плавать). 9. Обычно летом они ... в деревню к
бабушке (ехать-ездить).
III. 2. Раскройте скобки:
58

1. В этом году мы отдыхали на (берег) Черного Моря. 2. Они решили задачу с (труд). 3. В Музее села много
интересных (экспонаты). 4. Около (здание цирка) построили стадион. 5. Они всегда встречают день рождения вместе с
(мы). 6. Дети любят читать книги о (животные, звери и птицы). 7. Ученики слушают объяснения учителя с (большой
интерес). 8. Мои родители живут недалеко от (вокзал). 9. Его сестра не любит писать (ручка).
IV. Напишите сочинение на тему: «Роль А.С. Пушкина в русской и мировой литературе». Сочинение должно быть
не более 2 страниц.
Barem de corectare
Fiecare din cele patru subiecte se va nota cu câte o notă între 1 şi 9, un punct acordându-se din oficiu:
SUBIECTUL I - 9 puncte
Se notează corectitudinea şi acurateţea exprimării în limba română, redarea adecvată a textului din limba rusă.
Se pot puncta soluţiile deosebit de originale pentru unele structuri mai dificile.
Se scad 0,75 puncte pentru fiecare propoziţie netradusă, pentru deviere gravă de sens a unei întregi propoziţii sau fraze.
Se scad 0,5 puncte pentru omisiune sau element adăugat.
Se scad 0,2 puncte pentru fiecare greşeală de echivalare lexicală.
SUBIECTUL II - 9 puncte
Se notează traducerea corectă a structurilor gramaticale, fluenţa textului în limba rusă, cunoaşterea vocabularului implicat de
traducerea textului.
Se scad 0,5 puncte pentru fiecare echivalare incorectă a structurilor gramaticale fundamentale.
Se scad 0,3 puncte pentru fiecare greşeală de gramatică (recţiune verbală, terminaţii substantivale, adjectivale, pronominale,
verbale etc.).
Se scad 0,1 puncte pentru fiecare greşeală de ortografie sau de punctuaţie.
SUBIECTUL III - 9 puncte
- subpunctul 1): 4,5 puncte.
Pentru fiecare construcţie greşită se scad 0,5 puncte.
- subpunctul 2): 4,5 puncte
SUBIECTUL IV - se acordă 9 puncte pentru o compoziţie închegată, corectă din punct de vedere al informaţiei, care se
încadrează în temă şi tratează subiectul într-o formă îngrijită, fără greşeli de gramatică, lexic şi ortografie.
Se poate puncta suplimentar (după caz) originalitatea abordării temei.
Se scad până la 5 puncte pentru tratarea eronată a temei.
Se scad 0,5 puncte pentru fiecare greşeală gravă de exprimare, care face textul ininteligibil.
Se scad 0,2 puncte pentru fiecare greşeală gramaticală şi/sau lexicală.
Se scad 0,1 puncte pentru două greşeli de ortografie şi/sau punctuaţie.
Proba scrisă la Limba spaniolă (subiect tip B)

I. ¿Es posible y deseable que el libro sobreviva en medio del universo cada vez más complejo de la tecnología informática?
Argumente su opinión en un ensayo de no más de 40 renglones y encuentre un título adecuado para su trabajo.
Llevaba Esteban dos meses en ese mundo que se le estaba volviendo ajeno, con aquel habla vascuence que nunca lograría
entender y nunca acababa de dibujar las palabras en los rostros, cuando lo fulminó la noticia de que se estaba en guerra con
España. Nunca pasaría ya a la Península para asistir al nacimiento de un país nuevo, como se hubiese complacido en soñarlo
cuando escuchaba los esperanzados discursos de Martínez de Ballesteros, perpetuo anunciador de un inminente levantamiento del
pueblo madrileño. Quedaba preso en una Francia que las escuadras inglesas bloqueaban por el Atlántico, desde la cual no había
modo de regresar a la tierra de los suyos. No había pensado, hasta ahora, en volver a La Habana, deseoso como lo estaba de
desempeñar su papel, por pequeño que fuera, en una Revolución destinada a transformar el mundo. (Alejo Carpentier, El siglo de
las luces)
III. Tradúzcase al español:
"Sub înalţii copaci, în amurg, necunoscutul îşi plimba melancolia. El păşea grav, sprijinindu-se în băţul său de cireş, străbătea
încet aleile, fumînd, oprindu-se uneori dus pe gînduri. Dar care puteau fi ele ca, năpădindu-l, să-1 mişte pînă la lacrimi?
59

Se înstelase demult cînd, fară grabă, visătorul se îndura în sfîrşit să plece. Mergea să cineze. Spre miezul nopţii, se înfiinţa iar
la vreun loc de băutură unde sta cît mai tîrziu, pînă la închidere. Mai zăbovea apoi pe uliţi, în aşteptarea zorilor.
Am spus că-l întîlneam peste tot. Într-atît mă deprinsesem cu el că o zi de se întîmplă să nu-1 văd, îi simţeam lipsa. Zărindu-1
odată la gară, luînd trenul, m-a cuprins o părere de rău copilărească la gîndul că ar fí plecat pentru totdeauna prietenul necunoscut,
omul care privea cu ochi duioşi cerul, copacii, florile, copiii..." (Matei Caragiale, Craii de Curtea-Veche)
IV.
1. Rellenar los espacios en blanco con la preposición adecuada:
a) Próximamente, Miss España participará______un concurso de belleza a nivel europeo.
b) Por buena conducta, el preso se benefició_______una reducción de pena.
c) Su padre tuvo que interceder____el director para evitar que lo expulsaran del colegio.
d) Esta tarde, como siempre, los niños se asomarán_____la ventana para ver pasar la cabalgata.
e) Cuando lo cogieron, el ladronzuelo juró_____todos los santos que nunca más robaría.
f) Se había ya acostumbrado______la soledad.
g) La guardia civil desmanteló una red de delincuentes que traficaba_______tabaco.
h) Los mercados de los pueblos orientales huelen_____especias y perfumes exóticos.
i) Los sindicatos velan_____los intereses de los trabaadores.
j) Los novios quedaron_____reunirse delante de la iglesia a las 9.30 de la mañana.
2. Corregir los errores de los enunciados siguientes:
a) Tuvió la amabilidad de ofrecerme un ramo de flores a la estación.
b) Soy muy orgulloso de los éxitos de mis hijos.
c) ¡Es innocente, no le castigas!
d) Me debe nuevecientas pesetas, pero costa más.
e) Los tales incidentes sin embargo no se repetieron.
f) Era necesario que traduciera aquél texto al rumano.
3. Sustituir las conjunciones/locuciones conjuntivas que van en negritas por otras equivalentes y hacer, si necesario, los
cambios correspondientes:
a) Como no estudias, no vas a aprobar.
b) Como no estudies, no vas a aprobar.
c) Vuélvete un poco más, que te veamos.
d) Iremos a tu casa siempre que seas bueno.
e) Te vas a poner malo si te comes todas estas cerezas.
f) Puesto que no acepta nuestra oferta, buscaremos otro colaborador.
Barem de corectare
I. 1 p. - pentru înţelegerea temei pe care o propune subiectul;
1 p. - pentru existenţa unui plan al expunerii şi respectarea părţilor sale componente (introducere, cuprins, încheiere);
3 p. - pentru selectarea unui ansamblu de argumente adecvate temei şi comune dezbaterii de idei contemporane, pentru
sesizarea şi evidenţierea caracterului actual al acestei dezbateri;
2 p. - pentru utilizarea unor exemple sub formă de parafraze, citate, trimiteri la poziţii asumate de autori şi opere cunoscute;
1 p. - pentru corectitudinea şi proprietatea limbii;
1 p. - pentru originalitate.
II. - 9 p. pentru găsirea unor soluţii originale se poate acorda un punct.
III. - 9 p. pentru găsirea unor soluţii originale se poate acorda un punct.
IV. - 9 p. (câte 3 p. pentru fiecare dintre subpunctele 1, 2, 3)
- 0,10 p.: semne diacritice greşite sau omise, greşeli de ortografie;
- 0,25 p.: distorsiuni lexicale şi frazeologice, contextualizare improprie;
- 0,25-0,50 p.: greşeli de morfosintaxă (forme verbale şi nominale, conectori, acord);
- 0,50 p.: folosirea greşită a verbelor ser şi estar, selecţia greşită a modurilor şi timpurilor verbale în subordonată;
- 0,50 p. - 1 p.: calcuri, lacune, distorsiuni semantice grave la nivelul frazei.
60

Domeniul de licenţă „Traducători“

Proba scrisă la Limba română (subiect tip B)
1. Indicaţi şi exemplificaţi prin enunţuri adecvate trei forme verbale (forme de mod şi timp) în structura cărora intră verbul
auxiliar a fi. Subliniaţi cuvântul vizat prin exemplu.
(3 puncte: câte 0,50 p fiecare situaţie corect indicată; câte 0,50 p fiecare exemplu corect)
2. Cuvântul subliniat în enunţul următor acceptă două interpretări gramaticale: Ce te interesează? Care sunt acestea?
Argumentaţi/explicaţi dubla posibilitate de interpretare.
(2 puncte: câte 0,50 p pentru fiecare soluţie corect indicată; câte 0,50 p pentru argumentarea corectă a fiecărei soluţii)
3. Comparaţi, din punctul de vedere al funcţiei sintactice, cuvintele subliniate în enunţurile următoare: a) Poeziile le-am citit,
romanul nu.; b) Poeziile mi-au plăcut, romanul nu. Ce funcţie sintactică îndeplinesc cuvintele subliniate? Găsiţi în enunţ
argumente gramaticale în favoarea răspunsului dumneavoastră.
(2 puncte: 1 punct comparaţia; 1 punct argumentaţia)
4. Clasificaţi după un criteriu gramatical (pe care îl veţi preciza) următoarele adjective: roz, verde, roşu, mov, gri, negru,
galben, lila. (1 punct)
5. Exemplificaţi prin câte un enunţ: a) numeral cu valoare substantivală în cazul genitiv; b) complement indirect exprimat
prin verb la infinitiv.
(1 punct: câte 0,50 puncte pentru fiecare exemplu corect)
Citiţi textul următor, apoi rezolvaţi cerinţele.
N-am înţeles niciodată cum pot comanda memoriei mele ce fac atunci când îi transmit să caute cât mai adânc în trecut. Cum
îi transmit? Ce cod folosesc? De unde ştiu s-o trimit mai curând acolo decât acolo? Cum se converteşte ameţitorul cablaj neuronic
în spaţiul mental? De câte ori nu mi-am privit un deget şi nu m-am concentrat din toate puterile minţii mele ca să-i ordon să se
mişte! Nu s-a întâmplat, fireşte, nimic. Eram ca şi când aş fi vrut să mişc un creion sau un deget tăiat, desprins cu totul de corpul
meu. Ca degetul să se mişte trebuia să vreau „cu adevărat” să-l mişc, dar ce înseamnă „cu adevărat”? Ce-nseamnă să nu te
îndoieşti în sinea ta? Ce este credinţa? Deodată vroiam să mişc degetul şi el se mişca, şi asta mi se părea un miracol la fel de mare
ca vindecarea orbilor şi ologilor, căci noi toţi, în fiecare moment al vieţii noastre, comandăm maiestuos picioarelor, braţelor,
buzelor şi degetelor: „scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă!”. Iar ele se dezmorţesc şi încep să ţopăie de fericire, dând slavă lui
Dumnezeu pentru minunea săvârşită. (Mircea Cărtărescu, Orbitor. Corpul, Humanitas, 2002, p. 95)
Cerinţe:
1. Precizaţi felul următoarelor propoziţii extrase din text (fără detalii de caracterizare):
[…] cum pot comanda memoriei mele […]
[…] ce fac atunci […]
De unde ştiu […]?
De câte ori nu mi-am privit un deget […]!
[…] ca şi când aş fi vrut […]
[…] „scoală-te […]
(3 puncte)
2. Precizaţi subiectele şi propoziţiile subiective din următoarea secvenţă de text: [...] Ca degetul să se mişte trebuia să vreau
„cu adevărat” să-l mişc, dar ce înseamnă „cu adevărat”? (2,50 puncte)
3. Pentru cuvintele subliniate în text precizaţi partea de vorbire şi cazul (fără alte detalii de analiză) (3,50 puncte)
1. Textul următor este o traducere: Rescrieţi textul, corectând toate greşelile (gramaticale, de ortografie, de punctuaţie, de uz).
În acelaş mod în care cuvintele, cât şi mesajul nonverbal pot fi interpretate diferit, tot aşa o aceeaşi persoană poate atribui
înţelesuri diferite aceloraşi cuvinte la momente şi contexte diferite. La urma urmei, noi nu comunicăm fără un anumit scop, iar arta
comunicării constă în adaptare. (2,50 puncte)
2. Scrieţi câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte din text: interpretate, mod, diferite, înţelesuri. (2 puncte:
0,50 p x 4)
3. Scrieţi un enunţ în care cuvântul artă să aibă alt sens decât cel din text. (0,50 puncte)
4. Scrieţi cinci cuvinte din familia lexicală a cuvântului cuvânt. (2,50 puncte: 0,50 p x 5)
61

5. Alcătuiţi enunţuri pentru a pune în evidenţă diferenţa dintre următoarele perechi de cuvinte: decât – de cât; totuna – tot
una; nu mai – numai. (1,50 puncte: câte 0,50 p pentru fiecare pereche de exemple corecte)
IV. Capacităţi de abordare a textului: a) abilităţi de lectură şi interpretare a textului; b) abilităţi de redactare de text
dintre conţinut şi expresia lingvistică. Comentariul dumneavoastră nu trebuie să depăşească o jumătate de pagină. (4,50 puncte: 1
p. surprinderea ideii textului; 2 p. identificarea principalelor particularităţi stilistice, corelate cu conţinutul textului şi tipul de text; 1
p. coerenţa textului redactat de candidat; 0,50 p. calitatea redactării)
Opoziţia nu poate greşi, iar dacă greşeşte nu trebuie s-o spunem, „ca să nu dăm satisfacţie comuniştilor”. Bună, rea, e
Opoziţia „noastră”. Trebuie să o oblojim, să o menajăm, să mergem pe mâna ei (nesigură), pentru că alta n-avem. Opoziţia devine
obiect de alinare, ca pentru unii „ţărişoara”. Cine nu o iubeşte fără rezerve este vândut. Cine are unele observaţii e trădător. Despre
„ai noştri”, numai de bine. Tot aşa, cu „spălarea rufelor în familie”, şi-a început şi şi-a continuat cariera Partidul Comunist. Şi iată
că ajungem să combatem comunismul preluându-i, somnambulic, reflexele, ca într-un coşmar. (Andrei Pleşu, Chipuri şi măşti
ale tranziţiei, Humanitas, 1996, p. 58-59)
2. Redactaţi un eseu de aproximativ o jumătate de pagină pornind de la cele două imagini de mai jos. (4,50 puncte: 1 punct
exprimarea unei idei şi a unui punct de vedere; 1 punct susţinerea ideii exprimate; 1 punct structurarea ideilor; 1 punct calităţile
stilului – corectitudine, claritate, concizie, adecvare, eufonie etc.; 0,50 originalitate, creativitate)
NOTĂ
Proba scrisă la Limba şi literatura engleză I

The men talked awkwardly of what they called Monroe’s great learning and his other fine qualities. Of how since his
coming from Charleston he had shed on the community a glowing light. They told of his small acts of kindness and the wise
advice that he dispensed. Esco Swanger was one of these men, a shade more articulate than the rest, though no less nervous. He
spoke of Ada, Monroe’s daughter, and her terrible loss, of how she would be missed when she returned to her home in Charleston.
Then, later, they stood at graveside as the coffin was lowered on ropes by the six men of the congregation who had carried the box
from the chapel. Another of the men led a final prayer, remarking on Monroe’s vigor and his untiring service to the community.
A şaptea zi Nang se întoarse în oraş şi îi spuse lui Mong că planurile lor au rămas neschimbate, dar că trebuie să se mai ducă
o dată să vadă totuşi ce se întâmplase cu cei două sute de soldaţi care fuseseră încercuiţi. Doar atât îi spuse şi după felul cum se
grăbi apoi să-i reamintească doamnei Han de rugămintea lui, Mong înţelese că nu s-a hotărât încă nimic precis în ce priveşte data
şi condiţiile atacului şi că Nang revenise parcă mai mult ca să afle dacă doamna Han reuşise sau nu să-i facă rost de ceea ce îi
ceruse decât să-i transmită lui noi ordine, fiindcă altminteri n-ar fi avut rost să se întoarcă numai pentru a mai verifica încă o dată
baza militară din oraş.
III.
1. Write out the sentences, using the most logical form of the verbs in brackets:
The friends and relatives were already supposed (sign) the book with their names and addresses. Louis never (have) the
slightest idea what the purpose of this mad custom might be, and he (not ask). He supposed when the funeral (be) over, he and
Rachel (get) to keep the book. Yet he doubted they ever (use) it.
2. Give the negative counterpart for the following sentences:
62

1. Mary has already arrived.

2. She must be somewhere in the house.
3. Finish each sentence in such a way that it means exactly the same as the sentence above it:
1. Although they would have preferred to walk, Peter insisted upon calling a cab.
Peter insisted that...
2. I told her the news, but it turned out later that she had already learned it.
I needn’t...
1. I’ve met Dr. Jones when I was suffering from scarlet fever.
2. I’m telling you, I had been here for almost two hours!
IV.
With a convulsive motion he tore away the ministerial band from before his breast, It was revealed! But it were irreverent to
describe that revelation. For an instant, the gaze of the horror-stricken multitude was concentrated on the ghastly miracle; while the
minister stood, with a flush of triumph in his face, as one who in the crisis of acutest pain had won a victory. Then, down he sank
upon the scaffold! Hester partly raised his head against her bosom. Old Roger Chillingworth knelt down beside him with a blank,
dull countenance, out of which the life seemed to have departed.
“Thou hast escaped me!” he repeated more than once. “Thou hast escaped me!”
“May God forgive thee!” said the minister. “Thou, too, hast deeply sinned!”
He withdrew his dying eyes from the old man, and fixed them on the woman and the child.
“My little Pearl,” said he, feebly; and there was a sweet and gentle smile over his face, as of a spirit sinking into deep repose;
“dear little Pearl, wilt thou kiss me now? Thou wouldst not, yonder, in the forest! But now thou wilt?”
Pearl kissed his lips. A spell was broken. The great scene of grief, in which the wild infant bore a part, had developed all her
sympathies; and as her tears fell upon her father’s cheek, they were the pledge that she would grow up amid human joy and
sorrow, not forever do battle with the world, but be a woman in it. (Nathaniel Hawthorne, The Scarlet Letter)
Discuss the ways in which the narrative composition of the scaffold scene contributes to the shaping of characters. (Do not
write more than 200 words).
Mrs. Dalloway said she would buy the flowers herself.
For Lucy had her work cut out for her. The doors would be taken off their hinges; Rumpelmayer’s men were coming. And
then, thought Clarissa Dalloway, what a morning - fresh as if issued to children on a beach.
What a lark! What a plunge! For so it had always seemed to her when, with a little squeak of the hinges, which she could
hear now, she had burst open the French windows and plunged at Bourton into the open air. How fresh, how calm, stiller than this
of course, the air was in the early morning; like the flap of a wave; the kiss of a wave; chill and sharp and yet (for a girl of eighteen
as she then was) solemn, feeling as she did, standing there at the open window, that something awful was about to happen;
looking at the flowers, at the trees with the smoke winding off them and the rooks rising, falling; standing and looking until Peter
Walsh said. “Musing among the vegetables?” – was that it? – “I prefer men to cauliflowers” – was that it? He must have said it at
breakfast one morning when she had gone out on to the terrace – Peter Walsh. He would be back from India one of these days,
June or July, she forgot which, for his letters were awfully dull; it was his sayings one remembered; his eyes, his pocket-knife, his
smile, his grumpiness and, when millions of things had utterly vanished – how strange it was! – a few sayings like this about
cabbages.
She stiffened a little on the kerb, waiting for Durtnall’s van to pass. A charming woman, Scrope Purvis thought her (knowing
her as one does know people who live next door to one in Westminster); a touch of the bird about her, of the jay, blue-green, light,
vivacious, though she was over fifty, and grown very white since her illness. There she perched, never seeing him, waiting to
cross, very upright.
For having lived in Westminster – how many years now? Over twenty, - one feels even in the midst of the traffic, or walking
at night, Clarissa was positive, a particular hush, or solemnity; an indescribable pause; a suspense (but that might be her heart,
affected, they said, by influenza) before Big Ben strikes. There! Out it boomed. First a warning musical; then the hour, irrevocable.
The laden circles dissolved in the air. Such fools we are, she thought, crossing Victoria Street. For Heaven only knows why one
loves it so, how one sees it so, making it up, building it round one, tumbling it, creating it afresh; but the veriest frumps, the most
dejected of miseries sitting on doorsteps (drink their downfall) do the same; can’t be dealt with, she felt positive, by Acts of
Parliament for that very reason: they love life. In people’s eyes, in the swing, tramp and trudge; in the bellow and the uproar; the
carriages, motor cars, omnibuses, vans, sandwich men shuffling and swinging; brass bands; barrel organs; in the triumph and the
jingle and the strange high singing of some aeroplane overhead was what she loved; life; London; this moment of June.
63

For it was the middle of June. The War was over ... (Virginia Woolf, Mrs. Dalloway)
Discuss the significance of the protagonist’s impression of “suspense” and the experience of the “irrevocable hour” in the
shaping of interior monologue. (Do not write more than 200 words).
Barem de corectare
Subiectul I
de traducerea textului. Se depunctează cu 0,50 folosirea greşită sau formarea greşită a timpurilor verbale, a verbelor modale şi a
diatezei pasive, nerespectarea regulilor de concordanţă a timpurilor, folosirea greşită a infinitivului ca şi a gerundului sau a
participiului. Se depunctează cu 0,25 puncte formele greşite de plural, folosirea necorespunzătoare a principalelor prepoziţii din
limba engleză, greşelile de topică. Se consideră că cinci greşeli de ortografie se vor depuncta cu 0,10 puncte. Se pot puncta cu un
bonus între 0,50 şi 1 punct soluţiile deosebit de originale pentru unele structuri mai dificile.
Subiectul II
depunctează cu un punct abaterile grave de la sensul textului, distorsionarea totală a înţelesului ca şi exprimarea confuză în limba
puncta cu un bonus de 0,50 până la 1 punct soluţiile ingenioase de traducere.
Subiectul III
Primul subpunct din cele patru ale subiectului III este notat cu 3 puncte, subpunctul 2 se notează cu două puncte, subpunctul
3 se notează cu două puncte, iar subpunctul 4 cu două puncte, după cum urmează:
1: 0,50x6, 2: 1x2, 3: 1x2, 4: 1x2
Subiectul IV
Se acordă câte 4,5 puncte pentru fiecare subpunct, apoi se adaugă un punct din oficiu.
Proba scrisă la Limba şi literatura engleză

I. Translate into romanian:
Might the battle against global poverty be won in Scotland? That was the hope of the many campaigners gathering outside
the Scottish hotel and golf club where the rich world’s leaders were meeting at the G8 summit. The deployment of 10,000 police
suggested that Britain expected trouble. But even if the protesters stayed behind the barricades and off the motorways, the
presidents and heads of governments representing the G8 countries were already under pressure after months of publicity for a
campaign calling o them ’to make poverty history’. Some say aid is useless, some say that if aid ‘buys’ growth, can it buy the
reforms that do? That was the hope in the 1980s and much of the 1990s. Money was given on the condition that prices were
stabilized, markets liberalized and industries privatized. But the easy reforms have been done and the hard ones are too radical.
Countries are supposed to devise their own strategies for fighting poverty, in wide consultation with something called the civil
society, and then invite financial institutions to back them. Nevertheless, the problem is how many countries are worth backing in
a big way, the more so as financial institutions should be encouraged to pool their efforts rather trip over each other’s pet projects.
II. Translate into english:
Salvarea Finlandei – ţară în curs de îmbătrânire, cu o rată a natalităţii scăzută şi în mod tradiţional închisă străinilor – pare să
depindă de imigranţii ruşi, arată săptămânalul francez Le Point. O dată depăşit impulsul iniţial de neîncredere, finlandezii au
învăţat să se adapteze existenţei imigranţilor, adaugă revista pariziană. Finlanda are o populaţie totală de 5,2 milioane de locuitori,
la care se adaugă doar 110 000 de cetăţeni străini. Mai mult de două treimi din noii imigranţi sunt originari din Rusia ori din fosta
Uniune Sovietică. Fenomenul este şi mai vădit în estul Finlandei, vecin cu Rusia; această zonă a fost părăsită de finlandezii care
merg să lucreze în marile oraşe din sud. În această regiune, ruşii reprezintă acum 90% din populaţia imigrantă, ei salvând mai
multe localităţi de la o moarte lentă. În oraşele de la graniţa de est se aude tot mai mult vorbindu-se limba rusă, iar firmele cu litere
chirilice sunt în număr din ce în ce mai mare. Potrivit publicaţiei Le Point acest fenomen ar urma să se intensifice, căci unii dintre
64

turiştii veniţi de la Sankt Petersburg se află în ,misiune de explorare’, iar autorităţile au intenţia fermă de a aplica, în această
regiune, un proiect-pilot pentru o nouă politică de imigraţie.
III.
1. Rephrase the sentences below without changing their meaning and use the word in capitals:
a) He was offered a job as a lecturer at Aberdeen University but he didn’t want to be far from his family. GONE
b) You were supposed to hand in this essay three days ago. HAVE
2. Use as many passives as possible in the sentence below:
We haven’t moved anything since they sent you away to cure you.
3. Identify and correct the mistakes in the sentences below:
a) I’m living in my cousin’s apartment since I have arrived here.
b) My brother is looking like our father, but I’m resembling my mother.
c) When Professor Jones retires next month he will teach for 45 years.
4. Use the correct form of the verbs in brackets:
a) The rain prevented us from (complete) the work.
b) Did Carol agree (go) (camp) with you?
5. Choose the correct verb form to fill in the blanks in the sentences below:
1) I don’t approve of Ann’s behaviour. She___A____ awfully unfair. She___B____even there when the accident happened.
A. a) is; b) has been; c) is being
B. a) hasn’t been; b) wasn’t; c) hadn’t been
2) The student _________ his hand in class.
a) rose; b) rises; c) raised
3) San Francisco ________ to the north of Los Angeles.
a) lies; b) lay; c) lays
IV. Comprehension:
a. Find a synonym to the underlined words.
b. Make a one-sentence summary of the following paragraph:
The main paradox of human health is why people consistently do things which are known to be very hazardous. Two good
examples of this are smoking and not wearing seat belts: addiction helps keep smokers smoking; and whether to wear a seat belt is
only partly affected by safety considerations. Taken together, both these examples underline elements of how people reach
decisions about their health. Understanding this process is crucial.
Barem de corectare
Fiecare subiect se notează cu note de la 1 la 9 şi un punct se acordă din oficiu. Nota finală se obţine adunând notele pentru
cele patru subiecte şi împărţind această sumă la patru.
Subiectul I.
depunctează cu 1 punct abaterile grave de la sensul textului, distorsionarea totală a înţelesului ca şi exprimarea confuză în limba
puncta cu un bonus de la 0,50 până la 1 punct soluţiile ingenioase de traducere.
Subiectul II.
de traducerea textului. Se depunctează cu 1 folosirea greşită sau formarea greşită a timpurilor verbale, a verbelor modale şi a
diatezei pasive, ca şi nerespectarea regulilor de concordanţă a timpurilor. Se depunctează cu 0,50 puncte folosirea greşită a
infinitivului ca şi a gerundului sau a participiului. Se depunctează cu 0,25 puncte formele greşite de plural, folosirea
necorespunzătoare a principalelor prepoziţii din limba engleză, greşelile de topică. Se consideră că cinci greşeli de ortografie se vor
depuncta cu 0,10 puncte. Se pot puncta cu un bonus între 0,50 şi 1 punct soluţiile deosebit de originale pentru unele structuri mai
dificile.
Subiectul III.
Grila : 1). 1,50 x 2= 3 p; 2) 0,50 x3=1,50; 3) 0,50 x3 =1,50 p; 4). 0,50 x2=l p; 5). 1. A/B:
0,50x2=1 p; 2. 0,50; 3. 0,50
Subiectul IV.
Cele două subpuncte sunt notate după cum urmează:
a) 1x5 =5 puncte; b) 4 puncte;
65

Se notează găsirea corectă a sinonimelor pentru cele 5 cuvinte subliniate în text. Se notează identificarea strictă şi corectă a
ideii principale a textului şi reformularea ei într-o propoziţie simplă, fără digresiuni inutile. Se notează rezumatul textului de la
punctul doi realizat într-o frază. Se depunctează abaterile de la cerinţe, nerespectarea limitărilor impuse fiecărei cerinţe ca şi tot
ceea ce nu este legat strict de răspunsul necesar pentru cerinţele respective.
Se apreciază conciziunea răspunsului, claritatea exprimării şi încadrarea în limitele impuse fiecărei cerinţe.
Greşelile de limbă se depunctează conform celor menţionate pentru toate subiectele de mai sus.
Proba scrisă la Limba franceză

I. Traduisez en français:
- Mişcări religioase, religii false, doctrine absurde; unele trimit oamenii într-un trecut abject, altele într-un viitor iluzoriu, şi, în
numele acestor două direcţii, bandele de mediocri manevrează prezentul, profită de nemulţumirea oamenilor, îi obligă să se
omoare, iar majoritatea liderilor de azi sunt mai slabi şi mai mediocri ca oricând. Civilizaţiile autentice, solide, n-ar trebui să-i
producă ori să-i suporte. Trăim într-o lume falsă, suntem prea puţin oameni. Peste tot – convenţii, reguli, un universal nu se poate
sau numai aşa se poate. Din punct de vedere «uman», animalele ne sunt superioare: ucid numai când au nevoie de hrană sau în
apărare. Pe când noi?
Avec toutes sortes de petites brosses et de pinceaux, il appliquait, sur sa moustache et sa chevelure, des huiles, des eaux, des
essences qu’il préparait en secret et qui l’enveloppaient, pour tout le jour, d’une tenace odeur de pharmacie. Il n’en a jamais
souffert: il n’avait point d’odorat. Je le surprenais parfois au fort de cette alchimie. Si j’en étais furieux, c’est que je ne pouvais
souffrir l’idée que cet homme glissât jamais dans le ridicule. Mais, en cela comme en tout, il n’entendait pas conseil. Parfois, les
soins surabondants lui gâtaient l’épiderme et lui donnaient des rousseurs. Il en demeurait consterné: il n’a jamais conçu que l’excès
fût une faute.
III. Soit le texte:
Ce vendredi 14 janvier 2005 va rester un grand jour dans l’histoire de l’exploration spatiale. Celui où la sonde interplanétaire
Huygens est entrée dans l’atmosphère de Titan, la plus grosse des lunes de Saturne, et s’est posée à sa surface. Pour la première
fois, un appareil fabriqué par l’homme aura donc touché un autre monde, à quelque 1,2 milliard de km de la Terre. Une aventure
prodigieuse, que des centaines de scientifiques, de journalistes et autant d’invités ont suivie en direct depuis le centre des
opérations de contrôle de l’Agence spatiale européenne.
A. Donnez un synonyme pour chacun des mots soulignés;
B. Faites une phrase avec chacun de ces synonymes.
C. Identifiez l’équivalence correcte:
• l’exploration spatiale = a) la conquête de l’espace; b) un voyage interplanétaire; c) une expédition dans les espaces
interplanétaires.
• (un engin fabriqué par l’homme) aura touché (un autre monde) = a) aurait touché; b) a peut-être touché; c) a touché.
• autant d’invités = a) des invités aussi nombreux; b) beaucoup d’invités; c) tant d’invités.
IV.
A. Quelles seraient les questions qui auraient pour réponse chacune des séquences soulignées?
- Nous sommes le jeudi 1er septembre.
- L’arrivée des premiers coureurs déclencha un tonnerre d’applaudissements.
- Le bathyscaphe a plongé dans les profondeurs de l’océan.
B. Remplacez les groupes de mots soulignés par les pronoms personnels qui conviennent:
• Les professeurs répondent aux questions des étudiants.
• Ces données font naître quelques questions.
• Les journalistes s’adressent aux scientifiques.
C. Continuez convenablement les phrases:
• Le succès serait total si...
• Il est étonnant que...
• Les médecins se sont demandé si...
Barem de corectare
PENTRU TRADUCERI:
66


Fiecare subiect (A-C) se notează cu 3 puncte. Fiecărui item îi corespunde un anumit punctaj, de la caz la caz; astfel, într-un
exerciţiu cu 5 itemi, fiecare item corect rezolvat va primi 0,60 p.
Proba scrisă la Limba germană

1. Übersetzt den folgenden Text ins Rumänische.
WAS BEDEUTET DIE WIEDERVEREINIGUNG DEUTSCHLANDS?
Die deutsche Wiedervereinigung war die Folge einer friedlichen Revolution. Ohne die Reformen in den osteuropäischen
Ländern, ohne das Ende des „Kalten Krieges“ und ohne die Auflösung des kommunistischen Machtblocks wäre sie jedoch nicht
möglich gewesen. „Wir erleben eine der sehr seltenen historischen Phasen, in denen wirklich etwas zum Guten verändert werden
kann.“ So beurteilte Bundespräsident Richard von Weizsäcker die neue Lage. Diese Veränderung bedeutet einen tiefen Einschnitt
nicht nur in der Geschichte Deutschlands, sondern auch in der Geschichte Europas. Mit der Wiedervereinigung Deutschlands
endet die Nachkriegszeit. Für die Völker Europas beginnt nun ein neues Kapitel ihrer Geschichte, in dem neue Aufgaben erfüllt
werden sollen im Sinne des Weltfriedens und der Integration in die Europäische Gemeinschaft. (Gekürzt nach: Erich Zettl,
„Deutschland in Geschichte und Gegenwart. Ein Überblick“, 6. Aufl., Ismaning, Max Hueber, 1993, S. 122 f.)
2. Übersetzt den folgenden Text ins Deutsche.
TELEFONUL MOBIL DĂUNEAZĂ PUNCTUALITĂŢII
Una dintre consecinţele utilizării telefoanelor mobile constă în aceea că oamenii îşi organizează timpul mai puţin şi sunt mai
înclinaţi să întârzie la întâlniri, arată „Daily Telegraph“, comentând rezultatele unui sondaj efectuat recent în SUA. O persoană din
cinci recunoaşte că nu mai este la fel de punctuală ca înainte, pentru că poate anunţa oricând telefonic că întârzie. Totuşi, nu trebuie
neglijat faptul că prin telefonia mobilă, ca şi prin poşta electronică, informaţia a devenit mult mai rapidă şi mai detaliată ca înainte.
(Selecţie din: „Adevărul“, 19 august 2005, pag. 13)
3. a) Eine Woche Urlaub. - Setzt den folgenden Text ins Perfekt.
Zuerst fahren wir nach Bayreuth. Dort gehen wir am Samstag in die Oper. Am Sonntag schauen wir uns die Stadt und die
Umgebung an. Dann treffen wir uns mit Freunden und machen einen Ausflug ins Gebirge. Eine Woche später kommen wir nach
Hause zurück.
b) Vervollständigt die angefangenen Sätze sinnvoll.
Wenn ich ein größeres Haus hätte, ...
Wären manche Industriezweige umweltfreundlicher gewesen, ...
Einige Hotelgäste gaben so hohe Trinkgelder, als ob ...
4. a) Lest den folgenden Text und gebt ihm einen Titel.
b) Gebt die Hauptinformationen dieses Textes in 6-7 Zeilen wieder!
Wer als Übersetzer / Übersetzerin bei der Kommission der Europäischen Union arbeiten will, muss ein allgemeines
Auswahlverfahren erfolgreich durchlaufen. Solche Verfahren werden in unregelmäßigen Zeitabständen durchgeführt. Meistens
liegen mehrere Jahre dazwischen. Generell kann an Auswahlverfahren teilnehmen, wer die jeweils veröffentlichten Bedingungen
erfüllt. Man muss u. a. die Staatsangehörigkeit eines Mitgliedstaates der EU besitzen und darf ein bestimmtes Alter nicht
überschritten haben. Übersetzer/ Übersetzerinnen müssen ein Hochschulstudium (Sprachen, Recht, Wirtschaft,
Naturwissenschaften, technische Fächer, Medizin usw.) mit einer Regelstudienzeit von mindestens vier Jahren abgeschlossen
haben. Bei den Prüfungen wird normalerweise die Kenntnis der Organe und der Politik der Europäischen Union geprüft.
67

Außerdem müssen Bewerber / Bewerberinnen Texte aus mindestens zwei Amtssprachen in ihre eigene Sprache übersetzen. Wer
in den schriftlichen Prüfungen erfolgreich war, wird anschließend zu einem Prüfungsgespräch eingeladen. Wer alle Prüfungen
bestanden hat, kommt letztendlich auf eine „Eignungsliste“, aus der dann Kandidaten ausgesucht werden, wenn eine Planstelle
des Übersetzungsdienstes der Kommission besetzt werden soll. (Gekürzt nach: „So arbeitet eine vielsprachige Gemeinschaft. Der
Übersetzungsdienst der Europäischen Kommission“, Luxemburg, Amt für amtliche Veröffentlichungen der Europäischen
Gemeinschaften, 1998, S. 14)
Barem de corectare
Subiect 1. - 9 puncte + 1 punct din oficiu
Subiect 2. - 9 puncte + 1 punct din oficiu
Subiect 3. - a) 6 puncte (6 rezolvări a câte 1 pct.); b) 3 puncte (3 rezolvări a câte 1 pct.) + 1 punct din oficiu
Subiect 4. - a) 3 puncte (1 rezolvare a 3 pct.); b) 6 puncte (6 rezolvări a câte 1 pct.) + 1 punct din oficiu
Puncte scăzute la 1 eroare:
- ortografie, punctuaţie: 0,05
- improprietatea termenului: 0,10
- distorsiune lexicală: 0,25
- morfologie: 0,30
- sintaxă: 0,50
Proba scrisă la Limba italiană

Dopo molti battibecchi con l’amico, Giovanni aveva infine deciso di andare in giro per il mondo in cerca di fortuna. Era
partito con un fagotto di vestiti, un parapioggia e tanta buona volontà. Aveva fatto mille mestieri, fino a quando non aveva avuto
un colpo di fortuna: nel folto della foresta brasiliana aveva scoperto una piccola miniera d’oro abbandonata. Sotto strati e strati di
terra c’era ancora un ricco filone del prezioso minerale. Si era così stabilito in quel Paese, e nel giro di qualche anno era riuscito a
mettere insieme una fortuna. Ora girava con un macchinone americano lungo cinque metri. Le sue casseforti erano piene zeppe
d’oro, argento e pietre preziose e tutti lo trattavano con glande rispetto. Anche l’amico Alberto, saputo che Giovanni era diventato
un gran riccone, gli scriveva lettere affettuosisissime, nelle quali lo pregava di venirlo a trovare in Italia, ospite nella sua casa. Dopo
molte esitazioni, Giovanni decise di accettare. Il suo animo non era malvagio e non serbava rancore. Ma aveva una grande voglia
di fare all’amico un bello scherzetto.
Nu cred că reprezentantul sindicatului a reuşit să convingă publicul ce se adunase în piaţă. I-a promis că a doua zi se va
întoarce până în prânz, dar n-a putut. Adresaţi-vă celorlalţi colegi de-ai mei, domnişoară! Certitudinile mele însă s-au stins mult
prea repede, dar, cum se zice, speranţa nu moare niciodată.
III. Volgere il verbo fra parentesi al modo e al tempo grammaticalmente e logicamente richiesto:
1. (Venire) qui, signora!
2. (Andarsene) ora, non ti voglio più vedere!
3. Speravo che Lei mi (volere) aiutare.
4. Credeva che lei (essere) via.
5. Dei bambini (rompere) ieri questi vetri.
6. Maria, ma come (crescere) dall’anno scorso!
7. Nel 1999 noi (partire) per la Francia.
8. Loro (arrivare) due minuti fa.
9. Lui tornò ad avvertirli, ma loro (partire) ormai.
a) trovatene un titolo adatto
b) formulate almeno tre informazioni nuove che vi sono fornite dal testo
Primo alleato di un sonno veramente rigenerante è sicuramente il proprio materasso, perché selezionato con i giusti criteri.
Studi scientifici, condotti dall’ospedale francese di Montepellier, hanno dimostrato che scegliendo il materasso giusto si può
dormire fino a 50 minuti in più per notte. Se si somma questo dato alle conseguenze negative della mancanza di sonno,
dall’invecchiamento precoce alla mancanza di lucidità e alle difficoltà di socializzazione tanto per citare le più importanti, è
evidente che quando scegliamo il nostro materasso l’attenzione dev’essere massima.
68

Dormire bene per vivere meglio dunque, anche se sono ancora molti i luoghi comuni che impediscono una scelta veramente
corretta. Non è vero, ad esempio che il materasso debba esser necessariamente duro o che possa durare tutta una vita, come non ha
alcun significato la definizione di materasso ortopedico. Soprattutto non è vero che ci sia un materasso valido per tutti, considerato
che ognuno di noi ha una conformazione fisica con caratteristiche differenti.
Barem de corectare
Proba de 3 ore
Subiectul IV = 9 puncte a) 3 puncte; b) 1 punct; c) 2 puncte; d) 3 puncte.
Proba de 2 ore
Subiectul IV = 9 puncte a) 3 puncte; b) 6 punct.
Proba scrisă la Limba rusă

I. ГРАММАТИКА:
I. 1. Раскройте скобки:
1. Мой друг не любит писать (карандаш). 2. Мы иногда получаем письма от (свои родители). 3. В классе 25
(ученик) и только 2 (ученица). 4. До (обед) дедушка отдыхает в своей комнате. 5. Мне нравится гулять по (улицы)
нашего города. 6. С (утро) до (вечер) они гуляли по городу. 7. Мы всегда пишем упражнения без (ошибки). 8. Мы с
(нетерпение) ждём писем от друзей. 9. Без (вы) мой друг не хотел идти в поход.
I. 2. Вместо точек вставьте подходяющие по смыслу глаголы движения:
1. Вот лодка ... к берегу (плыть-плавать). 2. Мой отец хорошо ... машину (вести-водить). 3. Он идет по улице и ... в
руке книгу (нести-носить). 4. Всегда в 14 часов учительнитца ... в класс (войти-входить). 5. Каждое утро этот автобус ...
пассажиров на вокзал (везти-возить). 6. Домашние птицы не умеют ... (лететь-летать). 7. Каждый год мы ... к своим
друзьям в деревню отдыхать (ехать-ездить). 8. Зимой часто ... снег (идти-ходить). 9. Она плохо видит и поэтому ... очки
(нести-носить).
II. ПЕРЕВЕДИТЕ НА РУМЫНСКИЙ ЯЗЫК:
Вот и кончился последний урок последнего дня нашей школьной жизни! Впереди ещё долгие и трудные
экзамены, но уроков у нас иногда не будет.
В класс вошла Женя Румянцева:
- Серёжа, можно тебя на минуту.
Я вышел в коридор. В этот необычный день и Женя показалась мне не совсем обычной. Одета она была, как
всегда: короткие платье, детские туфли. Казалось, что Женя всегда носит одежду младшей сестры.
Новым в ней было весёлое лицо и живой блеск больших черных глаз.
- Серёжа, я хотела тебе сказать: давай встретимся через десять лет ... Мне интересно, каким ты
станешь. Ты ведь очень нравился мне все эти годы.
III. ПЕРЕВЕДИТЕ НА РУССКИЙ ЯЗЫК:
La 9 august 1824 A.S. Puşkin a sosit în satul Mihailovskoe. În acest sat el a fost exilat de către ţarul Alexandru I pentru
versurile sale. Aici el a stat doi ani. Din punctul de vedere al creaţiei, această perioadă din viaţa poetului este foarte bogată: Puşkin
a scris aici drama "Boris Godunov" şi foarte multe poezii. Tot aici poetul a început să lucreze la prima sa operă în proză care
oglindeşte perioada lui Petru cel Mare. Nuvela "Arapul lui Petru cel Mare" descrie una dintre cele mai bogate în evenimente
perioade din istoria Rusiei. La romanul "Evgheni Oneghin", Puşkin a lucrat opt ani. Acesta este primul roman în versuri din
literatura rusă.
IV. Проаргументируйте, почему вы хотите стать переводчиком. (Аргументация должна быть не более ½
страницы).
69

Barem de corectare
Fiecare din cele patru subiecte se va nota cu câte o notă între 1 şi 9, un punct acordându-se din oficiu:
Subiectul I - 9 puncte
- subpunctul 1): 4,5 puncte.
- subpunctul 2): 4,5 puncte
Subiectul II - 9 puncte
Se notează corectitudinea şi acurateţea exprimării în limba română, redarea adecvată a textului din limba rusă.
Se scad 0,75 puncte pentru fiecare propoziţie netradusă, pentru deviere gravă de sens a unei întregi propoziţii sau fraze.
Se scad 0,5 puncte pentru omisiune sau element adăugat.
Se scad 0,1 puncte pentru fiecare greşeală de ortografie.
Subiectul III - 9 puncte
Se notează traducerea corectă a structurilor gramaticale, fluenţa textului în limba rusă, cunoaşterea vocabularului implicat de
traducerea textului.
Se scad 0,5 puncte pentru fiecare echivalare incorectă a structurilor gramaticale fundamentale.
Se scad 0,3 puncte pentru fiecare greşeală de gramatică (recţiune verbală, terminaţii substantivale, adjectivale, pronominale,
verbale etc.).
Se scad 0,1 puncte pentru fiecare greşeală de ortografie sau de punctuaţie.
Subiectul IV - se acordă 9 puncte pentru o compoziţie închegată, corectă din punct de vedere al informaţiei, care se
încadrează în temă şi tratează subiectul într-o formă îngrijită, fără greşeli de gramatică, lexic şi ortografie.
Se poate puncta suplimentar (după caz) originalitatea abordării temei.
Se scad până la 5 puncte pentru tratarea eronată a temei.
Se scad 0,5 puncte pentru fiecare greşeală gravă de exprimare, care face textul ininteligibil.
Se scad 0,2 puncte pentru fiecare greşeală gramaticală şi/sau lexicală.
Se scad 0,1 puncte pentru două greşeli de ortografie şi/sau punctuaţie.
Proba scrisă la Limba spaniolă

I. Léase con atención el fragmento siguiente:
La reciente “Celebración Cultural del Idioma Español” que organizan cada año los consulados hispánicos de Toronto, me ha
hecho acordarme de tres letras de nuestra lengua que han sufrido recientemente ataques y desgracias: la pobre Elle, la
desventurada Che y la heroica Eñe. Las dos primeras han sido desahuciadas en la ciudad de la lengua, donde tenían casa propia –
que no otra cosa es la categoría de letra dentro del diccionario – y ahora tendrán que vivir como realquiladas en la casa de dos
vecinas: la Che con la Ce y la Elle con la Ele. El caso de la Eñe es tilde y aparte.
Lo peor de todo es que las han considerado estorbos para unificar la catalogación europea. En realidad, el verdadero
problema de la Elle y de la Che (y el de la Eñe) es que son sólo españolas, y ahora todo tiene que ser euroespañol, mejor europeo,
mucho mejor “euro-europeo” o – lo mejor de lo mejor, internacional (léase “inglés”, sobre todo). Porque, ¿no es doble también la
anglogermánica Uve Doble? Y sin embargo el diccionario Moliner, pionero en el desahuciar de la Che y de la Elle, la incluye con
categoría de letra porque (¿aunque?) es ,,usada en el vocabulario español solamente en palabras tomadas de otros idiomas.” La
cosa tiene más gracia si se considera que el mismo diccionario justifica el desahucio de la Che y Elle diciendo que lo ha realizado
porque ,,en su redacción siempre se han tenido presentes los lectores extranjeros”. ¿Es que no podían los catálogos y diccionarios
europeos tener presentes a los lectores extranjeros, por ejemplo a los españoles, e incluir la Che y la Elle, como en España se viene
haciendo con la Uve Doble anglogermánica? En cuanto a la Eñe, diría que en medio de una España que está siendo traducida a
marchas forzadas, donde ya se habla y se escribe con creciente frecuencia en “espanglés” o “ingleñol”, esta letra es una necesidad
de la lengua española, de España.
¿Qué hacer? ¿Defender a la lengua? ¿Protegerla? A una lengua no hay que defenderla como si fuera un territorio. Ni
tampoco a base de decretos, desde luego. Lo que sí creo posible, si se hace de una manera inteligente, es protegerla en su uso y
contra los abusos. Protegerla del reduccionismo, la simplificación y la contaminación inútiles y dañinas. Protegerla por medio de
actos que quizá se podrían definir con el término de “celebraciones”. Celebrar la lengua, sí, y con la mayor frecuencia posible, y en
70

todas partes en donde se pueda, leyendo y escuchando poemas, cuentos, novelas, acciones teatrales, refranes y hablar luego sobre
todo ello y sobre la vida, sosteniendo cervantinos “coloquios de perros” que no se resignan a la vida perra y están dispuestos a
seguir gozando “de este bien del habla que tenemos y de la excelencia tan grande de tener discurso humano.”
1. Encuentre un sinónimo para cada una de las palabras subrayadas y utilícelo en un enunciado.
2. ¿Es necesaria y posible la protección de una lengua? Argumente su opinión en un breve ensayo de 30 líneas como
máximo.
3. Encuentre un título adecuado para este fragmento.
Y al punto trajo Sofía a su marido: era un hombre delgado, que podía tener unos veinticinco años, a pesar de los treinta y tres
cumplidos, cuyo semblante era hermoso por la finura y nobleza de las facciones, la despejada anchura de la frente, la boca sensual,
aunque un tanto fría y desdeñosa. Esteban que temía vérselas con un chato aprendiz de negociante, parlero y superficial, quedó
bien impresionado por el personaje, aunque observando que en su porte, actitudes y vestido , cultivaba el estilo de la
condescendiente seriedad, de la deferencia distante, de la leve melancolía que, con una preferencia por las ropas oscuras, los
cuellos anchos y flojos, los peinados aparentemente descuidados, constituían una característica nueva entre los jóvenes que, de
pocos años a esta parte, se hubiesen educado en Alemania o – éste era el caso – en Inglaterra. (Alejo Carpentier, El siglo de las
luces)
III.Tradúzcase al español:
,,N-aş fi iubit-o niciodată pe D. dacă ar fí fost numai (foarte) frumoasă sau dacă singurele ei mijloace de seducţie ar fi fost
palatul în care mi se părea că locuieşte – cînd am fost prima dată în casa ei tapetată cu icoane pe sticlă am crezut, literalmente, că
am trecut prin zeci de camere – şi fascinantele ei haine şi cosmeticale. N-aş fi iubit-o nici doar pentru că o dată, pe cînd o
conduceam acasă, ca de obicei, într-un decembrie înzăpezit, s-a oprit cu mine într-o piaţetă triunghiulară, luminată doar de un
singur bec chior, şi-a strecurat mînuţele ude în buzunarele paltonului meu şi m-a privit în ochi, în întuneric, fără să-mi spună nimic,
pe cînd în lumina becului ningea cu o furie nemaipomenită. Pentru asta o iubesc abia acum. Adevărul este că D. m-a sedus [...]
prin puterea ei specială de a visa.” (Mircea Cărtărescu, Pentru D., vingt ans après)
IV.
1. Emparejar las locuciones adverbiales siguientes con los adverbios en -mente que las definen:
1) dentro dé poco a) fortuitamente
2) por casualidad b) inútilmente
3) a veces c) súbitamente
4) por lo visto d) paulatinamente
5) en seguida e) ocasionalmente
6) de balde f) inmediatamente
7) poco a poco g) aparentemente
8) de repente h) próximamente
9) a deshoras i) gustosamente
10) de buen grado j) inoportunamente
2. Completar con ser o estar:
a) La avenida_____________llena de gente.
b) La tienda_____________cerrada.
c) No_______capaz de resolver este asunto.
d) _______listos para salir.
e) Sus manos________rojas de sangre.
f) La paella de Dolores________riquísima.
g) El concierto_________en el Ateneo.
h) No te podría decir quiénes________en aquella fiesta.
i) Alberto no_________para bromas.
j) Mis padres_________dispuestos a pagar los gastos.
3.Transformar los enunciados siguientes en oraciones interrogativas cuya respuesta sea el fragmento en negritas:
a) Julia cumplirá 25 años de edad.
b) Manuel vendía las manzanas a doscientas pesetas el kilo.
c) Emilio tardó tres semanas en contestar mi carta.
d) Gregorio compró una casa para su hija.
e) Su casa está en la Castellana.
4.Completar con las formas verbales adecuadas:
71

a) Le rogué que me (conducir)___________hasta la estación.

b) Veo que se (concebir)________cada vez más proyectos edilitaríos.
c) No podía imaginar que en las autopistas alemanas (haber)______baches.
d) Nos pareció extraño que Paco (andar)_______a pie hasta el centro.
e) Cuando (hacer) buen tiempo_________iremos a la playa.
Barem de corectare
I. 1. Pentru găsirea sinonimelor şi construirea de enunţuri corecte: 3 p.
2. Pentru expunere logică, argumentare adecvată, proprietatea termenilor, originalitate: 4,5p.
3. Pentru găsirea unui titlu adecvat: 1,5 p.
II. – 9 p. Pentru găsirea unor soluţii originale se poate acorda un punct.
III. – 9 p. Pentru găsirea unor soluţii originale se poate acorda un punct.
IV. l. – 2 p.
2. – 3 p.
3. – l,5p.
4. – 2,5p.
- 0,10 p.: semne diacritice greşite sau omise, greşeli de ortografie;
- 0,25 p.: distorsiuni lexicale şi frazeologice, contextualizare improprie;
- 0,25-0,50p.: greşeli de morfosintaxă (forme verbale şi nominale, conectori, acord);
- 0,50 p.: folosirea greşită a verbelor ser şi estar, selecţia greşită a modurilor şi timpurilor verbale în subordonată;
- 0,5 p. - 1 p.: calcuri, lacune, distorsiuni semantice grave la nivelul fraze
72

ListaFacultati - Ro Subiecte Admitere Universitatea Bucuresti Limbi Straine 2005

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ListaFacultati - Ro Subiecte Admitere Universitatea Bucuresti Limbi Straine 2005

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.

FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE

Prima medie/ultima medie:

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Concurenţa în anii anteriori (candidaţi/loc):

Concurenţa în anul 2005 (candidaţi/loc):

Domeniul de licenţă „Limbi şi literaturi“

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba engleză (subiect tip A)

I. Translate into Romanian:

II. Translate into English:

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

2. There is something wrong with John.

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba franceză (subiect tip A)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

• la traducerea în limba franceză:

PENTRU PROBA DE GRAMATICĂ FRANCEZĂ:

PENTRU PROBA DE REDACTARE:

Proba scrisă la Limba germană (subiect tip A)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba italiană (subiect tip A)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

2. Non può spedire la cartolina col francobollo tedesco.

Proba scrisă la Limba latină (subiect tip A)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

N. B. Candidaţii au dreptul să folosească Dicţionarul Latin-Român.

Proba scrisă la Limba portugheză (subiect tip A)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

I.: 1 p. – pentru înţelegerea subiectului şi respectarea cerinţelor acestuia.

Proba scrisă la Limba spaniolă (subiect tip A)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

IV. 9 p (câte 3 p. pentru fiecare dintre subpunctele 1, 2, 3)

Proba scrisă la Limba japoneză (subiect tip A)

II. a) Completaţi cu particulele potrivite (cu excepţia particulei

b) Traduceţi următoarele cuvinte în limba japoneză:

d) Notaţi citirile următoarelor cuvinte scrise în kanji:

e) Scrieţi următoarele cuvinte în kanji:

III. Traduceţi în limba japoneză următoarele fraze:

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba chineză (subiect tip A)

III. Alcătuiţi o compoziţie cu titlul:

IV. Traduceţi textul următor în limba română:

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba arabă (subiect tip A)

II. Analizaţi morfo-sintactic cuvintele şi construcţiile subliniate din textul de la punctul I.

b. Explicaţi folosirea particulelor de negaţie:

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

b) Indicarea incorectă a mărcilor sintactice se penalizează cu 0,20 puncte.

Proba scrisă la Limba română (subiect tip B)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba engleză (subiect tip B)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba franceză (subiect tip B)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

C. Mettez au discours indirect:

Proba scrisă la Limba germană (subiect tip B)

www.ListaFacultati.ro Admitere Facultate, Forum Admitere, Subiecte Admitere Forum.ListaFacultati.ro

Proba scrisă la Limba italiană (subiect tip B)