Sunteți pe pagina 1din 38

FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE

Str. Edgar Quinet, nr. 7, tel. 314.35.08, 314.89.65

Prima medie/ultima medie:

Domeniul de licenţă A 2005 2004 2003 2002 2001 2000 Engleză 9,73/8,88 9,34/8,10 9,45/7,72 9,23/7,58
Domeniul de licenţă A
2005
2004
2003
2002
2001
2000
Engleză
9,73/8,88
9,34/8,10
9,45/7,72
9,23/7,58
9,48/6,93
9,26/7,69
Franceză
9,37/8,60
9,60/7,97
9,53/7,95
9,67/7,77
9,45/6,51
9,43/7,33
Germană
9,28/7,70
9,42/7,81
10/6,96
9,06/7,34
9,42/6,87
9,03/5,26
Rusă
9,82/7,83
10/9,60
9,72/9,24
10/9,48
8,97/5,75
8,47/5,95
Italiană
9,23/5,95
9,55/7,39
9,18/6,93
9,40/6,91
9,28/5,96
9,01/6,98
Spaniolă
9,77/5,97
9,52/7,19
9,03/6,60
8,72/6,50
8,89/5,45
8,38/5,61
Portugheză
9,02/6,31
9,03/6,84
9,23/7,61
9,22/7,16
8,87/5,32
7,82/7,46
Filologie clasică
9,88/8,32
10/9,69
10/9,35
10/9,34
9,80/5,00
8,63/5,04
Japoneză
9,61/8,52
9,53/8,23
9,36/8,14
9,47/7,67
8,36/7,16
9,21/8,33
Chineză
9,03/6,65
9,33/6,48
9,07/6,55
9,45/6,55
8,30/6,98
8,08/7,34
Arabă
9,67/8,34
9,07/7,55
8,81/7,59
8,85/7,17
9,14/5,35
8,46/7,52
Sârbă
9,86/9,33
9,77/9,38
Slovacă
9,95/9,66
10/9,41
Ucraineană
9,80/9,24
9,64/9,26
Maghiară
9,69/7,92
10/9,26
9,76/8,86
9,76/9,29
Turcă
9,98/9,08
9,85/9,57
Bulgară
9,14/6,35
9,36/8,79
Cehă
9,85/9,43
9,73/9,37
Croată
9,71/8,85
9,68/9,03
Polonă
9,81/9,20
9,76/9,10
Neogreacă
9,93/8,85
Rromani
9,24/6,31
LMA – Engleză
-Franceză
9,97/9,34
9,97/9,55
9,82/9,14
LMA – Engleză
-Italiană
9,92/8,56
9,92/9,61
9,89/9,24
LMA – Engleză
-Spaniolă
9,95/9,63
10/9,06
10/9,30
LMA – Engleză
-Germană
9,98/8,62
9,91/9,53
Studii americane
9,94/9,22
9,56/8,84
Traducători
9,27/7,50
9,08/7,30

35

Concurenţa în anii anteriori (candidaţi/loc): A 2001 2002 2003 2004 2001 2002 2003 2004 Engleză
Concurenţa în anii anteriori (candidaţi/loc):
A
2001
2002
2003
2004
2001
2002
2003
2004
Engleză
2,37
3,38
4,5
5,96
Arabă
1,67
2,86
3,85
3,87
Franceză
1,60
3,58
5,09
4,16
Bulgară
3,73
Germană
1,58
2,06
1,91
2,40
Polonă
4,53
Rusă
0,88
7,53
4,10
5,80
Sârbă
7,13
Italiană
1,56
2,25
2,52
3,13
Slovacă
7,66
Spaniolă
1,28
2,15
2,52
3,87
Cehă
4,73
Portugheză
1,29
2,53
2,87
2,60
Croată
4,00
Filologie
0,40
5,90
3,10
3,07
Turcă
11,9
clasică
3
LMA
1,78
4,98
4,12
3,15/
Ucraineană
6,13
5
Japoneză
2,53
2,73
3,80
3,93
Maghiară
5,53
3,07
2,47
Chineză
1,07
2,00
1,73
2,20
Studii
7,70
americane
Traducători
3,43
Concurenţa în anul 2005 (candidaţi/loc):
A
2005
2005
Limbi moderne
2005
aplicate
Engleză
4,34
Arabă
4,07
Engleză-Franceză
3,78
Franceză
3,12
Bulgară
2,87
Engleză-Italiană
5,10
Germană
2,65
Polonă
2,87
Engleză-Spaniolă
6,73
Rusă
3,55
Sârbă
Engleză-Germană
6,03
Italiană
1,71
Slovacă
Engleză-Rusă
0,83
Spaniolă
1,61
Cehă
2,87
Portugheză
2,07
Croată
2,87
Filologie clasică
2,33
Turcă
LMA
Ucraineană
Japoneză
4,93
Maghiară
1,40
Chineză
1,60
Studii americane
11,40
Neogreacă
8,27
Traducători
4,85
Rromani
2,27
Domeniul de licenţă „Limbi şi literaturi“
Proba scrisă la Limba română (subiect tip A)

NOTĂ: Pentru limbile: rusă, sârbă, croată, slovacă, ucraineană, maghiară, turcă – ca specializare A şi pentru secţiile Filologie clasică şi Limbi moderne aplicate, admiterea s-a făcut în baza selecţiei de dosare.

I. Elemente de teorie gramaticală. Cunoştinţe teoretice, capacitate de analiză şi sinteză (1 punct din oficiu)

1. Indicaţi şi exemplificaţi prin enunţuri adecvate trei situaţii în care cuvinte din cadrul enunţului nu au funcţie sintactică de

parte de propoziţie. Subliniaţi cuvântul vizat în exemplul dumneavoastră. (3 puncte: câte 0,50 p fiecare situaţie corect indicată; câte 0,50 p fiecare exemplu corect)

2. Cuvântul subliniat în enunţul următor acceptă două interpretări gramaticale: Apa a fost agitată. Care sunt cele două soluţii

de analiză posibile? Argumentaţi/explicaţi dubla posibilitate de interpretare. (2 puncte: câte 0,50 p pentru fiecare soluţie corect

indicată; câte 0,50 p pentru argumentarea corectă a fiecărei soluţii)

3. Comparaţi, din punctul de vedere al funcţiei sintactice, cuvintele subliniate în enunţurile următoare: a) Pe tine te aşteaptă.;

b) Pe tine se bazează. Găsiţi în enunţ argumente gramaticale în favoarea răspunsului dumneavoastră. (2 puncte: 1 punct

comparaţia; 1 punct argumentaţia)

36

4.

Clasificaţi după un criteriu gramatical (pe care îl veţi preciza) următoarele cuvinte: el, al său, oricine, acelaşi, se, însuşi,

care?, ceea ce, nimic, dumneavoastră. (1 punct)

5. Exemplificaţi prin câte un enunţ: a) substantiv în cazul dativ, funcţia sintactică de atribut; b) pronume relativ, funcţia

sintactică de complement indirect. (1 punct: câte 0,50 puncte pentru fiecare exemplu corect) II. Sistemul limbii. Deprinderi de analiză gramaticală a textului (1 punct din oficiu) Citiţi textul următor, apoi rezolvaţi cerinţele:

Există, aşadar, o categorie de oameni care ajung să spună lucruri despre care îndeobşte se
Există, aşadar, o categorie de oameni care ajung să spună lucruri despre care îndeobşte se spune că „nu încap în cuvinte”. Ei
le spun pentru ceilalţi sau le spun pentru că nu pot să nu le spună, pornind întotdeauna de la iluzia că spusele lor vor ajunge la
ceilalţi, îi vor atinge şi îi vor schimba. Cuvintele lor „spun totul”, ele sunt magnifice, forţa lor este enormă, adevărurile rostite acolo
şi splendoarea rostirii lor ne taie respiraţia. [ ]
Dacă nu aş fi trăit experienţa de editor, aş fi continuat să mă legăn în iluzia scrisului şi a frumuseţii care salvează lumea. Şi
aici nu am în vedere neputinţa „marilor îmbălsămaţi” care ne vorbesc de la o distanţă ce îi aşază dincolo de istorie, ci autorii care ni
se adresează din vecinătatea şi din lumea noastră, care ne vorbesc aşa zicând peste gard, dacă nu chiar din ograda noastră. Regele
şi calvarul (Heinrich Zimmer), pe care o consider una dintre cele mai frumoase cărţi moderne, s-a târât în câteva mii de exemplare
vreme de şapte-opt ani prin depozitele editurii. Două mii de exemplare din La apa Vavilonului a Monicăi Lovinescu, povestea
celei mai robite adevărului conştiinţe pe care a dat-o lumea noastră în ultima jumătate de secol, s-au scurs cu chiu cu vai într-un an
şi jumătate. [
Cerinţe:
]
(Gabriel Liiceanu, Uşa interzisă, Humanitas, 2002, p. 99-100)
1.
Extrageţi propoziţiile subordonate din primul paragraf al textului şi precizaţi felul lor. (Nu sunt necesare alte detalii de
analiză a propoziţiilor) (4,50 puncte)
2.
Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate în textul de mai sus. (4,50 puncte)
III.
Uzul limbii. Folosirea corectă a limbii
(1 punct din oficiu)
1.
Alcătuiţi enunţuri pentru a pune în evidenţă diferenţa dintre următoarele perechi de cuvinte: deplin - de plin, înscris — în
scris, să nu fii întrebat - să nu fi întrebat, mii - mi, mari - marii, alegeţi — alege-ţi. (3 puncte: câte 0,50 p pentru fiecare pereche de
cuvinte corect exemplificată)
2.
Exemplificaţi prin câte un enunţ două situaţii diferite în care în mod obligatoriu NU se foloseşte semnul de punctuaţie
virgulă (,). Formulaţi regula. (1 punct: câte 0,50 p pentru fiecare regulă corect formulată şi exemplificată)
3.
Se dă adjectivul tare. Indicaţi prin enunţuri adecvate trei sensuri diferite ale cuvântului. Indicaţi prin enunţuri adecvate câte
un antonim pentru fiecare dintre cele trei sensuri identificate. (3 puncte: câte 0,50 puncte pentru fiecare enunţ care respectă
cerinţele formulate)
4.
Scrieţi patru cuvinte din familia lexicală a adjectivului plin. (2 puncte: câte 0,50 p pentru fiecare cuvânt corect indicat)
IV.
Capacităţi de abordare a textului: a) abilităţi de lectură şi interpretare a textului; b) abilităţi de
redactare de text
(1 punct din oficiu)
1.
Citiţi cu atenţie fragmentul de mai jos. Comentaţi fragmentul prezentând caracteristicile sale stilistice, precum şi relaţia
dintre conţinut şi expresia lingvistică. Comentariul dumneavoastră nu trebuie să depăşească o jumătate de pagină. (4,50 puncte: 1
p surprinderea ideii textului; 2 p identificarea principalelor particularităţi stilistice ale fragmentului şi corelarea lor cu conţinutul, cu
tipul de text; 1 p coerenţa textului redactat; 0,50 p calitatea redactării)
România suferă de logoree. Volubilitatea noastră latină, frustrată înainte de 1989, s-a dezlănţuit de la o vreme brutal, în
formele cele mai diverse: gazetele s-au multiplicat până la inflaţie, şi-au înmulţit numărul de pagini, s-au diferenţiat politic, fără
oprelişte. Televiziunea emite cvasicontinuu [
].
Să adăugăm multiplele chipuri ale radioului, dezbaterile publice ale
Parlamentului, conferinţele de presă ale partidelor. Proliferează colocviile, comemorările, adunările populare. A apărut oratorul de
miting, agitatorul demonstraţiilor stradale. De la discursul elaborat până la lozincă şi huiduială, totul se exprimă neîntârziat.
Tribuna, microfonul, amplificatorul tip portavoce au devenit „locuri de muncă”, instrumente cotidiene. Vorbim incontinent şi răstit
când la cafenea, când pe stradă, când la mesele familiale sau la cele ale prietenilor (câţi ne-au mai rămas). Dacă nu vorbim, scriem:

la gazetă, pe garduri, pe ziduri, pe asfalt. Facem declaraţii, dăm comunicate, iniţiem sau suportăm anchete sociale. Avem mereu ceva de spus, ceva de explicat, ceva de pus la punct. Genurile oralităţii se diversifică: predica, interpelarea, replica, negocierea au ajuns să fie profesiuni distincte. Pe de altă parte, graniţele profesiunilor tradiţionale se şterg, absorbite în competenţa generalizată a oratoriei. Toată lumea se exersează în meşteşugul rostirii publice: inginerii, contabilii, magazinerii, ofiţerii, pictorii, bişniţarii - toţi dau târcoale virtuozităţilor retorice. Românul e născut parlamentar: zice, „le zice bine”, „le-o zice”. Tot mai mulţi tineri vor să se lanseze ca jurnalişti, să scrie la ziar, să o întoarcă din condei, să se înghesuie cu întrebări. Exigenţele curente ale vieţii civice se

37

convertesc rapid în specii ale verbalităţii (şi verbiajului): dialogul, transparenţa, consensul, schimbul de idei, critica constructivă etc. (Andrei Pleşu, Chipuri şi măşti ale tranziţiei, Humanitas, Bucureşti, 1996, 75) 2. Redactaţi un eseu de aproximativ o jumătate de pagină, pornind de la cele trei imagini de mai jos. (4,50 puncte: 1 punct exprimarea unei idei şi a unui punct de vedere; 1 punct susţinerea/dezvoltarea ideii exprimate; 1 punct structurarea ideilor; 1 punct calităţile stilului – corectitudine, claritate, concizie, adecvare etc; 0,50 p originalitate, creativitate)

concizie, adecvare etc; 0, 50 p originalitate, creativitate) NOTĂ • Timp de lucru: 3 ore •
NOTĂ • Timp de lucru: 3 ore • Proba scrisă la Limba engleză (subiect tip
NOTĂ
• Timp de lucru: 3 ore
Proba scrisă la Limba engleză (subiect tip A)
I. Translate into Romanian:
II. Translate into English:

Toate subiectele sunt obligatorii. Fiecare subiect se notează cu note de la 1 la 10. Nota finală pe lucrare este media aritmetică a celor 4 note parţiale.

”This world won’t last long,” the captive said in conclusion to his tale. “God won’t let it stand this way long.” By the time he was done talking, the sun had fallen well to the west, and Ada and Ruby turned and started walking home. They were both grim and initially wordless, and then later along the way they discussed the captive’s story. Ada wanted to cast it as exaggeration, but Ruby’s conclusion was that it ought to be viewed as truth since it sorted so well with the capabilities of men. Then they argued generally for a mile or two as to whether the world might be better as viewed as such a place of threat and fear that the only consonant attitude one could maintain was gloom, or whether one should strive for light and cheer even though a dark-fisted hand seemed ready to strike at any moment.

Se deşteptă asudat, obosit, uluit. Porni să-şi facă slujba ca până acum, cu sânge rece, dar i se păru că tovarăşii lui îl urmăreau mereu cu ochi bănuitori. El însuşi se simţea oarecum vinovat şi de-abia mai îndrăznea să le înfrunte privirile. Se temea că i se cetesc pe faţă gândurile care l-au torturat azi-noapte. Îl înfuriau acum gândurile acelea, fiindcă îi răscoleau liniştea care-i dăduse puterea doi ani de zile să-şi facă datoria pretutindeni, care-l scăpase de toate grijile şi dorinţele. Se bucură când, după amiază, i se dădu o însărcinare mai primejdioasă. Poate va avea norocul să-1 izbească şi pe el un glonte, să se sfârşească brusc toate gândurile şi temerile. Tot moartea e cel mai bun leac pentru orice durere. Niciodată nu intrase în luptă cu dorinţa sau măcar cu gândul de a muri. Azi însă moartea i se părea o binefacere.

III.

1. Write out the sentences, using the most logical form of the verbs in brackets:

Louis opened his mouth with no idea of what he (say), and what came out (be) a joke he (hear) the week before at the corner market down the road, something about a tailor who (buy) a parrot whose only line was ‘Pretty Polly likes you!’ He (hope) that his

interlocutor (welcome) his poor attempt to lighten up the atmosphere.

2. Give the negative counterpart of the following sentences:

1. Both of them like jazz.

38

2.

There is something wrong with John.

3. Finish each sentence in such a way that it means exactly the same as the sentence above it:

1. It would have been better if you had told me the truth from the beginning.

I’d rather

2. Although I was miserable. I didn’t want to spoil their fun.

Miserable

4. Find the mistake in each of the following sentences and correct it:

1. If you had met him, it wouldn’t have happened anything bad.

2. They know that Mr. Colonel Rawlins has always been a trustworthy friend.

IV.

1. Consider the following text: 2. Consider the following text: Macbeth:
1. Consider the following text:
2. Consider the following text:
Macbeth:

“In vain have I struggled? It will not do. My feelings will not be repressed. You must allow me to tell you how ardently I admire and love you.” Elizabeth’s astonishment was beyond expression. She stared, coloured, doubted, and was silent. This he considered sufficient encouragement; and the avowal of all that he felt for her, immediately followed. He spoke well; but there were feelings

besides those of the heart to be detailed, and he was more eloquent on the subject of tenderness than of pride. His sense of her inferiority – of its being a degradation – of the family obstacles, were dealt on with a warmth which was very unlikely to recommend his suit. In spite of her deep-rooted dislike, she could not be insensible to the compliment of such a man’s affection, and though her intentions did not van for an instant, she was at first sorry for the pain he was to receive. She tried, however, to compose herself to answer him with patience, when he should have done. He concluded by expressing his hope that he would now be rewarded by her acceptance of his hand. As he said this, she could easily see that he had no doubt of a favourable answer. He spoke of apprehension and anxiety, but his countenance expressed real security. “I might as well inquire”, replied she, “why with so evident a design of offending and insulting me, you chose to tell me that you like me against your will, against your reason, and even your character? Had not my own feelings decided against you – had they been indifferent, or had they even been favourable, do you think that any consideration would tempt me to accept the man who has been the means of ruining, perhaps forever, the happiness of a most beloved sister?” (Jane Austen, Pride and Prejudice) Discuss the significance of “pride”, “prejudice” in the characters’ portrayal and response to “feelings” and “affection” and consider the narrative strategies employed in the composition of the scene. (Do not write more than 200 words).

Tomorrow, and tomorrow, and tomorrow, Creeps in this petty pace from day to day To the last syllable of recorded time; And all our yesterdays have lighted fools The way to dusty death. Out, out, brief candle! Life's but a walking shadow, a poor player That struts and frets his hour upon the stage, And then is heard no more; it is a tale Told by an idiot, full of sound and fury, Signifying nothing. (Act V, Scene 5) Discuss the implications of “recorded time” in the protagonist’s perception of life as a “walking shadow”. (Do not write more than 200 words).

Barem de corectare

Fiecare subiect este notat cu note de la 1 la 9, deci un punct se acordă din oficiu. Subiectul I: Se notează traducerea corectă a structurilor gramaticale, fluenţa textului în limba engleză, cunoaşterea vocabularului implicat de traducerea textului. Se depunctează cu 0,50 folosirea greşită sau formarea greşită a timpurilor verbale, a verbelor modale şi a diatezei pasive, nerespectarea regulilor de concordanţă a timpurilor, folosirea greşită a infinitivului, ca şi a gerundului sau a participiului. Se depunctează cu 0,25 puncte formele greşite de plural, folosirea necorespunzătoare a principalelor

39

prepoziţii din limba engleză, greşelile de topică. Se consideră că cinci greşeli de ortografie se vor depuncta cu 0,10 puncte. Se pot puncta cu un bonus între 0,50 şi 1 punct soluţiile deosebit de originale pentru unele structuri mai dificile. Subiectul II: Se notează corectitudinea şi acurateţea exprimării în limba română, redarea adecvată a sensului textului în limba engleză. Se depunctează cu un punct abaterile grave de la sensul textului, distorsionarea totală a înţelesului ca şi exprimarea confuză în limba română. Se apreciază eleganţa exprimării în limba română, găsirea de soluţii cât mai aproape de sensul textului englezesc. Se pot puncta cu un bonus de 0,50 până la 1 punct soluţiile ingenioase de traducere. Subiectul III: Primul subpunct din cele patru ale subiectului III este notat cu 3 puncte, subpunctul 2 se notează cu două puncte, subpunctul 3 se notează cu două puncte, iar subpunctul 4 cu două puncte, după cum urmează:

1: 0,50x6, 2: 1x2, 3: 1x2, 4: 1x2 La totalul de nouă puncte se adaugă un punct din oficiu. Subiectul IV: Se acordă câte 4,5 puncte pentru fiecare subpunct, apoi se adaugă un punct din oficiu. Se vor deduce 0,25 puncte pentru fiecare 10 cuvinte peste numărul recomandat de cuvinte. Se apreciază: exprimarea corectă, coerenţa şi concizia răspunsului, claritatea şi consecvenţa, încadrarea în limitele cerinţei, precum şi capacitatea candidatului de a structura argumentaţia. Se acordă un bonus de 0,5 până la un punct pentru idei originale şi exprimare nuanţată.

Proba scrisă la Limba franceză (subiect tip A) I. Traduisez en français: - Maman! Où
Proba scrisă la Limba franceză (subiect tip A)
I. Traduisez en français:
- Maman! Où vas-tu? demanda Nicolas.
- Je vais chercher ton père. Il m’a dit des choses bizarres, ce matin.
- Non, maman, ne pars pas, ne pars pas
je vais rester seul!
- Ne t’en fais pas, Nicolas, je vais remonter, je ne serai pas longue, attends-moi.
B. Complétez par les pronoms relatifs qui conviennent:
• La police interpelle l’automobiliste
a causé l’accident.
• Voilà quelqu’un
je vais me méfier désormais.
• Dans ces régions,
l’ensoleillement est intense, la culture du café est prospère.
C. Remplacez les séquences soulignées par les subordonnées circonstancielles correspondantes:
• Avant leur mariage, tu les voyais souvent?

Atunci îşi aminti de Atanasiu, pe care nu-l mai întâlnise de mult şi îl uitase. L-am iubit? se întrebă. În orice caz, nu durase

dragostea ei, dacă dragoste fusese. Câteva zile doar. Acum însă, pe fondul exagerat de tern al vieţii ei, acele câteva zile i se părură singurele pe care le trăise cu adevărat, şi vechile ei prietene redeveniră interesante, căci cu ele putea vorbi despre cel absent. Află că are succese printre femeile măritate. Îmi jura că mă va iubi etern, îşi spuse cu amărăciune şi cu o surdă gelozie. Era totuşi gata să-l ierte, curioasă în orice caz să-1 vadă, să-l audă vorbind. Una dintre prietene îi ghici dorinţa şi, bucuroasă că se poate răzbuna pe avocat, o invită pe Dora la ea unde, îi spuse, va veni şi cineva pe care se pare că l-a uitat, deşi au fost prieteni buni, şi care ar fi foarte bucuros de întâlnire. II. Traduisez en roumain:

Des visages apparaissaient brièvement dans le champ de sa conscience puis s’effaçaient: ceux qui avaient tenu une place dans sa vie, du temps que les dés n’étaient pas encore jetés, que les jeux n’étaient pas faits, que les choses auraient pu être différentes de ce qu’elles avaient été. Et maintenant, tout était accompli: impossible de rien changer au total de ses actes. Elle entendit sonner neuf heures. Il était trop tôt pour avaler le cachet qui lui assurerait quelques instants de sommeil. Non que ce fût dans ses habitudes, mais ce soir, elle ne pouvait se refuser ce secours; elle redoutait plus que tout l’insomnie, lorsque, dans le noir, elle se trouvait livrée à toutes les tentations de l’imagination. III. A. Mettez au discours indirect:

En cas de panne, téléphonez-moi.

Sans avoir l’équipement nécessaire, il a décidé d’atteindre le sommet de la montagne. IV. Commentez cette réflexion d’Albert Camus: «La grandeur de l’homme est dans sa décision d’être plus fort que sa condition.» (Votre commentaire sera illustré d’exemples et ne dépassera pas 30 lignes.)

Barem de corectare

Fiecare subiect (I-IV) se notează cu 9 puncte, la care se adaugă un punct din oficiu. PENTRU TRADUCERI:

Greşelile se vor depuncta astfel:

40

• la traducerea în limba franceză:

1,00 p: contrasensurile (neînţelegerea unei fraze); 0,40 p: greşeli de sintaxă la: interogaţia directă şi indirectă, concordanţa timpurilor, folosirea modurilor, si condiţional; 0,25 p: greşeli de morfosintaxă la: acordul în număr şi/sau gen, acordul participiului trecut, genul substantivelor, flexiunea verbului, negaţii, elementele de relaţie, folosirea pronumelor sau a articolelor; 0,15 p: greşeli de lexic;

0,05 p: greşeli de grafie.

• la traducerea în limba română:

1,00 p: greşelile de ortografie sau de gramatică a limbii române; 0,50 p: necunoaşterea unui cuvânt, contrasensurile; 0,25 p: exprimările forţate, calcurile, nerespectarea topicii specifice limbii române;

0,15 p: inadecvările stilistice. Soluţiile elegante vor fi premiate cu 0,25-0,50 p. PENTRU PROBA DE
0,15 p: inadecvările stilistice.
Soluţiile elegante vor fi premiate cu 0,25-0,50 p.
PENTRU PROBA DE GRAMATICĂ FRANCEZĂ:
PENTRU PROBA DE REDACTARE:
Greşelile se vor depuncta astfel:
Proba scrisă la Limba germană (subiect tip A)
I. Übersetzen Sie folgenden Text ins Rumänische!
Wer niemals ganze Nachmittage lang mit glühenden Ohren [
]
],
II. Ergänzen Sie die Konjunktionen: als/bevor/nachdem/seitdem/während.
Helmut Müller erlebt Überraschungen
Helmut Müller hatte geklingelt, bevor er in die Wohnung gegangen war.
er
einen Moment gewartet hatte, trat er vorsichtig ein. Er bekam einen Schrecken,

Fiecare subiect (A-C) se notează cu 3 puncte. Fiecărui item îi corespunde un anumit punctaj, de la caz la caz; astfel, într-un exerciţiu cu 5 itemi, fiecare item corect rezolvat va primi 0,60 p.

2,00 p: absenţa structurii de bază (introducere, dezvoltare, concluzie), greşeli de logică şi argumentare; 1,00 p: absenţa sau folosirea incorectă a exemplelor; 2,00 - 8,00 p: abaterea de la subiect, în funcţie de gravitate. Astfel, un eseu perfect redactat din punct de vedere retoric şi lingvistic, dar pe alte teme decât cea cerută (chiar dacă există o anumită apropiere), va fi notat cu 1. 1,00 p: nerespectarea dimensiunilor indicate. Greşelile de lexic şi de gramatică se sancţionează conform baremului de la proba de traducere din română în franceză. Se va acorda 1,00 p pentru originalitate.

Einige glauben, nur dann glücklich sein zu können, wenn sie woanders wären, als sie sind, und reisen ihr Leben lang durch die Welt. Kurzum, es gibt so viele verschiedene Leidenschaften, wie es verschiedene Menschen gibt. Für Bastian Baltasar Bux waren es die Bücher.

über einem Buch saß und las und las und die Welt um sich

her vergaß, nicht mehr merkte, dass er hungrig wurde oder fror, wer niemals heimlich beim Schein einer Taschenlampe unter der Bettdecke gelesen hat, weil Vater oder Mutter oder sonst irgendeine besorgte Person einem das Licht ausknipste mit der [ ]

Begründung, man müsse jetzt schlafen [ Ende „Die Unendliche Geschichte“)

der wird wahrscheinlich nicht begreifen können, was Bastian jetzt tat. (nach Michael

er die Tür er

sich umdrehen konnte, rief jemand: „Hände hoch!“

gesehen hatte, dass es ein Polizist war, nahm

er nach seinem Ausweis

öffnete. Eine solche Unordnung hatte er nicht mehr gesehen,

sich noch im Flur umsah, hörte er jemanden an der Tür

Müller drehte sich langsam um,

er seine Hände wieder runter. „Ich bin Helmut Müller, Privatdetektiv aus Berlin“, sagte er,

sein

er

Sohn zu Hause ausgezogen war

er

er seine Hände hochhielt

der Kollege den Ausweis gesehen hatte, erzählte er, was er wusste.

III. Übersetzen Sie folgenden Text ins Deutsche!

Într-un mic oraş din Germania un căţel se juca într-o zi în parc. Deodată începu să latre furios. Trecătorii văzură că găsise un mic pachet alb, pe care încerca să-1 rupă pentru a mânca conţinutul. Un bărbat apăru din senin, prinse câinele şi îi luă pachetul, pentru ca apoi să o rupă la fugă. Stăpâna câinelui încercă să-şi liniştească animalul, dar, odată ajunşi acasă, acesta se comportă ca şi cum ar fi fost beat şi adormi în mijlocul camerei pe covor.

41

IV. Die Sprache erlaubt jede Lüge. Schreiben Sie eine Lügengeschichte (ca. 150-200 Wörter = 1,5 Seiten).

Barem de corectare

Pentru fiecare din cele 4 subiecte se acordă câte 10 puncte: 9 puncte+1 punct din oficiu. Total 40 puncte. Se notează astfel:

Subiectul I: traducere din limba germană în limba română Se apreciază cu punctaj maxim (9 puncte) redarea fidelă a sensului textului, forma îngrijită şi corectă. Se depunctează:

- 0,5 puncte: deviere gravă de sens

- 0,25 puncte: eroare lexicală sau gramaticală

- 0,25 puncte: omisiune sau element adăugat - 0,15 puncte: fiecare eroare de ortografie sau
- 0,25 puncte: omisiune sau element adăugat
- 0,15 puncte: fiecare eroare de ortografie sau punctuaţie
(O greşeală repetată se depunctează o singură dată)
Subiectul II: exerciţiu de gramatică. Se acordă 1 punct pe soluţia corectă. Total 9 puncte.
Subiectul III: traducere din limba română în limba germană
Se apreciază cu punctaj maxim (9 puncte) redarea fidelă a sensului textului, forma îngrijită şi corectă.
Se depunctează:
- 0,5 puncte: deviere gravă de sens
- 0,25 puncte: eroare lexicală sau gramaticală
- 0,25 puncte: omisiune sau element adăugat
- 0,15 puncte: fiecare eroare de ortografie sau punctuaţie
(O greşeală repetată se depunctează o singură dată)
Subiectul IV: redactare text
- 0,5 puncte pentru lipsa de fluiditate a textului
- 0,15 puncte pentru orice greşeală de ortografie şi/sau punctuaţie
- 0,5 puncte pentru 2 elemente gramaticale neadecvate resp. pentru 2 greşeli gramaticale
Proba scrisă la Limba italiană (subiect tip A)
I. Tradurre in romeno:

Se acordă 9 puncte pentru originalitate în idei şi exprimare, coerenţă tematică şi stilistică, corectitudine lingvistică şi cursivitate. Se acordă un punct din oficiu. Se depunctează:

La mattina presto, Pinocchio arrivò in un paese che non somigliava a nessun altro paese del mondo. La sua popolazione era tutta composta di ragazzi. I più vecchi avevano quattordici anni, i più giovani ne avevano otto appena. Nelle strade un’allegria e una confusione da morire! Branchi di monelli dappertutto: chi giocava alla palla, chi recitava, chi cantava, chi faceva i salti mortali, chi si divertiva a camminare con le mani in terra e con le gambe in aria, chi rideva, chi urlava, chi fischiava, chi chiamava, chi batteva le mani; insomma, un tal chiasso da doversi mettere il cotone negli orecchi per non rimanere assorditi. Dopo cinque mesi senza mai vedere in faccia né un libro, né una scuola, Pinocchio ebbe la gran brutta sorpresa di accorgersi un giorno che gli orecchi gli erano cresciuti più di un palmo. Cominciò a piangere, a bettere la testa nel muro; ma più si disperava, più i suoi orecchi crescevano, crescevano e diventavano pelosi come quelli degli asini. II. Tradurre in italiano:

Îmi era frică să nu-şi fi rupt vreo mână în acel accident. Nu credeam că fata ar fi fost vinovată de suferinţele fiului meu, dar nu înţelegeam de ce nu voia să vorbească despre asta. Când i-am spus să meargă la spital să-1 vadă, ea mă privi ca şi când mă vedea pentru prima oară. Vru să spună ceva, dar nu avu curajul; scoase un bileţel din poşetă, mi-l întinse şi ieşi pe usă fără să-şi ia rămas bun.

III.

III.a. Completare in una maniera logica e grammaticalmente corretta le seguenti frasi:

1.

Non voglio che Luigi

2.

Non avresti fatto tardi, se

3.

,

se il tempo me lo permetterebbe.

III.b. Volgere le seguenti frasi al plurale (nomi, aggettivi, pronomi, verbi inclusi):

1. Ho trascorso là un inverno freddissimo.

42

2.

Non può spedire la cartolina col francobollo tedesco.

3. L’impianto elettrico era distrutto.

4. C’era allo sportello un uomo ubriaco.

5. Aveva la mano gonfia.

6. Il tram troppo lento lo innervosisce.

IV. Dopo la lettura attenta del seguente testo,

a) fatene il riassunto in non più di 70 parole

b) trovatene un titolo adatto

c) formulate almeno tre informazioni nuove che vi sono fornite dal testo

d) spiegate in italiano il significato delle parole o dei sintagmi sottolineati

Probabilmente, come il pane, anche la pasta nacque con i primi rappresentanti del genere umano. Appena quei nostri lontanissimi antenati impararono a coltivare i cereali e quindi a produrre la farina, la “scoperta” della pasta fu un fatto naturale. Per quanto ne sappiamo, i primi attestati certi della presenza della pasta risalirebbero al tempo degli Etruschi. In una tomba di Cerveteri sono raffigurate le immagini di alcuni strumenti che sembrano quelli con cui ancora oggi si usa tagliare la pasta fresca. In età romana la presenza della pasta era probabilmente limitata alla dieta dei cittadini più abbienti, come si segnala nei libri di cucina dei celebri gastronomi del tempo. Durante i secoli del basso Medioevo nessuno ricorderà più la pasta. Ma agli inizi del 1100, in un documento redatto presso la corte siciliana, si parla del metodo arabo per essicare e dunque conservare a lungo la pasta. Ben presto tale novità alimentare attecchirà in Sicilia e da qui si propagherà in tutta la penisola. A Napoli, Amalfi, Genova e in molte altre città portuali la produzione e il commercio della pasta presero gran vigore e da quel momento il successo fu inarrestabile. Nel Settecento la pasta incontrò salse e sughetti più vicini al nostro gusto. Nel XX secolo, con lo sviluppo della grande industria alimentare, la pasta italiana (essicata, fresca, di mille forme e denominazioni) ha raggiunto livelli di produzione davvero eccezionali, essendo esportata in tutti i paesi del mondo.

Barem de corectare Proba de 3 ore subiectul I = 9 puncte subiectul II =
Barem de corectare
Proba de 3 ore
subiectul I = 9 puncte
subiectul II = 9 puncte
subiectul III = 9 puncte
subiectul IV = 9 puncte – a) 3 puncte; b) 1 punct; c) 2 puncte; d) 3 puncte
Proba de 2 ore
subiectul I=9 puncte
subiectul II = 9 puncte
subiectul III = 9 puncte
subiectul IV = 9 puncte – a) 3 puncte; b) 6 puncte
Proba scrisă la Limba latină (subiect tip A)
I. Traduceţi textul următor:
III. Adevăr istoric şi artă a naraţiei în Analele lui Tacit.

Divulgato Domitii consilio, milites, qui oppidum custodiebant, primā vesperi horā secessionem faciunt atque ita inter se tribuni centurionesque honestissimi colloquuntur: obsideri se a Caesare; ducem suum Domitium, neglectis omnibus, fugae consilium capere. Debere se ergo de suā salute cogitare. II. Faceţi schema sintactică a frazelor de mai sus, arătând natura propoziţiilor şi relaţiile lor.

IV. Dintre cele trei variante latineşti

a,

b,

c

ale următorului fragment românesc, alegeţi-o pe cea corectă şi marcaţi-o cu

x.
x.

Laocoon se temea de greci chiar când aduceau daruri. Coborând, mânios, din vârful cetăţii, îi îndeamnă aşadar pe troieni să nu se încreadă în uriaşul cal de lemn, plin de ostaşi. Dar în zadar!

a Laocoon Danaos timebat, et donum ferentes. Iratus, a summa arce decurrens, Troianos ergo ne ingenti, ligneo equo credant monebat. Sed frustra!

Laocoon Danaos timebat, et dona ferentes. Iratus, a summa arce decurrens, Troianos ergo ne ingenti, ligneo equo, militum pleno, crederent monebat. Sed frustra!

Laocoon Danaos timuit, et dona ferentes. Iratus, a summa arce decurrens, Troianos ne ingentibus, ligneis equis, militum plenis, crederent monuit. Sed frustra!

43

a summa arce decurrens, Troianos ne ingentibus, ligneis equis, militum plenis, crederent monuit. Sed frustra! 43

b

c

N.

B. Candidaţii au dreptul să folosească Dicţionarul Latin-Român.

Barem de corectare

acordă o notă (între 1 şi 10) pentru rezolvarea corectă a fiecăruia dintre cele patru subiecte. La fiecare dintre cele patru

notări se acordă câte 1 punct din oficiu. Nota finală rezultă din media celor patru note parţiale. Din aceste valori maxime se vor scădea câte 0,10 - 0,50 puncte pentru greşelile de morfologie, sintaxă sau lexic, în funcţie de gravitatea lor (e.g.: se consideră mai gravă neidentificarea unui ablativ absolut sau a unui acuzativ cu infinitiv decât o confuzie de timp sau caz). Neînţelegerea textului se taxează cu 2-3 puncte, după întinderea şi profunzimea erorii. La literatură, se iau în considerare atât corectitudinea şi bogăţia informaţiei, cât şi capacitatea de sintetizare şi eleganţa de expresie a candidatului.

Se

O teză care impresionează prin corectitudine, prin demonstrarea obiceiului traducerii şi prin amploarea
O
teză care impresionează prin corectitudine, prin demonstrarea obiceiului traducerii şi prin amploarea cunoştinţelor de
Se
vor sancţiona drastic greşelile de limba română.
Proba scrisă la Limba portugheză (subiect tip A)
I.
Comente o texto:
Foi o secular contacto dos portugueses com outros povos, sobretudo não europeus, aquilo que mais lhes têm dado ocasião de
II.
Traduza para romeno:
A
par de outras temáticas como a Cruzada, os Descobrimentos e a expansão ultramarina, a decadência e o atraso
III.
Traduza para português:
IV.
Exercícios:
a.
Substitua, quando convém, um verbo por uma construção perifrástica:
Quando chamaste, preparava o jantar. Enquanto a mãe lavava a roupa, o pai lia o jornal.
Quando a terra tremeu, todos dormiam. Com as chuvas contínuas, a água acumulava-se no lago. Adaptavam-se a pouco e pouco.
b.
Utilize as formas verbais convenientes:
Supunha que (
)
comprar o livro.
Se
(haver) qualquer incidente tomo a responsabilidade.
Não acreditei que tu
(vir).

literatură va putea fi recompensată cu un punct în plus.

tomarem consciência da sua própria identidade nacional.

relativamente a outras nações europeias, a definição do herói nacional ou as relações com Castela, o problema da independência de Portugal e a sua permanência histórica constituíram um dos temas-chave da historiografia portuguesa, sobretudo a partir da revolução liberal de meados do século XIX. Tornou-se, de resto, numa das referências fundamentais na legitimação histórica do Estado português. O tema da formação de Portugal foi tratado em múltiplas perspectivas, tendo em conta, não raro, a questão das origens étnicas dos Portugueses, a autonomização do Estado no século XII, o território, a construção da nação e a sua continuidade

no tempo. A frequente indiferenciação entre os conceitos de pátria, Estado e nação, que se observa na historiografia oitocentista, contribuiu para a mescla daquelas questões que hoje são consideradas de um modo distinto.

Este greu să ne dăm seama cît de schimbată i se părea lumea de după război. Europa era ruinată, dar toţi păreau că fac avere. Cu excepţia lui, bineînţeles. Bogăţia devenise mai agresivă ca oricând, îmbogăţiţii umpleau teatrele, cafenelele şi cazinourile, în timp ce vechea clasă medie suferea în ghearele inflaţiei. Dar pentru el era ca şi cum ar fi trăit într-un univers paralel unde totul era

sortit ratării. Va supravieţui sau nu? Nu se gîndea atît la supravieţuirea fizică, ci la mai mult ca probabila pieire a sufletului corupt de insatisfacţii şi de invidie.

É possível que o avião já

Desde que

c. Qual é preposição adequada:

aborrecer-se

;

(aterrar).

(confiar) em ti próprio, não tens razões para estar inseguro.

conta própria; ir

férias; mudar(-se)

;

surpreender-se

;

por culpa

;

preparar-se

;

basear-se

;

responder

;

falar

;

o domínio

;

equivalente

;

perguntar

; semelhante

Barem de corectare

Pentru fiecare dintre subiectele notate cu cifre romane se acordă câte un punct din oficiu la care se adaugă nouă puncte pentru îndeplinirea corectă a cerinţelor, astfel:

44

I.: 1 p. – pentru înţelegerea subiectului şi respectarea cerinţelor acestuia.

1 p. – pentru existenţa unui plan al expunerii şi respectării părţilor sale componente (introducere, cuprins, concluzii).

4 p. – pentru selectarea informaţiilor potrivite subiectului formulat, pentru prezentarea logică a argumentelor, pentru calitatea şi originalitatea comentariului.

1 p. pentru folosirea exemplelor sub formă de parafrază, citat, trimitere la opere literare, texte critice etc.

1 p. – pentru corectitudinea şi proprietatea limbii.

1 p. – pentru originalitate.

II.4 p. corecta înţelegere a textului portughez;

4 p. – text logic şi fluid în română, exprimare corectă în limba română. Pentru găsirea unor soluţii originale se poate acorda 1 p.

III. 9 p. Cerinţe – concordanţa timpurilor, ser/estar, adjectivul, adverbul, prepoziţia, construcţii comparative. Pentru găsirea

unor soluţii originale se poate acorda 1 p.

9 p. (câte 3 p. pentru fiecare din subpunctele 1,2,3) 0,10 p.: semne diacritice greşite
9 p. (câte 3 p. pentru fiecare din subpunctele 1,2,3)
0,10 p.: semne diacritice greşite sau omise, greşeli de ortografie;
0,25 p.: distorsiuni lexicale şi frazeologice, contextualizare improprie;
0,25-0,50 p.: greşeli de morfosintaxă (forme verbale şi nominale, conectori, acord);
0,50 p.: folosirea greşită a verbelor ser şi estar, selecţia greşită a modurilor şi timpurilor verbale în subordonată;
0,50-1 p.: calcuri, lacune, distorsiuni semantice grave la nivelui frazei.
Proba scrisă la Limba spaniolă (subiect tip A)
I.

9 p. Cerinţe – utilizarea construcţiilor perifrastice/ discursul indirect, folosirea conjunctivului şi concordanţa timpurilor, regimul prepoziţiilor. Fiecare exerciţiu din cele trei este notat cu 3 puncte. În toată lucrarea, greşelile de limbă se vor depuncta astfel:

A partir del fragmento siguiente que describe la ciudad de Granada, redacten un ensayo titulado Recursos de la

descripción y dinámica de los sentimientos. Se recomienda que su trabajo tenga una extensión máxima de 40 renglones. Detrás de las colinas se anaranja el cielo; ya no es negra la ciudad, sino de un azul oscuro, o acaso del color de la antracita. Si la dejo de mirar un instante, la veo luego líquida, teñida por una aguada inconsistente. He visto amanecer miles de veces en mi

vida. Y, no obstante, hoy

Parece imposible que de esta masa informe pueda brotar de pronto tanta vida reconfortante, hiriente,

taxativa. Azulea y se aclara el cielo por el Sur; el Oeste aún permanece hermético; verdea el Levante. La ciudad nace, renace. Si me fijo bien, adivino un minarete, una suave palidez escurriéndose sobre un tejado de cerámica, entre el estentóreo diálogo de unos gallos lejanos. Con lentitud se amplía el naranja del horizonte. El extremo Norte se acerca verdeando también con implacable delicadeza. Pero el Occidente continúa opaco, mientras el púrpura asciende al amarillo. A partir de un punto muy concreto, empieza a dorarse la última raya de este mundo. Trina un pájaro sólo y oigo un chorro de agua muy próximo y el desgarro del aire por un vuelo. Mi alma se entristece y se alegra desconcertada y fría. La bóveda encima de la medina es ya de un gris tenue, no como el agua, sino como una espesa nube de vapor, detenida, aguardando una orden para surgir y liberarse. En un amanecer lo primero que se percibe es siempre lo más oscuro: los más hondos callejones, los huecos de las casas, el lado en sombra de un minarete, un ciprés, unas puertas; pero es porque la leve luz roza ya con sus dedos en algunas fachadas, en algunas esquinas, en algún plano ávido que mira hacia el Oriente.

No parece que la luz sobrevenga, ni que sea la ciudad alumbrada desde fuera de sí misma. Es como cuando el amor llega y en su interior transforma el mundo entero; como si la luz fuese brotando de su propio centro, haciéndose ella sola, despertando como un grito que aún se prolonga sin saber por qué. Debo mirar atentamente este mundo de aquí, esta mañana de hoy que es mi última mañana. Los pájaros arrecian su jolgorio, incontenible ya. La medina, inmóvil, se debate por surgir de la noche, por romper la indecisa e inexorable placenta de la noche. Parece que, dentro de su manto, la ciudad ha persistido luminosa y se desnuda ahora de las telas sombrías, pero muy poco a poco, no dejándolas caer, sino asimilándolas con un amor tranquilo, para volver a usarlas cuando yo ya no esté en este mirador de cristal coloreado, tan semejante a mi vida y tan falso como ella. El calor de la vida se

derrama despacio sobre el mundo, aunque no sobre mi corazón

(Antonio Gala, El manuscrito carmesí)

II. Tradúzcase al rumano:

El tremendo éxito que mi hermana cosechaba entre las filas de los hombres me desazonaba por varios motivos, entre los cuales el principal – por más que me hubiera atrevido a cortarme la mano derecha con un cuchillo manejado por mi mano izquierda, antes que a admitirlo en el más secreto de los íntimos coloquios que hubiera podido llegar a sostener conmigo misma – era una envidia tan pura, tan simple, tan insana y tan elemental, que llegó a encarnarse en el primer factor eficaz entre los que me permitirían superar la extraña angustia derivada de mi fantasmagórico crimen prenatal, porque si no dejaba de ser cierto que yo seguía siendo la culpable última de la fragilidad física de Reina, no era menos cierto que ella conseguía sacarle a su aparente

45

debilidad mucho más partido del que yo podía soñar con extraer jamás de mi saludable y vigoroso aspecto que si bien inspiraba en

la tía Juana la legítima satisfacción precisa para exclamar, cuando había visitas, que daba gusto verme de lo hermosa que me había criado, operaba a cambio el milagro de hacerme invisible a los ojos masculinos. (Almudena Grandes, Malena es un nombre de tango)

III. Tradúzcase al español:

“L-aş fi uitat anevoie, amintirea fiindu-i strîns legată de Cişmigiu, căruia îi rămăsesem credincios chiar în timpul marilor ploi

ce au căzut înainte de ivirea cometei din acea vară. În apriga înviorare a verdeţii bete de umezeală şi pustie cu desăvîrşire, grădina dezvelea spre seară, cînd se însenina vremelnic, frumuseţi nebănuite. Şi în cea mai minunată dintre seri, avui pe podul cel mare al lacului plăcuta surprindere de a-mi regăsi amicul. Rezemat de şubreda balustradă, el aţintea privirea asuprea albei scînteierei a luceafărului răsărind. Văzîndu-mă cu o ţigară aprinsă, veni să-mi ceară foc şi focul acesta fu de-ajuns să topească dintre noi orice gheaţă. Aflai că nici eu nu eram pentru dînsul un străin: ne întîlnisem atît de des. Aşteptase numai prilejul să-mi poată face cunoştinţă şi mulţumea împrejurărilor că i-1 dase tocmai în acea seară.” (Matei Caragiale, Craii de Curtea-Veche)

IV. 1. a) Después de haber cometido el hurto, el ladrón empezó de repente a
IV.
1.
a)
Después de haber cometido el hurto, el ladrón empezó de repente a correr.
b)
Es obligatorio presentarse a todas las pruebas.
c)
Me recordó una vez más que lo llamara.
d)
Hace unos instantes vi a Pedro en la Facultad.
e)
La filarmónica ensaya aún en el teatro.
f)
Han sido contabilizadas hasta ahora cuarenta víctimas.
2.
Elegir en las frases siguientes la preposición adecuada:
a)
El director amenaza de/con expulsar del colegio a los alumnos indisciplinados.
b)
A pesar del mal tiempo, los muchachos se empeñaron en/a bañarse en el mar.
c)
Hay quien piensa que merece la pena sacrificarse por/para los demás.
d)
Juan se enfadó sin motivo contra/con su amigo Miguel.
e)
La situación internacional influyó mucho sobre/en la decisión del presidente.
f)
Siempre reflexiona mucho sobre/a los asuntos de su familia.
g)
Confiaba muchísimo en/con su hermano.
h)
Aunque lo he intentado varias veces, me considero incapaz de/a correr diez kilómetros diarios.
i)
Esta receta de comida es fácil de/para hacer.
j)
Este ministro es muy versado en/con leyes.
3.
Pasar las siguientes oraciones al estilo directo haciendo los cambios correspondientes:
a)
El sargento ordenó a sus soldados que se pusieran en marcha.
b)
El abuelo les pidió a sus nietos que se acostaran.
c)
El Primer Ministro le pidió al Ministro de Asuntos Exteriores que no presentara su dimisión.
d)
El profesor le dijo a José, su alumno, que se callara.
e)
El taxista le pidió a su cliente que pagara cien pesetas más para su maleta.
f)
La dueña de la tienda le dijo a uno de sus dependientes que atendiera a su amiga.
Barem de corectare

Expresar el contenido de las palabras en cursiva por las perífrasis verbales correspondientes cambiando la estructura

morfológica y sintáctica si es necesario:

Pentru fiecare dintre subiectele notate cu cifre romane se acordă câte un punct din oficiu la care se adaugă nouă puncte pentru îndeplinirea corectă a cerinţelor, astfel:

I. 1 p. – pentru înţelegerea subiectului

1 p. – pentru existenţa unui plan al expunerii şi respectarea părţilor sale componente (introducere, cuprins, concluzii)

4 p. – pentru selectarea informaţiilor potrivite subiectului formulat, pentru prezentarea logică a argumentelor, pentru calitatea şi originalitatea comentariului

1 p. – pentru folosirea exemplelor sub forma de parafrază, citat, trimitere la opere literare, texte critice etc.

1 p. – pentru corectitudinea şi proprietatea limbii

1 p. – pentru originalitate

II. 9 p. Pentru găsirea unor soluţii originale se poate acorda 1 p.

III. 9 p. Pentru găsirea unor soluţii originale se poate acorda 1 p.

46

IV.

9 p (câte 3 p. pentru fiecare dintre subpunctele 1, 2, 3)

În toată lucrarea, greşelile de limbă se vor depuncta astfel:

- 0,10 p.: semne diacritice greşite sau omise, greşeli de ortografie

- 0,25 p.: distorsiuni lexicale şi frazeologice, contextualizare improprie

- 0,25-0,50 p.: greşeli de morfosintaxă (forme verbale şi nominale, conectori, acord)

- 0,50 p.: folosirea greşită a verbelor ser şi estar, selecţia greşită a modurilor şi timpurilor verbale în subordonată

- 0,5 p. – 1 p.: calcuri, lacune, distorsiuni semantice grave la nivelul frazei

Proba scrisă la Limba japoneză (subiect tip A)

I. Traduceţi următorul text în limba română

II. a) Completaţi cu particulele potrivite (cu excepţia particulei b) Traduceţi următoarele cuvinte în limba
II. a) Completaţi cu particulele potrivite (cu excepţia particulei
b) Traduceţi următoarele cuvinte în limba japoneză:
1. îngheţată
2. cămaşă
3. petrecere 4. papuci
5. suc
c) Puneţi verbele sau adjectivele din paranteză la forma potrivită:
d) Notaţi citirile următoarelor cuvinte scrise în kanji:
e) Scrieţi următoarele cuvinte în kanji:
III.
Traduceţi în limba japoneză următoarele fraze:
III. Traduceţi în limba japoneză următoarele fraze: 1. Popula ţ ia din Londra este mult mai
III. Traduceţi în limba japoneză următoarele fraze: 1. Popula ţ ia din Londra este mult mai
III. Traduceţi în limba japoneză următoarele fraze: 1. Popula ţ ia din Londra este mult mai
III. Traduceţi în limba japoneză următoarele fraze: 1. Popula ţ ia din Londra este mult mai

1. Populaţia din Londra este mult mai numeroasă decât cea din Budapesta.

2. Scriu la calculator în timp ce fumez.

3. E interzis să bei bere în bibliotecă.

4. Ai aruncat hârtiile care erau aici?

5. Faptul că am ajuns să pot mânca folosind hashi e pentru că am locuit în Japonia.

6. Trebuie să mă las de fumat.

7. Pot să aşez geanta pe acest scaun?

8. Tata mi-a făcut cafea.

9. Yamaguchi l-a pus pe Yamada să bea sake dulce.

IV. Scrieţi o compunere de aproximativ o jumătate de pagină cu titlul:

47

Barem de corectare Subiectul I : Se acord ă 10 puncte (9 puncte + 1

Barem de corectare

Subiectul I: Se acordă 10 puncte (9 puncte + 1 punct din oficiu) Traducerea greşită a unei construcţii gramaticale se depuctează cu 0,20 p. Traducerea greşită a unui cuvânt se depunctează cu 0,10 p. Lipsa traducerii unei construcţii gramaticale se depunctează cu 0,25 p. Exprimările incorecte în limba română se depunctează cu 0,05 p. Utilizarea nenaturală a limbii române se depunctează cu 0,10 p. pentru fiecare construcţie de acest tip. Subiectul II: Se acordă 10 puncte (9 puncte + 1 punct din oficiu) Subpunctul a): 2 p. (4 x 0.50 p.) (pentru fiecare particulă corectă se acordă 0,50 p.) Subpunctul b): 1 p. (5 x 0,20 p.) (pentru fiecare cuvânt scris corect se acordă 0,20 p.) Subpunctul c): 2p. (5 x 0,40 p.) (pentru fiecare formă corectă se acordă 0,40 p.) Subpunctul d): 2 p. (5 x 0,40 p.) (pentru fiecare cuvânt scris corect se acordă 0,40 p.; pentru scriere parţial corectă se acordă numai 0,15 p.; pentru fiecare semn scris neinteligibil, neregulamentar sau neîngrijit se scad 0,10 p. ) Subpunctul e): 2 p. (5 x 0,40 p.) (pentru fiecare cuvânt scris corect se acordă 0,40 p.; pentru scriere parţial corectă se acordă numai 0,15 p.; pentru fiecare semn scris neinteligibil, neregulamentar sau neîngrijit se scad 0,10 p.) Subiectul III: Se acordă 10 puncte (9 puncte + 1 punct din oficiu) Traducerea greşită a unei construcţii gramaticale se depunctează cu 0,25 p. Traducerea greşită a unui cuvânt se depunctează cu 0,15 p. Lipsa traducerii unei construcţii gramaticale se depunctează cu 0,45 p. Lipsa traducerii unui cuvânt se depunctează cu 0,20 p. Exprimarea nenaturală în limba japoneză se depunctează cu 0,05 p. pentru fiecare construcţie de acest tip. Subiectul IV: Se acordă 10 puncte (9 p. compunerea propriu-zisă şi 1 p. din oficiu) Lipsa legăturii între titlu şi conţinutul lucrării se depunctează cu 2 - 5 puncte. Fiecare greşeală de gramatică se depunctează cu 0,25 puncte. Fiecare greşeală de lexic se depunctează cu 0,10 puncte. Scrierea greşită a unui kanji se depunctează cu 0,05 puncte. Exprimările greşite, nenaturale ori neadecvate se depunctează cu 0,10 puncte. Bonificaţii: pentru lexic bogat şi expresiv: 0,5 - 1,5 p.; kanji folosiţi extensiv: 0,5 - 1,5 p.; structuri gramaticale avansate: 0.5 - 1,5 p.; scriere caligrafică: 0,5 p - 1 p.

folosi ţ i extensiv: 0,5 - 1,5 p.; structuri gramaticale avansate: 0.5 - 1,5 p.; scriere

48

Proba scrisă la Limba chineză (subiect tip A)

I. Traduceţi în limba chineză:

1. Nu vă supăraţi, câte staţii mai sunt până la Tian' An Men?/ Acest autobuz nu ajunge la Tian' An Men, v-a ţ i urcat greşit.

2. Povestea pe care ne-a pus profesorul să o citim este foarte grea. Cu siguranţă n-am să o pot termina de citit azi.

3. După ce am citit piesa "Ceainăria" , am înţeles de ce Lao She este considerat unul dintre cei mai mari scriitori moderni ai Chinei.

4. Ieri, când am fost la cumpărături, el a cumpărat foarte multe lucruri şi de aceea a cheltuit cu 505 yuani mai mult ca mine.

5. Ea învaţă chineza doar de doi ani, dar vorbeşte destul de bine. Şi caracterele
5.
Ea învaţă chineza doar de doi ani, dar vorbeşte destul de bine. Şi caracterele le scrie mai bine decât colegii ei.
6.
Te rog să-ţi scrii numele şi adresa pe plic. Mă duc la poştă ca să expediez scrisoarea.
7.
Văzând că în faţă era un coleg, Gubo s-a dus în fugă la el şi l-a întrebat când vor avea examen.
8.
Eu m-am dus să cumpăr o hartă. Numai ce m-am îndepărtat, că nu i-am mai găsit pe prietenii mei.
9.
Bluza pe care ai cumpărat-o luna trecută de la acest magazin a fost mult mai frumoasă decât cea pe care ai
cumpărat-o azi.
II. Alcătuiţi câte 3 exemple cu fiecare dintre construcţiile:
III. Alcătuiţi o compoziţie cu titlul:
IV. Traduceţi textul următor în limba română:
Barem de corectare
I. Se acordă câte 1 punct pentru fiecare din cele 9 fraze traduse corect. (Total 9 puncte)
II. Se acordă câte 1 punct pentru fiecare frază alcătuită corect. (Total 9 puncte)
III.
Se acordă 9 puncte după cum urmează:
9 puncte) III. Se acordă 9 puncte după cum urmează: 4 puncte pentru exprimarea corect ă

4 puncte pentru exprimarea corectă din punct de vedere gramatical; 2 puncte pentru gradul de complexitate a formulărilor; 2 puncte pentru modul în care se valorifică lexicul şi informaţiile furnizate de manual pe tema propusă; 1 punct pentru stil, apreciindu-se coerenţa compoziţiei, claritatea exprimării, originalitate. (Total 9 puncte)

IV. Se acordă 7 puncte pentru traducerea corectă a textului şi 2 puncte pentru exprimarea îngrijită în limba română. (Total 9

puncte) Se penalizează cu:

0,05 puncte o greşeală de scriere (caracter scris greşit sau lipsă);

0,15 puncte pentru o greşeală de lexic (cuvânt greşit sau lipsă);

0,20 - 0,50 puncte pentru o greşeală de gramatică (în funcţie de gravitate).

49

Proba scrisă la Limba arabă (subiect tip A)

I) Vocalizaţi complet textul de mai jos, apoi traduceţi-l în limba română:

textul de mai jos, apoi traduce ţ i-l în limba român ă : II. Analizaţi morfo-sintactic
II. Analizaţi morfo-sintactic cuvintele şi construcţiile subliniate din textul de la punctul I. III. Traduceţi
II. Analizaţi morfo-sintactic cuvintele şi construcţiile subliniate din textul de la punctul I.
III. Traduceţi în limba arabă:
1. L-am văzut pe stradă astăzi.
2. Aceasta este revista pe care am luat-o de la biblioteca şcolii.
3. Am vorbit cu studentele care au sosit de la Cairo.
4. El a cumpărat trei cărţi şi două creioane.
5. Maşina mea este mai frumoasă decât maşina pe care ai cumpărat-o astăzi.
6. Nu vreau să merg la facultate acum.
IV. a.Conjugaţi verbul următor la prezent (neîndeplinit) şi trecut (îndeplinit).
b. Explicaţi folosirea particulelor de negaţie:
Barem de corectare
Acordarea punctajului:

Subiectul I (se acordă 10 puncte: 4,50 puncte pentru traducerea corectă a textului, 4,50 puncte pentru vocalizarea corectă a acestuia + 1 punct din oficiu.)

a) Vocalizarea incorectă a unei consoane finale a cuvântului se penalizează cu 0,10 puncte.

b) Vocalizarea incorectă a unei consoane în interiorul cuvântului se penalizează cu 0,05 puncte.

c) Se penalizează netraducerea integrală a textului, scăzându-se din numărul de puncte procentul corespunzător părţii netraduse, cu o aproximaţie de + 5%.

d) Se penalizează cu 0,10 puncte folosirea unui cuvânt greşit care modifică sensul frazei.

e) Se penalizează cu 0,10 puncte cuvântul netradus, în locul căruia s-a lăsat spaţiu gol.

Observaţie: Nu se penalizează eventuala nemarcare a vocalelor lungi.

Subiectul II (se acordă 10 puncte: 9 puncte + un punct din oficiu)

a) Indicarea incorectă a datelor morfologice se penalizează cu 0,20 puncte.

50

b) Indicarea incorectă a mărcilor sintactice se penalizează cu 0,20 puncte.

Subiectul III (se acordă 10 puncte: 1,5 pentru fiecare frază corect tradusă + 1 punct din oficiu per total):

a) Se penalizează netraducerea integrală a textului, scăzându-se din numărul de puncte procentul corespunzător părţii netraduse, cu o aproximaţie de + 5%.

b) Se penalizează cu 0,10 puncte folosirea unui cuvânt greşit care modifică sensul frazei.

c) Se penalizează cu 0,10 puncte cuvântul netradus în locul căruia s-a lăsat spaţiu gol.

Subiectul IV ( se acordă 10 puncte: 4,5 pentru fiecare subiect + 1 punct din oficiu)

a) Se penalizează cu 0,10 puncte orice indicare greşită a unui sufix sau prefix verbal.

b) Se penalizează cu 0,30 puncte indicarea greşită/ neindicarea sufixelor verbale.

Observaţie generală: Penalizarea altor eventuale tipuri de greşeli este lăsată la latitudinea profesorului care face corectarea, dar nu cu mai mult de 0,2 puncte pentru o greşeală.

Proba scrisă la Limba română (subiect tip B) I. Elemente de teorie gramaticală. Cunoştinţe teoretice,
Proba scrisă la Limba română (subiect tip B)
I. Elemente de teorie gramaticală. Cunoştinţe teoretice, capacitate de analiză şi sinteză
(1 punct din oficiu)
1.
2.
(2 puncte: câte 0,50 p pentru fiecare soluţie corect indicată; câte 0,50 p pentru argumentarea corectă a fiecărei soluţii)
3.
4.
5.
1.

Indicaţi şi exemplificaţi prin enunţuri adecvate trei situaţii în care pronumele nu are funcţie sintactică de parte de

propoziţie. Subliniaţi pronumele vizat în exemplul dumneavoastră. (3 puncte: câte 0,50 p fiecare situaţie corect indicată; câte 0,50 p fiecare exemplu corect)

Cuvântul subliniat în enunţul următor acceptă două interpretări gramaticale: E greu de prevăzut reacţia lui. Care sunt cele

două soluţii de analiză posibile? Argumentaţi/explicaţi dubla posibilitate de interpretare.

Comparaţi, din punctul de vedere al funcţiei sintactice, cuvintele subliniate în enunţurile următoare: a) M-au speriat

condiţiile de înscriere la concurs.; b) M-am speriat de condiţiile de înscriere la concurs. Găsiţi în enunţ argumente gramaticale în

favoarea răspunsului dumneavoastră. (2 puncte: 1 punct comparaţia; 1 punct argumentaţia)

Clasificaţi după un criteriu gramatical (pe care îl veţi preciza) următoarele cuvinte: om, în, bine, nou, nimeni, să, vai!, a

scrie, unu. (1 punct)

Exemplificaţi prin câte un enunţ: a) pronume reflexiv în cazul dativ (cu valoare posesivă); b) pronume relativ în cazul

genitiv, funcţia sintactică de atribut. (1 punct: câte 0,50 puncte pentru fiecare exemplu corect) II. Sistemul limbii. Deprinderi de analiză gramaticală a textului (1 punct din oficiu) Citiţi textul următor, apoi rezolvaţi cerinţele:

Ce trebuie să facă un om cu viaţa lui dacă nu vrea să se resemneze să trăiască în categoriile speciei? Ce îţi rămâne de făcut

când fiecare din lucrurile care îţi ocupau viaţa şi îi dădeau un sens se golesc de conţinut? Lucrul cel mai grav este ca sistemul de iluzii de care o viaţă are nevoie pentru a înainta să se surpe. Iar în lumina sfârşitului nici o iluzie nu rezistă. Problema e să poţi încă face ceva după ce ai ajuns în punctul acesta. Jurnalul este cea mai strânsă formă de colaborare cu viaţa care ţi-a fost dată. Este un fel de reverenţă făcută nu-se-ştie-cui, un fel de a arăta că ceea ce ţi s-a dat nu-ţi este indiferent. Pe de altă parte, faptul că ai primit ceva în necunoştinţă de cauză poate să devină sursa unui protest infinit. De aici ambiguitatea oricărui jurnal, amestec de curtoazie, tandreţe şi recunoştinţă cu strigăte, reproşuri şi blasfemii. (Gabriel Liiceanu, Uşa interzisă, Humanitas, 2002, p. 53) Cerinţe:

Ce tipuri de propoziţii subordonate apar în prima frază? (Precizaţi doar tipul subordonatei, fără alte detalii de caracterizare)

(2 puncte)

2. Câte propoziţii atributive apar în primul paragraf al textului? (0,50 puncte)

3. Extrageţi propoziţia subiectivă din paragraful al doilea. (0,50 puncte)

4. Extrageţi numele predicative şi propoziţiile predicative din text. (3 puncte)

5. Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate. (3 puncte)

III. Uzul limbii. Folosirea corectă a limbii

(1 punct din oficiu)

1. Alcătuiţi enunţuri pentru a pune în evidenţă diferenţa dintre următoarele perechi de cuvinte: bineînţeles - bine înţeles;

cineva - cine va; să fii văzut - să fi văzut; vii - vi; argintii - argintiii; spuneţi - spune-ţi.

(3 puncte: câte 0,50 p pentru fiecare pereche de cuvinte corect exemplificată)

51

2.

Exemplificaţi prin câte un enunţ două situaţii diferite în care semnul de punctuaţie virgulă (,) se foloseşte obligatoriu.

Formulaţi regula. (1 punct: câte 0,50 p pentru fiecare regulă corect formulată şi exemplificată)

3. Se dă adjectivul înalt. Indicaţi prin enunţuri adecvate trei sensuri diferite ale cuvântului. Indicaţi prin enunţuri adecvate câte

un antonim pentru fiecare dintre cele trei sensuri identificate. (3 puncte: câte 0,50 puncte pentru fiecare enunţ care respectă cerinţele formulate)

4. Scrieţi patru cuvinte din familia lexicală a adjectivului drag.

(2 puncte: câte 0,50 p pentru fiecare cuvânt corect indicat)

IV. Capacităţi de abordare a textului: a) abilităţi de lectură şi interpretare a textului; b) abilităţi de redactare de text (1 punct din oficiu)

1.

Citiţi cu atenţie fragmentul de mai jos. Comentaţi fragmentul prezentând caracteristicile sale stilistice, precum şi relaţia

2.
2.

dintre conţinut şi expresia lingvistică. Comentariul dumneavoastră nu trebuie să depăşească o jumătate de pagină. (4,50 puncte: 1 p surprinderea ideii fragmentului; 2 p identificarea principalelor particularităţi stilistice ale fragmentului şi corelarea lor cu conţinutul, cu tipul de text; 1 p coerenţa textului redactat de candidat; 0,50 p calitatea redactării) Se numeşte „limbaj de lemn” o specie a limbajului din care vorbitorul e absent. Întrucât şi mesajul şi formularea lui sunt integral previzibile, „emiţătorul” nu mai e decât un loc de pasaj, un instrument acefal, care nu participă la ceea ce emite. Proliferarea limbajului de lemn semnalează o multiplă şi ireversibilă necroză: cuvintele se usucă, ideile îngheaţă, oamenii împietresc. Faptul de a comunica îşi pierde sensul, exerciţiul gândirii e suspendat. Efectul e, simultan, comic şi înfiorător: viaţa cade în stereotipie, microfonul îl devorează pe orator, scena îşi înghite actorii. Limbajul de lemn e expresia „obiectului” din noi, discursul acelei părţi din alcătuirea noastră în care s-a instalat moartea. Campionii limbajului de lemn nu mai trăiesc în fiinţa limbii, ci în spectrul ei: strecuraţi furtiv în corpul neînsufleţit al cuvintelor, ei adoptă parodic o gesticulaţie pentru care nu au substanţă; cuvântul, această apoteoză a substanţei, devine impersonal. Văzut astfel, limbajul de lemn nu se reduce la accidentul istoric al jargonului de şedinţă. El nu e doar produsul ,,lingvistic” al ideologiilor totalitare. Limbajul de lemn - ca îndepărtare de metabolismul viu al Cuvântului – e, nici mai mult, nici mai puţin decât emblema omului căzut, chipul vorbit al păcatului originar. Limbajul de lemn e la antipodul limbii care se aude în Paradis, e opusul a ceea ce anumite tradiţii numesc „limba păsărilor”. Prin urmare, „fenomenul originar”, „modelul” limbajului de lemn, e, probabil, discursul şarpelui la urechea Evei. Discursul acesta a inventat păcatul ca limbaj de lemn al simţurilor, conceptul ca limbaj de lemn al spiritului şi remuşcarea ca limbaj de lemn al iubirii. Şi ce altceva înseamnă pasiunea christică decât efortul de a recupera

vitalitatea cuvântului, energia lui primordială. Cuvântul înviat – iată sfârşitul limbajului de lemn şi al vieţii de lemn la care ne-au condamnat strămoşii. (Andrei Pleşu, Chipuri şi măşti ale tranziţiei, Humanitas, 1996, p.324-325)

Redactaţi un eseu de aproximativ o jumătate de pagină, pornind de la cele trei imagini de mai jos. (4,50 puncte: 1 punct

exprimarea unei idei şi a unui punct de vedere; 1 punct susţinerea ideii exprimate; 1 punct structurarea ideilor; 1 punct calităţile stilului – corectitudine, claritate, concizie, adecvare etc; 0,50 p originalitate, creativitate)

NOTĂ

• Timp de lucru: 3 ore

• Toate subiectele sunt obligatorii. Fiecare subiect se notează cu note de la 1 la 10. Nota finală pe lucrare este media aritmetică a celor 4 note parţiale.

Proba scrisă la Limba engleză (subiect tip B)

I. Translate into Romanian:

What happened to make Graham feel married was that nothing happened: nothing to stir fear or distrust at his condition, at life’s treatment of him. And as his easiness in the face of love grew, his fascination with it – and with Ann intensified. Things felt, paradoxically, both more solid and more precarious. Whenever Ann was away on business, he found that he missed her. When

52

she wasn’t there, he shrank, he bored himself, he became stupid and a little frightened. He felt unworthy of her, and a suitable husband only for his former wife. And when Ann returned, he found himself watching her, studying her far more closely than he had done when they had first met. Sometimes this meticulous passion became desperate and driven. He envied the things she touched. He was contemptuous of the years he had spent without her. II. Translate into English:

Ziua următoare, deşteptându-se din somn, Ghiţă se simţea neliniştit. Îşi aducea bine aminte de cele întâmplate peste noapte,

dar se gândea la ele ca şi cum le-ar fi visat; iar când îşi dădea seama că totul s-a petrecut cu adevărat, îi era ruşine de ce-a făcut şi se temea că, mai curând sau mai târziu se va da de gol. “Nu,” îşi zise el, “eu nu voi putea face una ca asta; n-am curajul care mi-ar trebui ca s-o fac.” Anei îi spuse doar că totul e bine şi că vor pleca curând de la han. Ana însă era adânc jignită: ea ar fi dorit să afle mai mult. I se părea că e dreptul ei să ştie tot adevărul: şi nu putea, nu voia să-1 ierte pe Ghiţă pentru lipsa lui de încredere.

III.

1 .Write out the sentences, using the most logical form of the verbs in brackets:
1 .Write out the sentences, using the most logical form of the verbs in brackets:
2.
Give the negative counterpart for the following sentences:
a)
She has had some problems lately.
b)
They thought about Susan every day.
c)
She must have made another mistake.
3.
Find the mistake in each of the following sentences and correct it:
a)
Unless you don’t reconsider your proposal, I cannot really go along with your plan.
b)
Susan hardly knew why had her husband made such a mistake.
c)
Bill explained to Susan that it wasn’t much money in their account.
IV.
1. Consider the following text:
“Broken!”
2. Consider the following text:
I celebrate myself, and sing myself,
And what I assume you shall assume,
For every atom belonging to me as good belongs to you.

Louis Creed came (believe) that the last really happy day of his life was March 24 th , 1984. The terrible things that (be) to

come were still six weeks in the future but he supposed that even if none of those terrible things (happen), he (remember) that day for ever. Days which (seem) really good were so rare that they were really worth (remember).

Miss Havisham and Pip It was when I stood before her, avoiding her eyes, that I took note of the surrounding objects in detail, and saw that her watch had stopped at twenty minutes to nine, and that a clock in the room had stopped at twenty minutes to nine. “Look at me,” said Miss Havisham. “You are not afraid of a woman who has never seen the sun since you were born?” “No.” “Do you know what I touch here?” she said, laying her hands, one upon the other, on her left side. “Yes, ma’am.” “What do I touch?” “Your heart.”

She uttered the word with an eager look, and with strong emphasis, and with a weird smile that had a kind of boast in it. “I am tired,” said Miss Havisham, “I want diversion, and I have done with men and women. Play. I sometimes have sick fancies,” she went on, “and I have a sick fancy that I want to see some play. There, there!” with an impatient movement of the fingers of her right hand; “play, play, play!” (Charles Dickens, Great Expectations) Discuss the implications of “playing” and “fancy” in the shaping of Pip’s tale. (Do not write more than 200 words).

I loafe and invite my soul,

I lean and loafe at my ease observing a spear of summer grass.

My tongue, every atom of my blood, form’d from this soil, this air,

Born here of parents born here from parents the same, and their parents the same,

I, now thirty-seven years old in perfect health begin,

Hoping to cease not till death. (Walt Whitman, Song of Myself) Discuss the implications of “myself” and of the poet’s “celebration” of selfhood in the shaping of his “song”. (Do not write more than 200 words).

53

Barem de corectare

Fiecare subiect este notat cu note de la 1 la 9, deci un punct se acordă din oficiu. Subiectul I Se notează traducerea corectă a structurilor gramaticale, fluenţa textului în limba engleză, cunoaşterea vocabularului implicat de traducerea textului. Se depunctează cu 0,50 folosirea greşită sau formarea greşită a timpurilor verbale, a verbelor modale şi a diatezei pasive, nerespectarea regulilor de concordanţă a timpurilor, folosirea greşită a infinitivului ca şi a gerundului sau a participiului. Se depunctează cu 0,25 puncte formele greşite de plural, folosirea necorespunzătoare a principalelor prepoziţii din limba engleză, greşelile de topică. Se consideră că cinci greşeli de ortografie se vor depuncta cu 0,10 puncte. Se pot puncta cu un bonus între 0,50 şi 1 punct soluţiile deosebit de originale pentru unele structuri mai dificile. Subiectul II Se notează corectitudinea şi acurateţea exprimării în limba română, redarea adecvată a sensului textului în limba engleză. Se depunctează cu un punct abaterile grave de la sensul textului, distorsionarea totală a înţelesului ca şi exprimarea confuză în limba română. Se apreciază eleganţa exprimării în limba română, găsirea de soluţii cât mai aproape de sensul textului englezesc. Se pot puncta cu un bonus de 0,50 până la 1 punct soluţiile ingenioase de traducere. Subiectul III Primul subpunct din cele trei ale subiectului III este notat cu trei puncte, subpunctul 2 se notează cu trei puncte, subpunctul 3 se notează cu trei puncte, după cum urmează:

Proba scrisă la Limba franceză (subiect tip B) I. Traduisez en français : - Înseamnă
Proba scrisă la Limba franceză (subiect tip B)
I. Traduisez en français :
- Înseamnă că ai descoperit motivele pentru care merită să trăieşti
-

1: 1x3, 2:1x3, 3: 1x3 La totalul de nouă puncte se adaugă un punct din oficiu. Subiectul IV Se acordă câte 4,5 puncte pentru fiecare subpunct, apoi se adaugă un punct din oficiu. Se vor deduce 0,25 puncte pentru fiecare 10 cuvinte peste numărul recomandat de cuvinte. Se apreciază: exprimarea corectă, coerenţa şi concizia răspunsului, claritatea şi consecvenţa, încadrarea în limitele cerinţei, precum şi capacitatea candidatului de a structura argumentaţia. Se acordă un bonus de 0,5 până la un punct pentru idei originale şi exprimare nuanţată.

mărturisesc, îl caut cam de mult

Mie mi-a scăpat acest neînsemnat detaliu, deşi,

Pe de altă parte, de moarte mă îngrozesc: de cea pe care o simt în tine. Să revenim însă la

motive - Eu, deocamdată, am unul, deşi nu ştiu dacă o să ţi se pară prea serios: curiozitatea! Nu ştiu nici ce e viaţa, nici ce e moartea.

Înainte de a alege, trebuie să ştiu, trebuie să trăiesc. Doar că, înainte de a te întreba dacă merită să trăieşti, cred că este obligatoriu să

te simţi cu adevărat om, să afli ce înseamnă să fii om

depinde numai de tine.

Oricât ţi s-ar părea de curios, drumul până aici este destul de greu, nu

Şi tu vrei să spui că încă nu ai ajuns? întrebă ea, intrigată. Dar ce te-a împiedicat? Ce-ţi lipseşte? Unde ai fost până acum? Vorbeşti de parcă ai fi trăit închis într-o peşteră. II. Traduisez en roumain:

Roch était laid d’une laideur inanalysable. Je me suis toujours défendu soit de voir dans cette laideur le témoignage

involontaire d’une âme souillée, soit de chercher, à la façon des romantiques, une antithèse entre des traits malheureux et des vertus sublimes. Ce dont je suis sûr aujourd’hui, c’est que Roch a patiemment lutté contre son visage, sans espoir et sans relâche. Chose remarquable, il a triomphé. Le temps, en usant son visage, a finalement usé cette laideur imméritée. Le temps fait d’autres miracles, et qui parfois sont iniques. La mère de mon ami Justin, qui fut, en son jeune temps, une très belle personne, est aujourd’hui une vieille informe, d’une laideur repoussante, et qu’un étranger ne manquerait pas d’imputer à des vices dégradants, ce qui, je peux l’affirmer, serait erreur. III. A. Complétez par les pronoms relatifs qui conviennent:

• Elle vit l’étrange maison en ciment

• La jeune fille mit le feu à une grand page bleue sur

• Les touristes cherchèrent dans les rochers un endroit

avait parlé le petit garçon.

était dessiné un arbre. le vent ne soufflerait pas trop fort.

B. Remplacez les séquences soulignées par une subordonnée circonstancielle exprimant le même rapport:

• Il fallut à Jean beaucoup de volonté pour parvenir au sommet.

• Le champion fut entouré de journalistes avant même d’être descendu de vélo.

• Il se vit infliger une amende pour avoir franchi une ligne continue.

54

C. Mettez au discours indirect:

- Marcel, dit mon père, lève-toi et mets ton costume de ville.

- Qu’est-ce qu’il y a?, interrogeai-je d’une voix ensommeillée.

- Ton grand-père est malade, et il veut absolument nous voir.

- Moi aussi, il faut que j’y aille? demandai-je inquiet.

- Oui, toi aussi, il te réclame. Nous irons tous le réconforter; dépêche-toi.

IV. La diversité des langues est-elle un obstacle à l’entente entre les peuples? (Votre réponse argumentée ne dépassera pas 30 lignes.)

Barem de corectare

Fiecare subiect (I-IV) se notează cu 9 puncte, la care se adaugă un punct din
Fiecare subiect (I-IV) se notează cu 9 puncte, la care se adaugă un punct din oficiu.
PENTRU TRADUCERI:
Greşelile se vor depuncta astfel:
• la traducerea în limba franceză:
1,00 p: contrasensurile (neînţelegerea unei fraze);
• la traducerea în limba română:
1,00 p: greşelile de ortografie sau de gramatică a limbii române;
0,50 p: necunoaşterea unui cuvânt, contrasensurile;
0,25 p: exprimările forţate, calcurile, nerespectarea topicii specifice limbii române;
0,15 p: inadecvările stilistice.
Soluţiile elegante vor fi premiate cu 0,25-0,50 p.
PENTRU PROBA DE GRAMATICĂ FRANCEZĂ:
Greşelile se vor depuncta astfel:
Proba scrisă la Limba germană (subiect tip B)

0,40 p: greşeli de sintaxă la: interogaţia directă şi indirectă, concordanţa timpurilor, folosirea modurilor, si condiţional; 0,25 p: greşeli de morfosintaxă la: acordul în număr şi/sau gen, acordul participiului trecut, genul substantivelor, flexiunea verbului, negaţii, elementele de relaţie, folosirea pronumelor sau a articolelor; 0,15 p: greşeli de lexic; 0,05 p: greşeli de grafie.

Fiecare subiect (A-C) se notează cu 3 puncte. Fiecărui item îi corespunde un anumit punctaj, de la caz la caz; astfel, într-un exerciţiu cu 5 itemi, fiecare item corect rezolvat va primi 0,60 p. PENTRU PROBA DE REDACTARE:

2,00 p: absenţa structurii de bază (introducere, dezvoltare, concluzie), greşeli de logică şi argumentare; 1,00 p: absenţa sau folosirea incorectă a exemplelor; 2,00 - 8,00 p: abaterea de la subiect, în funcţie de gravitate. Astfel, un eseu perfect redactat din punct de vedere retoric şi lingvistic, dar pe alte teme decât cea cerută (chiar dacă există o anumită apropiere), va fi notat cu 1. 1,00: nerespectarea dimensiunilor indicate. Greşelile de lexic şi de gramatică se sancţionează conform baremului de la proba de traducere din română în franceză. Se va acorda 1,00 p pentru originalitate.

I. Übersetzen Sie folgenden Text ins Rumänische! In der ersten Sendung am 25.03.1988 gab Marcel Reich-Ranicki den Fernsehzuschauern die Konzeption des "Literarischen

Quartetts" bekannt: „Meine Damen und Herren, dies ist keine Talkshow. Was wir zu bieten haben ist nichts anderes als Worte,

Worte, Worte, 75 Minuten lang Worte [

diese Sendung

ist vor allem für die Freunde der Literatur, für alle Freunde der Literatur bestimmt. Die freilich, die keine Freunde der Literatur

] Also 75

Minuten über Literatur heute. Vier Personen nehmen daran teil: Es heißt ja, ein Quartett sei es." (http://www.literaturkritik.de/reich-ranicki/) II. Ergänzen Sie die passenden Verbformen im Präteritum! Helmut Müller geht an die Arbeit

sind, die haben wahrscheinlich jetzt den falschen Kanal gewählt, die könnten sich in dem Folgenden langweilen. [

Literatur. Es wird zu einem Streitgespräch wahrscheinlich kommen. [

Wir werden über Bücher sprechen und über Schriftsteller, also nichts anderes als

].

]

Über Literatur werden wir reden, und [

]

55

Helmut Müller (denken) zu vergessen. Müller und Bea (gehen)

noch einen Moment an seinen Traum. Dann (entschließen)

an die Arbeit. Bea (erzählen)

er sich, ihn

ihrem Chef, dass die junge der Bruder, dass seine

sie.

Frau mit ihrem Bruder auf der Love Parade war. Etwa um 16 Uhr (sehen)

Schwester mit einer alten Frau (sprechen)

Der Bruder (meinen)

Nach dem Gespräch (verschwinden)

zuerst, dass er sie verloren hatte, und (suchen)

sie.

III. Übersetzen Sie folgenden Text ins Deutsche!

Londra. Recordul celei mai scurte căsătorii este deţinut de John şi Margaret D. Căsătoria lor „pe viaţă” a durat numai 52 de minute. Înainte de a se căsători au locuit un an întreg împreună. Deja la masă au început să se certe cu privire la destinaţia voiajului de nuntă. Proaspătul mire a aruncat o bucată de tort în faţa miresei şi a plecat fără a spune un cuvânt. Divorţul s-a pronunţat în aceeaşi zi. IV. Schreiben Sie einem Freund eine Glückwunschkarte zu einem besonderen Anlass. Vergessen Sie nicht Datum, Ort,

Abschlussformel! Barem de corectare Pentru fiecare din cele 4 subiecte se acordă câte 10 puncte:
Abschlussformel!
Barem de corectare
Pentru fiecare din cele 4 subiecte se acordă câte 10 puncte: 9 puncte+lpunct din oficiu. Total 40 puncte.
Se notează astfel:
Subiectul I: traducere din limba germană în limba română
Se apreciază cu punctaj maxim (9 puncte) redarea fidelă a sensului textului, forma îngrijită şi corectă.
Se depunctează:
- 0,5 puncte: deviere gravă de sens
- 0,25 puncte: eroare lexicală sau gramaticală
- 0,25 puncte: omisiune sau element adăugat
- 0,15 puncte: fiecare eroare de ortografie sau punctuaţie
(O greşeală repetată se depunctează o singură dată)
Subiectul II: exerciţiu de gramatică. Se acordă 1 punct pe soluţia corectă. Total 9 puncte.
Subiectul III: traducere din limba română în limba germană
Se apreciază cu punctaj maxim (9 puncte) redarea fidelă a sensului textului, forma îngrijită şi corectă.
Se depunctează:
- 0,5 puncte: deviere gravă de sens
- 0,25 puncte: eroare lexicală sau gramaticală
- 0,25 puncte: omisiune sau element adăugat
- 0,15 puncte: fiecare eroare de ortografie sau punctuaţie
(O greşeală repetată se depunctează o singură dată)
Subiectul IV: redactare text
- 0,75 puncte pentru fiecare aspect solicitat rămas netratat
- 0,75 puncte pentru nerespectarea caracteristicilor textului solicitat
- 0,5 puncte pentru fiecare incoerenţă a afirmaţiilor şi pentru lipsa de fluiditate a textului
- 0,15 puncte pentru orice greşeală de ortografie şi/sau punctuaţie
- 0,5 puncte pentru 2 elemente gramaticale neadecvate resp. pentru 2 greşeli gramaticale

Anrede,

Se acordă 9 puncte pentru tratarea tuturor aspectelor solicitate, dublate de coerenţă stilistică, corectitudine lingvistică şi cursivitate în exprimare. Se depunctează:

Proba scrisă la Limba italiană (subiect tip B)

I. Tradurre in romeno:

Giovanni aveva lasciato il suo paese, il Sud dell’Italia, molti anni fa. Era scappato, con molti altri suoi compaesani, per causa dela siccità che aveva rovinato i raccolti e ridotto alla fame tutta la sua regione. Prima di rassegnarsi ad espatriarsi, Giovanni aveva provato a chiedere aiuto al suo amico Alberto, che lavorava come portalettere in una cittadina del Nord. Avrebbe anche lui voluto girare di casa in casa con un borsone pieno di posta da distribuire. Era certamente meno faticoso che lavorare i campi, e poi erano così belli tutti quei francobolli colorati! Ma il suo amico non aveva voluto aiutarlo, dicendo che Giovanni era uno scansafatiche, e che non era adatto ad un lavoro di responsabilità come quello. Dopo una grossa lite con l’amico, Giovanni aveva infine deciso di andare in giro per il mondo in cerca di fortuna. Era partito con un fagotto di vestiti, tre panini e tanta buona volontà. Aveva fatto

56

mille mestieri, fino a quando non aveva avuto un colpo di fortuna: nel folto della foresta brasiliana aveva scoperto una piccola miniera d’oro abbandonata. Sotto strati e strati di terra c’era ancora un ricco filone del prezioso minerale. II. Tradurre in italiano:

Îl văzu de departe, înaintând agale pe plajă. Avea un mers ciudat. Uneori călca atent, aproape cu teamă, de parcă ar fi căutat

ceva printre scoicile ude, apoi îşi schimba brusc direcţia, îndreptându-se către valurile tot mai capricioase. Cînd se apropie, omul

de ştiinţă descoperi cu mirare că ciudatul singuratic nu era un tinerel, ci un bărbat destul de bătrân. N-ar fi crezut, nici dacă i-ar fi

vorbit toţi ceilalţi de acest lucru.

III.

III.a. Completare in una maniera logica e grammaticalmente corretta le seguenti frasi:

1. Loro volevano che noi

2. Ti avrei aiutato subito, se

3. Sbrighiamoci, prima che III.b. Volgere le seguenti frasi al plurale (nomi, aggettivi, pronomi, verbi
3. Sbrighiamoci, prima che
III.b. Volgere le seguenti frasi al plurale (nomi, aggettivi, pronomi, verbi inclusi):
1. Ammirò molto lo stile di quello scrittore antico.
2. Mi fece un esempio analogo.
3. Stavo leggendo sul musicista barocco.
4. E’ stato un attore sul palcoscenico che l’ha riconosciuto.
5. C’era allo sportello un uomo ubriaco.
6. Alzasti il braccio per chiedere perdono al dio di quella terra greca.
IV. Dopo la lettura attenta del seguente testo,
a)
fatene il riassunto in non più di 70 parole
b)
trovatene un titolo adatto
e)
formulate almeno tre informazioni nuove che vi sono fornite dal testo
d)
spiegate in italiano il significato delie parole o dei sintagmi sottolineati
Barem de corectare

All’indomani dell’Unità, l’Italia si presentava come un paese con gravi problemi; la grande maggioranza del popolo viveva

in

condizioni durissime, specialmente al Sud. Tanta era la povertà che milioni d’italiani emigrarono in America. Dopo la guerra,

l’Italia entrò di nuovo in crisi e il governo sembrava incapace di riportare la tranquillità. I militari e gli industriali cercavano un uomo forte e deciso; lo trovarono nella persona di Benito Mussolini, che aveva fondato il movimento fascista. Piano piano organizzò uno stato autoritario, basato sulla violenza e la paura. Presto fondò una vera e propria dittatura, senza partiti politici, né libertà di stampa. Ormai chiamato Duce, Mussolini cercò di ottenere la simpatia del popolo con la propaganda: giornali, radio,

cinema e perfino la scuola creavano l’immagine di un uomo saggio, eroico ed intelligente. Inoltre, creò organizzazioni giovanili, in cui i ragazzi imparavano ad amare il Duce e la patria e ad odiare i nemici. D’altra parte lui stesso era un bravissimo oratore, capace

di

entusiasmare le folle con il suo stile agressivo, parlando della “superiorità” del popolo italiano e della gloria della patria. Nel

1943, con il bombardamento delle città italiane, la rabbia contro il fascismo cresceva. Nel luglio del 1943 l’Italia dichiarò guerra alla Germania dando inizio alla Resistenza: i partigiani riuscirono a provocare gravi danni ai tedeschi che, per vendicarsi, uccidero moltissimi civili. Quando il 25 aprile del 1945 gli alleati arrivarono nel nord Italia, le brigate partigiane avevano già liberato le città. Tre giorni dopo moriva fucilato il Duce.

Proba de 3 ore Subiectul I = 9 puncte Subiectul II = 9 puncte Subiectul III = 9 puncte Subiectul IV = 9 puncte Proba de 2 ore Subiectul I = 9 puncte Subiectul II = 9 puncte Subiectul III = 9 puncte Subiectul IV = 9 puncte

a) 3 puncte; b) 1 punct; c) 2 puncte; d) 3 puncte.

a) 3 puncte; b) 6 punct.

Proba scrisă la Limba latină (subiect tip B)

I. Traduceţi textul următor:

57

Caesar, ubi illuxit, omnes senatores senatorumque liberos ad se produci iubet. Hos omnes productos a contumeliis

conviciisque militum prohibet. Omnes incolumes domum dimittit. Pecuniam, quam Domitius in publicum aerarium deposuerat, illi reddit, ne ipse continentior in vita hominum quam in pecunia fuisse videretur. II. Faceţi schema sintactică a frazelor de mai sus, arătând natura propoziţiilor şi relaţiile lor.

III. Evocaţi criza politică provocată de Catilina şi rezolvarea ei de către unul dintre consulii anului 63 a. Chr.

IV. Dintre cele trei variante latineşti