Metode de determinare a

radiatiilor si actiunea lor

asupra organismului

1
Definitie si caracteristici
Radiatiile constituie un important factor de mediu,
reprezentand o emisie de unde sonore,
electromagnetice etc. sau particule care se
propaga in toate directiile;
In raport cu cantitatea si tipul lor pot avea un rol
sanogen sau patogen asupra organismului;
Caracterizate prin energie, frecventa si lungimea
de unda;
Efectele biologice sunt cu atat mai pronuntate cu
cat frecventa este mai mica si energia mai mare.
2
Clasificarea radiatiilor
– in functie de lungimea de unda
TIP DE RADIAŢIE LUNGIME D E UNDA EFECT
De la (aprox) Pînă la (aprox) BIOLOGIC
PREDOMINANT
UNDE HERZIENE -∞ 1 mm Slab

RADIAŢII 1 mm 760 nm Caloric

INFRAROŞII

RADIAŢII 760 nm 400 nm Luminos

LUMINOASE

RADIAŢII 400 nm 10 nm Fotochimic

ULTRAVIOLETE (biochimic)
RADIAŢII 10 nm ≥ 1 pm Ionizant
IONIZANTE

3
 Clasificarea radiatiilor
– dpdv al intensitatii si caracterelor efectului
1. Radiatii ionizante – datorita faptului ca transporta o
cant.mare de E, smulg electroni de pe orbite si realizeaza
ionizarea
Electromagnetice: de tip x, γ – au o putere mare de
penetrare, strabat organele, metalele (retinute doar de o
folie de Pb), au capacitate redusa de ionizare foarte
periculoase in iradierea externa a organismului, prezente
in factorii de mediu, se folosesc in diagnostic si tratament
Corpusculare: de tip α, β – au putere mica de penetrare
(de ordinul mm), au capacitate mare de ionizare foarte
periculoase in iradierea interna a organismului (cand
patrund pe cale respiratorie sau digestiva)
4
Clasificarea radiatiilor
– dpdv al intensitatii si caracterelor efectului
2. Radiatii neionizante – au o E mai mica ce
produce doar deplasari de electroni de la un nivel
energetic la altul activare, nu ionizare!
Radiatiile ultraviolete
Radiatiile luminoase
Radiatiile infrarosii (calorice)
Radiatii de frecventa inalta (microunde)
Campuri electromagnetice de frecventa joasa
(radiofrecvente)
5
Surse de iradiere
Naturale: radioactivitatea naturala – izotopii
radioactivi din scoarta terestra (uraniu, thoriu,
actiniu) sunt preluati prin intermediul factorilor
de mediu de catre oameni (arderea carbunilor,
petrol, gaze naturale; ape geotermale)
Artificiale: explozii si deseuri radioactive de la
centralele nucleare, experiente si accidente cu
arme nucleare, iradierea medicala, materiale de
constructii (fosfogipsul), vopsele fosforescente,
ecrane TV etc.

6
Metode de determinare a radiatiilor
ionizante
Camera de ionizare: radiatiile produc o ionizare a
aerului, se formeaza un curent electric al carui intensitate
se masoara doza de iradiere
Contorul Geiger-Müller: acelasi principiu, dar putere de
detectie mult mai mare, e conectat cu electrozi de inalta
tensiune ce amplifica fenomenul de ionizare
Detectorul de scintilatie: radiatiile actioneaza asupra
unui cristal care emite un fenomen luminos (scintilatie),
care apoi se transf in curent electric
Pelicula fotografica: radiatiile transforma AgBr in Ag
developabil
7
Unitati de masura
Parametru Unitate de SI
masura
Activitatea = nr. ionizari/ sec Curie (Ci) Bequerel (Bq)
sursei = 1/sec

Doza absorbita = radioactivitatea RAD Gray (Gy)

de corpul uman preluata din factorii de (Radiation
mediu absorbed 1 Gy = 100 Rad
dose)

Echivalent al = masoara efectul REM Sievert (Sv)

dozei absorbite biologic (in fct.de doza (Rontgen
absorbita apar efectele equivalent 1 Sv = 100 Rem
biologice)
man)

8
Determinarea radioactivitatii factorilor de mediu
Radioactivitatea totala a mediului =
Radioactivitate naturala + Radioactivitate artificiala
RT = RN + RA
Pentru masurarea globala se masoara
radioactivitatea α + β totala cu contorul Geiger-
Müller
Valoarea RN se determina printr-o metoda
chimica stabilind continutul in K care poate fi
transf. in impulsuri radioactive
Determinarea RA se face prin diferenta intre RT
masurata direct si RN masurata prin
determinarea continutului in K (RA = RT – RN)9
 Determinarea radioactivitatii factorilor de mediu
Recoltarea probelor
a) Aerul se recolteaza trecandu-l printr-un filtru, apoi
se masoara radioactivitatea filtrului, raportand la
cant.de aer filtrata
b) Apa - se recolteaza cativa litri, evaporandu-se pe
bain marine, se masoara R reziduului
c) Alimente – se calcineaza proba si se masoara R
cenusei
d) Sol – proba de sol se introduce in etuva la 180°C,
se elimina toata apa, apoi se face masuratoarea
propriu-zisa

10
Determinarea radioactivitatii organismului
Se foloseste un detecor special (contorul de corp
uman ) conceput la dimensiunile unei incaperi, cu
peretii izolati printr-o folie de Pb
Masurarea R produselor biologice (proba de sange,
urina, fecale)
Prin dozimetrie individuala (pentru moditorizarea
personalului expus profesional - det.dozei efective
de radiatii ionizante primite):
1. Fotodozimetrul – caseta din material plastic ce contine
un film si placute de Al, Pb si Cu, care retin radiatiile;
filmul este developat si comparat cu filme etalon
expuse la doze cunoscute’
2. Stilodozimetrul – are o micro-camera de ionizare si un
electrometru
11
Norme de radioprotectie
Expunerea profesionala – se admit 0,1 remi
/ sapt sau 5 remi / an;
Expunerea neprofesionala (persoane ce
locuiesc sau isi desfasoara activitatea in
aprop.obiectivelor nucleare) – se admit 0,01
remi / sapt sau 0,5 remi / an
Populatie in general – doza maxima admisa
0,07 remi / an sau 2 remi in 30 ani
(30 ani = perioada medie de fertilitate intr-o
populatie, gonadele sunt radiosensibile)
12
Efectele radiatiilor ionizante
Somatice imediate: sd.hematologic, sd.
(cu prag) acut de iradiere
tardive: leucemii, cancer cutanat,
pulmonar, tiroidian, osos
Genetice ( fara prag) – boli si malformatii
ereditare ce apar la descendenti

13
Radiatiile neionizante
Radiatiile ultraviolete
Radiatiile luminoase
Radiatiile infrarosii (calorice)
Radiatii de frecventa inalta (microunde)
Campuri electromagnetice de frecventa
joasa (radiofrecvente)

14
Radiatiile ultraviolete (RUV)
Radiatii cu λ intre 10 – 400 nm, la limita
inferioara fiind radiatiile ionizante (RUV cu λ mici
au si o capacitate slaba de ionizare, dar sunt
retinute de stratul de O3)
Surse de RUV: orice corp cu t° > 1000 °C
(soarele, lampi medicale cu cuart, aparate de
sudura, reflectoare in cinematografe, aparate de
dezinfectie sau fizioterapie)
Au efect eritematogen, pigmentogen, bactericid

15
Clasificarea RUV
RUV – A - λ intre 320-400 nm, efect cutanat
predominant pigmentogen;
RUV – B - λ intre 280-320 nm, cu efect
cutanat predominent eritematogen;
RUV - C - λ intre 10-280 nm, cu efect
bactericid, se absorb în stratul cornos al
pielii, distrugând celulele neprotejate.

!! RUV ≥ 200nm - importanţă biologică

16
Efectele RUV
Cantitati mici de RUV au efect sanogen: sunt
esentiale in producerea vit.D, sunt utilizate in
tratamentul rahitismului, psoriazis, eczeme.
Efectul bactericid al RUV duce la purificarea
naturala a aerului, solului si apei.
Actiune asupra metabolismului: intensif. MB,
oxidarilor celulare dat. cresterii stimularii
tiroidiene, cresterea schimburilor gazoase si
a capacitatii de effort, stimularea
met.intermed.al lipidelor – scaderea
colesterolului liber din sange, stimularea
reactiilor imunitare
17
Efectele RUV
Actiune asupra pielii:
- efecte acute – eritem datorat lezarii celulelor
(expunere excesiva la RUV-B), descuamare,
necroza celulara;
- efecte cronice: modificari degenerative ale
celulelor, tes.fibros sau vaselor de sange
(pistrui sau nevi pigmentari), imbatranirea
precoce a pielii (elastoza actinica =
fotodermatoza datorata pierderii elasticitatii),
cancer de piele ne-melanic, melanom malign
18
 Efectele RUV
Actiune asupra ochiului – efecte exclusiv nocive:
- leziuni ale polului anterior, cu hipersecretie
lacrimala, senzatie de corp strain, hiperemie,
fotofobie, leziuni ale corneei (fotocheratita), cu
dureri oculare violente
!!! O forma extrema de fotocheratita – “orbirea de zapada”
- cataracta – expunere la RUV cu λ intre 300-380
- hiperplazie benigna a conjucticei bulbare
(pterigiom)
- cancer ocular (carcinom epidermoid al
conjuctivei bulbare)
19
Efectele RUV
Actiune asupra functiei imune: atat
expunerea acuta, cat si expunerea in doze
scazute – efect imunosupresiv;
Alte efecte biologice: intreruperea
capacitatii reproductive si a vitalitatii
organismelor mici a a celor unicelulare;
dpdv agricol este afectata fixarea azotului
in sol si starea de sanatate a plantelor si
animalelor.
20
Metode de determinare a RUV
Metode fotoelectrice – folosesc elemente
fotosensibile la RUV;
Metode termoelectrice – folosesc termocupluri
prin care se masoara intensit. E calorice;
Metode spectrometrice – determina pe placa
fotografica intregul spectru al sursei;
Metode fotochimice bazate pe reactii chimice
produse de RUV in prezenta unor
fotosensibilizanti (ac.oxalic, KI, fuxina,
albastru de metil)

21
Determinarea RUV prin metoda
descompunerii acidului oxalic
Principiul metodei: ac.oxalic se descompune sub
influenta RUV in prezenta azotatului de uranil
COOH RUV CH2O + CO2
COOH
Excesul de ac.oxalic se titreaza cu KMnO4 in mediu acid, la cald roz
Modul de lucru: intr-un cilindru de cuart (nu retine
deloc RUV) se introd.100 ml ac.oxalic, se infasoara
intr-o hartie innegrita ce are decupata o fanta cu S
cunoscuta (supraf.de expunere) + H2SO4, se
incalzeste pana la fierbere; titrare cu KMno4 titrul
final de ac.oxalic
22
Determinarea RUV prin metoda
descompunerii acidului oxalic
Doza de RUV se exprima in mg ac.oxalic
descompus / cm2 / ora
(A – B) x 6,3
Doza de RUV = , unde
Sxt
A = titrul initial de ac.oxalic
B = titrul final de ac.oxalic
6,3 = echivalentul sol.de ac.oxalic in mg KMnO4
S = supraf. de expunere (cm2)
t = timpul de expunere (60 min.)
23
Determinarea RUV prin metoda
descompunerii acidului oxalic
Doza eritematoasa coresp. la 4 mg ac. oxalic
Doza antirahitica coresp. la 0,4 mg ac. oxalic

EFECT PATOGEN EFECT SANOGEN

24
Radiatiile luminoase (vizibile)
Radiatii cu λ intre 400 – 760 nm cu rol important
asupra functionalitatii sist.nervos, rol excitant
activator asupra bioritmului
Iluminat natural, artificial, mixt;
Iluminatul necorespunzator efecte negative
asupra ochilor si pielii:
- Iluminat insuficient: oboseala vizuala, hipersecretie
lacrimala, surmenaj, cefalee, greata, varsaturi,
miopie
- Iluminat excesiv: retinita acuta, cronica, orbire;
fotodermite datorita reactiilor fototoxice sau
fotoalergizante
25
Caracteristici fotometrice ale surselor de
lumina
Fluxul luminos = o parte din E radianta a unei
surse, care prod.senz.vizuala lumenul
Intensitatea luminii = densitatea unui flux
luminos intr-un unghi determinat
Stralucire = intensitatea luminoasa reflectata
de o suprafata
Nivelul de iluminare = raportul intre
densitatea unui flux luminos si supraf.pe care
cade acesta lux
26
Determinarea nivelului de iluminare
Folosirea unui aparat numit luxmetru, compus
dintr-o celula fotoelectrica si un galvanometru
care are o scala pe care se poate citi nivelul de
iluminare direct in luxi.
Determinarea iluminatului natural al incaperilor
se face pe baza unor indicatori:
1. Coeficientul de luminozitate = raportul dintre suprafata sticloasa a
ferestrelor si suprafata pardoselii incaperii. Valoarea optima variaza in
functie de destinatia incaperii: ¼ pentru laboratoare, sali de lectura;
1/6 - 1/8 pentru saloane de spital; 1/8 – 1/10 pentru camere de locuit.
2. Unghiul de incidenta – format de dreapta la marginea sup. a ferestrei
si alta la orizontala locului < 27°
3. Unghiul de deschidere - format de dreapta la marginea sup. a ferestrei
si dreapta la nivelul obstacolului de afara > 5° 27
Determinarea nivelului de iluminare
Pentru a nu suprasolicita functia de
acomodare a globilor oculari trebuie sa existe
un anumit grad de iluminare in functie de
activitate:
- scris si citit – 50 luxi;
- pentru copii – 100 – 150 luxi;
- activitati de mare precizie – sute - mii luxi
Iluminatul natural are mare importanta,
trebuie sa beneficiem cel putin 2 ore ½ pe zi
in anotimpul rece.

28
Radiatiile infrarosii (calorice)
Radiaţiile infraroşii sunt radiaţii cu lungimea de undă cuprinsă
între1 mm-760 nm.Energia lor cuantică mică (sub 1,5 eV) produce
numai fenomenul de încălzire (sunt radiaţii predominant calorice),
aceasta depinzând de intensitate şi de lungime de undă
Surse de radiaţii infraroşii:
- Sursa naturală de căldură este reprezentată de soare
- Sursele artificiale sunt reprezentate de orice corp cu temperatura
superioară temperaturii de 0°K (zero absolut)
Radiaţia calorică reprezintă principala cale prin care se realizează
schimbul de căldură între organism si corpuri cu temperaturi
diferite
Corpul omenesc absoarbe în întregime radiaţia calorică
pozitivă,comportându-se ca un corp de culoare neagră

29
Radiatiile infrarosii (calorice)
Influenteaza in mod direct functia de termoliza –
produsa prin mai multe mecanisme fizice:
- conductie – 3-5% din caldura pierduta in 24 ore;
- convectie – prin intermed.aerului care vine in
contact cu supraf.corpului de form. microcurenti
de aer care preiau o parte din caldura – 15% din
caldura cedata in 24 ore;
- evaporare – la nivelul pielii si pe cale respiratorie
(perspiratie insensibila) – peste 25% din pierderile
de caldura;
- prin radiatii calorice – organismul emite radiatii
infrarosii, cant. de caldura pierduta e determinata de
temperatura radianta a supraf. si obiectelor
inconjuratoare = cel mai important mecanism
termolotic – 50-60% din caldura pierduta in 24 ore
30
Efectele radiatiilor infrarosii
A. Acţiunea asupra sistemului nervos
se datorează penetrabilităţii radiaţiilor infraroşii de lungime mică de
undă(1,5 µm)
Insolaţie (cefalee intensă, acufene, greţuri, vărsături,fotofobie,
hiperestezie cutanată, tegumente uscate şi calde, puls filiform,
facies palid, convulsii şi moarte)- şoc caloric şi crampe musculare
(transpiraţie excesivă)
protejarea capului cu materiale de culoare deschisă = principalul
mijloc de profilaxie

B. Efectul asupra pielii

în cazul radiaţiilor cu lungime de undă mică se produce
vasodilataţia mai mare şi se modifică şi sensibilitatea terminaţiilor
nervoase periferice cu efect analgezic şi regenerator
(fizioterapie) – intensităţi până la 0,8-1 calorie/cm2/minut pot fi
suportate timp nelimitat, dar intensităţi mai mari pot produce
apariţia arsurilor de gr. I, II sau III

31
Efectele radiatiilor infrarosii
C. Acţiunea asupra ochiului
in cazul unor intensităţi foarte mari pot
produce arsuri la nivelul polului anterior si
cataractă
în mediul profesional dacă se expun ochii la
material incandescent, ochii trebuie protejaţi
cu ecrane sau ochelari de sticlă de culoare
închisă

32