Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRAREA NR. 4
1. SCOPUL LUCRĂRII
1
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.
3. Motoarele hidraulice disponibile fiind rapide (capacităţi mici şi turaţii mari), este
necesară intercalarea unor reductoare de turaţie între motoare şi jante.
4. Spaţiul de amplasare al reductoarelor fiind relativ mic, se recomandă utilizarea
reductoarelor planetare cu o treaptă, cu carcasă rotativă. Pentru aceste reductoare, raportul de
transmisie uzual este i 6 , soluţia constructivă fiind specifică acestui gen de aplicaţii.
5. La puteri mici (45...65 CP) se recomandă utilizarea unei singure pompe în transmisie.
La puteri mari se poate considera şi varianta cu pompă dublă (două pompe în aceeaşi carcasă)
sau cu două până la patru pompe independente, antrenate de motorul termic printr-o "cutie de
distribuţie".
6. Transmisiile hidrostatice cu reglaj primar (pompă reglabilă) funcţionează cu
randamente acceptabile în domeniul:
v stabil 0,25...1,0v max
Prin temă, s-a stabilit ca limită inferioară a domeniului de reglare a vitezei utilajului
valoarea 0,125 vmax, deci se impune utilizarea reglajului mixt (pompă reglabilă şi motoare regla-
bile).
7. Maşinile volumice disponibile fiind cu bloc înclinat, este raţională utilizarea unei
pompe reglabile bidirecţionale şi a două motoare cu reglare unidirecţională frontală (TRIMOT).
8. Comanda optimă a capacităţii pompei şi motoarelor este secvenţială (fig.2).
În cursul demarajului, capacitatea motoarelor este menţinută constantă la valoarea
maximă şi se măreşte progresiv capacitatea pompei de la zero la valoarea maximă. Dacă este
necesară creşterea ulterioară a vitezei utilajului, se menţine pompa la capacitatea maximă şi se
reduce progresiv capacitatea motorului.
În cursul frânării, manevrele sunt efectuate în ordine inversă.
Comanda hidraulică a motorului trebuie să intre în funcţiune numai după realizarea
cursei dispozitivului de reglare a capacităţii pompei. Acest algoritm de reglare a transmisiei
permite realizarea unor randamente ridicate la viteze mici ale utilajului.
2
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.
3
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.
4
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.
În acest caz, forţele caracteristice care intervin în dinamica vehiculului sunt: Fg - forţa de
greutate; Ft - forţa de tracţiune; Fgt - componenta tangenţială a forţei de greutate a utilajului
încărcat.
Momentul necesar unei roţi este Mr = Ft rd / 2 (fig.6).
unde
Vm max Pmax
M tm max (4)
2
este momentul teoretic maxim dezvoltat de un motor sub căderea de presiune maximă,
capacitatea sa fiind maximă, iar mm Pmax este randamentul mecanic corespunzător acestui
regim de funcţionare. Se admite mm Pmax 0,95 .
5
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.
mm Pmax
2iVm max Pmax
Ft max (5)
rd 2
Din relaţiile (29.1) şi (29.5) rezultă:
6
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.
- capacitatea motoarelor se reglează între 1/1 şi 1/2 din capacitatea maximă, fără a
depăşi turaţia maximă admisă de producător. În ansamblu, rezultă o gamă de reglare cuprinsă
între 1/8 şi 1/1 din viteza maximă a utilajului, gamă impusă prin tema de proiectare.
Determinarea capacităţii maxime a pompei se face din condiţia asigurării vitezei maxime
impuse utilajului:
v max rd max rd 2n r max rd 2n m max / i (10)
v max i
n m max (11)
2rd
Debitul necesar motoarelor hidraulice în acest regim este:
Qm max 2n m max Vm min / vm n m max (12)
7
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.
8
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.
9
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.
10
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.
11