1. Consiliile locale - autorităţi reprezentative şi deliberative
În calitate de autorităţi ale administraţiei publice locale prin care se exercită autonomia locală în sate şi oraşe, sînt desemnate, potrivit Constituţiei, consiliile locale. Deşi noţiunea de consiliu local nu se referă direct şi la consiliul raional, acesta totuşi este asimilat consiliului local şi este plasat sub protecţia principiului autonomiei locale şi a altor principii pe care se întemeiază administraţia publică locală. O astfel de concluzie rezultă din prevederile Legii privind administraţia publică locală, precum şi dintr-un şir de hotărîri ale Curţii Constituţionale. Potrivit legii, administraţia publică locală include totalitatea autorităţilor publice locale, care sînt organizate pe două niveluri. Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi cele de nivelul doi, fiind organizate în toate unităţile administrativ-teritoriale, sînt considerate drept autorităţi publice cu competenţă generală sau specială, chemate să promoveze interesele şi să soluţioneze problemele colectivităţilor locale. Consiliile locale au un rol deosebit în viaţa colectivităţilor locale şi sînt definite expres de lege ca autorităţi reprezentative şi deliberative ale unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau doi. Acestea sînt alese de populaţie în vederea soluţionării problemelor de interes local sau, după caz, a coordonării activităţii consiliilor locale la realizarea serviciilor publice de interes raional. Regimul reprezentativ la care este atribuit consiliul local rezidă în esenţa prevederilor constituţionale de realizare a suveranităţii poporului. Potrivit art. 2 din Constituţie, suveranitatea naţională aparţine poporului şi se realizează nemijlocit sau prin organele sale reprezentative. Legea nr. 436/28.12.2006 defineşte consiliul local ca fiind un organ menit să reprezinte şi să realizeze puterea pe teritoriul administrat. Astfel, la nivel local, colectivităţile deleagă unor reprezentanţi dreptul de a-şi administra liber, fără nici o imixtiune din partea organelor centrale, o parte din problemele de interes local. Aceşti reprezentanţi selectaţi ca urmare a exprimării votului universal, liber şi secret al alegătorilor, vor obţine un mandat de reprezentare colectivă. Consiliul local devine în acest caz, în ansamblul său, autoritatea reprezentativă şi deliberativă a colectivităţii locale.
Alegerea şi componenţa consiliilor locale
Problema alegerii consiliilor locale urmează să fie analizată prin prisma sistemului electoral din ţara noastră. Astfel, la alegerea consiliilor locale se aplică sistemul reprezentării proporţionale. Se consideră că, potrivit acestui sistem, alegerile reflectă raportul de forţe dintre partidele politice, adică se asigură reprezentarea diferitelor partide polii: care participă la competiţia electorală, corespunzător voturilor obţinute de fiecare din aceste partide. Sistemul reprezentării proporţionale pi tru alegerile consiliilor locale se realizează prin scrutin plnrinominal In cadrul acestui sistem se formează circumscripţii electorale pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, alegătorii urmînd să desemneze prin voturile lor mai mulţi reprezentanţi grupaţi pe liste. Alegătorii sînt puşi în faţa mai multor liste de candidaţi incluşi în buletinele de vot, urmînd să aleagă o singură listă, fără a o putea modifica sau completa. Astfel, în fiecare circumscripţie electorală se dispută atîtea mandate cîte locuri sînt în consiliile locale respective. Sistemul reprezentării proporţionale este unul echitabil şi reprezintă forţa politică după cum a fost votată. Nici un segment politic nu poate deţine monopolul puterii, toate forţele care au o pondere minimă sînt reprezentate în consilii. Acest sistem asigură un cîmp larg pentru competiţia electorală, în cuprinsul căruia candidaţii nu se confruntă direct ca persoane, fiind puse faţă în faţă ideile şi platformele lor politice. Totodată, în cadrul acestui sistem, libertatea de opţiune a alegători este anihilată, deoarece, pentru a putea alege un singur candidat, alegătorul este nevoit să voteze o listă din mai multe persoane, dintre care unele îi sînt necunoscute, iar altele nu-i inspiră încredere. Astfel, succesul în alegeri al unui partid depinde de felul în care au fost selectate persoanele aflate în fruntea listelor. Numărul de consilieri pentru fiecare unitate administrativ-teritorială se stabileşte, conform art. 11 din Legea 436/28.12.2006, în funcţie de numărul de locuitori potrivit datelor statistice de la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile. Astfel, numărul consilierilor în consiliile locale este în funcţie de numărul de locuitori ai unităţii administrativ-teritoriale. Dreptul de vot pentru alegerea consiliilor locale îl au doar locuitorii unităţilor administrativ-teritoriale respective, cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Nu pot participa la alegerea consiliilor locale persoanele care nu au împlinit vîrsta de 18 ani, militarii cu serviciul în termen, persoanele recunoscute inapte, persoanele condamnate la privaţiune de libertate, precum şi militarii care îşi satisfac serviciul în termen. La alegerile pentru funcţia de consilier în consiliile locale, potrivit art. 124 din Codul electoral, pot candida cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot, care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani. Nu pot fi aleşi în consiliile locale persoanele care nu au dreptul de a fi alese în condiţii generale. Astfel, potrivit art. 13 din Codul electoral, nu pot fi alese, persoanele sub 18 ani, militarii cu serviciul în termen, persoanele recunoscute inapte, cele condamnate la privaţiune de libertate, precum şi cele ale căror antecedente penale nu au fost stinse. Partidele şi alte organizaţii social-politice înaintează candidaţi pe listele electorale pentru ocuparea funcţiilor de consilier local. Alături de partide pot participa şi candidaţii independenţi. Listele cu candidaţii la funcţia de consilieri locali trebuie să cuprindă cel puţin 1/2 din numărul mandatelor prevăzute pentru unitatea administrativ-teritorială respectivă şi maximum 2 supleanţi la numărul de mandate. O persoană poate candida concomitent pentru funcţia de consilier în consiliile locale de nivelul întîi şi de nivelul doi. În calitate de candidaţi independenţi în consiliul local pot participa cetăţenii care sînt susţinuţi de un număr de 2 la sută din totalul alegătorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă, împărţit la numărul de mandate pentru consiliul respectiv, dar nu mai puţin de 50 de persoane.
3. Constituirea consiliului local şi a organelor lui de lucru
După confirmarea legalităţii alegerilor şi validarea mandatelor de consilier, în termen de 20 de zile, se convoacă prima şedinţă de constituire a consiliului local respectiv. Pentru unităţile administrativ―teritoriale de nivelul întîi, convocarea în prima şedinţă se face prin hotărîrea consiliului electoral de circumscripţie, iar pentru cele de nivelul doi, prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale. Consiliul local se consideră legal constituit după validarea mandatelor a cel puţin 2/3din numărul total de consilieri. Prima şedinţă a consiliului local este deliberativă, dacă la ea participă cel puţin 2/3 din numărul consilierilor aleşi. In cazul în care această majoritate nu poate fi asigurată, şedinţa se ţine peste 3 zile, respectîndu-se aceleaşi condiţii. Dacă nici la a doua convocare şedinţa nu este deliberativă, se procedează la o nouă convocare, peste 3 zile. La această nouă, a treia convocare, şedinţa este considerată deliberativa, dacă se asigură prezenţa majorităţii consilierilor aleşi. În situaţia în care, din cauza absenţei nemotivate a consilierilor, consiliul nu poate fi convocat şi de această dată, el se consideră dizolvat de drept. Lucrările primei şedinţe de constituire sînt conduse de cel mai în vîrstă consilier, asistat de 1 sau 2 dintre cei mai tineri consilieri prezenţi la şedinţă. La şedinţa de constituire a consiliului local participă şi reprezentantul organului electoral respectiv, care aduce la cunoştinţa consilierilor hotărîrea instanţei judecătoreşti privind legalilatea alegerilor din circumscripţia respectivă şi rezultatele validării mandatelor consilierilor şi le înmînează acestora legitimaţiile. Organele de lucru ale consillului local După constituirea legală a consiliului local se formează organelede lucru ale acestuia, care includ fracţiunile, comisiile de specialitate, preşedintele şi secretarul consiliului. Fracţiunile Pentru asigurarea funcţionării consiliilor locale, consilierii se unesc în fracţiuni, alianţe sau blocuri. Fracţiunea poate fi constituită din cel puţin 3 consilieri. Fracţiunile au următoarele atribuţii de bază: ● fac propuneri pentru formarea comisiilor de specialitate; ● fac propuneri pentru alegerea preşedintelui raionului; ● consultă primarul şi preşedintele raionului la alegerea viceprimarilor şi respectiv a vicepreşedinţilor raionului; ● fac propuneri pentru ordinea de zi etc. Comisiile de specialitate ● După constituirea consiliului local şi formarea fracţiunilor, consiliul formează din rîndurile consilierilor comisiile de specialitate pe domenii de activitate. Domeniile de activitate pentru care se formează comisii de specialitate, denumirea acestora şi numărul de membri se stabilesc de către consiliul local respectiv, în funcţie de specificul şi necesităţile fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Comisiile de specialitate, ca structuri de lucru ale consiliului locul, au menirea să contribuie la asigurarea activităţii eficiente a acestuia. Ele poartă răspundere în faţa consiliului şi sînt subordonate acestuia. Numărul de locuri în comisii este impar, acestea fiind ocupate de consilierii propuşi de fracţiunile consiliului proporţional cu reprezentarea lor în consiliu. In funcţie de numărul membrilor consiliului şi numărul comisiilor de specialitate, un consilier poate face parte din 1-3 comisii, dintre care una este comisia de bază a acestuia. Şedinţa comisiei se convoacă după necesitate şi de regulă este publică. La şedinţa comisiei pot fi prezenţi, fără drept de vot, consilierii din alte comisii. Comisia poate invita la şedinţele sale specialişti din cadrul primăriei, aparatului preşedintelui raionului sau din afara acestora, persoane interesate sau reprezentanţi ai mass-media. Comisia de specialitate are următoarele atribuţii principale: identifică şi examinează problemele din domeniul ei de activitate care necesită soluţionare de către consiliu; analizează proiectele de decizii ale consiliului şi prognozează consecinţele realizării acestora; întocmeşte avize asupra proiectelor de decizii privind problemele examinate, pe care le prezintă consiliului; se pronunţă asupra altor chestiuni remise comisiei spre avizare de către consiliu. Comisia îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de regulamenl consiliului, de propriul regulament sau puse în sarcina acesteia pi decizia consiliului. Preşedintele şedinţei consiliului local După constituirea consiliului local pentru fiecare şedinţă consiliul alege, pentru durata fiecărei şedinţe, un preşedinte care o prezidea: Preşedintele şedinţei se alege prin votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţă, acesta este asistai de secretarul consiliului, ce organizează votarea preşedintelui. Preşedintele şedinţei exercită următoarele atribuţii: conduce şedinţele consiliului; supune votului consilierilor proiectele de decizii, asigură numărarea voturilor şi anunţă rezultatul votării, cu precizarea voturi- lor pro, contra şi a abţinerilor; semnează deciziile adoptate de consiliu, chiar dacă a votat împotriva adoptării acestora, precum şi procesul-verbal al şedinţei; asigură menţinerea ordinii în cadrul şedinţelor şi respectarea regulamentului de desfăşurare a şedinţelor, aprobat de consiliu; supune votului consilierilor în şedinţă orice problemă care ţine de competenţa consiliului; aplică, după caz, sancţiuni în limita competenţei sale sau propune consiliului aplicarea unor asemenea sancţiuni etc. Deciziile adoptate de consiliul local sînt semnate, în cel mult 5 zile din data desfăşurării şedinţei, de către preşedintele şedinţei. În cazul în care după adoptare preşedintele şedinţei se va alia în imposibilitatea de a le semna, deciziile consiliului vor fi semnate de un alt consilier. în acest scop, la fiecare şedinţă, consiliul respectiv desemnează un consilier din cei prezenţi, care va semna decizia consiliului în cazul în care preşedintele şedinţei se va afla în imposibilitatea de a o semna. Prin imposibilitatea de a semna decizia înţelegem absenţa preşedintelui şe- dinţei din unitatea administrativ-teritorială respectivă pe parcursul zilelor rezervate pentru semnare, îmbolnăvirea acestuia etc. Pe parcursul activităţii consiliilor locale practica ne-a demonstrat că există şi cazuri cînd preşedintele şedinţei refuză semnarea deciziei legal adoptate.
4. Mandatul consiliului local
Pornind de la principiile generale prin care se defineşte administraţia publică locală, legiuitorul a caracterizai autorităţile locale ca entităţi locale ce se aleg periodic la intervale rezonabile de timp. Astfel, aceste autorităţi sînt consiliile locale ca autorităţi deliberative care, potrivit art. 119 din Codul electoral, se aleg periodic prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat de 4 ani. Mandatul consiliilor ca instituţii publice începe efectiv din ziua alegerilor locale generale şi durează pînă în ziua următoarelor alegeri locale generale. Pentru claritate este necesar să fie confruntate normele legilor referitoare la mandatul consiliilor şi al consilierilor. Noţiunile legale în această privinţă urmează a fi interpretate în trei sensuri. Ceea ce trebuie reţinut cu privire la asemenea decizii ale consiliului local este ca acestea: să fie anulate prin hotărîre definitivă a instanţei de contencios administrativ; să fie adoptate repetat după declararea primei decizii ca fiind ilegală; să fie declarate repetat ilegale, întrucît au vizat aceeaşi materie; adoptarea deciziilor ilegale să fie realizată în mod deliberat, cu alte cuvinte, consilierii trebuie să-şi dea scama că adoptă o decizie vădit ilegală; să încalce grav prevederile Constituţiei sau ale legislaţiei în vigoare. În aceste situaţii, activitatea consiliului local va putea fi suspendată ca măsură de sancţionare juridică pentru activitate vicioasă. Potrivit legii, consilierii locali poartă răspundere juridică personală şi solidară pentru actele emise de consiliul local. În această situaţie, consilierul local care votează împotriva unei decizii ilegale va puica solicita secretarului consiliului să noteze în proccsul-verbal cum a votat pentru o decizie sau alta. Pentru suspendarea activităţii consiliului local, oficiul teritorial al Aparatului Guvernului sau, după caz, primarul, preşedintele raionului ori Guvernul sînt în drept să se adreseze în instanţa de judecată pentru constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului local. Pentru toate cazurile de dizolvare de drept a consiliului local, primarul sau, după caz, preşedintele raionului au obligaţia să constate acest fapt şi să notifice Comisia Electorală Centrală, care numeşte data desfăşurării alegerilor pentru noua componenţă a consiliului local. Pînă la constituirea unui nou consiliu, primarul sau, după caz, pre- şedintele raionului vor soluţiona problemele curente ale unităţii administrativ- teritoriale respective.
5. Statutul consilierilor locali
Determinarea unui statut pentru aleşii locali rezultă din necesitatea exercitării eficiente a atribuţiilor acestora în cadrul realizării puterii locale. Un statut specific al acestora trebuie să asigure, potrivii prevederilor art. 7 din Carta Europeană pentru Autoadministrarca Locala, liberul exerciţiu al mandatului lor. Un astfel de statut trebuie să permită compensaţia financiară adecvată a cheltuielilor făcute în timpul exerciţiului mandatului lor şi, dacă este cazul, şi compensaţia financiară a cîştigurilor pierdute sau o remunerare a muncii îndeplinite şi o asigurare socială corespunzătoare. În dezvoltarea acestor prevederi legislaţia naţională intervine cu reglementări de fond, prin care se stabileşte că aleşii locali intră în exerciţiul mandatului lor sub condiţia validării. Odată cu validarea, consilierii devin persoane oficiale ale unităţii administrativ-teritoriale respective şi trec în serviciul colectivităţii locale. În exercitarea mandatului lor ei se bucură de protecţia şi garanţiile acordate prin lege. După validare, mandatul de consilier se exercită personal şi nu poate fi transmis altei persoane, iar orice mandat imperativ devine nul. Prin nulitatea mandatului imperativ legiuitorul doreşte să ferească alesul local de influenţa formaţiunii politice pe lista căreia acesta a venit în consiliu sau de înşişi alegătorii care l-au ales. O astfel de măsură este necesară pentru a asigura independenţa opiniei consilierului în exercitarea mandatului. De menţionat totodată că nulitatea mandatului imperativ este în contradicţie cu legea care prevede posibilitatea ridicării mandatului alesului local înainte de termen. Printre drepturile de bază ale consilierului putem menţiona dreptul: de a exercita mandatul fără scoaterea consilierului din serviciu; de a se asocia în fracţiuni, de a alege şi a fi ales în organele consiliului respectiv; de a-şi exprima opinia asupra componenţei nominale a organelor formate de consiliu şi asupra candidaturilor persoanelor cu funcţii de răspundere în cadrul dezbaterilor pentru alegerea, numirea sau confirmarea lor de către consiliu; de a vota oricare chestiune examinată de consiliu; de a face propuneri în scris pentru a fi examinate de consiliu; de a face propuneri şi observaţii privind ordinea de zi a şedinţei consiliului şi modul examinării chestiunilor puse în discuţie; de a lansa iniţiative şi de a face propuneri privind examinarea în şedinţele consiliului a dărilor de seamă sau informaţiilor prezentate de orice organ şi persoană cu funcţie de răspundere subordonate consiliului; de a pune în discuţie chestiunea votului de încredere persoanelor alese, numite sau confirmate de consiliu dacă propunerea este susţinută de cel puţin o treime din consilierii aleşi; de a propune consiliului pentru examinare chestiuni le privind verificarea modului în care persoanele fizice şi juridice execută deciziile acestuia; de a participa la dezbateri, de a face apeluri, de a adresa întrebări raportorilor şi preşedintelui şedinţei, de a cere răspunsuri la ele; de a-şi argumenta propunerile, de a se pronunţa în chestiuni de procedură, de a prezenta note informative; de a propune amendamente la proiectele deciziilor şi ale altor acte prezentate pentru aprobare consiliului; de a participa cu drept de vot consultativ la examinarea de către autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale din care nu face parte, a oricăror chestiuni ce vizează interesele colectivităţii pe care o reprezintă. În virtutea drepturilor sale, consilierul local poate veni cu iniţiative, cu proiecte de decizii, poate participa la votarea acestor decizii, poate adresa factorilor de decizie întrebări şi interpelări. De menţionat că dreptul de vot al consilierului poate fi limitat în cazurile prevăzute de lege. Astfel, consilierul poate fi prezent la şedinţa consiliului, însă nu participă la adoptarea deciziei dacă: el personal, soţul, copiii sau părinţii au interes patrimonial în problema supusă dezbaterii; este conducător sau membru al organelor de conducere ale întreprinderii, instituţiei, organizaţiei sau ale filialelor şi reprezentanţelor acestora, în a căror privinţă se ia decizia; se află în stare de incompatibilitate a funcţiei, care durează mai mult de 30 de zile din data apariţiei acesteia. 7. Atribuţiile consiliilor locale Atribuţiile consiliilor locale pornesc de la dreptul acestora la iniţiativă în tot ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale. Acestea din urmă rezultă din competenţa unităţilor administrativ-teritoriale, care nu poate fi pusă în cauză sau limitată de nici o autoritate publică, decît în condiţiile legii. Autoritatea consiliilor locale se răsfrînge şi se exercită în limitele teritoriului administrat, adică a unităţii administrativ-teritoriale respective. Consiliile locale de nivelul întîi, în temeiul competenţelor satele (comunelor), oraşelor (municipiilor), îndeplineşte, în teritoriul administrat, următoarele atribuţii de bază: alege din rîndurile consilierilor viceprimarul (viceprimarii), la propunerea primarului; desemnează, la propunerea primarului, şclii de subdiviziun servicii, de întreprinderi municipale din subordine, numeşte secretari consiliului în bază de concurs; eliberează, în temeiul legii, viceprimarul şi secretarul consilii lui, alte persoane desemnate de consiliu; aprobă statutul satului (comunei), oraşului (municipiului) regulamentul lor de bază, ţinîndu-se cont de statutul-cadru şi de regulamentul-cadru, aprobate de Parlament; aprobă alte regulamente prevăzute de lege; elaborează şi aprobă studii, prognoze şi programe de dezvoltare social-economică şi de altă natură; aprobă, la propunerea primarului, organigrama şi statele primăriei în baza statelor-tip, aprobate de Guvern, ale structurilor şi serviciilor publice din subordine; aprobă bugetul local şi fondul de rezervă, precum şi fonduri extrabugetare; aprobă împrumuturile şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; decide punerea în aplicare şi modificarea, în limitele competenţei, a cuantumului impozitelor şi taxelor locale, a modului şi a termenelor de plată a acestora, acordarea de facilităţi pe parcursul anului bugetar, operează modificări în bugetul local; aprobă, în condiţiile legii, norme specifice pentru instituţiile publice de interes local din subordine; aprobă, în condiţiile legii, planurile urbanistice ale localităţii din componenţa unităţii administrativ-tcritoriale, precum şi planurile de amenajare a teritoriului; înfiinţează instituţii publice de interes local şi organizează servicii publice locale pentru desfăşurarea activităţilor în gospodăria comunală, transporturile locale, reţelele edilitare ele, asigură buna lor funcţionare, determină suportul financiar în cazul cheltuielilor bugetare; aprobă programele locale de refacere şi de protecţie a mediului; contribuie la protecţia şi conservarea monumentelor de istorie şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale; ia măsuri pentru protecţia parcurilor, rezervaţiilor naturale, spaţiilor verzi şi monumentelor naturii; aprobă limitele admisibile de utilizare a resurselor naturale de interes local; formează din rîndurile membrilor săi, în funcţie de specificul şi necesităţile locale, comisii consultative de specialitate pentru diferite domenii de activitate, schimbă componenţa acestora; decide, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, inclusiv din străinătate, pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, precum şi colaborarea cu agenţi economici şi asociaţii obşteşti din ţară şi din străinătate în scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun; decide, în condiţiile legii, înfiinţarea întreprinderilor municipale şi societăţilor comerciale sau participarea la capitalul statutar al societăţilor comerciale; decide stabilirea de legături de colaborare, cooperare, inclusiv transfrontalieră, şi de înfrăţire cu localităţi din străinătate; examinează informaţiile consilierilor, ia decizii pe marginea lor; audiază dările de seamă şi informaţiile primarului, conducătorilor de subdiviziuni, întreprinderi municipale şi de instituţii publice din subordine; ridică mandatul consilierilor în condiţiile legii; iniţiază, după caz, şi decide desfăşurarea referendumului local; aprobă programe locale de utilizare a forţei de muncă şi asigură îndeplinirea lor; administrează bunurile publice ale satului (comunei), oraşului (municipiului); aprobă simbolica unităţii administrativ-teritoriale, atribuie sau schimbă denumiri de străzi, pieţe, scuaruri şi de alte locuri publice în aer liber, stabileşte data sărbătoririi hramului localităţii, conferă cetăţenilor Republicii Moldova şi celor străini, cu merite deosebite, titlul de cetăţean de onoare al satului (comunei), oraşului (municipiului), în condiţiile legii. Consiliile raionale în atribuţiile sale urmează prevederile art. 112 din Constituţie, care stabileşte că consiliile raionale coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării problemelor şi serviciilor de interes raional. Legea privind administraţia publică locală dezvoltă aceste competenţe şi le detaliază pornind de la competenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi. Astfel, consiliul raional îndeplineşte, în teritoriul administrat, următoarele atribuţii de bază: coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes raional; organizează serviciile publice de interes raional şi aprobă regulamentele lor; analizează propunerile făcute de consiliile şi de primarii satelor (comunelor) şi oraşelor (municipiilor) în vederea elaborării de prognoze şi programe economice, refacerii şi protecţiei mediului; aprobă strategii, prognoze, planuri şi programe de dezvoltare social-economică a raionului, programe de utilizare a forţei de muncă în teritoriu şi monitorizează realizarea acestora; aprobă bugetul raional, relaţiile acestuia cu bugetele satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar raional, precum şi fondurile extrabugetare; aprobă suma totală a cheltuielilor şi statele de personal ale instituţiilor sferei sociale din subordine, organizează, în colaborare cu consiliile locale şi în limitele competenţei sale, servicii publice de interes raional, aprobă tarifele la serviciile cu plată, prestate de instituţiile şi serviciile menţionate, cu excepţia instituţiilor medico-sanitare; stabileşte orientările generale privind dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului; alege din rîndul consilierilor, în condiţiile legii, preşedintele şi vicepreşedintele raionului; desemnează, pe bază de concurs desfăşurat conform legislaţiei în vigoare, secretarul consiliului raional, şefii de direcţii (direcţii generale) de economie şi reforme, de finanţe, de sănătate, pentru cultură, pentru învăţămînt, pentru tineret şi sport, de asistenţă socială şi protecţie a familiei, de arhitectură şi urbanism, de agricultură şi alimentaţie, de relaţii funciare şi cadastru, precum şi ai altor subdiviziuni subordonate consiliului, înştiinţînd despre aceasta autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate; aprobă propriul regulament în baza regulamentului-cadru al consiliilor locale aprobat de Parlament; aprobă organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, ale direcţiilor şi ale altor subdiviziuni subordonate consiliului raional, luînd ca bază organigrama şi statele-tip aprobate de Guvern; decide sau, după caz, propune înfiinţarea, în condiţiile legii, de instituţii publice şi întreprinderi municipale; aprobă, în condiţiile legii, norme specifice pentru structurile autonome şi pentru instituţiile publice pe care le înfiinţează; înfiinţează, reorganizează şi lichidează instituţii social-culturale şi asigură buna lor funcţionare, în limita alocaţiilor prevăzute la bugetul respectiv; asigură condiţii pentru organizarea şi desfăşurarea de activităţi ştiinţifice, instructiv-educative, cultural-cducative, sportive şi de tineret; decide, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, inclusiv cooperarea transfrontalieră, pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, precum şi colaborarea cu agenţi economici şi asociaţii obşteşti din ţară şi din străinătate, în scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun; contribuie la protecţia consumatorului. Consiliile locale de nivelul întîi şi cele de nivelul doi exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege, prin statutul unităţii administrativ-teritoriale respective ori prin regulamentul acestor consilii. Competenţele consiliilor locale rezidă în atribuţiile proprii unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi în atribuţiile delegate de către stat acestor unităţi.
8. Funcţionarea consiliului local. Actele consiliului local
Consiliul local activează în cadrul şedinţelor plenare şi se întruneşte în
şedinţe ordinare o dată la 3 luni, la convocarea primarului sau, după caz, a preşedintelui raionului, în şedinţă extraordinară consiliul local se poate întruni ori de cîte ori este necesar, la cererea primarului sau, după caz, a preşedintelui raionului sau la cererea a cel puţin 1/3 din numărul consilierilor aleşi. Cei care convoacă şedinţa extraordinară înaintează şi ordinea de zi a şedinţei. Convocarea consiliului local se face prin dispoziţia primarului sau, după caz, a preşedintelui raionului cu cel puţin 5 şi respectiv 10 zile înainte de şedinţele ordinare şi cu cel puţin 3 zile înainte de cele extraordinare. în cazuri de maximă urgenţă, pentru rezolvarea problemelor ce ţin de interesele locuitorilor unităţilor administrativ-teritoriaIede nivelul întîi, convocarea consiliului local se poate face imediat. În cazurile în care primarul sau, după caz, preşedintele raionului refuză să convoace consiliul, acesta poate fi convocat de cel puţin 1/3 din numărul de consilieri. Refuzul de a convoca şedinţa consiliului poate fi atacat în contencios administrativ. Deşi această ultimă posibilitate este o instituţie democratică, pare să fie fără efect, deoarece convocarea consiliului la solicitarea consilierilor se poate întîmpla între şedinţe, adică la un interval de timp de trei luni. Această perioadă este prea scurtă pentru a iniţia procedura de contencios administrativ. Posibilitatea dată rămîne valabilă în cazul în care primarul sau, după caz, preşedintele raionului refuză să convoace şedinţa ordinară a consiliului local. Proiectul ordinii de zi se întocmeşte la propunerea primarului, preşedintelui raionului sau a consilierilor care au solicitat convocarea consiliului. Secretarul consiliului, în temeiul dispoziţiei de convocare a consiliului, expediază fiecărui consilier o înştiinţare în care se indică ordinea de zi, data, ora şi locul desfăşurării şedinţei. în afară de aceasta, se indică modul de familiarizare a consilierului cu proiectele de decizii, cu avizele comisiilor de specialitate, cu rapoartele sau informaţiile conducătorilor subdiviziunilor subordonate, cu timpul acordat declaraţiilor politice, întrebărilor, interpelărilor, petiţiilor şi altor probleme care vor li supuse examinării în şedinţa consiliului. Ordinea de zi se aduce la cunoştinţa locuitorilor unităţii administrativ-teritoriale respective prin presa locală sau prin alt mijloc de publicitate, inclusiv prin afişe. Şedinţele consiliului local se desfăşoară în limba de stat sau în altă limbă utilizată pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective. În exercitarea atribuţiilor sale, consiliile locale în calitate de autorităţi administrative autonome, reprezentative şi deliberative, adoptă acte administrative cu caracter normativ sau individual. Deciziile consiliului local se emit în toate domeniile sociale, potrivit competenţelor sale materiale şi teritoriale. Competenţa materială a consiliului local este una generală, deoarece consiliul, potrivit dreptului său la iniţiativă în tot ceea ce priveşte treburile şi interesele colectivităţilor locale, poate lua, potrivit legii, orice decizie pentru realizarea acestor interese. Competenţa teritorială a consiliilor locale este una limitată. Autoritatea consiliilor locale se extinde în limitele teritoriului administrat. Actele consiliilor locale nu au valoare juridică în afara teritoriului administrat de aceste consilii. Deciziile consiliului local sînt acte juridice cu caracter administrativ, prin care se exprimă manifestarea de voinţă unilaterală producînd efecte juridice pe întreg teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective. Deciziile consiliilor locale au caracter de actualitate, sînt executorii din oficiu şi nu trebuie învestite cu titlu executoriu, acestea se execută, de regulă, de bună voie de cei cărora li se adresează deciziile respective. În caz de necesitate, executarea deciziilor consiliilor locale se asigură prin exercitarea forţei publice de către autorităţile statului. Deciziile cu caracter normativ intervin în domeniile în care este necesară o reglementare generală a unor raporturi sociale. Spre exemplu, deciziile referitoare la buget, la aplicarea impoatelor şi taxelor locale, cele referitoare la amenajarea teritoriului, urbanistică etc. vor avea caracter normativ, iar deciziile prin care se aleg viceprimarii, preşedintele raionului, numirea în funcţii publice a altor peroane din teritoriu, conferirea titlurilor de onoare etc. vor avea caracter individual.