C.

SATEANU

FIGURI DIN «JUNIMEA»

CU 45 CLISEE 51 AUTOGRAFE: MIHAI EMINESCU, T. MAIORESCU,
P. P. CARP, I. NEGRUZZI, V. POGOR, G. HURMUZACHE §. a.

CUPRINSUL:
CTITORII SOCIETATII
T. MAIORESCU, I. NEGRUZZI, P. P. CARP,
THEODOR ROSETTI vi V. POGOR

CORIFEII JUNIMEI:
TITU MAIORESCU, I. NEGRUZZI, P. P. CARP, VASILE
POGOR, THEODOR ROSETTI, VASILE ALECSANDRI,
M. EMINESCU, I. CREANGA, V. CONTA, S. BODNARESCU,
IOAN IANOV, A. D. XENOPOL, GH. PANU, ALEXANDRU
LAMBRIOR, I. SLAVIC!, MIRON POMPILIU, PAVEL PAICU,
ANTON NAUM, ALEXANDRU PHILIPPIDE, I. M. MELIK,
.,ST. G. VARGOLICI, C. DIMITRESCU-IASI, CONST. MEISSNER

PORECLELE JUNIMISTILOR
MOMENTE VESELE LA «JUNIMEA)

EDIT UR A
BUCCO VIN As
BUCUREETI

www.dacoromanica.ro
M
De modul cum publicul va primi acest
volum, depinde aparitia unui al doilea
volum care va cuprinde urmatoarele figuri
si figurine junimiste : Miron Pompiliu,
N. Nicoleanu, Alexandru G. Sutu, I. Cara-
giani, P. Missir, I. L. Caragiale, I. Pop-
Florentin, A. C. Cuza, diferite acte si
documente, precum si un Nou dic(ionar
al Junimei".

www.dacoromanica.ro
 CATRE CETITORI

Paginile de fata n'au pretentia sa fie o lu-

crare de eruditie, ei numai o foarte modesty
contributie pentru cunoa$terea mai apropiatei a
acelor stralucite figuri culturale care au format,
la 1a$i, grupul Junimii.
Cetitorul care cunoa$te epoca $i faptele mai
importante din Junimea, va reinarca, cu deose-
tire, scrisoarea lui Titu Maiorescu catre sora-sa
Emilia Humpel (pag. 18), scrisoare care desminte
Coate calomniile ce s'au adus lui Maiorescu in
acuzarea ca nu s'ar fi ocupat de boala lui
Eminescu. Acesta $i alte documente inedite din
cuprinsul volumului, lumineazei multe contro-
verse $i netezesc calea spre adevarul istoric.
Nu mai putin interesante sunt $i scrisorile
facsimile semnate de P. P. Carp, Iacob Negruzzi,
V. Pogor, Samson Bodnarescu $i G. Hurmuzachi,
care confirmei diferite fapte.
S'a insistat in cursul lucreirii de fata asupra
partii anecdotice, pentru a evidentia astfel hu-
morul sanatos $i vioiu ce a domnit intre junimi$ti.
Diferitele informatiuni not despre Eminescu
fi Creanga, precum $i despre ceilalti mari juni-

www.dacoromanica.ro
mi$ti, justified numeroasele citate fdcute, nu
pentru a mdri proportia cartii, ci numai cu scopul
de a refine toate versiunile $i toate resursele.

Tip drirea acestei cdrti se datore$te in primul

rand cercetdtorului I. E. Toroutiu, care a consa-
crat Junimii o muncd rani preget tipdrind acele
minunate isvoare Studii §i Documente Literare",
pentru care, cu drept cuvant, a Post numit un
Hurmuzachi at literaturii romane" precum $i
domnului Constantin Graur, eminentul evocator
at trecutului cultural, directorul ziarelor Ade-
vdrul" $i Dimineata", care a dat ospitalitate
acestei materii, publicand la loc de cinste parte
din capitolele cuprinse in acest volum.
Satisfactia supremO a subscrisului ar fi
numai dacd cetitorul, urmdrind paging cu pa-
ging aceasta lucrare, va seziza evlavia cu care
ele au Post sense, in nemarginita admiratie pen-
tru ace$ti corifei ai culturii nafionale.

AUTORUL.

www.dacoromanica.ro
 , sa

r.
erac ft:6R

TITU MAIORESCU

www.dacoromanica.ro
 I

PROFESORATUL

In ziva de 4 Decembrie 1862 aparu la Iasi un tanar deosebit

de distins si impunatOr nu numai prin toata faptura sa, prin tinuta,
atitudinea si manierele sale alese, dar mai ales prin superioritatea
autoritatii ce-i stralucea in ochi si cu care impunea tuturor dela
prima viedere chiar si boerimii evgheniste ca si tinerimii bon-
juriste care mai ornamentau vechea si romantica capitals a Mol-
dovei.
Venit sa ocupe locul lui Simion Barnutiu la catedra univer-
sitara de filosofie precum si la diirectiunea Academiei Mihailene, ta-
narul acesta cu inalte studii pedagogice, filosofice si juridice, acumu-
late la Viena, Berlin si Paris, nu era altul decat Titu Maiorescu, care
numai dupa un an de functionare a renuntat lad aceste situatiuni
distincte in materie de invatamant superior si la 8 Octombrie 1863 a
luat directiunea istoricei Seali Preparandiale" (Institutul Vasile
Lupu astazi Scoala Norma la situata la Copou-Iasi 1).
Tanarul profesor animat de o mare vocatiune a preferat
aceasta schimbare stiind ca va avea acolo, la scoala preparandiala"
un mai mare si mai rodnic camp de activitate pentru a pregati ele-
mentele necesare sa lumineze satele si poporul, poporul a carui
limbs strarnoseasca era pe vr-mea aceea alterata de influentele
straine.
Profesoratul lui Maiorescu prin scolile din Iasi a marcat o
adevarata epoca :
Sub influenta sa hotaratoare s'a selectionat curand o profe-
sorime de elita care oficia de pe catedra ca dintr'un amvon si care a
ridicat misiunea plotesoratului la nivelul unui adevarat apostola..
Deaceea Iasii au ramas pans in zilele noastre cu faima ae ..cetate
culturalr.
Pentru a da o cat mai mare extensiune §iccoldctr romane§ti
Maiorescu a inspirat initiativa privata si astfel a luat fiinta la Iasi

www.dacoromanica.ro
4 fIGURI DIN qJUNIMEA1

INgr.,

INTEMEIETORII INSTITUTULUI ACADEMIC-

Randul I sus : I. M. Melik.

Randul II : N. Culianu, P. Poni, T. Maiorescu.
Randul III : Doctor Ciurea, S. Bodnarescu.

www.dacoromanica.ro
 TITU MAIORESCU 5

,,Institutul Academic" (in urma Institute le Unite") condus de pro-

fesorul matematecian I. M. Melik, director, avand ca profesori pe
Maiorescu, P. Poni, Culianu, St. G. Vargolici, A. Naum si altii, intre
care si pe Eminesou la catedra de limba germana. De asemienea, din
indemnul sau, marea profesoard §i pedagoga Emilia Maiorescu-Hum-
pel, sora sa, in anul 1872 si-a transferat la Iasi Institutul Liceal de
Domnisoare" pe care it infiintase si-1 conducea la Brasov, devenind
in urma reputatul Institut Humped" pe care 1-a dirijat timp de trei
decenii si in care si-au facut educatiunea tinerele generatiuni din
Moldova si din alte centre ale tarn, conpul profesoral fiind alcatuit
din: Maiorescu, Al. Lambrior, P. Poni, Gr. Cobalcescu, N. Culia-
nu, Miron Pompiliu, M. Eminescu, C. Leonardescu, I. Ral let, G.

G. Isluzicescu

Muzicescu C..Hogas, I. Paul, Ed. Caudella, C. Meissner, §i m. a.

Absolventele acestei scoli au dat invatamantului o serie de
profesoare reputate pe card, ca: Ana Conta-Kernbach, Tereza Stra-
tilescu, Elena C. Meissner §. a.

In modesta casutd din curtea bisericei Trei-Sfetite (Trei

Erarhi) unde se afla Scoala Preparandiala" s'a nascut ideea care
a dus la infiintarea societatii literare Junimea-. Deaceea vechii
junimisti, cu deosebire profesorii, au Post sufleteste atat de legati
de aceasta istorica §coal.A.

www.dacoromanica.ro
 Cr)

ro

L/2
-cn r%)
(-)

.'17 "c1
co tz
n
ty tL
IN. 24

tn
n
0
ca. 2,
rn
0
0 -A --. :., ,,.° .A.1..,
9.-
a. u,
0 '
:,,-.1, ,
F.. r9 $
ry ,...
,.....4....

-
0 0
c
' '
FIGURI DIN <<JUNIMEAV

www.dacoromanica.ro
. ,...
v.,.. 7 ....,
t) .
q ,,
r. 4.; ,,.
...X t, ,it, j3Vai ... r '....%r-
...'..'
u

"...le% : . ° ?:.
-°
4 41 .,',....,
o
;.s.,...!,
c ...
0 -
4
I °-f .7:. r4... ,;,, :iv
O 0
Cn . s
n 3
_
.-- -e' '
'"
. - , -- -

ro
; , . .. il: .., ..
° vs/
4 o i
.. ,, ., -
-tAiitatc ,...:..L..-..;:e....L.,...,...........nr...:,,,...-4:. ...-. .-
4 a.
;-. 1 re
r3 \'ederea 1'4 re, ,Sfetitt, asa cum era card s'a infuntat ; in cladirile yIaturate cea dental scoala primara moldoveneasca,
6'
wienuI TJTleuleJ6

prin straduinta concursul lul Gheorghe Asache. In fund se zaresc casele in care a locuit Maiorescu §, m care s'au final
ill*
prirnele se ale J u n i m i(t (1)in colectia de c4te N. A, Bogdan,I 1)
 TITU MAIORESCU 7

rescu era pentru intaia oars ministrul Instructiei. In acest interval it

9asim pe Eminescu membru in comisiunea de examinare a elevilor,
-numit fiind in aceasta comisiune de catra profesorul .Stefan Micle.
rectorul Universitatii. Tot atunci Gavriil Muzicescu, marele organist
i compozitor, a functionat ca ,profesor de muzica al acestei
Sub ministeriatul lui Maiorescu absolventii scolii preparan-
diale au fost numiti invkatori ,pe tot cuprinsul {Aril; urnii &titre ei
au fost trimisi si prin tinuturile basarabene, la Cahul, Ismail §i Bol-
grad.
Ca director al Academiei Mihadene, el a tiparit cel dintai
_Anuardul gimnaziului si internatului din Iasi pe anul 1862/63", iar
ca director al scolii preparandiale Anuariul Institutului Vasile
Lupu pe anul 1863/64".
Asa dar Inainte de infiintarea Junimit% Maiorescu a deter-
minat un puternic si sanatos curent cultural, care a dus la Direc-
tia Noua" si care a dat binefacatoare rezultate pentru scoala, cul-
ture si societatea romaneasca.

II

IN BAROUL DIN IASI

In ziva de 10 Ianuarie 1866 Titu Maiorescu adreseaza Curtii

Apelative din Iasi urmatoarea cerere inregistrata sub No. 147:
Domnule Prim Prwdinte,

Am onoarea a v5 ruga sa binevoiti a-mi primi juramantul de advocat yi

a ordona inscrierea mea in registul respectiv §i aceasta in urma recunoa4terii
titlului meu de licentiat in drept, comunicata §i D-stra prin adresa ministerului
Justitiei, Cultelor si Instructiei Pub lice No. 40381 ce am onoarea a alatura.
Primiti, Domnule Prim Presedinte, incredintarea prea crstinsei mele con-
sideratiuni.
T. Maiorescu
Licentiat in drept

Maiorescu a insotit aceasta cerere de adresa ce urmeaza, de

oarece Curtea Apelativa a refuzat la inceput inscrierea sa, ca fiind
transilvanean, deci supus austro-ungar.
Aceasta in urma unei contestatii facute de adversarul sau, pro-
fesorul P. Suciu. Inalta Curte de Casatie prin sentinta din 17 Oc-
tembrie 1867 i-a recunoscut insa lui Maiorescu calitatea de cetatan

www.dacoromanica.ro
8 FIGURI DIN <<JUNIMEA»

roman, respingand contestatia lui P. Suciu, contra-semnata si susti-

nuta de Grigore A. Ureche §i Gr. Cobalcescu.
Totu§i cazul, inainte de respingerea contestatiei, a fost supus
autoritatilor superioare, care in consecinta au trimis primului pre-
sedinte al Curtii de Apel din Ia. i urmatoarea adresa :

PRINCIPATELE LINT lbROMANIA

Ministrul Justitiei, Cultelor a Instructiunei
Diviziunea
Biroul
No. 40.381

Domnule Prim Prwdinte,

D. Titu Maiorescu, prin petitiurea adresata Ministerului, cere a i se da

permisiunea de a exercita profesiunea de avocat pe temeiul Diplomei de Licen-
tiat in drept dela Facultatea din Paris.
Subsemnatul are onoarea a comunica D-tra cererea petitionarului spre a-i
fi reounoscut dreptul de avocat, potrivit Art. 1, 22 si, 27 din Legea pentru con.sti-
tuinea corpului de avocati" dand aceasta in cunostinta Gonsiliului de dincuplina,
cand se va forma.
Primig, Domnule Prim Presedinte, incredintarea osebitei mele consideratiuni.
Ministru, D. Cariajdy

Pe aceasta adresa a ministrului s'a pus urmatoarea rezolutie :

Avand in vedere ca comisiunea prevazuta prin legea avocatilor nu este
Inca infiintata,
Avand in vedere adresa Ministerului Dreptatei No. 40381;
Avand in vedere titlul de licentiat in drept al facultatii de drept din
Paris prezentat de suplicant, s'a facut cunoscut d-lui Maiorescu ca e liber a
exersa misia de avocat, ca stagiar, in virtatea art. 1, 22 si 27 din legea avoca-
tilor si se va inscrie pe d. Titus Liviu Maiorescu in tablourile avocatilor sta-
giari ai Curtii, dupes Ge mai intai se va supune juramantului".

Urmeaza foaia de jufamant scrisa si subscrisa de Maiorescu

§i contra-semnata de primul pre.5edinte §i proourorul general al
Curtii.
Aceste documente autentiice care se afla in original in
posesiunea scriitorului I. E. Toroutiu 2rezinta un indoit interes :
mai intai ele fac dovada ca intemeetorul Directiei Noua" a fost ad
avocat, practicand aceasta nobila profesie, §i in al doilea rand, ceea
ce e §i mai interesant pentru biografi ca §i pentru societatea Juni-

www.dacoromanica.ro
 TITU MAIORESCU
9

REGISTRATURA
CURTIT APPELLATIVE DIN JAFI
Intrata,la 186 hulk
a

,
. .4# 4"C 6'1

(77T
$-4-
441, D a-R".
-/L-c
)41L-4437/61
e;czen

mat.a .te sz2vv-r-e-4,.

GP!
v/1.-Lo- Sj a 0,-.4-7r4'
"r-ed4.-
ete44.4- 4.140,0:c....- 04. /7,47-evt4 -1,-.e
0
<- /4..-4-.-.
9-,-e-r--4t
c.-,,,-----.--....-,,e,6?"-

J#7 S27,4 /..,-,V /0-Y.+I a.)-7- 1-0,-,-,.,

737'4,- /4-"", -c.,--_
h., ,,-.4.-6.--. //,
/ 0
o-.-e....--,- 6t-..

I-, AO 7"11 Ge- 0L,r, .sw.-

a 1(-.4,.
, e---,e, .,
k 177 %P.. 40-004Y 4
(-27.14 ,p/I;, 4 : 7 7 , .. . ; - 7 , .. a - - . 7
6-3, '4 7 4 ''' t - t - - /0-.-4-4

4-7
1 24 ";
- . ..... ^ ''

4. e....; °42.0.4-

gdk /0a 0/04/ c-ef

www.dacoromanica.ro
10 FIGURI DIN KJUNIMEA>>

mea-, desi a fost un adept al crultturii germane, a fault studii si

in Franta.
Documental mai poate fi privit ca un prolog al multelor ne-
ajunsuri si nepaceri la care a fast expus critiicul Junimir pentat
toate reformele si inovatiile sale culturale.

III

DUELUL. PROCESELE.

Lnand atitudine ferma impotriva miscarii separatiste, Maio-

rescu a redactat la Iasi, la 1865, ziarul Vocea Nationale aparand_
dezideratele Divanului Ad-hoc, si deci actwl istoric al celei clintai
uniri rationale dela 1859.
Aceasta atitudine clArza i-a atras dusrnania separatistilor si
chiar o provocare la duel din partea lui Nicu Ceaur-Aslan 2 ), Si
datorita numai interventiunilor lui G. Filipescu si colonel Al.. Rath,-
vici s'a evitat esirea pe teren.
Provocarea la duel a fost prologul procesului ce i s'a inten-
tat mai tarziu in asa zisa chestiune a Centralei", numele scolii_
de fete, existents pe atunci la Iasi.
Acest proces, dovedit in cele din urm'a a fi fost o simpla ca-
bala, a mahnit mult pe junimisti. Jacob Negruzzi in Dictionarul" 3 )
sau deci acolo uncle avea sa, noteze numai biografia si sá-i dis-
tingl caracterul si particularitatile, scrie :

A dat ratite emotii Junin& cu prelegerle sale, dar mai ales cu proce-
sele sale.
Intaiul proces criminal ce I s'a intentat din cauza unei oarecare impreju-
ran ce s'a fi petrecut la Scoala Centrala de fete, a pus in picioare nu numai
Iasi dar o buns parte din Moldova. Aparatorii lui Maiorescu erau V. Pogor, Gh.
Marzesci... P. P. Carp, I. Negruzzi, N. Mandrea si Gh. Cimara. Jar acuzatorul
reprezentant al jurnalisticei si al publicului era Neculai lonescu. Judecatori la
Tribunal erau Gh. Radovici, care prezida in locul lui Sandu Dudescu cazut bol-
nay pentru aceasta ocaziune, Raducanu-Botez si Alex. Iulian ca membrii. Achi-
tarea s'a pronuntat cu majoritate, fiind de parere csebita Raducanu-Botez. La
Curte scandalul a fost mai mic, cat si publicului nu i se iertase sa intre, dar
fetele din Scoala Centrals de-a randul cu raposata doamna Cobalcescu in
frunte.
Al doilea proces al lui Maiorescu a fost disciplinar. Marzescu ca ministru.

www.dacoromanica.ro
 TITU MAIORESCU 11

1-a trimis irk judecata factiltatii din Bucuresti, orezidata dp raposatul Costa-Foru
pentru absente prea multe.
Al treilea proces era eel politic, unde a avut ca tovara§i Oti 10 minieri,
intre care si Costa-Foru.
AstAzi Maiorescu trareste in Bucuresti fAcancl prelectiuni populare ca si in
trecut gi adunand iarasi tin fel de Junime la dansul. InsA mixta de asta data.
Dar acum scrie putin, spre marea suparare a directiunii Converbiriloi". Deeedat
18 Iunie (1 Iulie 1917)".

In legatura cw acest vechi episod care a ajuns pans si la bara

justitiei procesul fiind descris in amanuntime in Aininticile" lui
1. Negruzzi mai circula si asfazi o reminiscenta anecdotic-
clidactica in sarcina miarelui critic *i estet, adica pe seama tanarului
si elegantului profesor Titu Maiorescu.
Ascultand pa o dragalasa sj vioae televa Ia limba romans,
/VIaiorescu ii dictase la tabla, spre analiza, urmatoarea fraza :
Am orez frumos.
Eleva scrise si ceti in auzul intregei clase:
Amorez frumos!
Eleva n'a ro*Lit gi nici profesorul ei destul de sever, pe
atunci idolul tuturox saloanelor. Dar ce s'a brodat pe urma 'pe
.aceasta terra !...
Iar Ana Conta-Kernbach, fosta sa eleva la *coala Cen-
trala" in cronica ei Cum gandesc fetele" din volumul Boabe de
margean" descrie emotiunea cu. care scolaritele din class asteptau
ora lui Maiorescu. Aceasta emotiune a culminat cand Maiorescu
-i-a intors paging hotelor musicale pe care le exeicuta la pian:
D. Maiorescu crezand ca ne intimidase standu-ne in fats, se aseazA la
-spatele pianului la care exam eu iocepe nici mai mult. nisi mai putin!
incepe, ma rog, sa-mi intoarca filele! Et asta trecea masura!"

De emotie eleva a plans, iar Humpel, profesorud de muzica si

cumnatul lui Maiorescu, a explicat acele lacrimi ca o consecinta a
faptului ca eleva n'a cantat ca deobicei. Ana Conta-Kernbach in-
chee aceasta reminiscenta:

Explicarea Humpel a multiunit pe toti, chiar si pe mine, §i astfel

nu s'a mai §tint cote lacrimi m'a costat faptul ca d. Maiorescu nu a samanat Ia
.chip cu Don Juan de Marana".

Tott.si Maiorescu a avut aceasta reputatie &tarifa tocmai

rrianierelor sale elegante *i marei sale autoritati morale ceeace n'a

www.dacoromanica.ro
12 FIGURI DIN KJUNIMEA>>

impedecat pe unia dnvidiosi ,s6-4 poceasca numele intentionat, zican-

du -iMueresou".
De altfel pe socoteala Centralei", -- adica pe socoteala Tui
Maiorescu s'an fakut multa vneme tot soilul de ironii. Pana si
Caragiale, care a facut si el parte din grupul literar al Junimir a
plasat o glum& uoara in anul 1893, deci cu cateva decenii dup.&
aventura iscadita publicand in Moftut Roman" caricature lui
Maiorescu, dedesubtul careea a scris acest verset cu titlul de mat' -
Ghidi, ghidi, Craidon
Te cunosti pe barbison
Cad fost noaptea... la pension I

Proaesul Centratlei" care s'd de.sbatut in fata instantelor din

Iasi, a dovedit, insa, ca totul a fost o cabala.

IV

MAIORESCU DESPRE CREANGA SI EMINESCU

ti
Elegant si cuceritor cum era, si cu Coate aventurile amoroase
ce f se atribuiau Maiorescu a fost totusi un pudic, chiar in andi
tineretii. Cu atat mai Inuit pentru cuvantul scris sau tiparrit. De
aceea a ezitat la inceput sa se publice in Convorbiri Literare" mult
sugubacul Nlog Nichifor Cotcarul" al lui Creanga, cad 'rata ce
scrie el in aceasta iprivinta lui Nicolae Gane intr'o scrisoace datata
la 6 Martie 1876 si aflata la Academia Romana:

NInItumesc inc'odata d-lui Creanga pentru trimiterea lui Mos Nichifor

Harabagiul. Ca tot ce scrie Creanga, sl povestea lui Mos Nichifor este foarte
interesanta in felul ei adevarat romaneasc5. Dace s'ar intampla sa o tipa-
reasoi Convorbinille- (ceiaoe insa et n'a.s face, firindca istoria prea este din
Bolta... Calla, si atunci ce ar zice &Aura dela Vaslui care seta poste numkai de
Bolta Rece) atunci sunt de parere sa se schimbe ceva dela inceput" 4).

Explicapiunile necesare: In primul rand in ce priveste fondui

boccacian al istorisirei lui Creanga, marele critic manifests o pudi-
citate literara fats de cetitori si mai ales faith' de... duduca dela
Vaslui".
Cine era aceasta Duduca"?
Era o juna cetitoare care scandalizata, chipurile, de ceeace apa-

www.dacoromanica.ro
 TITU MAIORESCU 13

ruse cam prea... corosiv im Convorbirile Litetrare" adresase lui Iacob

Negruzzi o loan& hazlie scrisoare cerandu-i sa nu mai ,publice In
aceasta revista asemenea scrieri decoltate, sau in cazul cel mai bun,
data mai publics atari scrieri, s'o desaboneze dela revista, ca ni-
meni sa nu mai tie ca-i abonata, urmand, cum spunea ea, sa-si pro-
cure Convorbinile" cu numarul ca sa ceteasca tot* atari scrieri
amuz,ante ! De atunci a ramas proverbul: Se supara duduca dela
Vaslui", desi in cercurile junimir se afirma ca scrisoarea duducai
ca gi duduca insasi erau o inventiune a lui Vasile Pogor.
Aluzia picanta Bolta Calda" vizeaza Bolta Rece" vestita
carciuma pe care o frecventau Creanga, Eminescu, Panu gi alte
personalitati ale vremii, din Iasi si Bucuresti.
Mos Nichifor" a aparut cu toate acestea in Convorbiri Li-
terare gi contrar asteptarilor lui Maiorescu a placut si place §i as-
tazi, cum va placea oricand gi on cui, inclusiv tuturor duducelce.

Intretinand raporturi cu societatea Romania Jura" a stu-

dentilor romani aflati in studii inalte la Viena, Maiorescu ajutora
aceasta societate atat din punctul de vedere material cat si cultural.
El informa pe studentii romani despre miscarea culturala din tars
si procura societacii care edita Almanahul Romaniei June" mate -
rialul necesar.
Maiorescu a primit pentru aceste almanahuri manuscrise
inedite semnate de Carmen Sylva, Alecsandri, Eminescu, Creanga,
Anton Naum, Iacob Negruzzi, N. Gane, D. Onciul, etc.
Cat de mult admira el pe Eminescu gi Creanga, aceasta se
vede si din textul scr:soarei datata la 3 15 Iunie 1887 Bucuresti,
cand recomandand Romaniei June" pe scriitorii din regat, carora
societatea it rugase sa se adreseze solicitandu-L colaborarea pen-
tru almanah, ell scrie :

Dela Eminescu s'ar cuveni poate sa reproduceti ultimele trei poezii fa-
cute dupa publicarea editiei a doua a volumului sau de poezii, deli aparute in
Convorbiri Literare". Eminescu tot mai traeste deli este intelectual perdut;
fiindca traeste trebuie sä figureze in almanach" 5).

Si textual, in aceiasi scrisoare, urmatoanea apreciere referitoare

la Creanga :
Poate ar mai scrie si d. Creanga, (institutor din Iasi) ceva, deli este bol-
nay. A devenit epileptic; nu prea avem noroc la oamenii nostri de talent"

www.dacoromanica.ro
14 FIGURI DIN <<JITNIMEA>>

Eminescu si Creanga, cum vedem din cuprinsul acestei scri-

sori, au fost bolnavi la aceia§i epoch.; suferintile, nevoile si saracia
i-au urmarit la timp si deopotriva. Din pasagiile extrase din scri-
soarea lui Maiorescu simtim adanca sa parere de rau pentru acesti
doi luceefri ai poesiei si prozei romane. 0 reminiscenta trista pentru
tustrei mari disparuti

MAIORESCU SI TRAGEDIA LLII EMINESCU

Maiorescu a fost printre cei dintai si cei putini care au sesizat

geniul lui Eminescu, tot asa precum a presimtit cele dintai simptome

.
-;1

Titu Matorescu

ale ratacirii sale mentale. In scrisoarea pe care o trimite la 1875 in

calitate de ministru al Instructiunei Pub lice, profesorului ,tefari G.
Vargolici, el vorbeste de Eminescu maniac", iar in Insemnarile

www.dacoromanica.ro
 TIIU MAIORESCU 15

zilnice" postume, apkrute in Convorbird Literare" Maiorescu descrie

indurerat inceputul tragediei lui Eminescu, notat la 30 Mai 1883
la Bucuresti:

La noi la masa ministrul american Schyber, Game, Jacques Negruzzi cu

nevasta-sa, D-ra Anette Rosetti 0 Eminescu. Dupes parerea mea Eminescu in-
cape sa innebuneascr 6).

La 23 Iunthe, acela§ an, Maiorescu noteaza :

E o caldura cumplita la Bucuresti. D-1 si D -na Theodor Rosetti, tanarul
Beldiman at Eminescu la noi la masa. Acesta dirt urinii, dupe parerea mea, e din
ce in ce mai nebun. E foarte excitat, are o mare suffisance" cu totul nenatu-
rala pentru caracterul lui. Vrea sa invete limba albaneza, chiar acum vrea sa
se faces calugar, far% sa piece din Bucuresti".

La 28 Iulie, acela§ an, Eminescu e gazduit de Slarvici, a Carui

sotie apeleaza la Maiorescu, prin §cris, ca s'o scape de poet care
a innebunit". Maiorescu inchiriaza o odaie pentru Eminescu la
casa de sanatate a d-rulud Sulu, platind 300 lei lunar.
Am instiintat pe Rosetti noteaza Maiorescu la 28 Iunie 1883 iar
la 10 ore, cum am spus, veni Eminescu. A binectrOntat cu ochii atintiti in
zid, pe nevasta si pe fiica mea, iar pe mine m'a strans in brate tremurand in
toata fires. Ii aratai statuia lui Hermes ,ii a zeitei Venus de Millo"; atunci el
spuse cu o privire esteticA: Lass ca va reinvia arta antics
Conform celor hotarate de noi i -am spus ca-1 asteapta Simtion, pentru a
morbi cu el despre societatea Carpatilor. El imi ceru cind franci pentru birjar
s'a dus. De acolo it vor duce la Sutu, numai de s'ar putea fares greutati.
Veni apoi Caragiale la dejun la noi si afland toate despre Eminescu, incepu sa
planga".

La 15 August Maiorescu noteaza:

Am fost la sanatoriul Sutu sa-1 vad pe Eminescu. Delir neconterut. Nu
m'a cunoscut. Trist aspect. Venise fratele sau la mine a profitat de ocazie
ca sa ee ceasornicul sarmanului nebun. $i tats -sau a venit la mine".

La 8 Octombrie 1883 Maiorescu trimite o scrisoare lui Gh.

Eminovici, tatal poetului, la Ipotesti, judetul Botosani, prin care il
instiinteaza ca-1 va trimite pe poet inteun sanatordu la Viena pe
socoteala sa si a prietenilor junimisti.
La 20 Octombrie acela§ an, ora 9 dimineata, Maiorescu se
gra in gara de Nord: Eminescu insotit de Chibici-Ravneanu si de
,,un pazitor" pleacA la Wm.

www.dacoromanica.ro
16 FIGUR! DIN KJUNIMEA

Abia 1a. 2/14 Februarie 1884, .adka diva trei luni, profesorul
Obersteiner din Ober-Dobling, Heilanstadt, Leidendorf-Obersteiner
Ling5 Viena, anunica ca poetul si-a vernit in fire".
Inviarat de aceasta Imbuicuratoare veste, Nlaiorescu trimite
poetuilui aceasta imrpresionanta scrisoare:

lubite Domnule Eminescu,

Si sorisoarea d-tale cfitre mine # stniooarea de mai nainte cAtre Chibici

]e -am cetit eu cu familia mea si toti amicii d-tale cu o nespusA bucurie. Cad
ne-au fost dovada sigura despre deplina d-tale insanatosire. Nu te mire ca-ti
vorbesc mai intai de bucurie, deli amandouA scrisorile sunt triste ei zoncepute
sub un fel de deprimare a moralukti" cum ar mice galcanraniii nostri. CAci eu
cred tristetea.d-tale trecAtoare ai desigur neintemeiata; pentru not ramane dar
bucuria curatA.
Vezi, d-le Eminescu, diagnoza stArei d-tale trecute este astAzi Cu putinta
si este absolut favorabill. Se vede ca. din cauza caldurilor marl ce crau p?. la
not in Iunie 1883, d-ta ai inceput a suferi de o meningita sau inflamatie a pie
litei creerilor, mai intai acuta, µapoi cronicA, din care cauza ai avut un delir
continual de peste trei lino, panal cAnd s'a terminat procesul inflamatitmei.
In tot timpul acestui vis Indelungat ai fost de o veselie exuberantA, 'neat
e pficat ca nu ai pastrat nici o aducere aminte a trecutului imediat. Was niitzt
die Heiterkeit, wenn sie mir in erinnerungslosen Traum verlauft?"
Ei, acum ai iesit din vis precum trebuia sA iesi hi ti-ai recastigat con-
stiirsta. De aid nu poti lua motiv pentru ante greutate sufleteasca, cu tot pesi-
mismul d-tale.
Nici grill materialie nu trebue sa ai. In privinta aceasta iatI cum stau
lucrurile. Chibici pleacA poimAne, Duminica, la Viena si va fi dar Luni la 4 ore
la d-ta in Ober-Dobling. precum ti-am telegrafiat alaltaieri. El vine pentruca, in
intelegere cu doctorul Obersteiner si dupa sfatul lui, sa te scoatA din Institut
Si sa fats ImpreunA cu d-ta o escursiune de vre-o sass saptamani spre sudul
Alpilor, -poate pans la Venezia, Padua sau Florenta. Are mitloacele banesti
pentru aceasta precum ai se 'ntelege pentru improspatarea garderobei
d-tale, care va fi stat §1 ea ca in vis, in aceste sapte luni.
DupA aceasta, dada nu va fi indicata vre-o curs de bai, la Halle de
exemplu, va veti intoarce impreunA in tara unde trebue sa te mai odihnesti
cateva luni pentru a te intrema fiziceste deplin. Theodor Rosetti te invitA sA
petreci aceste lured la mosEla lui, Sdlesti, uncle iti va pregAti prinuirea in modul
cum vei dori d-ta.
DupA aceasta, asa dar pela August, in urma intervenirei Reginei (Carmen
Sylva) care iti poartA eel mai sinter interes, vei fi numit intro functie care
sa-ti convinA, de exemplu bibliotecar al LlniversitAtii. De aid intelegi ca despre
vre-o ingrijire pentru existenta d-tale materials, in viitor, nu poate fi vorba.
De vrei sa 4tii cu ce mijloace esti sustinut deocamdata? Bine, d-le Emi
nesca, suntem notb asa de strain' uniti de altii? Nlu stii d-ta iubirea (si data imi dai
vole sa intrebuintez cuvantul exact, deli este mai tare) admiratia, adeseori entu-

www.dacoromanica.ro
 TITU MAIORESCU -47

ziasta, ce o am si eu si tot cencul nostru literar pentru d-ta, pentru poesiile

d-tale, pentru toata lucrarea d-tale literary si politica?
Dar a fost o adevarata exploziune de iubire cu care noi, toll prietenii
d-tale (si numai acestia) am contribuit pentru trebuintele materiale ce le recla-
ma situatia. ySi n'ai fi fazut si d-ta tot asa, din mult-putinul ce l'ai fi avut, cand
ar fi fost vorba de orice amic, necum de un amic de valoarea d-tale?
Acura trebue sa mai still ca volumul de poesii ti l'a public Socec dupa
indemnul meu, in Decembrie anul trecut; a avut cel mai mare succes, asa in
Cat Socec sty Inca uimit.
In aceste sapte saptamani dela aparitiunea lui s'au vandut 700 de exem-
plare; o mie este toata editia si de pe acum trebuie sa te gande.5ti la editia
doua, care va fi reclamata pela toamna si in care vei putea face toate Indrep-
tarile ce le orezi de trebuinta. Poesitile d-tale suet astfel oetite de toate cucoa-
nele dela Palat pana la mahala la Tirchilesti, si la intoarcere in tara.te vei
trezi cel mai popular scriitor al Romaniei ! Was ich mir dafur koffe ? I" Asa cum
este, dar tot nu este rau cand te simti primit cu atata iubire de compatriotii tai.
Asa dar fi fat% grija, redobandeste-ti acea filosofie impersonally ce o aveai
intotdeauna, adaoga-i ceva veselie si petrece in escursiuni prin frumoasa Italie
si, la intoarcere, mai incalzeste-ne mintea cC anima cu o raza din geniul d-tale
poetic, care este si va ramane cea mai malts incorporare a inteligentif rornane.
La revedere cu bfne e o calda strangere de mans dela to prietenii si

mai ales dela al d-tale devotat

T. Maiorescu
Mai scrie -mi cate un rand din Italia, daca ai vreme, in mijlocul impresii-
lor de- acolo.

Aceasta impresionanta scrisoare publicatA cu. multi ani

dupa moartea lui Maiorescu inlatura versiunea ca Maiorescu a
parasit ;pe Eminescu in cele mai tragice clipe ale vietii sale. Cu con-
stiinta impacata Maiorescu a suportat ani de zile, calm si senin, toa-
te atacurile pi toate crfti,eile nedrepte cu care a fost onorat pe
aceasta chestiune, ca tarziu de tot, dupa trecerea sa in lumea vey-
acest document sa aduca doplina lumina si sa restabileasca
adevarul.
Dar in aceasta privinta am facut o notia si interesanta clesco-
perixe, care arata interesul gi grija permanents a lui Maiorescu pen-
tru stares sanatatii si saracia genialului poet.
Este scrisoarea, necunoscuta pana azi, pe care Maiorescu a
trimis-o din Buicuresti surorei sale Emilia Humpel-Maiorescu, la
Iasi, unde conducea, cum am aratat mai ineinte, Institutul Liceaj
de Domnisoare", scrisoare datata in vremea cand Eminescu se afla
bolnav la Viena.
Iata acest pretios document :

www.dacoromanica.ro
18 FIGURI DIN *JUNIMEA>>

Bucuresti, 6118 Decembrie 1883.

Draga Emilie.

Despre Eminescu o nofiia primita dela doctoral Obersteiner, asistentull

doctorului Leidesdorf. El are un ugor acces de paralizie, cu crampe, care deli
n'a lasat urine, inthutiiteste 0 mai mult prognosa.
Altminteri aceleasi d'eliruri irr conversatii.
In rastimpul acesta am trimis astazi corectura ultimei coli (No. 20) tipo-
grafiei Socec-Techla care tipareste intro admirabila editie poesiile lui Eminescu,
asa ca peste vre-o zece zile apare volumul pe care, natural, ti-1 voi trimite
imediat. Ii mai scriu numai o scurta prefata.
Poesiile, asa cum sunt orinduite, sunt cele mai striducite ce s'au scris
vreodatta" in romaneste si chiar in alte limbi. Unele absolut inedite, mai ales un
frumos sonet despre Venetia si o Glossa.
Deasemenea spar traduse in .romineste si erSchitele din Moldova) de
Kotzebue. Cu trei zile inainte am corectaf si revlizut ultima coall Ti le voi
trimite poimane.
In ultimele trei saptamani am corectaf zilnic cite 4 coli, dousa din Emi-
nescu, doua din Kotzebue. Pe langir aceasta, Camera, advocatudi si Academie.
Un adevarat ctilaret de circ, pe patru cai degelati!
.Na, La sfirsitul anului, pela, 27 Decembrie stil vech4u, yin La last pentru
doll& zile.
Parra atunci, adio.
Titus

Din cuprinsul acestei scrisori ipe care o posedam si care, cs st

ceealce urmeaza ambele scrise in ltimba germana se afla
facsimilate complect in al cincilea op din seria Studii pi Documente
Literare" ale lui I. E. Toroutin, se vede aanntrit interesul neintrerupt
al criticului Junimii" pentru Eminescu. In aceasta privinta am facut
deplina dovada si am lamurit tendentioasa acreditare ce a dainuit
atata amar de vreme, fara nici o reactiune din partea lui Maiorescu.

IN CONTRA DIRECTIEI NOVA"

Lin nou document postum

Din aceeasi sursa din care am facut descoperirea de mai sus,.

reproducem un document pretios din care se vede lupta ce s'a dus
impotriva lui Maiorescu si a nouei sale directiuni.
E o scrisoate mai veche, datata la 1876, dupa caderea gu-

www.dacoromanica.ro
 TITU MAIORESCU 19

verntilui lui Lascar Catargiu, din care facuse parte §i Maiorescu,

pentru care, se §tie, fusese dat in jildecata de liberali,

/
WILHELM HUMPEL EMILIA MAIORESCUIIUMPEL
Cumnatul lui Titu Maiorescu Sora lui Titu Maiorescu

Iata ce scria el la acea data :

Bucuresti, 6/18 Octombrie 76.

Ilustrissima sore,
Ce se mai petrece pe sesurile teluricului Bahlui? Conservatorul din nou
in functiune >si ononuri instituit, in schimb Eminescu, revizorul scoalelor elemen-
tare destituit.; directorul scolii normale Bodn5rescu idem, cu tot concursul
nu vor s5-1 confirme. Naum, idem, Buiucliu,., idem, Pogor, idem, domnisoara
Marquard de aici idem, Manliu idem, Nica deasemenea; tot asa Manastireanu
de acolo, scolile elementare nu, se mai inmultesc, in schimb aSocietatea Acade-
mica, si subventionarea ,colilor in Bulgaria.
Vechea si- frumoasa Directie, dupe care fetele noastre dela tara cind vor
sa se marite cu cineva cer o pereche de pantofi de lac si un coc dar nu pa-
mint :i schirnSur: !
Eu insa privesc lucrurile cu vechea voio;ie si reinoit scepticism si ma
bucur mai ales despre Principile Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen.
Intre timp nevasta-mea e de zece zile aici, seiniltoasa voioasa. Livia
e la Dresda, in pensionul doamnei Dr. Grossmann-Schvoth (Plata Bismarck, No.
8) cladire frumoasa si elegant& la masa to pui cu manusi (absurditate caracte-
ristica) 15 pensionari, 450 taleri anual, fara lectii de plan, pentru fiecare lectie
1 sau 2 taleri, dupa profesor.
Eu mi-am inchiriat aid o locuinta in str. Sf. Vineei 19, alaturea de sine-
goga, plateso 180 galbeni.1Cheltuesc ultimul rest al capitalului meu si de cloud'
luni de advocatura n'am incasat o letcae ; astazi urmeaza sa primesc dela un
evreu soios dela Asigurare primii 10 galbeni, dace va fi atit de prost ca sg
mai vie. Dar... totdeauna voios ,i bine dispus !...
Procesul politic n'a mai facut un pas inainte si ma intereseaza tot atit
de putin cum nu-mi papa de japonezul Ten- F.un- Daivio, iar nici de cum de sub-
scrisul eminent om de stat, care fare nici o aspiratiune practice a dus-o atit

www.dacoromanica.ro
20 FIGURI DIN tJUNIMFAIfr

de departe Melt in con,stiinta compatriatilor sai triie#e ca un iinvergunat §i sa-

tanic revolutionar.
Spune-mi, Emilia, ai prima cateva rinduri dela Mite cu instiintarea despre
copilul ei ? Nu vrei sa reactionezi asupra acestei chestiuni?
Iar daca intro zi to vei pone sa -mi scrii, scrie-mi un cuvint despre a
istorie confuza pentru mine, de niste prune pe care mama mea le-a poftit pe
cind era gravida cu mine, Anno Christi 1839, si care mi-au raffles ca semn, la
nastere, in mijlocul fruntii. E ceva adevarat ?
Precum vezi, ma ocup nu cu colectionarea prunelor, ci de fapte fiziologice.
Scrie-mi un cuvint cum va merge de altfel cu scoala. Eu sunt pe cale de a
chema aid la viatil in soi de Junime nouti, atita timp citi mai arde candela.
Faimoasa calda toamna, nu-i asa?
Titus

Cateva ipreciziuni necesare :

Ironia ce see degajeaza din textud acestei scrisori 7), invedereaza
starea sufleteasca.' a lui Maiorescu, care vedea nimthciudu -se ceeace
crease prin Directia Nour. Ea se refer& eu alte cuvinte le soul regim
ce a turmat dupa guvernul lui Lascar Catargiu dat judecatii si din
care facusera parte Maiorescu, Th. Rosetti §i P. P. Carp, junimisti,
impreuna cu Costaforu, N. Kretulescu, C. Boerescu, Al. Lahovary,
I. Em. Florescu, Gh. Gh. Cantacuzino §i P. Mavrogherfi.
Cam neobicinuit cu inlocuirile ce se faceau la schimbarile de
govern practica namasa sf astazi, slava Domnului, in vigoare !
Maiorescu era iprofund mahnit, cum se vede din scrisoarea de mai
sus, de destituirea lui Eminescu din postul de revizor scolar ; de
neconfirmarea lui ,§amson Bodnarescu la directia scolii normale
Vasile Lupu" din Iasi si de licentierile lui Naum, Manliu §i a ce-
lorlalti cari fusesera numiti la catedre sau in diverse functiuni, sub
ministeriatul sau.
Manliu, &spine care e vorba in scrisoare, este fostul profesor
si autor de anti didactice, de specialitatea limbii romane.
Maastireanu este fostul membru al societatii Junimea" din
unde a functionat ca director al scolii comunale de meserii si
in urma ca magistrat. In casa sa ospitaliera el primia deseori tie
Eminescu.
D-ra Marquard presupunem a fi fast profesoara de limba
franceza la Bucuresti.
Maiorescu, dupa cele ce scrie in aceasta scrisoare, pare sa nu
fi vazut atuncea, cu ochi buni Societatea Academia- infiintata de
V. A. Llreche pe cane I-a ataeat in Dinectia Noua" deli Sock-

www.dacoromanica.ro
 TITU MAIORESCU 21

tatea Academia- a devenit in urma Academia Romana" al carui

membru gilarias a fast $ a ramas.
Iar in ceeace .prareste subventionarea scolilor din Bulgaria"
Maiorescu, de sigur, nu era potrivnic ideei de a se da romanilor din
Macedonia qcoll ramartesti, der el doria ca mai intai aceste qcoli SA*
fie destinate poporului din otrprinsul tkrii, de aici si regretul sau
ea nu se mai infiinteaza scoli elementare". Toate -aceste i alte
fapte, 1-au amarat, sau dupa propria sa marturisire, 1-au deceptionat
pe Maiorescu care vedea in aceste procedee reinvierea veohei si
frumoasei Directii" adica reintoarcerea vechilor moravuri impotriva
Carora luptase, pentru a se nimici Directia Nona". Poate de aid si
acea usoara, sa-i zicem satisfactie, la adresa Domnitorului Carol I
sub care Maiorescu spera sa nu se mai petreaca aseunenea lucruri 1
Livia, despre care te vorba, este fiica lui Maiorescu, actuala
venerata doamna Livia. Maiorescu-Dymsza, iar Mite este scriitoarea
germand Mite Kremnitz, care a nutrit o iubire ideals- pentru Emi-
nescu, cum documenteaza I. E. Taroutitt in vol. IV din opera sa con-
sacratA Junimii".

Scrisoarea de mai sus Maiorescu a trimis-o dupa stramutarea

sa din Iasi la Bucuresti.
Devoe prooesul politic ce i s a intentat gt pe care el 1-a de-
serts in Istoria Contimporana_a Romanier Maiorescu vorbeste
aici cu sarcasm, glumind si pe socoteala sa ca eminent am de stat
care fara nici o aspiratiune practica a dus-o atat de departe, incat
in constiinta compatriotilor sei traeste ca un inversunat si satanic
reactionar s,
Istoria politica si culturala a Romaniei 1-e rasbunat, asezandu-1
la locul de cinste in Pantheonul national.
La plecarea sa din Iasi Junimea" mai trada in toata splen-
&area in eapitala Maldavei, eta cum o dasase , si razaiele ei critic
venia regulat la celebrele ei aniversari. Tot* pentru a stramuta
acest spirit cultural si noua sa directives, Maiorescu a incercat si
chiar a realizat intro anumita mastut o Junime" noua, bucure-
steana, care a dainuit multa vreme, in jurul careea s'au strans cele
mai frumoase talente, dar... care n'a mai avut apxoape nimic din
caracteristice spirituala si etioa a faimosului oenaclu .dela Iasi 1
Faptul ca Maiorescu punea in curent pe sora sa despre toate
evenimentele politice si culturale din tars, sub forma unor aclevarate

www.dacoromanica.ro
22 FIGURI DIN <<JUNIMEA>>

confesiuni, denota valoarea culturala a Emiliei Humpel-Maio-

rescu, reputata educatoare care decenii intregi a condus celebrul 6
liceu la Iasi.
VI

IN CERCLIL JUNIMII"

Conformandu-se mediului si starii de spirit create in societa-

te de catre Vasile Pogor si ceilailti animatori, Maiorescu a imbo-
gatit si el dialectica specifics a junimistilor cu cateva expresii
tipice:
Putina lui Dick 1- 8) exclama marele Pontif and it ambeta
vre-un manuscris anost ceeace insemna in Iimbaj popular Da-o
incolor sau Da-o dracului!"
"Se poate utilizia aiurear spunea el cu o deosebita delicateta
cand era vorba sa se mince ceva la cos!
,,Porrhol- zicea Maiorescu cand dorea sa se continue cu
vre-o lectura, intrucat avea si uzanta maximelor latine; din aceasta
cauza Iaoob Negruzzi ii spunea ca are preferinta Witz-urilor la-
tine" dela nemtescul Wiltz (gluma) ceeace suna si romaneste
viciu".
Betia de cuvinte- titlul cunoscutului studiu al lui Maiorescu,
ramas proverbial in discutfile cenaclului, cand se faceau lecturi sar-
bede care justificau aceasta oalificare.
Ononat auditoriu- formula sacramentala cu care junimistii isi
incepeau prelegerile si care apartine lui Maiorescu, stiut fund ca a-
cesta era protocolul definitiv stabilit pentru momentul solemn cand
conferentiarul aparea la tribuna in fata publioului.
Fiindca intro sears la o sedinta a Junimii" Maiorescu a ob-
servat ca un grup din asistenta nu prea patrunde aforismele pe care
le cetea, el i-a clasificat grupul celor notia". Puteau fi trei, cinci,
mai multi sau mai putini el ii califica oei noua- cand observa
vre-un nedumerit.

Maiorescu a mentinut si la Bucuresti traditiile din Iasi, adu-

cand in casa sa scriitori si artisti. Era acum o noua Junime", in a
treia si a patra serie. In acest nou cenaclu au cetit: Alecsandri poe-
mele sale dramatice Fantana Blanduziei" si Ovidiu" si tot acolo
Eminescu cateva din inspiratiunile sale poetice.

www.dacoromanica.ro
 TITU MAIORESCU 23

In junimea" bucuresteand au mai cetit: I. Slavici. nuvelele ;

Odobescu, scrierile sale mitologice; Caragble, vesela sa Noapte
Furtunoasa; I. Popovici-Banatanu, schitele sale triste si apasatoa-
re; Co§buc, primele sale Balade si Idile", Ascanio, o buns parte din

I. Slavici

traducerile si scrierile sale originale; Bratescu-Voinesti minunatele

sale nuvele psihologice; I. Miclescu §i Al. G. Florescu piesele for
teatrale, si altii.

VII

PERSIFLAREA DIRECTIEI NOVA"

Noua Directie" a lui Maiorescu intronata la Junimea" si in

..Convorbiri Literare" a starnit multa adversitate si o polemics fu-
rioasa impotriva societatii si a scriitorilor ei.
La a doudzecea aniversare a Junimiii", la banchetul ce a avut
loc la 1883, Iacob Negruzzi i-a inchinat lui Maiorescu aceste glume
rimate:

Maiorescu blastamat,
Cine dracul te-a 'ndemnat
Intr'o zi nefasta nova
SA scorneVi Direcria noua ?
Vai. acest cuvant pocit
Pe not toti ne-a prapadit!

www.dacoromanica.ro
24 FIGURI DIN tqUNIMEA.I.

Si continnand mereu, incheie Cu aceste strafe finale:

Si 'ntr'o zi, nitam-nisam Dar pe bietul Maioresc

Iti trantir'un vot de blam...
Oleo leo! Atunci cazusi
Asa jos, cum nu mai fusi.
De sughiti cu amarire
Dupa vechea fericire
Cand casuta to din Iasi
Pentru mariri n'o lasasi
Si noptile in Centralr
Pe-ascuns dadeai navala,
In loc sa te pregatesti
Ca acum, de Vacaresti.
Spune, schopenhauriane
Ce's maririle umane?
Vai, noua-ti directiune
Aduna pe not furtune,
Dar si pie, insfarsit
Pe nas acum Ig-a ie§iti
Din tots mai mult it jelesc
Eri Inca in minister
Multor ordin cavaler
Stand la slat cu Imparati
La senatori, deputati
Poruncind: copii, avanti
Taiati leaf a lui Vizanti;
Declarand lui Cratunesc :
Cat voi fi, nu te numesc,
Fie bun concursul tau
Eu urmez pe placul meu"
Pe profesoare 'n secret
Primindu-le in cabinet
Pe o u ascun.sa, mica
5tiuta numai de Nica...
Dar in sfarsit la Senat
Garbovii s'au suparat.

Precum se vede lacob Negruzzi nu s'a dat in laturi de a glu-

mi ,si el ca si altii din Junimea", pe socoteala... Centralei". Alu-
zia la Vacgresti aminteste darea in judecata a guvernului conser-
vator din care faouse paste si Maioresou si despre care am vorbit
mai inainte, in !west capitol.

VIII

CATEVA REMINISCENTE VESELE SI TRISTE

Acest filosof, critic si esteit, care a dat cuiturii romaneti o

directie nou'a." si care a imbratisat deopotriva pe Eminescu si
Creanga, pe Slavici si Cosbuc, pe Caragiale sf Delavrancea, pe
Bratescu-Voinesti, Sadoveanu, Goga, si altii dovada de sensi-
bilitatea sa estetica si de eruditria sa artistica a fost lipsit de acel
spirit ilariant, satiric sau anecdoctic, care a domnit in vesela socie-
tate a Junimii".
E drept ca in anii tineri, ipe Cand isj facea studiile la Viena,
el a scris cum arata S. Mehedinti 9) in biografia sa maiorescana
comediile Die Blodsinnige" (Neghioba) sj Ein Lustspiel ohne
Namen" (0 coanedie fara titlu) precum si o improvizatie satirica
Die Buchstaben-Comodfue" (Comedia abecedarului) in care isa iro-

www.dacoromanica.ro
 TITU MAIORESCU 25

niza colegii, dar aceste lucrari s'au irosit si nu se mai ,tie de urma lor.
La Junimea" a incercat si Maiorescu candva sa fie spiri-
tual si glumet inteun rand cand Iaoob Negruzzi cu persistenta
sa a convins pe toti literatii societatii iesene sa aduca ceva vesel si
spiritual la a douazecea aniversare, banchet sardanapalic ramas ce-
lebru in analele junimiste.
S'au executat tati pans si temperamentele cele mai contempla-
tive si sabre ca Eminescu, Samson Bodnarescu qi Miron Pompiliu,
§i... s'a conformat si marele critic. Inteadevat Maiorescu a adus si
el o contributie ce avea sa fie de spirit, dar care n'a fast nici macar
glumeata. Incercarea a esuat ajsa ca menuscrisul lui Maiorescu a
disparut... fara ca meticulosul lacob Negruzzi sa-1 fi putut confis-
ca, curia a facut si pastrat cu evlavie toate, absalut toate manuscri-
sele convorbiri*tilar.
Cel mai mare si mai vd.guros spirit critic n'a putut fi un am...
de spirit si un zeflemist.

La una din prelegeri Maiorescu tratand o problems filosofica,

aduse in treacat si chestiunea libertatii pe care o examinase din
punctul de vedere filosofic.
Deodata, din mijlocul unei esistente numeroase, alcatuita din
tot ce avea mai select societatea ie§ana, se auzi un glas puternic
strigand energic si adanc convins :
Protestezl
ToatA lumea isi indrepta privirea spre paitea de uncle rasu-
nase protestul. Ce era? Sau mai bine cine era?
Era Stefan Sihleanu, prefectul de Iasi, liberal, care ramase
nemultumit de ideile lui Maiorescu relative la libertate.
Istorisdnd aceasta comics intaraplare, Iacab Negsruzzi scrie 10):

Mare cineva Wee de efectul ce face o asemenea intrerupere, admisi-

bila poate in adunari politice, in mijlocul expunerei linistite a unei teoril filoso-
fice L. Oratorul zaanbi fart a se tulbura, publicul intoarse capul in toate pktile
crezand ca este vre-ua nebun in sala, iar bietul prefect se ilea mitited pe scau-
nul sau al pandind momentul oportun se furisa tiptil pana la usa".

Scena s'a petrecut in anal 1869, ached in priunii ani sand spi-
ritul nou al lui Maiorescu era primit de unii cu o adevarata osti
litate.

www.dacoromanica.ro
26 FIGUR' DIN IJUNIMEA)D

IX

MAIORESCU ANTIDINASTIC"

Vorbind de lupteAe pe care k-a dus Titu, Maiorescu, creato-

rul nouei directil, fostuil ministru C. Meissner mi-a istorisit ca la
unul dintre memorabilele banchete ale Junimii" marele critic a
toastat pentru Alecsandri Regele Poesiei".
Faptul acesta, a determinat pe unii dintre adversarii obscuri
ai lui Maiorescu sa-1 acuze de antidinasticism si de... les majestate,
fiindca a proclamat pe Alecsandri liege... al Poeziei", ceeace a
produs mare ilaritate pe vremuri.
Dar apropos de... antidinastkismul" lui Maiorescw, I. G.
Duca in volumul sau Portrete si Amintiri" retine urmatoarea scena
parlamentara:

,,...Jean Midescu dela Botosani care pe vremea ceea facea antidinasticisc

a atacat pe Regele Carol numindirel intr'una, cu o ireverentioasa stairuinta, Ca-
rol de Hohenzollern-Sigmaringen.
Maiorescu, care dupa obiceiul lui sedea langa masa stenografilor ca sa
poata auzi mai bine, ferbea de mane. Cum a sfarsit Midescu, s'a urcat nervos
pe banca ministeriala y intro scurta improvizatie a reamintit rostul la not al
di stiei streine, munca ei, glarioasele Infaptuiri ale batrarmlui Suveran, si a
terminat zicand: acestea le datoram, domnule Midescu, celui dela Sigmaringen!".
Acest Sigmaringen" a rAsunat ca doua lovituri de palms pe obrajii bietului Mit-
lescu, care, uluit, balbai o lamentabila protestare".

Se tie ca Maiorescu s'a bucurat de stima si dragostea Re-

gelui Carol I §i a Reginei' -poete Carmen-Sylva.

MANA LUI MAIORESCU

Tot I. G. Duca, in acelas volum, facAnd psihologia manelor

pentru a caracteriza diferite personalitati marcante, descrie astfel
_mama" lui Maiorescu :

O mans inesteticA, fara case si vestejita, der neagitata, vorbitoare, extra-

ordinar, suprinzator de elocvent.i.
Trei sferturi din elocinta, din marea elocinta a lui Titu Maiorescu sta

www.dacoromanica.ro
 TITU MAIORESCU 27

oricat de paradozal ar parea mai mult in mimica manei deck in puterea cm-
vantului sau.
Cand vorbea, degetele lui erau in necontenita migcare. Ele accentuau, sub
liniau, completau, luminau, intunecau, saitilizau gandirea sa, nu numai cu o
maestrie neintrecuta, der cu o putere de evocatiune pe care n'o poate intelege
pe deplin decat cel ce a asistat la manifesta0unile oratorice ale lui Titu
Maiorescu.
In special un deget, aratatorul, a jucat in elocinta lui Maiorescu un rol
hotarator. Cele mai de seams din marile sale efecte de tribuna, Maiorescu le
datoregte acestui deget intr'adevar magic ".

XI

ION BRATIANU I MAIORESCU

La 7 Februarie 1879 Maiorescu interpeleaza guvernul liberal

prezidat de Ion Bratianu cu privire la programul pe care l'a anun-
tat cane a venit la carma statului si asuipra realizarilor cu care li-
beralii se prezinta din nou in alegeri. Interpelare de dou'a on inte-
resanta: fiindca venia dela Maiorescu si fiindca privea politica lui
Ion Bratianu.
Acesta, ca sef de guvern, a thspuns acancl o comparatie in-
tre.opera guvernului liberal .7,i opera guvernului precedent, din care
facuse pare si Maiorescu.
Si marele patriot Ion Bratianu inceput astfel cuvantarea:
Agi putea sa ma plang de onoratul domn Maiorescu pentruca profits
de doua avantagii ce are asupra mea: intaiul este talentul", etc. etc.
late: dard ca si Ion Bratianu, ilustrul om de scat, recunoaste
marele talent si superioritatea personalitatiii culturale ale lui Maio-
rescu ii).

XII

MAIORESCU MUZICIAN

0 particularitate necunosouta a lui Maiorescu.

La vechea Junime" se cultiva nu numai arta, literatura, isto-
ria, stiintele pozitive si filosofice dar si muzica, Mai ales ca nu
era salon boeresc pe vremea aceea, la Iasi, in care sa nu se fi facut
si muzica.

www.dacoromanica.ro
28 FIGURI DIN tilJNIMEAI,

junimea" fiind o societate eminamente aristocrats, evident

ca ea cultiva si muzica. Isi avea cognpositorii ei, orchestrantii ei,
melomanii ei.
Asa buns -oars:
Alecsandri canta din orga la Mircesti.
Petre Carp era un bun pianist.
Theodor Rosetti, cumnatul lui Cuza Voda, deasemenea, anti
din clavir.
Iacob Negruzzi canta din flaut.
A. D. Xenopol, pianist.
T. T. Burada, violonist.
N. Burghele, pianist.
G. Scheletti, compositor.
Uneori Carp si Burghele cantau la pian la patru mani" iar
alte on Carp concerta solo, acoinpaniat de Burghele. Acestuia din
urma ii s'a facet si un cantec popular:
Bir, oita, bir,
Eu cant la clavir !
Tizigara-Satnurca§ 12) descriind atmosfera artistica a Junimii
arata cat de impunatoare rnai ales erau sedintele in cari alaturi de
N. Burghele, luau locla pian, rand pe rand, Th. Rosetti, Carp, doc-
torul Kremnitz colegul de universitate al celor doi si al lui Ma-
iorescu"...
Dar Maiorescu? Era el un simplu amator de muzica, sau un
simplu meloman?
Nu! Maiorescu canta din doua instrumente: din flaut si din
violoncel. Dar pe masura succeselor sale de pe catedra universitara,
dela bara justitiei, dela tribuna parlamentului, de pe banca minis-
teriala si din laboratorul creator al eruditiei sale filosofice si critice
Maiorescu a neglijat, lard voe, instrumentele sale favorite, rama-
nand insa toata viata un pasionat amant al muzicei.

XIII

DOUR EPISOADE TRISTE

Trecand senin prin viata, ca un Rege al gandirii" cum ii

spune C. Meissner, sau ca un Hercule al cugetarii", dupa-cum it
califica nuveliStul I. A. Bassarabescu, junirnist-epigon si de talent.

www.dacoromanica.ro
 TITU MAIORESCU 29

Titu Maiorescu a avut nu numai admiratori, dar si adversari cari

nu l'au crutat de cele mai sangeroase atacuri. In aceasta privinta
cloud anecdote... dramatice. Prima narata de C. Meissner:
Intro yard, Maiorescu se intorcea dintr'o calatorie cu trenul,
venind spre Bucuresti. Caldura fund enormk, criticul Junimii sta-
tea la fereastra vagonului spre a se racori in bAtaia vantului. Pen-
tru ca funinginea aruncata de locomotive sa nu-i inegreasca pArul
argintiu. Maiorescu si-a pus palaria in cap. Vantul insa, sugubat
si lipsit de respect, id Iua palaria in miersuil trenului, si i-o rpurta pe
coclauri, asa ca Maiorescu cobori din tren, in gara de Nord, fara
palarie, cu valiza in mama, intrand descoperit in oras, cu trasura.
Treatorii cunoscuti zarindu-1 astfeil, comentara faptul cu mul-
ta nedumerire iar dupe doua ore... bunii sai prieteni au raspandit
svonul ca marele critic a inebunit 13).

Despre un atare svon raspandit cu alt prilej, a povestit insusi

Maiorescu pentru a invedera la ce se poate preta dusmanoasa
gura a lumii".
Fiind senator, ales in opozitie, el primi vizita neasteptata a
maresalului Filipescu. Acesta-1 intretinu cAtva time intro conversa-
tiune banala, far% a-i preciza scopul venirii. Maiorescu, cu ochiul sau
fin, observa ca maresalul Regelui Carol I it cerceta si-1 spiona.
In aceiasi zi, Maiorescu fu vizitat de braileanul Paturis, care
de asemenea ii vorbea imprecis si cu aer cercetator.
Seara, Maiorescu primi vizita lui Carp, care pArand intrigat
si aferat, ii zise in ton imperativ :
.,Titule, trebue sä tii neaparat maine un discurs la Senat,
indiferend de chestiunea ce-o vei ridica".
Cu theta nedumerirea sa, Maiorescu se execute si a doua zi,
care nu-4 fu mirarea and luand cuvAntul in Senat, el observa ca
membrii corpuluzi matur in loc sa stea la locurile lot obisnuite, se
gramadira cu told in jurul tribunei urmarind cu atentie incordata
atitudinea, gestul si miscArile sale.
Evident ca Maiorescu a fost la aceiasi inaltime cu toata ne-
insemnatatea subiectului pe care-I atacase dela tribune, din ordi-
nal sefului.
Seara, Carp venind din nou la Maiorescu, i-a spus :
Maiorescule, stii de ce to -am pus sä vorbesti la Senat?
Maiorescu facu ochii mars, de nedumerire si curiozitate.

www.dacoromanica.ro
30 FIGURI DIN <<JUNIMEA>>

Iar Carp it lamuri:

Pentruca s'a raspandit eri svonul in toate cercurile politice
c'ai inebunit si ca to -au apucat furiile in cofetaria lui Tanasescu
caruia era sa-i spargi capul cu un baston".
Maiorescu zambi si luandu-1 pe Carp cu sine, s'au dus aman-
doi la zisul cofetar, care statea Tanga gradina Ateneullui, in apro-
piere de locuinta criticului.
Maiorescu adresandu-se cofetarului, it intreba :

,,Doinnule Tanasescu, ne cunosti?

Cofetarul zarind aceste cloud figuri simandicoase ale tarAi
zise, destul de perplex :
Vai de mine, d-le Maiorescu, d-le Carp; cats cinste pen-
tru mine ! Cu ce pot sa va fiu de folos ?"
Maiorescu ipovesti cofetarului cele comunicate de Carp si in-
ventiunea cu bastonul". Bietul Tanasescu se cruci si incepu sa se
jure ca nu l'a mai vazut de multa vreme pe Maiorescu.
La plecare olimpicul Maiorescu zise lui Carp, care cu tot umo-
rul si bonhomia sa 'Area de asta data ingandurat si amarat:
Nimic mai usor decat calomnia" 11).

XIV

INTRE CARP SI MAIORESCU

Aceste doua figuri alese, atat de inrudite intre ele prin con-
ceptiile for ca oameni de stat, dar atat de deosebite intre ele prin
temperament si talent, s'au iubit si respectat reciproc toata viata.
Unul recunostea altuia superioritatea chiar in politica. Tot t;i
Maiorescu vazuse in Carp un sef" si o excelenta" deli el, si nu
Carp, fusese mai inainte ministru.
La randul ski Carp, cu tot talentul sau oratoric, vedea in
Maiorescu pe autenticul retor. De aceea, fiind inscrisi amandoi la
o discut'e budgetara, in Camera, ,presedintele Adunarii ii intreba pe
Carp:
Doriti sa vorbiti inaintea d-lui Maiorescu?
Da, pentru Ca e cam greu sá vorbesti dupa Maiorescu!,
raspunse Carp.

C) scena duioasa intre aceste cloud ilustre figuri, petrecuta In

www.dacoromanica.ro
 TITU MAIORESCU 31

a saptezecea aniversare a nasterii lui Maiorescu, festivitate solem-

na la care au participat toti junimistii.
Dupe cuvantarile omagiale rostite de Th. Rosetti, I. Negru-
zzi, P. Missir, C. Meissner, S. Mehedinti, etc. cari au inchinat pen-
tru Regele gandirii romanesti", s'a ridicat si Petre Carp care,
intr'o simplicitate cu atat mai impresionanta cu cat in fiece cuvant
rostit vibra sinceritatea unei indisolubile prietenii fratesti, a spus
urmatoarele :
Eu, draga Titule, o sa-ti vorbesc batraneste Eu §tiu cand to -ai nascuf
dar mic de tot cum eram atuncea, numai de un an, dam pufut veni la tine! Ai
venit insa tu la noi la Iasi ca an om providential, aparand graiul stramosesc
pe care rat purificat.
Tu, Tifule, ai fost cel mai luminos reprezentant al oeneratiei noasfre si de
aceia to -am urmat, [Uncial' ai crezut ai luptat si numai noi ,slim cafe ai sufe-
rit!.., Te-am urmat fiindca tu, ca psiholog, ti-ai dat seama ca dace stiinta nu e
nici odata mediocre, mediocrifatea va sa fie totdeauna stiinta.
Te-am urmat fiindca ai fost nu numai o mince luminoasa, nu numai un
mare talent, dar si un mare caracter...-

ySi cu lacrimi in ochi, cei doi batrand s'au imbratisat indelung

sarutandu-se.
Totusi imprejurarile si evenimentele fatale, mult mai tari de
cat oamenii cei mai tari, i-au despartit pe acesti nedespartiti prieteni
de toata viata, la aanci batranete.
Cand Maiorescu a succedat pe Carp, la sefia guvernului si
a prezidat pacea balcanica, seful politic al junimistilor, P. P. Carp
a considerat acest act ca o tradare" din partea lui Maiorescu de
care s'a despartit pentru totdeauna.
Iar cand un prieten comun 1-a invitat pe Carp sa conduce rama-
sitele pamantesti ale .Ffului literar al Junimii" el a raspuns para-
doxal :
Nu fac niciodata si nimanui un act de politata ce nu mi -I
mai poste intoarce 115

XV

MAIORESCU IN PORTRETE

Poetul Al. Vlahuta l'a descris astfel pe criticul Junimii" in ru-

brics sa Albumul Nostru" din revista Vista" din 12 Decembrie
1893 sub semnatura Radu:

www.dacoromanica.ro
32 FIGURI DIN tJUNIMEA>>

Intre 50 gi 55 ani. Talie mijlocie, conformatie puternica ; figura calms,

ae o severitate impunatoare. In vorba, in privire, in gest, pastreaza intotdeauna
aceiasi masura si siguranta a omului care se observes si se simte stapan pe el,
0 bogata cultures stiintifica si literara da acestei naturi, asa de bine inzestrata,
o distinc-tie .i o superioritate remarcabila. Gust rafinat, simtire dreapta, vedere
limpede si de o extra-ordinara agerime.
D. Maiorescu e un neintrecut cunoscator in tot ce e arta. El sue sa ad-
mire, *i din tot sufletul admires ce e frumos, chiar cand opera ar veni dela un
om care i-ar fi urat. Intotdeauna a cautat sa adune in jurul sau, sa povesteasca
§r sa indemne la munca pe tinerii in care descopera un inceput de talent. Pe
multi i-a scos la lumina; cu unii s'a inselat,
Mi-aduc aminte acum zece ani a crezut ;I despre mine c'a.gi da oarecare
semne... Acestei credinte care o marturisesc cu durere nu s'a realizat, da-
toresc fericirea de a fi cunoscut pe d. Maiorescu acasa la d-sa. In momentul
acesta '11 vad in salonul de langa biblioteca stand la masa din mijloc c'un creion
in mans; in fata d-sale un incepator ceteste cam emotionat o tragedie in ver-
suri; cativa tineri asculta §i urmaresc cu luare aminte pe chipul d-lui Maiorescu
cum trec de lamurit urmele tragediei. D-nii Theodor Rosetti, I. Negruzzi, Man-
dnea altii se retrag din biblioteca ; ei stau shiciagi intr'un colt s'admir rack-
rea si seninatatea olimpica a d-lui Maiorescu. S'a ispravit un act, Aud un glas
sonor de o vibrare muzicala... Toti vin ascult. Vorbeste amfitrionul; el e cat
se poate familiar gi de intim, casa lui n'are nimic din solemnitatea si raceala
severs a caselor marl" si totusi am sentimentul ca ma gasesc intr'un templu.
Nu stiu ce aer de sarbatoare, ce viata particulara, capata vorbele in
gura lui Maiorescu! Iar cand ceteste o bucata literara e un maestru, un vir-
tuoso, care interpreteaza perfect gandul 41 emotiunea compozitorului.
Ca orator si scriitor e un magistral. Spusa sau scrisa, fraza d-lui Maio-
rescu e clara, vie si perfect construita,
Semne particulare: pururea acelas senin ca un zeu".

Un portret al lui Maiorescu si un tablou al salonului junimist

din Bucuresti.
Nuvelistul psiholog I. Al. Bratescu-Voinelti 11 prezinta impu-
nator pe criticul Junimii- numai in cateva trasaturi :

0 cutie cubica de aur masiv ermetic inchisa; cubic) spre a nu se ras-

turna, de aur spre a nu rugini, ermetic inchisa spre a nu patrunde intr'insa nici
un bob de p..)f, a.ga parea Maiorescu; cand insa deschideai cutia gaseai intr'insa
o comoara de duiagie si de bunatate despre care nimeni nu a vorbit pans scum.
In general, cand se vorbeste despre dansul, se insists asupra inteligentii lui scli-
pitoare, asupra vastei lui culturi, asupra neintrecultului lui talent si farmec de
orator si de povestitor, asupra minunatelor dui calitati de profesor asupra
spiniUului de datorie; dar din pricina dilscrepet cu care el intiedege sa faces la:axle
gi sa-si ascunda induiosarile, putini sunt aceia care stiu ca pe langa toate aceste
insugiri el mai avea ,ii pe aceia de a purta sub aparenta unei fin red si echi-
hbrate, un suflet bun si duios". (In Oonvarbiri Literare" 1927).

www.dacoromanica.ro
 ilfryt.T M4IORESCU 33
4.

Gh. Panu, desi in sesiunea ,parlamentarA dela 1888-49 ii

contest& lui Maiorescu temperamentaal politic, constat& in ale sale
Portrete Parlaanentare" :

Nimenea dintre junirnisti nu expune cti mai mult& claritate, elegant& gi

logica o situatie politica gi nimenea nu o justifica in mod mai demn, parlameri-
tar si atragator. D-1 Maiorescu este actorul de zile mars al junimistilor si in
asemenea rol nimenea dintre junimisti nu poate rivaliza Cu el".
De/avranceat, intfo scrisoare aparuta in Convorbiri Literare
(Februarie 1919) dup& ce afirmA c& va trebui sa treaca cel puffin o
silt& de ani pan& va vorbi cineva asa de fermecator ca Maioreseu,
scrie:
,,E o sarbatoare si pentru cei tare ii Sustine gi pentru cei care li coin"-
bate, 'veSela pentru unii, trista pentru ceilalti. Saptamana luminata si saptamana
patimilor celebrate in aceiasi vreme.
Se duce Ja tribuna cu tin pas masurat of repede, calcand cam inchis. A
pus pfciorul pe prima treaptk Deputatii si senatorii cad pe jeturile lor. S'a -suit
la tribuna. Top incremenesc uncle au apucat. Priyeste lung si taias. Nu s'aude
nimic, nu se misca nimeni. A varat mana in rendigota. Domnilor"... Au rasu-
nat primele fraze. Un glas limpede, cald, muzical, stapanit. Ca un violoncel
vecl3t pe care ar ante- tin maestro glorlos, desfasurandu-i fantazia pe a doua gi pe
a treia ccarda, si evitand_pe cea dintai cu pasilunile ei gi pe cea de a patra cu
nemultumirile ei profunde. Si cum trec oile la strunga, aga si la el Fite -ce cuvant
cu intonatia cuvenita.
Apasand pe unele, subliniind pe altele ce subliniere! si odihnindu-se
pe cu''intele care ii slujesc de concluzie si de sinteza. Auditoriul izbucneste is
aplauze. Nepasator la demonstratia lurnii, isi urmeaza slrul cu o claritate pe
care nu o gasesti de cat foarte rar in unele carp adanc meditate gi admirabil
scrige.
Maiorescu nu deseneaza cu creta sau cu carbunele, ci sapa; nu-si exercita
abilitatea la suprafata, ci sfredeleste sufletul ; nu gadila numai unechea maselar
ci le strange ca pe o pasta moale, le moduleaza si-si imprima forfnele cugetarei
sale, totdeauna surprinzatoare prin curajul senin c care le expune si prin non-
tatea pe care, totdeauna le o da".

XVI

MAIORESCU SI VIATA INTELECTUALA

A POPORULUI ROMAN
Primul salt ministeriat. Lupta pentru puriticareia limbii.
Aprecieri despre Junimea- si scriitorii junimiqti. Miaiprescu
in politica §i cultura. 0 reminiscenta despre Eminescu.
Scrisoarea ce urmeaza a lui Maiorescu cuprinde 12 foi, §i
este adresata lui ,Stefan G. Vargolici, membru marcant al Junimia

www.dacoromanica.ro
34 FIGURI DIN (JUNIMEA)

colaborator cautat ai pretuit al Convorbirilor Literare" in epoca for

de glorie, versificator gi prozator, traducatorul poesiilor clasice din
literatura franceza, si al lui ,Don Quixotte' dupa textul original,
profesor universitar de limbi neo-latine, Post inspector general al
in,vata.mantului superior.
Maiorescu trimite aceasta lungs scrisoare la 7 Octombrie
1875. Era atunci, pentru prima oars ministru §i conducea departa-
mentul Instructiei. Parasise de curand Iasii, dar traia in toata atmos-
fera culturala a Junimii" purtandu-i tot interesul.
Din cuprinsul scrisorii se poate observa grija mare a lui Maio-
rescu pentru scoala si invatamant, pentru vista intelectuala a po-
poru/ui" ,si preocuparea sa permanents de Junimea", de membrii ei,
precum acel nobil idealism pe care-1 inspira amicilor sai. Sunt in
cuprinsul acestei scrisori cateva fraze cari au intelesul unor adeva-
rate maxime aforisme maiorescane si pe cari initiatii le vor re-
marca numaidecat.
Cu exceptia numelor proprii subliniate de noi, pentru a reliefa
persoanele de care se oculp5 Maiorescu in aceasta scrisoare, frazele
subliniate se gasesc aidoma in text. Sublinierea nu e a lui Maiorescu.
ea pare sa fie facuta de insusi Stefan Vargo lioi.

Bucuresti, 7/10, 1875

lubite domnule Vargolici,

Am o rugaminte sa.ti fac, si apoi un sir de observalii, despre care nu

stiu data vor fi cu totul drepte si cu totul bine primite.
Rugamintea. A venit Challiol pe aici, l'am vazut, s'a rugat sa nu'l neno-
rocesc cu faMlia lui; lovitura i-a venit pe neasteptate, alce el, de la Liceul
Noe e retras de vre'un an, alts existenta n'are; recunceste ca nu s'a purtat destul
de bine si ca vara are un efect slabitor asupra energiei omului, etc. In fine omul
era scazut de tot si cam miserabil. I-am fagaduit sa intervin pe hangs d-ta, ca
sa-i cedezi catedra dela scoala militara.
Aceasta te rog sa q privesti a§a: in urma svonului prea mare ce s'a facut
cu Universitatea din Cernauti, eu din parte-mi sunt hotarit a nu ma impotrivi,
data va care Camera rnenlinerea facultai ii de litere in Iasi. E dar probabil ca
va ramane facultatea. D-ta vei fi numit atunci profesor provizoriu vei ramane
dar la facultate. E o functie ce se potriveste mai bine cu d-ta decat scoala mt.
Mara, si a tine atat Universitatea, cat si Institutul, cat si scuala militara, ar fi
Area greu propriu vorbind imposibil fara dauna invatimantului. Despre
aceasta, mai mult la sfarsitul scrisorii.
Daca acceptezi polita morals ce am tras'o asupra dumitale, te rog sd
fact lucrul asa; propui scoalei militare indata cedarea profesurei dumitale In
favoarea lui Challiol si in acelas limp imi arati prin hartie oficiala, mie, cy

www.dacoromanica.ro
 TITI1 MAIORESCI3 35

primind catedra Universitatii cedezi acea catedra a scoalei militare fostulul

profesor Challiol. Pe baza acestei petitii a d-tale eu intervin direct la ministerul
de resbel pentru confirmarea propunerii.

Acum observarile. Cred ca restrangerea activitatii d-tale la Universitate

ti la InstAut es,t.e foarte band gi ca va da Pezultate mai folositoare pentru toata
v:ata noastra intelectuala d:n Iasi. Ili marturksesc ca directia apucata de fonda-
toni Institutului Academic este cam nelinistitoare. Oare nu se aproprie prea mult
de interesele materiale cel putin nu se departeaza pnea mult de la acea
lucrare mai ideals, care este meritul Junimii" si singurul titlu de onoare care ni
se cuvine noua, tinerjor, ce %roam a contribui la regenerarea morals a Romaniei ?
D-ta ca din parte.mi sunt un adevarat sinter inimic al frazelor celor man;
61 data totusi vorbesc de neaparata frebuinfa a idealismului nostru, este iin
convingerea inradacinata ca altfel nu ne putem sustine si nu meritam a ne sus -
sine in lupta pentru existents lupta tot asa de energica in lumea morals, ca
In cea materials.
D-ta esti tanar pentru tinereta d-tale ai castigat destul castigi destul
A castiga prea mult ar fi o adevarata pierdere. 5tli ca Paicu e un om moraliceste
rumat; Bodnarescu imi face asemenea impresia de a fi pierdut pentru poesie,
care ii da totusi adevarata lui ratiune de a fi in mijlocul acelui grup de tineri,
care a ajuns de a juca tin rol insemnat in viata intelectuala a poporului nostru
5t1 asemenea cat rau si-a facut Jacques Negruzzi preferind un meschin advo-
catlic canerei sale pol:tice in Camera. Prin ce ne deosebim noi de belferi ? Care
e razima, temelia existentei noastre ? Jertfa ideals, si nimic alta. Este vederat ca
jertfa ideals nu poate sa mearga pans a nimici cu totul substratul material, fail
care nu poate trai nimic intr'un stat, Dar e.Ft modus in rebus. Jertfa trebue totusi
sa fie o jertfa, trebue sa se simta din viata, din toata activitatea cuiva, ca
ceea-ce aduce pe altarul patriei este o emana,ie curata a sufletului sau. A lucra
numai pe bani, aceasta o stie si dr. Fail, cu 2800 franci de la gradina botanica,
cu tot atat de la Societatea Academics. cu mult mai mult de la Sf. Spiridon, etc.
ci apoi cu titlu de mare patriot. A lucra degeaba, une-ori chiar cu pierdere ma-
tenala, este lucrul care inalta inima si se simte in popor.
Caci degeaba e numai material, dar moral este mult, 5i masura marimei
fiecaruia din noi este sutra de sacrificii ce a adus si ce este gata a mai aauce.
Fa d-ta din cursul literar francez la Universitate un curs de onoare, de ridicare
a nivelei intelectuale a ascultatorilor d-tale, consacra-i mult timp castiga-ti-I
pr:n mai multa lbettate. A -ti obosi creerii cu prea mult, A o sinuoidere moral&
gi nu conduce decat la placerile mesei in ultima instanta. De aceasta insa sa ne
fereasca D-zeu pe noi to:i care lucram in Junimea". Destul ca avem intre not
re bancherul Melik, pe ruinatul Xenopol, pe mirsevitul Paicu §i pe lenevitul
Bodarescu. Nu ne n=ai trebue sad de balast, panze ne trebuesc la corabia
noastra!
De ce nu mai scrii nimic in Convorbiri"? De ce nu mai scrie Jacques?
$t Eminescu e maniac. Unde mergem? 5i acum a doua observare,
Luati cu energie in many cartea de cetire pentru licee. Se poate sä se
trandaviasca o asemenea lucrare timp de un an, fara a inainta? Facem noi ca
cercul d-lui Gradigteanu din Bucuresti? La lucru Inca odata la lucru! Fa bine,

www.dacoromanica.ro
36 FIGURI DIN <<JUNIMEA>>

intereseaza to §i cl-ta de aceasta importanta §i prea importanta ch,estie! Alcatuip

in cel mutt trei saphimani vol. I, Triontetb-1 sa-1 pun indatA la (Apar. Am introdus
cursul de limba romans in licee. Cu ce Noiti sä mearga inainte daca nu i dam
cartea7 3000 franci va pot pure indata, la dispozitie cand imi yeti trimite vol, I.
Daca nu vom face aceasta pans sunt eu la minister, ce sa facem mai pe urma?

Cateva notite la sfarsit.

Publicatia lui Odobescu asupra tezaurului dela Pietroasa apare peste 10
zile, cu mari n bune ilustratii, sub auspiciile ministerului meu. Din publicaria
manuscriptelor istorice a lui Hurmuzache au apArut 3 coale. S'a inceput cu volu-
mul 4 care cuprinde documente din a. 1750-1800. Este vorba de a zori mai
intai cu documentele relative la Bucovina, care vor aparea in acest volum. Se
a distribui gata pe la lanuarie.
ed ca ar fi base sa faua chwea, poate Mzron Pompiliu, o dare de seams
asupra carpi lui Frollo O noua solutiune a problemei ortografiei". Cartea e lu
crata cu constiinta §i merits o critics binevoitoare, deli solupunea data e nebunA,
ca din Golia Convorbirile" nu pot ignora asemenea publicatii.
In locul lui Vizanti am propus catedra lui CrAtunescu, doctor in Mere din
Paris. Astept raspunsul lui peste vre-o b zile. Daca nu primeste el, nu'mi ra-
mane ca supleant decat Buda.
0 mare parte a acestei scrisori e vederat ca e esclusiv destinata nu-
mai d-tale.
FA bine, ads =lute lui Gane despre eaificille scoalelor primare din -Iasi.
E de datoria lui si a noastrA a face ceva pentru scoli acolo. El a promis sa
puna 10.000 franci in buget pentru o noun cladire. SA o facal Nu trebue sa ra-
manta numai asfaltul de la o primatrie a Junimii", ci 41 un edificiu al scoalelor 1°1.
T. Maiorescu

Scrisoarea, absolut inedita, irecIama unele 16,muriri.

Profesorul Challiol, fnancez de origin5., a Omit un curs de
limba franceza dupes cum ma asigura C. Meissner.
Stefan G. Vargolici a fast pnafesor de limba franceza la
,*coa1a fiilar de militari", astazci. Liceu1 rmlitar" stcoada care,
dupes dorinta express a Regelui Carol I a foot frequentata- si de
actua1u1 suveran, Regele Carol II. Trecut la unliversitate, * efan
Vargolici a ramtas definitiv la catedra sa.
Pe vremea and Iasul facea toate sacrificiile, in intere-
sul istoric al unirii nationale dela 1859, a fost vorba s'a ii se is §i
facultatea de &ere. Maiorescu s'a opus categoric.
Institutul Academic" (sau Societatea Academics ") de care
se vorbeste in aceasta scrisoare, era liceul de bgeti, liceu complect,
infiintat de profesorii junimisti, Maiorescu, Culianu, Paicu, Melik,
la cari s'au asociat si P. Poni, Melik fund clirectcyrul. La acest

www.dacoromanica.ro
 TITU MAIL RESCU 3'T

institut" a functionat catva timp si Eminescu la catedra de limbo

germana.
Ciudat! Pe rand I. Ale' gruz'zi a manifestat toata \data o ade-
varata aversiune pentru politics, Maiorescu regrets ca ,,secretairul
perpetue a preferat un meschin advocatlic carierei sale politice in
Camera- I Poate din dorinta de a-1 avea din capul locului Tanga el
In parlament
Doctorul Anastase Fatu a fost efor al Casei Sf Spiridon din
Iasi, si membru in caracuda Junimii".
In ceiprweste epitetele cu care Maiorescu onoreaza pe bet po-
meniti in scrisoare, adevarate porecle:
Bancherul Melik: fiindca era un om foarte corect, minutios si
avar. Ca director al Institutului Academic" amenda pe toti pro-
fesorii cari lipseau dela curs, scazandu-li salariul respectiv pentru
zilele sau orele lipsa. De atard amenzi n'a scapat nici Maiorescu.
Ruinatul Xenopol: fiindca a suiferit in tmereta de o boala grea,
ceeace, dupa Maiorescu si Negruzzi, I -a impiedicat sä se inalte si mai
mult pe tarim dstoric si .filozofic.
Marsavitul Paicu, fiindca la Junimea' el se ilustra prin snoa-
vele sale corosive, lipsite de orice spirit, si fiindca dialectics sa era
prea vulgara, atat in societate cat- si de pe catedra. De aceea Jacob
Negruzzi in Dictionarud Junimii" it inregistreaza astfel :
Odinioara vestit din cauza viturilor 17) sale corosive, precum
si din cauza prospectului sau gramatical in care exceptiile erau mai
numeroase decat regulele, mai ales acele in tie si rie precum: harize,
parte, dame, sfarie, mariie; hartie, scathe, partie, etc.'.
Em'nescu manac. E vorba de faza de adanca melancohe in
care se afla poetul in acel an, (1875) rand bibliotecar al Universi-
tatii iesene (dupa ce fusese mai intai gazduit de V. Popox §i apoi
de Samson Bocletresou in curtea bisericii Trei Sfetitele, impreuna cu
Miron Pompiliu si cu L Slavici), se pregatea sa-si treaca cloctoratul
in filosofie, facand in acela§ timp, cum meta G. Calinescu in opera
sa Viata lui Mthai Eminence <<exercitii de paleoslava, de grama-
tica latina, copied de docttmente slavo-Latino-bizantine».
Maiorescu calificand dara pe Eminescu ca maniac" caracte-
rizeaza aceasta faza din viata marelui poet.
Asfaltul lui Gane,"-- care ca junimist pur a fost primarul Ia-
silor inainte de a fi fost fermecat de Ioan Bratianu" cum spunea el
rand istorisia trecerea sa la liberali.
Primar junimist, N. Game a asfaltat orasul Iasi intiturandu-i

www.dacoromanica.ro
38 FIGURI DIN CJUNIMEAA

spectul oriental si dandu-i o bruma de oral modern, ceeace a ins-

pirat pe 1. Negruzzi ca in versurile sale sagalnice, scrise pentru a
doczazecea aniversare a Junimii" sa-i inchine urmatoarele rime in
poesia sa Directia Noua".
Nicu Gane, ca primar
De belferi 18) n'avea habar
Pastia 19) oricat Iipa
Nicu Gane asfalta,
Caii cad pe cap mereu
Nicu asfalta mereu,
Asfalta intregul Iasi,
Pana'n deal in Tatarasi...

XVII
0 LUPTA CU ALECSANDRI
lntre multele fapte caracteristice gasim unul deosebit de inte-
resant :
Suntem in primavara anului 1887 la Ias.i, in vremea alegerilor
venerale.
Se prezinta doua grupuri politice: junimistii de o parte, libe-
zalii (denumiti belferi") de alta.
In fruntea ambelor liste doi bun,i prieteni pe care insa politica,
§1 cu deosebire lupta electorala, i-a transformat in adversari; aman-
doi faceau parte din Junimea".
In fruntea liberalilor Regele poeziei (Alecsandri), in fruntea
celorlalti, Regele gandirii (Maiorescu).
Lupta era dirza fund vorba de modificarea unor articole din
Constituite, in urma razboiului de la 1877 si a tratatului dela Berlin.
iata ,Si componenta listelor, asa cum o gasim in scrisoarea pc care
hcob Negruzzi o trimite la 15 Aprilie 1878 lui Maiorescu, (scri-
roare tiparita in al treilea volum al operei lui I. E. Toroutiu).
BF.T.FERI: Col. I Camera: Alecsandri
Col. II Camera: Col. Langa
Col. III Camera: Sc. Pastia
A. D. Holban
(,heorghiu
Al M. Sendrea
Co. IV Camera : V. Gheorghian
Col I Senat: V. Adamache
Col. II Senat. Dr. A. Fatu

www.dacoromanica.ro
 TITU MAIORESCU 32

NO Maiorescu
T. Ciupercescu
G. Marzescu
I. C. Negruzzi
C. Cerchez
V. Conta

P. Mavrogheni
P. P. Carp.

"Belferii" erau fractionistii, liberali, cari au pus candidaturi is

last, avancl in frunte pe V. Alecsandri. Nor cum scrie Jacob Ne-
'gruzzi, erau junimistii, la cari s'a asociat si Gh. Marzescu 20). El
frecventa cercul Junimir si era in bune raporturi cu Maiorescu.
Carp si Pogor.
Grupul junimist era foarte afectat de faptul Ca Alecsandri a
primit sa candideze impotriva lui Maiorescu. De aceea, in scrisoa-
rea sa catre Maiorescu, I. Negruzzi ii scrie:

lubite Maiorescu,

Carp ti-a scris cä Kogalniceanu impreuna cu Belferii an pus candidatura

lui Alecsandri in coleg. I. Adunare contra ta. De indata am expediat la Mircesti
pe Mitica Rosetti ca sa roage pe Alecsandri sa-si retraga candidatura si la urine
sA-i explice ca not suntem angajati g Ca, cu toata parerea de rAu, nu -1 putet*
vota".

M:siunea a ramas fara rezultat. Alecsandri nu s'a retras si a

lost ales, cu tot demersul lui Dim. Rosetti, fratele lui Teodor Rosetti.
Interesant e de observat Ca pe vremea aceea au fost patru co-
legii la Camera. Dupa revdzuirea Constitutiei, colegiul al patrulea
a fost desfiintat.

0 CARACTERIZARE

Fostul si actualul presedinte al Adunarii Deputatilor N. N.

Saveanu, intro recenta evocare a marelui critic si estet, relevand
autoritatea pe care Maiorescu o exercita asupra studentimei, rein-
teaza urmatoarele :

(..., am auzit de cateva on pe Maiorescu citind versuri : avea un glas

muzical, o intonatie cum rar se intalneste, care faceau din el cel mal bun cetitor
al (Convorbirilor). Cand I se prezrnta o poezie, o trecea °data, de doua or

www.dacoromanica.ro
40 FIGURI DIN CJUNIMEA)

pe sub ochi, apoi o citea cu glas tare. Cand lipsea dela Iasi nu-1 putea inlocui
ca cititor la Junimea decat doar Eminescu.
Maiorescu scria tot atat de frumos cum vorbea, vorbea tot atat de frumos
cum scria si natura it inzestrase din belsug.
Se spune Ca intr'o sedinta a Juniniii el a dat retire unei novele. Cei ce
au ascultat-o cuprinsi de admiratie nu mai incetau cu laucfele ; data nu ma
in. el cereau publicarea ei in editie de lux si cu gravuri. Cand a aparut novela
in revista Convorbiri literary:, nu mai era aceiasi, o mare deziluzie pe cei care
o admirase cu oateya zile inainte. Frumusetea acestet bucati. literare sta in
fehrl ei de a fi citita 21).

Tarziu dupa ce am parasit Universitatea, tarziu de tot am intalnit in

parlament pe fostul meu profesor eram amandoi deputati. Deli, trecuse atata
timp la mijloc, cand 1-am revazut m'am apropiat de el cu aceiasiinodestie, ca
acelas respect as putea zice cu aceiasi evlavde. Si chiar acum daps trecere de
atata timp cand el a coborat de mult in mormant, eu, care am fast presedinte
al Camerii Deputatilor, acum cand evoc memoria lui, simt ca traeste in sufletul
meu ceva din ceeace a stiut sa insufle admiratorilor sai acest exemplar unic
de maestru.
Ce omagiu mai curat, mai plin de cucernicie a. putea aduce lui Titu
Maiorescu, decat marturisirea acestui cult ce it port nca Nascut din ceasul
in care am ascultat prima lui lectiune, cultul acesta nu m'a parasit niciodata fi
nu va muri decat °data cu mine 22).

Aceste pioase sentimente pe,ntru viatia, opera §i memotia lui

Maiorescu au stapanit sufletele generatillor cari s'au bucurat ,de
invataturile, sfaturile §i indrum'Arile sale.
Le vor continua oare generatille tinere pastrand in sufletele
for cultul oamenilor marl ai Romaniei ?

www.dacoromanica.ro
 TITU MAIORESCU 41

.-:"
F

, o.

r
:*40-

4" ,

Ifta

ill
11
1.11.

TITU MAIORESCU
Cantatu a de Squide.-141
11)in coleota istonografului N. A. Bose lan-Ia)

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA T. MAIORESCU

1) Vezi Istoricul scoalei normale Vasile Lupu" al profesorului iesan

V. Petrovanu publicat in anuarul acestei scoli pe anii 1917--18 precum si mono-
grafia Liceului National" de prof. D. Pornpeiu, ambele tiparite la Iasi.
Maiorescu a fost numit cu Decretul No. 922 din Noembrie 1862 directord
Academie' Mihailene la Iasi si ziva de 3 Decembrie 1862.
2) N. Ceaur-Aslan, avocat si reputat orator din Iasi.
3) I. Negruzii Dictionarul Junimii" publicat in Convorbirile Literare",
1924125. ,

4' Reprodusa de I. E. Toroutiu in Studil si Documente Literare" vol. III.

5) Idem.
6) Vezi Insemnarile zilnice" postune de la T. Maiorescu si textul scri-
soarei catre M. Eminescu, in Convorbiri Literare" 1932.
7) Aceste doua sctsori, scrise in limba germana de Maiorescu, mi-au
Post incredintate de d-na Elena C. Meissner, care si le-a procurat dela d-na
general Scheletti dela Sibiu, fiica fostului junim'st I. M. Melik, si pe care le -am
publicat, insotite de un facsitrnil, in Adevarui Literar si Artistic" No. 712 din
29 Julie 1934.
8) I. Negruzzi: Dictionarul Junimii".
9) S. Mehedirrei-Soueja, in volumele T. Maiorescu" si Primavara
T.;rerara".
10) 1. Negruzzi: Amintiri" op. cit.
11) Ion C. Bratianu: Discursuri" vol. III.
12) In Convorbiri Literare".
13) Scena mi-a comunicat-o fostul ministru C. Meissner.
14) Vezi Convorbiri Literare" numar jubillar. 1927 lVlaiorescu fi Ju.--
nnea" de I. A. Bassarabescu.
15) Faptul mi 1-a istorisit C. Meissner, membru al Junimii".
16) Originalul acestei scrisori se afla in posesiunea d-lui Cesar Vargolici,
cLsAtorit cu Eugenia fiica Jul Stefan G. Vargolici. Textul scrisoarei avand
in vedere insemnatatea cuprinsului, l'am publicat in Adevarui" No. 15.283 din
31 Octombrie 1933, reproducand parte si in facsimi% spre a certifica exacti-
ratea ei.
17) Dela nemtescul Witz"-=gluma.
18) Be lferi" porecla data de junimisti cu siguranta de V. Pogor
tuturor fractionistilor" din Iasi si in special profesorimei liberale.
19) Scar lat Pastia, fost primar de Iasi inainte de N. Gane.
20) Gheorghe Marzescu, profesor, fost ministru, tatal lui G. G. Marzescu
21) E vorba de Decebal" nuvele din I. C. Florentlu.
22) Un articol comemorativ aparut in Universul" 1934.
23) I. E. Toroutiu Studii si Documente Literare".
24) In Universul" 1934.

www.dacoromanica.ro
s... Credinfa mea este a junimea" va
.r,,i,
pastra o paging in istoria literaturil to-
mane, cad prea am avut not insine pig-
care la lucrarile noastre, pentru a nu fi
adus multumire si fobs publicului mare.
Vor veni mai tarziu able societati mai in-
;
vacate, poste mai active, si mai neobo-
k, I site, insa nu va mai ?vi niciuna care si
.1 fi facut lucrari serioase intr.() forma atal
i de vesela, de placuta, si de neobisnuitg.
.,/
IACOB C. NEGRUZZI.

www.dacoromanica.ro
 AUTOPREZENTARE:

, Nascut ii lagi in 31 Decembrie 1842, fundator, stalp §i

gazda a Junimii", Directorul Convorbirilor Literate" gi se-
cretarul 9erpetuu at lunimii". Numit odinioara Ramir, as-
tazi mai mult. Carul cu Minciunile. A facut de toate gi in
versuri gi in proza gi oral (prelectiuni populate). El in.-
deamna pe toti membrii la scriere gi ocupatie intelectuala; im.
bratigeaza pe toti cei not intr.* sau care vor sa intre, dar
chiar pe cei ce arata interes pentru literaturii, incat cu multi
gi-a gasit beleaua mai tirziu din cauza acestai prey mare zel,
dar tot nu prindea minte. Tinea cafe odata pe Pogor in frau.
I ntr'un cuvant are grozav de multe merite, dar putine ii se
recunosc. De aceia s'a hotatit sit teal apel la posterifate gi
sii 'se mangaie astfel de nedreptatile contemporanilor".

1, NEGRUZ11: Dictionarul Junimii".

Bogata arhiva ,documentary in care se oglindeste atat de vie

epoca de glorie a Junitnii- §i a Convorbirilor Literati ", ,pastrata
cu evlavie atatea decenii de Jacob C. Negruzzi, se afla la Iasi in fpas-
trarea nepotului sau Mihai L. Negruzzi, executonul testamentar al
acestui vast capitol istoric al culturii romanesti.
In tovarasia acestuia am cercetat parte din cartile vechi ale
bunicului sau Costgche Negruzzi, tatal lui Jacob, precum si noianul
de acte, documente, scrisori, manuscrise, in versuri si proza, dato-
rita scriitorilor convorbiristi, pastrate cu o rare regularitate, in alma
de manuscrisele pe care, in viata find, le-a daruit Academiei Ro-
mane si care au bast atat de savant utilizate de catre I. E. Toroutiu
in opera Studii si Documente Literate" 1).
Cate reminiscent& interesante, Cate descoperiri despre oameni
i lucruri din trecut ! Cate faptie caracteristice despre acea stralucita
pleiada a Carel) faima vremurile o vor spori mereu! sSi cate acte si
documente istorice din epoca lui Giza Veda ce mai de-a pretioase
evocati din vremurile trecute ale scriitorilor jumimi§ti !...

www.dacoromanica.ro
46 FIGURI DIN CJUNIMEA)

Vor fi cercetate, desigur cu un indreptkit interes, actele pe care

familia Negruzzestilor le pastreaza din tats in fiu, unele emanate
dela Napoleon al 111-lea §i dela Tarul Alexandru al Rusiei, allele,
acte ai hrisoave domnesti, purtand semnatura voevozilor Moldovei
Ion Sandu Sturza, Alexandru Moruzi, Mihai Sturza §i alteie scrise
iu limbi straine sau in vechea slovd chirilica acestea referitoare
la trecutul cdrilor romanesti pans la Nistru.

CAND S'A NASCUT COSTACHE NEGRUZZI

Mgrturia scrisa de Gh. Asache

In toate manualele didactice, in antologii si crestamkii ca si

in toate istoriile literaturii romane, anul 1808 este precizat a ii
anul nasterii clasicului scriitor moldovan Costache Negruzzi, pri-
mul junimist" dupd cum it defineste G. Ibraileanu in studiul sau
,,Spiritul Critic".
Pang astazi nimeni si nici macar descendentii sai directi, in-
clusiv literatul Jacob Negruzzi, n'au contestat aceasta data, consfi
tits si de fiul sau in Inceputurile literare ale lui Constaritin Negruz
zi" impr:mata in Analele Academiei" (Seria II-a Tom. XXXI,
1909).
Revizuindu -se biblioteca gi manuscrisele lui Iacob Negruzzi,
impreuna cu cat-tile ramose dela parintele sau, si pastrate multa vre-
me in conacul dela Trifestii-Vechi (lagi), s'a descoperit un document
de mare insemnatate istorica prin core se inlatura definitiv anul
1808 indicat pang astazi a fi anul naqterii lui C. Negruzzi.
S'a gasit intre actele familiei Negruzzi o Marturie- semnata
de martori prin care se adevereste ca Costache Negruzzi este
na.'scut in anul 1800. Aceasta Marturie" este subscrisd de trei mar-
tori, unul dintre ei fiind Gh. Asache, iscalit citet, si prin ea se spu-
ne ca COSTACHE NEGRUZZI, FIUL PAHARNICULUI
DINU NEGRUZZI, S'A NASCUT IN ANUL 1800.
Restabilirea acestei date rectified multe fapte din interesanta
biografie a autorului Pdeatelor Tineretelor".
Asa, stabilind anul nasterii la 1800 se poate explica cum C.
Negruzzi s'a putut imprieteni cu marele poet rus Alexandru Pufchin,
pe care l'a cunoscut la Chisinau in anul 1824. CAci el n'a putut
lega aceasta prietenie la varsta de 16 ani, dacA ne ham dupd anul

www.dacoromanica.ro
 IACOB NEGRUZZI 47

1808 data gre§ita a nasterii sale. Costache Negruzzi a legat priete-

nie cu poetul rus la varsta de 24 ani na,scut fund in anul 1800,
cum stabile§te marturia subscrisa de Gh. Asachi.
'tt
Intre vechile carpi ramase dela Cotathe Negruzzi s'a gasit in-
tre alte volume de interes istoric, un Ceaslov" de o rara frumuse-
te tipografica, elegant legat in piele, pastrat cu pietate din tats in
fiu. In acest ceaslov C. Negruzzi a inscris cu mana sa data nasterii
copiilar sal, fratii Leon, Gheorghe §i Iacob precum si a fiicei sale
casatorita Mavrocordat: de asemenea el a notat in Ceaslov zilele de
botez §i de casatorie ale membrilor familiei.
La randul sau Iacob Negruzzi a continuat §i el a inscrie in
,Ceaslov" data casatorfilor, navterilor sau a deceselor din familia
Negruzze§tilor.

Cat de legati au fost Negruzze§ti de mosia strabuna, aceasta

se observa din duiosul Testament al lui C. Negruzzi, intocmit de el
in ziva de 3 Iulie 1868 §i autentificat de Tribunalul Ia§i testa-
ment in care iV exprima §i ultima dorinta:
Doresc a fi imormantat la mosia mea Cristesti, in cimitirul bisericei zi-
dita de mine, cu preotul din sat si cu simplicitatea ce am iubit in intreaga mea
viata. Pe marmantul meu doresc sa fie saiditi mai multi lil:eci si salcii" 2).
Acest testament a fost scris la Repedea, o statione baIneara
pe vremuri, din apropierea lasilor, unde C. Negruzzi se afla bolnav,
Ltd fiind fiul sau Leon §i reprezentantii justitiei.
Dragostea de mo§ia stramoseasca o gasim §i la bunii sal
prieteni, frati de cruce §i de ideal national, Costache Negri §i Vasi-
le Alecsandri, care odihnesc in pacea Domnului, primul la Tg. Ocna
§i al doilea la Mirce0.
Acest sentiment ereditar pentru mo§ia strabuna 1-a stapanit
toata viata §i pe Iacob Negruzzi, care pans in anul cand §i-a dat
ob§tescul sfar§it, venea in fiece vara la Trife§tii-Vechi (14).

Intre cartile vechi pastrate de Iacob Negruzzi §i ramase dela

parintele sau, se afla intre allele si un exemplar rarissim: traducerea
din limba originala a lui Machbet" de Shakespeare, datorita lui
P. P. Carp si tiparita cu vechea slova romaneasca (caractere chi-
rilice).
Ceeace spore§te §i mai mult valoarea acestui exemplar este de-
clicatia pe care a scris'o P. P. Carp in fruntea volumului, o inchi-
nare omagiala, in versuri, la apdresa lui C. Negruzzi.

www.dacoromanica.ro
48 FIGUR' DIN (411JNIMEAl>

Este un sonet- versificat in toata regula, prin care tankul de

atuncea P. P. Carp isi exprima respectuos uimirea ca. C. Negruzzi
riu mai scrie literature, apeland in consecintal, prin tertinele fi-
nale, ca sa continue a nzestra limba si literatura nationala cu noui
opere.

II

Biograful care va descrie vaata atat de bogata in fapte frumoa-

se si pilduitoare a lui Jacob Negruzzi va trebui sa tind seams si de
dragostea ce-1 atragea in fiecare an la mosia pkinteasca de pe malul
Prutului (Iasi). Precum credinciosii din vechime se duceau la Meta,
tot asa el venea in fiece vacanca de vara la conacul parintesc spre a
retfai frumoasele vremuri de alts data.
Acolo, in istoricul conac dela Trifestii-Vechi, el traia clipe
senine in amintirea unui trecutt ce ii prelungise batranetele, in-
conjurat fiind de iubireia si respectul nopotilor si stranepotilor sai.
Acolo, in biblioteca pkinteasCa, el rasfoia carti vechi, hrisoave dom-
nesti, documente si ravase, retraind momente solemne ce-i invio-
rau sufletul. Acolo, la Trifestii-Vechi de pe malul Prutului, el privea
spre zarile indepartate, in Basarabia, de al carui Om-ant parintele
sau fusese atat de legat prin mosiile strabune si prin viata pe care
a trait-o ca moldovan in procincia moldoveneasca dintre Prut si
Nistru.

III

Dela tiparirea operelor sale complecte, Cu toate ca nu si-a in,

trerupt activitatea pana la sfarsitul vietii in jurul lui Iacob Ne-
gruzzi s'a asternut o tacere absolute, un adevarat Val al uitarii. De
unde se vede ea inteadevk numai dupe trecerea in lumea vesniciei
apare obiectivitatea istorica si incep a se cunoaste meritele celui
dispkut.
Cu toate acestea familia scriitorilor nostri a stiut sd-1 apre-
cieze. In aceasta privirtp, gasim parerde scrise la 1893/94 cre calm
Al. Vlahuta care in revista Viata- i-a Eacut urmatotrul portret :

Treauft de 50 ani, pare insa mai tanar ; stature potriNtlta, bruin, ache
butlbucati, barba rade cum se zice la pa*aport.

www.dacoromanica.ro
 JACOB NEGRUZZI 49

T. Maiorescu marco articol privitoi la activitatea Juniniii" ne asigura

ca amicul d-sale iak ar fi avut odinioara spirit. Ce rau ne pare ca nici una
din numeroasele descriers ale lui Negruzzi nu confirm duioasa amintire a lui
Maiorescu.
Ordonat, staruitar, actin, I. Negruzzi este singurul om -caruia i se dato-
reste existenta Convorbirilor Literare" 3i 'cand ne gandim ce puternica xi 'bine,
facatoae influent' a exercitat encash& revista, .nu ne/putem opri de a recunoasbe
ca Jacob Negruzzi a fost un om util si a adus imense servicii literaturii romane.
In Camera, unde a stiut sa-si pastreze Jotoliu/ de deputat cu aceiasi ne-

Jacob Negruzii

i
biruita tenacitate sub once guvern, s'a facut celebru printr'o tacere docile dial
creta, de aproape 25 de ani! Nici chiar cand s'a discutat intocmirea codului
comercial ri cand toata lumen se astepta dela I. Negruzzi, ca vechiu profesor de
drept comercial la Universitate, sa is parte la desbateri si sa-si spuie cuvantul
sau, nici chiar atunci n'a volt sa 54 spuna! Academia, uncle e membru de dois-
prezece ani, c inca in asteptarea discursului sau de intrare.
Altfel, intre prieteni, e vorbare; Om chibzuit strancrator; ii place gro-
zav sa Idea parte din once tomisiune dturnifera. A scris si piese de teatru si
satire si multe de toate ba a corn's si un roman Mihad Vereanu-, si in tot
ce a scris se vede c'a pus foarte malt i bunavointji. De cativa ani nu mai pro-
duce in literature.
Semne particulare: sa mai ma gandescr

Asa it vede Vlahuta, la varsta de 50 de ani, adica la prima

jumatate a activitatii sale literare, aratand ca 1. NegrUzzi a fost de
pe atUncia singurul om" care a dat viata Convorbirilor Literare"
aducand imense servicii" literaturii nationale. Dace avem in vedere
ca el a activat mereu -papa in clipa .din urraa .a vdecii sale, pe.acest
teren, atunci ne putem da seama cat de imense" au fost si raman
ccnitributiile sale in campul argilcs, pe acea.vreme, al culturii romane.
Cam tot pe atunci a aparut in Evenimentul Literal' din Iasi.
ziarui cultural care a lost. precursorul scoalei poporaniste, si la
4

www.dacoromanica.ro
50 FIGURI DIN OJUNIMEA,.

care au colaborat vechdi scritori sociali§ti urmatorul profil lite-

rar" al neuitatului academician ;
Fundatore al Convorbirilor Litenare"; fiu al lui Costache Negruzzi,
s'a simtit dator a comite si el... pacate din tinereta nu insa numai cu vorba
ci §i cu fapta ; si a comis multe pacate Iacob Negruzzi.
Acel care a ridlculizat in Poeticale" pe autorul unei lungi Poeme apice,
morale. politica. economice Si comerciale" nu este de cat erou al unei epopel
eroi-cornice in lupta pentru existents, atat in politica cat si in economic, atat in
iiteratura cat si in comert, cad Iacob Negruzzi a... tacut in zece legislapuni con-
secutive; e actionar al Creditului Agricol din Iasi, profesor de drept comercial
avocat fare pricini, imprumuta bani cu dobanda si a facut, face si poate va mai
face litzratura: epica, lirica, narativa, laxativa, purgative p char de diferite
alte genuri.
Chemat fund nu stu de cine de a trece, nu §t'u pentru ce, prin
aceste multe incercari, a ajuns, in sfarsit, nici nu stim cum! la adapostul
fericirii creinclu-si atatea venituri! A faptuit ni pe Mihai Vereanu" pe care d-sa
insasi ii botezase roman:
Cand Mihai se desteapta din lesinul dela cimitir, Neacsa it Linea in bra-
tele sale. El se uita in dansa cu ochii prni de mirare. Ce vrei, ce mi-ai facut,
uncle sunt?" Ridica-te si fugi de aicil Va trece acest pahar. Viata e tesuta
de chinuri sl ainagiri!"
Asa spun baba Neacsa. asa Schopenhauer, asa Maiorescu, ;i idem Jacob
Negruzzi!
Dar, d. Jacob Negruzzi a facut in 500 pagini romantism in romanul Mi.
hai Vereanu" si a mai comis Iacob Negruzzi un Miron" si o Florica" in 7
canturi in cane intalnim: Prohia frumos povestitorul", cataveici blanoase", ca-
mesi alb-spalate", prielnic rostitoare", dupa cum in traducerea sa Don Ra-
miro" intalnim cald kubita" (Hpissgeliebte).
Clasicii germani au fost tnadati de Iacob Negruzzi la finale volumului sau
de poezie (Socec 1862).
Dela Iacob Negruzzi vor ramane poate Copiile de pe nature" in care
descrie acea nature de oameni, astazi in mare parte disparuti: generatia cu-
coanelor evlavioase si a tinerilor atinsi de suflul vantulai modern. Tot in acest
volum (1874) a ridiculizat coruptia electorala, politicianii sarlatani, stalcitorit de
limba si versuri, dintre care nu fie cu bent face parte si autorul.
Caracteristici: Lase lumea cum este, cad to nu o poti schimba, fa-te ca-I
urmezi cursul sl tine-te In rezerva", sratueste directorul Covorbirilro Literare",

0 mica explicatie: In general acest profil literar pare rant&

-cios, ceeace indica atitudinea vechilor sociali§ti in mare lupta cu
boerii conservatori i deci cu junimistii. Totu§i autorul acestor ca-
racterizari isi talcs pe suflet §i nu se poste opri de a nu recunoa§te
meritele literare §i activitatea rodnica desfa§urata de Iacob Ne-
gruzzi.
$i inca o observatie: Pe and la Bucure§ti, din cauza solitu-

www.dacoromanica.ro
 IACOB NEGRUZZI 51

dinei, modestiei si tacerii sale, i se contests spiritul, la Iasi umorul

sau a fost recunoscut pans si de cei mai ireductibili adversari ai
junimistilor, considerati de vechii socialicti niste ciocoi teribili !
Cam acestea au fost... studdile critice si literare despre Iacob
Negruzzi, pans la acea epoca, adica pans in anii 1893-95. Evident
prea putin si prea doparte de adevar si realitate.
Cad cu toata munca ce a depus-o la Junimea", la Convor-
biri Literare" si la Academie si cu toata productiunea sa literard.
in afara de spiritul sau critic afirmat in redactarea revistei juni-
nimiste, ceeace it aseaza imediat dupa Maiorescu in directiva critica
lacob Negruzzi on de cate ori i s'a pomenit numele, a fost aratat mai
mult ca este fiul lui Costache Negruzzi de cat tatal operilor sale.
Dealtmintrelea Iacob Negruzzi nu figureaza nici in antologii
si in nici una din istoriile literaturii romane scrise de Aron Densu-
sanu, N. Iorga, s. c. 1., nici in manualele didactice si nici macar in
recent aparutul manual literar al lui M. Dragomirescu (fost cola-
borator si conducator al Convorbirilor Literare"), Gh. Adamescu
si N. I. Russu, manual istoric-biografic aranjat pe centre", adica
pe curente deci autorii au consacrat un capitol anal desvol-
tat Centrului Convorbirilor Literare" insiruind pe tots colaborato-
rii, minus I. Negruzzi.
Deasemenea, datorita modestiei sale extreme, particulara unui
suflet ales cum era al sau, el nu figureaza nici in cercetarile si stu-
diile literare scrise de Maiorescu, Gherea, Ibraileanu, Lovinescu, etc.
Matusalemul Junimir despre care s'a vorbit doara in anii
din urma ai vietii sale, a interesat mai mult pe recenzenti si pe zia-
riLtii, cari cultiva cu predilectie actualitatea si nota zilei.
0 singura exceptie : G. Adamescu in Istoria Literaturii Ro-
mane" i-a consacrat cateva sumare caracterizari critice, atat cat se
putea face intro atare lucrare comprimata, asa ca, din acest punct
de privire, oarecum anecdotic cand to gandesti la intregul mediu
literar in care a trait, vor avea sa-si spuna cuvantul viitorii critici
qi istorici literari.

IV

Tanar fiind, Iacob Negruzzi isi invitase intro zi de primava-

ra prietenii la mosia parinteasca din tinutul Ia§ilor.
Printre acectia, cei mai buni pe cars i-a avut din copilarie, erau
Mi§u Korne §i Nicu Gane.

www.dacoromanica.ro
52 FIGURI DIN «J UNIMEA)>

Dupa o masa imbelsugata, asa cum se ospata in vechime in

casele boeresti, Costache Negruzzi insotit de fiu-,sau Jacob §i de
cei doi prieteni ai lui, facura o plimbare in dumbrava din apropiere,
unde auzira cantul cucului. Insufletit de farmecul acestei bune yes-
tiri pasaresti, de sosirea primaverii, baetii incinsera o hors voini-
ceasca, jubiland ca aceasta prevesteste noroc in dragoste.
Povestindu-mi aceasta scena, cu toata nostalgia dupa fru-
moasele vremuri apuse N. Gane adaugi ca in amintirea acelei zile
neuitate, si el si I. Negruzzi au scris primele strofe lirice, cuprinse
in volumele for de versuri.

A avut I. Negruzzi umor?

In Amintirile" sale, Gh. Panu it descrie ca pe unul dintre
cei mai ascultati si picanti povestitori si ca pe un excelent causeur,
in primele faze ale Junimir. Dar spiritul sau caustic se producea
mai cu seama atuncea cand isi tachina colaboratorii, sau cand po-
leriza cu colaboratorii anortimi cari al'mentau cosul redactiei, cum
se vede din raspunsurile sale glumete din posta Convorbirilor Li-
terare ".

VI

El a fost acela care, ca si Pogor, asalta pe membrii Junimir

de cum apareau la vestitele sedinte mercuriale" sau venerice"....
Curgeau atunci poreclele de toate soiurile, zeflemelele si anecdotele.
Dar tot el isi anima colegii, indemandu-i sa activeze in cam-
pul literar, avand bunul si persistentul obicei de a intreba pe fiecare
in parte daca a adus ceva manuscris". De aceasta intrebare n'a
scapat nici Entinescu, mai ales el!...
Exceptia a facut-o doar pentru Alecsandri §i Maiorescu, Inca
o dovada despre inalta autoritate de care se bucurau aceste proe-
minente figuri in cercul societatii literare.

VII

Cunoscand zicatoarea populara ca vorba fara 9lume e ca

mancarea Para sare" el a cultivat anecdota sub toate formele si in

www.dacoromanica.ro
 LACOB NEGRUZZI 53

toate prilejurile, dar numai intre prieteni fiind in buna tovoraste a

lui Pogor, lanov, Creanga, Caragiani, LambrOr Pa'cu §. c. 1.
Iar cand intro sedinta Pogor §i Car-g nt au t cet re ma-
ruscrisului lui Iordache Golescu, (niste istoris i pica te, dar mai
putin fine), I Negruzzi, care o patise cu duduca dela Vaslui" re-
fuzase publicarea for in Convorbiri Literare" p opuna d ca acest
soi de literature sa fie tiparita in editura... pornografilor Pogor-
Paicu.

0 telegrams rimata prin care I. Negruzzi a raspuns lui Sam,

son Bodnarescu, despre primirea un i manuscr's din partea sa:

lubitul meu vechiu amic

Primii Vineri al tau plic
$'am cetit cuprinsu 'titreg
Din el cer voe sa aleg
Fatat sa dau la tipar
Pentru tomul jubiliar
Cat potrivit mt o p real
Primest d ag t a 171ea
Cum a lost vie §i t t ea
Caci anii nu pot s'o §teargal

Telegrama e datata 1 Decembrie 1891. Asemenea scricor ri-

mate el a adresat multora dintre prietenii si colabor sat.

VIII

Dace lui Teodor Rosettt, fostul prim-ministru si cumnatul JUL

Cuza Voc15 ii s'a spus Tudorita Minciuna", porecla lui I. Negruz-
zi e si mai si, cad i s'a zis Carul cu minciundle".
Avea el obiceiul sa mints?
Nu!
Ii s'a dat aceasta porecla fidndca obisnuia sa istoriseasca cafe
si mai multe «tot ce auzise, vazuse sau cetise», insirand prin tacia-
kle sale tot ce se petrecea «in p.olitica, la tribunal, pe strada, prin
gazete», cum it portreteaza Gh. Panu, afirmand ca dintre toti ju-
uimistii, el era cel mai recalcitrant"...
Ce contrast cand s'a stramutat la Bucuresti, unde a devenit
atat de taciturn!...

www.dacoromanica.ro
54 FIGURI DIN 4:JUNIMEA*

IX

Cu toata admiratiunea ce o avea pentru Creanga, el nu i-a

ertat niciodata faptul ca n'a rgrnas junimist si in politica 1 *i nu
l'a crutat pe fermecatorul povestitor din Humulesti (care in afara
de cultura si literatura nu Area se simtea in largul sau intre boieri)
cand it vedea luptand fatis in alegeri pentru liberali, ,deci impotriva
junimistilor si a conservatorilor.
De aceea in satira sa Electoralele" el i-a consacrat lui Crean-
gä aceste strafe umoristice:

lar parintele Smantanii

Clipatand cuvantu 'n fine
Zices 'n astEl mica Ora
War fi ratt sa... fie bine!

De altfel era un adversar neimpacat al liberalilor cu toate

ca nu avea patimi politice... Poate fiindca in schimb avea prilejul
de a glumi si a scrie strafe hazlii !-
Asa in Electorate" el vizeaza pe profesorul de filosofie C.
Dumitrescu' -1a.g liberal, si pe avocatul Gh. Panu, radical, in aceste
atrofe:
Lelaeseu, Patiagita
Arnandoi sau prins de pepturi,
Alps vin in ajutor,
Pane pentru Padagica
Parte pentru profesor.

Patlagica e Gh. Panu, care avea un nas lat, cam turtit, far
Lehaescu e C. Dumitrescu-Iasi, orator.
Pe loan Ornescu, liberal, Post ajutor de primar si reputat elec-
tor la Iasi, el l'a poreclit Urnescu, aluzie la... urns
Ca a inveselit si el Junimea" in toate imprejurarile, aceasta
se observa si din glumetele invitalii la aniversari si banchete, redac-
tate de el.

A fast sau nu superstitios?

Se pare ca da. In aceasta privinta un caz:
Candidand in alegerdle generale la Iasi pentru colegiul I de

www.dacoromanica.ro
 IACOB NEGRUZZI 55

Camera, §i in opozitie fiind, Jacob Negruzzi a luat §i el cuvantul, pe

langa ceilalti oratori, la o intrunire publics convocata de partidul
conservator.
Apkand la tribuna, el §,i-a inceput cam astfel cuvantarea :
Domnilor alegAtori, am fost pans astki trimds de d-try
de 12 on in parlament. Acuin ma prezint in alegeri pentru a 13-a
earl."
La aceste cuvinte sala izbucni in hohote de ras. Oratorul, in
mijlocul unui adevkat vacarm, distinse prea bine apostrofele din
sala:
Hahaha! 13! Pontul dracului! 13! Pontul dracului! Te-ai cu-
latat!..."
intr'adevar rezultatul alegerii a fost dezastruos : dracul iii
varase coada in urns... §i I. Negruzzi nu s'a mai ales.
De atuncea n'a mai candidat la Iasi, alegandu-se la Bu-
cure§ti, centrul de gravitate a junimismului politic. Aceasta remi-
niscenta anecdotica mi-a comunicat-o fostul deputat si senator ie§an,
avocatul Xenophon L. Eraclide care, ca student, a luat parte la acea
intrunire.

XI

Cu drept cuvant arhiva vie a Junimir el a fast invinuit

de a fi pastzat anumite convingeri §i anumite idei... fixe §i in chestiuni
culturale. De aceea uneord I. Negruzzi argumenta cam a§a, dup5 re-
latkile lui Gh. Panu:

funimea are un num& de saltare in care se gasesc etichetate ideile sale.

Voegti sel stiff ideile estetice ale Junimii", tragi salttarul No: 1, acolo in scurte
euvinte sunt spate in arama, Voenti si# ai ideile ei literare, seam! No. 2 to
cuprinde; vrei sa ntii ce gemdegte Junimea." in chestii de filologie, deschide re-
pede saltand No. 7 gi inciata egti ediftcat, gi aca mai departe" 8).

Apreciat astfel in ironie, Iacob Negruzzi apare cu toate ace -

rtea un om de convingeri, de traditii §i de extraordinary ordine §i
meticulositate. De n'ar fi fast astfel, desigur cA nu er fi putut co-
lecta §i pAstra in tot timpul vietii sale sumedeniile de manuscrise,
scrisori, §i diferite alte lucrki in care tra'e5te epoca §i pleiada
celebrei societki literare.

www.dacoromanica.ro
Z6 FIOURI DIN KJUNIMEA3;

XII

Anecdotica este si atitudinea sa fats de marele cantaret al

_neannilui; Gh. Coqbuc.
,,Poetul taranimii" cum l'a consacrat Gherea, deli a fost cola-
boratorul Convorbirilor Literare" si s'a bucurat de aprecierea si
elogiile lui Maiorescu, a obtinut un vot in minus cand l'a ales Aca-
_demia Romans printre membrii ei activi.
Acest vot negativ a fost al lui Jacob Negruzzi care de asta
data a fost in desacord poate pentru prima data cu Maiorescu.
Spirit eminamente conservator, crescut, educat si imbatranit
in aceasta doctrina, Jacob Negruzzi, care in poezie nu recunostea de
cat o singura scoala, acea a lui Alecsandri, nu se putea impaca cu
firea poetului nasaudean, in care vedea, desigur, pe un revolutio-
nar... Mai ales conceptia lui Coqbuc din Noi vrem pamant"! ra
convins ca acest neintrecut cantaret este cantaretul une clase so-
.ciale, iar in arta un adept al artei tendentioase, al artei sociale.
Si de aici toata rezerv'a feta de poetul Baladelor si Idilelor"...
XIII
Secretarul perpetuu" al Junimii n'a ,scris num:ai tproza ci
si versuri. La inceput: teatru in versuri, scoala lui Alecsandri, apoi
inspiratii lirice, rimate, versuri de iubire, pasticiuri, fabule si chiar
Satire".
Inteuna din aceste ,,satire" Iacob Negruzzi face apologia...
advocatului", el insusi avocet pledant si profesor de drept co-
mercial.
Tata cum satirizeaza literatul Iacob Negruzzi pe... advocatul Cu
acelas nume:

0., omenire oarba, sarmani impricinati

Ce credeti ca procesul aveti sa -1 cartigati,
Fiindca; aveti dreptate, aflati cuvantul mare
Ca dreptul nu-i cum este, ci este precum pare.
De aceea .advocatul in pricini de-orice soi
Sa fie. totdeauna alaturea cu voi!
,51 dintre ei nu mergeti la cel mai iscusit
Ci drept la cel ce 'n Curte mai mult va fi iubit.
Procesul vi-1 cartiga? Aceasta se intreaba,
Jar nu de-i advocatul cu mince §i de treaba,
Ce este 'nfelepciune, §tiinta sau morals?
Cuvinte ce se "nvatil bbetilor in Foal&
Ce este chiar dreitatea? 0 fraza scrisa 'n lege

www.dacoromanica.ro
 1ACOB NEGRUZZI 57

Ce §i intr'un chip si altul se poate intelege.

Din advocati acela-i mai insemnat, mai mare-
Cg afla mestesuguri in orice 'rnprejurare.
Ce astazi, cand salami cel hotarit eprimeste
Din lege paragraful drept alb it talmaceste.
.5i mane cand de-un altul a fost tocmit at plata
Cu multi sigurani drept negru it arata...

Satira este de cloud on anecdotica: intai ca un avocat se per-:

silleaza el insusi prin aceste stihuri si al doilea ca ea a fost indrep-
tata impotriva lui Gh. Panu, dupa ce aicesta ,parasise veselalocie-
tate a Junimii"...

XIV

In timipul refugiului istoric, la Iasi, sub guvernul lui Al. Mar-

ghiloman, a fost senator.
*edintele Senatului ce se tineau in localul Primariei, ii pareau
anoste; de aceea venia mai des in sala Teatrului National unde
se tineau sedintele Camerei Deputatilor.
Cand l'am intrebat de ce neglijeaza Senatul, I. Negruzzi mi-a
raspuns:
«La Senatsedintele ma obosesc n'asi urea sa ma vada lu-
mea dormind. Aici, la Camera, sedintele sunt mai vioaie, discutiu-
nile mai pasionate si mai inflacarate; e mai multc viata, mai multi
tinerete... si la varsta mea imi place mai cu seamy tinereta !».
Pentru cultul sau statornic si eterna-i nazuinta catre frumos,
el a fost singurul dintre intemeietorii Junimir care a ajuns la o
varsta nonagenara. Domnul I-a harazit aceasta prelungire a vietii
pastrandu-i toate facultatile si recunoscandu-i astfel meritele pe care
nu ii le-au recurnoscut si apreciat generatilide sale contemporane...

XV

La banchetul aniversar ce a avut loc in seara de 14 Apriiie-

1885. A. C. Cuza a improvizat urmatoarele stihuri in onoarea lui
lacob Negruzzi, care parasea Iagii, stramutandu-se definitiv la Bu-
curesti, luand impreund cu el si Convorbirile Literare".

www.dacoromanica.ro
58 FIGURI DIN CJUNIMEA)

Coane Jacques, ma 'nchin cu stima, la boeri ma (tau plecat:

Am sa spun vre-o doua vorbe, nu va fie cu ba.nat,
Chestiunea-i arzatoare, din pricina burghezimii
Care sta si se boceste pe ruinele Junimii"
Convorbirile" ne lass, Jacques se duce, vai gi chiu
lasul vesela grading, se preface in pusfiu !"
Astfel plang ca niste babe... 0 Junime" ce-as ajuns!
Tofi de-am zice asa, ne-ar merge vestea ca la pops tuns.
Cum?! SA nu fim noi in stare Junimistii>>» get-beget
Sa calcam pe cal batute, cat de slab si cat de 'nceti
Junimisti!" Pierzt-au care focal sacra dintre noi,
Rarnniatu-ne-am Cu tofii, cei mai vechi 3i cei mai noi?
Prabusitu-s'a alfarul, prapaclit-am focal sf ant
De plecam mahnifi ri garbovi fruntea noastra la pamant?
Trece-un om, urmeaza altul, soarta lui e tot seem
Caci eterna-i dat sa fie numai singura Ideia.
Sursum corda! Jacques se duce, ,,Convorbirikt" sau this
Insa soarele Junimii" dupa nouri n'a apus.
Mandru dogore.ste carat ca srn ziva cea dintai,
Noi suntem urmasii Romei, noi vom fi urmasii Cal

De§i ocazionale sau tocmai de nceea, aceste versuri corespund

nu numai atmosferei, dar si starei de fapt. Versul final noi suntem
urma0 Romei" invoca pe Eminescu, vestea ca de ,pops tuns'' pe
Creanga... Dar cu plecarea lui I. Negruzzi §i a Convorbirilor Li-
terare'" din Iasi, s'a risipit curand cenaclul societatii literare Juni-
mea", dand loc 2rupului junimist in arena politica.
Iar omagiul suprem i l'a adus Academia Romans, acest templu
-al nemuririi, in care el a oficiat cu adevarata religiozitate decenii
intregi in aceia§i simbolica modestie care i-a inobilat existenta.
Sub vraja scumpelor sale amintiri, inchise in sufletul sau, §i
sub povara unui sfar§it fatal ce i se parea ca prea intarzie, Jacob
Negruzzi §i-a terminat ultimul discurs rostit la Academie implorand
Pronia Cereasca:
.... g'acum sloboade pe robut tau, Stapane..."
ruga i-a fost ascultata... caci numai dupa cateva zile el a
dormit somnul de veci I

www.dacoromanica.ro
 IACOB NEGRUZZI 59

XVI

IACOB NEGRUZZI REVUIST $I CUPLETIST

Fire vesela qi glumeata, Jacob Negruzzi a faurit §i cronici ri-

mate, ceeace l'a inspirat sa scrie in colaborare cu D. R. Rosetti-
Max, §i o revista teatrala consacrata evenimentelor anului 1885. Re-
vista e intituletta Nazar §i a fost reprezentata pentru prima oars in
seara de 27 Ianuarie 1886 pe scena teatrului Dacia" din Bucu-
re§ti. Ea a tinut multa vreme afi§ul teatral considerate fiind ca cea
mai buns revista, intrucat actiunea ce se desfa§oara e inchegata ca
o adevarata piesa de teatru.
Evident ea toate versurile §i cupletele apartin lui I. Negruzzi,
care sub aceasta forma u§oara face aluziuni la oamenii §i la faptele
epocei.
Iata buns -oars cum e persiflata medicina doctorului Matei
personaj din Nazat" prin care autorii fac aluzie, desigur, la un tip
real din societatea bucure§teana.
Febrifugo, damblafugo
Vermifugo, prostifugo
Canceroso. scrofuloso
Toate 'n fug° $.1 in oso I
0 satirizare a cumularzilor cari nu lipseau nici in secolul
trecut:
Vad ca sunt unci suparati
Pe alpi bieti oameni apasati
Ce sufla greu si gem amar
Sub sapte functii cu salar I
Iata §i testamentul anului 1886" personificat in revista
strofe ce sunt §i astAzi in actualitate prim poantele ce contin :
Las cu limbs de moarte la fiul meu ce vine
Pe lume sa se poarte intocmai ca si mine,
La toti care spereaza, voios sa le zambeascS,
A for dorinte Irma, in \red sa nu 'mplineasca I
Pe cei cu punga goals, OA lase in saracie,
Dar la bogati s'adune mai multa avutiel
Pungasii mid sa intre gramada in inchisori,
Dar hotii marl sa aiba putere si onoril
Barbatii buni si casnici sä fie inselatil
Iar era% de neveste sa fie adorati
Cei cari vor sa guste a visteriei miere

www.dacoromanica.ro
60 FIGURI DIN etJUNIMEA>>

Sa strige 'n gura mare ca biata tars piere,

Iar cei care budgetul it sorb ail inghit
Sa jure Ca tot omul e astazi fericit !
Deci, fiul meu sa face, urmandu ma in Coate,
Din relele-mi deprinderi o ,olectivitate ! 4).
Cuvantul subliniat e o malipozitate la adresa colectivistilor",
impotriva carora luptau junimistii politics.
Organizandu-se atuncea loteria Ateneului Roman, coristii din
Nazat- cantau mereu in refren:
Dati un leu, dap un leu
Pentru Ateneu!
Aipare si Camera Deputatilor" care cants o serie de cuplete
cu aceasta prima strofa introductiva:
Trebue sa m duc in grebe
Domnilor, eu va salut!
Stiti prea bine cats treaba
Eu am zilnic de facut.
La apel ma notez,
L'al meu loc ma asez,
Aplandez, aprobez,
Si votez, si votez1
Mare concureinta intre cofetarii de edita Broft si Capp, ace-
sta din urma, luandu-1 inainte pe cel dintai: De aici du...etul sf
du...elul intre amandoi:
Capsa. Tu cu reiale-ti bomboane
Tot stomahul ai stricat
Broft. Tu ai stors millioane
Cu dulceatA si rahati
Capsa. Cu-acadele otraviite
Lumea toata .mbolneverti...
Broft. Cu pretur nepomenite
Buzunarile golesti...

Rime simple si melodic usoare, can au placut totusi numai pen-

tru poantele, aluziile si apropourile lor.
Asa se perinda corul studentilor si al elevelor, cupletele lau-
tarior cari cants de inima albastra prin curtile boeresti sau pain yes-
ti+ele carciumi de od nioara, cupletele baletistelor si ale cantaretelor
de café-chantant, etc.
Cele mai frumoase st cu rust cuplete, le canta actorul Golo-
gan, care define un rol principal in revista. Iata cateva

www.dacoromanica.ro
 IACOB NEGRUZZI 61

Pe cam/ electricitate,
Cai ferate cu vapor
Inca nu era' inventate
Mergea totul fare zor.
Cei batraai erau mai 411
Igi menu carul cu boi'
Ho.... csal.. hois... eta!
Hois... cea... hois... ceal
*
Azi sburam pe cal ferate
In vagoane indesate,
Sosim cu capete sparte
Nemancati gi degeratil
Decat atatea nevoi
Mai bine carul cu boi !...
Hoes cea... hois... cea!
Ho:s... cea... hois... ceal
*
Cei vechi pan' faceau o lege
Legau mult tei de curmei
Chrbzu'nd cum sa o lege
Cu al tariff obicei !
Gad batranii erau moi
Umblau cu carul au boi f...
Ho's... cea:.. hois... cea!
Ho's... cea... hois... cea! -
*
Azi cunt tnebile schimbate
N'avem vreme de perdut,
Legile trebui votate
Cu duiumu 'ntr'un mint.
Dar eu crez la biruri not
E mai bun carul cu boi I.,.
Ho's... cea... hois... cea!
cea... hois... cea!
*
Dar la Plevna in reduce
and dugmanii stau escungi,
$i ai nostril miff gi sute
De gloante cadeau patrun.gi
Erau falnicii .eroi
Tot tarani dela boi
Hots... cea... hois... ceal
cea... hois.,. ceal.

Cu tot spiritul de elite ce domnea in cercul Junimii" aceste

cuplete araita ca talpa tariff ,failnicii emir se bucurau de o adev5-

www.dacoromanica.ro
62 FIGURI DIN KJUNIMEA)

rata si sincera dragoste ceea-ce nu prea se observa in zilele noastre

de searbada democratie... Gelosi de succesul revistei, cei dela Re-
vista Contemporana" au scris si ei o revista intitulata Pawl" care
n'a avut nici un ecou 5).

0 SCHITA AUTIBIOGRAFICA A LUI IACOB NEGRUZZI

In convurbirile mele cu disparutul academician, in vara anu-

lui 1918, cand se afla la Iasi, am insistat adeseori asupra marelui
Interes ce Far avea publicarea Amintirilor" sale despre Junimea"
§i revista ei.
Jacob Negruzzi mi-a raspuns ca a scris cu multi ani mai inain-
te aceste amintiri, dar ca dorinta lui este ca ele sa apara dupa ce
nu va mai fi in viata. Desigur ca au fost si insistence mult mai
hotaratoare, caci intors din refugiu la Bucure§ti, n'a trecut multi;
vreme si a inceput sá le publice in Convorbiri Literare"; iar cand
le-a reunit in volum, mi-a facut marea cinste si o rara multumire
sufleteasca, trimitandu-mi-1 inainte ca exemplarele sa fi fost puse
in circulatie.
Fac aceasta mentiune pentru a justifica motivul ce m'a deter-
minat sa solicit disparutului autor schita sa autibiografica pe
care a binevoit sa mi-o trimita si pe care o reproduc mai jos, fara
nici -o modificare.

Bucure5ti, 30 Martie 1923

Iacob Negruzzi stria el, e fiul vornicului Costache Negruzzi (cu-
noscutul autor) 9 al Mariei. nascuta Gane, 'fiica postelnicului Dumitrache Gane.
Numele de botez Iacob ii s'a dat dupa acel al vornicului lordas.he
Pallade care l'a botezat. Data nagterii lui Iacob Negruzzi e ziva de 31 De-
cembrie 1842 (13 Ianuarie 1843 dupa stilul de azi). Locul nagterii: oragul Iasi.
In casa parinteasca din str. Negruzzi 5.
Cel intai invatator al lui I. Negruzzi a fost D. Gheorghiu (mai tarziu
profesor la gcoala Centrals 'de fete"); al doilea D. Schiller, originar din Bur
covina, iar ultimul, in tars, profesorul Karl Fieweger. Cu acesta din urma e
plecat la Berlin in anul 1852 'unde gi-a facut studiile secundare st superioare.
(Vezi descrierea Din copilarie" in volumul Amintiri din Junimea").
In anul 1863 s'a intors in Cara cu diploma de doctor in drept 9 la Ince.
putul anului 1864 s'a prezentat la concurs pentru catedra de drept comercial
dela facultatea de drept din Iasi. In urma concursului fu numit intai provizor
41 mai tarziu definitiv.
La Iasi a ocupat postal acesta pana la Aprilie 1885, cand a fost mutat
la Universitatea din Bucuregti, la aceiagi catedra, devenita vacanta prin Ince-

www.dacoromanica.ro
 IACOB NEGRUZZI 63

tarea din vials a lui Vasi/e Boerescu. In anul 1896 fu pus la pensiune dupa
32 ani de profesorat.
Iacob Negruzzi a mai lost membru al consiliului permanent din minis-,
terul Instructiei Pub lice, vre-o opt ani; deputat si in urma senator, vre-o cloud-
zed de ani.
Cu toata lunga duratd cat a facut parte din Corpurile Legiuitoare, I. Ne-
gruzzi n a avut nici odata o mare atractie pentru politica actiA. Placerea sa cea
mare a lost totdeauna literatura. Asa impreund cu T. Maiorescu. Th. Rosetti,
V. Pogor 0 P. P. Carp, a infiintat societatea literary Junimea- al carei se-
cretar perpetuu a fost.
In aceasta calitate a luat parte la toate prelectiunile populare pe care le
faceau membrii Junimei". Activitatea lui s'a marifestat mai ales prin infiintarea
Convorbirilor Literare" pe care a condus-o aproape treizeci de ant: 18 in
Iasi, restul la Bucuresti. Trecand-o apoi la generatia mai tandrd, revista este
condusa de d. pro:esor S. Mehedinti9.
In aceasta revista, I. Negruzzi a publicat aproape toate lucrarile sale
literare 7 ) care in cea mai mare parte au iesit in sapte volume. Aceste lucrarl
In versuri si proza stunt urmatoarele :
In prozas Copii de pe nature, Scrisori despre limba romans ", Mihal
Vereanu" (Roman), , Plimbari prin munti" si Din Carper.
Teatru: comediile 'Nu te juca cu dracul", Impacarea", O alegere la
Senat", O poveste", Amor si viclenie" (in versuri) Beizadea Epaminonda".
Versuri; Satire, Epistole, Balade, Poezii lirice, Idei .i Maxime.
Traduceri: din tragediile lui Schiller: Hotii", Conjuratia lui Fiesco
la Genua ', Don Carlos", Cabala si Amor", ,Maria Stuart", Fecioara din
Orleans", aceasta din urma tiparitd in Convorbiri Literare", nu este reprodusa
In cele sapte volume.
In colaborare cu I. L. Caragiale a scris textul unei operete Hatmanul
Baltag", iar cu D. R. Rosetti mai multe reviste teatrale : Nuzat", Zeflerncle",
.,Nu te juca cu dracul".
I. Negruzzi a fost ales membru al Academiel Romane in anul 1881. In
anul 1890 a fost ales prezident, iar dupd incetarea din viatd a lui Dimitrie A.
Sturza a trecut secretar general".

UN NEMURITOR DESPRE ALTUL

Elogiul virtuozului G. Enescu

Succedandu-i in scaunul vacant din templul Ntmuririi, macs-

trul George Enescu in discursul sau de recoptie in sanul Academie'
Romane, in *edinta solemna prezidata de Regele Carol II, i-a in-
chinat lui I. Negruzzi acest elogiu:

Majestate, d-lor colegi. o personalitate din cele mai semnificative pen-

tru literatura romAneasca, In istoria carela se profileaza cu o deosebitS noblete,

www.dacoromanica.ro
64 FIGURT DIN <<TUNIMEA>>

Jacob Negruzzi, a disparut pentru totdeauna dintre noi. In tiinpurile hotaritoa-

re prin care Cara noastra trecea sunt aproape trei sferturi de veac cand
talente literare izolate, cu greu se afirmau in mijlocul unui haos de scrieri pustii
si ortografii bizare, Iacob Negruzzi, impreun5 cu Maiorescu, Carp, Pogor si
Th. Rosetti a visat si realizat 'infiintarea unui camin al cugetarei Junimea-,
wade lucrari de valoare isi gaseau consacrarea, iar cele de o valoare relativa
erau trecute prin focul unei critici aspre dar totdeauna drepte, lucrarile slabe
fiind definitiv eliminate, sau public ridiculizate.
Aceasta a avut ca rezultat o regenerare a literaturli gi in deosebi a
lianbid noastre, care a egit de act, simplificata, limpezitk instrument mladios in
mana scriitorului. In revista Junimii Convorbiri literare", s'au dart lupte cran-
cene in contra tot ce era mediocru, pretentios si absurd, din Convorbirile
Literare" atatia tineri si-eu filet avantul spre dforie. Jar eel ce a dus in spi-
nare toate greutatile organizatiei Junimea timp de trei decenii a fost Iacob Ne-
gruzzi, cumuland sarcinele de director, de redactor gi de secretar al Convorbi-
rilor, scriind insugi corespondenta, alerganci dupa abonamente, avand a in-
vinge incliferenta publicului si a .evita piedicad Intinse de adversarii Junimii pe
cari satirele acesteia ii biciuise. dureros.
Cu cats 'dragoste a servit cauza ce a imbratigat, cu ce entuziasm gi
incredere in viitor! Dar gi de ce bucurie trebuia sa i se umple inima, cand acu-
ma, la batranete, privea indarat spre calea parcursa de literatura noastra, at
carei cel mai vigilent indrum5tor a fost el. Parasind lumea aceasta, Iacob Ne-
gruzzi, poet, satirist, autorul delicioaselor Copii depe naturr, luptator aprig
Cu suflet neprihanit, a dus cu sine recompensa suprerna, a acelor ce, pentru
binele obgtesc, au niuncit cutragere de inima.gi rabdare : Viziunea sfortarilor
sale incununate cu succes gi ale multiplelor roade cu care s'a imbogatit patria
de pe urmele straduintelor sale.
Alaturi de toti acei cari stiu ce a insemnat Jacob Negruzzi pentru cul-
tura noastra, yin cu adanca emotiune sa aduc prinosul men de veneratiune pen-
tru om si de netarmurita recunogtinta si admiratiune pentru scriitorul care si-a
inchinat viata operei de infrumusetare si inobilare, a scumpei noastre limbi.
F.le-i meinaria in veci binecuvintata !"

NEGRLITIGANIADA JUNIMII"

Iacob Negruzzi si Nicolae Gane

Daca Budai-Deleanu a scris epopeia eroic-comics despre ti-
ganii pribegi, cunoscutd in istoria noastra literary sub denumirea
Tiganiada", in faimoasa si vesela societate a Junimii", unde
nimeni nu scpa neporeclit, au exi'stat doi boeri de vita cari au fast
onorati cu epitetul de tigani".
Acestia nu erau.,altii deck, Nicolae Gene §i Jacob Negruzzi.
Desi fiecare in parte aveau poreclele for deosebite: lui N.
Gane ii se spunea Draganescu" sau Dragan", dupa numele unui

www.dacoromanica.ro
 IACOB NEGRUZZI 65

vestit bacan din Iasi, iar lui Jacob Negruzzi ii se zicea Gantt cu
minciunile- fiindca aducea toate stirile §i toate noutatile, sau Don
Ramiro", dupa titlul une'l dintre poesiile sale, amandorora li s'a
spus ca fac parte din neamul Negru jaanesc (Negruti-Ganesc -
a'

3.

Jacques Negruzzi i N. Gane

joc de cuvinte imbinate) , fiindca amandoi aveau culoarea bruna

si mai erau inruditi intre ei, fiind veri drepti §i frati nedespartiti.

Dealtfel cu aceasta porecIA a fost onorat §i Costache Negruz-

zi, intemeetoruil prozei literare in Moldova §i total lui Jacob Negruzzi,
cAruia pe vremuri Ion Alboteanu, fostul profesor al SeminaruJui din
Socola (pentru care ii s'a zis §i Socoleanu) i-a dedicat urmAtoarele
stihuri polemice, intitulate Raspuns la critici" :

www.dacoromanica.ro
66 FIGURI DIN CJUNIMEA)

Jar pe cel ce se falote

Ca-i de vita de Roman
Si pe patriot hulegte,
SA qtiti ca-i soi de tigan.

Caci Negrufi ce'nsemneaza?

la, o piele mohorita
Ce chiar se asernaneaza
Cu a cioarei potrivita ,

5i tot pe terra... culoarei feted, ii s'a facut si fiului sett, lui Jacob
Negruzzi un verset popular pe care veselii junfimisti, in frunte cu
galniculsi poznasul Pogor, iscoditord de porecle, ii cAntau in corcand
tineau sA-1 tachineze sau sA-i faca vre-o demonstratie ostila... de
simpatie !

Pe o leuca de caruta
Varata sub o gura,
Nu mai tacea din guru
0 pasare... ncgruta:

Ba rata ca-i o Drosta

Cu toate ca-i a noasfra,
Ba gasca-i o netoata
Ciora lumea toata!")

Nu simtimantul de rubedenie si legatura familiars, ci potrivi-

rea de caractere si temperamente si armoni,a si seninatatea sufle-
teasca a inchegat trainica fratie intre acesti dol... negrutigane..,sti o
prietenie ideals pe care amandoi au dus'o ,,dincolo de bine si de
rat` cum spune filozoful Nietzsche.

Intre Negruzzi §i Gane, a urmat o bogata si instructiva cores-

pondenta "). Aceste scrisori dateaza cam de pe la inceputurdle Ju-
nimii" si ale Convorbirilor Literare" si ele, cu toate pasagiile glu-
mete si apropourile hazlii, constitue o folositoare contributie pentru
cunoasterea atmosfered .i a oamenilor acelei epoci.
rata buns -oars cum isi incepe Jacob Negruzzi ravasul catre
Nicu Gane, datat la 12 Ianuarie 1868, la reprosul acestuia ca l'a
dat uitarii, pe cand functiona ca magistrat la Focsani :

www.dacoromanica.ro
 IACOB NEGRUZZI 67

Draga Nicolae,

Tu esti un gogoman, sau mai bine, tu esti un egoist, sau mat bine, tu
ai toupet cum dam mai' vazut; sau mai bine, esti i gogoman, si egoist si
ai toupet.
Dar ma vei intreba pentruce?
Iti voi raspunde : fiindca toate actele tale dovedesc aceasta pan'la evi-
denta. Ca esti gogoman dovedeste scrisoarea ta; ca esti egoist dovedeste stri-
gatul tau de detresse ca to -am uitat, cand to nici iti mai aduci aminte ca mai
suntem si not pe lume ; ca ai toupet proba ca uitandu-ne, tu tipi cut amar ca
to uitam noir

Aceasta scrisoare, din care nu citam cleat inceputul, este raS-

punsul la scrisoarea pe care Nicu Gane i-o adresase din Focsani c'o
saptamana" mai inainte, la 4 Ianuarie 1868, si in care intre altele ii
comunica :
La alegeri am picat
De coastele raj-am stricat,
$'apoi viind inapoi
Prin ploae 5i noroi
Am recit
Am bolit
lar acorn slava Celui de sus
Frigurile la dracul s'au dot
$i ma gasec iar sanatos
Nu insa cu chef si voios
Cad ma uresc
Ma plictisesc
In targul isf frumusel
in el!

Dorul de vesela atmosfer5. a Junimir 1-a facut pe blandul

N. Gane sa scrie, din plictis, aceste stihuri poliritmice si sa afirme
in aceasta scrisoare ca se considers exilat" in urbea Focsanilor...

Activitatea negrufiganeasca are si o alts insemnatate, si poate

si cea mai principals laturd: intelegerea si prietenia literara dintre
aoesti doi junimisti.
In Eipistola (scrisd casi celelalte patru, in forma de sa-
tire, inchinate Carmen-Sylvei, lui Alecsandri, Maiorescu §i A.
Naum), conducatorul efectiv al Convorbirilor Literare" versifica
pentru Nicu Gane toata poesia, in care, spre sfarsit, gasim si aceste
strofe :

www.dacoromanica.ro
68 FIGURI DIN tJUNIMEAxe

Trei lanturi, o amice, ne leaga impreuna:

Prietenie, sange, lucrarea cea comma,
Dar chiar cand din aceste nici unul no ar fi
Cu tot asa tarie ca asazi to -a, i iobi.

Iubire fratasca care dateaza din anii tineri, cand N. Gane

invitat de Jacob Negruzzi la mosia parinteasca (Ia.si), au ascultat
pentru intaia oars, amandoi, cantul cucului vestitor de prirnavara
si de dragoste.
In amintirea acelor clipe de inspiratie, lirism p romantism ju-
venil, N. Gane, care. ca §i tovarasul sau, a scris un volum de ver-
suri, i-a inchinat o poezie lui Lacob Negruzzi" in care se gasesc gi
aceste strofe:
ySim'ai sfatuit, tin minte, eu copil ne§tiutor,
Pe vorbarita hartie sa astern ascurtsu'mi dor.
Eu fe -am ascultat en versuri scris-am taMe lath nume
au curs lacrimele male.., si le-am dat de prada'n lume
. . . . . . . .
lara tie, o am ice! care atatia ani in sir
Imbolditu-ne-ai la lucru, aducand al nostru bit.
La comoara cea commis, luptator neobosit
Ce tinut-ai cu tarie steagul sus, neorihanit,
5'ai pus pieptul in vremi grele, ,s'ai pus umerii is jug.
Astazi cand pretuim roada adunata de sub plug,
Tie cu deosebire tot onorul se cuvine
Pentru nobila lucrare, pentru orele senine
Ce in v.ilmasagul vietii ne-a fost dat ca sa gustarni
Tie dar, scump prieten, plin paharul inchinam!

Aceste versuri N. Gane le-a cetit la cea de a douazecea ani -

versare a Junirnii, cand mai toti scriitorii societatii, dupa imperati-

vul lui Jacob Negruzzi, au adus la sardanapalicul benchet- cate o
produccie literara si cand in realitate a fost sarbatorit gi directo
rul Convorbirilor Literare" care s'a executat si el, improvizand
versuri umoristice pentru noua directiune :
In care dupa ce rade pe socoteaala lui Maiorescu si Bodnare-
scu in primele strofe, 1. Negruzzi ii inching lui N. Gane strofa treia :
Nicu Gane ca Pt-mar
De Belled n'avea habar,
Pastia oricat tipa
Nicu Gane asfalta.
Caii cad pe cap mereu
Nicu asfalta mereu,

www.dacoromanica.ro
 IACOB NEGRUZZI 69

Asfalta intregul Iasi

Panes 'n deal la Tatara0,
Dar and era la sfarsit
Belferii Pau sictirit
Cad ulitele prea bune
Dau o... noua Directiune!

In realitate, sufb aceasta sprintena forma hazlie, un omagiu

bine-meritat ;adus lui N. Gane care, primar fiind, a modernizat
asfaltandu-i ulktele, si'n ace1as timip un omagiu lui Maiorescu, crea-
torul noued clirectiuni", care a adus un spirit civilizatoriu, iar tot-
°data o ironie la adresa ,,partidei fractioniste" pe care o porecleste
cu epitetul de belferi" si carora a apartinut si Scarlat Pastia, fost
si el primarul municipiului. Epitetul de belfer" a circulat multa
vreme in Iasi, in luptele politice.

Corespondenta dintre N. Gene si Iacob Negruzzi caracteri-

zeaza prietenia si raporturile literare dintre ei; ba tocmai aceste ra-
porturi literare au intensificat si cimentat aceasta prietenie.
Facand candva o ascensiune in rflunti, N. Gane ii scrie ami-
cului sau o scrisoare in care presara, a joaca, aceste versuri:

Frunze verde lemn uscat

late -ma-s pe deal urcat;
Privirea ar jt prea frumoase
Dace!' vantul nu m'ar taia in oase,
Tu, care'n urma vei veni poste
Su nu mananci, ca mine, oua coapte
Ci o garafa de yin s'a bei dusca
Daces la vale vrei sa mergi puscal

In doua randuri s'a suparat N. !Gene pe Jacob Negruzzi

pe o chestiune literara si pe chestia Junimii".
Intaia oars, pela 1885, cand una din nuvelele sale, fermeca-
toare prin graiul tor, a aparut in Convorbiri Literare" cu unele mo-
dificari mici (cateva cuvinte inlocuite) facute fares stirea si consira-
tamantul sau, si facute nu de Jacob Negruzzi, ci de un scriitor mai
tanar ca el, de I. L. Caragiale. Si iata cum isi exprima N. Gane
aceasta mica displacere, in scrisoarea ce o trimite directorului re-
-vistei:
...Nu tagaduesc earasi ca cea mai mare parte din modifica-

www.dacoromanica.ro
70 FIGURI DIN OJUNIMEAV

rile introduse le-a§i fi primit eu insu-mi cu bucurie, daces mi le-ai

fi pus in vedere, dar iarasi nu pot tagadui ca unele mi-au displacut,
poate fares cuvant, si ca in momentul cand mi-am cetit novela m'am
simtit intrucatva ,aqa zicand necajit, presupunand mai ales ca. Ca-
ragiale ar fi fost mesterul care a taiat intrinsa ca'n casoaval. Dar
si acel necaz mi-a trecut, etc.".
Cu putina intuitie psihologica ne putem convinge ca N. Gane
n'ar fi lost suparat daces mica operatiune stilistica ar fi lost facuta
de lacob Negruzzi si de nimeni altul, ca'ci o spune verde in ravasul
citat: le-apt fi primit eu insu-mi cu bucurie, daces mi le-ai fi pus in
vedere" adinca daces schimbarile stilistice ar fi fost facute de Ne-
gruzzi.
A doua oars autorul Novelelor" si cel intai interpret roman
al lui Dante s'a suparat deabinelea spe directorul Convorbirilor Li-
terare" cu care era sa se is la harts. Faptul acesta it relateaza in-
susi Negruzzi.

C.and peste 18 ani eu am hotarit sa ma mut la Bucuresti, cu Con-

vorbiri" cu tot, Nicu Gane era aka de furios de aceasta hoterire a mea Inca
dupa multe si zadarnice incercari de a ma opri In Iasi, s'a pus cu ciuda sa-mi
conteste dreptul de a dispune de Convorbiri" sustinand ca jurnalul ar fi al
lunimii §i nu al meu personal" 11).

Atat de mult a iubit N. Gane revista si societatea, incest ii

era peste putinta sa se desparta de ele si de... Jacob Negruzzi. Era
convins fermecatorul prozator ca aceasta inaltatoare activitate cul-
turalA trebuie sa dainuiasca in orasul din care a purces, si era sin-
gurul din Junime, care a sustinut aceasta parere... Timpul a dove-
dit ca dreptatea a fost de partea lui N. Gane, caci la Bucuresti, in
valvartejul vietii politice si sociale, Jacob Negruzzi n'a mai putut
face ceeace pe taram cultural facuse la Ia§i: o opera pe care astazi
o putem califica manumentala.
"Junimea" se divizase: in casa lui Maiorescu, la Bucuresti, si
in casa lui N. Gane la Iasi, dar nu mai era ceeace fusese odinioaral...

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI IA I. NEGRUZZI

1) Aceasta valoroasa opera consacrata exdustv Junimii" alcatuesc in

total case volume mari.
2) Testamental lui Costache Negruzzi e publicat in revista Ion Neculae"
din Iasi, de Oh. Ghiblinescu.
3) Gh. Panu in Amintiri de in Junimea" vol. I.
4) Nazab) a aparut si in brosura in 1866 in tipografia Socec 6 Teciu,
Strada Serei 26, Bucuresti.
5) N. Ulmeanu Pasol" 1886, tiparit la Ascher 8 Klein, str. Gabro-
veni 20.
6) Caruia i-a urmat apoi, Tzigara Samurca§, actualul director al Con-
vorbirilor Literare".
7) Une le din manuscrise au rams postume, inedite.
8) Versuri citate de E. Lovinescu in monografia despre C. Negruzzi".
9) Aceste versuri mi-au fost comunicate de D-na Lucia Erbiceanu, fiica
profesorului iunimist Neculae Culianu.
10) Aparuta in Studii si Documente Literare" vol. I, I. E. Torouttu.
11) Idem.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 P. P. CARP

Nascut la 29 lunie 1835 in Iasi. Unul din cei 5 fondatori. Traducatorul

lui Shakespeare. Gaud discuta are totdeauna dreptate, fiindca ceilalti, cand sunt
de alts parere, spun numai prostii. Are darul proorocirei, numai Ca pans acum
nici una din prevederile sale nu s'au implinit. Mare om politic. El nu poate
sta drept pe scaun, ci sta totdeauna culcat, obicinuit cu picioarele in sus. Sta-
rea capului sau e asa, ca necazurile nu-i vor albi parul nici odata. Glasul sau
e ascutit si supara mult nervele lui Pogor. Mort la 12 Iunie 1919 la Tibanesti".
I. Negruzzi (Dictionarul junimir)

Bucurandu-se de o inalta autoritate in cercul junimii", ii se

zicea Excelenta" cu mult inainte de a fi fost ministru, §i chiar in
timpul primului ministeriat al lui Maiorescu, care a fost ministru
inaintea sa.
Spirit caustic, Petre Carp caruia in prescurtare ii se zicea
Pepe Carp" cu toata aparenta sa grava, sobra, glaciala, a fast
§i a lamas un mare ironist, un neintrecut zeflemist. A debutat la
Junimea- cu studii critice §i literare, fiind un judecator aspru, sever,
educat ca §i Maiorescu la cultura scolii germane. In acest spirit
critic el a scris recenzia despre cele Una suta §i una fabule" ale
lui Gh. Sion §i esseul despre Rasvan §i Vidra" poemul teatral al
lui 1-14thiu, pe care l'a executat sangeros §i nedrept, pe cat a fost
de extaziat in critica sa de poemul Radu" al lui Ronetti-Roman.
Desi absorbit de literatura cults strains germana si en-
gleza Carp a facut parte din comitetul Junimii- care luase ini-
tiativa de a tipari scrierile cronicarilor no§tri, opera nationala si cul-
turala pe care a infaptuit-o insa, singur, M. Kogalniceanu.
Constant in principii §i convingeri, judecand oamenii §i lap -
tele din punctul de vedere al perfectiunei §i superioritatei morale,
ceda greu altor pareri sau considerente; s'ar putea spune ca a fost

www.dacoromanica.ro
76 FIGURI DIN <<JUNIMEA»

in felul sau un indaratnic, in orice caz o fire paradoxala si de o

absolute originalitate.
*

Cum era iprivit in cercul literar al Junimir?

Eminescu vizitandu-I la Viena, unde Carp in anii tineri re-
prezenta tam in calitate de consul, it descrie astfel in scrisoarea tri-
misa lui Iacob Negruzzi, la 16 Mai 1871 :
Am fost odata la d -1 Carp. lmpresiunea cc dumncalui a facuf -o asupra
mea. a lost foarte placuta, deli dupa prima vedere dam putut sa-mi forme.:
opiniunea definitive asupra d-sale. Atata e sigur ca rationeaza foarte original-1)
Poetul constata dar, la prima vedere, /a prima impresie, ca
Carp este un spirit rational, original.
A. D. Xenopol cetind critioa lui Carp despre fabulele lui Gh.
Sion, o socoate foarte buns numai limba lui e uneori grozava",
ceeace face pe I. E. Torourzu sa adnoteze in Studii si Documente
Literare" consacrate Junimii" aceasta constatare :
Adevarat: limba lui Carp csia din spiriful timpului .Ft sc sztua cu 00
ani mai tarziu; ea a devenit acum actual& ceiace inseamna ca ci Carp a
contribuit la purificarea ci renovarea limbii literare. Iar in ce priveste spiritul
sail critic, Toroutiu obrsevt : Carp spunea °data ca orice ar face I, Sla-
vioi, chiar dace ar urea, dar fi in stare sa creeze decat croi buni, contra
tare care de fapf c cea mai Potrivit5 caracteristica a sufletului si operei lui
Slavicr.

Iacob Negruzzi, al carui spirit critic it reprezinta nu opera sa

literara, ci mai mult activitatea sa directoriala dela Convorbiri Li-
terare" afirma ca Pe Carp (pacat) it ie politica pe din inainte,
desi el era cel mai aspru critic si cel cu cunostintele cele mai intinse
din cercul nostru".
Un alt critic al epocei, logicianul Gh. Panu. apreciaza astfpi
pe Carp:
Lln acerb si neinduplecat critic in contra miscarii literate de atunct
desigur ca era d. Carp'.
,,D. Carp era un critic impetuos, care se napustea asupra adversarului
si-1 fovea drept, fara s5-si retie intru nimic mina. La d. Carp era sau o capo-
d'opera sau o nulitate, mijlocie nu exisfa: on Shakespeare sari La Fontaine on
neantul" 2J.

Shakespeare, ca sa-1 nimiceasca pe H4clau (cu Razvan si

Vidra"); La Fontaine, ca sa-1 distruga pe Gh. Sion (cu ale sale
Una suta s,i urea fabule").

www.dacoromanica.ro
 P. P. CARP 77

Tram ant sau casant in aprecierile sale critice, intr'o sears 1-a
determinat pe Samson Bodnarescu, la o sedinta a juninni- sa pre-
face in chip radical piesa sa istorica Grigore Ghica Voda".
A tinut prelegeri, a tradus pe Shakespeare din englezeste sc
pe Humboldt din. nemteste. Admirand prcca si teatrul lui Costache
Negruzzi, i-a oferit un exemplar din Machbeth", scriind drept dedi-
catie pe volum, un sorbet in care face aped la Costache Negruzzi sa
continue a darui limlvi gi literaturii romane alte opere de valoare;
aceasta in timpul cared autorul Pacatelor din tinerete" suferind
fiind, nu mai putea activa in campul literaturii.
A iubit Junimea- si in deosebi pe Eminescu .pentru conser-
vatorismul sau national si impreuna cc Maiorescu l'a adus la Tim-
pul". In contrast Cu aparenta sa sobra, era un ironist prin excelen-
ta. Cand zeflemisia sau ironiza, toata figura ii se insenina a umor
si ilaritate, cucerind astfel pe toti chiar si auditoriul cel mai
ostil.
Pe unii ii vom convinge, pe altii ii vom invinge" a amenintat
el caud.va ironic, cum remarca Alexandru Vlahuta. La scoala sa ze-
fiemista au urmat cativa iunimisti in politica: Bobeica, Petra Mis-
sir si A. C. Cuza acesta din urma neintrecut in intreruperile, re-
plicele si apropourile sale epigramatice.

Orator ascultat mai mull pentru claritatea ideilor si pentru

profunda sinceritate a convingerilor sale, deck propriu zis pentru
retorica sa, Maiorescu i-a apreciat astfel talentul oratoric dupa dis-
cursul pe care, la bated-114a l'a rostit la congresul partidului,
la 1902:
Fara indoiala cel mai insemnat din cele 14 pdiscursuri; cel mai aclamat
si cel mai natrunsator. Nu numai Malt in idee, dar foare abil ca mod de expri-
mare bra' de Rage gi fats de Cara. S'a simtit in auditoriu ca ire sfargit, dupa 21
de ani de truda, e priceputa politica junimista inaugurate prin contra-Adresa
dela 1881 gi conceputa de Carp. De astadata la toate vorbele lui, raspunde un
resunet adequat din publicul auditor gi congresul s'a trans format in apoteoza lui
Carp. De acum omul poate zice ca n'a trait in zadar-3).
Maiorescu precizeaza ca junimismul politic a lost conceptia
proprie a Lui Carp de care nu 1-au cle,spartit dealt tragicele eve-
nimente finale ale, razboiului european.
Ca fin ironist 1-au apreciat HaFdatt si Caragiale, iar in Al-
bumul" pe care il tinea in revista Viata", Vlahuta facandu-i poi
tretul l'a fixat astfel :

www.dacoromanica.ro
 78 FIGUR' DIN KJUNIMEAV

50 de ani pe care si-i poarta ca pe o Hoare la ureche. Scurt, chel, figura

aristocratica, poarta monoclu singurul semn pe care au putut sa -1 surprinda
caricaturistii nostri din persoana d-lui Carp. Cel mai distins sub toate raporturile
dintre cei 5 membrii fondatori ai Junimii". A tradus pe Macbeth" dupe textul
original si e probabil ca va traduce pe D-1 Alexandru Lahovary. Inteligentd sca-
pardtoare, cultura vasta, fire mandra si cavalereasca. Orator distins: fara a avea
glasul muzical §i fraza sculptata a d-lui Maiorescu; are Irma spontaneitatea Tan-
dirii, intuitia clara .i subitd a situatiei, verva fericita a omulni care e intotdeauna
gata sa-ti raspunda, si sa-ti raspunda bine.
Spirit dominator si inflexibil, planeazd peste zarva politicii de interese
personale si primeste sagetile vrajmasilor cu o senindtate si cu un zambet de
erou Invulnerabil.".
Zeflemist irezistibil a fost P. P. Carp si in activitatea sa par-
lamentara, in epoca de our a retoricei romane. Deaceea I. G. Duca
evocandu,-1, constata :
,tEra omul cel mai de spirit din epoca lui. Intreruperile lui erau fara re-
plica. Prin ilaritate cucerea lesne auditoriul cel mai ostil).
Caragiale avea tin adevarat cult pentru Carp caci i1 stia am
de duh, dar si de o profunda seriozitate. In Moftul Roman" el I-a
caricaturizat ca ser al porumbeilor" si al gogomanilor" compa-
ra'ndu-1 tot °data cu cancelarul de bronz al Germaniei apreciindu-1
a fi un veritabil Bismarck al Ramanier.
Deaceea 5i Gh. Panu in ..portretur ce i-a facet la 1888, a
remarcat dela inceput :
<<D-1 P. Carp este in politica un fel de lord erglez convertit la socialismul
de stat, mu mai drept la Bismarkianisnr,?! Englezii au fost obiectul seu de
predilectie si nu era ocazie in care sa nu citteze ceva din Lord Macaulay. Din
aceasta intai faza i-a rdmas felul seu de a vorbi in parlament; d-sa iii impune
in discursurile sale o cliisaiiplind mare, ca curtezan si ea mare senior. D. Carp
stie ca discursurile sale vor fi cetite la Palat, deci daca forma personald face
momentan impresie, cea obiectiva este singura care rezista la citire).
A cultivat spiritul i ironia rostite, dar nu .i sorise. In scris era
rational, filozofal, aforistic. La a patruzecea aniversare a Convor-
birilor Literate" ceranclu-i-se o colaborare festiva, Carp a scris acest
aforism :
aPrecum in metafizica filosofii au cautat, deli fara rezultat, sa afle cat:-
zalitatea lumii, dar au fost rasplatifi de sfortarile for prin stabilirea unor adeva-
ruri eterne in morals si in estetica, tot ass in politica numai aceia au contribuit
la progresul social, care au urmarit cu staruinta idealul, fie si nerealizabil, al per-
fectiunei umane).
Dealtfel in discursurile sale se gasesc multe reflectii filosofice
§i aforistice.

www.dacoromanica.ro
 P. P. CARP 79'

SPIRITUL SI ZEFLEMEAUA LUI CARP

Pe vremuri de demult, .sand (biografiile si vietiile romantate

ale scriitorilor Inca nu erau cunoscute, autorul care isi etala chipul
in fruntea earth sale era supus tuturor ironiilor. Cu portretui si
iscalitura autorului" 4) devenise o ghtma proverbiala a umoristilor
timpului. S'ar putea spun Ca acest dicton satiric apartine lui Carp,
Inteadevar in critica sa asupra Fabulelor" lui G. Sion, Carp
ironizeaza, cel dintai, obiceiul autorului de a-si puma fotografia in
fruntea carpi :

q..Acest numar important de fabule, ,scrie Carp, este intoviiriiyit de o pre-

fata ti de potretul autorului. Portretutl este bine nimerit §i va servi impreural cu
portretele celorlalti oameni mari, in mod folositor, la ...studiile fisionomice ale
generatiurzei viitoare9 5).

Iata dara pe Carp cel dintAi care ironizeaza'aceasta lipsa de

modestie a autorilor astazi intrata in moda.

0 notita, aparuta in Curierul" lui Balassan din Iasi, avea aerul

sa persifleze pe Carp cand a publicat in Convorbiri Literare" tra-
ducerea lui Othello". Din ce limbo a trades d-1 Carp opera lui
Shakespeare ? se intreba ziarul Curierul" cu tintentia de a-i contesta
cunostiinta limlbii 'engleze.
A doua zi dupa ce P. Carp is cuno§tinta de aceasta notita
scrie Gh. Panu 6) el se dose la redactia Curierului" unde'l
gasi pe Balassan ; apropiindu-se de acesta, cu tpalaria inaltA pe
cap si cu monoclul in ochi, 11 Tintreba in englezege : Ce mai fad ?
Bietul Balassan nu numai ca nu intelegea nimic, dar nici nu pri-
cepea in ce limbo ii se vorbeste. Atunci d. Carp zambind, se retrase
zicandu-i :
SA spui redactorului care a scris notita, ,ca am fost pe aid
si ca ti-am vorbit in limba in care Othello" a fost scris".
Personal am avut prilejul de a-1 asculta conversand in limba
engleza cu Boxhall reprezentantul firmei Watson & Jouell" din
Bucuresti si care, pare-mi-se, a facut parte din corpul diplomatic
al legatiei Britanice diln Capitala.

Ironizand Junimea" si pe juniraisti pentru a lasa frau liber

zeflemelei, Jacob Negruzzi i-a reiplicat Intr'un rand, ca un repro., :

www.dacoromanica.ro
80 FIGURI DIN tJUNIMEA)>

(Sistenzul tau e foarte simplu si comod : Vii din case in base luni la q1u-
nimea, scoti sabia din teaca. formulezi sau mai bine inventezi o teorie, transezi
toate chestiile cu varful sabiei, condamni si reprobi tot ce nu-ti convine s apoi
pleci! Apoi nu se discuta asah, 7).
De unde se vede dorinta Junimir de a-1 avea cat mai des
in mijlocul ei si de unde rezulta ca Petre P. Carp cu spiritul sau Cala
ca si cu sabia...
Succedand pe Maiorescu la departamentul Instructiunii, in gu-
vernul lui Ion Bratianu, Carp a incercat o .profetie evident ze-
flemistA :
Grigore Ventura, cunoscut in lumea politica si gazetareasca
sub numele de Papa Ventura" intalnindu-1 pe Carp, dupd ce a
depus juramantul la Paint, ii s'a adresat astfel :
Deacum Liberalii s'au asezat deabinelea la guvern ! a ex-
clamat el cu intentia de a-1 maguli pe Carp, a cArui prezenta in
minister, credea el, li-ar asigura o guvernare mai lungs.
Dar Carp cu umorul sau gray, i-a dat acest raspuns ne-
asteptat :
Noteaza-ti, Grigore, in carnet, ea acest guvern nu va dura
ducat eel mult dona saptAmani, tocmai fiindca si eu fac parte din
e/ 8
In guvernul lui Lascar Catargi, in seziunea dela 1876-77, in
urma unei interpaari la Seat, Maiorescu primind un vot de blam.
a demisionat din demnitatea de ministru al Instructiei.
Carp, Para a ezita, i-a luat local.
Tot asa Carp nu s'a sfiit sa -latace in .parlament pe Vasile
Alecsandri, care ca raportor al legei pentru darea in concesiune a
construirei unei retele ferate, a sustinut consortinl mglez Crawley.
impotriva lui Carp, care sustinea un consortiu national.
Atitudini caracteristice care denota intransigenta spiritului sau.
Iar la 1889, sub guvernul prezidat de Th. Rosetti, and opo-
zitia cerea disolvarea parlamentului si Gh. Panu demonstra dela tri-
bunA ca guvernul este impopular, Carp, care facea (parte din minister,
a potolit spiritele cu urmAtoarea replica, un adevarat clicton :
Intr'adevar am venit la carma tarii fara popularitate, dar
va asigur ca vom pleca dela guvern buourandu-ne de cea mai mare
popularitate !".
In clipele cele mai serioase, Carp era ca intotdeauna profund
ironic.

www.dacoromanica.ro
 P. P. CARP 81

Ales la Vaslui sub guvernul lui Ion Bratianu si cu concursul

sau, Carp priori rezultatul scrutinului au o totala nepasare.
Totusi alegatorii au tinut sa-i faca o manifestatie de simpatie
si au venit sa-1 aclame cu fanfare si in urale ca in actul final al
Sarisorii Perdute "... Dar alesul Vasluiului nu se facea vazut.
Prefectul, care conform traditiei condusese operatia electorala,
veni la Carp rugandu-1 insistent sa apara 1a fereastra si sa adre-
seze cateva cuvinte alegatorilor manifestant. Cu mare ce, seful ju-
nimistilor s'a lasat convins Si aparand la fereastra rosti pe cat de
ironic pe atata de gray urmatoarele... impresionante cuvinte:
Domnilor, astazi este cea mai mare zi si cea mai mare
sarbatoare pentru intreaga Europa, fiindca eu, Petre Carp, m'am
ales la colegiul I de Vaslui! Va multumesc in numela Europei!" 9).

La Seurat, sub guvernul Lascar Catargi, la discutia Mesajului,

in seziunea 1894/95.
Gheorghe Marzescu, tatal lui Georgel Marzescu, vorbeste la
primul pasaj din Adresa despre eterna chestiune a libertatii in ale-
geri. Contestand guvernului orice urma de libertate, fostul ministru
si profesor universitar se adreseaza solemn si gray catre banca mi-
nisteriala :
Ce faceti cu functionarul care voteaza ?
Ministrul Domeniilor, Carp, se ridica in locul ministrului de
Interne gi raspunde scurt si cuprinzator :
Eu it dau afara
Gheorghe Marzescu tacu in asteptarea unui prilej de replica
taioasa. Si momentul prielnic se ivi numai decat :
Raspunzand atacurilor opozitiei, Carp zise la un moment dat:
Doar nu veti pretinde guvernului sa se comporte in ale-
geri ca 0 duduca de 18 ani ? !"
(Fiind alesul Vasluiului Carp isi aduse aminte de duduca
-dela Vaslui" cunoscuta si hazlia reminiscenta dela Junimea- si o
intrebuinta in rasptutsul sau drastic).
Deastadata insa it intrerupse Gh. Marzescu cu umorul sau
mucalit :
Eu nu to consider duduca de 18 ani, ci vadana de 4 bar-
_bati" !
Ilaritatea fu generala. Radea si Carp sub monoclul sau de

www.dacoromanica.ro
82 FIGURI DIN CJUNIMEMo

acest apropos glumet §i politic al lui Gh. Marzescu, care in treacat

fie zis, vizitase §i el candva memorabilele §edinte ale Junimii".

Aducand in parlament legea minelor, Carp, autorul ei, a fost

combatut nu numai de liberali Si sociali§ti (ace§tia din urma nu
trecusera Inca la liberali), dar §i de conservatori care atuncea du-
ceau lupta fati§a impotriva elementului junimist.
Aceasta la 1894.
Singurul sustinator al legii afara de junimi§ti era Gh.
Panu.
La Senat P. S. Aurelian, care a urmat la tribuna lui Gh. Panu
(la acea data afiliat partidulud conservator) i§i exprimase uimirea
ca Panu deli partizanul lui Lascar Catargi, §eful conservatorilor, se
da totu§i de partea junimiptilor.
La aceasta olbservatiune Carp interveni de pe banca ministe-
riala pentru... apararea lui Panu si intrerupand pe Aurelian, zise :
Pentru acest serviciu ce-mi face mie personal, Ii voi da
d-liti Panu o mina in concesie !"
Ilaritate.

Tot in camera junimist-conservatoare din 1894, V. G. Mortun

deputat social-democrat, alesul colegului al II-lea din Roman, des-
voltase o interpelare cu privire la ideile subversive de care erau acu-
zati vechii sociali§ti, demonstrand in acest scop necesitatea tuturor
libertatilor constitutionale.
Argumenta Mortun in patetica sa oratorica :
Ce ati zice bung oars daca ne-am trezi cu padurarii d -lui
Carp depe domeniile statului, ca yin §i ne iau la sapuneala, aparand
astfel pe seful for impotriva atacurilor ce i se aduc ?"
La aceasta, Carp, Para multa sinchiseala, raspimse flegmatic-
ironic :
Mai deunazi li-am §i distribuit carabine tuturor padura-
rilor tocmai in acest scop !...
Radea pang si interpelatorul.

Ca autor al legei minelor, Carp a avut de furca la discutia

legii, nu numai cu toata opozitia liberals, dar §i cu proprii sai par-

www.dacoromanica.ro
 P. P. CARP 83

tizani din gucvern, adica cu elementul conservator catargist ,Si ch,iar

cu toata .presa afara die Constitutionalul" junimist.
Cand legea a venit la Camera, Carp a explicat astfel indife-
renca sa faca de atitudinea ziarelor :
Eu am incheiat un acord cu gazetarii: ei sa sorie ce vor
si eu sa fac ce inteleg !

Deputatul Al. Djuvara, o podoaba a retoricei romane, Orland

o cuvantare in Camera, tindea sa dovedeasca inconsecvenca lui
Carp. Stand la tribuna el rasfoia colectia Monitorului Oficial" §1
gasind ceeace cautase, zise triumfator, continuandu-§i discursul :
Iata domnilor deputati ce sustinea d. Carp acum un an. !"
Tocmai in clipa aceea aparu Carp in Camera si auzind aceste
cuvinte dadu oratorului urmitoarea replica spontana :
Am sa-ti raspund la anul !"1°).
Efect ilairiant pe toata linia.

Cand, la 1901, se produce ruptura intre junimi§ti i conserva-

tori, deputatul carpist Grigore Triandaf adresandu-se lui Carp, i-a
spus in toata lexpansiunea dorincii sale :
Ca sa vad partidul impacat, mi-a§i da si capul, Braga
§efule !"
N'am ce face cu el! a raspuns Carp foarte gray 11).

Dupa dorinca express a lui Carp, Maiorescu a numit pe Cam

ragiate directorul Teatrului National din Bucure§ti.
Venit in. fruntea institucitei, Caragiale a adus in teatru pe cei
doi mari actori I. Anestin §i N. Hagiescu, care pribegeau prin tars
cu trupele 101. ambulante.
Faptul acesta a produs zazanie si resmerita printre actonii tea-
trului si deci o seams de neplaceri pentru Caragiale, care plictisit
peste masura de intrigele de culise §i in urma until conflict cu marele
comic }Stefan Julian, inaintat demisiunea.
Carp: intalnindu-1 dutpa cateva zile §i fara a sti ceva despre
cele petrecute, l'a intrebat atmical :
Ce mai nou Iancule pe la teatru ?
Habar n'am! coane Petrache.
Cum asa ?

www.dacoromanica.ro
84 FIGURI DIN 4CJUNIMEMD

Fiindca nu mai dau pe acolo !

Cum asta ?
Am demisionat.
Bine ai facut! Ai avut si to o inispiratie buns.
???
Cad daca nu demisionai, actorii te-ar fi... demisionat Pt
sus !
De ce a dat Carp aceasta replica ?
Fiindca si el, ca multd dintre admfratorii lui Canagiaie, it ta-
china ca nu mai scrie nimic pentru teatru; ba intr'un rand l'a si apo-
strofat :
Ma Iancule, rau te-ai mai lenevit Nu mai scrii nimic !
Ba scriu, coane Petrache, ca At& meserie n'am! se apOra
Caragiale.
Nu vorbesc de mofturile tale, ci de vre-o noun lucrare tea-
trala, o comedic in trei-patru acte !
Acum era randul lui Caragiale sa dea un raspuns cu talc :
una, coane Petrache ? ! Stai dumneata trei-patru ani la
guvern si voi scrie si eu trei-patru acte, in tihna !...
Cei care cunosc durata... guvernarilar lui Carp, vor intelege
cat de sarcastica a fort de asta,-d.ata. replica Int.. Caragiale.

Ex-Kaiserul Wilhelm al II-lea intretinand o conversatie cu

ministrul Belgiei la Berlin (dupa cum a istorisit sub semnatura pro-
prie Conshantin Mei.sner 12) §i venind vorba de Romania, facu urma-
toarea declaratie diplomatului belgian :
A, in ce priveste Romania, eu am o singura politics.. Sunt
carpist-
Reprezentantul Belgiei, care prin varsta sa era considerat de-
carrul diplomatilor aflati la Berlin, a zambiit respectuos si cu un aar
de perfecta intelegere. In realitate insa nu intellesesa nimic !, no-
teaza C. Meissner, care define ace§t fapt dela Maiorescu.
In urma aceistei conversatiuni diplomatul Belgiei s'a dus chiar
a doua zi la legatiunea Romans din Berlin, uncle ministrul Romaniei,
Beldiman, ii dadu cuvenita explicatie despre ceeace inseamna a
fi carpist ".
La randul sau Beldiman a comunicat faptul sefului sau erar-
hic, lui Alexandru Lahovary, ministrul de Externe, cu urmatoarea
edificare :

www.dacoromanica.ro
 P. P. CARP 85

In urma uniei audiente pe care P. P. Carp a avut-o la impa-

ratul Germaniei, acesta informandul-1 despre dificultatile pe care le
intampina cu provincia poloneza din Germania, care nu se lass ger-
manizata, Carp a opinat ca in asemenea cazuri nu exists alt mijloc
decat colonizarea teritorului cu locuitori autohotoni, dand in aceasta
privinta, ca exemplu, situatiunea identica atunceia, din Dobrogea
noastra.
Aceasta solutie i-a placut mult lui Wilhelm care de atuncia
a ramas... carpist!

Anecdota este de pura esenta diplomatica.

Considerat ca cel mai agneat dintre sfetnicii primului Rege al

Romaniei. Carp a fast cu toate acestea dieseori in divergenta de
pareri cu Suveranul sou. Aceasta datorita caracterului saw de bronz
si franchetei sale extraordinare.
Intr'un rand, vazandu-1 adversar categoric, Regele Carol I
i-a pus urmatoarea intrebare, mai mutt cu intentiunea de a exprima
o uimire :
Cum se face, domnule Carp, ca.' nu ne-am cunoscut mai
bine, eu german prin nastere si dumneata german prin eduoatie §i
cultures ?
Foarte simpla, Maiestate! Eu am acumulat cultura germana
pe cand Maiestatea Voastra a devenit un bun roman !
Departe de a fi o ironie, cum poate s'ar fd gandit Carp
Suveranul a dat acestui raspuns un inteles national, romanesc, cad
inteleptul Rege a obiectat :
,,Nu stiu, d-le Carp, daces ai tinut sa-mi aduci an elogiu,
dar stiu ca in. cazul acesta real fi putut gasi un altul care sa-mi
procure o mai mare multumire sufleteasca !".

Mare valves a produs un interview pe care 1-a acordat la Viena

in anul 1908, ziarului N. Fr. Presse".
Era pe vremea marilor agitatiuni din Balcani si a revoltelor
din Macedonia.
Vorbind de aceste evenimente, Carp a spas ca pentrusRoma-
nia Macedonia este o chestiune a Hecubei" ,ceeace a produs
in presa noastra fuIminante critici si atacuri impotriva lui Carp.
Nu mult dupes aceasta a avut loc o intrevedere intre D. A.
Sturza §i Contele Aerenthai.

www.dacoromanica.ro
.86 FIGURI DIN CIUNIMEA>>

Despre aceasta convorbire, Carp a spus :

Cand vorbeste Sturza, nu-i da nimenea nici o importanta,
dar card vorbesc eu, urla Europa !" is).

0 reminiscenta anecdotica despre patania electorala a lui Carp

la Vaslui :
Dace Caragiale, debutantul politic, n'a putut izbuti sa i se
fixeze o candidature, Carp fost de atatea on ministru, prim mi-
nistru, sef de partid, 0 de toata lumea din Cara si din strainatate,
recunoscut om de stat, a reusit sa candideze ysi sa... nu se aleaga,
Bind trantit de un modest cetatean din propriul sau judet si fieful
sau electoral : la Vaslui.
Inteadevar la o alegere generals Carp a cazut la Vaslui, re-
sedinta sa, unde in schimb a fost ales Iancu Gingir, persoana
absolut necunoscuta in lumea politica.
Esecul electoral al lui conu Petrache" a ramas de pomina.
caci parlamentul astepta cu mare curiozitate sa vada pe adversarul
necunoscut care a biruit in alegeri pe Carp.
Aceasta cadere- a facut celebru pe cel reu§ir ...!

Dealtfel, Carp n'a pus nici odata mare pret pe corpul electo-
ral pe vremea colegiilor cenzitare si privea cu absolute nepasare re-
zultatul scrutinului in once alegere.
Asa la o alegere de balotaj ce a avut lac la Bucuresti la 1909,
-cand s'a ales candidatul partizan al lui Take Ionescu si a cazut in-
susi Marghilaman, a avut lac urmatorul dialog caracteristic, intre
Carp si Marghiloman :
Carp : Cat ai cheltuit la balotajul de ieri ?
MarghilomAn : 21.000 lei.
Carp : Pai da! Nu sunt eu mai ,cuminte ca nu-mi cheltuiesc
banii pe asemenea prostii ? 14)
Dovada elocventa cat de putin, se sinchisia Carp dace reusea
sau nu in alegeri; de aceea une on el se alegea fare vrerea lui. Se
razbunau astfel si alegatorii stiindu-se tratati atat de sus de dis-
pretul suveran al lui Carp.

Scrisoarea ce urmeaza, reprodusa in facsimil, dateaza din

vremea and junimismul politic era in apogeu sub sefia lui Carp.
*eful" era atunci nu numai recunoscut de devotatii sai par-

www.dacoromanica.ro
 P. P. CARP 8T

tizani, de toti gogomanir partidului, dar gi foarte stimat de multi

dintre conservatorii lui Lascar Catargi.
Autoritatea lui Carp era cu atat mai mare, cu cat el introdu-
sese in viata politica asa zisa nota zeflemista, uneori taioasa, alte
on spirituals si de amuzament.
Era in anul 1901, deci pe vremea celor trei colegii. La Dorohoi
se dadea lupta mare la colegiul I de Camera, la acest colegiu unde
un singur vot putea sa decida definitiv reusita sau caderea candi-
datului. Ca sa-si dea seama cititorii ce ,putea sa insemne un vot pe
vremea aceea, vom face o paranteza, povestind urmatoarea anec-
dotes :
Intr'un rand doi nobili" alegatori ai colegiului I, ,domiciliati in
Iasi dar cari isi aveau sediul politic in judetul Dorohoi, in ziva ale-
gerii, cu trend de dimineata au plecat din Iasi spre Dorohoi. Au
pierdut insa legatura cu trend ce pima din Leorda spre Dorohoi,
din cauza prefectuluri C. Miclescu 15) , care a lust aceasta drastica
m'asura, dispunand ca trenul din Leorda sa piece cu o minutes inainte
de sosirea trenului de Iasi...
Pass-mi-te, cei doi alegatori faceau parte dintr'un partid de.
opozitie. Trebuiau deci impiedicati de. a vota. Pe vremea aceea nu
era Inca aeroplanul gi nici macar automobilul. Cu trasura cei doi
opozanti nu mai puteau ajunge la timp. La numaratoarea fina15.
lipsa celor cloud voturi a folosit candidatului guvernamental.
Amintim aceasta anecdotes ca sa aratam cum am spurs
care era, pe vremea colegiilor restranse, valoarea unui vot. Este
adevarat ca aici e vorba de cloug voturi. Dar aceasta nu schimba
nimic: prefectul Miclescu ar fi revolutionat mersul trenurilor si pen-
tru un singur vot, tot asa cum a facut-o pentru doua ! !...

Inchizand paranteza, ne intoarcem la alegerea din 1901.

Carp, stiind cat de mult pretueste un singur vot la o atare ale-
gere, isi aduse aminte ca la liceul Basotr din Pomarla (jud. Do-
rohoi) functioneaza ca director ad scolii vechial junimist literar, poe-
tul Samson Bodnarescu, al carui vot putea fi de mare pret. De cat,
omul acesta se Linea departe de luptele politice gi nu-si facea datoria
de cetacean alegator, daces nu era indemnat anume.
De aceea Carp i-a trimis scrisoarea pe care o dam si in fac-
simil. Iata-i continutul :

www.dacoromanica.ro
88 FIGURI DIN CJUNDIEAX,

in 30/3 91
Drags Bodnarescu,
Ori cat de poet ai fi, realitatea lumei te apuca si te face ale-
gator. Asa si cu tine si in aceasta calitate ai rara fericire de a prim
un autograf de la sef. Acest autograf are de scop sa te roage a
vota pentru Stroici 16) si Moruzi 17) candidatii nostri la colegiul I,
Contez pe vechea noastra amicie ca sa nu-rai refuzi acest serviciu,
al tau devotat P. P. CARP

i.(2771,4t 0,1

4/4.-44 :Lt;-- .f4

-?-*
44.44. -76..14*

evi- 're
.7...16. e

/".4 7

4-e

Iata o zeflemea amicala din partea zeflemistului Carp, care

recunoaste in S. Bodnarescu un poet si un... apolitic. De aici... auto-
graful de la sef" pe care poetul deler Pomarla 1-a prima cu o cinste
deosehita si 1-a pdstrat in colectia autografelor de valoare 18) .

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA P. P. CARP

1) Vezi scrisoarea lui Eminescu in Studii si Documente" de I. E. To-

routiu, vol. I.
2) Gh. Panu, Amintiri" op. cit.
3) Scrisoarea lui Maiorescu Care I. Negruzzi, in Studii si Documente"
de I. E. Toroutiu, vol. I.
4) In special Anton Bacalbasa a persiflat sarcastic acest obicei, astazi
in yoga...
5) Studiul a fost publicat in Convorbiri Literare".
6) I. Negruzzi in Amintiri din Junimee.
7) Idem.
8) C. Bacalbasa in Bucurestii de alts data".
9) Gh. Panu in Portrete Parlamentare".
10) Idem.
11) ;Idem.
12) C. Meissner in articolul sau intitulat Ex-Kaiserul Carpist" aparut in
ziarul Lumea" din Iasi, 1933.
13) C. Bacalbasa in Bucurestii de alts data".
14) Idem.
15) C. Miclescu, fost prefect de Dorohoi, actualmente stabilit la Cernauti.
16) I. Stroici, carpist.
17) Kneazu1 Moruzzi, conservator, fost prefectul Bucurestglor, trecut apoi
la liberali.
18) Sotia poetului, nu de molt decedata a pastrat o bogata corespondent&
literary din epoca Jun lime.

www.dacoromanica.ro
\***S':, ., .
t10:0P-

VAS1LE POGOR

www.dacoromanica.ro
 VASILE POGOR
Teribilul copil- at Junimii"
..Nascut la Iasi, la 20 August 1833. Unul din cei cinci
fondatori stalpi de gazda a Junimii. Capul cel mai fantaptic
in teorie, burghezul cel mai prozaic in practica. Autor de
poesii originale si traduse. Iubind femeile dar urand vinul.
Autorul tuturor propunerilor nerealizabile si a trei p5rti din
porecle si ziceri din care se compune acest dictionar. Omul
cel mai corosiv din lume, schimbandu-si ideile dupa fiecare
carte noun ce ceteste si entuziasmat de fiecare dearandul.
Propunand nesfarsit lucrari comune, dar uitand propuneriie
sale a doua zi dupa ce le facuse. Tiind la traditia Junimii
dar uitand-o vesnic. Acura ca poet in decadentA, ca autor de
corosivitati in Hoare. (1- 20 Martie 1906)".
I. NEGRUZZI (Dictionarul Junimii).

Cel mai vesel, mai satiric, mai sarcast, mai neastamparat si

mai pozna§ din toata pleiada Junimii" §i adevaratul ei copil teri-
bi/". Un tip de faun care §i-a pastrat aceasta linie caracteristica
tapturii sale 'ana la batraneta.
Spirit zglobiu si vioi, extrom de fin si delicat in manierele sale
de elita: nu fuma pe strada, ca nucumva fumul tigarii sa supere pe
vreun trecator, Vasile Pogor, vlastar boeresc, a fost fiul evghenistu-
lui Vasile Pogor, fost membru in Obsteasca Adunare a Moldovei,
autor de stihuri satirice si colaboratorul lui Barit, in a carui Foae
pentru minte, inima si literatura a publicat o satira in versuri Neama
vine, neamu trece-, ironizanl pe Voda M.ihalache Sturdza, fiind tot-
deodata cel dintai traducator al Henriader lui Voltaire si autorul
unei improvizatii rimate in care a facut Proferia anului 1839 im-
plinita la 1849".
Fiul sau, junimistul Vasile Pogor, a publicat in Convorbiri
Literare o Satira Veche" a parintelui sau, Camas scriitor necu-

www.dacoromanica.ro
94 FIGURI DIN IXJUNIMEAN"

noscut. dar care prin stilnuile sale a scris un adevarat pamflet im-
potriva epocii evgheniste.

Poet a fost si Vasile Pogor, fiul boerului evghenist. El a ani-

mat si inveselit intreaga Junime" in epoca ei de gloriie. A scris ver-
suri originate §i a tradus pe clasicii poeti francezi cari straluceau in
literatura universals. A fast cel mai. autentic reprezentant al culturii
latine §i in deosebi al literaturii franceze, ceeace nu 1-a impiedicat
de a traduce Faust" al lui Goethe. Amator de fame, zeflemele §i
de istarisini picante, a fost totusi un sceptic, un adept al filosafiei
budiste, un adinirator al poemelor indice ale Mahabaratei si Ve-
delor, cat si ale Nirvanei, fimpa..rtasind §i filosofia schopenhaue-
riana, preconizata de Maiorescu. Combatea crestinismul, in discutii,
sustinea infiintarea unei societati pentru stirpirea crestinismului, ceea-
ce ar fi adus de sigur cea mai mare fericire omenirel ". sustinea el
inclinand spre Nirvana... Un temperament de o rara complexitate.
Vasile Pogor este autorul si iscoditorul tuturor poreclelor cu
care a cinstit pe membrii junimii" si numai acela care era mai putin
decat o caracucla" si-i era complect indiferent si inexistent, nu s'a
bucurat de o atare distinctiune din partea lui Pogor, care a preferat
in locul sediutelor mercuriale" (fiindca se tineau Miercurea la
Maiorescu), sedintele ve.nerice" (care se tineau Vinerea la el).
Vasile Pogor a preoizat ca ideea despre infiintarea Junimii"
s'a nascut intro sears, card el si Maiorescu, iesind din casa ace-
stuia, dela vechea scoala preparandiala, s'au oprit in dreptul fana-
rului de langa Trei-Sfetite, ce -i drept, .... pentru altceva" dar tw
tusi... in clipa aceea memorabila s'a nascut... ideea ! 1).
Copilul teribil" al cenacluluii cum it apreciaza Gh. Panu
pentru originalitatea si ciuda'teniile sale, pentru spiritul sau inventiv
§1 ingenios, pentru causticitatea ironiilor sale, pentru arta sa de a
provoca rasul si pentru preferinta ce o avea pentru glumele, anec-
dotele si corosivitatile" ce se aduceau sau interveneau la Juni-
mea", Pogor n'a crutat pe nimeni de gratificarile sale epitetice. Nici
chiar pe Maiorescu, caruia in deradeire i-a zis amical Centrala",
deli procesul ce i s'a intentat lui Maiorescu pe aceasta chestiune,
1-a prea amarat pe Pogor. Nu l'a crutat nisi pe Carp, al carui glas
strident it enema in asa fel inicat spunea in Tura mare, fat% cea
mai mica rezerva :
Carp and vorbege, par"ca tale cu ferestraul 12) .
Maiorescu in studiul sau Leon Negruzzi si Junimea" presen-

www.dacoromanica.ro
 VASILE POGOR 95

tand pe corifeii societatii, it pune in frunte pe Pogor pe care-1 deli-

neste a fi Vase lul voltairian".
El a introdus la Junimea- bataia cu perne, si el a adus
la sedintele animate si sgomotoase ale societatii talanca, drept do-
potel, pe care a cumparat-o anume pentru boi, nu pentru or' 3), cum
a cerut sa i-o dea negustorul dela care a cumparat-o. El era acela
care secondand pe Iacob Negruzzi cand acesta cerea scriiitorilor
sari deea vre-o lucrare pentru. Convorbiri Literare" striga fara
jena : Scoate-o, scoate-o !" sau cand se cerea ca traducerea unei
lucruri sa fie comparator cu textul original, el vocifera nemteste :
Das Pergamentl Das Pergament !".
Cu o singura exceptie feta le Alecsandri, pentru care avea un
cult nemarginit, teti ceilalti corifei ai Junimei- n'au scapat de iro-
niile sale. L-a executat pans si pe melancolicul Eminescu, cand poetul
cu dar sau fermecator a cetit Sarmanul Dionis", afirmand, mai
mult pentru a distra si a se amuza, ea filosofia pe care e hrodata
nuvela, e confuza. D'apoi pe Bodnarescu, cu poesdile sale nebuloase
cum I-a executat cu ircmiile sale si cate perne nu i-a aruncat in
cap ? !
Ca si lui Carp, ii placea si lui sa stea uneori tolanit cu picioa-
rele pe masa... Nu din aroganta ci ca o dovada, ca un semn, ca e
foarte atent la o lectura sau la o discutiune, la care intervenea une-
ori cu pareri 'foarte interesante, ce provocau desbateri in contradic-
toriu, si de ctele mai multe on Cu intreruperi sarcastice care provocau
ilaritate. Cateodata soptea reiplici amuzante cand vorbea Maiorescu,
care arunca priviri semnificative spre cei care nu-si puteau astam-
para rasul si care se scuzau ca elevii la scoala :
Pogor ne face sa radem !-
Din cauza picanteriilor sale, Dimitrie Sturdza a incetat a mai
frecventa sedintele Junimii", fiindca motivase pudicul carturar si
am de stat acolo se vorbesc lucruri cam necuviincioase" cee3a-
ce a determinat pe Pogor sa statueze deviza: Entre qui veut, reste
qui peut".
Ducea razboi nu numai cu filologii pe care ii masacra cu sar-
casmul sau, dar si cu istoricii, iar cand acestia abordau chestiuni
referitoare la istoria paporului roman in special Gh. Palm el
argumenta foarte sententios :
Les peuples heureux n'ont pas d'histoire f'
pe aceasta tema el argumenta energic si sarcastic spre ne-
ySi

cazul multora dintre junimisti :

www.dacoromanica.ro
96 FIGURE DIN 4 JUNIMEA3.

Lin popor care n'are istorie, nu poate sa aiba literature. Prltn

urmare aruncati condeile, gogomanilor. Eu unul am urmat pe Buckle
si m'am povAtuit de Darwin care a avut obraznicia sa ne declare yeti
cu maimutele ; m'am inchinat vointei lui Schopenhauer, am imbrati-
sat pe Spencer, am inghitit fatalismul lui Conta si am ajuns la cre-
dinta ca trebue sa dam jos Crestinismul si sa intram in Nirvana,
acolo-i mantuirea ! Asa a spus Baghavat respectabilului Piirna !
Ati inteles, voi .burghezilor ? !" 4).

Pogor n'a fost decat... un amator literar, ceiace pretuia mai

mult deck multi profesionisti" spume Gh. Panu, de aceia avea o
mare autoritate in cercurile scriitoresti ale Junimii". Executand
productidle literate si de aceste executiuni n'au scapat nici N.
Gane, I. Negruzzi si Bodnarescu, Pogor afirma nu numai gust 11-
terar, dar un fin spirit critic. Pe I. Negruzzi 11 scotea uneori din SA-
rite cu observatiile sale glumete, incat acesta se infuria :
,,Apoi Baca ar rarrianea treaba ca Pogor .56 face ceva la
Junimea- , desigur ca not n'am avea nici sedinte, nici gazete, nici
prelegeri populare, nici banchete. Este un adevarat lazzarone, deviza
lui este : un dolce far niente !
In fond simple riposte glumeata, caci in realitate Pogor a co-
laborat regulat la Convorbiri Literate"; a tinut prelegeri populate
si a radiat cu spiritele sale, toate sedintele si bancheteIe societatii.
Cand pudicii Naum, Vargolici, Culianu si Melik, protestau
impotriva vreunei istorisiri sau anecdote decoltate, Pogor se infuria
chipurile :
Duceti-va la Pacurari, ca voi doriti sa castrati literature'
Cu tot respectul ce-1 avea pentru Alecsandri, Pogor s'a Cava-
lit de ras si in feta sa, o singura data :
Bardul dela Mircesti, stiind si el ca anecdote primeaza- a
istorisit intr'o sears pataniile unui boer care venit la Iasi ca sa pe-
treaca cateva zile, notat toate cheltuelile. Intre acestea el a trecut
si cheltuielele pentru cella stiut /rile"...
Atat i-a trebuit lui Pogor ca sa sera din locul lui si sa nu-si
mai poata astampara hazul si rasul. Dar pacalind pt unii si pe altii
cu tot soiul de farse, a fost si el pacalit odata si bine, de catre
Creanga, care 1 -a facut sa sparga prunele farce voia si stirea sa. Zis
si facut
,Intr'adevar, la o sedinta venerica" Creanga se intelese cu

www.dacoromanica.ro
 VASILE POGOR 97

feciorul casei sa arinduiasca niste prune, goldoane tomnatice, in mar-

ginea fotoliului in care stia Ca se aseaza Pogor. La inceperea discu-
tiilor, Creanga istorisi o anecdota cu un papa si un psalt imitand pe
papa in slujba bisericeasca si intercaland ceva corosiv" care starnis
rasul tuturor si mai cu seams al IW Pogor, care sarise din foto-
liu, facand astfel din goldoanele, asezate o adevarata chiselita, ceiace
a sporit veselia junimistilor 6).
De altfel Pogor, care avea pasiunea anecdotelor si a glume-
lor, pretuia in deosebi pe Creanga care sitia sa le spuna cu miez si
cu haz.
Intre anecdotisti era si profesorul si filologul Pavel Paicu, care
considera pornografia drept anecdota si care o spunea in chip prea
prozaic, ceeace nu iputea fi pe placul unui eistet si om de gust ca
Pogor. De aceea nu odata el I -a apostrofat pe Paicu :
Crucea ta..., porcule
Ca sa-1 necajeasca pe Jacob Negruzzi, el a nascocit pe Du-
duca dela Vaslui", de ilarianta amintire, iar cand se cetea o bucata
literara pe care do pretuia, striga mereu :
Icre I Icre moi
Daca P. P. Carp nu se sinchisea de apostrofa sa cu feres-
traul", Pogor o schimba astfel :
Vorbeste mai incet, Carp, aci and strigi par'a ai strica
toate gelamurile Palatului Administrativ r
A proectat infiintarea unei foi umoristice cu titlul B... Por-
culut' sub directia lui M. Korne dar spre paguba cantemporanilor
si chiar a posteritatii, aceasta foae n'a vazut niciodata lumina zilei".
La szparitia nuvelei istorice Decebar a lui I. P. Florentin, e
atat de entusiasmat Incat vrea numai decat sa traduca pe Decebar
in frantuzeste si pe socoteala lui sa a trimita lui Gustav Dore la
Paris ca s'o ilustrieze". Junimea" a ris multt de acest entusiasm
al sau si insusi Pogor, mai tarziu, sporia aceasta veselie...
Pentru verva sa inepuizabila era iubit si alintat de toti, chiar
de catre aceia pe care ii ustura rau cu poreclele si spirite:e sale.
Nicu Gane intr'unul din ravasurile sale, it numeste natang", dar
ca si lui Caragiale ii trdmite sarutari"; Al. Papadopol Calimah 11
face lenes fiind ca lui Pogor nu-i prea placea sa scrie scrdsori
lungi, iar N. Volenti, simtind candva lipsa lui la o sedinta, exclama
intro scrisoare 7 ) :
O, durere! Nu se mai rade la Junimea", Pogor nu stni
pe unde-i stalucesc ochii !".

www.dacoromanica.ro
98 FIGURE DIN CJUNIMEAX,

Fiindca Pogor a fost intr'adevar cel mai duhliu junimist care

inveselea cercul si care, cand facea haz si caz, radea si el de se pra-
padea pans i-a crapat camasa si i-au sarit ddntii cei noui din gura",
cum ii scrie Anton Naum lui Iacob Negruzzi.
In. afara de poreclele" pe care le releva Gh. Panu si Iacob
Negruzzi in Amintirile" for si care au fost nascocite de Pogor, el
a introdus in dialectica junimdstilor o seams de cuvinte caracteris-
tire :
Intre multe altele :
,,Burghez- epitet destinat oricarui individ lipsit de aspi-
ratiuni mai inake, deli I. Negruzzi in Dictionarul" sau adauga ca
Pogor care acuza mai mult pe altii de burghezie, este considerat
ca cel mai mare burghez in viata practices ".
Dosaru/ curiozitati/or" un voluminos dosar in care s'au co-
lectat toate n'azdfavaniile stilistice ce apareau prin ziarele si revi-
stele vremii si care a ramas in pastrarea lui Pogor.
Silence- cuvant extras dintr'un vers al lui Musset, prin care
Pogor, si dupes el altii, anuntau inceperea unei lecturi.
Strain Juniinir ucazul lui Pogor prin care inlatura sau curma
orice discutiune ce nu era pe placul sau.
,,Gea/au/ lui Spaco", gealawl nui stoler din Iasi, pe care Po
gor it invoca atunci cand era vorba de a se fasona vre-un manuscris
oarecare.
Evanghelia, invocata prin citate bisericesti si cantata in ti1
psaltic de ate on se anunta vre-o lectures.
"Nirvana-, culmea fericirii omenesti, visata de Pogor, care era
un pronuntat panteist.
Panbesinisrn-, doctrina filosofica a lui Lager, adusa de Maio-
rescu la o sedinta a Junimii", doctrines iprin care se sustinea nemu-
rirea sufletului".
Usi/e ! Usile r, semnalul esclamativ ca Junimea" trece din
sala de sedinta in salonul in care se servea ceai, cafes, ciocoIata si
alte bunatati.
Pe Iacob Negruzzi 1 -a onorat cu fel de fel de porecle si aluzii,
care glumete, care malitioase. El nu-i spunea nici Jacques, nici Jack,
nici Iancu, nici Iacob sau Iacov ci Iacoppo, cie.s,i secretarul per-
petuu n'avea nimic italdenesc.
Iar intro scrisoare ce i-a trimis-o cu un prilej oarecare qt.
Pogor stria ravase rar de tot el ii zice : Vrabie nauca care in

www.dacoromanica.ro
 VASILE POGOR 99

ist codru co se numeste creatiune, dai cu capul de itoate cioturile 5i

de toate crengdle uscate !".
Iar cand it sitia necajit sau suparat, ii spunea :
Sa ca to ador cand iesti nervos 5i cand ne dai afara
din taraba''.
Taraba nu era alta decat Junimea" gi Convorbirile Literare".
Vasile Pogor, intr'adevar copilul teribil" al Jundmii" a dis-
pretuit politica si a refuzat un rportofoliu ministerial, cand a fost
chemat de Maiorescu la departamentul Instructiei. A ocupat insa
alte demnitati, fiend magistrat, senator si primar de IRO, ear in anii
din urma ai vietii sale a fost directorul Creditului Urban din Iasi.

Desi Gh. Panu in Amintirdle" sale 11 presinta in Junimea"

sub toate aspectele, el i-a facut un portret cu. mult mai inainte de a
fi descris Junimea", in volumul sau Portrete gi Figuri Parlamen-
tare" aparut la 1892.
Dintru 'nceput Gh. Panu 8) it presinta astfel : .

,,D-1 V. Pogor este tipul junitnistului sceptic, usor, zeflemist, pentru et

politica este un amuzament de copil rasfatat gi care nu poate 59.4 produca dis-
placeri sau suparari".
Astfel copilul teribil" al Junime devine copilul rasf4at"
al Parlamentului, chiar cand. e vicepresedintele Camerei gi primar
al Iasilor.
Si in Camera ca si in Junimea" :
...toata activitatea sa parlamentara se marginegte in a face spirit, in a
spune glume, in a ridiculiza situatia. .Si aceasta este aga de inradacinat la d.
Pogor in cat el face haz de o prostie a grupului sau ca gi de o alta a adversa-
rilor. Inaintea zeflemelei toti stint egali la d. Pogor.
De aceea cand el presideaza face zeflemele, cand voteaz1 intovarA§e§te
votul cu cateva cuvinte ironice, oricat ar fi votul de serios. Sunt cunoscute glu-
mele lui Pogor la fotoliul presidential. Cand face to propurnere gi intrunegte putine
glastui, atuncea el o anunta cu surasul sau vecinic: propunerea a cazut cu mare
minoritate" sau cu patents minoritate".
De multe on deputatii, dtx cursul unei discutii serioase, observa pe'4.
Pogor ca scrie sau grifeaza ceva... Cine nu-1 cunoaste crede ca d. Pogor is note.
Daca to -ai sui la birou ,ii to -ai uita pe la spate ce lucreaza d. Pogor, ai vedea
indata a el Face caricatura vre-unui deputat, fie chiar junimist Cand e pe
banca deputatilor, d. Pogor face rotii sau [este intocmai ca la gcoala. Dealminterea
ceeace face, face cu spirit gi ca un gamin inteligent.
Ceeace impiedica pe d. Pogor 1de a lua cuvantul este in mare parte scep-
ticismul, neincrederea in seriositatea chestiei. Dar nu e numai atat. Acest spirit
fin, delicat, caustic, este de o timiditate rara..." 9).

www.dacoromanica.ro
100 FIGURI DIN CJUNIMEA

Ciudat temperament. Un copil teribd1" care e si un copil

rasfatat", ironist, ,gIumet, neastamparat, pozna§ si totusi : sceptic,
timid si de o rara delkateta.

Intreaga opera literara a lui V. Pogor a aparut in Convor-

biri Literare" poesii originale si traduceri, si rezumate de pe
prelegerile sale. N'a publicat nimic in volum, si a trait pans la sfar-
situl vietii intre carp.
Un sugestiv partret al lui V. Pogor creionat in cateva trasa-
turi de catre Ana Conta Chernbach10):
Cu mersul marut si saltator, cu mainile in buzunar, zambet malitios,
privirea piezisA, barbisonul mefistofelic qi phlarie vesnic puss stramb...
Chip de epigramist veninos si §trengar cinic si Pogor n'a fost nici una
nici alta.
A facut literature i polities dar tot in diletante. Singura lua patiMA a
fost cetitul. Citea tot ce-i cadea in mans. Ziva, noaptea, sanatos, bolnav, Pogor
cites.
Din anecdotele care circula pe seama lui Pogor, ni se arata un spirit
nu tocmai dus la biserica" .i care a admirat mai mult belsugul gandirii decal fine-
tile ei, care a cerut literaturii linii precise si fraza large, nu observatii migaloase,
icoane viu colorate, si nu cizelare Marunta. Mentalitatea lui Pogor este produsul
dasticismrului, dar este si caracteristic romaneasca.

Ca si ceilalti junimisti de vieille souche" Pogor admise pe

Schopenhauer din adancimea unui larg optimism §i aducea jertfe
Nirvanei tot cu pahare pline si cu mese imbelsugate.
Ittbind femeile" cum it caracterizeaza secretarul perpetuu, V.
Pogor a scris acest unic afordsm in Convorbiri Literare" :
Feneea este apriga in ura si crude in rasbunare, pentruca
stie mad bine a iubi".
*
Mu lta vreme boerul acesta de fin spirit latin, interpretul roman
al clasicismului francez, a inveselit §edintele Junimir §i prin ea so-
cietatea ei.
A fugdt de !politica militants, dar n'a scapat de ea, caci a
Post ales, (impotriva clorintii sale), cel dintai cetatean al orasului
sau : primarul vechii capitale moldovenesti.
Cateva reminiscence despre primariatul lui Vasile Pogor.

www.dacoromanica.ro
 VASILE POGOR 101

Intr'una din amuzantde sedinfe comunale de pe vremuri, un

confiner" a gasit cu cale, vorbind de monumentele si statuile din
Iasi, sa propuna primarului sa se bronzeze statuia de marmora alba
a lui Gheorghe Asache si bustul de marmora alba al lui Grigore
Ghica Voevod de pe ulica Beilicului din dreptul palatului dom-
nesc in care a fost decapitat ca ele sa fie de aceeasi culoare ca si
statuile de bronz ale lui ,,Stefan cel Mare si Miron Costin.
Pogor, cu verva lui indracita, iprimi cu toata atenfiunea aceasta
propunere §i zise foarte serios :
Observafiunea colegullud nostru este foarte bine venita,
dar ,pentru a face economie in budgetul sarac al comunei, asi fi de
parere ca in loc de a bronza statuia lui Asache, ar fi mult mai avan-
tajos sa dam cu var celelalte statui".

0 deosebita placere §i o mare distraccie a fost pentru Pogor,

primarul, legea maximului.
Aceasta lege a provocat la Iesi o adevarata rasmerifa a maha-
lagiilor, care intro buns zi s'au dus in corpore la un pacific cetacean
de pe strada Palatului, cu numele Maxim tatal fostului consilier
al Cutlii de Apel din Bucuresti D. G. Maxim spre a-i face o
demonstrafie ostila, crezandu-1 autorul legii.
Lucrurile s'au potolit cand Ion Nadejde si cu faranid din sub-
urbie, mo§ Petrovici" §i Mos Unire" cei dai colaboratoii ai
sai din vechea mi§care socialists au explicat oamenilor ce e legea
maximului si cari sunt autorii legii.

Legea a fost inteadevar buclucasa si a dat prilej lui Vasile

Pogor sa se amuze la primarie. De aceea el personal si nici unul
din ajutorii sal, a tinut sa rezolve hartiile respective11).
Cateva scene memorabile :
Intra papa Petit" nobilul §i subtilul francez care Linea pe
strada Lapu§neanu un elegant magazin de parfumuri, avand §i o
secfie specials de frizerie.
Domnule primar, am venit sa va consult in chestiunea
firmei mele. Legea prevede taxe prea mari pentru firmele scr:se in
limbi straine. Eu nu sunt un simplu barbier. Cu ce sa inlocuesc cu-
vintele parfumerie" si coiffeur" ?
Pogor ramase inteadevar incurcat. Mai intai era vorba de

www.dacoromanica.ro
102 FIGURI DIN <<JUNIMEA>>

Papa Petit", o figura foarte stimata la Iasi, si in al doilea rand nu_

prea gasea in dictionartil limbii romane cuvintele sinonime. Dar
dupa o clips primarul zise destul de serios, si tot atat de ironic :
Pune si d-ta coifor §i parfumaraie.
Evident ca francezul n'a facut nici o schimbare, si a platit
taxa maximala.

Foarte smerit intra la primar vechiul negustor de vinaturi

si licheruri Bercu Finkelstein, odinioara gazda radicalilor si concu-
rentul Boltei Reci".
Domnule primar, am venit pentru schimbarea
Stiu, domnule Berl, pentru schimbarea firmei. Ce vrei sa_
schimbi ?
Nu stiu cum sa inlocuesc cuvantul liquers", cad agentul
imi spune ca nu-i romanesc.
Asta-i bautura frantuzeasca, e greu sa-i schimbi numele.
Domnule primar, n'ar fi mai bine sa scriu lichea" ca-i cu-
vant romanesc ?
Ba nu, sa pui lichior I raspiinse Pogor, vesel ca a gasit
cuvantul.

Dar cu d-ta ce-i, d-le Caracas ?

Nu stiu cu ce sa inlocuesc pe firma, cuvantul lengerie"..
Foarte usor. Scrie scurt lingerie, cuvant curat romanesc !

Tacticos si politicos apare Hirsch, vechi proprietar al unui

magazin de obiecte de lux si de arta de pe strada Lapusneanu.
Domnule primar, cuvantul magazin- e strain ?
Se 'ntelege, d-le Hirsch. D-ta nu stiff ca-i frantuesc ? !

- Atunci cum sa-1 schimb pe -romaneste? Sa pun magaza-

Nu, scrie-1 si d-ta pe romaneste curat magadzin" ca sa
impaci si Academia Romans. care nu vrea sa renunte la virgula (z
din d cu sedila, virgula).

Si tot asa s'au perindat negustorii, procuthnd fara vrere mo-

mente vesele lui Vasile Pogor, care a schimbat sau romanizat toate
firmele strain.
Aux 4 Saisons" au devenit La patru sezoane"; Chaussons"
Soqoane", Depot de vins", depou de vinuni", Dentist", dintisC,

www.dacoromanica.ro
 VASILE POGOR 103

marchande de mode", marcanda de mods ", confiserie", confi-

terie- , etc. etc., ier acolo uncle nu s'a putut face nici o potriveala
s'a adaogat cate un u scurt, semnul distinctiv al incetatenirii cuvin-
telor strain: cordonieru, salonu, brildantu, cafeu.
. 0 singura firma a lamas multa vreme neschimbata: Sereaucs
aucs hears (Chateaux aux flews) care a dainuit cativa ani in amin-
tirea evolutiilor dialectice provocate de legea maximului si de dro-
niile lui V. Pogor.

Inrudit cu basarabeanul N. Gass° 12) pe care la adus in cercul

Junimii ", acesta la randul sau a fast unul dintre aceia care a luptat
intre basarabeni pentru pastrarea limbii neoase, moldovenesti. Pe
mosia sa din tinutul Balti se gasesc morminte cu inscriptii romariesti.
De dragul lui V. Pogor §i al Junimii",. N. Casso a daruit societatii
tipografia in care s'a imprimat la inceput Convorbirile Literare" 13).
Boerul de elites V. Pogor, a fost iprintre cei dintai jundmisti
care desi cu o aleasa cultures generals, a fost un traditionalist in ce
priveste *Uinta si literatura nationals.

In ce masura a iubit el societatea si mai ales revista ei, aceasta

o dovedeste urmatoarea scrisoare pe care a trimis'o lui Samson Bad-
narescu :
10/XI 87
Iubite Domnule Bodnarescu

Primesc cu cea mai vie placere propunerea Dv., insa nu ca semn de recu-
nogtinta, ci mai bine ca semn de amicie ,si comunitate de idei literare ,ci filosof ice.
Profit Inca de aceasta ocaziune spre a-ti aminti ca ai uitat cu desaviirgire ca
exists un jurnal intithlat Convorbiri Literare'l gi cä, pentru a trai, acest animal
are nevoie de graunfe care mai crest in ogorul tilu. A douazecea aniversara a
fundatiunei Junimii urmeaza a se serba anul acesta cu deosebita pomp&
Pentru ca sa poata veni tofi membrii din Bucurega, s'au fixat vacanfide
Craciunului. Ziva se va face cunoscut prin invitatia traditional& la dispozifiunt
de pe acum ca sa poti veni intre not pe doutt-trei zile S1 sa Fiera incaodata
sanatatea pretuitei noastre Junimi. Raman al d-tale devotat amic
V. POGOR

Copirul terdbil" al Junimii" a fost unul din cei mai mari

animatori ai cercului si a contribuit cu toate draciile sale la inobi-
larea culturei cu care junimistii au inzestrat literatura si arta na.
tionala.

www.dacoromanica.ro
104 FIGURI DIN 414JUNIMEA)

er:f7;- 1,//i/e,Cir(b/C4;6

a<:( CAL04%; (e&

/ 41 Mat .,8(17/4
CA ',44AXIIIAA' A'oct_
tie a /--a-te Cx4-wv-1
'_42v) /1..oW (2t--et Iht _oil

Ig...76,,, 49 frt_
4/e4-1
24-cri "4_ 14-?zz (2-141,
4, -le. at-et-zit d 100-1Z--
e-t.et/74- q,
/266ti_i/ &fAA Gam',
,pL.vei-te-0
(Facsimilul din nartea finals a rava§alui catra Bodnarescu)

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA V. POGOR

1) Vezi , Dictionarul Junimii de I. Negruzzi. din care sunt extrase lit

toate citatele cursive.
2) Idem.
3) Gh. Panu, Amintiri dela Junimea
4) Idem.
5) I. E. Toroutiu. Studii $i Documente..
6) Aceasta farsa mi-a fost narata de catre doctorul Turcanovid din Ro
man, care se bucurase in tirereta de prietenia lui Creanga pe care-1 cunoscus
1a Contimporanul-.
7) Citatele extrase din corespondents sa, in Studii si Documente de 1.
E. Toroutiu.
8) Gh. Pant!: .,Portrete Parlamentare in 1888.
9) Idem.
10) Ana Conta Chernbach: Boabe de margean .
11) Vezi §i Legendele Romanilor de V. A. Ureche (ed. Socec, 19 ;).
12) Aceste fapte mi-au fost comunicate de profesorul REidantarm din Chi
oinau
13) Vezi I. Negruzzu Dictionarul Junimii' .

www.dacoromanica.ro
 t

kr

THEODOR ROSETTI

www.dacoromanica.ro
 THEODOR ROSETTI

Nascut in Jai in 4 Mai 1837, unul din cei cinci fondatori

p anume eel caruia se datore§te numele Junimea, Ca scriitor a
dat la lumina un singur articol: Despre directiunea progresu-
lui nostril-. Ca orator vezi Mwtism. Ac,um in Bucuresti, regu-
land procesele drumului de fey. Apoi (1884) president la Casa..
La 1888 Mantic president al Consiliului de ministrii. Mort
14 Julie 1923.
I. N. (Dictionarul Junitrnii).

Vlastarul unei nobile familii boeresti. Si-a facut studiile in

Franca si Germania, fratele Doamnei Elena §i cumnatul lui Cuza-
Vocla dar n'a cautat sa profite de stransa legatura familiala ce
avea cu Domnitorul pentru profituri personale" cum it necrologheaza
licob Negruzzi in Convorbiri Literare" si de aceea in. timpul Dom-
nitorului 4i -a facut stagiul in magistrature ca toti ceilalti si numai
sub domnia Regelui Carol I a fost avansat ,prezident la Sectia doua
a Curtii de Casatie, la 1884.
A fost unul dintre cei cinci membri fondatori ai societatii lite-
rare Junimea" si in primii ani de aparitie un colaborator al Con-
vorbirilor Literare", in care a scris un studiu Despre directiunea
progresului nostru". Aceasta lucrare l'a distins 1i dupe cum arata
Gh. Panu 1) a determinat pe Lascar Gatargi sari incredinteze
la 1874, departamentul lucrarilor publice, spre a-i da posibilitatea
de a realiza practic, ceea ce sustinea teoretic; dar lucrarea mai este
deoseb.it de interesanta prin aceea ca autorul ei, boer din neam in
neam, propune emanciparea Varanimii din starea de iobagie in care
se afla ceea ce caracterizeaza democratismul sufletesc al adeva-
ratei clase boeresti.
Theodor Rosetti a avut un s5lnatos spirit critic cu deosebire
pentru problemele sociale si economice, ceeace se poate observa

www.dacoromanica.ro
110 FIGURI DIN <<JUNIMEA>>

din studiile sale despre Miscarea socials la nor si Societatea Mo-

derns' apkute in revista junimii-.
La 1888, dupa retragerea lui Ion Bra tianu, a format guvernul
cu Carp, Maiorescu, Marghiloman, Al. ,tirbei §i C. Barozzi, iar
dupa un an a fast aninistrul Justitiei si ad-interim la Instructie in
guvernul prezidat de generalul Manu.
Fire delicate si blajina, a fost un melancolic ss dintr'un anumit
punct de interpretare, sceptic, si aceasta datorita, poste, mediului si
atmosferei create la inceput de schapenhauerianul Maiorescu in
cercul istoricei societati culturale din Iasi.
Divinitatea i-a harazit o viata indelungata, ca si lui Carp,
Maiorescu, Negruzzi, Gane si celorlalti junimisti de rasa.

Desi n'a facut literature propriu zisa, nici *Uinta, a fast su-
fleteste strans legat de Convorbiri Literare" §i Junimea", al caret
nas a fost intrucat d i -a gasit denumirea si a botezat-o.
Ceea-ce se resimte si astki, recetin.du-i arma.toarea Scrisoare"
pe care a adresat-o revistei 2), in Martie 1906, la a patruzecea ani-
versare a aparitiei :

Domnule Director,
Mi-ati facut distinsa onoare a-mi cere cateva randuri pentru
numarul jubiliar al Convorbirilor Literare".
Imprejurarea ca eu am fast acela care am gasit numele socie-
tatii Junimea" din lucrarile careia s'a nascut revista d-tra, v'a ins-
pirat desigur aceasta cerere; vi s'a pang natural ca nasul sa nu lip-
seasca la jubileul nepotului.
Sunt foarte fericit ca am putut avea o particica cat de mica in
miscarea noastra intelectuala, singura in adevar folositoare. Cu cat
viata socials si politica e mai putin satisfa'catoase, cu atat cugetarea,
dezinteresarea depattata de sbuciumarile zilei, amine mai neoesara.
In ea putem atunci gasi ran fear de iamdraciune care ne duprinde la
spectacolul unui prezent sarbad, lipsit de aspiratiuni mai inalte. E
deci o datorie in asemenea momente de restriste a cultiva aceasta
cugetare; prin ea numai putem pregati un viitor mai bun, mentine
vie seanteea idealului, menita a reinvia flacara curatitoare a mias-
melor din prezent.
Desi mi-a ramas dela debutul meu in publicistica atat de
hazliu povestit de amicul I. Negruzzi in numarul jubiliar al Con-

www.dacoromanica.ro
 THEODOR ROSETTI 111

vorbirilor" din 1892, o mare greutate de a manifesta in public sen-

timentele sau cugetarile mele, nu am lipsit totusi nisi cand a urmari
cu cel mai viu interes o miscare, care pentru mine e gajul unui viitor
mai senin.
Va multumesc pentru atentiunea delicata ce ati avut de a va
adresa la mine si urez Convorbirilor Literare" care de atata Limp
tine sus drapelul intelectualitatii, o viata lunga.
Cad mens agitat molem."-
T. Rosetti

Am subliniat intentionat unele ouvinte din aceasta frumoasa

scrisoare; ele dau impresia celebrului vers eminescian :
De cat un vi.s sarbad mai bine nimic
Pesimist apare si T. Rosetti in randurile subliniate, dar el nu
Uncle sa desnadajduiasca, dimpotriva, el spera intr'un viitor mai
senin". $i numai intelectualul cu adevarat patrunde intelesul adanc
ce se degajeaza din frazele ce repetam si in care afirma adev.arul
sfant ca numai in preocuparea intelectuala putem gasi atunci un
leac la amaraciunea care rie cuprinde la spectacolul unui prezent
searbad, lipsit de asperatiuni mai irialte.
Poate de aceea Maiorescu it onoreaza cu epitetul melanco-
licul Teodar Rosetti" 8).
Era amarat Th. Rosetti de starea noastra socials i culturala
dela 1906. Dar starea noastra actuala in ce masura l'ar fi in-
durerat ?
In epoca aforismelor" pe care Maiorescu le-a introdus la
Convorbiri Literare", T. Rosetti a scris acest unic aforism :
Nu suiparam pe amid; nostri deck prin insusirile noastre
cele bune".

Cateva reminiscence anecdotice.

Mai intai una de domeniul politic :
Intre cei unsprezece ministri conservatori cari la 1876 au fost
dati judecatii si anchetati de Comitetul de acuzare" designat de
Adunarea Deputatilor, se afla si Theodor Rosetti alaturea de Carp,
Kretulescu, Boerescu, L. Catargi, Costaforu, Alex. Lahovary, P.-
Mavrogheni, G. Gh. Cantacuzino §i I. M. Florescu.

www.dacoromanica.ro
112 FIGURI DIN (JUNIMEA)

Comitetutl de acuzare" era alcatuit din : A. Stolojan, Em.

Costinescu, M. Missail, D. Gianni §i N. Fleva.
Teodor Rosetti era acuzat cum arata Maiorescu de
ingerinte in alegeri, de violarea Constitutiei" eternul viol in lumea
politica ! de modificarea traseului drumului ferat Ploe§ti-Pre-
deal, de acordarea unor subventiuni nepermise de lege"...
Comitetul de acuzare" a facut o serie de perchezitiuni". Au
fost perchezitionati ,prefectii in primul rand era doara vorba de
violarea Constitutier.
Fu perchezitionat §i junimistul Alex. Donici, prefectul Vas-
luiului, tinutul §i re§edinta politica a lui P. P. Carp.
La aceasta perchezitie s'a gasit §i urmatoarea adresa 4) ::

Domnule prefect.
Sunteti ordonat ca la minut dwpa iprimirea acesteia sa VA luati
tarabuVele §i in interesul serviciului sa veniti cu dansele la gazda la
d. ministru al lucrarilor publice, unde aveti totdeauna o odae care
va a§teapta §i un tacam la dejun §i masa.
Vi se face totodata aspra luare aminte la necuvidnta de a va
duce la cra§ma, in lac de a veni diva datorie la superdorul d-tra care
va saruta dulce.
Ministru secretar de shat la departamentul
Ticalo*iilor publice
T. Rosetti

Farsa glumeata o fi a lui T. Rosetti sau a lui Carp ?

raportorul comitetului de acuzare G. Missail a confiscat documentul,
comentandu-1 intr'un voluminos raport de ancheta (vezi Maiorescu
Istoria Contemporana a Romaniei").

In primii ani dela infiintarea ei, junimea- a inaugurat la Iasi

un ciclu de prelegeri" cari atrageau cea mai selects asistenta.
Intre conferentdari a fost §i T. Rosetti care a anuntat ca va
trata despre Societatea moderns ".
Iata ce ne spune in aceasta privinta I. Negruzzi 5):
«Dets,i era stapan pe materia sa, in moment;ul cand voi sa in-
ceapa §i se inching inaintea numerosului public ce se adunase, o
ameteala 11 apuca §i nu putu zice alta decat Onorat auditoriu! So-
cietatea moderns, societatea moderns..." dup4 care parasd catedra

www.dacoromanica.ro
 THEODOR ROSETTI 113

si se retrase spre marea uimire a publicului. Junimea" intrunita la

Pogor, clupa acest fiasco, era disperata. Pogor era furios si vrea sA-I
bats cu pumnii pe Rosetti, care era foarte linistit».
Aceasta intamplare intr'adevar hazlie" cum o considers
insusi T. Rosetti in scrisoarea de mai sus catre Convorbiri Lite-
rare" a fost multa vreme comentata vesel la Iasi si Bucuresti, iar
conferentiarul s'a ales cu epitetele de mut si mutul Junimii. In reali-
tate conferentiarul, la debutul sau a fost stapanit de emotiune si timid
si modest cum era toata viata a fost victima tracului; mut" n'a ramas
insa, caci tot I. Negruzzi .afirma in acelas capitol CA T. Rosetti vor-
beste atat de mult in public si mai ales in particular, incat ()data
pornit nu stii cum sa-1 mai opresti !"

In cercurile politice de pe vremuri, pe cand era ministru, i s'a

spus Todirita Minciune De ce ?
Ca once legenda, ea nu are explicatii. De aceea aceasta porecla
n'o fi a lui Pogor ? n'a fost legitimata.
Porecla insa i-a ramas, iar poetul Al- Macedonschi a scris
urmatoarea epigrams inchinata lui Lase& Catargi vizand pe...
Conu Todirita Minciuna :

Coane Lascare, de fel

Nevoe n'ai de portofel,
Te stiu ca esti boar de vita
Nu e.sti ca Conu Todirita
Sa porti minciunele in el...
Mult mai pe jos il Iasi, saracu !
La Minister le-aduci cu sacu !...

Personal 1-am vazut o singura data pe Th. Rosetti. La Iasi,

Intr'un moment solemn si istoric : la desvelirea statuiei lui Gaza-
Vora cumnatul sau.
Cand Regele Carol I a rostit cuvintele, in discursul sau istoric:
Primul Rege al Romaniei isi indeplineste o sfanta datorie catre
vechiul domnitor al tarilor surori unite, aducand in fata acestui mo-
nument prinosul de cinste ce se cuvine memoriei lui Cuza Voda" si
a facut semn ca statuia mareata sa fie desvelita, cand panza a cazut,
Th. Rosetti tremurand de o covarsitoare emotiune a inceput sa

www.dacoromanica.ro
114 FIGURI DIN KJUNIMEAS,

planga. Ochii sai inlacramati au umezit ochii Suveranului, ai d-ltu

Grigore Ghyka-Deleni, presedintele comitetului care a inaltat sta-
tuia, ai lui Niau Gane §i a celorlalti din jur..
A fost o clip& duioasa si inaltatoare.

In.timpul ocupatiun.ei Bucurestiului detin faptul dela I. Ne-

gruzzi Theodor Rosetti a trait, la adanci batranete, o clipa tragic-
eroica.
Cand ocupantii i-au cerut sa consimta la rechizitia primului
nostru institut de emisiune a fost guvernator si principal actionar
al Bancii Nationale slab si batran, indurerat de vremurile de be-
jenie pe care le traia, Rosetti a raspuns cu hotarire senina :
"La varsta meal imi puteti birui trupul, dar nu qi con--
oiintar6).
Atitudine identica cu aceea dela 1900 cand in calitate de pre.
sedinte al afctionarilor Bancii Nationale, intruniti in adunare gene-
rals, a combatut proectul de lege al sefultti sau politic si vechiu prie-
ten personal P. P. Carp, proect prin care statul urma sa vanda
unui consortiu strein actiunile primului institut de credit. Th. Ro-
setti a stat atuncia alaturea de Eugen Canada imbratisand punctul
de vedere al acestuia.
Cad a fost un mare roman.
...Cu toate astea, pentruca vremurile sunt deasupra oamenilor,
cum zice marele cronicar, Th. Rosetti a murit ca un uitat.
Dar istoria, care se rosteste intotdeauna obiectiy si just, va
repara aceasta nedreptate si ea va recuncoaste co infadevar :
Cu inteligenta sa limpede, cu cunostintele sale variate
profunde, cu caracterul sau drept si lipsit de pasiuni violente, si cu
patriotismul sau adanc si real, Theodor Rosetti ocupa un loc in-
semnat printre barbatii ce au intemeiat Romania moderns" .

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA TH. ROSETTI

1) Gh. Panu : Aminitiri de ]a Junimea''.

2) In Convorbiri Literare".
3) T. Maiorescu in Critice"
4) Idem in Istoria Contemporana a Romaniei".
5) I. Negruzzi Amintiri".
6) Comunicata mie de I. Negruzzi.
7) I. Negruzzi in Necrologul" publicat in Convorbiri Literare-.

www.dacoromanica.ro
 V. Alecsandri M. Kogainiceanu

Caricaturi de Jiquide<tatil. Colectia isloriografului N. A. BogdanIa§i

www.dacoromanica.ro
 V. ALECSANDRI

In anti tineri pe cand se afla la Paris, bardul dela Mircesh

fund intro zi la stramtoare baneasca din cauza intarzierii cu
tare posta ii aducea banii din tars fu nevoit sa-si ipuna blana
amanet, pentru care recurse la pere Loriot, portarul hotelului in care
locuia.
Dupa catva timp primind mandatul, Alecsandri dadu bacm
portarului un napoleon si-i darui si recipisa amanetului, ca el sa
scoata si sa-si pastreze blana.
Trecu catava vreme, Alecsandri era in tars, iar camera in care
statuse, la Paris, era acum ocupata de academicianul V. A. Ureche
tatal spirdtualului Dr. A. Ureche-lodoform.
Cu acest prilej Vasile A. Ureche cunoscu si el pe mo§ Loriot,
portarul hotelului, care ii povesti afacerea imprumutului, aratandu-i
blana Iui Alecsandri. Bietul mosneag nestiind cum se pastreaza bla-
nurile, blana poetului dela Mircesti era toata mancata de molii.
Vasile A. Ureche 1), care narez za aceasta anecdota, adauga
t a 1-a trimis poetului un ravas in care ii descria toata afacerea.
Drept raspuns Alecsandri, amintindu-si dragostea cu care-I
servise mos Loriot, ii trimise o suta de fraud ca sa-1 scoatA din
paguba ce-i cauzasera afurisitele de molii !.,.

Odata poetul simcindu-se in desa" (adica in criza baneasca)

la Paris, el a rugat pe Eugen Alcaz, aflator in capitala Frantei, sa-i
imprumute cativa napoleoni deli -1 stia econom, dar intotdeauna cu
bani.
Alcaz i-a promis ca-i va da a doua zi pretextand a nu avea
bani la el.
Dar a doua zi poetul venind la Alcaz, gazda ii spune ca.
,domnul a plecat cu noaptea in cap spre Anvers ca sa princla va-
pond pentru America".

www.dacoromanica.ro
120 FIGURI DIN CJUNIMEA*

Alecsandri credea ca e o gluma, dar s'a convins apoi de exac-

titatea faptului: Alcaz, fara a spune cuiva ceva, luase inteadevar
drumul Americei.
Seara, intre colegi p1 prieteni, la cafenea, Alecsandri a po-
vestit faptul pi, fireste, s'a facut haz li s'a ras pe socoteala dispa-
rului Harpagon.
Dar in apropierea mesei in jurul careia stateau Alecsandri pr
compatriotii sai, se afla un englez care, atras de veselia pi exuberanta
tine_rimii, se apropie de prop §i intfo firantuzeasca stricata se interesa
de origina Romaniei. Ii s'au dat informatiile istorice si etnografice,
studentimea noastra fund multumita ca un strain poarta atata interes
taxi
Din conversatia urmata ei. au aflat ca strainul e de origina
americana si ca dupa o calatorie prin Europa el se intoarce acum in
America.
La despartire, americanul s'a pus la clispozitie a indatora pe
oricine dintre comeseni cu un comision, pentru America.
"Un comision in America r se gandi Alecsandri, §i cerand
sa i se aduca plic if hartie el scrise un ravas de reprosuri pi cateva
usoare malitiositati, iar pe plic. scrise foarte citet adresa Mon-
sieur Eugen Alcaz, Amerique", fara alts indicatie, Gras, strada,
numar.
Americanul ceti adresa, si declara ca nu garanteaza de a putea
gasi pe adresant, totusi a luat scrisoarea cerand poetului sa-i descrie
si particularitatea lui Alcaz.
Cu multa vreme in urma Alcaz singur i-a povestit lui Alecsan-
dri ca pe cand facea o calatorie pe Misisipi si se afla pe puntea va-
porului, singur-ssingurel, retras intr'un colt, a observat ca un calator
11 fixeaza mereu examinandu-1 ca pe un individ suspect si ca in cele
din urma l'a abordat intro frantuzeasca aproximativa :
Nu cumva esti d-ta, d-1 Eugen Alcaz ?
Da!
Am o scrisoare pentru d-ta I, pi foarte flegmatic el scoase
din buzunar scrisoarea lui Alecsandri §i o inntana adresantului.
Alecsandri, povestind aceasta anecdota la sedinta ,,Junimii" in seara
cand cetise in extazul tuturor, minunata sa poems Dumbrava Ro-
sie", perseverenta americanului a starnit entusiasmul junimistilor 2).

Insufletit in luptele pi nazuintele for patriotice, Costache Negri

§i V. Alecsandri au fost adevarati frati de cruse. Aceasta frateasca

www.dacoromanica.ro
 V. ALECSANDRI 121

prietenie a avut o inraurire atat de puternfca asupra lui C. Negri

incat §i dansul, care a militat mai mult pe terenul politic, in intelesul
sublim al cuvantului, a inceput sa scrie versuri, sub sugestiunea poe-
tics a bardului dela Mircesti, ceeace a bucurat mult pe Alecsandri.
Intr'un rand, aflandu-se amandoi la Manjina, mosia lui C.
Negri din tinutul Covurlui, cei doi ,prieteni iesira la camp in preum-
blare. Era un frumos apus de scare ce fermecase pe amandoi.
Deodata C. Negri, inspirat de toata frumusetea
propuse lui Alecsandri ca sa scrie amandoi, in colaborare, o poema.
Prea bine! zise Alecsandri. incantat de aceasta propunere.
Dar sa alegem un motiv sau un subject national.
Ce anume? intreba Alecsandri.
Ceva din povestile populare sau din legendele noastre !
zise Negri.
Si inspirati amandoi de aceasta idee intorcandu-se spre casa
pe inoptate, se oprira la legenda populara a Strigoiulud" cum
au si intitulat balada pe care au scris-o amandoi, Alecsandri par-
tea intaia si Negri partea doua.

Fiind cel mai mare cantaret al epocei sale eroice, Alecsan-

dri care a cantat si lunca" sa dubita din conacul parintesc, a fost
numit de Eminescu Rage al Poesiei" iar in literature ii s'a spus-
bardul dela Mircesti.
Afars de Alecsandri nisi un alt poet contimporan cu dansul
n'a fost onorat cu epitetul de bard".
Dar nu toata lumea a inteles rostul acestui cuvant.
De aceea la un banchet dat la Iasi in onoarea poetului, un boer
toastand pentru Alecsandri a inchinat pentru bradur dela Mir-
cesti, dovada de cats confuzie provocase la inceput cuvantul
bard- 3 )

In afara de casa din Iasi care ii poarta numele, casa aflata in

vecinatatea bisericei Sf. Ilie, pe al carui maidan poetul in copilaria
lui, s'a jucat cu tovarasul sau de jocuri Vasile Porojan el a mai
locuit in vechea capitala a Moldovei pe actuala strada V. Conta, in
dosul hotelului Binder.
Aceasta dovada reiesa si din descrierea primei vizite pe care
V .A. Ureche a facut-o poetului si pe care o relateaza in opera sa
Legendele Romane" sub titlul Cum am cunoscut pe Alecsandri".
In anul 1853 V. A. Ureche a publicat in calendarul Buciu-

www.dacoromanica.ro
122 FIGURI DIN <<JUNIMEA>>

mului Roman" ce se tiparea la Iasi, o critics a limbii romanesti inti-

tulata Lin vis". Ca urmare a acestui studiu, D. Gusti, fostul primal
al Iasului, 1-a recomandat bardului dela Mircesti. V. A. Ureche des -
criind emotiunea pe care a resimtit-o in acea zi cand a cunoscut pe
Alecsandri, relateaza urmatoarele :
La ora unu dupa amiaza eram la poarta caselor in care sedea
Alecsandri, in dosul hotelului Binder. Era, cand am intrat, intins
pe o canapea a la ministru, P. P. Carp; rasturnat pe un fotoliu statea
Rolla; pe altul era Dimitrie Ralet, viitorul vornic bisericesc al lui
Grigore Ghica Voda. In picioare Tanga masa de nuc de langa cana-
pea statea Alecu Russo, cel care mai tarziu avea sa se ilustreze prin-
tr'o serie de articole in Romania Literara" a lui Alecsandri, com-
batand ca si mine scancierea limbii prin neologisme, dar cazand si
el in excesul si exagerarea arhaismelor, Eram in fata unui aeropag
literar.
Ma oprii, sfarsit de emotiune, la doi pasi de Tanga usa nestiind
ce sa fac si cum sa incep.
Alecsandrd cat ma vazu intrand, se ridica din tologeala lui si
inainta spre mine, Rolla imita pe Alecsandri. Ralet ramase cu
mana sa mica in favoritii sai negri ca pana corbului, cautand negre-
sit cu indiferenta spre noul venit.
Alecu Russo oprindu-si vorba pe buze vorbea cand am in-
trat ma masura cu ochai intreband pe Alecsandri cine sunt.
Iata Alecule sa boier Dumitrache Ralet, zice Alecsandri,
iata tanarul autor al Visului" care 1 -am cetit deunazi impreuna I

L-au cetit impreuna! Acuma inima nu mai batea ci se dilatase

in piept de nu mai incapea.
Mi-au cetit visul impreuna. Ce onoare !
Apoi apucan.du-mi mana, care sfioasa baldbanea mai mult spre
spete, ma atrase pana la un fotoliu de langa masa, ma facu sa sed,
zicandu-mi :
Bine tinere, ai scris nu numai frumos, dar ai criticat si drept
pe cei- care strica minunata noastra limbs romaneasca.
incepura tus-trei a-mi cita parti din lucrarea mea, pe and
eu, gotta la fata de placere, mi se parea ca mereu crest in corp si
picioare, de nu o sa ma mai incapa nici fotoliul, nici camera".
Acestea se petrecurd inainte de sosirea lui Maiorescu la Iasi,
adica in epoca de diva 1848 si de insufletita pregItine pentru rea-
lizarea celei dintai uniri nationale de la 1859.

www.dacoromanica.ro
 V. ALECSANDRI 12S

ALECSANDRI LA JUNIMEA"

Legatura bardului de la Mircesti cu Junimea" se datoreste

faptului ca acest cerc redacta revista Convorbiri Literare", in care
Alecsandri si-a publicat o insemnata parte a operei sale.
In Amintirile" sale Gh. Panu, care vorbeste in nenumarate
ocaziuni de Alecsandri, consacra un capitol special unei sezatori ju-
nimiste la care a luat parte si autorul lui Penes Curcanur.
Sezatoarea s'a tinut in acea sears, cand Panu 1-a vazut pentru
prima data pe Alecsandri acasa la T. Maiorescu. Erau adunati:
Gheorghe Racovitza, Stefan Vargolici, Miron Pompiliu, P. Paicu,
V. Pogor, Eminescu, Ianov, N. Culianu, I. Negrutzzi, N. Gane
si altii.
Intregul cenaclu era in asteptarea bardului, care intarzia. In-
tro continua asteptare Eminescu incepu sa citeasca o traducere dirt
Lamartine facuta de Stefan Vargolici.

Dupa vre-o zece versuri scrie Panu o migcare se face, un baxbat

scurt de statura. ras, cu mustati groase gi taiete la capat, cu un aier mandru,
foarte mandru, gi cu o cautatura rece, intra in sala. Era Vasile Alecsandri, 11
vedeam pentru prima oars.
Toata lumea se scoala in picioare. Alecsandri se indreapta inspre d. Maio-
rescu caruia ii strange mina, apoi da mina cu d. Negruzzi d. Pogor, iar pe
rest it saluta cu o mica clatinare din cap ,si se aseza pe un fotoliu pe care d.
Maiorescu si d. Negruzzi i-I pun la dispozitie cu grabire.
Va rog, prezenla mea sa nu va intrerupa lectura si ocupatia obtc'-
nuita, zice d. Alecsandri cu glasul sau cunoscut, glas al carui timbru era cam
intunecat, cam ragusit".

5i Panu dupa ce releva o ironie cu care-1 onorase poetul in

prima sears cand l'a vazut la Junimea", descrie in urma ce impre
sie a produs in acea sears poezia Dumbrava Rosie" careia bardul
ii daduse cetire, in manuscris.
In privinta artei cu care citea bardul, Panu relateaza urma-
toarele :

Alecsandri era un admirabil causeur 51 un povestitor fermecator.

Avea o mare suftcienta pentru a susline toate, un spirit fin de observatte
care-1 facea sa intoarca mai toate lucrurile in gluma gi haz. Cu verva si cu spi-
ritul lui ne subjugase".

www.dacoromanica.ro
124 FIGURI DIN clUNIMEA

ALECSANDRI SI STRATEGIA LUI MEHMET AGA

Despre ascoala ce a avut lac la Iasi in ziva de 28 Martie a

anului 1848, Vasile Alecsandri4), a scris Un episod din 1848".
Poetul nareaza o intamplare anecdotica ce a avut loc in muntii
Hangului, unde eroul intamplarii, Vali 6), cu taranii de prin impre-
jurimi, inarmati care cum putura, Weptau sa impiedice un atac in-
dreptat impotriva boerilor.
In ceata inarmata se afla si un vechiu enicer Mehmet-Aga,
care hand parte la Consiliul rasboinic" alcatuit de Tali, formula
acest proect strategic
Boeri dumneavoastra! Sa mergem la pod la Rapcicul, bun
este; ama daca dusmanul trece Bistrita pe aiurea si ne inconjoara
pela spate, noi ne gasim deodata intre foc si apa §i asta rau este !
Sa ne suim pe dealul Doamnei §i acolo sa ne acatann ca momitele
prin copaci, bun este; ama daca dusmanul da fac padurei, noi sun-
tem fripti si asta rau este! Sd stain aici pe loc inchisi in curte pe
varful piscului, bun este; ama la razboi cmul se infierbanta, are sete,
trebue apa la dansul. Aice apa nu-i, cismea nu-i! Aice apa se aduce
cu sacaoa din vale! Ce facem noi daca dusmanul ne tae isvoarele?
C.and a incepe focul, bumba, bumba, bumba, cum stingem setea la
noi? Foc la pusca, foc la pept, foc la gat, asta razz este! Eu cred ea
am nimeri mai bine daca ne-am retrage mai in fundul muntilor, in
schitul Hangului, untie sunt ziduri, unde sunt patru turnuri si unde
apa este. Acolo stam la meterezu impuscam tot in plin, bumba,
bumba, bumba, ha I"
Data acest celebru plan strategic bun este" rau este" a fost
sau nu salvator, e indiferent. Fapt e, cum descrie Alecsandri
ca toata aceasta potera s'a inarmat pe degeaba, s'a alarmat pe de-
geaba si s'a aventurat in lupta pe degeaba, caci larma si zarva ce se
auzia din departare, nu erau altceva decat chiotele surugiilor, poc-
netele armelor si ale harapnicilor si tropotul cailor pe prundis" cari
trageau un cupeu inhamat cu opt postalioni §i inconjurat de un
palc de calareti". Iar in cupeu se afla o duduca care venise in vdzita
la stapanii Hangului...
Asa s'a terminat grozava lupta pentru care Mehmet -Aga Mu-
rise grozavele sale proecte strategice...

www.dacoromanica.ro
 V. ALECSANDRI 125

Alecsandri, olimpicul, si Rege al Poesiei" cum l'a glorificat

Eminescu in Epigonii" a iubit lumina, casi Goethe.
Intrebat candva ce numar are camera sa de hotel, el a raspuns:
Uncle vei zari mai multa lumina, in camera aceea locuesc.
Casi Rostand, a scris si el un Iran ,catre Soare" cu mult
mai inainte de cantul simbolic al lui Chantecler".
...Iar in ziva in care a aflat trista stire despre incetarea din
viata a marelui bard, Aristizza Romanescu, Scumpa Getta" dim
ii zicea Alecsandri marturisesta in aminitirile ei teatrale ca avea
intr'adevar impresia, ca odata cu poetul s'a stins si Soarele... 6).
Alecsandri a iubit teatrul pe care-1 considera ca pe eel mai
bun si direct factor pentru raspandirea culturii. El n'a stiut ce e,..
invidie literara si a incurajat pe toti autorii nostri de piese or:-
ginale.
Cand Grigore Ventura, a obtinut bine-meritatul succes cu epi-
sodul teatral din timpul rasboiului pentru independenta, Curcanii".
Alecsandri 7) care asistase 13 premiers, a exclamat :
Ma bucur pentru autor, pentru teatru si pentru public !

*
Nemultumit de versiunea romaneasca a tragdcei idile amoroase
"Romeo si Juliette" facuta de Dem. Ghica, poetul se gandi la un
moment dat s'o traduca el dar marturisi apoi :
Cine ar putea sa aiba curajul sa se ating5. de Shakespeare?
Eu unu nu! De cele sfinte nu ma ating !... 8).

*
Pela 1890 poetul Vasile Alecsandri function la Paris in cali-
tate de trimis extraordinar si ministru plenipotentiar al tarii".
Simtindu-se bolnav si avand nevoe de liniste sd repaos, poetul
veni la Mircestii sal dragi, in virtutea unui concediu. Cum acest con-
cediu ii expirase fara a se fi insana.tosit pe deplin, bardul ceru o
prelungire de cateva luni, ca sa se poata intoarce la postul sau deplin
restabilit.
Primind cererea, ministrul de externe de atuncea, Al. Laho-
vary ii raspunse oficial cu adresa Nr. 109/4972 din 3/15 Iunie 1890
exprimandu-si regretul pentru boala poetului, dar refuzanclu-i ast-
fel prelungirea concediului :
Starea sanatatii dtra, v'a impedicat de altfel toata iama tre-
cura de a ingadui trebilor legatiunei o atentie neobosita.

www.dacoromanica.ro
126 FIGURI DIN OJUNIMEA>>

Chestiuni comerciale si economice de cea mai inalta dmportanta.

cunt astazi la ordinea zilei intre Franta si Romania"...
De aceea Al. Lahovary tinea cu orice pret ca poetul sa fie
prezent la postul sau, si cu .aceasta considerare, fara a tine seam&
de boala poetului, si fara a fi adus faptul la cunostiinta Regelui
Carol I, el ii scrie in aceaiasi adresa oficiala :
Imi este deci mai mult decat greu ca sa cer pentru dtra, M. S.
Regelui un concediu atat de clung" etc.
Si poetul n'a obtinut permisiunea. De-ar fi stiut insa Regele-
Carol §i Carmen Sylvli 19).
*-
Apropos de nouile regule ortografice stabilite de catra Aca-
demia Romans, o strofa ironica de Alecsandri.
Era pe vremea cand ortografia romaneasca o diriguiau scrii-
torii stria-11mM" cum ii numise Jacob Negruzzi in ale sale Copii
de pe natura ", si ipe cand filologud Hafda_u pornise lupta pentru
purificarea limbii stramosesti de toate inmixtiunele streine.
Desi toti clasicii nostril scriau o limbs curata, totusi unii dintre
inovatori au inteles sa desfigureze graiul scris, schimonosind cele
mai neaose cuvinte autohtone.
In Convorbird Literare", Alecsandri a publicat un Dictionar
Grotesc" 10) a caruti introducetre incepe astfel :

Episodut confuziei limbilor din Turnul Babel este o metafora poetics ce

exprima efectul influentei pedantismului in omenire. In adevar aces influenta
cand nava-leste asupra societatilor incepatoare is adeseori caracterul unei cala-
mitati fatale, clici ea amete§le mintile, denatureaza intelesul cuvintelor, tulbura
cugetele §i intiparegte pe fruntea adeptilor ei o xpresie pretentioasa precum lesui-
tismul da fisionomiilor o aparenta de ipocrizie".

Si poetul insira o seams de monstruozitati limbistice" §i ex-

presii grateqti; ceeace a determinat Junimea- sa inceapa o puternica
actiune pentru purificarea limbii.
Alecsandri citeaza in dictionarul sau Grotesc- o serie de cu-
vinte, intre care gasim: aberaciune", amoare-, redaptor", mor-
bos", resbele, arcluri", eredu- s. a. m. cari au viciat armonia §i
muzicalitatea graiului stramo§esc. Despre cuvantul belete el scrie
textual :

Frumuseta pedantesca! Inchipueasca-§1 fiecare efectul ce ar produce asu-

pra unei dame delicate o strofa ca aceasta :

www.dacoromanica.ro
 1. ALECSANDRI 127

Ah Doamna, esti belei ca roza ce creste

Si fruntea-ri divine treptat se beleste,
Ah, lase -m'ati spune ca sunt fericit
Vazand dulcea -p fata c'astfel s'a belif.
Iata una din cele mai bele flori din estetica pedantilor. Tot acestora suntem
datori ca bele-arte §i ca folk beletristice. Sarmana limba, Sn ce belele ai cazut
cu Trisotinii cari to belesc astfel".
Cu drept cuvant mi-a spus N. Gane in aceasta privinta :
Alecsandri a fost cel dintai care a clesgropat dela vetrele ta-
ranilor limba noastra stramosasca, frumoasa, vioaie, pitoreasca si a
ridicat-o la cinste intro lume care uitase s'o vorbiasca" 11) .

0 amintire ,personals dela moartea marelui bard al Ro-

maniei :
Eram in clasele primare la scoala Savescu, denumita atuncea
Sararie No. 1", in care a invatat si marele Spiru C. Haret, cand
s'a raspandit in tars trista sure despre moartea lui Alecsandri.
Copii mid, nu intelegeam intelesul acelui doliu national.
Directorul scolii, Gheorghe Mustard (care impreuna cu
Haret a frecventat aceasta Lscoala in timpul and era condusa de
marele dascal Toma Savescu) ne-a vorbit de marele bard spu-
nandu-ne ca el este autorul Gintei Latine- pe care noi, invataceii,
o §tiam pe de rost din Cartes de cetire". Cu gandul toti la joaca,
nu prea ne impresiona emotiunea cu care ne vorbia domnu director",
care in cele din urma puse pe unul dintre noi sa recite poezia, drept
omagiu in amintirea poetului.
Dupa aceasta ceremonie cad in felul ei era o ceremonie
pioasa ma sculai din banca, ridicai doua degete si spusei direc-
torului:
Poezia asta e nemtasca. 0 stiu ss acuma pe de rest !"
Profesorul facu ochi mari si apropiindu-se de mine, imi zise :
Nu se poate. mai baete I Asta e poezia marelui nostru
Alecsandri pentru care a fost premiet I
Dar eu nu ma lasai convins, mai ales ca ma stiam in simpatia .

directorului, ca unul care aduceam zilnic, dupe ameaza (pe atuncea se

Linea class si dupe ameaza) pasta scoalei pe care o ridicam dela ofi-
ciul postal dela Palatul Administrativ si pentru care, aveam cinstea
de a suna clopotelul scoalei la ,intrarea si iesirea din class.
Damn' director, poezia e nemtasca. V'o pot spune si acuma
intreaga, pe de rost.

www.dacoromanica.ro
128 FIGURI DIN ACJUNIMEA)!

Hai spune-at zise directorul *i mai nedumerit, suindu-se pe

satedra.
*i in nepasarea totals a dasei, dar in atentiunea incordata a
directorului, am recital poezia nemtasca sustinand in naivitatea mea
copilareasca ca aceasta poezie trebue sa fi fost scrisa de Schiller sau
de Goethe, nume pe care le *tiara din Lesebuch"-ul nemtesc (car-
tea nemteasca de cetire).
Nedumerit, necajit, perplex, bietul director a carui mina
inacrita o vad par'ca si arum cobori de pe catedra, se preumbla
servos dealungul clasei, i§i trase bretelele ca sa se mai strings, cum
avea obiceiul, §i *optea mereu :
Nu se poate, mai baete, nu se poate !
Evident ca nu puteam pricepe atuncea rostul protesta'rei sale.
Deodata insa imi zise (dialogul urma numai intre noi, cei-
lalti copii profitand de acest lucru spre a se distra intre ei):
Si unde ai invatat to poezia asta ?
In pensionul lui Ammelung! am ra'spuns au, ca unul care
invatasem germana in acest pension, un fel de Kindergarten" situat
pe vremuri pe str. Sf. Sava, din Ia*i.
Nu poti sa capeti cartea de pe care am invatat poezia? ma
intreba directorul.
Am raspuns ca n'o mai am. Dar istorisind cele petrecute acasa,
dupa cateva zile am obtinut cartea pe care am dus-o, cu un soi de
copilareasca ,mandrie, la *coala. Era o carte de cetire germana, in
care figurau si cateva poezii ale poetilor no*tri clasici.
Mult mai tarziu am aflat dela insu*i Gh. Mustafa cu care am
pastrat raporturi prietene*ti, ca la un moment dat a crezut *i el ca
,.Ginta Latina" e o traducere §i wirnai dupa ce altii carora li s'a
adresat si cari cuno*teau limba germana, l'au lamurit ca e o trada-
cere, s'a convins ca e o traducere dar o traducere facuta dupa divina
inspiratie a lui Alecsandri, a carui Ginta-Latina" aparuse pt vre-
mea aceea in diferite limbi europene
Si mi-am dat seama ca bunul meu dascal de *coala primara
care urm,area ritmul varsurilor igiarmane pe care ii le redtasem in
class, fusese agitat §i nedumerit gindindu-se poate ca bardul dela
Mirce*ti a... plagiat poezia!
Mandru a fost insa ,.:lirectcrul cand s'a convins de realitatea
faptului *i de cinstirea re s'a facut lui Alecsandri prin aceea ca i s'a
pus poezia intro carte de cetire, germana.

www.dacoromanica.ro
 V. ALECSANDRI 129

Romantismul francez a inregistrat la 1 Martie 1869 pierderea

unuia dintre cei mai geniali representanti ai sai pe Alphonse de
Lamartine, autorul ,,Graziellei ", al ,;Meditqiilor Poetice" si al ata-
tor opere valoroase intru care si 'celdbra poems Lacur.
Opera lui literary este bine cunoscuta si la noi, multe din prea
frumoasele sale inspiratii fiind traduse in limba romans de V. Pogor,
P. V. Grigoriu-Budusca, I. Gr. Perieteanu si altii.
Ceeace e cu deosebire interesant a aminti, e faptul, ca cla-
sicul poet francez a fost un mare aparator al libertatii popoarelor,
in anul istcric 1848 si in dosebi un prieten leal al Romaniei.
La moartea lui Lamartine, Con,vorbirile Literare- 12) au publi_
cat un necrolog scris si semnat de Vasile Alecsandri. Bardul dela
Mircesti care, casi Lamartine, a avut misivmi diplomatice si care 1'a
cunoscut personal pe genialul poet francez, aducandu-i ultimul oma-
giu. noteaza :
Cat pentru noi, Romanii, e bine sa ne aducem aminte de in-
curajarile ce ne -a dat Lamartine in anul 1848, cand el Linea ochii
lumii intregi tintiti asupra lui si adresa cuvinte mangaetoare natiilor
ce aspirau la libertate".
Mai tarziu Alecsandri, trimis ca agent extraordinar''al tarii noa-
stre in Franta, a avut prilajul sa-1 cunoasca personal pe Lamartine,
cad in necrologul amintit, el continua :
In istoria misiilor male politice din anul 1859 gasesc urma-
toarea notita scr,isa dupa o vizia ce facusem lui Lamartine; aceasa
notita e de natura a interesa publicul roman si este timpul de a
o scoate la lumina".
In notita ce urmeaza, Alecsandri face un scurt dar impresio-
nant portret al lui Lamartine, cum am spus, unul dintre marii repre-
zentacnti ai scoalei romantice franceze. Iata cum ni-1 prezinta bardul
dela Mircesti.
Domnul Lamartine ,dulcele poet al inimilor tinere, eroul
poetic al revolutiei din 1848, deli ajuns acum in varsta inaintata,
totusi inca poarta pe frunte aureola geniului. Convorbirea sa armo-
nioasa si fermecatoare rapeste auzul si sufletul. Simtirile inalte, ideile
sublime, reflectiile filosofice, sunt exprimate de el in forma cea mai
corecta, in stilul cel mai nobil si cu o abundenta care minuneaza pe
ascultator.
Eloquenta sa naturals incanta chiar in vorbirile zilnice ale
vietii private, iar in imprejurarile cele mari ale vietii politice ea devine

9
www.dacoromanica.ro
130 FIGURI DIN <<JUNIMEA)

o putere care poate sa opreasoa omenirea pe malul prapastiilor, sau

sa o impinga in fundul for ".
Asa it portreteaza Alecsandri, la prima intalnire, intro vizita
care a tinut aproape o ora, el .avand impresia ca azista la un concert
melodios.
La plecare, Lamartine i-a spus poetului nostru :
Domnul meu, desteptarea unei natii e cel mai sublim spec-
tacol ce omenirea poate sa arate creatorului; insa cand o natie are
norocul de a atrage asupra-i ochii'Providentei, ea trebue sa se men-
tie la inaltimea rolului ce este chemata a avea in lume.
Eu fac sincere urari pentru prosperitatea si taarirea Romani-
lor, cad mi-a placut totdeauna a vedea pe urmasii popoarelor mari
pasind falnic pe urmele glorioase ale stramosilor",
Urarile facute Romaniei de catre Lamartine s'au indeplinit,
tan marinduAse in hotarele ei istorice si fireSti ; deaceea putera
nadajdui ca Romania va prospera mereu, cum ne-a dorit marelz.
poet al Frantei.

ALECSANDRI IN INTIMITATE, LA MIRCESTI

In timpul din urma clasicul Alecsandri a fost adus din nou in

actualitate prin valoroasele esseuri scrise de criticul H. Sanielevici
si de poetul I. Pillat.
Rata de acest interes am socotit util sa cunosc reminiscent
modul cum isi petrecea poetul viata cand se refugia in conacul seu
dela Mircesti.
Prin amabilitatea profesorului iesan P. Culianu, care a
mostenit dela parintele sau Papa Culianu, fostul rector al Univer-
sitatii din Iasi, nu numai stiintele matematice, dar si toata delica-
teta si fina-i senzibilitate, am putut face cunostinta in casa acestef
nobile si culte famulii, cu o batrana menajera, Elena Onciu, care in
anii tineri a fost in serviciul lui Vasile Alecsandri, adusa de el la
1VIircesti de pe mosia Miclauseni.
Elena Onciu este o batranica simpatica, o septagenara, cu
pronuntate urme de frumuseta, vioaie, nee& cu ochi luminosi sI
iscoditori. Toata faptura ei are ceva monahal, caci prin vorba ei
sfatoasa si chiar prin portul ei in haine de ciac, ar putea fi luata
dreyt o maicuta traita prin chiliile manastirilor din Moldova. De

www.dacoromanica.ro
 V. ALECSANDR1 131

aproape. patru decenii este menajera in familia Culianu, asa cum

mai inainte, in tinereta, fusese in casa bardului dela Mirce§ti ,care
intentiona s'o infieze, cum marturise§te ea cand evoca pe Va;ile
Alecsandri.
Nu odata a istorisit ea in casa Culienilor episoade interesante
despre modul cum i§i petrecea viata marele bard, in conacul sau dela
Mirce§ti ceeaoe a determinat pe profesorul P. Culianu sa-mi
procure prilejul s'o ascult §i eu §i sa notez in cele ce urmeaza cateva
din aceste reaniniscente despre Alecsandri in intimitate la Mirce§ti..

« 4
«Am stat in tinereta mea multi ani la Mirce§ti si am cu-
noscut astfel viata casnica pe care a dus-o Alecsandri in conacul
sau. Veniau acolo, iarna §i vara, boieri de neam mare, and it §tiau
pe Alicsandri" acasa. Musafirii nu mai conteneau. Llnii plecau, altii
veneau, si se intindeau mese §i ospaturi blgate §i vesele, cum nu se
mai pomenesc in zilele noastre. Asa imi aduc aminte de boerii cei
mari cari veniau pela Mircesti: Niculai Pisoschi, care era sotnic
§i pe care Alecsandri it iubea ca pe un frate. Apoi Catargi dela
Muncel, Lupu Bogdan dela Gadinti, Sturdza dela Miclau§eni, toti
cu cucoanele lor. Apoi,Smarandita Docan, Sturdza -. cheianu, Bog-
dfineftii, cei trei frati: Lupu care tinea pe Marioara, fata Doca-
nului, Gheorghe care a luat pe fata lui Alecsandri §i Leon dela Do-
breni care a tinut pe duduca Lucica, fata lui Mihalache Kogalni-
ceanu.
Mai veneau Rosetegii, Cantacuzine.stii, GhiculeVii toti cu
cucoanele §i duducile lor».
In§irand acest pomelnic al marilor boeri, din Moldova, ba-
trana radia de bucurie. Parea ca retraie§te frumoasele vremuri de
odinioara.

«Mare bucurie avea tatuca Vasile a§a-i spuneam eu lui

Alecsandri cand venea sa-1 viziteze Elena lui Cuza Voda dela
Ruginoasa. In ziva aceea era sfanta sarbatoare la Mircesti. Alec-
sandri se imbraca in tinuta mare, ordona sa se puie caii la careta.
§i e§ia intru intampinarea ei.
Elena Doamna venia in careta ei dela Ruginoasa, insotit'a de
cei doi copila§i lai ei... Parc'o vad cum cobora din trasura tinand
copiii de mans §i cum Alecsandri o conducea respectuos in salon.
Ea lua masa la not ramanand pada pe inserate, apoi se inturna la

www.dacoromanica.ro
132 FIGURI DIN <KJ UNIMEA>>

Ruginoasa ca nu era departe de Mircesti condusa fiind de

Alecsandri, care o primea ca pe o adevarata socie de Domnitor.
In zilele cand venea Ia Mircesti. Alecsandri nu mai primia
pe nimeni, afara de colonelul Pisoschi. Uneori, cand vremea era
frumoasa, Doamna Elena cu copilasii ei, insoVta de Alecsandri,
coborau in lunca si admirau nuferii din balta apropiata...».

«De sarbatorile Craciunului si pang dupa Boboteaza, Alec-

sandri venea si raimanea la Mircesti; ii placea sa faca sarbatorile
in sat, sa stea de vorbai cu satenii si sa se ocupe de nevoile for
ajutorandu,-i ,pe cat putea.
De Sf. Vasile, camarasita avea o ferestruica de unde impar-
tea daruri uratorilor. Cucoana Paulina si Alecsandri impartiau dea-
semenea daruri de anul nou, primind siruri-siruri de oameni cari
veneau la curte sa li fad urare. Vor mai fi fiind si acum prin Mir-
cesti batrani ca mine care sa-si aduca aminte de obiceiurile vechi
de atuncea, si care nu se mai intalnesc prin zilele noastre...».

«De sfintele sarbatori ale Pastelor se facea mare oranduiala

la curte. Chelirul Gheorghe Buciung pregatea de toate, iar mama
Safta, care-si avea odaia ei, facea cozonaci si pane buns, cum nu
se mai afla astazi! Boierii trimiteau cozonaci si pane oamenilor din
sat, gospodarilor fruntasi !
In noaptea Invierei toata lumea era dusa la biserica. La intoar-
cere, masa mare la curte. Alecsandri si coana Paulina aprindeau
cele doua candelabre marl din salon ,care luminau toata ograda,
iar a doua zi, la masa, oiocneau oug rosii cu lumea din sat».
Descriind acest tablou, pare ca rememorizeaza Pastele" lui
Alecsandri.

De Pasti in satul vesel cgsutele 'nglbite,

Lucesc sub a for malduri de trestii aurite,
Pe care cocostarcii, infipti intr'un picior,
Dau gatul peste aripi tocand din ciocal lor.

Un scranciob mai la vale pe langg ei adung

Flacgi si fete mandre ce rid cu voie bung :
.0 sunef de vioare, de cobze si de nai
Se infoarce Nora ling, calcand pe verde plai.

www.dacoromanica.ro
 V. ALECSANDRI 133

Batrani cu fete stinse, Romani cu fete dalbe

Romance cu ochi negri 7i cu gtergare albe
Pe iarba rasarita lac praznic la un loc
tar pe 'mprejur copiii se pried la lupta 'n joc.
Si scranciobul se 'nfoarce purtand in leganare
Perechi imbrafigate cu dulce infocare,
Ochiri scanteietoare gi gingage zimbiri
Ce viu respind in aer electrice luciri...

«Vara, in zile frumoase cu soare cald, cand avea mai multi

.claspeti la masa, Alecsandri ii invita dupd dejun, sa viziteze lunca.
Musafirii ramaneau acolo .0115 seara tarziu sub lumina lunei, tar
-pc unde era mai intuneric se atarnau lampioane de toate culorile
care luminau toata lunca, Alecsandri era foarte vesel cind petre-
-cea cu musafirii.
De se intampla ca era zi de sarbatoare, -veniau §i Baal; pi
letele din sat, can petreceau laolalta cu boerii.
Intfo noapte, invitatii preumblandu-se prin hula Alecsandri
-auzi un strigat care venea de departe, dela ratesul La Doi Lei".
Se auzea strigand tare: Sariti, hotii!". Alecsandri insotit de cativa
trajeri o lua calare spre rate§ facand zarva mare.
De fried, hotii au disparut, tar Alecsandri asigurandu-se de
liniqte, se intoarse cu stralerii care cantau din goarna de credeai Cal
-vine vre-o potera!
Musafirii ii primira cu bucurie si continuara petrecerea in lunca
-Tana noaptea tarziu».
Cit de draga i-a fost aceasta lunca astazi pustiita si uitata
ne-a spns'o cloata poetul in pastelul sau Lunca din Mirce§ti"
Te care it incheie cu aceste strofe :
Luna, lunca, draga lima! rai frumos al tariff mete,
Mandra 'n soare, duke 'n umbra, tainica la foc de stele!
Ca gradinile Armidei ai un fermec.rapitor
$1 Sireful fe incinge cu-al situ brat desmierdator.
Umbra to racoritoare, adormincla, parfumata,
Sta aproape de lumina, prin poene tupilate.
Ca o nimfa panditoare de sub arbori inflorift,
Ea la sanul ei atrage calatorii frriciti.
Si-i incanta, imbata, chi aduce la uitare
Prin o magica placere de parf urn gi de cantare.
Caci in tine, lunca draga, tot ce are suf let, grai,
Tot goptegte de iubire in frc moasa tv.r.a Mai !

www.dacoromanica.ro
134 FIGURI DIN <<JUNIMEA)

«Mare petrecanie era la Mircesti cand se spala graul-

Acest obicei de pe vremuri nu s'a mai pastrat in zilele noastre-
Dupa ce se triera graul, el se strangea in saci, anume pentru curte.
Inainte de a fi dus la moara, oamenii duceau graul la spalat. EL
zarau sacii la malul Siretului prin locurile pe unde veneau boerii Si.
se scalde. Oamenii spalau graul, it intindeau apoi sa se usuce, in
timp ce Alecsandri cu musafirii sai se scaldzu in Siret si faceau haz,
lucru mare. Ei se scaldau, inotau si radeau ramanand in apa pan4
ce graul se usca bine de tot la ar§ita soarelui, dupa care in alti_
sad si mai curati era carat din noua la curte», zise batrana sub-
farmecul acestor amintiri.
*
Si mai mare alai era la curtea din Mircesti in zilele cand sa-
facea recrutarea. Ofiterii cu recrutarea erau gazduiti la Mircesti
si chiar la curte se facea recrutarea. Flacaii in par veneau la re-
crutare si inainte de a trage sortii, Alecsandri se ducea in mijlocul
for Si ii vorbea de datorita ostaE;easca, de dragostea de neam, de tara
de Rege si de pamantul stramot§esc.
Flacaii ca si batranii din sat, nevestele §i surorile, it ascultau
cu sfintenie; apoi baetanii Eintrau la recrutare cu fetele voioase,.
chiuind de bucurie dupa ce trageau sortii.
Alecsandri Linea mult sa stee in mijlocul recrutilor §i sa-i in-
demne sa-si iubeasca tara.
Dupa ce se ispravea recrutarea, din indemnul lui Alecsandri,
flacaii incingeau o hors de rupeau pamantul strigand si chiotand
de bucurie».

Continuand a evoca Mirce§til la Alecsandri, Elena Oncitt_

descrie casa dela Mircesti, cu toata gospodaria ei.
Ea isi aduce aminte de salonul cel mare cu cele cloud cande-
labre care sz aprindeau la ziffe marl ,de o odaie turceasca in caret-
poetul isi facea siesta, de o odaie in care se afla o masa de biliard,
§i de biroul la care Alecsandri medita si 'n care a scris cea mai
mare parte a operei sale. Imi mai spuse hatraana ca uneori poetut-
se inchidea zile intregi lucrand la birou qi nu primia pe nimeni pard_
nu ispravea, dupa care uneori pleca la Iasi sau la Bucuresti sa se
repauzeze. Adesea canta din (NO.
Poate de aceea, cu drept cuvant Academia Romans tine ca,
Mausoleul §i conacul dela Mircesti sa ramaie un monument istoric--
o Meca culturala a poporului Roman.

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA V. ALECSANDRI

1) V. A. Ureche in revista Viata" a lui Al. Vlahuta si Dr. A. Ureche

11894) si apoi in Legendele Romane".
2) Comimicata mie de I. N. Roman, care define anecdota dela Vasi le
IGheorghian, fost ministru, si rprefectul judeaului Iasi si publicata de mine in
.,Adevarul", intr'o convorbire cu Roman,.
3) C. Bacalbasa in Bucurestii de alts data".
4) Episodul a fost publicat in Convorbiri Literare" No. 4 din Aprilie
1869.
5) Vali, numele lui V. Alecsandri, combinat din V si Ali.
6) Aristizza Romanescu: 30 ani de teatru".
7) C. Bacalbasa in Bucurestii de alts data".
8) Aristizza Romanescu, op. citat.
9) C. Baca lbasa, op. citat.
10) In Convorbiri Literare" anul al treilea, 1869/70.
11) Convorbirea cu N. Gane am publicat-o 'n Flacara" No. 3, anul Intai.
12) In Convorbiri Literare" Anul III, No. 2, 1869.

www.dacoromanica.ro
 M. EM1NESCU
aPost mortem laureatusA tablott de pictorul Octav Banal

www.dacoromanica.ro
 M. EMINESCU

Caragiale povesteste In Nirvana" sa ca locuind in vecina-

latea unui actor, director de teatru, care pribegea vara prin provin-
'cie, acesta i-a relatat ca in trupa lui are un baiat care cete§te mtult,
este foarte invatat, §tie nemte§te, §i are mare talent: face poezii I
Actorul ii mai istmlisi lui Caragiale ca-1 gasise pe acest baiat la un
hotel din Giurgiu, -uncle slujia in curte §i la grajd, culcat in fan si
cetind in gura mare pe Schiller.
Curiositatea lui Caragiale crescu §i mai mult cand vecinul sau,
actorul, ii mai povesti ca tanarul poet, care avea o biblioteca ticsita
in geamantanul sau, era foarte bland, de treaba, nu avea nici un
viciu. Era strain, de departe, zicea el, dar nu vroia sa spuna de
-uncle"...
Si cand it vazu, Caragiale noteaza :
Era o frumusetal... 0 figura clasica incadrata de niste plete
-mari, negre; o frunte inalta ssi senina, niste ochi mari la aceste
ferestre ale sufletului se vede ca cineva este inlauntru; un zambet
bland si adanc melancolic. Avea .aerul unui sfant tanar coborit din -
tr'o veche icoana, un copil predestinat durerii, pe chipul caruia se
vedea scrisul unor chinuri viitoare".
Daca un intelectual german ar ceti acest portret al lui Cara-
giale, el ar exclaana, in recunoas,tere :
Tanarul Goethe !
Da, exact, portretul tanarului Goethe, care in splendidele nopti
de Mai ratacea singur pe ulitele micului orasel Wetzlar, in cautarea
unui suflet omenesc, indragostit nebun de frumoasa Lotte, gingasa
fetita a pensionarului Buff si logodnica lui Johann Cristian Kestner.
Dar cine era insa frumosul, visatorul §i solitarul june din graj-
,clul hotelului din Giurgiu? Era oare Goethe ?
Nu dear era un Goethe al filosofiei §i poeziei romane...
Era Mihail Eminescu !
Despre genialul poet cateva reminiscence.

www.dacoromanica.ro
140 tIGLRI DIN tJUNIMrAX.

EMINESCU IN DIVANUL DOMNESC"

Pe vremea cand studentii romani infiintasera la Viena societa--

tea Romania Jima", studentii romani din Bucovina mitand exempluk_
colegilor lor, au injghebat si ei, la Cernauti, un cerc studentesc pentru_
,ezatori culturale si nationale, pe care l'au botezat Divan", orga-
nizandu-1 dupd acest istoric prototip intro Obsteasca Adunare"..
Studentul Parafil Dan a Lost proclamat Doran" (presedinte)
si numit Dan-Vocla". Studentul teolog 0. Turcan a Post numit Mi
tropolit". Deasemenea s'au' ales 12 boeri veliti (comitetul) iar celor-
lalti membrii can alcatuiau sub-protipendada, li s'au conferit alte-
diferite titluri boeresti.
edintele acestui Divan" se tineau numai in vechea limbs a
cronicarilor. Studentul-canclidat carsolicita sa fie admis in Divan
era supus unui examen in ale stiintelor duhovnicesti (teologie), iu-
mesti (social-culturale), ostasesti si ,pangaresti (administrative) dupti_,
care primea titlul si intaritura Domneasca.
Aceasta intaritura domneasca cuprindea in textele ei si urma--
toarea blasfemie :

...iar de-ar fi sa fie §i cartea noastra sa n'o cinste§ti, §i in seams sa nu o.

tii, §i ras ;i batjocora de ea sa faci, atunci sä fi proclet §i anafterna §i afurisit
de 335 sfinfi parinti din Nichea, buricul iadului inghite -fe §i sefea Gheenci
munceasca-te qi focal dragostei arza-te §i vinul in ofet §i berea in apa sit* fi se
prefaca" 1).

Eminescu dus in acest divan de catre colegul de studiu si

bunul sau prdeten Th. V. ,tefanelli, Post membru al Academiei Ro-
mane, a Minas incantat de aceste petreceri intelectudle ale stucren--
timii, fiind uns si el boer velit in ceasta ,.0b§teasca Adunare" si
contribuind si el la aceste reuniuni culturale care urmareau cunoaste-
rea trecutului nostru istoric.

EMINESCU CONTRABANDIST"

Nu tresariti v5. rog ! Da, Eminescu contrabandist", caci alt-

epitet nu se poate da unui om care trece niste lucruri peste granita,
Tara formnlitate vamala §i impotriva masurilor administratve, sau al
dispozitiilor regulamentare.
Era in anul istoric pentru Bucovina 1875, cand a avut loc-
tristul centenar al rapirei acestei vesele gradini" si incorporarea eP

www.dacoromanica.ro
 M. EMINESCU 141

in defuncta monarhie habsburgica ; anul 1875 cand s'a serbat si

inaugurea Universitatii cernautene.
Eminescu, care locuia atuncea la Iasi, a tinut sa participe si el
la aceste festivitati. Lua cu sine o lads mare, incarcata cu haine pE.na
in varf, si descinse drept la bunul sau prieten din tinerete Th. V.
Stefanelli pa atuncea magistrat in capitala Bucovinei.
Vazand ladoiul adus de poet, 5tefanelli privi nedumerit
ceeace a facut pe Eminescu sa inceapa imediat despachetarea. Si
dupa ce scoase randul de haine si altele de ale imbracamintei, el in-
cepu sa is din lads numeroase exemplare din brosura istorica si natio-
nals intitulata Rapirea Bucovinei ", adusa spre a fi imprastiata la
festivalul centenarului de trista memorie, precum si o sumedenie de
carti vechi romanesti: ceasloave, psaltiri, evanghelii, cu care aco-
perise numeroasele brosuri, trecute asa... prin contrabands 2).

CONFLICTUL AL. LAHOVARY-EMINESCLI

Interventia lui Lascar Catargiu

Un sir de ani Mihai Eminescu a muncit cotidian la Timpurs

avand intre colegii sai de redactie pe prietenul sau din anii studen-
tiei la Viena, I. Siavici §i apoi pz I. L. Caragiale §i Ronetti Roman.
Poetul venise la Timpul" cu rutina gazetareasca dela Ca-
riernl din Iasi- si muncea munca istovitoare, platit cu un salariu de-
rizoriu.
Dela 1877-1883 geniul lui Eminescu a scaparat feeric in
coloanele Timpulur, articole politice si culturale consacrate pro-
blemelor curente, articole isvorite dintr'o adanca cunoastere a
chestiunilor tratate si expuse intro admirabila forma literara, logics
.si intotdeauna perfect documentate. Aceste articole dintre care
wide reunite in volum poarta geniul personalitatii sale, geniul
nesesizat de contemporanii sai,

0 reminiscenta interesanta despre activitatea ziaristica a lui

Eminescu in redactia ziarului conservator asa cum mi-a narat-o, la
Iasi, la Palatul Justitiei, juristul si junimistul P. Missir :
Era in ajunul razboiului pentru independents. Partidul conser-
vator intreg era sub sefia lui Lascar Catargi, caci junimistii nu-si
accentuasera inca activitatea ca grup aparte in viata 'politica.
Ion Bratianu, §eful partidului liberal, chemat la cirma tarii,

www.dacoromanica.ro
142 claret DIN crUNIMEA>>

clupa retragerea conservatorilor, se pronuntase hotarit pentru inter

ventia Romaniei in razboiul Ruso-Turc in care s'a castigat Nea-
tarnarea, si aceasta impotriva opiniunei partidului conservator, pe
care vechii socialisti ai lui Ion Nadejde it acuzau de rusofilie, si
chiar impotriva punctului de vedere sustinut de Ion Ghica §i D.
Sturdza. cari la inceput inclinara pentru neutralitate.
Lascar Catargi, fixandu-si atitudinea ratificata de intregul sau
stat major politic, a facut sa apara un comunicat in Timpul" prin
care tara era vestita ca ,partidul conservator nu impartaseste hota-
rarea luata de Ion Bratianu. Comunicatul redactat de Alex. Laho-
vary a aparut in Timpul", oficiostil partidului.
Aceasta s'a intamplat in primele luni dela intrarea lui Emi-
nescu in redactia ziarului conservator.
Framantarile pe aceasta chestiune erau destul de marl, fireste.
Era pentru prima oars cand Principatele-Unite trageau armele in
comun, sub Domnitorul Carol I.

In aceste imprejurari, Eminescu abia venit la Timpul", cu

educat:a si cultura sa occidentals si cu convingerea ferma asupra
idealurilor expansive ale Rusiei, neinitiat Inca in tainele politicei de
partid, scrise un articol impotriva Rusiei ceace nu cadra cu con-
tinutul comunicatului partidului, aparut mai inainte in Timpul".
Eminescu cita in ,articolul sau caruia i-am spune astazi, ga-
zetareste vorbind cronica externs" pasagii din opera istoricului
rus Danilevscki: Rusia si Europa" spre a demonstra ca idealul isto-
ric al Rusnor e sa cucereasca Orientul" si peninsula Balcanica,
anexand Turcia.
Cetind in Timpul" articolul acesta nesemnat, Alex. Lahovary
ramase perplex, cad ideile poetului contraziceau in totul textul co-
municatului partidului. El veni la redactie, se interesa, si afla ca
autorul acelui articol era tana.rul redactor Eminescu.
A urmat o sedinta a comitetului partidului prezidata de Lascar
Catargi.
Alex. Lahovary, tacticos si impunator cum era, puse chestiu-
nea deadreptul. Aratandu-se foarte nemultumit de contradictia pro-
dusa prin articolul ...incriminat, intro chestiune atat de mare, in care
partidul se pronuntase definitiv, ceru pedepsirea sau concedierea
lui Eminescu.
Evident, sub aceasta forma prezentata, chestiunea paru foarte
delicata, iar unora chiar foarte grava... ySi atuncea, Lascar Catargi,

www.dacoromanica.ro
 M. EMINESCU 143

cu viziunea limpede a faptelor si cu intuitia bunulud simt al vechiului

boer moldovan, interveni blajin si sfatos :
Domnule Lahovary, sa nu facem din tintar armasar ...Ta-
narul Eminescu a avut o parere §i a scris-o ca s'o aduca la cuno-
stiinta publicului. El a aratat planurile rusesti si pentru asta sa nu-i
taem capul !"
Alex. Lahovary facu ochii mari si-1 fixa nedumerit pe sef, care
urma tot asa de linistit :
Si ca sa-i arati greseala tactics, stii ce sa-i faci Pune si
d-ta, mana pe condei sd scrie, arkandu-ti p'arerea, d-le Lahovary, pe
care ,stiff ca o impartasim cu totii I"...
Si lucrurile s'au lamurit si linistit.

Alte motive au determinat insa pe genialul poet sa abando-

neze mai tarziu redactia Timpului".
In scrisoarea pe care a adresat-o lui Lascar Catargi la 16 Fe-
bruarie 1883, Eminescu prezentandu-si dimisiunea, scrie :
Am fost pururea nenumarate coloane din sapte ani ad
,,TimpuluC o dovedesc in contra acelor scriitori care cred a se
putea idispensa si de talent si de cunostiinte si de idei, numai daca
vor vorbi inteun mod incalificabil de persoana Regelui, pans in mo-
mentul cand mana monarhului semneaza cu dispret vre-un
decret de decorare sau de numire in. functiune. E lesne de inteles
ca nu pot primi solidaritatea cu aseznenea pene, oricat de mare ar
fi indealtmintrelea credinta mea in principiile_ conservatoare".
Acest pasaj poate fi citat si astazi ca o mare si inteleapta
pilda.

MELANCOLIA LLII EMINESCU

Admiratorii genialului poet, §i mai cu seams prietienii sai in-.

timi, insistau adeseori ca Eminescu sä continue a scrie, a scrie mereu
pentru a imbogati cu opere nemuritoare gandirea si poezia roma-
neasca, cu toate ca stiau cu to0i ca o buns parte a meditatiunilor
sale erau absorbite de adanca sa melancolie.
In aceasti privinta insusi Eminescu se destainueste in scrisoa-
rea pe care o trimete din Iasi, la 1877, bunului sau prieten Ion Sla-
vici. Intre alte el scrie :

www.dacoromanica.ro
144 FICURI DIN KJUNIMEA>>

Recunosc Ca sunt un ticalos de frunte pentruca nu scriu. Dar to §ti

ca am fost totdeauna un caracter melancolic si dam avut niciodata destul curaj de
viata, prin urmare tot ce gandesc sau fac, e azi mai ticait decat inainte. N'ain
inima in mine nici cat e intro mamaliga, nu gandesc nici la tine, nici la lume,
nici la mine insu-mi. Singura deosebire e ca am devenit susceptibil, ca orice
atac, cel mai nevinovat, ma iriteaza incat am o adevarata Bersekerwurth" (furie)
ca s'au inmultit camenii cu care nu mai vorbesc nici un cuvant si ca am sa
ajung sa nu mai vorbesc chiar cu nimeni, nici cu mine insu-mi. Nu-i vorba, s'a
suparat vacarul pe sat si satul habar dare! Dar data e asa, se vede ca nu poate
fi altfel" 3).

intr'o zi, in cercul intim al prietenilor sal. din Iasi. fats fiind
profesorul §i colaboratorul Convorbirilor Literare" I. P. Florentin,
Eminescu §i-a exprimat dorinva de a fi inmormantat in... Oceanul
inghetat.
Ca sa tamale nernuritor Li rece" 4).

Despre melancolia §i suferintele poetului ne vorbe§te §i Vla-

huta in scrisoarea pe care a trimis-o lui Maiorescu la 1884 5 ) :
Am vazut pe Eminescu si am stat cu el o zi. Mi-a fost cu neputinta sa-1
induplec a veni cu mine la tars. La ce, zicea el, sa mai porti prin lume un om
mort! Doarme putin, vorbeste putin sunt zile in care uita sa manance. Si cu
toate acestea se ingra5a asta it amare§te mult. Grozav II turbura ii demo-
ralizeaza lipsa de ocupatie hranitoare. El o spune adesea. De aici, poate, in
mare parte vadita umilinta, shale copilareasca din vorba si miscarile lui. E
miscator pana la lacrimi cand vezi la ce e redusa viata lui. Toata existenta i se
inchee intro dinamica foarte restransa t inceata cat ii trebuie cuiva ca sa nu
fie mort. Citeste tare putin, caci '11 oboseste. Nu scrie nimica. S'a incercat mi-a
spus el dar i-a fost cu neputinta.. L'ar trage unma la un post de revizor.
Sunt grozav de demoralizat, mi-a spus de nenumarate ori, cat am
stat cu el at vrea sa adorm si sa nu ma mai destept. Cum nu poate omul sa
moara cand vrea !".

EMINESCLI SI GENERATIILE TINERE

Deosebiri de vederi, nepotrivire in aspiratii §i ravniri, indi-
sau sociale, au existat, se pare, intotdeauna intre diferitele
generatii, nici °data insa atat de fundamental §i de prapdstios
divizate ca intre generatiile post-belice de azi.
Generatia ritmului nou nici nu ingaduie vre-o apropiere de
creatoarele generatii predecesoare *i pare ca voeste sä distruga orice
continuitate, s'o rupa adica definitiv cu trecutul dace, istoricWe
vorbind, a§a oeva ar fi cu putinta I

www.dacoromanica.ro
 M. EMINESCU 145

Istoria ne invata ca societatea umana a progresat mereu, din

,generatii in generatii, tocmai prin aceasta continuitate, in mersul
.evolutiei firesti.
La noi, de pilda ,generatia dela 1821 a dat pe cea dela 1848,
-aceasta pe cea dela 1859 si.tot asa o generatie a format pe alta, in
rnersui istoric a1 progresului si al civilizatiei. Caci trecutul insamna
experienta si experienta e folositoare si. invata.
Mare le Eminescu, al carui geniu va straluci tot mai luminos
in clistanta vremurilor, a avut cultul trecutului. Exemplu istoric si
-national: Satira III-a". Exemplu fates de inaintasii sai: Eptgonii"..
Eminescu a respectat pe inaintasii sai. Si i-a comparat splen-
did prin aceste randuri :

Cand ma a[lu in fafa cu cei batrani, cu literatura din deceniile trecute,

Tar 'ca sunt intr'o camera incalzita... Simt ca ace§ti oameni erau intr'un contact
viemijlocit cu un public oarecare, mic on mare, dar insfauit era un public.
Fates de cei modern parca ma simt intr'o camera rece ,si intr'o camera
Tece va fi observaf on tine asta, parca lipse§te ceva, nu caldura moan, ci ceva
pipait, parca pe peretele curat fusese ceva si nu mai este, sau simfamantul fami-
aiei cand a murit cineva in cash. 6).

Ce cugetare profunda si cat adevar ! De n'ar rupe-o si cu

Eminescu promotorii ritmului nou I

EMINESCLI EPIGRAMIST

Genialul poet care va stapani peste veacuri spiritualitatea roma_

neasca, nu a avut in decursul vietii sale momente de bung dispo-
-zitie si pura Vesel n'a fost Eminescu nici in pururi vesela
si animata societate a Junimii si nici la faimoasele ei banchete, unde
buna dispozitie, voiosia, apropourile spirituale, ironiile, glunnele,
zeflemelele si rasetele omerice curgeau in abondenta.
Dar in Sarmanul Dionis" sau in Calin" sau in minunatele
sale Satire" abstractie facand de inspiratia sa filozofica Emi-
nescu e de o fins spiritualitate si de o zglobiciune sagalnica specifice
umorului romanesc. Ba uneori e epigramatic. fares a fi propriu
zis un epigramist.
A incercat totusi acest gen poate spre a se distra singur in
singuratatea sa! cum se observes din manuscrisele sale postu.me
intre care figureaza si aceasta strofa :
10

www.dacoromanica.ro
146 FIGURI DIN CJUNIMEA)

De poftiti la nemurire
CAC& am, o vand act's,
Ca sa cumpar dragei mele
0 pereche de manusi...

stihuri epigramite in care se resimte totala nepasare a poetului fat&

de nemurire" arnas intr'adevar .pentru eternitate nemuritor si
rece".
Deasemenea a versificat urmatoarea epigram& dupri un scrii-
tor german Pfef fel:

Editorul: De ce atat de trist, obscur ?"

Autorul: Ah ! Un nemernic mi-a furat
Poemul meu neimprimat !"
Editorul : Sarmanul fur !...

Totusi melancolia a covarsit intotdeauna once clip& de bun&

dispozitie a poetului-filosof.

UMOR SI PESIMISM

Desi eminamente cenaclu vesel si spiritual ,care a cultivat a-

necdota cu predilectie si cu .prioritate, Junimea- a fost totusi do-
minata de o atmosfera romantic-lirica si melancolica dusts pan& la
scepticism si pesimism.
La aceasta a contribuit de sigur scoala filosofic& a maestrului
junimii", T. Maiorescu cu aforistioa sa si cu pesimismul lui Scho-
penhauer.
Aceasta stare sufleteasca a scriitorilor junimisti o constata si
nuvelistul I. Slavici ,care intr'una din scrierile sale vorbind de Emi-
nescu spume atra Jacob Negruzzi :
IarA pesimistul Eminescu nu afla mai bun loc decat in ml-
locul d-tra".
Peste umorul lui Pogor, Creanga, Caragiani §'a celorlalti a-
necdotisti" din Junimea- plutea trista melancolie a lui Eminescu si
pesimismul schopenhauerian.,.

www.dacoromanica.ro
 M. EMINESCU 147

EMINESCU SI CARMEN SYLVA

Cunoscuta fiind marea admiratiune pe care Regina-poeta

Carmen Sy lva o avea pentru bardul dela Mircesti, multi vreme a
dainuit o nedumerire in ce priveste aceasta admiratie fats de ge-
niul lui Etininesou, care niciodata n'a urcat scarile Palatului Regal.
In pretioasele sale Amintiri" expose intro conferinta pu-
blic& I. G. Duca evocand pe Regina Elisabeta care intretinea bune
-raporturi cu Maiorescu si cu alti scriitori si artisti reputati, explica
cauza :
eCei initiati afirma cá daces intre ea gi Eminescu n'a fost mai multi sirn-
patie, vine trebue cautati in firea ciudatii a marelui nostru cugetator poet, decal
in reaua vointa sau in lipsa de interes a Reginei fata de Eminescu. Ultimil nogtri
poeli ci prozatori au urcat ce e drept rar gi intamplator scarile palatului. Dar poti
ivinui pe regina Elisabeta de a nu se mai fi simtt la batranete atrasa de nouile
.ciircrite literare gi poti sa -i ceri mai mult dealt .56 fi dat toata prietenia lui
Vasile Alecsandri ai sa- fi intretinut cu Eminescu, cu Hardeu, cu Odobescu gi at
Yttu Maiorescu cele mai bune raporturi»g).

SPIRITUL LATIN AL LUI EMINESCU

Cunoscand limba si didactica germana din anii cei mai tinen,

cand frecventa scoala la Cernauti si apoi din stucliile superioare pe
care le-a facet in Viena, Berlin si Charlottenburg, unde a urmat fi-
losofia, insusindu-si la perfectie limba germana (cum se observes
din corespondenta sa cu Maiorescu §i mai ales din traducerea ope-
rei lui Kant Ctritica ratiunei pure", traducere extrem de grea, hind
vorba de o opera stiinGifica.si filosofica) Eminescu a lost si este
poate si astazi considerat ca un mare tadmirator al germanilor, ca un
Term filo-german, ca un spirit eminamente germanic.
Inexact si a-1 crede pe Eminescu filo-german, numai fiind-
ca a studiat in Germania, este o eroare, o eroare fundamentala, cad
-se face o confuzue intre firea ingscuta a poetului, intre tradi-
tionalismul, cultura si mentalitatea sa, si intre mijloacele si meto-
dele de care s'a servit spre a se cultiva. Si eroarea este indoita cand
se crede ca opera sa, eminamente romaneasca, este rezultatul... in-
raurirei germane.
Eminescu a inv5.tat in scolile germane, a aprofundat filosofia
germana, a cunoscut operele marilor tpoeti si scriitori germani, dar
aceasta n'a altert intru nimic spiritul ski national, spiritul sat' latin.

www.dacoromanica.ro
148 FIGURI DIN KJUNIMEA)

Candva Eminescu, din punctul de vedere al poesiei sale melan--

colice sl triste, a fost comparat cu Lenau, dar tot in aceiasi ma-
sura, nu de mult marele rostru istoric si critic, N. lorga a aratat-
ca. prin pesimismul sau, Eminescu poate fi asezat alaturea de marele
poet francez, Alfred de Vigny.
Daca urmarim cu atentiune poeziile traduse de Eminescu din
poetii strain, gasim cal el a tradus Manu§a" de Schiller §i Foae-
vesteda" de Lenau, dupa cum de asemenea gasim Serenada" lui
Victor Hugo §i mai mult decat o singura poesie franceza, o piesa
intreaga din teatrul francez Le joueur de la flute" comedia antics
in versuri, a lui Emile Augier, tradusa de el in plastice versuri, sub.
titlul ,.Luis ". Aceasta traducere a fost cetita in casa lui Maiorescu,
in cercul bucurestean al Junimii", publicata in Convorbiri Litera--
re" (1895) si alpoi in volum la 1908 cu o prefata de S. Scurtu. A-
cesta arata ca e singura traducere din epoca deplinei maturitati-
si constata ca fondul si forma artistica franceza sunt asezate cu
maestrie in cadrele firesti ale graiului si spiritului romanesc".

Daca aceasta n'ar fi o dovada ca Eminescu a fost un spirit-

latin (cad de§i adanc cunoscator al literaturii germane, el n'a tra-
dus nici o opera germana, cum a facut cu poema antics a lui Au..
gier) avem o alts dovada precisa ca el n'a fost un spirit... teuton..
Dimpotriva, el a dispretnit spiritul si rasa teutona, ceeace a marturi-
sit-o in toata sincezitateh §i prin urmatoarea scrisoare pe care a a-
dresat-o lui Jacob Negruzi, directorul Convorbirilor Literate" si co--
lectata in opera citata a lui I. E. Toroutiu.
Viena, 16/4 Septembrie 1870

SCUMPE DOMNULE NEGRUZZI,

Numai Dumnezeu mai poate descurca ce este omul. Astfel un individ,

care crede cä se cunoaste bine pe sine, care-si urmeaz'a linistit treburile lui or
concrete, or abstracte fesaturi de paianjan filosofice sau poetice se trezeste
intro bung dimineata c'o intamplare oarecare in sine aceeasi pentru toata
lumea ca se starnesc in el porniri, de earl nici nu visa macar Ca exists in
sufletul lui; aceasta intamplare nimiceste Coate fesA turtle combinate de mintea
lui si el singur se trezeste deodata ca e alt om, adesea negatiunea individualitatii
lui de pang atuncea.
In fine schimbari de-astea psicologice de s'ar intampla numai sporadic --
p"ici pe colea in individul cutare or 'utare, ar fi calea- valea; dar popoare in-
tregi sa le vezi suferind de aceasta metempsicosa, or cum pustia i -ac mai nice 4"

www.dacoromanica.ro
 M. EMINESCU 149.

Ai crede ca sufletele germanilor au trecut in animale sufletele animalelor

in germani !
0 tacutii, ganditorii, umanitarii germani? Linde sunt ei? Va incredincez.
Ca nu-i mai gasesti in nici o manifestatiune a vietii lor.
Ziarele Germaniei sunt chauviniste si mai poltrone de cat toate '
decat ale noastre chiar! die wiilschen Mordbrenner (incendiatorii si criminalii.
francezi) e titlul unui articol de fond din unul din celc mai serioase ziare. fur-
ash!l <<Bliitter fur litterarische LInterhaltung>> (Pagini pentru distracfii li(erare) a-
duce intotdeauna titlurile cartilor ce es la lumina: Das Germanenthum in Oster-
reich- (Germanisrnul in Austria), Die Feuerprobe des norddeutschen Bundes-
(Probe incendiare ale bundidui nordic) Auf each Frankreich "!!! (Inainte spre
Franca), Vorwarts" (Inainte), Geharnischte Sonette" I (Sonete in armura)
,,Der Krieg Deutschlands>,» (Razboiul Germaniei) 2Q pana la 30 volume pe
saptamana, toate de materia aceasta!!
Inainte nu tineau la nationalitatea lor, pentru ca nu prea aveau la ce fine..
Toata lumea lega de numele german epitetul nu prea magulitor de Holzkopr
'(cap de lemn) ".

Cand scria poetul aceste admirazile, s'ar putea spune isto-

rice caractrizari? La 1870, cand a inceput irasboiul franco-germin.
Linde le scria? La Viena, unde Isi facea studdle germane. Si cui le
scria ? Lui Iacob Negruzzi §i Junimii" unde domnea in bung parte-
spiritul german.
Dace istoria se repeta, inteadevgr scrisoarea lui Eminescu este-
- pentru cele ce se petrec astazi §i pentru toata lumea, pentru ci --
vilizatia mondiala un document istoric.
In acest document eminescian se oglindeste caracterul rassei
teutone.
Genialul Eminescu a avut, e drept, si o imensa culture germa-
nä dar n'a fost nici de cum un filo-german si cu atat mai putin
un admirator al spiritului teuton.
I. M. Ra..scu in revista Indreptar a demonstrat influenta cul-
turei franceze asupra lui Eminescu. Tot astfel Octav Botez a ata-
cat aceasta problems intr'un studiu comparativ intre Eminescu si
Alfred de Vigny, analizand conceptiile lor deosebite.

0 PAGINA INEDITA DIN VIATA LUI EMINESCU

Amintirile poetului I. N. Roman

Oricat s'ar parea ca s'a scris suficient despre Eminescu si

epoca lui, Inca nu s'a spus cuvantul definitiv nici despre geniala sa_
opera, nici despre trista si dureroasa-i viata.

www.dacoromanica.ro
 150 FIGURI DIN 4XJUNIMEA,

Din punctul de vedere al istoriografiei, nu se cunoaste mai

n imic despre copilaria si adolescenta sa. Materialul biografic despre
Eminescu se rezuma la Amintirile" lui Th. V. Stefanelli, la cele
ale lui I. Slavici si la biografia scrisa de magistratul Corneliu Botez
in volumul Omagliu lui Eminescu". Aceasta biografie, bogat5. in
-date si amanunte, este consacrata, pe larg, copilariei. 0 parte din
-materialul biografic a fost utilizat in monografia lui N. Zaharia :
Viata si opera lui Mihail Eminescu ". Singur G. Calinescu a scris
si descris real Viata lui M. Eminescu". Iar viata romantatb. a
poetului iau zugravit-o in romane. Cezar Petrescu §i E. Lovinescu.
Este interesant die observat ca nu s'a scris aproape nimic des-
pre timpul pe care Eminescu 1-a petrecut in Iasi, in anii cei mai fe-
cunzi ai geniului sau, deli a trait in mijlocul ,carturarilor si scriito-
rilor dela Junimea-, Convorbiri Literate" §i ,,Contemporanur.
Cu singura exceptie a Amintirilor" lui Gh. Panu care
.vorbeste mai mult in spirit critic cleat ca istoriograf, putine sunt
amintirile despre aceasta parte din viata poetului. $i totusi Eminescu
bucurat de prietenia multor ieseni din toate straturile sociale. Sunt
-s!a
si astazi cateva persoane putine de tot care 1-au cunoscut pe
marele poet si filosof si care pastreaza pretioase amintiri despre
dansul.
Printre acestia a fost si poetul si scriitorul Ion N. Roman dela
Constanta care a stat in anii tineri in foasta capitala a Moldovei
si caruia Pam solicitat, prin sumare intrebari, cateva amintiri des-
pre viata lui Eminescu.
Transcriu evocarile 'lui I. N. Roman. care; alcatuesc o trista
si dureroas5 paging din viata lui Eminescu.

ALECSANDRI $I EMINESCLI
Cand 1-ati cunoscut pe Eminescu, opera lui era respindita
in lumea cetitoare ? Geniul sau era apreciat?
Printre intelectuali, da; populara insa, nu era! Cad Alec-
sandri mai trona ca Rege- necontestat al poeziei. Orice productiu-
ne a bardului dela Mircesti era un eveniment literar. Poemele si
paztelurile lui se reproduceau in toate publicatiunile vremii, se tipa-
reau in carti didactice, se invatau pe dinafara si se declamau pre-
tutindeni, pe soma, prin scoli, le serate si in toate ocaziunile soilem-
ne. In afara de cercul Junimit-, Eminescu era mult mai putin zu-

www.dacoromanica.ro
 M. EM t.,SC U 15b

noscut decat Alexandrescu §i Bolintineanu4i chiar decat Carlova,

Deparatanu §i Mihai Zamfirescu.
E drept ca in criticele sale, Maiorescu it citase indata dup.&
Alexandrescu, dar cu cat& sfiala si el I Nici chiar dupa 1881, adica_
dupa-ce aparusera in Convorbiri Literate" cele patru _Scrisori" si
cand opera sa poetics putea fi socotita ca definitiv inchegata, in
straturi prea adanci Eminescu n'a izbutit sa strabata poate si unde
Convorbirile Literate" se adresau ehtei intelectuale si prin urmare
nu erau destul de raspandite. Numai dupa prima criza a bolii sale,.
a izbucnit dintr'odata marea popularitate a poetului. La ea a contri-
buit chiar nenorocirea ce-1 1ovise §i care-i airagea compatimirea si
simpatia; a contribuit mult si Contimporanut" dela Iasi care i-a re-
levat marele talent, cu toate rezervele ce facea in ,privinta filosofiel
si idealurilor sale; a contribuit pans si cunoscuta epigrams sau mai
corect pamfletul lui Macedonski din Literatorur :

Lin X, pretins poet, acum

S'a dus pe cel mai jalnic drum, etc...

cu tot valul de indignare ce starnise §i care a facut atata tau... au-

torului! Ceva mai tarziu, cand Maiorescu a tiparit Poesiile" lui
Eminescu in ediftura Socec" volthmul se vindea ca panea calda.
Cred ca pan'atunci n'a fost carte care sa fi avut un mai mare, sau
macar egal succes de librarie.
Steaua bardului dela Mircesti incepuse a pali, si tot mad des:
si mai staruitor se punea intrebarea: Cine e mai mare poet: Alec-
sandri sau Eminescu ? Fireste, preferintele celor mai in varsta 11.4-
maneau pentru Alecsandri, dar admiratia notastra, a celor mai tineri,
mergea intreaga spre Eminescu. In el vedeam not simtirea adanci-
ta si forma renovata. In jurul numelui si operei sale formaseram un
adevarat cult.

CEVA DESPRE VERSUL EMINESCIAN

In ce ma priveste, s'a mai intamplat ca prin 1883-84 sa ce-

tesc un ciclu de vre-o sapte poezii ldrice ale lui Eminescu in ,,Fa-
milia" la care incepusem si eu sa colaborez, si sa-i cunosc astfel din
timp opera mai complecta. Sin legatura cu aceasta imprejurare pot
spune ca poezia In noaptea vecinicei uitari" care nu figura in pri-
ma editie Socec" a lui Maiorescu, a fost semnalata si comunicata

www.dacoromanica.ro
152 FIGURI DIN kJUNIMEA>

de mine lui V. G. Mortun pentru editia populara Saraga". 5i nu

5tiu, pentruca n'am la indemana colectia Familiei- ca sa pot
controla dar mie mi se pare ca versul al patrulea din prima strofa
_a poeziei Si daca ramuri bat in Beam era:
S5-mi pale ca te-apropii.

egal cu moldovenismul sa-mi pars ", ceace e, de sigur, mai in nota

-poeziei decat forma in general adrnisa:
Si 'ncet sa to apropii.

(cu umplutura incet-). Tot asa ultimul vers din strofa doua, in
loc de :
La tine-avandu-mi gandul

(cum se vede in cele mai multe editii, era:)

Inseninandu-mi gandul

(cum vad in editia Ibraileanu) ceeace e §i mai frumos §i mai e-

ininescian. In fine, in sonetul Ori cafe stele- primele doua ver-
suri mi se pare ca sunau:
Ori-cate stele ies in inaltime
Ori-cate unde scoate ''n fata marea
ceea-ce nu e nici mai frumos, nici mai eminescian decat forma cu-
rent adoptata:
Opi-cate stele and in inaltime,
Ori-cate unde-arunca 'n fats marea

.dar care totusi, cu verbele schimbate daca se verifica ar tre-

bui mentionata macar intro nota, ca o forma mai lini§tita a aceleiasi

Dar aceasta chestiune va fi, probabil, ,puss la punct de editorli

lui Eminescu care au interesul de a-1 reda in toate nuantele cugeta-
rii §i ale mijloacelor sale de exprimare. Ceeace deocamdata poate
interesa, este ca poetul a vandut lui Iasi( Vulcan ciclul celci §apte
poezii cu 35 lei adica 5 lei bucata fapt autentic ce mi-a fost
confirmat in redactia Adevarului-, prin 1902, de chiar Iosif Vul-

www.dacoromanica.ro
 M. EMINESCU 153

n, venit in Bucuresti ca sa participe la sedintele Academiei Ro-

mane.. De uncle urmeaza ca pe atunci poezia era mult apreciata si
gustata, <tar_ nimeni nu dadea doi bani pe ea!

FIGURA POETULUI

Nu pastrati nici o amintire personals despre Eminescu ?

Aproape nimic ! In perioada de efervescenta a geniului sau,
eu eram Inca prin clasele primare. Despre acel Eminescu desigur
cel mai interesant sd despre chipul cum muncea, cum isi alcatuia
si cizela capodoperele, in odaia lui saraca, deobicei cu cafeaua di-
nainte stand la masa lui de brad" in cea mai desavarsita izolare
si saracie au scris albs, Slavici mai cu seams, dupa cum despre-
copilaria si adolescenta lui au scris cei care l'au cunoscut pe atunci,
colegdi sad de scoala, sir dupa-cum in fine, despre impresia pe case
Eminescu o fa.cea asupra oamenilor normali" au scris prietenii iui
de mai tarziu si mai ales Gh. Panu in prea interesantele sale A-
mintiri data Junimea ".
Eu 1-am cunoscut pe Eminescu la ultimul banchet al junimii"
dela Iasi, un an dupa stramutarea ,,Convorbirilor Literare" la Bu-
curesti. Poetul era dupa prima criza a bolii sale. Asta nu. insamna
Ca nu-1 mai vazusem, pan' atunci. Il mai vazusem, ca toata lumea,
pe strazile Iasilor; si-1 mai vazusem la biblioteca Universitatii vechi 9)
cetind tot timpul, la biroul lui din fund, in fata intrarii, dupa-ce ser-
yea celor 4-5 vizitatori cartile dorite. Si. mi-a facut impresia unui
om absolut normal si-a unui functional' constiincios case-si face
slujba aproape cu placere. Bibliotecarul titular, profesorul de greaca
Garcineanu, dadea foarte rar pela biblioteca.
Odata, intr.° zi de primavara, pe la amiaza, 1-am intalnit pc-.
stradela Universitatii, coborand spre strada Alecsandri, imbracat
in hair- de doc, albe si curate si cu mustatile rase singura data
cand pi-a ras mustatile. Cu trasaturile regulate ale fetii sale ceza-
riene complect degajate, cu parul negru, bogat, stralucitor, dat pe-
spate, incadrandu-i fruntea lata, cu zambetu-i arnperceptibil lucre-
snenit pe buze si cu privirea incarcata de nu stiu ce tainica melanco-
lie... Niciodata nu mi s'a ,parut mai frumos decat atunci... Si acuma,
de cate on vad fotografiile ramase dela.. el sau desemnurile cari-
caturale ale celor care Ii mer,cantilizeaza chipul, de atatea on E-
minescu din stradela vechii Universitati dela Iasi Imi apare in minter
si regret ca nimanui nu i-a dat in gand sa-1 fotografieze atunci,

www.dacoromanica.ro
454 FIGURI DIN CJUNIMEA>>

-de oarece am credinta ca fotografia aceea ar fi ramas fotografia con...

sacrata care ar fi pastrat, in cele mai armonioase trasaturi, figura
genialului autor al Luceaprulur.
BOALA POETULUI

Cunoa§teti vre-o inramplare caracteristica din viata poe-

-tu/ui ?
Mai nimic care sa merite a fi relevat. Sanatatea lui E-
.minescu parea hung. Multi it credeau chiar cu desavarsire vindecat
§i destoinic pentr'o noua activitate literara. Boala insa it submina
continu, pe nesimtite. Manifestarile ei se accentuau zilnic. Pentru
el si pentru sanatatea sa Eminescu era de o indiferenta de necrezut.
El isi traia, in cea mai pregnanta realitate, filosofia inerta din
Glossa": nu spera nimic, n'avea teams de nimic si ramanea la toa-
-te rece! Manca, data avea ce; bea, data i se oferea §i data s se
.oferea mult, bea card m'asuxa... Dormea unde apuca...
Ingrijirile unei mame iubitoare, ale unei surori sau unei sotii
devotate de care ar fi avut atata nevoe i-au lipsit. Si ceeace e
xevoltator, asi putea zice criminal, este ca nimeni nu i-a venit, in
. nici Statul, nici prietenii politici i literari nimeni !
Am avut totdeauna, am si astazi convingerea nestramutata
ca. poetul care a luptat cu mizeria si cu foamea ca sa toarne 'n
forma noua limba veche si inteleapta" si sa dea simturilor celor
'mai inalte si cugetarilor celor mai adanci atata gingasie, avant si
concizitme, a merit cu zile...
Eminescu avea nevoe de un tratament serdos si de lunga du-
rata. Cum se vindecase dupa primal tratament, s'ar fi vindecat de
tuna seams §i acum, in urma, data ar fi fast luat in pripa. Diagno-
-zele posturne ale incurabilitatii sale seamana mai mult a scuze tar -
'dive si slabe pentru o nepasare condamnabila. Adevarul e ca ingri-
jirile §i tratamentul medical de care poetul avea nevoe cereau oare-
care sacrificii pe care nu s'a gasit nimeni dispus sa le fiats.
Inlocuit din postul de sub-director, Eminescu ramasese literal-
mente fara mijloace de existents. E drept ca vre-o cativa prieteni
,c5utau sa-d vie in ajutor, intrebuintand tot felul de trucuri" pentru
a nu-i jigni susceptibilitatea... Si fiindca e interesant a cunoaste cate
ceva dun viata lui Eminescu din aceasta perioada, amintesc unul din
aceste trucuri" spre a dovedi ca poetul le intelegea si ca numai sa-
racia si nevoia, in definitiv, it silira sa le accepte...

www.dacoromanica.ro
 M. EMINESCU 155-

UN MAUS" LA BOLTA-RECE
Intro dupes amiaza Miron Pompiliu veni la mine sihmi spune:
Hai sa vedem unde-i Mihai; am auzit c'ar fi la Bolta-Rece
si ma teen sa nu se'ncurce.
Ne-am dus si I-am gasit intfadevar la Bolta-Rece jucand
mans la un paharel de vin cu profesorul de liceu G. VArgolici, cu
,tefan Cerchez, profesor la gimnaziul Stefan cel Mare" si nu-mi
mai amintesc cu care
Am luat si not lac, la masa, facandipe Kibith. Dar jocul n'a
mai durat decat putin.
G. Vargo liel s'a ridicat, zieand:
En am start! Altul mai tare!... Cu norocul tau, Mihai, eine-
se poate prune ? !...
Eminescu zimbea. Fara sa spuna un cuvant, stranse cei 40-

-
50 lei ce-i avea dinainte, ii strecura in buzunar si ma intreba:
Stii mausul?
I-am raspuns ca nu; si atunci el imi dadu porvata:
Sa cauti sa-1 inveti, pentrua la jocul asta nu se pierde ni-
crodatal...
Mi s'a explicat in urma ca cei trei parteneri" ai lui Eminescu
simulau ca joaca cu el, ca sari poata da, pe aceasta cale, doi-trei
poli, ca bani castigatl; §i intelegerea for era ea on de cate on des-
chidea &Ansa ei sa se retraga cu once carte, pdietextand CA n'au cu
ce ajuta §i sa-1 lase sa ridice potul.
Se pare insa ca Eminescu li-a inteles jocul" acceptase ta-
cit si in resemnare... Asa, incest avea toata dreptatea sa-mi spuna,
melancolic-ironic, ca la jocul asta nu se pierde niciodata".
Dar nu toti prietenii aveau aceea5i grija de el. Unii it antre-
nau chiar la petreceri vatamatoare sanatatii. Intr'un rand unii dintre
acestia daces prieterti li se ipoate spune i1 luase cu ei la un cules
de vii, la Socola, unde au hoinarit toata ziva si au dormit peste
noapte, impreuna cu el, intro clae cu fan. A doua zi Miron Pornpi-
liu s'a dus si 1-a adus cu o birja in oras...
iji asa, fares nici o ingrijire si fares nici un tratament, boala
poetului se agrava mereu...
EMINESCU IN AREST
Odata 1-am vazut la vechiul teatru dela Copou, la o reprezen-
tatie. Era abatut, nepasator de ce era in jurul sau, ingrijindu-si ra-
nile dela picioare,-nepasator fats de privirile spectatorilor.

www.dacoromanica.ro
156 FIGURI DIN KJUNIMEA

Uneori, ipoate din instinct erotic, sau poate fiinclea mo,da i

se parea ridicola, apuca femeile de turnura" pe strada...
In cele din urma Gheorghe Mortun prefectul politiei, om_
cult, mai tarziu secretor general la Interne sub Anastase Stolojan
vazu nevoit sa dispuna arestarea poetului. Eminescu, bolnav, cu
mintea ratacita, fu retinut intr'o camera mica a comisariatului Dis-
partirii I. Acolo i se dAdea de mancare si dorxnea pe o canapea -creche
Cu draturile iesite din rostul lor...
Dupa vre-o trei zile, m'am dus sa-1 vad. L-am gasit stand
pe canapea. M'a recunoscut imediat gi parea multumit ca m'am
gandit la el si ca mai avea cu tine vorbi. L-am intrebat cum o mai
duce si mi-a raspuns:
Nu se poate mai bine! Deca asi avea jurnale si cafea, asi fd
0mul cel mai fericit din lume !
Am rugat pe comisarul Dioghenide sA-1 lase sa dejuneze cu
mine la o locanta" din apropiere, peste drum de Tufli". Am ob-
tinut invoirea, cu oblightia sa-1 aduc inapoi indata dupa dejun, ca
sa nu-si gaseasca beleaua cu prefectul".
La locanta" s'a intamplat sa Lim singuri, intro camera de
subsol. 0 friptura sucutlenta de muschiu, putina branza, cateva
fructe, un ,pahar de yin si o cafea 1-au inyiorat numai decat.
Contrar obiceiului sau, el incepu sa-mi vorbiasca de el, spu.-
-nandu-mi sa nu-1 cred ignorant" si ca cunoaste mai multe limbi,
iar in cele din urma incepu sa fredoneze .,Cucuruz cu frunza 'n sus".
cantec pe care, zicea el, 1-a inyatat in Bucovina...
Vedeam bine ca poetul incepea sa divagheze !
Mi-a mad cerut yin. I-am raspuns ca nu mai am parale §i CA
nu-1 cunosc pe carciutmax ca sa-i cer pe datorie... S'a recules inclata
par'ca rusmat, mi-a spus:
Pa'cat, mai frate Roman, ca oameni ca not n'au avere!...
Apoi dupa o scurta paula:
De ce nu-i scrii Nababului? Eu socot ca ti-ar trimite ime-
diat cateva mii de lei... Ala n'auzi? are atatea bogatii ear pu-
-tea sa pardosasca tot onasul c'un strat de our !...
Nu mull dupa aceea Eminescu a fost dus la Botosani, uncle
sord-sa, Henrietta. bolnava si ea, paralitica, 1-a ingrijit...
TRAGEDIA FINALA
0 ultimo intrebare, caci ochii lui I. N. Roman erau inlacramati
L'ati vizitat si la Boto.ani

www.dacoromanica.ro
 M. EMINESCU 157

-- Nu. La Botosani n'am fast sa-1 Vad. Dar stiu ca si acolo,

in orasul sau natal, a intampinat aceiasi nepasare generala. Sora-sa,
Henrietta. pe care am cunoscut-o si eu in casele doamnei Emi-
lian, ne istorisise toata mizeria in care au trait, ea si fratele el...
Atunci un cerc de ohdmiratori ai poetului ne-am adunat in ca-
sele d-nei Emilian din strada Vovideniei si ne-am constituit in co-
mitet, in scopul de a aduna mijloace spre a-i veni in ajutor. Faceau
parte din acel comitet, pe cat imi amintesc: doamna Cornelia Emilian
o batrana inimoasa peste puterile ei si care nu stiu de ce n'o putea
suferi pe Veronica Micle; domnisoara Cornelia Emilian, fiica ei :
domnisoara Izabela Andrei, students, sclipitoare de inteligenta, (a-
cum d-na Izabela Sadoveanu), inginerul Anton Sc. Savu, (Toni).
ep, care ma insarcinasem, ca gazetar, cu lansarea subscriptiei si Ar-
hir, casierul general al judetului Iasi (administratorul financiar) in-
sarcinat sa pastreze si eventual sa fructifice sumele ce aveau sa se
-adune.
Si luasem hotararea ca subscriptiile sa fie uniforme 10 bani
de fiecare subscriitor cu libertatea pentru oricine de a subscrie pe
mai multe liste, sau chiar pe aceiasi lista mai multe numere
Tentruca toata lumea sa poata subscrie si sa-si dea obolul pentru
ajutorarea neEetricitului poet.
Am strans astfel vre-o sase-sapte mil de lei si i -am trimis la
Botosani, iar Eminescu ne-a multumit intr'o scurta scrisoare, scrisa
Si adresata d-nii iEmilian.
La un moment dolt auzisem chiar a starea sanatatii i s'a ame-
liorat, ca a inceput sa lucreze din nou, ca a scris Vezi randunelele
se duc"... Vesti bone, dar din nenorocire -urinate de altele rele si
nu malt dupa aceea am aflat de ridicarea poetului de catre zero-
nica Micle, de transportarea lui la Bucuresti, si in cele din urma
despre intetrnarea sti moartea luti la ospiciul rela Marcuta...

INCA CEVA DESPRE UMORUL LUI EMINESCU

Eminescu a primit doua puternice inrauriri: aceea a scoalei

romantice germane si aceea a mediului social junimist. Daca pr'ma
influents se resimte in opera sa literara, cea de-a doua se resimte
mai putin si este cunoscutta Boar de acei cari s'au bucurat de inti-
mitatea poetului.
In cercul Junimii", Eminescu parea poate prea strain si prea
Tetras fata de niembrii veselei societati; cu toate acestea el a primit

www.dacoromanica.ro
158 FIGURI DIN q,FUNIMEA>>

intr'o buns masura influenta mediului acestui cerc si a acceptat.

vrind-nevrind, Cate ceva din obiceiurile sau particularitatile sale.
Asa bunaoara, la faimoasele aniversari junimiste si la cererea
stkuitoare si petsistenta a lui Jacob Negruzzi, care pretindea tuturor
membrilor sa scrie ceva pentru aceste mult asteptate aniverski,
Eminescu se executa improvizand rime usoare cu caracter glumet. In,
tie manuscrisele ramase in arhiva secretarului perpetuu", se gasesc
§i astazi cateva atari poezii, scrise de Eminescu. Citam una, pe care
poetul a scris-o cu prilejul celei de a zecea aniverski a Convorbirilor
Literate".

Gazeta far' de, noima 0, Convorbiri, degeaba

Zadarnic ce apare, Tu ai luptat, -adarnic
De blagomani compusa De zece ani, to harnic
51 nici Lin sens nu are, Ai vrut sa le'ncurci treaba!!

Vreti sa ajungeti lute Nu scoti din raclacina

0 foaie buns, veche... Din lame, gogomanii,
Dar eu va pun cu asta Sfi-i duce sarlatanii,
O floare la ureche ! Doar asta l i se cade !

Aceste stihuri sagalnice nu au alts valoare deck aceia ca an

lost scrise de melancolicul Eminescu, care in ambianta cunoscuta a
Junimii", s'a silit sa fie daca nu spiritual, dar cel putin glumet.
In alte imprejurari Eminescu a iscodit rime muscatoare la
adresa revistei, a colaboratorilor si chiar a membrilor societkii ;
unele au fost scrise in stil... nudist, astfel ca ele nu pot primi lumina
tiparului si zac intre numeroasele manuscrise pastrate de Jacob Ne-
gruzzi.
Cum insa junimiste obisnu_'au sa-si scrie intre ei scrisori in
versuri la diferite imprejurari asa cum a f;cut Slavici catre Gane,
Pogor catre Negruzzi, Ianov catre Alecsandri, Miron Pompiliu catre
Eodnarescu etc., Eminescu a utilizat si el acest gen, trimitand
scrisori in versuri care bunii sai prieteni.
In cele ce urmeaza reproducem una din inspiratiunile sale
ocazionale, alaturand Tanga textul tiparit si un facsimil dupa textul
original al poetului. Este o poezie pe care Eminescu a trimis-o bu-
nului sau prieten, nebulosului poet Samson Bodnarescu, care, pre-
cum se stie parasind directiunea scoalei preparandiale dela biserica
Trei-Erarhi din Iasi, a trecut la directiunea gimnaziului lui Basota
dela Pomarla (jud. Dorohoi).

www.dacoromanica.ro
 M. EMINESCU 159

Iata felicitarea lui Eminescu :

all 'a M ifta eg In 21.. OL,

And re, 4, 11 arre C.L.1

N'am gtiut, cumca in ziva 0.74. eu

Dothezeci 3i §apte luni, 44.
J.L. eirtuv.. 4'
Iii serbeal aniversara

Tog voinicii gi Semsunii, J,, g..;

,i2,tkia_
In biserica asemeni
Cat amblai pe la icoane, rJfr;v7,.
Nam vazut pe siantui Simson, 61-211

Prea iubitule Samsoane,

Cit it40 "".'n-L2
afland de-aga minune 144
;CAM taw ctzelin 4a..
Eu scriseiu aceste sire,
tPuarA'
Dorind multe sfinatate
Vials lunge it sporire. 142 11, lorn.

,Si spre semn caracudistic .4. la In rasa aod.J.+c-

eit cc ta..d-f; cA-4:

Iti trimeit aceaste carte,
lar to spune printr'un distic J4, dvrd carte- )
Cum ce cei absenti se larta. et M ra ru dalwq: 4d. Carla"
M. E.

) iree h:p., kyr4c-fin:

Evident iarasi o gluma care presinta interes fiind scrisa de
Eminescu, Poetul nu se putea deplasa la Pomarla (unde gimnaziul
functioneaza si astazi ca 1iceu complect) pentru felicita prie-
terul. Cad intre Eminescu §i Bodnkescu a existat o stransa §i leala
prietenie, amandiai fund filosofi. $i nu °data Eminescu s'a refugiat
la Pomarla pentru a se intilni acolo cu Veronica Micle dupe
cum mi-a istorisit mult venerata vacluva a 1W Bodnkescu, dela care
an primit, acest autograf.
Precum se observe in facsimil, Eminescu face o adnotare in

www.dacoromanica.ro
160 FIGURI DIN KJUNIMEA)

limba germana, §tiind ca Bodnarescu va pricepe §i mai bine ceeaze

intelege el prin distic" scriind acest cuvant in limba lui Schopen-
hauer. Iar in ce prive§te aluzia caracudistica, Eminescu invoca print
acest termen grupa celebra din celebra societate literary dela Iasi.
0 alta gluma versificata de Eminescu in colaborare cu Miron
Pompiliu, in care vizeaza atit pe Maiorescu §1 noua sa directie, cat
si pe Bodnarescu, e intitulata Cantec Caracudesc" cuprinzand ace
ste strofe :
I. IV.
Era odat' abia i un an, lar Bodnarachi desperat
Cand Tit era puternic, Luat-a traista 'n spete
Si Vau, Vau, Vau, cel sarlatan Si 'n lumea larg' a alergat
Era smerit, cucernic. Park' a dat de Sirete.
Dar, ah! acum sarmanul Tit Dar pentru el loc de popas
La Vacaresti el e menit, In lumea asta n'a remas.
0 jerum jerunk, jerum, 0, jerum, etc.
0 quae mutatio rerum !
V.
II.
S'atunci cand mare Tit era, Ca jidovul ratacitor
Slavita caracuda A dat de mfi de chinuri
La Trei-Sfetite conacea Si pe la Chit alergator
Lipsita de-ori ce truda. Cu lirice suspinuri ;
Sarmana Caracud' acum Dar vai de el cum au remas
Cu traista caliceste 'n drum. Vau, Vau, si Chit si toti l'au ras.
0! jerum, jerum, jerum, 0, jerum, etc.
0! quae mutatio rerum !
VI.
III.

Porunca de surghiun aman Atunci Samson in jamatan

Samson nu vra s'asculte,
Dar iata vine Petrovan
Din Bolgrad cu insulte
Si lui Samson i-a zis: sictir !
Caci eu am fost sub Tit martir
0, jerum, etc.
La Iasi se 'ntearse iara,
Sa-si faca traiul cel sarman
Cu vai §f cu ()card
S iata, lucru neauzit,
El intro zi ne-a graft 1
0, jerum, etc.

VII.
Cei de pe urma pantaloni
I -am dusu-i la racoare
Si-mi zise Ilic Solo-non
Ca-s rupti intre picioare,
Dar eu i-a-d declarat formal
Ca asta-i lucru ratural.
0, jerum, ctc.

www.dacoromanica.ro
 M. EmINEsCU 161

In rezumat: data in poezia lui Eminescu, care e tragic grin

temperament si cultura, gasim uneori ironie si sarcasm (criticul
11. Chendi a si subliniat intr'un eseu Elmorul in poezia lui Emi-
nescu") in aceste versuri ocazionale trebue sa-1 vedem pe Eminescu,
sub influenta societatii Junimea, caznindu-se a fi glumet... desi nu
prea izbuteste.
Oricum Ina faptul trebue relevat, fiindcA el apartine celui mai
mare geniu al tarii.
Eminescu a iluminat si inraurit toata generatia sa. Nu numai
criticismul lui Maiorescu si-a lui Gherea, ci mai ales opera sa poli-
tica si filosafica, romantismul si pesimismul sau au determlinat eel
mai puternic curent literar denumit ourent eminescian" despre care
ne-a vorbit cu atata sinceritate Alexandru Vlahuta, eel mai mare
reprezentant al eminescianismului".
Eminescieni au Post mai toti scriitorii contemporani cu ge-
nialul poet : I. L. Caragiale, Duliu Zamfirescu, D. Nanu §. m. a.
Parafnazaxill una din minunatele inspiratiuni ale lui Eminescu,
putem spune dupa el :
La steaua ce ne-a rasarit
EA() tale atatt de lungs
CS nni de ani ne-au trebuit
Lumirdi sa ne-ajunga.
Vor trece Inca multi ani pans se va cunoaste intreaga opera
a Iui Eminescu cu toate laturile si fatetele ei.
Deaceia interesul mereu crescand pentru cunoa§terea nu nu-
mai a operei ci §i a vietii sale a dat loc scrierilor romantate sl cer-
cetarilor aprofundate ale lui G. Calinescu, C. Petrescu, E. Lovine-
scu, N. Patrascu, G. Itbraileanu, etc. Cu atat nyai pretioase suit si
amintirile scrise de I. Slavici, T. V. Stefanelli, etc.

REGELE ROMANIEI DESPRE REGELE POESIEI

Din toate dorintele sale, ii s'a implinit numai una, dupa
moarte :
Societatea Pro Eminescu" din Constanta a asezat chipul lui
Eminescu admirabil turnat in bronz de sculptorul 0. Han,
in fata m5rii. Asa cum a visat poetul in :

www.dacoromanica.ro
162 FIGURI DIN CJUNIMEA)

Mai am un singur dor

In linistea sarii,
Sa ma lasati sa mor
La marginea marii.
Sa 'mi fie somnul lin
Si codrul aproape,
Pe 'ntinsele ape
Sa am un cer senin...
Dupes omagiile rostite la solemnitatea inaugurarei, in vara
anului 1934, a luat cuvantul si Carol 11 -lea, Regele Romaniei, Care-
a eternizat astfel pe Regele poesiei romane :
La stcaua care a rasarit
.,E o cafe atat de lungli
Ca mii de ani i-a trebuit
Lumina .56 ne ajunga ".
Prin aceste [raze, nu se gandea Eminescu la el, dar atata vreme ne-a
trebuit ca abia astazi sä-1 cinstim aga cum trebuia prin acest minunat bronz.
Loc mai frumos decal in fafa albastrului infinit, in fafa nesfarsitului :riga
cum a fost gandul lui, in fafa sbuciumului necontenit at math, aga cum chi-
nuita i-a fost viafa, nu s'ar fi putut alege. Dar in aceste zile de acct materialism,
in aceste zile in care tineretul se gandegte mai mutt sa faces socoteli decat sa
citeasca poezii, monumentul este binevenit pentru nafia noastra.
Eu care fac ina parte din generafia a arei intreaga adolescenfil a lost
imbatata" in versurile desmierdatoare ale acestui mare geniu al literaturii romane,
ma inchi'i cu smerenie in fats lui.
Sunt mandru ca aci, in acest colt de fare, la aceasta poarta a Romaniei.
s'a luat aceasta initiative gi s'a facut acest gest.
As dori ca acel cane trece prin fafa acestui bronz, care e menit sa imortali-
zeze gandul lui, inima lui, aviintul lui, sa tie ca in viafa de toate zilele mai
nremis de greutafi. mai presus de nevoi, va trebul sa traiasa tofdeauna viu
idealismul, chiar daces este reprezentat prin poezie, care ina este un semn de
iiglfare sufleteasa, este un semn cii exists ceva peste micimile viefii omenesti.
Fie ca tineretul, care se gra segte in clipele si varsta dragostei, trecand pe
aci, sa se gandeasca: cu drag la acela care a fost cauza imbagrii los, care prin
versurile lui le-a permis sä-gi ridice sufletul mai presus de toate.
Aduc asfazi mulfurnirile Mele acelora care sunt si acelora care au plecat
de langa noi, care ati luat inifiativa ridicatii acestui monument. Sper ca va
Amane : aci vesnic far a strajii a Romaniei, Mihai Eminescu.

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA M. EMINESCU

1) Th. V. $teranelli, etmintiri despre Eminescu,.

2) Idem.
3) I. E. Toroutiu <<Studii si Documente», vol. I.
4) Comunicat mie de I. P. Florentin.
5) In (Studii si Documente) de I. E. Toroutiu.
6) M. Eminescu: aProza, de I. Scurtu.
7) Publicata In coleLlia de Epigrame» 1111 dAdevarul Literarb intr'un
studiu asupra epigramei.
RI 1- G. Duca 4-Amiruiri).
9) Convorbirea mea cu poetul I. N. Roman, a fost publicata in uAdevarul
Lcrar s.i Artistic' Nr. 535 din 8 Martie 1931.

www.dacoromanica.ro
ION CREANGA

www.dacoromanica.ro
 ION CREANGA

(Nascut in Humulegti (judetul Neamt) in 2 Martie

1857. In Junimea" dela 1875 unde facut irtfrarea foarte
tamaiat impreurza cu Eminesdu; raspopa, dar irr suflet, tiind
tot la diaconie. Autor de multe povegti gi anecdote populare
gi pure corosive. Oaspe credincios al Bortii Rea Orator
popular gi eloquent in intruniri publice. Om primitiv si prea
mult iubit in Junimea-. Institutor primar gi autor de multe
anti butte pentru gcolile primare. (t 31 Decembrie, 1891
in lagi.")
I. Negruzzi (Dictionarul Junimii").

Certificare autentiea prin care se dovedeste ea" Creanga a fost

adus la Junimea' de Eminescu si ceeace denote, prea convingator,
ca Creanga a fost prea mult Whit in Junitnea" tocmai pentru
firea sa vesela, comunicativa sd fermecator de primitive.
In aceasta privinta un document caracteristic, scrisoarea. ju-
nimistului ,Stefan Gane din Botoszni adresata lui C. Meissner 1),
care a prezidat comitetul de iniciativa pentru ridicarea monumen-
tului lui Creanga in gradina publics, 'Copou, Iasi:
Botogani, 4/17 Iunie 1902
Drags Costic.i,

Ai facut apel la mine; m'am achitat dupe puteri de misiunea ce mi-ai dat.
Du-te la Nelken & Lobel jos in .casele lui Pandele Zamfirescu vei primi 68
lei.
Patin, vei zice; asa zic si eu, dar the fares> ?? Main pus in frunte cu 10
lei, insa nimeni nu m'a imitat.
Am primit aceasta corvee de hatirul teu, care esti un bun, bun om, o inima
buna si cum putini avem, din pAcate, in jars.
Am primit'o insa si in placuta amintire a bietului Porcul de Creanga". Om
simpatic Inainte de toate, pentru cel ce nu se uit5 numai la coaja. Porecla ii era
tot a.5a de nimerita, judecandu-1 dupe exterior la prima vedere, precum e de mi-
nunat nimerita si pcvestea cu , porcul".

www.dacoromanica.ro
168 FIGURI DIN 1JUNIMEAV

Cu fata lui rotunda si plina un sod de bostan r.. cap, cu parul en

parc-epie" risul Iarg deschis, cu toata fata si inima luidie geediegenste of-
fer Ehrlichkeit ! Plin de bun simt si bun ca un copil! Minte clara si sanatoasa,
Intr'un cuvint: ein siisser Kern in roher Schale. Iata Creanga precum l'am cu-
noscut eu si iubit sinter. Nu e vorba, puvin insa totusi destul, caci eu treceam
de modestul putor intre a.sti corifei.
Te sarut precum to iubesc, al tau amic, STEFAN GANE

-...r.--.,,... A
,. . .

i
,

.-.1'

- r: :i'''
'''.:', t. %, 4.1
.....V.V .1, .. .
L.'
-7- . -.. .s-''1Jt`
. . ,

.
P

Lt.

.i

loan Creanga diacon

Tot din colectia lui C. Meissner §i cu acela§ prilej, urmatoarea
carte de vizita:
T. MAIORESCU
inapoind d-lui C. Meissner in alaturare lista de subscriptie pentru monumentul
Creanga, Nr. 145, it instiinteaza ca suma de una suta douazeci lei, in ea spec.
ficata, a fost tot astazi expediata prin mandat postal pe adresa d-sale din Iasi,

www.dacoromanica.ro
 ION CREANGA 169

Frate de cruce cu Eminescu, Creanga era iubit de toata Ju-

nimea" pentrumarrtle sau talent de povestitor, si pentru umorul sau
sanatos cu care stia sa istoriseasca, ca nimeni altul, snoavele si a-
necdotele, cucerind pana si simpatia si admiratia lui Vasile Pogor.
Ca si acesta, a introdus si el in sedintele societatii anumite expresii
proprii. ca de pilda:
Halup ! Halup ! Stup 12) striga Creanga cand voia sa faca
lini§te, indreptand +aceste apostroafe mai ales spre grupul canacudei",
atuncea cand avea sa se inceapa vre-o lectura.
Cand Pogor, in acelas scop, incepea sa cante popeste Acura
sa ascultam sfanta Evanghelie dela Conta cetire" Creanga ii Linea
isonul diadoneste: Sa luam aminte ! 3),
Delicios era Creanga cand parodic la Junimea" discursul
profesorului Petre Suciu impotr,iva burlacaritulul 4), adica impo-
triva unei proectate taxe pentru burlaci de catre Dumitru fiul :ui
Gheorghe Asache pe la 1866.
Acest discurs parodiat de Creanga, a fost una din anecdotele
cele mai gustate in Junimea" si chiar de rigoare la aniversari. Cu-
Vantul burlacit" nu se pronunta niciodata singur, ci totdeauna ur-
mat de cuvintele : fireqte, in cazul acesta, mai la vale, mai irrcolo,
dupg aceea, bung-oara, de pilda, sau de exemplu, fireste, etc., duoa
modul de a vorbi a lui Suciu- noteaza I. Negruzzi in Dictiorarul"
sau, intrucat Creanga it imita admirabil pe Suciu. Bine inteles ca
anecdota burlacaritului" viva incidental si pe Burl& care xiu era
bur...lac, ci numai prin simplul joc de cuvinte, al lui Pogor.

Manuscrisele lui Creanga aveau mare cautare la Junimea"

si la Corvorbiri Literare".
Miron Pompiliu care-1 inlocuia pe I. Negruzzi la revistd,
cand secretarul perpetuu" lipsia din Iasi, intr'o scrisoare a,dre-
sata la 14 Iulie 1886 lui Maiorescu, ii scrie
Mare nadeide imi pusesem in Creanga; dar sa-1 manance Valea Ticaului,
uncles'a infundat ! Creanga pare ca a inceput sa se usuce. Indata mi-a dat a
iMelege sa Wept, pe urtnA numai ce imi spune, ca-i lehamite, sa fac ce slim 5)

Era vorba de un manuscris, de o colaborare a lui Creanga ----

lucru foarte cautat si pretuit la Junimea".

www.dacoromanica.ro
 170 FIGURI DIN KJUNIME11/,

Iata cum se judeca Creanga pe sine insusi ca autor, in scri-

soarea ce i-o adreseaza la 10 Noembrie 1876, lui Maiorescu :
Stimabile d-le Maiorescu,
Va rog trimiteti povestea Mos Nichifor" ca s'o dau la tipar. Junimea"
din Iasi, intro sechnta a sa, pe la 12 noa,ptea, fund cam somnoroasa dupa
obiceiul ei a votat sa se tipareasca: poate mai mult pentru incurajare. Sau mai
tiu eu poate ca si pentru P. A. Ctlescu...
D-tra cred ca eti fi ris de mine... .i de dinsa, si cu drept cuvint: pentru
ea este o copilarie scrisa de un om mai mult baton decit tinar; de bine, de rau,
D-zeu stie. Eu atita stiu numai ca ant scris lung pentruca n am avut timp sa
scriu scurt. Da ce am scris si cum am scris, ant scris... e).
Cum a apreciat Maiorescu aceasta copilarie" a lui Creanga ?
Aceasta o aflam din scrisoarea pe care Maiorescu o adreseaza
la 6 Martie 1876 lui N. Ganel:
Multmesc Inc ociata d-lui Creanga pentru trimiterea lui Mos Nichifor Ha-
rabagiul. Ca tot ce scrie Creanga $i povestea lui Mcs Nichifor este foarte lute-
resanta in felul ei, si adevarat romaneasca. Daca s'ar intampla sa o tipareasca
Convorbirile- ceeace eu insa n-asi face fiindca istoria prea este din Bolta...
Calda, si atunci ce ar zice Duduca dela Vashii care Itie ni4mai de BloltA
Rece, atunci sunt de parere sa se schimbe ceva dela inceput ".

Explicatiunile necesare
In primul rand, in ce priveste fondul boccacian al istorisirii lui
Creanga, Maiorescu manifests o pudicitate... literara fats de.., Du-
duca dela Vaslui- iscodirea lui Pogor.
Aluzia picanta... ,,Bolta... Calda- vizeaza, ironic, Bolta
Rece" vestita carciuma pe care o frequentau Eminescu, Creanga,
Gb. Panu si alte personalitati ale lasului cultural si politic.
Moq Nichif or- a aparut in Convorbiri" si a Camas una din
cele mai gustate scrieri a tui Creanga.

Neintrecut in arta de a povesti in cel mai dulce grai moldo-

venesc Creanga era asediat la Junimea" ca sa citeasca vre-o po-
-veste sau sa povestiasca vre-o anecdota. Ca si micutii sai invatacei
pe cari ii fermeca cu basmele sale, la scoala Brasovanului, unde a
functionat institutor de clasa doua, junimistii simtiau o deosebita
placere de a-1 asculta si deaceia it asediau :
Doinnule Creanga, spune-ne o poveste !"
Pe ulita mare sau pe ulita mica 7- 7) intreba el asa cum

www.dacoromanica.ro
 ION CREANGA 171

IOAN CREANGA
cu Colabarotorii, colegii. Ultima $i corncnIalorii s;ii
__}

1.
6.1

I.

s
/1. , .
'7-
,_.

F _I CI

'' Ai A
er;',41
Is. .
'It %f.

..
,

.1,, A
I
it .., 7r . - -

411, -on

.' . - . '-'-...ti.
ii (n AP. A
..:-
11

3$, 1.41 :'

*It.
......,:.6..4:2&: f: ig: . .I 3.714
,
A . fd,.. "..,.._,t

Rindul 1: T. L. Maiorescu (1), Gr. I. Alexandrescu, biograf (2), V. G.

Martin, editorul (3), Mitropolitul Calinic 1V1licleim (4), A. D. Xenopol (5),
M. Eminescu (6), I. C. Negruzzi (7).
Rindul 11: A. Gorovei (8), G. T. Kirileanu (9) Gh. Panu (10), N. Ti-
mira$, istoriograful sau (11), Econom D. Furtuna (12), Leca Morariu (13).
Rindul III: Dr. N. Leon (14), A. C. Cuza (15), Eduard Gruber (16),
V. Conta (18), C. Meissner (19), N. A. Bogdan (20).
Rindul IV: I. A. Darzeu (21), I. S. Ionescu (22), Gh. Bosu (23), Lucian
Predescu (25), T. Pamfile (26), C. Grigorescu (17).
Rindul V: N. Calinescu (30), Elefterie Ropily (28), Al. Naum (24), Jean
Bontiere, monograful sau francez (33), V. Receanu (19), I. M-irdare (31) si
Preot G. Ienachescu (32). (Tab lou colectionat de istoriograful iesan N. A.
Bogdan, cu concursul icon. D. Furtuna).

www.dacoromanica.ro
172 FIGURI DIN <<JUNIMEA)

obicinuiau sa intrebe papusarii cand li se cerea sa cante si SA* joace

papu§de in timpul carnavalului de iarna.
5i Creanga nu se lasa mult rugat si istorisia ,,Povestea lui Ion
cel prost- sau a lui ,,Mos Nichifor ,Coccarul- asa precum a ascultat
§i el in copilaria sa pe mo§ Ion sau pe lelea Catinca" cand ii po-
vestiau basme si istorioare in nopti de iarna, stand culcat pe cuptor,
la lumina opaitului.

Apreciat ca o autoritate in materie de literature populara si

folclor, folcloristul S. F. Marian 8) it consulta pe Creanga in ches-
tiuni de ornitologie nationals, cerandu-i indicatiuni despre diferite
datine, legende si credinte referitoare la pasard. Tot astfel N. Gane
ii consultase prin sods si Creanga, hatru bun de glume poporane ii
raspunde : ,,Taunui este un fel de musca lungareata la trop, de
culoare surie-galbie care mai cu seams, buns -oars, fire§te : mai
departe, vorba burlacaritujui" pisca vitele (mai ales caii de sex
femenin) la partea... delicate... putin bulbucata... cu 'borta la mij-
F;i. rid ca cat aiulreau.

Faeut-a Creanga politica ?

fine era mai guraliv decat mine, Buta Damaschin si Cordu-
neanu ?, marturiseste el singur. Alegeam si culegeam la deputati si
la membrfi comunali, tot ce era mai bunisor in fractiune".
Desi membru aI societatii literare Junimea- , si desi protejat
de Maiorescu , in politica Creangi a fost liberal, luptand impotriva
boerilor si a ciocoilor. El a luat parte si la istorica rezmerita ce a
avut loc in Iasi la 3 Aprilie 1866, ba intr'un rand dupe cele ce
ni-a comunicat bunul sau prieten din anii tineri, istoriograful N. .A.
Bogdan, Creang si-a pus si candidatura la o alegere de deputat sau
de consilier comma]. Si iata oum:
Pe vremea aceea alegatorii se adunau in vasta sale a Curtii
cu juri din vechiul Palat Administrativ ; acolo veniau partizanii.
fractiunei libere si independente" pentru a proclama candidaturile.
Erau de fats, intre altii, Kogalniceanu si Neculai Ionescu, cari
furs proclamati cei dintai.
Cum ceilalti candidati cari s'au anuntat la acea constatuire,
nu 1-au satisfacut, Creangi a luat cuvantul declarand ca-si pune si

www.dacoromanica.ro
 ION CREAN GA 173

el candLdatura. Mu Itimea l-4a aclamat cu entusiasm dar ce a

urmat nu se mai §tie. A cazut sau nu? Caci de ales ,nu s'a ales...

Si tot apropos de politica, Creanga despre conducAtorii

intr'o scrisoare adresata lui I. Slavici, la 1878 :
Dar oamenii nostri de scat I Ochii au si nu vad; urechi au si un aud, cad
totdeauna au luat carbunele cu mama sarmanului taran, care la urma urmelor tot
el a platit gloaba. Vorba ceea: capra b... ,Si oaea trage rusinea". De ar stiff boil
din cireada ce mans bicisnica ii duce la tletoarel Dar nu tie sar" manul dobitoc si
deaceea trage pi rabda; duce in spate toate sardnele hraneste pe netrebnicli
can iii rid de dinsul I Pastorii nu-s Ii cainii lipsesc ! S'apoi stii ca inteun sat
Ears caini se plimba fara bat
Noi can am gustat amarul, sa dispretuim pe °amend cei ce lucreaza fara
de lege ai sa nu ne inso im cu alesii for pentru a lua bucata de paine din gura
fiilor si a cainilor".

Taran cu mintea sanatoasa a tAxanului dela munte, Creanga a

iubit poporul, asa ca vozbeIe sale, din inima rupte, nu suns' a
demagogie.

Daca suflete§te era legat de Eminescu, de Junimea" 1-a legat

mai cu seams atentiunea, bunavointa si protectia lui Maiorescu, al
carui elev a fost la scoala preparandiala dela Trei-Erarhi. Elevul gl3
manciru de profesorul sau si profesorul de elev.
Creanga inteadevar se considera, in chestii didactice, disci-
polul, sau cum zice el, ucenicul lui Maiorescu, precum si scrie
lui I. Negruzzi, la 22 Februarie 1885, cand ministerul instructiei
luase hotararea de a revizui cArtile didactice :
Noi, fund ucenicii d-lui Maiorescu §i ai societatii literare .,Junimea", par-
ed nu ne-am prea teme ca lucrarile noastre sa fie asvarlite cu Lispret din scoala,
data comisiunea insarcinata nu va judeca muntenege... Vorlyi ceea : (cimilitura
easel),.. Ariarati-ma de gainii, )ca de caini ma apar singur".

Convins cA metodele" sale didactice nu vor fi dispretuite, ca

fund ucenic- al lui Maiorescu, Creanga exprima intai o teams :
SA nu fie judecat muntene§te" Inca o dovada de lupta ce
s'a dus la Bucure§ti impotriva directiei flour dela Iasi.
Amintind astfel pe fermecatorul .povestitor, e poate interesant
a lamuri un punct important din descrierea vietii sale care n'a fost
aideajuns edificat5,

www.dacoromanica.ro
174 FIGURT DIN 4:JUNIMEA)

Este verba de raspopirea lui Ion Creanga §i de cauzele care

1-au determinat la saVarsirea acestui act.
Dupa parerea sustinuta de unii dintre biografii sai si confir-
mata pare-se de defunctii lui prieteni si colegi, preot lenachescu §i
institutor C. Grigorescu, actul acesta ar fi fost determinat de faptul
ca diaconul Creanga nu-si pastra rasa, inlocuind potcapul cu pal&
ria, tunzandu-si barba, si aparand adesea in port laic. Din aceasta
cauza prietenii sai intimi, clascalii de scoola primara, faceau haz pe
socoteala lui suguind ca. se &este asa ca sa pleces la cucoane" si
cate si mai cdte, ceeace-1 facea pe Creanga sa spue acestor prieteni :
Apara-ma Doamne de gaini, ca de aril ma apar singur !" si asa
CA din una in alta lucrurile ar fi ajuns la urechea Mitropolitului si ca
asa fiind, a fost silit sa se aspopeasc5.
Or, cu totul alta este cauza raspopirii sale.
Se stie ca Creanga a audiat cursurile de pedagogie ale lui
Maiorescu, ascultandu-i si prelectiunile" pe care le Linea pentru
public. Pentru o si mai buna intuitie pedagogica, el, ca institutor,
cerea si obtinea indrumari si povete practice dela marii dascali
Toma Savescu, Darzeu §i dela alp institutori cursisti care-1 initiau
asupra metodei de predare a materiilor pentru o mai buna prega-
tire a copiilor. Aceasta nu prea multa vreme, caci dupes catva timp
de experimentare el a scris cede mai bune carti didactice" pentru
cursul primar.
Nemultumit de cultura sa prionitiva, si setos de cat mai ,multa.
carte, Creanga a fost atras de ,,Junimea" din acest mare interes de
a se intrui si cultiva. Aicea Creanga a prins si dorul de teatru.
Se mai stie, in aceasta privinta, ca el a fost si un fanatic apa,-
rator al traditiilor crestinesti din mosi-stramosi si ca a fost cel dintai
care a skit intru apanarea p'apusarilor"' adica a jocan de 1)44"
care se Linea lant din Craciun pangn postul mare. Intr'o lama
ins& autoritatea paitieneasca a orasului a interzis aceasta traditie,
fiindcd harzobarii" care purtau lada cu papusi" improvizau si
scene... obscene antand cum se zicea in grai popular si la
junimea" pe ulita mica ".
Creanga indignat de aceasta masura a pornit o adevarata cam-
panie, organizand intruniri publice de protestare si nu s'a lasat
pans ce ,prefectul n'a revenit asupra ordinului sau, l'asand liber
jocul papusilor".
Venit la Junimea, el si-a rafinat gusturile fait a-pi pierde

www.dacoromanica.ro
 ION CREANGA. 1-5

originalitatea, luand parte la ,discutiile artistice §i estetice, §i ce-

tind teatrul roman §i strain ce se publica in Convorbiri 'Literare" ^1
a prins §i.gustul de teatru, privindu-1 ca o adevarata ramura cul-
turala §i educativa.
Intamplarea a mai facut ca, vizitand pentru prima oars teatrul
vechi dela Copou, el sa asiste la reprezentarea unei piese istorice,
romane§ti, ceeace avu asupra lui o puternica inraurire, a§a ca incepu
sa frecventeze reprezentatiile societatii dramatice" §i sa vada pe
Matei Milk, Balanescu, Lachlan, s. c. 1.
Daca anii de invatatura, la catihetul din Falticeni *i la semi-
narul din Socola, ca §i diaconia insa§i 1-au facut sa vada in. teatru

Ion Creanga, raspopit

ceva urat §i imoral, civilizarea sa ora§aneasca §i cultura pe care a

acumulat-o in mediul Junimii l'Pu convins, dimpotriva, ca teatrul
este o adevarata §coala pentru societate.
Incepand dar sa frecventeze mai des teatrul, intro vreme in
care preotimea socotia teatrul ca un mijloc de desfrau, au inceput
sa circule tot soiul de versiuni pe seama lui Creanga, a§a ca 1a un
moment dat, gurile rele spuneau ca va fi desbracat de haina preo-
teased de catre Sf. Mitropolit.
Ca sa evite o mazilire, §i amarit peste masura de aceste cle-
vetiri, intro buns zi el a lasat potcapul §i antereul, §1-a pus portul

www.dacoromanica.ro
176 FICURI DIN 1JUNIMEA)

laic un costum de siac s'a dus la barbier de si-a mai fasonat

parul sI barba, raspopindu-se singur, fara a fi avut vre-odata vre-o
explicatie cu inalta autoritate bisericeasca.

Dar aceasta schimbare la fats i-a atras alte amaraciuni, mai

ales ca dupa actul acesta i s'a mai pus in socoteala ca e ateu, ca
unul care frecventa... sedintele Junimii ai carei membrii erau con-
siderati... pagani, aceasta datorita invectivelor lansate de adversarii
for politici si chiar culturali.
Si de aceea dascalixnea iesana si-a pus intrebarea daca un
raspopit mai poate fi un institutor demn sa-si invete scolarii si sa-i
educe, ca unul care nu mai avea pic de autoritate morals...
Amarat din aceasta pricing Creanga se arata mai putin intre
ai sai, evitand sa se mai intalneasca cu dansii, ca sa auda mai
putin... Precum arata si T. D. Speranta 11) in amintirile" sale,
Creanga statea in casuta lui, in singuratatea sa, cu motanii sai, sim-
tind o parere de rau ca si-a parasit Humulestii atat de dragi, ba-
tandu-se cu gandul sa parasasca Iasul si sa se intoarca acasa intre
ai sai, ca sa nu ramaie muritor de foame...
Si in aceste zile de tristeta si amareala. un om ii aduse o scri-
soare. Era dela Maiorescu, protectorul sau, care-1 chema la dansul
Creanga, insa, crezand ca Maiorescu it cheama ca sa-1 mustre si sa-1
dojemeasca, indurerat cum era, nu se duse, dar a doua zi se trezi cu
Maiorescu in casa; marele maestru venise sa-I asigu.re ca va ramanea
la catedra sa si ca nimeni nu se va atinge de el cum a si lost
intr'adevar.
Si asa s'a facut ca Creanga nu s'a mai intors la Humulesti,
ramanand la catedra sa. Din acel moment el s'a simtit din ce in IT
mai atras de Junimea, frecventand regulat sedintele ei sapfamanale
si incepand colaborarea la Convorbiri Literare".
E interesant a cunoaste in aceasta privinta ca /a inceput, ne-
avand incredere in scrisul sau literar, si pans a se hotari sa-si duca
manuscrisele la Junimea", el be cetia mai intai unuia si altuia dintre
membrii societatii. Si cui? liner profesori universitari ca N. Culianu,
specialist in... calcule diferentiale, ca Emilian, tatal Corneliei,
prietena Henriettei Eminescu specialist si el in... geometrie des-
criptive, sau profesorului I. M. Melik, deasemenea specialist in...
stiintele matematice. Acestia ca si altii, fara a fi literati, avand pe

www.dacoromanica.ro
 ION CREANGA 177

(anga cultura o mare doza de bun simt pentru arta §i frumos, it

ascultau cu placere pe me§terul prozei moldovene§ti, indemnandu-1
nu numai sa-si athuca manuscriisele la Junimea, dar sfatuindu-1
sa scrie mereu.

CREANGA SI MAMA WI MOISE.

Fiind in clasa cu micutii sai invatacei, Creanga primi vizita

profesorului si anecdotistului Th. D. Speranta, venit sa cunoasca
arta sa pedagogics.
Copila1ii neastamparaci, stiindu-1 pe invatatorul for bun la
suflet §i hatru, aveau obiceiul ca-i puneau tot soiul de ititrebari,
numai ca sa-i dea prilejul sa li vorbeasca.
Si iata ca in timp ce Creanga vorbea cu Speranta, de-ale pe-
dagogiei, un baeta§ se ridica din banca, 0-1 intreba pe Creanga :
Domnu' profesor, cum o chema pe mama lui Moise ?
Care Moise ?, intreba Creanga, pe cand Speranta ut-
marea curios acest dialog.
Moise al nostru .dela care invatam cele zece porunci !
zise micul scolar.
Creanga tacu o clipa... apoi zise apropidndu-se de elev :
Dar tu stiff, mai baete, cam prin ce an a trait Moise al
vostru ?
Nu! Dar trebue s5 fie de mult !
Cat de mult ? intreba el.
0 suta de ani !, raspunse baeosul.
Ba mai mult !
0 suta de sute !, majors elevul.
Si mai mult !, zise Creanga.
0 mie de sute !, spori iar copdlul.
Hai sa fie asa, o mie de sute, cad nici eu nu prea stiu
bine. Dar is spune-mi, mai baete, tu §tii cum o chema pe mama mea?
Nu stiu!
Va sa zica tu nu stii cum o chema pe mama mea care a
trait pana mai deunazi ? !... Atunci cum vrei ca eu sá stiu cum o
chema pe mama lui Moise al tau, care a murit cu... o mie de sute de
ani in urma ? ! 12).
12.

www.dacoromanica.ro
178 FIGURI DIN KJUNIMEA,

MENU-UL LUI CREANGA.

Istoriograful ie§an N. A. Bogdan, prietenul lui Creanga, este

in posesiunea unei fotografii care reprezinta un numeros grup de
vizitatori ai bailor §i apelor din Slanicul-Moldovei.
Printre altii se afla §i Creanga, venit sa bea din apele mi-
raculoase ale statiunii. Din timpul acestei vilegiaturi o scurta remi-
niscenta pentru a caracteriza firea exuberant-moldoveneasca a po-
vestitorului.
Autorul lui Ivan Turbince, de§i era bine privit si primit in
cercurile boere§ti ale vilegiaturd§tilar, se simtea mai bine, mai in
largul sau, intre cei de teapa sa, din acela§ strat social. De aceia,
la Slanic, el isi asociase pe un oarecare Stefan Dascalu, fost pe
vremea aceea intendentul Internatului Liceului Academic din Iasi,
Intfo zi Creanga se hotari sa is §i el masa intre boeri, si,
insotit de tovara§ul sau de vilegiatura, se duse la primul restaurant.
a§ezandu-se intre boeri §i cucoane...
Ceru lista de bucate, o ceti, o invarti, se gandi §i tacu... Chel-
neruT a§tepta comanda, §i vazandu-1 pe Creanga ca tace mereu,
incepu sa-i reccroande bucatele cetindu-le de pe 11sta, unele cu
iitulatura frantuzeasca, pe care o pronunta destul de stalcit.
Creanga 11 privi, it asculta §i dupa ce chelnerul ispravi, ii zise :
Ian' ascult, domnule, poti sa-mi faci o mamaliguta buns,
stii, ca la Tara ?
Cum nu, se poate ! Dar trebue sa mai, a§teptati putin.
Bine, a§teptam, ca TIu dau Turcii. Dar pana una-alta sa ne
faci ni§te ochiuri moldovene§ti, iar la mamaliguta sa ne aduci ni§te
branza de vacs cu smantana si Inca ceva...
0 oca de vin ?
Da, si inca ceva !
Chelnerul statea nedumerit, iar Creanga, nejenat de nimeni,
dadu sa-i explice :
D-ta mananci mamaliguta ?
Cum nu !, raspunse chelnerul.
Si cum o mananci ?
Cu branza, cu srnantana.
Numai ?
Cu unt...
Numai ?

www.dacoromanica.ro
 ION CREANGA 179

Chelnerul tacu iar. Creanga, vazand ca n'o scoate la capat,

ii zise :
0 sa te inviit eu acuma §i ai sa §tii cum sa mananci ma-
maliga cu gust. Cand mi-o vei aduce, sa aduci §1 o ceapa intreaga,
necuratata.
Si cand fu servit dupa comanda, Creanga, in vazul elitei co-
mesene, curata ceapa, lovi cu pumnul in ea de rasunara toate far-
furiile, zdrobi ceapa §i'ncepu s'o manance cu pafta, comanda Inca
una §i pentru Stefan Dascalu, fora sa-i pese de privirile si zambe-
tele discrete a boerimii...

RETETA" LUI CREANGA.

Din amintirile duioase sau glumete pe care batranii ie§eni !e

pastreaza despre acest mare prozator, o reminiscenta hazlie :
E lucru §tiut ca Creanga, era mancacios de felul lui, de
.aceea unii dintre prietenii sai ii ziceau mancau", iar la ijunimea
ii s'a zis burduhanosul" §i in urma, dupa-ce s'a raspopit !
,,popa Smantana" de pantecos ce era.
Printre prietenii sai din Iasi Creanga it avea §i pe populatul
medic Bernhard Taussig, vestit diagnostician, care, medic pr.:-
mar in ora§ se bucurase de prietenia lui Conta, Gh, Panu §i a
.altor distinse personalitatil
Intr'o zi doctorul Taussig adresandu-se... marelui proprietar
al.., bojdeucei din Ticau, it apostrofa amical §i medical :
Bine, mai Creanga, ce naiba faci to ca te ingra§i a§a,
ea un pore ?"
Domol dar hatru cum era, Creanga primi gluma ca sa ras-
punda c'o alta §i mai §i :
Ce sa fac, doctore draga ! Mai ndmic ! Duc o viata
<lestul de regulata. Dimineata cand ma scol, ma spal cu apa race,
beau un ceai sau un pahar cu lapte, hranesc motanii §i dupa-ce
mai deretec prin bojdeuca, imi iau toiagul §'o parnesc razna pr'n
darn singur cu mine, sau c'un tovara§. Urc dealul Sarariei, cobor pe
Romano, trec prin centru, de mai vad vre-un prieten. s'o pornesc
apoi agale spre Socola la Trei Sarmale" on spre Tatarasi is
Gradina Placerilar", mai imbuc vre-un covrig sau vre-o chifla,
beau o sacarica, §i ospatez apoi bine. Uneori cand ma incurc cu
cineva, iau §i masa de sara in ora§, stEnd la taclale §'apoi cand

www.dacoromanica.ro
180 FIGURI DIN (JUNIMEAX>

ma 'ntore acasa, satul si ostenit, iau... hartia pe care mi-ai prescris

reteta d-tale, draga doctore, ca sa ma servesc si de ea... asa cum
trebue...
AceastA gluma a lui Creanga a provocat mare haz si cu
drept cuvant. Ea caracterizeaza de altfel umorul sanatos al lui
Creanga....13).

EMINESCU BSI CREANGA

Aceste doua genii ale spiritualitatii ramane, atat de dis-

tantati prin temperament si cultura au fost totusi cei mai apropiati
suflete§te, armonizand intre ei Intel() prietenie mai mult decat
fratasca.
Gh: Panu, cel dintai, a meditat adanc asupra acestei prie-
tenii descriind'o judicios si impersonal in amintirile- sale si con-
serandu-le un capitol comun in care arata ca Creangd l'a captivat
pe Eminescu fiindcA era tipul romanului simplu, natural, nefalsi-
ficat de ideile si cultura moderns ". Era cu alte cuvinte taranul mol-
dovan, istet §i hatru, cu umorul sanatos, cu inima bung §i cugetul
senin. De aceea si legatura se stabili astfel, incat pe urma nimenea
nu mai vazu pe Eminescu fara Creanga si pe Creangd fara Emi-
nesicu; amandoi veniau la Junimea, amandoi iesiau dela Junimea.
Inktkoare §i fermecatoare clipe !...
Urmarind aceasta romantics amicitie, foarte firesc Gh. Panu
se intreaba :
aCe faceau ei ? Unde se duceau ? Ce vorbiau oare zile, nopti intregi r
Ce faceau gi unde se duceau gtiu. Plecau amandoi gi se infundau, pe.
la vre-un cragmar de prin Tataragi. Pactmari sau Nicolina, adica prin partile-
exterioare ale oragului. Acolo nu se puneau pe baut. cum se pretindea, sau
cum se crede -- caci multi cred Ca aceasta ar fi ruinat sanaatea gi a lui."
Eminescu gi a lui Creanga, nu ; ei se puneau sa traiasca o vials care le-
plticea ler, viaia sixripla §i primitiva. Era o placere pentru ei ca sa se aeze-
intr'o odae din fundul unei cragrne, pe l'aviti de lemn, cu bratele rezemate-
de-o masa mu dart, serviti de un baitel naiv>>.
Se simtiau amandoi in largul lor, in intimitatea for sufle-
teasca, mult mai bine deck in niediul boerianei junimiste unde de
altfel erau priviti cu nernarginita admiratiune.
Asa fund, se intelege lesne de ce Eminescu se simtia si irt
largul sau cand it vizita pc Creanga in fastuoasa sa... bojleuca-
din Ticau, bordei devenit istoric. Erau poate cele, ma fericite

www.dacoromanica.ro
 ION CREANGA 181

clipe pe care le-au trait amandoi, in acea saracie-lucie, prietenia

for curata §i animatoare fiind suprema for avutie.
Iar cat de adanca a fost mahnirea lui Creanga dupa plecarea
tlin Iasi a poetului, aceasta o dovedeste urmatoarea scrisoare pe
care el a adresat'o, la 1877, lui Eminescu:
BADIE MIHAI,
Ai plecat ai mate din Iasi lasand in sufletul meu mita scarba si a-
mareala...
Aceasta epistolie ti-o scriu in cerdadul unde de atatec on am staf
impreuna 1) unde mata uitandu -fe pe cerul plin de minuneltii imi povestiai
atatea lucruri frumoase... frumoase...
Dar coscogemite om ca mine, giandindu-se la acele vremuri a inceput
sa planga...
Badie Mihai, nu pot sa" uif acele nopti albe and heinariam prin Ciqie
Aroneanu 2) bra pic de ganduri rele, dar in dragostea cea mare pentru
IAsul nostru, uitat §i parasit de toti!
SSi diminea(a cancl ne intorceant la cuibar, blagosloviti de aghiazma
cea fara prihana si culat de iertatoarq a Tinc6-i, care ne prinzia cu alai
parca tine stie ce nelegiuire am facut §i noi...
Theta scrie mai multisor, insa a venit Enachescu gi treguie sa plec
cu dansul la tipografie.
Cu toata dragoska
1ONICA.

MOTANII LUI CREANGA

Dupa plecarea lui Eminescu din Iasi, Creanga legase prie-

tenie cu mai toti colaboratodi revistei Contemporane". Intre acestia
se afla §i doctorul Turanovici, care mi-a istorisit reminiscentele
urmatoahe 1 b ) :

Prietenii care ne adunam in cocioaba lui Creanga de pe

Scaricica (numele ulicioarei in care se afla celebra bojdeuca)
it gasiam vara in casut;a, in mijlocul motanilor si a pisicilor lui
favorite.
Cand intram in bordei, Creanga avea obiceiul sa-si adune
familia :
Mario, Frosino, Motane, Vulpoi".
Si ide sub pat, de sub masa on scaune, de dupa sobs se
iveau pisoii §i pisicele cari indata sariau pe umerrii §i pe capul lui

www.dacoromanica.ro
;82 FIGURI DIN 4CJUNIMEA>>

Creanga care ii desmerda dragastos recomandandu-i prietenilor

noui veniti in casuta lui.
Aveam printre not un prieten doctorul M.", cari a murit
de curan,d, in tiinpul razboiului gi care itmita de minune latratul
cainilor. Cand coboram dela Ion Nadejde sau dela V. Mortun
din Sararie ne abateam pe la bojdeuca", indemnat de Ed. Gruber,
doctorul M., de la Bard, incepea sa latre, starnind motanimea lui
Creanga care facea mare haz.
A trait bietul Creanga ca gi Sarmanul Dionis", cu motanii....

CREANGA SI BELDICEANLI

Cu toata admiratiunea nemArginita pe care a avut-o Creanga

pentru Eminescu, el savura si productiunile celorlalti poeti cari co-
laborau atuncea la Convorbiri Literare" si la Contemporanul".
Astfel Creanga avea mare admiratiune pentru Nicolae Bel-
diceanu ale caruia Doine" le Via pe din afara.
Beldiceanu 1-a impresionat pe Creanga cu urmatoarea poe-
zie intitulata Flori de ghiata" 8i pe care Creanga in momente
de reverie o recita cu trista melancolie :
Gerule cumpItt mai ie§ti
Cand tu, iarna, zugrave§ti
Flori de ghiaCa pe fere#i.
tu, Moarte, e§ti o tiara
Cand pe frunte de fecioara
Pui flori galbcne de ceara...

Toate intr'un fel sfaresc :

Flori de gl4i.a(a se topesc
Frunti de ceara putrezesc...

PETROVICI HEF*TEIN

Se §tie ca Creanga era binefacut, voluminos. La Junimea"

ii se zicea Burduhanosul". Avea un cap mare de care el singur
facea haz.
Dar printre prietenii" din vethea ,miscare socialists stransi
in jurul Contemporanului" se afla si un oarecare Petrovici care
avea un cap colosal.
Tot pe atuncea dadea niste reprezentatii la Iasi un transfor-

www.dacoromanica.ro
 ION cilEANGA. '183

mist anume Hef§tein, care in tipurile pe care le prezenta aparea

si intiurul cu un cap formidabil.
Creanga care a facut cuno§tinta qui Petrovici, 1-a botezat
Het*tein.
De atunceia toata lumea ii spunea lui Petrovici : Petrovici
Hef§tein", iar Creanga se consola Ca in ce prive§te volumul capului,
Petrovici-Hef§tein acesta 31 intrecuse mult de tot I

CLINI A PACALIT CREANGA PE POGOR

Mi-e mai istorisit raposatul doctor Turcanovici §i urinatoa-

rea farsa de-a lui Creanga :
Regretatul Vasile Pogor pe care nimeni dintre junimi§tii
ie§eni nu-1 intrecea in ghidu0 §i inn pozne, avea mare slahiciune
pentru Creanga care §tia sa povesteasca multe anecdote picante,
in stil ca'ranesc. Creanga avea un dar deosebit de a fermeca prin
graiul lui simplu dar plin de poezie.
Intr.() zi Creanga stand de vorba cu V. Pogor, din una in
alta, ajvng la urmatoarea prinsoare : ca el, adica Creanga, it vh
face pe Pogor sa sparga perja (pruna) fara voia §i fara §tirea lui.
Pogor radea dar nu §tia ce dracovenie umbla prin capul
lui Creanga. Acesta insa pandise momentul,/ care se ivi fericit
intr'o seara de toamna, cand Petre Carp era anuntat sa vie la o
§edinta a Junimei".
Creanga in ziva aceea a cumparat un testemel de perje pe
care le-a luat cu el la Junimea".
Oa sa le poata aranja pe scaune in chip nevazut
Creanga se intelesese cu servitorii ca in odaia in care se tineau
§e,dintele, ei sa faca curatenie in chiar seara intrunirei, astfel ca cei
prezenti au fost poftiti in camera de alaturcia. Curand servitorii
terminara de grijit, §i Creanga de aranjat prunele pe scaune. Scau-
nul lui Pogor eta garnisit cu o deosebita atentiune...
Invitatii intvara in camera de §edinta. Petre Carp 41 facu
§i el aparitia, avand sa faca o comunicare de ordin politic.
De odata Creanga se ridica din ungherul sau §i §tiind ca. la
Junimea" anecdbta pulmeaza, ceru vole asistentei sa spuie Ce-a
patit popa dela Newnt, in noaptea Sfantului Toma".
Pogor care avea pasiunea glumelor si slabiciune mare pentru

www.dacoromanica.ro
184 FIGUR' DiN 4:JUN1MEA)

picanteriik populate ale lui Creanga, ceru imediat ca Creanga sa

spuie patania popei.
5i Creanga, cu uanorul lui neintrecut, incepu :
Era in noaptea Sfantului Tama. Popa de In Neamt, cetia
la o lumanarica din biserica, din viata sfintilor patriarki, avand
pe dascal langa el.
Cand Popa, in glasul lui nasal dar crestinesc, ajunse la
pasagiul : Avilaam care a nascut pe Iaaac000v, carele a nascut
pe Isaaaac..." deodata lumanarica se stinse si sfintia sa nu mai putea
continua cu cetania din ceaslov.
Grabit si enervat si destul de necajit, sfintia sa striga repede
catre idascal :
Dascale, aprinde repede un chibrit ca sa vad care... a
mai nascut si pe Isac !"
In spatiul punctual Creanga, cu umorul lui natural, si ila-
riant, a intrebuiarat... o enervare, clasica care a produs tin ras o-
meric printre junimisti.
Pogor care de felul lui era neastamparat si care la orice
gluma se tavalea de ras in locul in care se efla, la auzul acestui...
intermezzo neasteptat 'salrise de pe scaun ca tin diavol.
De odata Creanga intrerupandu-si naratiunea care de
altfel era terminate in mod tendentios -- se iapropie de Pogor si
luindu-11 deoparte ii spuse incetisor :
Coane Vasile ! Ti-am facut pozna. Ai spart perjele cu...
sezutul, cum ne-a fost vorba.
Si luindu-1 pe Pogor incetinel it duse la scaunul de pe care
a skit si-1 facu sa vada ca din perjele pe care k-a asezat cu atata
ingrijire, a facut o adevkata chis'alita (compot).
A fost in seara aceea un ras americ la Junimea" iar a doua
zi pozna lui Creanga a fost cunoscuta in tot Iasul.

CREANGA 5I TOCILESCU

Grigore Tocilescu fiind inspector general scolar a inspectat

intr'un rand si scoala iprimara Brasovanu" (astazi scoala Asaki"
din Iasi). Intrand in clasa II-a el dadu peste Ion Creanga care
facea lectii incordate cu invataceii sai.
Incantat de modul cum isi facea datoria de dascal, Toci-

www.dacoromanica.ro
 ION CREANGA. 185

lescu felicita pe Creanga cu tot entuziasmul. La plecare Creanga

ii facu urmatoarea rugaminte :
Domnule Inspector, am sa va fac o mare rugaminte !
Cu drags inima. A,nume ?
Va rog sa binevoiti a ma trece inapoi la clasa I-a, unde
am functionat un sir de ant
Dar de ce ? intreba Tocilescu uimit.
Pentru ca atunci cand eram la clasa I-a stiam ca tre
buie sa predau copiilor unateria de clasa I-a. Dar de cand sunt
la clasa II-a, fac cu ei nu numai materia de clasa II-a, clar si de
clasa I-a.
Absolut \autentica sursa : C. Meissner.

TOT SCRISUL LUI CREANGA

Teodor D. Speranza care in tineretea sa a functionat ca

profesorgi ca inspector de scoala primara fla Iasi s'a bi curat al
el de prietenia lui Creanga, care uneori ii citea din bucatile sale spre
a-i cunoaste parerea.
Consultand pe Speranta, Creanga ii zise intr'un rand :
Apai cum vrei sa scrie un prost ca mine ?
Tot astfel s'a apreciat Creanga intro scrisoare trimisa lui
Maiorescu in care ii pomenea despre manualul sau didactic Pova-
r.uitorul de citire", scriindu-i textual :
Cei dreptul prostisor lucru am facut, etc. ect.".
Iar intro scrisoare adresata la 25 Mai 1833 cerand lui
Mr3ioresou sa-1 numeasca membru in consiliul genera! de instructie,
el se califica din nou : ,JCred in prostia mea ca cei ce cunoate
cat de putin firul on caror lucrari", etc. etc.
Aga... proasta idee avea Creanga idespre dansul. E locul
sa spunem :
Da-ne Doamne macar inca tin prost de ti-Alia lui
Creanga" !

CREANGA LA KOALA BRASOVANU

Cats vreme mai sunt Inca in viata putinii dintre contimpo-

ranii lui Creanga cari l'au cunoscut, e bine sa se recurga la amin-
tirile lor, si astfel se va putiea complecta biografia marelui pro-

www.dacoromanica.ro
186 FIGURI DIN IJUNIMEA

zator. Caci viata lui plina de o trista realitate, e invaluita totus intro
calda si fermecatoare atmosfera de romantism.
Despre Creanga ca institutor ne relateaza unul dintre fostii
sai elevi, I. Cohos, care a pastrat iin sufletuil ,sau de mic scolar
ceva din duhul, farinecul si bunatatea dascalului sau. Mi le-a po-
vestit simplu, cu o deosebita multumire de a fi avut ca educator ci
profesor pe marele povestitor humulestean.

Perna la incheerea carierei sale in invatamantul primar, loan

Creanga a functionat la scoala primara No. 2 Pacurari, denumita
astazi Gh. Asache," Creanga Lind institutorul clasei a doua.
Duper un examen de fine de an, invatatorul clasei intaia, ra-
posatu; preot Vasile Pompilian, a eliberat unui numar de scolari
certificatele de promovare in chip gresit: caci in loc sa noteze pro-
movat in clasa doua", a scris in certificat ,promovat in sectia
doua", ceiace eenivala, la reinscrierea in scoala, cu repetarea clasei
Main.
La deschiderea noului an scolar, 15 August stil vechiu, un
numar de opt *colari, desi promovati, avand certificatele astfel alca-
tuite, n'au fost primiti in clasa doua. Conferinta profesorilor a decis
o noua examinare, delegand in acest scop pe invatatorul din clasa
doua.
Zis si facut. Creanga examiner pe cei opt copilasi cu certifi-
catele gresite, oranduindu-i duper statura: mai maripri §i mai mititei :
Acuma sa va vad ce carte stiti voi!" zise el, p1M de blan-
date, adresandu-se copilasilor §d cercetandu-i pe fiecare in parte cu
privirea.
oprindu-se la cel mai mititel (la elevul Cohos care
relateaza aceste reminiscente) si apucandu-1 de umar, ii zise bine-
voitor sa ceteasca Momita si cele doua mate" din Ivatatorul Co-
piilor" si cerandu-i sa povesteasca ce-a ineles de pe urma acestei
lecturi. In felul acesta i-a examinat pe toti copilasii, duper care a
exclamat :
Iaca, ati trecut cu totii clasa doua ! si conducandu-i in
clasa lui, i-a oranduit prin banci duper statura.

Intr'una din zile se nunta o inspectie §colara. Avea sa vie

ministrul sau inspectorul, indiferent: grija n'o aveau copiia, ci pro-

www.dacoromanica.ro
 ION CREANGA. 187

fesorii. Creanga trebuia sa fi fost si el ingrijorat, caci mereu spunea

§colarilor sai sa fie cuminti, destepti, si sa raspundk frumos la
intt ebari.
iata-1 ca intra in clasa doua domnn Brasovanu, director-ul
§colii, insotit da un domn. Baetii se ridica in picioare, si dupa un
semin stati jos" se aseaza la loc. Creanga incepe sa puie intrebari,
cand unuia, cand altuia, dar copiii, stapaniti de emotie, tac. Numui
unul, mititelul" Cohos raspunde satisfacator.
Dupa terminarea inspectiei, Creanga isi dojeni elevii, cu blan-
deta si povata sa caracteristica §i oprindu-se la scolarul care i-a
ra puns bine, it intreba cum it chiama, it cauta in catalogul clasei,
,'i-i zise :
Bine, ma Mete! Iti multumesc ca ai scapat clasa de rusine
9i ai raspuns frumos. La vara (scena s'a petrecut prin Noem-
brie) te voi lua la Zweck si-ti voi da inghetata!

Au trecut cateva luni dela aceasta intamplare. Creanga facea

cu elevii sai lectii despre cetirea, literelor chirilice, scolarii avand a
transcrie cuvintele chirilice cu litera noua, ilatina, de curand intro-
dusa in scoli.
aSi iata-1 pe Creanga ca-I scoate la tabla" pe tingaul Cohos
caruia ii gaseste cateva greseli in transcriere, pe caet si la dictare.
Creanga se infurie :
Bine, mai baeta, eu te stiam scolar silitor dar vad ca
te-ai lenevit si tu! Ia intinde mana 1".
Creanga ii trase la palms" vreo doua-trai lovituri; dar nu
Bi
cu linia" cum se obicinuia pe atuncea, ci cu degetul.
V'asa aratat de athtea on cum sa cititi literile chirilice si
tot nu stii? Unde ti-a fost capul? Ai?
N'am venit la scoala patru zile, am fost bolnav!..." ras-
punse 4colarul.
Cum, mai baete, n'ai fost ieri la scoala ? ! mai intreba el,
ca nedumerit.
Nu!
in Limp ce deschise catalogul ca sa verifice absenta :
Atunci cum ai stiut sa-ti stria lectia in caet ?".
Am intrebat pe baietii cari au fost si cari is megiesii mei '
raspunse micutul.

www.dacoromanica.ro
188 FIGlatI DIN JUNIMEA

Surprins de aceasta sincera si neasteptata lamurire a copi-

lului, Creanga zise :
Mai baete, apoi tie ti se cuvine lauds si nu pedeapsa, daca
al facut asa!
Si luanclu-1 de mans, l'a desmierdat usor pe obraz.
*
Povestitor inzestrat cu aceste alese insusiri de Dumnezeu.
Creanga avea o adevarata arta si metoda pedagogics: prin darul
povestei si al basmului el iexplica scolarilor diferite chestiuni cari
nu erau destul de lamurite prin manualele cidactice.
La rugaciunea matinala, apasa asupra cuvintelor: Lumineaza
a noastra minte si de acuma inainte...".
Nu se multumia cand scolarii ii raspundeau laconic da" sau
nu" ci trebuia sa i se explice negatia sau afirmatia. Indemna copiii
sa nu se frantuzeasca", sa nu schimonoseasca cuvintele autohtone.
Intfo zi un fost scolar al sau, elev de gimnaziu, i-a adus un
ravas. Cand se piece, el zise lui Creanga dealtfel destul de res-
pectuos bon-jour". Creanga s'a infuriat, 1-a intors dela usa si i a
spus, suparat si rasa :
Bine, mai ! Asa to -am invatat eu ? ! Burs ziva" nu stii
sa zici ?"
Cand ii se parea ca unii scolari nu sunt destul de atenti, co-
manda sever :
Sculati ! Dreapta! Stanga ! Stati jos !
Si ca prin minune copiii se inviorau si ascultau cu drag isto-
risiri1e lui didactice sau povatuirile sale pedagogice.
Intr'un rand Creanga a venit la scoala cu un caet cetind bae-
tilor povestea lui Harap-Alb" probabil ca sa vada ce efect va
face basmul asupra lor. La aceasta lectura, care desmierda fantez:a
copilasilor, au asistat si cativa elevi ai scolii preparandiste Vasile
Lupu" care veneau in fiece Vineri la scoala, ca sa asculte cursul lui
Creanga.

Odata, la cetire" elevul Cohos ceti urmatoarea fraza din

carte: Cui sa dau un ou ros ?"
Creanga isi arunca privirea asupra clasei si zise :
Ei cui sa dau ?" si adaogi anediat : Am sa-i dau lui
Cohos un ou ros, cand va veni Pastele.
Veni Paqtele si trecu. Tre< u si vacanta, si in prima zi dt

www.dacoromanica.ro
 ION CREANGA 189

scoala copiii se adunara in curtea scolii, de pe ulita Saulescu, astep-

tand sunarea clopotului, ca sa intre in clasa.
Iata ca soseste si domnu Creanga". Baietii it inconjoara si
dau sa-i sarute main. El ii desmiarda pe rand, dar cand ajunge in
fata elevului Cohos, Creanga consecvent fagaduintii sale, scoate
doua oua rosii, dandu-i unul lui si altul unui alt copil de evreu gi
adresandu-se clasei, zise :
..Voi ati avut si acasa de sarbatord I".

Iubind gluma si anecdota, el le spunea si scolarilor sai, ca sa-i

distreze. Asa, intr'un ran-I, avand chef sa glumiasca cu baetasii sai
in clasa, li-a istorisit urmatoarea anecdota :
Lin neamt grabit se intalneste cu un roman caruia ii spuse cA
nevasta-sa i-a nascut un copil. $i ca sa-1 intrigheze, neamtul ii zise:
Ia ghici, ce mi-a nascut ?
Romanul raspunde :
Baiat! Sa-ti traiasca 1
Ba n'ai ghicit! raspunse neamtul.
Atunci e fats I zise iar romanul.
Acum vad si eu ca esti destept! $i fiindca ai ghicit ca
nevasta mi-a nascut o fats, hai sa to cinstesc eu un Tucherwasser!"
zise neamtul fericit.
$i Creanga inchee :
Ei bine, copii! Ce era sa spuna romanul nostru, desteptului
de neamt ? Daca nu era baiat, ce, alta putea fi decat fats ?
$i radea Creanga si radeau prietenii sai buni si dragi, invata-
ceii sei.

G. D. Scraba, cunoscutul profesor si lautor, care a fre,

quentat scoala primara de la Trei-Erarchi, avand ca institutor in
clasa intaia ape preotul Enachescia, a publicat o serie de famintiri
in care deasemenea vorbeste de Creanga.
lata cum descrie d. Scraba aspectul Iasilor, din anul 1875, cand
era invatacel la sus zisa scoala :
In mijlocul Ia§ilor de pe atunci, pe o strada ingusta, incat data intindeal.
din mijlocul ei, mainele in dreapta §i stinga, aproape atingeai casele de pe cele
doua laturi ale ei am cunoscuf o cocioaba joasa, cu o singura oclaits, care
servia in aoela§ timp atat de locuinta invatatorului din ea, belferul cad §coala
era evreiasca cat Yi copiilor mid de evrei pe cari belferul avea grija ca in fie-

www.dacoromanica.ro
190, FIGURI DIN CJUNIMEA,

care dimineata sa-i aduca in spinare, cate vre-o doi deodata si sa-i lase pe ro-
Aziojinele de jos ale heiderei" asa se numea scoala,gradina (?) de copii a lui.
$i toata ziva iesia din acea incapere un zgomot de glastui, anal gros si
celelalte pitagaiate in invatatura rugaciunilor pe care le turna belferul in sufle-
tele cliscipolilor lui dar cu aceiasi tenacite §i insufietire, picatura cu picatura,
zi de zi, fara sa se obosiasca si fard sa se necateasca, pentruca sews este in
cartile evreesti, ca invatatura dela omul batran este Ica vinul vechiu care nu.
sptuneaza... iar ca verigele pe care se faureste, alcatuesc lantul puternic al nea-
mului sag, iar nu al altora. Acolo este si puterea neamul evreesc.
Cu aceasta introducere G. D. Scraba trece la metoda... peda-
gogics a lui Creanga :
Iasul s'a pomenit deodata. si Inca pe Ulita mare, Stefan cel Mare",
cu un card de copii, rinsira0 dot cate dui, cu Creanga pe margine, apucand'o
in sus, spre gradina Copou ca sa aplice metoda lui Rousseau: copilul sa invete
in mijlocul naturii.
Ce-a fi facut Creanga' cu scalaril lui in dealul Copoului, mi-a ramas necu-
noscut pe atunci nefiind de vre-un interes pentru mine.
Dar ceata lui era privita de multime cu multa curiozitate si, aim se In-
tampla, cu zarobet ironic.
Creanga insa mergea cu capul in sus, plin de veselie, oarecum sfidatce la
vorbele unora si altora. Astfel 1-am vazut pe Creangd pentru intaia oars pe uli-
tele lagultli, prin fata Mitrapolier.").
Despre aceasta metoda pedagogics a lui Creanga Propertiu
a publicat in revista Lumea Ilustrata" la 1891 cateva Erumoase
reminiscence despre Profesorul Creanga" reproduse in parte si in.
volumul lui N. Timiras.

UN ACT CAVALERESC" AL TARANULUI

DIN HUMULESTI

Se stie ca Ion Creanga, ca institutor cu tragene de inimA pentru

acest apostolat, instruit fiind in scoala preparandiala si pedago-
gica a lui Maiorescu a alcatuit- o serie de abecedare", carti
de cetire" si metode" pentru uzul scolilor primare".
Aceste manuale au lost introduse cateva decenii in scoli, tt-
parirdu-se in mai multe editii, mereu imbunatatite si sistematizate,
cu care s'au instruit cateva generatii.
Invatatorul Copiilor", carte de cetire destinata scolarilor de
clasa patra primark a Post alcatuita de Creanga in colaborare cu
cclegii sai, institutorii C. Grigorescu si V. Receanu, din vechea
pleiada a marilor dascali ie§eni.

www.dacoromanica.ro
 ION CILEANGA.. 191

In ianul 1880 ,a0.rea a sasea editie a Invatatorului Copiiloe

de aceiasi trei autori,--.Creangt av4nd partea literara, iar Grigo-
.rescu si Receanu restul materiilor.
Dupd catva timp, apare la Iasi revista literara si
Contemporanul" in care directorul ei, Ion Nadejde, publics o re-
cenzie critica sub proprie semnatura, releva si corecteaza o serie de
erori stiintifice despre albine. furnici, paserd, plante, fructe, oameni,
animale si fenomene ceresti, insistand si asupra unor traduceri ero-
nate, ca de pilda huile de foie de morue" tradus unturd de moron'..
Recunoscand greutatea enorma de a scrie o asemenea carte
didactics, Ion Nadejde opina ca bucatile stiintifice trebue sa fie
potrivite cu mintea si cunostintele scolarului, si adevarate", adica
sa nu cuprincla erori. El polemiza numai cu Ion Creanga, ignoradd
pe colaboratorii acestuia si incheiandu-si astfel critica :
In rezumat, autora nu stie materia despre care se apuca sa scrie si gra-
madeste monstruozitati care de care mai cornorate; nu tie regulele pedagogice gi
nu urmeazA calea cuvenita pentru a da cunostinli din istoria naturala' al
Intr'un cuvant partea stiintifica e peste masura de rea si face urata mutri
alAtureas cu buclati literare ca Pacala, Inul si camasa, Acul al barosul, Jupanul
greerus, etc.
Invatatorul Copiilor" se poate asematia cu un hotentot gol, cu pararia
foarte buns si frumoassa in cap. Cand vom avea oare Y not o carte de cetire ca
alte popoare ?"
(..Contemporanul" Anul I pagina 205-211, 1881, Iasi),

Dupa cum se observe, Ion Nadejde, care prin Contem-

poranul" a intreprins o adevarata prigoana impotriva plagiatelor,
pastisarilor si a tuturor monstruozitatilor", punandu-le pe cloud
coloane", nu vorbete de cei trei autori, ci numai de aiitorul ma-
nualului, Ion Creang5; ba mai mult, el face o mentiune laudabila
pentru partea literara, avand insa aerul de a-i atribui lui Creanga
si partea stiintifick
Cum respu,nde Creanga ?
Suflet mare si ales, *anti] din Humulesti se distinge ca atare
printr'un at inteadevar cavaleresc. El isi asuma tvata raspunderea
si adreseaza lui Ion 1\14dejde urmatoarea Intampirtare" aparuta in
numarul urmator al Contemporanulur,:
Felicitam cu pracere vointa in bine a domnului Ion Nadejde cetind critica
domniei-sale din Contemporanul" No. 6, sub titlul Partea stiintifica din In-

www.dacoromanica.ro
igfi FIGURI DIN (CJUNIMEA)

vdtatorul- Copiilor", intrucat curiozitatea sa nu cere alts multamire decat aceea

ge a-ai colinda spiritul pe nesfarsitul camp al atiintei care-i surade pe acest
time de secetd, cu atata bunavointa.
Insa toara furia ursului indreptata asupra catorva albine ?
E vorba despre o carte de cetire, careia data -i lipseate perfectia, dupa
insu.i domnia-ta, credem cal nu i se poate fagaclui o valoare relativA distincta,
cercetand cattle ce figurau si poate mai figureazd Inca in uzul invatamantului
primar. Si grau este, cad melte sudori ne-au curs de pe frunte ai multe nopti in-
tregi ne-a rapit cartea Invatatorul Copiilor" pand cand am adus-o In stare
de a nu da atiintei decat foarte putind materie de criticat.
Credeam ca merit& o soartd, mai dulce, o privire mai blanda, o menajare
cel putin relativa, in locul pasionatelor randuri cu care segetati asa de aprig
Iendinta spre bine a unor oameni cari dela 1864 ai pana astazi am sacrificat
mult din putinul ce am putut caatiga pe vremile acele, in folo'ul instructiunei de
intaia cerinta sau acoala pentru incepatori.
Adevarat cu 'greu se alcatueste o buns carte de cetire", dupa cum
Dumneavoasta insuai marturisiti, chiar cand tie cineva singur foarte bine
lucrurile despre cari vrea sa scrie; # cand nu poseda nici cunoatintele trebui-
toare, atunci face o faptd rea".
Adeca: faptuitori de rele, criminali suntem, pentruca am /ndraznit a pri-
cepe nevoea unei carti incepatoare mai apropiata de cerintele pedagogice decat
precedentele, de ale cat-or vitioase cuprinsuri, Domnul meu, nu se scandalizeaza
speculantul, ci Invatatorul conatiincios ; nu cel ce .n'a impuns °data cu sula" ci
omul care -si iubeate meseria; al pentru aceasta, sintem de condamnat ?
Cu adevarat, sunt cateva greaele, care toate la tin loc, nu alcdtuesc nicI
o paging din intreaga carte. Dar drept vorbind se poate pretinde unui insti-
tutor sa posede cunoatintele inalte ale unui profesor de liceu sau de facultate ?1
Negreait ca nu I
Ce am putut scrie dela noi, am scris; ceeace nu putem sti prin noi in.si-ne.
am cerut dela altii, extragand din carti romaneati, in uzul woalelor secundare
bucatile §tiintifice de cari ne inculpati.
Orice om cu minte nu poate cere unui institutor lipsit de mijloace ai de
timp a sta direct in curentul modificatiunilor ci descoperirilor atiintifice; de
aceea rugain pe criticul nepartinitor ci conatiincios sa ne pue In vedere indrep-
tarile cuvenite spre a tine seama de ele la editia viitoare.
Rugam asemene pe dornnul I. Nadcide sa nu-si faces asa de mare nalucd
despre morile de vant" nici sa grabeasca a se turci dupd cum se zice, caci $i
acolo da de mana lui Dumnezeu cea. nevazuta" care, daces nu ne-ar fi gaunt
pielea in dreptul ochilor, nu ne-am putea vedea greialele unii altora".
Iasi 1881, Octombrie 6.
I. CREANGA
(Contemporanur An. I, pag. 278K79).

* *

Integru om de stiinta, critic nepartinitor s,t constiincios" cum

it califica I. Creanga in aceasta a sa Intampinare", Ion Nadejde

www.dacoromanica.ro
 ION CREANGA 193

adnoteaza raspunsul lui Creanga in paginele urm5.toare ale revistei

(280-282) insistand asuipra erorilor stihnifice din cartea celor trei
autori, lard a pune pret pe consideiientele invocate, ipe blajina in-
tarajinare" si pe prietenia ce o avea cu Creanga.
El continua observatitmile sale critice :

Pacat ca d. Creanga, om cu taleate admirabile pentru povesti si alte

lucrari literare pline de spiritul poporului, s'a amestecat in societate cu oameni
fara stiiinta si in acela§ timp plini de pretends. Numai de un lucru ne miram,
cum scocoate d. Creanga cand cere indulgenta pentru o carte didactics, d-sa
care face parte din Junimea si din colaboratorii la Convorbirile Literare! A uitat
d-sa loviturile inspAimAntatoare §i fara de mils date de aceasta grupa produ.
cerilor monstruoase? A uitat d-sa, nu face nimic; noi ne privim ca oameni for-
mati sub aceasta directie de critics fara slabiciune §I yam lovi In cei mai de
aproape amid, indata ce vom avea probe ca ar fi plagiat sau au scris mon-
struozitari.
Prin urmare sal fie stint odata pentru totdeauna, oar nici nu rnenajam pe
nimeni, nici nu voim sa fim menajati. Deviza noastra este: -.,Fail que doffs, arrive
que pourra". Mica pentru cei ce nu stfu franruzeste, fa ceeace esti ator sa
fad, intampla -se ce s'ar intampla !".

Acest raspuns si mai energic al lui Ion Nadejde este intere-

sant si din alt punct de vedere:
Dupa cum ca student fostul sef al socialistilor a debutat ca
nationalist, tot astfel in ceeace priveste directiva culturala Ion Nä,
dejde a iurmat-o la inceput pans Ala criticelle si polemicele lui
Gherea, pe care aceea a Convorbirilor Literare", cad in pole-
mica cu Creanga el declara: noi rue privim ca oameni formati stub
aceasta directie de ,critics adica directia lui Maiorescu, a Junimii"
si a .,Convorbirilor Literare".

* *
Creanga n'a mai raspuns la a doua critics a lui I. Nadejde; el
i-a trimis insa o declaratie aratand ca este solidar cu colegii si cola-
boratorii sai C. Grigarescu si V. Receanu.
Sub titlul Generositatea d-lui Creanga" directorul Contem-
poranului" fard a inregistra cuprinsul acestei declaratii", insereaza
o nota In paginile urmatoare ale revistei (pag. 399-340) in. care
intre altele scrie :

Nu vom crede insa niciodata oa iubitul autor al povestilor din ,,Con -

vorbiri Literare" are vre-o vina din pricina monstruozzitatilor strigatoare la cer
iin Invalatorul C,opiilor" nid ca Receanu si Grigorescu au contribuit la
13

www.dacoromanica.ro
194 FIGURI DIN 1JUNIMEA)

meritele partei literare mu vom crede. Ca incheere vom zice : Fie, d-le Creanga
cum zici d-ta, numai de n'ar fi cum §tim noi.
Aceasta polemics civilizata ca in vechime ! nu a stricat
ci dimpotriva a intensificat prietenia dintre Creanga si Nadejde.

UNDE A MURIT CREANGA ?

Doi junimisti de rasa au inchis ochii in noaptea sfantului Va-

sile : elenistulpi filologul Ion Caragiani, iar cu patruzeci de ani
inaintea sa junimistul Ion Creanga.
Despre cel dintai, generatia de azi Y,si mai poate aminti cate

.,''''Trf,:=.=.:1vemor."*."

11

Bojdeuca lui Creanga din dealul Ticaului (Iasi) care gazduia adesea §i pe
Eminescu

ceva, cad multi dintre ieseni ii intalneau adesea, in frumoasele zile

de primavara si de toamna, preumblandu-si batranetele pe strazile
Iasilor, in papuci, ca Empedome...
Caragiani a Post unul dintre savuratii anecdotisti ai Junimit.
care a antrenat pi amuzat sedintele faimosului cenaclu literar... Cine
isi mai aduce oare aminte de anecdotele sale, cu sau fara perdea ?
$i tine pastreaza oare fisele manuscrisele sale filologice la care
a lucrat ani de zile ?

Ceeace a ramas de pe urma fermecatorului taran dela Humu-

lesti, se cunoaste mai putin anecdotele" sale. In buns parte se
cunoaste si biografia sa.
Exists insa o controversy relativa la locul §i casa in care a
decedat Ion Creanga.

www.dacoromanica.ro
 ION CREANGA 195

Actul de deces al oficiului starii civile, No. 5, din 1890, arata,

cu martori, ca el a incetat din viata in strada Golia No. 51 (astazi
strada Cuza Voda).
Or, revista Fat Frumos- din Suceava, de sub directia lui
Leca Morariu, inteun numar aparut cu prilejul comemorarei
de patruzeci de ani dela moartea lui Creanga, contests veraci-

."{1.14,('

A ,
;Fr .F . c-712
c lan,
V

Bastul lui Ion Creanga din gradina Copou (laA, opera sculptorului
Dimitrie-Barlad.

tatea actului oficial, sustinand ca el a murit in bojdeuca sa din

Ticau.
Am verificat din nou faptul la N. A. Bogdan, cunoscutul
istoriograf, prieten bun al lui Creanga §i fost ofiter al starii civile
din Iasi.

Ion Creanga a murit in ajunul Anului Nou, in casa din strada

Go/iei 51, in care locuia fratele sau Zacheu Creanga, proprietarul

www.dacoromanica.ro
196 FIGURI DIN 1JUNIMEA,

unui debit de tutun in care se vindea si Cartea de Cetire" intoc-

mita de Ion Creanga.
Primaria nu putea sa elibereze un act gres.it, cu atat mai mult
ca dupa legea de atuncea trebuia sa se constate moartea, atat de
agentul primariei, cat si de medicul de despartire.
Mai mult idecat atat : La acea vreme Primaria Iasi era insta-
lata in casele din fata Teatrului National deci in imediata veci-
natate cu debitul lui Zacheu Creanga din strada Goliei 51, cum

lnaugurarea bustului lui Ion Creanga in gradina Copou (1a5i), opera

sculptorului Dimitrie-Barlad.
hr grup se eflii : C. Meissner, A. C. Cuza, M. Sadoveanu, P. Bogdan,
primarul de atunci al laqilor Gh. Ghihaneseu

arata si actul sarii civile, moartea fiind constatata de medicul Gh.

Juliano, §eful starii fiind ministrul de mai tarziu D. A. Greceanu,
*
Ca totus cortegiul funerar a pornit dela casuta sa din Ticau,
faptul se explica astfel :
Debitul lui Zacheu Creanga era instalat intr'o dughenita care
nu avea nici o anexa. Rafturile .despartiau dugheana in doua : in
fats idebitul si in dos isi avea Zacheu toata gospodaria...

www.dacoromanica.ro
 ION CREANG.A. 197

Ion Creanga a murit in debitul lui Zacheu §i a fost transportat

in urma." in bojdeuca" sa din Ticau... Inmormantarea a avut loc in
ziva de 2 Ianuarie 1891.
Despre boala de care a suferit Creanga Doctonul Y grec, ele-
vul sau in §coala primara, a dat umatoarele amuriri16):
eL-atn cunoscut personal pe genialul creator al lui Harap Alb si al lui
.Nichifor Cotcarul. Am avut rtristul prilej sa asist si la primul sat atac de
epilepsie §i doresc sa rectific un detaltu( din notele d-lui Timiras.
Creanga n'a lost apucat de epilepsie in clipa cand voia sa deschida usa
clasei (cum spune d. Timiras) ci atacul i-a venit pe cand se atla Inca pe catedra
.si preda lectia copiilor.
Eu eram in clasa IV-a (scoala cBrancoveanu»4asij. Stam In banca im-
preuna cu cei1alli copiii si deodata auziraan tipete grozave venind din clasa II-a.
Impreuna cu profesorul ne -am repezit spre clasa unde veniau tipetele de
spaima. Cand am intrat 1-am vazut pe Creanga pe catedra, cu ochif dali peste
cap, cu fala vanata, cu spume la gura. In jurul catedrei eratt copiii, speriati,
plang and.
Sus pe catedra. alaturea de Creanga, Ba§alama, un scolar de Vre-o 9AO
.ani, micut, cocasat, ii tinea degetul mic de% ruana, stanga in gura Itatre dinti.
Se vedea ca facea eforturi mari ca sa stranga degetul lui Creanga cat mai tare.
Era un remediu popular Intrebuintat contra epilepsiei. Nu stiu de unde
1-o fi invartat Basalama. Mai tarziu, cand am studiat medicina, am aflat ca pentru
a opri declansarea unui acces, se recomanda o ligatura aplicata pe -degetul de
wade pornesc furnicaturile care preced uneori atacul.
Creanga se desmetici ilncet- incet, fie spontaneu, fie in airma terapeuticii
Iasalamiene.
Cand deschise bine ochii si i se povesti despre micul Basalama ca terapeut,
:lzbucni in ras Si par'ca-1 and imitandu-1 pe Basalama : coi vei, ghivlt, of vein.

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA ION CREANGA

1) Scrisoarea it cartea de vizita se amid in colectia C. Meissner, Iasi.

2) Vezi I. Negruzzi In cDictionarul Junimii ..
3) Idem.
4-7) I. E. Toroutiu (Studii §i Documente Literare».
7 bis) Gh. Farm: cAmintiri dela Junimea».
8-10) 1. E. Toroutiu, op. citat.
11) T. D. Speranta, cAmintiri despre Creanga» brosura tipalita la aViata
Romaneasca» Iasi.
12) Idem.
13) Anecdota este narata si de N. Timiras in tViata lui loan Creanga»-
editura 4:Bucovinw> Bucuresti.
13 bis) Publicate de mine in ziarul (Miscarea» din Iasi, Nr. 11. Anul XVI
din 15 Ianuanie 1922.
14) G. D. Scraba aDin amintirile mele» publicata in revista condusa de
Florica D. Ionescu din Curtea de Arges, qRevista noastra pedagogics si cultu-
rala» No. 14, 19133,
15) Propectiu, pseudonimul lui I. Popescu din Iasi, fost colaborator al
Evenimenttlui Literar».
16) Dr. Ygrec, in aCarnetul Nostru» din aA,devarul» sub titlul <rDespre
Ion Creanga, dupa conferinta tinuta la <Radio» de N. Timirag.

www.dacoromanica.ro
VASILE CONTA

www.dacoromanica.ro
 VASILE CONTA

<<Ndscut in Ghinclasani jud. Neamt

in 15 Noembrie 1845. Jr Junimea dela
1873, filosof positivist. A. scris numai
filosofie si scrierile sale au dat loc la
multe discutii in Junimea. E foarte sti-
mat de redactiune, fiindcd scrierile sale
ocupa mult spatiu in <Convorbiri». Nu
se §tie insa dacd si abonatii, in spe-
cial Duduca dela Vaslui sunt tot asa
de multtuniti. Mort in Aprilie 1882 in
Bucuresti.
I. IV. <Dictionarul Junimib>.

Viata trista a filosofului Conta se aseamana intro privinta

cu aceia a poetului filosof Eminescu. Ca si dansul el a avut o copi.
larie si o prima tinerete zbucitunata, si ca si dansul a fost in anii
tineri un pribeag care a umblat prin tars intr'o trupa de actori hind
indragostit de o tanara actrita.
Nascut in 1845, in satul Ghindauani din judetul in care a
vazut lumina zilei si Ion Creanga. ; cu clasele primare facute la Tg.
Neamt si cele secundare la Academia Mihaileana, marele filosof a
obtinut trei diplome in Belgia, la Anvers, Bruxelles si Gaud, diplor
mele de licentiat in drept, filosofie economie politica ; iar apoi,
la Bruxelles si-a luat doctoratul in drept, insa toate acestea in
interval de trei ani, dela 1869-1872. pans la 1874, Conta a mai
stat in strAinatate, studiind in Anglia, Italia si Germania. Intors la
Iasi it gasim la Junimea" si in paginile Convor6birilor Literare".
Conta a fost bursierul Societatii pentru trimiterea junilor ro-
mani la invatatura infiintatt la Iasi sub presedintia doctorului Ana-
stase Fatu si casienatul lui V. Pogor. El a fost trimis de aceasta
societate sa faca studii comerciale si economice, dar cum am
vazut s'a intors cu alte doua titluri.

www.dacoromanica.ro
202 FIGURI DIN SJUNIMEAlto

Spirit filosofic, om integru, caracter hotarit, Conta tia pastrat

toata independenta 5i libertatea de cugetare la Junimea. De aceia,
deli singurul filosof de rasa, el nu s'a bucurat prea mult de con-
sideratiunea marelui pontif al societapi, Maiorescu §i nici de a celor-
lalti junimisti de marca, diletanti in ale filosofiei deli Maiorescu
it recunoaste a fi fost «viu1 cugetator Conta>.
Singurii cari s'au apropiat de el cu toata caldura, au fost
Eminescu, a carui stare sufleteasca armoniza cu aceea a filosofului;
apoi filologul Alex. Lambrior §i Gh. Fanu, adica cei trei Romani"
cari au fost la Junimea tot atat de independenti ca si dansul. Si
juristul V. Tassu i-a aratat multa prietenie.
Conta a publicat in Convorbiri Literare" la 1875, primul
studiu filosofic, despre Teoria Fatalismului"1). and l'a cetit la
Junimea, studiul acesta a fost gasit interesant, dar nu s'a facut nici
o discutie despre el, contrar obiceiului. Singur Eminescu a staruit
mai mult asupra acestei primei sale luc.rari filosofice, cerand ca
intro sedinta viitoare, Conta sa citeasca urmarea.
De ce a ramas Junimea atat de glaciala fats de Conta ?
Mai intai, pentruca societatea avea prea putini filosofi, iar
aceia pe cari ii avea, erau diletanti §i nu admiteau decat filosofia lui
Maiorescu; iar in al doilea rand fiindca si acesta este lucru esen-
tial Conta apartinea scolii filosofice materialiste si pozitiviste,.
pe cand Junimea, prin Maiorescu, apartinea idealfsmului filosofic.

Eminescu a urnitirit cu interes studiile filosofice ale lui Conta..

In Curierul din Iasi", din 11 Februarie 1877, Eminescu,
anuntand intaia prelegere a lui Conta, scrie :
D. Conta ca scriitor e din numarul celor putini cari nu re-
produc numai idei nerumegate din carti straine, ci gandesc mai cu
seams singuri; apoi d-sa mai are talentul de a expune foarte clar
vederile cele mai grele, fara ca prin aceasta limpezime obiectul sa
piarda ceva din insemnatatea sa. Aceste doua calitati, rare pretn-
timdeni, dar si mai rare in tara noastra, ,ne indreptatesc a crede ca_
prelegerea sa va fi indestul 'e interesanta" 2).
Iar dupa ce Conta tine prelegerea, tratand despre Fetisism".
Eminescu a scris o dare de seams calduroasa.
Pentru cei cari sunt bine initiati asupra atmosferei ce a domait
la Junimea, va fi lesne sa inteleaga ca fraza lui Eminescu din pasa-
jul reprodus mai sus d. Conta ca scriitor e din numarul celor putini

www.dacoromanica.ro
 VASILE CONTA 203

cari nu reproduc numai idei nerumegate din arti straine- este o

aluzie ironica la unii dintre junimi§ti cart discutau diferite probleme
culturale, expunand pareri din cartile pe ,cari le citeau...

Toata activitatea culturala si politica a 1ui V. Conta s'a des-

fa§urat inteun interval de cel mult opt ani, adica dela 1874 pana
la 1882, anul mortii sale.
In acest scurt rastimp el si-a scris toata opera filosofica §i a
luat parte la viata politica, (de§i n'avea pasiunea politicii), alegan-
du-se Impotriva lui Ion Bratianu, deputat (de ia§i. Tot in acest
interval a fost profesor la facultatea de drept din Ia§i, §i timp de
un an, ministru .al Instructiei publice, adus fund in guvern de Ion
Bratianu, care-§i schimbase sentimentele fats de el. Ca ministru
' Conta a alcatuit proectul pentru reorganizarea invatamantului. De-
inisionand din guvern, Conta a fost numit consilier al Casatiei.
Toata aceasta stralucita §i multiforma activitate culturala Ii
politica desfa§urata numai in ace§ti cativa ani.

Fiind 'Inca pe bancile liceului, Conta a inceput ra scrie versuri;

din acea epoca dateaza §i acest Madrigal" ramas postum :
Aurora blonds din paturi de flori
In zadar ridica fruntea-i radioasa.
Luna se ascunde in zadar prin nori
Ca sa arate si mai gratioasa.
In zadar zefirul varsa 'n timp de noapte
Rarpitoru-i cantec c.and prin frunze-alearga :
Ale tale gratii le-a 'ntrecut pe toate
Cand surasu-ti face cat natura 'ntreaga.
Iar cand Domnitorul Carol I a vizitat la§ii, Conta rugat de
profesorii sal, a scris aceste strofe, pentru imnul omagial compus
de Burada :
Ca pe-un soare de marire
Natiunea te-a asteptat
S'o conduci mai cu grabire
Catre scopul luminat.

Carol, print de vita mare,

Fa iar mandri pe Romani
Sa nu stea Iii disperare
Tot privind la cei streini.

www.dacoromanica.ro
204 FIGURI DIN <<JUNIMEA,

Tirania ce ne strange
Jugut care-1 suferim
Si dezastrul ce ne 'ncinge
Fa ca sa nu-1 mai simtim.
Evident, versuri ocazipnale 0 primitive care au totusi un in-
teres istoric pentru cunoasterea epocei si a biografiei

5i apropos de biografia sa.

Ana Conta Kernbach 3) sora filosofului, arata ca el nu s'a
nascut la Cahul in Basarabia, ci in satul Glindaoani din tinutul
Neamtului, unde a copilarit pans la varsta scolii primare pe care a
facut-n in Targul Neamt si de unde a fost adus la liceu. Aici, in
liceu, a avut colegi in clasa treia pe Gh. Panu, Al. Lambrior,
C. Dumitrescu-Iasi §i C. Hoga.F.
In liceiu el se distingea la stiintele pozitive, matematicele, lirn-
bile, precum si istoria si filosofia, iar in cursul superior se lua la
intrecere cu profesordi sai.
A intrerupt un an liceul peregrinand prin tars, ca si Eminescu
cu trupa marelui actor Lupescu, si ajungand cu turneul acestuia la
Cahul, a organizat acolo reprezentatii cu piese din repertoriul lui
Alecsandri, Millo qi Costache Negruzzi.
Dupa aratarile profesorului W. Humpel, Conta avea o voce.
buns si canta impresionant diferite arii si romante chiar din
acest repertor si, pasionat meloman, improviza diferite melodii.
Fa,ptul ca a jucat teatru romanesc la Cahul, unde a cules si
o seams de poesii si arii populare, a determinat pe unii din biografi
sa creada ca Conta s'a nascut la Cahul. Adevarul 1 -a restabilit Ana
Conta-Kernbach.
0 colectie de poesii populare el le-a trimis prin doctorul Anas-
tasie Fatu unul din protectorii sai, in timpul studentiei sale
lui Eminescu.
In setea-i mare de cultures, in timpul cat a stat prin straina-
tate, Conta a invatat franceza, germana, italiana, flamanda si en-
gleza.
Antisemit teoretic, Conta a luptat pentru mentinerea articp-
lului 7 din Constitutie. Aceasta nu 1-a impiedecat insa sa aiba re-
latii cu evreii ; ba chiar relatilini amicale. El a lost prietenul intros
al doctorului Taussig din Iasi, medicul sau curant.

www.dacoromanica.ro
 VASILE CONTA 205

Conta a fost indragostit pi, dupa comunicarea surorei sale

Ana, el visa sa se insoare cu o tanara belgiana, vas ce nu
s'a realizat.
El adora femeia, careia ii cerea nu numai frumuseta, dar
omenie, ca sa nu fie o simpla papuga". De aceia n'o simpatiza de
loc pe Veronica Micle, care fats de Eminescu dupa parerea sa
n'a fost decat o curtezana, gi data o respecta conventional, aceasta
o facea numai pentru co,nsideratiunea ce o avea pentru profesorul
.,Steffan Micle, sotul ei.
Intre cei care-1 vizitau mai des, erau : Pogor, Culianu, Porn-
piliu, Burla, Panu, Tassu, Lambrior, Eminescu, Creanga, Beldi-
ceanu, Gh. Roiu, Caragiale, Dospinescu, C. D. Sthal, Bengescu-
Dabija, I. Negruzzi, gi in genere mai toata Junimea" afara de
Carp gi Maiorescu, stramutati la Bucuregti 6).
Creanga venia a,desea de-i cetia povegti, pe care le cetia apoi
gi la ,Junimea". Mai tot ce s'a publicat in Corworbiri Literane" a
trecut mai intai pe sub ochii lui Conta, care-1 incuraja pe taranul din
Humulegti c'o totals neincredere in talentul sau viguros...
Intr'o zi a fost vizitat de Eminescu. Cei din casa., surorile, se .

jucau neturburate, negtiind cine e strainul, cu toate ca Ana fu ibzita

de privirea melancolica gi de zambetul dureros al poetului.
Dupa ce a plecat, Conta chema surorile ga le spuse textual :
Stiti voi cine a fost in casa noastra ? A fost Eminescu, cel
mai mare poet roman !..." 6).

Prietenia sa cu Panu §i Creanga a avut un epilog trist

Cu Panu, fiindca Conta i-a scris intr'un rand o scrisoare,
pe cand era ministru al Instructiunei, in care faca,ndu-i cunoscut ca-i
inlesnegte aparitia unei gazete, ii dadea anwmite directive. Aceasta
scrisoare, spre surprinderea gi amaraciunea filosofului, a aparut in
intregime in ziarul ,,Timpul" redactat de Eminescu.
Conta cerAndu-i lamuriri, Gh. Panu (dupa cum afirma Ana
Conta-Chernbach in brogura ei) i-a raspuns ca Eminescu i-a...furat
ravagul din palton gi 1-a dat publicitatii...
De aici ruperea prieteniei cu Panu gi implicit cu Eminescu...
Cu Creanga fiindca el a combatut cu invergunare proectul
lui Conta pentru organizarea invatamantului, ca unul care avea
mare trecere printre institutori gi profesori...
Conta s'a ales deputat de Iagi, impotriva vointii lui Ion Bra-

www.dacoromanica.ro
206 FIGURI DIN IJUNIMEA2,

tianu, care pentru combaterea inver§unata a candidaturei sale a tri-

mis la Ia§i pe vestitul prefect al Capita lei, Radu Mihai.
Cand 1-a auzit insa pe Conta vorbind in Camera, Ion Bratianu
a exclamat :
Acuma imi pare bine ea s'a ales ! ".
Iar cand trimis o scrisoare in care-i scrie ca dore§te sa-1
vada, 'Conta i-a raspuns :
Locuesc in strada cutare, numarul cutare...".
ySi Ion Bratianu s'a dus la Conta. Paste putin filosoful a facut
parte din cabinetul lui Bratianu.

Intro noapte, Conta fu trezit de cineva in dormitorul sans. 0

umbra omeneasca se deslu§ia prin intuneric.
Ce era ? Vre-un raufacator ?
Nu! Era un oarecare Cantacuzino-Basota, o rude de-a lid.
Gorciacoff, un aventurier risipitor ramas lipit paniantului, care ye-
nise sad ceara filosofulu.i4 intran.d pe furl§ un ajutor hanesc.
...Pe care Conta, cu toata spaima trasa, nu i 1-a refuzat.

Tot din anii juniei sale, dateaza cateva versuri filosofice.

Prima poezie a ap5,rut in Convorbiri Literare" in anul 1873 sub
titlul Viata", poezie de inspiratie filosofica :

Cum torentu-i pe paman- t

Simtim timpul cum se scurge
Tot rastoarna si distruge.
Timpul surge
Viata fuge
$i cu-aceasta suspinare
Ne tareste la mormant
0, Nimic, cat WI de mare I

Ultimul vers : 0, Nimic, cat e§ti de mare", a devenit o

populara sententa filosofica.
IatA §i un caftan" filosofic publicat de V. G. Mortun laolalta
cu alte poezii postume in revista Contemporanul" din Iasi (1885):

Nu vezl stanca ascutita

Cu abisul langa ea,
Cum asteapta sa to 'nghita ?
Unde-alergi, anima mea ?

www.dacoromanica.ro
 VASILE CONTA 207

Pe langa alte versuri de iubire, Conta, filosoful, a scris in anii

tineri gi aceste cugetari in versuri, intitulate Omul- :

A scapat barca de funia ce-o Linea strinsa de mai

$i pe mare a pornit-o dusa fiind din val in val,
Stanca sta 'nainte-i neagra cu bizare cotituri
De ea barca se izbeste si... se pierde 'n sfarmaturi.

Oaniu-i barca cea sqapata de necunoscutul mal

Ci pe-a lumii 'ntinsa mare e purtat din val in val ;
Stanca e nenorocirea, e fatalul lui sfarsit,
De ea omul se izbete si... se pierde 'n infinit.

V. G. Mortun publicand, poezille postume in Contunpora-

nul", adauga ca a primit din partea Anei Conta-Kernbaeh, sora
filosofului, aceste stihuri populare culese de V. Conta :
$'apoi ci-ca frunza verde,
Vino puica 'n codrul verde
Sa-11 culeg pe san o floare
$i sa-ti dau o sarutare.
Vino puica, ca te-asteapta
$i florile cu covorul
$i frunzele cu sopronul
$1, inima cu poolonut

Conta a murit in ziva de 21 Aprilie st. v. 1882, in varsta de

37 de ani. Necroloage au fost scrise de I. Negruzzi in Convorbiri
Literate ", de Eminescu in Timpur §i de altii prin ziarele vremii.
Pe urma lui au ramas: Teoria fatalismului" (tipazit5 si in
limba franceza la Bruxelles), Teoria ondulatiunii universale ", Ins
cercari de metafizia' (si in limba franceza. la Bruxelles), Origina
speciilor", Bazele metafizicer, Intaile principii cari Icatuesc lu-
mea". Linde din aceste opere au aparut in Bibliotheque tie philo-
sophie contemparaine, astfel ea Conta e bine cunoscut si in strai-
natate. Opera sa tiparita in frantuzeste a fost tradusa intAia oara
in limba ramana de cAtre literatul A. Steuerman-Rodion si publi-
cata in Colectia Saraga".
Discursurile sale parlamentare au fost tiparite intr'un volum
prefatat de B. Livianu (Iasi, 1899).
Biografia lui Conta a fost scrisa de Rosetti-Tetcani in Con-
vorbiri Literare'' anui 29, pagina 923; ea are ri-ev.aie do zz2-..plectari.
Prof. I. A. RAdulescu a scris un studiu in limba germanA.

www.dacoromanica.ro
208 FIGURI DIN <<JUNIMEA)-

Lieber das Leben and die Philosophic Conta's" (Despre viata §i

filasofia lui Conta) 1902.
Mare le filosof a fost inhumat la cimitirul Eternitatii din Iasi
in ziva de 25 Aprilie 1882. Admiratorii i-au ridicat un monument,
cu bustul sau in bronz, pentru a-i etvniza chipul.
*
Sul let de moldovan, cu dagoste pentru Ic§i, Conta in timpul
scurt al ministeriatului sau, a dat acestui ora§: Scoala Comerciala,
Sooala secundara de fete (ast5.zi Oltea Doamna"), koala nor-
mala superioara de fete §i vechea Scoala normala de baeti, in urma
desfiintata grin extensiunea invalamantului universitar; deasemenea
sub ministeriatul sau .s'a reorganizat Societatea Dramatics".
Tarii insa i-a lasat opera sa filosofica, cumoscuta §i apreciata
§i in strainatate.

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA V. CONTA

1) Opera Jai V. Conta a aparut, in parte, tradusa de literatul A Steuer-

man in 1Colectii Savaje> apoi Intr'un volum editat de 0. Minar gi in ultimul
time eclitata complect la 4ICartea Romineasca).
2) M. Eminescu: Scrisori in ppoza,', eclitia ailinerva).
3) An. Conta-Kernbach.
4S) IdenaL

www.dacoromanica.ro
SAMSON BODNARESCU

www.dacoromanica.ro
 SAMSON BODNARESCU
aNumk Sainsune; n'ascut la Gala%
nesti (Bucovina) in 27 Ianuarie 1841;
in JuMmea dela 1866; auks' uric .i dra-
ma& (v. Epigrame). Acum director al
scolii, Basota dela Pontarla. (v. Pan-
teism). Mort 18 Februarie 1902).
I. Negruzzi (D. J.).

Unul dintre vechii junimisti de rasa., cu studii liceale acute-

in Bucovina si studii supetrioare de filosofie la Berlin, stipendiat
fiind de Junimea ca si Panu, Lambrior si Xenopol, luandu-si
doctoratul in filosofie la Giessen.
Poet, epigramist si dramaturg, Bodnarescu a fost mai presus
de toate un cugetator, un filosof apreciatt ca stare de Maiorescu §i
Eminescu. Sobru si meditativ, el era do fire blander si pasiva", o-
natura foarte senzitima delicata 1) cum afirma Gh. Panu
ceeace nu 1-a impedecat insa de a fi in stransa prietenie cu V. Pogor
si I. Ianov, tempetramente absolut opuse prin spititud, ironia, zefle-
melele si vesnic la dispozitia for joviala.
Poesille sale sententioase, filosofice, n'au prea fost ...intelese
de caracuda", care se tie ca, nu-1 aprofunda nici pe Erninescu,
Slavici si chiar pe 1Vlaiorescu 2 ) . A oolaborat la Convorbitri Lite-
rare" din primul an al aparitiunei si a contlinuat aceasta colaborare
pana la numirea sa ca director all Liceultii Basotar din Pomarla,
fiindca, profesor maiorescan, a apreciat profesoratul ca un adevarat
apostolat, fund pentru elevili sai un adevarat parinte, bun si bland
si ingaduitor, dar mai presus de toate iubitoe 8).

Pentru activitatea sa de scriitotr desta'surata la Junimea, Gh.

Panu it citetza de nenumatrate ad un amintirile sale. Pozitivist, Panu
nu se impaca deloc cu scrierile filosofice ale lui Bodnarescu si an
toate ironiile usoare ce le face vorbind die inspitratiunile sale, el re-

www.dacoromanica.ro
214 FIGURI DIN <KJUNIMEA,

cunoaste totusi ca: Rienzi- este o lucrare capitala" ssi tea dintai
lucare fundamental& a Convothirilar" 4), afirmand ca opera este
conform tipului clasic al tragediei" tot asa precum o apreciaza Maio.-
rescu §i Negruzzi.
Ca si Eminescu, Creanga, Lambrior, Pompiliu, Pogor el
a lamas junimist pana la moarte" 6) pastrand toate traditiile
junimiste.
In sedintele Juninaii", Bodn,arescu a fort rau scarmanat pentru
epigramele sate filosolice caci poanita sa era intotdeauna filosoa
nebuloasa. Cei noug" in frunte cu N. Gane precum sij caracuda"
protestau adesea di nu inteleg nimic" dar Panu conchide in
cee din urina., ca. Junimea isi formase gustul in senzul gentilui epi-
gramatic a] lui Bodnanescu" 6),
Expus adesea ironiilor mus,catoare ale lui Pogor, din cauza
filosofiei sale rrebuloa8e, Bodnarescu nu se supara deloc, ci I i re-
tragea manuscaiisele della lectura care se publican cu toate acestea
in Convorbiri" fana riposte, fiindca era resignarea §i pasivi-
tatea personificate" .$ avea o cultura germang, avea chiar talent" 7).
IVIalitiozitatuile cud Pogor n'au avutt nisi o inrthuire asupra :.,en-
timentelor de buns prietnie pe care i le-au manifestat Bodn5restu
in chip permanent. Ceeaoe rezulta si din textul dedioatiei, sale facute
lui Pogor in fruntea traigediei sale istorice Lapu§neanu Voda".
Prea stimate D-le Pogor,
Am vazut &mud din Milano si 1-asi asemana cu o republica populata
de chipurile oamerdlor insemnati in care au antufit patimile partea treca-
tome a vie si s'a Intrupat frumcsul deapururea tanar.
Ass fi fericit sa fi putut intemela si eu a mica eladite in aceasta tra-
gedie, intrupand patimile Cu tipurile el miscate de Invalmasagul vielii pati-
mile in netrecatoarea for parte atunci fericit asi putea zice :
Ialta'am intrat cu Tine alaturt in templul cel vesnic.
Pateteneste spre el Tu ma 'nsoresti of cu drag.
Samson Bodnarescu
In Decembrie 1883.

De unde se vede ca V. Pogor, cu toate glumele sale si cu

toata cultura sa eminamnte franceza, aprecia tallentul lui Bodna-
rescu §i viata sa culturala germana inca un merit cultural al Ju-
nimier. ,

Lui Maiorescu el i-a idedicat Rienzi" cu urmatoarea inchi-

nare tiparita in fruntea tragediei:

www.dacoromanica.ro
 SAMSON BODNARESCU 215

(Arta ea este acel univers de forme in cane igi desartA omui inima
plina de durere, izvorul din care band se otraveste in el partea anirnalicA si se
desteaped oea adevarata; ea unica reinoeste leglaturi slabite sau si rupte
intre diferiti indivuzi al societabei omenesti. A apara forma frumosuliui a acestui
tezaur contribuitor la propasirea omenirii, a-i da directiunea adevarului cand
se iincumeta nechemati a o departa din mijlocul nostru prin gustul for ratacit,
a fost, este si va B tin merit deosebit. $i ar putea oare -dne sa zioa ca emul
este om deplin fara a fi fost umbrit de pomul constiintei din paradisul reaflat ?
Pnimiti Domnule, prin aceasta dedicOune, o slabs recunostinta a acelui
merit.
Iasi, 28 Iunie 1868.

Cum a apreciat criticul Junimii" tragedia lui Bodnarescu ?

eBodnarescu s'a introdus in literatura noastra prin tragecEat (Rienzio
(publicata la 186&) apoi au urmat epigrame, cateva poesii lirice, mici excur-
siuni in prozA, etc. Inaintea publicului celui mare aceste produced par a fi
trecut fara nici o apreciere. Cu toate acestea nu incape indoiala ca lucrarile
lui Bodn.arescu sunt demne die studiat, deli stilul sau, mai ales in tragedia
eRienzb este prey greoi. E drept sa nu uttam, ca greutatea llimbii se strica in
parte si prin greutatea nrateriei. Alta e tragedia, alta e balada sau poezia lirica.
In aceasta din urma vedem, pe poetul nostru mult mai usor si indemanatidi>

conchide Maiorescu in oritica sa asupra operelor lui Bodna-

rescu, facand aceste juste observatiuni §i cuvenita distinctiune intre
genurile literare, cultivate de Bodnarescu.

Pe and Bodnarescu i§i f'acea studlile [la Berlin, sul:vventionat

fiind prin cotizatiile junimi§tilor, el intretinea o bogata corespon-
dents cu I. Negruzzi; o parte dintre aceste scrisori se afla in opera
lui I. E. Toroutin 9).
Iata una din scrisorile de raspuns, pe care I. Negruzzi a tri-
mis-o lui Bodn'arescu §i din care se poate vedea rolul poeitului buco-
vinean in societatea Junimii"; sarisoarea find inedita :

Iasii in 3115 Ianuarie 1870..

Iubitul meu amic !

De cand esti in Berlin eu nu i-am scris Inca. Sperez Ins( ca an te-al

suparat de aceasta, stiind Area bitne cat sunt ale impovarat de trebi si ca nu
este nid uitare, ndici neglijenta din partea mea.
Maiorescu pe care it vet.i fi vazut, ti-o fi spus cat de mare mukturnire
a avut Junimea la cetirea rnicelor tale excursiuni. Am printit si urmarea si a.stept
sfarsitul cu nerabdare. Nu-ti pot statornici Inca in care numAr articolil tan va

www.dacoromanica.ro
 216 FIGURI DIN KILJNIMEA>>

fi publicat, dar socotesc ca 111-e destul de indiferend daces va aparea an numar

mai Inainte sau mai pe urm& IVIult atarna si de propcntunile ce doresti
da. De aceea ili repetez ca astept sfarsitul, Mie imi place foarte mutt. Cu toate
acestea o mica observatiune. Care n'ai face bine ca pe langa multele reflec-
tiuni sa adaogi si mai mite intamplari (Begebenheaten) care totdeauna face
scrierea maq, interesanta (spannender) ?
Goethe spune asa ceva, data riu bine minte, despre once intra in dome-
Mul novelelcir sau romanelor, si cu drept cuvant. Vei intelege ca aceasta este
o idee a mea care mi -a venit si nu pot stil pans Intrucat este dreapta, caci, eu
z nu stint critic.
Epigramele tale s'au publicalt in numarail de aTaltaieri (de 1 Ian.). Ines

4 ;

Snk
s\
e.r

.,..,--.. .

-...-e , ... /....-. 7--"--.-'-''' '

ee,,,,: :
..-,- fr--- i.,;....
"
.-,
dife--e,-: ...-
./.----c.---.-,
G.C.-2-e..c.L.
skA
,e,..
/.-..-. ,-.z--
v .,.,,...,,. -4../..:.11...,,"--..---.'-`:.
e
,. V.-4-e-c.'e 4' /4.4".
, .-.c e-4,-e

it"-e. z' ".., >&"-F-`).`- -

c27,

fYK

vet primi jumalul care acum pi se va trimite regulat, poate cateva zik dupes
scrisoarea aceasta. Poesia Scritori dela iubita) a fast gasita foarte frumoasa,
asemenea a placut «Flori in fereastra»,. Mai putin au placut celelalte doua poe-
zioare, in care desigur fart ca sa st4i, ai repetat carecare idea ce se mai spu-
sese. In genere critilca poeziei a tuat proportiuni foarte man in Junimea. S'a
pus chestiunea pe tapet in mod sistematic si au avut lot desbateri discutiuni

www.dacoromanica.ro
 SAMSON BODNARESCIJ 217

lungi, serioase si interesante. Pe mine in' an rain descurajat acele discutiuni dela
lirica mea de pana acuma Si nu nutmai ca n am mai facut nici o poesie, dar nici
am de gand sa mai scriu papa be sufletul an m'ar sili, prin o miscare noua
ce atom imi lapseste.
Aud ca vrei sa te apuci de 4cLapusneanul,. Noroc sa clea Dunmezen, cad
acea materile desigur nu va fii ingrata.
Convorbirile rnerg cum vezi. Afars de tin namol de poezii ii alte art:Ladle
din toate pantile Baru, din care Brid, una n'a putut fi intrebtiintata, ptecum te
vei convinge din corespondenta, PopeFlorentin mi-a mai trimis doua nuvele
din care &ma e apace in numarul 1 Ianuam:e jar cealalta aCasa
cea neagrar cat mai curann.
Acum s'a cam ales bobul de mazare. AlecsandriT, Bodnarescu, Pop. Flb-
rentin, Maiorescu, Xesnopot Negruzzi sd. poate gt Vargolici, iata tot ce a r'amas.
Pentru mid poezb Pogor, Sche llitti, Matilda-Cugler, 5erban' elscu4 Acesta este
intreg cercull in care ne invarrtim. Oare nu mai are sa vie nicil until non? Vad
crescand numarul amatorilor, dar al autorifica, raman' e neschimbat. Capra, Cornea,
dis 'par' Leon si Gene au novelele tor, r dispar4, MMortun etc., exdusi.
Pune pe langa aceasta ca Almsandrii imbabraneste si m Maiorescu se leneste,
ae cerc restrans ramane I
Cu toate acestea eu nu prezic nimic, caci viitcanl nu se poate prevedea.
Inn pare bline ca tie simtesti raulturnit in Berlin, in cercull in care te afli. Spune
dike partea mea, complimeate la Romani de acolo si in special lui Xenopol si lui
Gheorghe, firatele meu, caruia voiu scrie peste pup,.
Te salhnt. Astept raspuns si urmarea excursiurdlor.
Al tau amic sinter
I. Negruzzi

Nu mai putin Einteresante stint tomatoarele particularitati pe

care I. Negruzzi le-a notat in Dictionarul" sau.
Vorbind. de Erpigrame" si in specie de cele ale lui Bod_
nairescu el noteaza :
aEpigrame in forma antick compuse de Bodnaresau, au dat loc in multe
discutii in Junimea din canza obsouritatei 'or, si la unele band de jos din partea
cRevittei Gontem.poranex dar Para cuvant, cad Maiorescu le-a declarat clasiceL
Pana ashazi ele n'tu patruns Inca in massa poparului.,10).

ii fiindlca era, ca §i Pogor, panteist, I. Negruzzi lamareste in

aceiras Dictionar" intrelesul acestei ...credinte :
tPanteilsnina, religiunea Jiuuinaij, chipia cum afirma Pogor, in tot cazul
teoria filasofica cea mai raspandita in Junimea. Despre panteism au vorbit Pogor
pi Xenopol, a saris # vorbit Conte in prelegeri publice.
Partteismul a dat 'loc la cele mai mlulte discutiuni filosofice in societate.
Malt haz a facut Junimea, cand intro sears Bodnarescu a declarat foarte serios
p1 cu o narirva francheta oa si el incepe a se converti la Iteoriile panbeiste. Tat&

www.dacoromanica.ro
218 FLGLRI DIN *JummrA*

junimistii 1-au felklitat dearandul §i cu mult.1 veselie au cantat in cor aDignus

est intrare in nostro docto oorpote,. Vre-un indiscret din acaracuda» a povestit
in afand de yunimea despre acea &scuttle, area ce a dat loc la un articol din
4Stafetax, 11) sorts de D. Gusti 12) in care se acuza Junimea ca a pus la vot
.existenta 1111 Durnnezeu, care ar fi cazut in unanimitate f gra un votb13)1.

Reiiesa dhiar din aceasta adnotare glumeata §i cu toafa comica

intamplare relatata, ca Bodnarescu a fast apreciat bine §i in cercul
filosofic al Juniimii.
Revista Ciontemporana-, care a intrecinut polem!ci cu Juni-
mea si cu Convorbirile Literare a glumit §th ea pe socolteala lui
Bodnarescu. A§a poetul Mihal Zamfirescu in satira sa Muza dela
]3orta Rece" perindand pe toti corifeii junimi§ti prin vestita Carciuma
de pe vremuri ,,Bolta Rece- it introduce si pa Bodnarescu care
nu era nisi clecum un hautor de vinuri ti -I porecle§te Brutn'arescu
pregintandu-1 prin urmatorul certificat :

Act prin care subscrisul Minorescu

Constat in cor*iinta ca domnul Bodnarescu
De n'ar avea o muza ar fi de e! pacat
Caci ce-a scris pan'acurna e bun de lepadat.
Precum subscrisul critic pretind a ma numi
Asemenea 4-i dansul poet voieqte a ff.
lar eu ne§tiind carte aice am semnat
Prin punere de deget §i tre,az nemancat
.5"apoi i-am dat la mane acest al meu rava§
Facut la 4 August in Capitala 1a§04).

0 v,essificare siimpla, farce haz di fare poanta, din care se vede

ins5 ca adversarii Junimii au apreoiat pe Bodnalrescu ea poet in
aceiasi mgsurS in care 1 -au apreciat pe Maiorescu
*
Cum era obioeiul devenit tra4e, mai tots scriitarid junimi§ti
.au scris versuri versuri gluinete, pgalmice. Aceasta mai cu seams
cu prilejul aniversa.'rilor, rind I. Negruzzi cerea musai tuturor sa
-adual stihutri ocazionale sd, &mete pentru aceste banchete. Au glu-
milt in versuri sprintene papa §i prozatori ea I. Slavici §i N. Gane
ni cu atat mai mult poetii propriu ziii ca Eminiescu, Miran Pam-
piliu §i Bodnarescu.
Tata o telegrams rimata pe care Bodnarescu a trimis-o lui N.
'Gane la Iasi :

www.dacoromanica.ro
 SAMSON BODNARESCU 219

N'ati dat gtiri mai laminate

De-ati fiert bine ,si deajuns
In yin emit- gi bucate,
Tot microbul ce-I ascuns
Cum pretinde-al nostru tats
57-al lui Brachma preot mare.
Deci lipsesc de asta data
Dela dulcea infruptare
$1 fiind c'ati dat pricing,
San:slate vä inchin,
Ridicand o cups piing
De yin fiert, de yin hain15).

St.° la se refers la o invitatie adresata lui Bodnarescu de a

participa la o aniviersare. Al nostru tats" si Brachma- de care e
vorba in aceasta strofa, nu este altul de cat Maiorescu, onnsiderat
teal junimi§tilor...
Asemenea versuri glumete se gasesc si'n postumele lui Bodna-
rescu, in cuccinsul bogatiei colectiuni de manucrise inedite pastrate
de familia defunctului.
Aceste rime arnintesc momentul cand Bodnarescu a fost scos
de Petrovanu dela directia 5coalei Preparandiale. Tit este Ma;o-
rescu, iar Chit este Chitu fostul ministru al Instractiunei care a suc-
cedait lui Maiorescu la ministerul Instructitnei Pub lice.

Fiind directorul Bibliotecei Central le" de pe langa Univer-

sitaitea din Iasi, Bodnarescu a fdepus o munca deosebita pentru
organizarea aoestei biblioteci §i un deosebit interes pentru ma.'rirea
ei. In acest scop el a staruit mereu §i a obtinut dela Gheorghi Hur-
muzache din Cernauti donatiunea valoroesei biblioteci a lui Con-
stantin Hurmuzache, cu cane a marit volumele pretioase ale biblio-
tecei din IaL,i. Aceasta rezulta si din coriespondenta pe care B9d-
nk.escu a avult-0 cu Gheorghi Hurmuzache si din care reproducem
urmatoarele trei scrisori necunoscute pans lazi :

Duloesn, judepul Roman 19 Aprilleil Mai 1871

Onorabile Donmule Bibliotecar,

Mai inainte de toate rog a ma scuza pentru intarziarea raspunsului mein

dar am fost absent din Cenauti in saptdmaliile din urnid ; acum ma grabesc a
va scrie dupd primirea epistolelor D-voastre, de aid dela Dukesti, nude ma
aflu in momenlbul de End'.

www.dacoromanica.ro
220 FIGURI DIN 1JUNIMEA

Stint fericit, Dortmul meu, despre impartasirea adresei D-Voastre No. 22

a. c. si a amabilulei D-Voastre epistole de ateiasi data. Cad eu tulburat prin
stiriae nefavorabile raspandite prim lume de catre jurnalele din Romania, ma
.asteptam la contrariul, si am fost purees deja spre Iasi, pela Dukesti, spre a
ma afla acolo la termenua de Sf. Gheorghe pentru a-mi lua inclarat, dupa o
asteptare zadarnica de jumatate de an, biata biblioteca oferita de mine, dorita
si ceruta de urgenta crescanda din partea mai multor institute distinse, nationale
si straine, si respinsa de D-Voastre.
Cu atat mai molt m'am bucurat in unna afland din scrisorile D-voastre
cum ca in fine Domnuil Ministru al Instructiunei Pub lice ar fi binevoit a regula
de a vi se da in localitatile Bibliotecei Centrale dim Iasi incaperile necesare
pentru asezarea damn:A si potrimita a bibliotecei rkoosatului meu irate Constan-
-tin Hurmuzache, pe care v'am incredintat-o D-voastre, Domnule Bibliotecar,
asta toamna la Iasi ca depozit conditional pans la Sf. Gheorghe a. c. 1872.
Ma opresc dad aid si nu calatoresc acum la Iasi, ai ma intorc in Bucovina;
avand deplina incredere in sinceritatea si bunavointa, zelul si 9bimlitatea D-voastre
care imi dau tot dreptul a fi despre soarta ulterioara a cartilar dorta-
tiunei promise. MA margiriesc astazi a o pune pe aoeasta Inca ,xlata sub ye-
ghiarea afectuoasa iii constiincioasa a patriotismului lurninat si a pietatei
D- voastre pentru memoria mud barbat al natiunei.
Va raspund deci prin aceasta epistola particulars: cum ea deoarece s'au
implinit, dupla cum imi scrieti, din partea Domniilor Voastre conditiunea depo-
zitului meu, apoi si eu implinesc nestramutat promisiunea mea. VA imputerni-
cesc asa dar, Domnul meu, a sooate carile depozitului din lazi si a le aseza
in modul dupa cum ati avut bunatatea a-mi scrie4 in incaperile cele none.
Si dupa ce yeti avea bunatatea a -mi trimite catalogul revazut si exact pe
care mai am acasa ocaziunea a-1 compara cu insemnari si condice vechi si
..se va irnprima, va von inmana, dupa cum sper, la Iasi, actul formal de donatiune.
Sper cum ca bravii si zelosii colaboratori ai D-voastre. dommul vice-
bibliotecar si d-1 custode, va var ajuta in afacerea aceasta cu aceiasi activitate
laudabila care am mint prilej a observa in D -ior. Eu mai stau aid la sons -mea
vre-o saptamana si apoi mra intorc deocamclata Ia Cernauti.
Cine au sprijinit cauza bibliotecei la Bucuresti, de au razbaltut in fine
dupa greutatile neprevaz-ute ce s'au, fast opusr? Nu au fast cumva vre-un deputat
din Moldova care ar fi sprijinit pasii D-voastre la minister ? De ar fi asa, bine-
voiti a mi-1 numi, cine este ?
Sores mea nu se bucura mai putin de cat mine, cum ca in urma s'au pus
la rale afacerea Donatiunei noastre, asa precum are dcait-o, spre deplina noastra
multimiire sufleteasca, si s'au asezat anume acolo si in acellas oral unde am
dorit-o dela inceput si cu d.eosebire. Jar meritul D-tale Domnule Bibliotecar,
care m'ai indecent §i incurajat mai ales a race don4iunea in favorul Bi-
bliotecei Centrale, in privinta aceasta va fd totdeauna strans legat de biblio-
ter_a claruita si de noi, precum si de to care vor cunoaste decursul trebit 6i al
-greutkillor iscate, a pretuit dupd toata greutatea sa.
Cu distinsa stima si multe salutari, al D-Voastre.
Gheorghe Hurmuzache

www.dacoromanica.ro
 SAMSON BODNARESCU 221

Scrisoarea 2-a
Cernduti 25 Maiu vechi, 1872.
Onorate Domnule Bibliotecar,
VA rog sa scuzati Intarzierea raspunsului meu la amabila epistola a
D-voastre dela inceputul lunei curente, prin care adeveriti primirea scrisorei
-mele anterioare din Dulcesti catre D-voastre, dar o absentare repeltita din
Cernauti m a oprit de a avea plAcerea a VA raspunde mai nainte, Ma bucur
despre sincera, neinteresata, nobila satisfaceiune a D-voastre despre donaiiunea

".

22709.;,wl ;.; a/).0004'.1,-!

"2eze; vor
,0"7,07/11,4te' 0Ar0/7-0,2":404.
te).°"--e444 0.4
;;;.: / -01!IW.2" at.

e.177-1-'.7?2* ;11' 11r - e r-ox..4 , 4:C"/ `4;j.

7"I
- ;Z'- *
celf/sro---
oso4r/e
e.6""e47 ,/
4 4;oviy; . eigt ar/r72 7-4-11/1
ee-ed0- 6,119././G 2 car.~,:4"1'1°1
o ..1.:4; )4071 "20, 2e- 0-4(4.4,f4-e-
"4-4, (-4,17` jet- , forc,---7)4D
flee le-e-1/44 ,9r el). i9e r/7.7 -4 -"ix%
a.ce.g..445 7,9*-
.04"/44- - .e.4 =e-4- sJ /
Afo- igrA4,4".e, 414""'-'4-

44v.t. )
/°71P7740;gyeAe-.-,.7-,)e.,e, Jew' 4

ej:771 AireA:f 1&®4Parese-XI.Sc,

C 044,,/"..444,17

ce am Petit Bibliotecei Centrale din Iasi, nzA bucur ca ma ineleg atat de bine
cu D-voastre, ca singimintele si vederile noastre sunt in privinta aceasta in
deplin acord, care-mi garanteazd din partea D-tale o asezare demnd potrivita
o conservare pioasa a BibBotecei

www.dacoromanica.ro
 222 FIGURI DIN CJUNIMEA)

Mi-ali scris cum ca la reusita staruintelor D-voastrc pe langa minister.

au contribuit in mare parte d. Maiorescu In Bucuresti. VA poftesc ded sA bine-
voiti a arata Domnulni Maiorescu complimentele eAlduroasele mele multumiri,
pe carele imi rezery a i-le exprima in persoana cand voiu fi in Iasi.
In ultima scrisoare a D-Voastre imi cereti aportretub> rapcsatului meu
frate Constantin. Nu am intels prea blne. De-mi cereti o fotografie, atund
bucuros v'o pat da. De-mi cereti, tablou pe pans, apoi nv Jl pot da, cad nu
mA pot desparli de el. De voili a-mi mai aerie In privinta aceasta, apoi poftesc
atunci indata, pentruca peste putine zile un saptamana viOtaare pureed
iarasi la drum pe vre-o cateva sAptAmani Pa Viena.
5 Camplimentele mele D -Iui Vice- Bibliotecar si D-lui Custocle.
Sunt cu aleosa sada% Domnu/e Bibliotecar, al D-Voastre plecat sery
&
Gheorghe Hurnruzache
E Altaurez doua mid publicatiuni de aice pentru Biblioteca Centrall (un
2 protest de amts iarna in contra Dieted nelegale; si statutele unei societalli poli-
lice a 4cSolidatii autanomilstilor e3atianalics. din Bucovina formats de noi.
Tocmai inainte de a spedia aceasta scrisoam, primesc astazi cea mai
naua epistala a D-voastre, cerandu-mi scuze pentru intarzierea remiterei cata-
loagelor promise. MA rog, nu aver trebuinta de Mal un fel de scuze. Nu va
grabili, lucnati in toata linistea si comoditatea; caci nu aunt nerabdator nId-
decum in stadial &finicky in care au ajuns afacerea noastra; pot astepta incA
vr'o cateva saptamarg; cat de multe veti avea trebuinta pentru o lucrare atat
de obositoare mai ales pe caldurile verii acesteia, si a Cann sfarsit, pentru
aceasta nici nu se poate hotAra mai inainte cu deama.-nu.ntul. Va poftesc, sa-mi
fi
scrieti totodata acum, panA cand veti ram anea asta vary in Iasi, pentrucA stiu
cum ca va absentati cate odata in timpul vacantelor, merg And la calatorie,
spre a-mi putea regula si eu anume si cu tiparirea catalogulni.

Scrisoarea 3-a
Cernauti in 7 Decembrie 18472.
Prea Onorate Donum le Bibliotecar,

Ertati-anA, va rag, c5 tocmai astazi vin a va raspunde la prea pretuita

epistola a D-voastre dries luna trecuta. Nu v'am prutut scrie may inainte, fiindca
in timpul acesta am avut un bolnav in familia mea, a carui stare mi-a cauzat
multa neliniste. Mi la Domnului, sunitem acum iarasi cu tolii bine, si prin urmare
ma grabesc a revert Ia afacerea naastra, la treaba bibliotecdl pe care doresc
fi eu ca si D-voastre sa o terminam cat mai degraba intocmai a.sa cum am
convorbit amandoi la Iasi si ne-am inteles pe deplin.
Eu m'aan intors abia de o luna la Cernauti, dupa o calatorie de cind
luni la Holanda, etc. De aceea nu v'am dart in timpul acesta nid un semn de
viata. Cand am venit acasa am aflat cataloguritle care ati avut btinatatea a mi
le trimite in absenta mea. atat eel vechi cat of cal nou, pentru care vA mulpumesc

www.dacoromanica.ro
 SAMSON BODNARESCTJ 223

cu toata caldura. Acum ramane numai ca sa-1 imprimam pe cel revazut de

Thvoaltre fara intarziere, si atund va urina nemijlocit si actul necesar de
donatinne, Nii mh iarta timpul a revede .i eu catalogul cum ati fost dorit, in-
redintat fiind ca vlati aranjat fara indoiala cu toata precautiunea despre care
ne-am fost intelles amandoi la timp.
Acum va poftesc sh binevoiti a-mi scrie cat tine imprimarea unei foi de
hartie au tot, la Iasi ca sa ma pot regula in privinta aceasta, adic.A cal sa
Infaptuesc imprimarea acolo uncle vor fi spezele mai scazute, sau la Cernauti,
.sau la Iasi. Cred ca va fi deajuns ca sa scot catalogul in zece exeniplare. Cat
despre un portret al raposatului kneu frate Constantin dfespre care mi-ati fost
amintit, apoi sper asisdere cum ca mai tarziu voiu reusi poate'a ciobandi unul
de pe o fotografie un potret pe jumAtate nimerit. De va fi bun, vi-1 voiu
.da ; de nu, voiu vedea ce voiu mai face.
Cu salutary amicala si osebita stima, al D-voastre plecat.
Gheorghi Hurmuzache

Bodnar' escu a fost 3I a ramas junimist itoata viata dar un

junimtist in senz cultural. El n'a falcut ipalitit §i nici n'a militat
in aceasta arena politica. Dar ca toti junimi§ti mnrc5. N. Cu-
lianu, Pogor, Nlelik, Pompiliu, etc. el a cantribuit cu un singur
lucru in viata politica : cu votul sau in alegerile generale, si aceasta
-unica contributie numai dupa insisteutele sefului, sau ale frunta§ilor
partidului junimist.

www.dacoromanica.ro
 ADNOTAIRI LA SAMSON BODNARESCU

1) §i 2) Gh. Panu in (Aminititil dela Junimea} voL I, pag. 56 §.1 74.

3) V. Bogrea, in cuvantarea Tostita la inmormantarea lum Samson Bod-
narescu publicata in volumn1 taipe de Amintiri) Cu priaejul comemorarei unui
sfert de veac della moartea sa. Ia,s1, 1927.
4), 5) .5i 6) Gh, Panu in aAmintixiz. vol. I, pag. 149,; 321 *i 2(45.
7) Idem, vol. II, pag. 230.
8) T. Maiorescu aCritice} vol. I, pag. 167, 169 editia cMinerva}.
9) I. E. Toroufiu in (Studii §i Documentele Literare} vol. II.
10) I. Negruzzi in Convocrbiri Literare} pe Noembrie 1924.
11) 4.5tefetalp ziar ce a aparut In la*.
12) D. Crusti foist primar al Ia.5ilor, autor de poezii ocazionale.
13) I. Negruzzi Sn <Convorbiri Literare} pe iMal 1925.
14) Gh. Panu f.Amintiri} vol. II, pag, 255.
15) I. E. Toroutiu in (Studii §i Documente} vol. LIL

www.dacoromanica.ro
 N. NICOLEANU

Nascut in 9 Martie 1833, in Cer-

natul Sacelilor. Venea in tjunimeax. in
1864, cand sedintele societatii incepusera
a fi regulate. Insa putin timp &Oa aceia
pleca la Bucuresti. Poet liric. Poeziile sale
au fost publicate kite° carticicil fAra
aratarea numelui autorului, ci numai
cu initialele N. N.
Cativa ani mai tArziu o board min -
tala '11 fAcu sa intre in spital, unde mud.
I. Negruzzt (Dictionarul gJunimii*.

Din scurtele §i laconicele notice biografice ce se gasese in

manualele oficiale, nu prea se, §tie ca poetul N. Nicoleanu, este ar-
delean prin na§tere, diva cum nu se §tie ca a fost un-distins §i apre-
ciat membru al Junimii", de§i numai un interval scurt in timpul
Cat 'a stat prin Iasi, fiind directorul Internatului Liceului"11) dela
Academia Mihaileand.
CA a facut parte din Junimea" aceasta o certified I. Ne-
gruzzi prin motto" ide mai sus, care nu numai ca «este bum> dar
totodata §i exact, intrucat arata §i locul salt de na§tere, contrar lui
Gh. Panu, care-1 considers muntean, caci clasificand pe vechii ju-
nimi§ti dnpes locul for de na§terei el zice :

aNurnai munteni nu eraul ; ba era un singur muntean, regretaful poet N.

Nicoleanu, un talent deosebit, mod in floarea varstei, sarmanul poet, care avea
o verva neintrecuta pe teme semi-satirice, semi-pesimiste>> ).
In Junimea", Nicoleanu a venit la 1864, ()data cu poetul N.
Skeleti §i cu N. Burghele, Lind al unsprezecelea membru intre ju-
nimi§tii din prima serie, dupa cum arata N. Gane in i;Albumul" sau.
II gasim intr "adevar intre cei dintai junimi§ti cari au contribuit
subventionarea tipografiei junimiste din Iasi, inscris cu doi galbeni
pe lurid pentru tiparirea Convorbirilor Literare" cum e con-
15

www.dacoromanica.ro
226 FIGURI DIN JUNIMEA,

semaiat in procesul-verbal al §edintei tinuta la 19 Octombrie 1865,

redactat de A. D. Xenopal 4) ; iar in §ectinta din 26 Octombrie
1865, Junimea" accepts propunerea.ea <<de a se imprima deindata
textul autorilor latini cetiti in gimnaziu, cu o mica notita biografica
pentru fiecare», dovada ca aceasta societate literary se interesa §i
de educatia ,didactics in §coli, §i in acela§ timp dovada de cuno§-
tintele §i cultura lui N. Nicoleanu.
,Biografia nefericitului poet este pe cat de interesanta, pe atata
de dureroasa.
De§i nascut la Cernatul Sacelilor, langa Bra§ov, N. Nicoleanu
a fost considerat multi vreme ea fiind un fiu al Craiovei, unde a
trait catva timp, educat in §coala de catre profesorul sau V. Calo-
ianu ; acolo, la Craiova, el a avut intre profesori §i pe Ion Maio.
resat.
A studiat §i la Paris, wide a primit influenta romantismului
francez §i in special, al lui Miusset, Hugo §i Lamartine, fiind intre-
tinut acolo de prieteni protectori. In aceasta privinta I. Negruzzi re-
tine in capitolul Ortografie" 5) din amintinile sale capitol in care
presinta pe vechii junimi§ti, urmatoarele despre asul real pre-
mergator al lui Eminescu :

eigura lui, Nicoleanu era interesanta. Fiul natural nui se stie al cut,
Nicoleanu era nascult in Transilvaniaat crescut, la Craiova. In anul 1859
dandu-se in acest oral un mare banchet, spre a se serba indoita alegere a
lui Cuza Voda, unul din meseni ceti niste versuri bine simtite asupra Unirii
tarilor 5i toata lumea mi5cata se Intreba de cine sunt compuse ?
Aflandu -se ca autorul este un tanar firs parinti 5i sArac, unul din
entusia5t propuse ca el sa fie trimis la Paris pentru complectarea studiilor
pe socoteala oelor preset*. Propunerea se adopts cu aclamatii : o colecta
facuta chiar attincea stranse destui bani pentru a intretine pe Nicoleanu
un an intreg la Paris ; totodata se iscali un act prin care aceleasi persoane se
obligau sa mai contribuiasca pe atat in anii urmatori. Dar entusiasmul se rad
iii curand. Cand trecu anul, Nicoleanu se adresa Para a capita macar vre-un
raspuns dela protectorii Tsai, si astfel el ramase lipsit de, orice mijloace de
existents, ptierdut in vasta capitals a Frantei.
Dupa ce tral catva timp in mare raizerie, compatriotii sai, camarazi de
scoala, adunara la sfarsit, dela ei, banii necesari pentru intoarcerea ltd Ni-
coleanu in Cara, fara ,ca el sa-5i fi putut termina studiile inCepute. Revenit
in patrie el ocupa succesiv mai multe functiuni. Pe vremea c,an,d trecventa
intrunirile noastre literare, el era ca director al liceului din Iasi ; altminteri
raporturile sale cu societatea noastra au fost de scurta durata.
Neconvenindu-i postul ce ocupa in Iasi, Nicoleanu stand sa fie mutat

www.dacoromanica.ro
 N. NICOLEANU 227

la Bucuresti, la Arhiva Statului. Acolo it 4g aSi hoala de care muri peste

cativa ani.
Cu Nicoleanu eu tau n1 am putut imprieteni mai deaproape. Fata sa
lungareata, totdeauna serioasa at ochu sai mari, cautatura lui stranie, nu.mi
puteau inspira simpatie. Chiar §i is privinta meritelor sale literare, eu ma
deosebiam de parerea altora si in special de-a lui Carp, care 11 'aprecia foarte
mirth.Recunoscand firea sa poetica, pe care un amor nenorocit o pusese in
rri*eare, cam des am desaprobat totdeauna, la poesie, licenta cea mare in
forme de care adesea se facea vinovat gi Nicoleanu. Timid si avand groaza
de once critics, Nicoleanu n'a indrasnit sa publice poesiile sale sub numele
sau scris intreg, ci numai sub initialele N. N.v.
De unde se vede ca P. P. Carp a fost cel dintai care a apreciat
talentul nefericitului poet ale caruia inspiratii I. Negruzzi le-a pu-
blicat in volum aprefatandu-1».

Fost-a el intiadevar un precursor al lui Eminescu ?

Raspunsui ni-I cla opera sa poeticA : versul sau melancolic
§i trist, uneori satiric, dar plin de amaraciune. De aceia, insusi Emi-
nesou I considers precursorul sau. Inteadevar genialul poet in
scrisoarea adresata din Viena lui Iacob Negruzzi (17 Junie 1860) el
scrie intre altele 8) :
(Poate ca Epigonii sa fie rau scris. Ideea fundamentala e comparatiunea
dintre lucrarea increzuta gi naiva a predecesorilor nostril si lucrarea noastra
trezita dar rece. Prin operele liricilor romani tineri se (manifest:9'i acel aer
bolnav, de'i duke, pe care Germanii ii numese Weltschmerz. Aga Nico-
leanu, aga Scheletti, aga Matilda Cugler, e oarecum congtiinta adevarului
trist gi sceptic, invins de ciitre culorile ormele frurnoaseA e rupture intre
lurnea bulgagului gi lumea ideii. Predecesorii nogtrii credeau in ceiace .scriau,
cum Shakespeare credea in fantomele sale,.
Asa dar Eminescu, prin aceste comparatii, recunoa§te in N.
Nicoleanu pe predecesorul sau. Aceasta este si convihgerea lui Gh.
Panu, care in Amihtirile- sale, revive din nou si scrie despre 'ui-
tatul poet :
eNicoleanu era o natiura molt mai profunda gi sub entuziasmul lui ,pa-
rent se traria un mare desgust de viatti. Nature poetics in toat.11 puterea cuvfm-
tului, Nicoleanu s'a apropiat imediat de Junimedt Ne iubea in Nut iui
brusc gi foarte puffin comunicativ, dar ne iubea, asta se vede.a in tot eelul de a
vorbi cu noi. In volumul situ de poezii, astazi uitat, se gasesc Lauri admirabilex
Din aceasta caracterizare a lui Panu, care subliniaza iubirea
brusca" a poetului, putem aprecia temperamentul sau febril ase-
manator uneori cu eel al lui Eminescu. De aceia a fost primit cu

www.dacoromanica.ro
228 FIGURI DIN IXJUNIMEAA

atata caldura de catre Jnnimea" in prima faza de desvoltare a

societatii, epoca in care nu se afirmase inca nimeni ca un adept
al scoalei romantice franceze, Nicoleanu fiind cel dintai reprezen-
tant al acestei scoli in 'acest cerc select, in care predomina roman-,
tisinul german si pesianismul schopenhauerian.
Primal volum de poezii al lui Nicoleanu a aparut cu initialele
sale N. N. si cu o prefata semnata de I. Negruzzi. La 1906, Bog-
d.an-Duica, a tiparit volumul din nou, cu care prilej d. prof. N.
Iorga a facut urmatoarele aprecieri sub titlul tin poet din vremile
nehotarate"...
4n tiparirea ce a purtat-o el totdeauna a fost ins& aceia a literaturii
franceze din anii 1850: o primise cetind malt in tara §i tramd Entre amp
in mediul Parisului, de uncle sa intors asa cum era sfi rtimaie toata viata.
A tradus ceva din Musset : in cutare bucata se vede limpede inatatia vzsti-
tului sorret al lui Arvers : e ceva din Lamartine, in unele bucati ale lui
mai scnine ca acelea pe care le inchinase lui Campineanu sau fratilor Go-
lesti, Dar, Musset it stapaneste mai mutt si anume prin partea de vehementli
in aruncarea cuvintelor abstracte vijelioasti lupta cu entita tile metafisicez).
ySi in incheere :
vand Nicoleanu igti pierdu mintile, o intreaga vista .parea ca i se
deschide inaa inainte §i tine ,tie ce roade de poezie ar fi plutut el culege
intro anaturitate de care ou i-a fost dat sa aiba parteofq.
Nu e si in aceste randuri, in acest final tragic al poetului, un
motiv de a-I compara cu Eminescu si de a-1 considera si sub rapor-
tul biografic, un precursor al sau ?
Despre viata si opera aceluia care si-a tiparit frumoasele ins-
piratiuni poetice, fara a le semna, au mai scris in afara de I Ne-
gruzzi si Bogdan-Duica : qtefan Velesou si Traian Demetrescu,
precum si N. lorga, Gh. Adamescu, Ovid Densusianu, M. Drago-
mirescu si P. V. Hanes.
Parte din scrierile sale, si mai ales inspiratide satirice, se
gasesc in colectia ziarului Romanul", in revistele : Satyrul" si
Ghimpele- si altele in revista : Ateneu,1 Roman".
Ar fi cu deosebire interesant a se reedita Satirile pe care le-a
publicat in revista lui Hasdau sub semnate cu pseudonimul San
Huang-Ki §i Tschao-Wan-Ki.

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA N. NICOLEANU

1) A nu se conflunda cu 1Liceul Intemat) din Iasi.

2) Gh. Amu, aAmintiri dela )unimea).
3) N. Gene, etAlbumul Jimitnti, tipariti si in vol. IV .rStudii si Documente
Literare) de 1. E. frorougu.
4) Idem.
5) I. Negruzzi, <eAmintiri din Junimea)P.
6) Scrisoarea lul bung e publicata in vol. «Studii si Documente Li-
Iterare3. de I. E. Toro- utiu.
7) N. forge, .sOameni care au fostx

www.dacoromanica.ro
 IOAN IANOV
<<Nascut la Iasi in 22 lex 1836.
Vesnic vesei. In .tJunimea, dela 1865.
Au tori de cantece cornice. Odinioara
scrisese alte poezii, chiar religioase,
din care una vestita incepea asa: q'Canta
Vicleeme si to Ierusalimeb. Pe atuncea
Ianov ducea regal& o lurnanare la Sfan-
ta Paraschiva, Dar de atunci lucrurile
s'au schimbat. Fiind foarte succeptibil,
nu-i place critica de loc. Intro sears mai
ales se suparase, mai-mai deabinelea,
cand unei poezii ale sale ii se contestase
caracterul de loda). Altfel Ianov, numit
Ianovitchi, iubeste grozav de mult anec-
dotele corosive. Mort la 8 Febraarie
190U.
I. N. (Dictionarul Junimii).

Prietenia ce a existat intre Vasile Alecsandri §i Ioan Ianov,

inainte de infiintarea societatii Junin-lee se datoreste faptului ca
zmandoi au fost unionisti inflIcArati si partizani clevotati ai lui
Cuza Void& Si &CA rolul covarsitor al bardului dela Mircesti in
eceasta epoca de maxi framantari nationale a intrat in Istorie, cel
al lui Ianov ca si al anultor oameni mari si buni roman din
acele vremuri s'a contopit in sentimentul national de care a fat
ginimata stralucita generatie dela 1859.
Pentru dragostea sa catre primul Domnitor al Principatelor
Unite .u1 pentru actiunea ce a desfa'surat pentru infaptuirea celei
dintai uniri istorice, Ioan Ianov a fost ales deputat de Ilfov, in
-timpul domniei lui Cuza Voc la, de catra unul din guvernele de
pe vremuri, deli absolut nimeni nu-1 cuno§tea in capitala taxer,
cum noteaza C. Bacalbasa 1), Din aceasta cauzA, fiindcA Ilfovul a
clat un deputat necunoscut, un adevarat ananim pentru colegiul in
care s'a ales, Ioan .Ianov a fost obiectul unei campanii ciusa impo-

www.dacoromanica.ro
232 FIGUR' DIN KJUNIMEA)

triva guvernului care 1-a scos din urns, iar guvernul acuzat si in
crirninat pentru ingerinte electorate... Caci nu se prea stia Ca ale
gerea lui Ianov a fost darinta express a Domnitorului, care pentru_
perfectarea actului unirei Principatelor, tinuse ca noua for capitall
capitala tarilor romanesti sa aleaga un reprezentant al foastei
capitale moldovenesti.
Cu cativa ani mai tarziu, la infiintarea societatei Junimea",
Ioan Ianov §i-a cimentat si mai mutt prietenia sa pentru Alecsandri,
admirandu-i nu numai geniul poetic, dar si veelele sale canticele
cornice, al carui gen. 1-a cultivat si el, cu mai mult succes de cat_
poeziile ocazionale pe care le-a scris dupa scoala marelui bard.
Fiindca Ianov era un om vessel si mucalit, glumet si sagalnic_
care contribuia si el la,animarea veselei societati precum it schi
teaza si Jacob Negruzzi in Dictionarul" sau, accentuand asupra
originei sale slavone si deci mastic si fanatic, si singurul bisericos
dintre vechii junimilsti, tatal seu Evdochiu Ianov .fiind deasemenen_
un mare iubitor de muzica coraIa 9.

Mic de statura, cu capul prea mare in contrast isbitor cue.

arhitectura sa fizica, Ianov aducea, caricatural, cu francezul De1
peche vestitul jobenar al tinerimii bonjuriste din Iasi.
A fost inteadevar o fire vese1a si sugubeata cunoscut ca atare
in toate straturile sociale ale lasilor.
Prieten al lui Lascar Gatargiu, a fost senator de Iasi si mem
bru stimat in organizatia oonservatoare din Iasi sub presedintia de
onoare a lui Alecu Mavrocordat §i cea activa a lus Dimitrie Sturza
Scheianu, secretarul organizatiei fiind atuncia A. C. Cuza, deck;
pe cand toti junimistii erau, in politica conservatori, in anii 1894-
1895 3).
Ianov a intrat in Junimea" odata cu N. Culianu, D. Rosetti
Caragiani, Vargolici, Pompiliu si a. A fost deci un junimist de marc&-
§i unul dintr'aceia care prin umorul sau a contribuit la animarea
acestui cenaclu. Ca !stare a secondat cu brio pe marele annum.-
V. Pogor caruia ii Linea isonul in anumite imprejurari, de evlavios
ce era !
Asa, cand intro sears Nicolae Gane adusese la Junimea" prima
sa novels cu care a debutat in literature, Fluierul lui *tefan'
spre a-i da citire ; neavand curajul sa inceapa lectura a sarit V-

www.dacoromanica.ro
 IOAN IANOV 233:

Pogor rupand ghiata cu care fusese primit Gane si a inceput a in-

-lona preoteste
Sa iascultanz sfanta Evanghelie a lui Neculai cetire .
Si indata se auzith alte doua glasuri evlavioase :
Sg luanz aminte!" inton,a diaconeste, Mihai Corns.
Doamne miliueste, mle§te, mleste, mlester 4), tira isonul
Tsalticesc si nazal, bisericosul Ianov, in entuziasmul generd al ce-.
naclului.
Alta data insa a petit -o cu bisericositatea sa, atunci cand a
.adus spre cetire imnul sau religios Salta Vicleerae si to Ierusalime"
-cad scrie I. Negruzzi autorul prinse abia a ceti cand Pogor
isbucni intr'un hohot de ras si se puse sa repeteze intaile versuri
-cantand pe nas ca un dascal de biserica, iar dupe dansul toata Ju-
nimea" in cor. Sarmanul Ianovitcki!, in acea sears el a fast lecuit
pentru totdeauna de a mai scrie versuri in lauda religiei crestine" 5).
Nu era de mirare, el fiind singurul teist intr'atatia atei I

Picanterist de savoare, a produs mare haz patania sa pe care

lanov a istorisit-o de multe ori, la cerere, pentru miezul ei anecdotic.
Pe o iarna grea avand treburi la Bucuresti, Ianov dadu urma-
toarea telegrams portarului hotelui Boulevard :
Rog opriti o camera sofata".
Pasager statornic al hotelui, telegrama sa fu executata intoc-
-mai §i cand sosi la Bucuresti, Ianov gAsi o camera s'o fate. Por-
-tarul se executase intocmai...
Cand a istorisit aceasta comics intamplare la Junimea", Po-
gor 1-a intrebat, cu un aer de lafectata nedumerire :
Bine, mai Inane, tocmai la hotelul Boulevard ti-ai gaSit sa
-tragi ?".
Ceea-ce, evident, a sporit si mai mult hazul acestei corosive
intamplari.

Sub regimul conservator, in sesiunea parlamentara din 1859,

P. P. Carp aducand in parlament legea minelor, a ridicat impotriva
sa nu numai opozitia liberals si pe reprezemtantul partidului socia-
list V. Gh. Mortun, dar si pe conservatorii din majoritate. Singuri
junimistii si radicalul Gh. Panu ii sustineau proectul.
Ianov, junimist, fireste ca era de partea lui Carp si sustinea
proectul facand propaganda si argumentand astfel in favoarea le4ei:

www.dacoromanica.ro
234 FIGURI DIN 4JUNIMEA,

Eu inteleg aga legea 1W Cc. Petrache: Latta doi insuratei

de pilda. Conita e mina, iar oonagul e proprietarul ei. Daca conaguI
nu-gi poate exploata singur mina, el o trece amantului, adica Sta-
tului, care o exploateaza dand proprietarului atata'gi atata la suta..
Asta-i legea lui Cc. Petrache !".
Corosiv deci gi in materie politica.
*
Cu toata firea sa vesela, exuberanta gi glumeata, Ianov s'a
bucurat la Junimea" de toata pretuirea pand §i din partea ele-
mentelor celor mai ponderate, mai serioase gi grave.
In aceasta privintta e suficienta dovada prieteniei cu care 1-a
onorat Aleosandri si consideratiunea cleoselbita ce o avea din par-
tea lui Carp, Rbsetti, Gane, etc. Exist& de altfel ga o dovada scrisa:
aceea a poetului Samson Bodnarescu care i-a inchinat volumul sau
Poesii" tiparit la 1884 la Cernauti, la ..Tipografia Arhiepiscopala"
cu urmatoarea dedicatie : Lui Ion lanov, prea stimatului prietin" ca-
ruia i-a consacrat gi prima poezie din volum intitulata Iubite amice",.
poesie care tine loc de predoslovie gi dare se inchee cu acest
versuri :

0 da I-ai dat frumosul cu dragele-i iscoade,

Margaritar sagalnic ce 'ncanta pe noroade
Ce de pe ochi ridica umbroasele perdele
$i linistesten suflet vartejul de indoele
inimii §i minfii el pade da cu drag
Llitam prin el durerea trecand al vielii prag,

0 marturie poetics care certifida consideratiunea de care se

bucura veselul cantonetist" in elita cercului junimist.

Ce erau gi ce valoare aveau cantonetele sale ?

Ne-o spune un martor ocular al epocei, Gh. Pans, care ex-,
plied acest gen oclinioard atat de obignuit in teatrul ramanesc §i
gustat nu numai de marele public, dar §i dle patura intelectuala :
4Convorbirde Literare aveau doi sansonisti: unul ilustru, al cArul talent
viu nu dispretuia a se cobori si la genuri mai usoare: Vasile Alecsandri ai

celalt simpaticul si veselul Ianov, mort de mutt.

Ace& gen literar consista in aceea ca autorul lua tin tip, 11 infagsa
pe scenA, facandu-1 sa-si istoriseasca, personajul singur, IntamplAri comico-
nenorocite, sau Isi expunea ideile sale politice si sociale, si toate ecestea ame-

www.dacoromanica.ro
 IOAN IANOV 235

stecate din cand in cand cu verstut Nu era proprit zis un monolog, autorul
simtia CA monoloagele ,grin natura for sunt monotone si oricat ar cuprinde ele
lucruri haztii, tot obosesc pub-lieut. Personajul tare era singur pe scena vorbea
cu toata lumea, se adresa publicullui, It intreba nu i vorlya ea tot el raspun-
deo data aceasta facea diversiune. Cate ()data se intorcea inspre culise de
apostrofa un inamic imaginar, altadata un glas dintre culise it speria si-1 in-
treru pea.
Actorul Mil lo, pe care 1-a cunoscut toata lumea, era interpretul obisnuit
al acestor creatiuni nostime e usoaral. 6).
Ianov a excelat intr'adevar in acest gen in care aproape ca-I
intrecea pe Alecsandri. El a saris intre altebe urmatoarelle cantonete:
.,Eclisiarhul Colivarescu", Advocatul Cattiovarescu", Stosachi
Cartoforul", Rugind Smechereiscu", Pariatca, sau Asesortd Schi-
vernisealg'`, O suta lei pe luna'',Aliegatorul";Mos Ion Zurba"
- s'ar putea spune un pandantiv al lui Mo§ loan Roata precum
si faimosul canticel, von Kalikenberg" in care a sadtizat pe Strus-
sberg, vestitul concesionar al drumului de fier.
In toate aceste cantonete Ianov a creiat tipuri caracteristice
care ar ral §i astazi pe scenele noastre data s'ar mai gasi actori
clasici ca Mi llo, Burienescu, Vladicescu, Anestin, Hagiescu. Arce-
leanu si alpi de talia lor.
anticelele cornice" ale lui Ianov publicate in Convor-
biri Literare" si in brosuri separate, sunt adevarate pagini de
satira socials.

Prieten intim cu Samson Bodnarescu, Ianov a fost ca §i

Pogor epitrop al liceului Ba§ota" din Pomarla. Uneori venea in
aceasta calitate la scoala din Pomarla unde petrecea in intimitatea
lui Bodnarescu.
Intr'o vara participAnd la exarrrenele de fine de an ale elevilor,
si dupd cateva zile de petrecere plecand deacolo, el a trimis lui
Bodnarescu urmatoarea telegrams :
Pentru-im teas de veselie
Mitre vol eu am plecat,
El va fi pe vesnicie
De-al meu suflet neuitat.
La batrani doresc hodina
Si tinerilor chef si foc,
Cad toti faceti o gradina
C.and vä strangeti la un loc
Ianov
Dorohoi 12/7 ora 4,1900.

www.dacoromanica.ro
 -kDNOTARI LA I. IVANOV

1) C. Bacalba;a, in aBucurestii de aka data» vol. I.

2) .Gh. PostuFlicu in aIstoria Muzicei la Romani».
3) Condica de procese verbale ale partidului Conservatcr din Iasi, aflat1
in pastrarea ziaristului iesan Rudolf 15utu.
4) N. Gane in «Zile Traite>.
5) I. Negruzzi in «Amintiri din Junimea>>.
6) Gh. Panu in «Amintiri dela Junimea».
7) Din corespondenta pastrata de d-na Eugenia Bodngrescu.
8) OriginaluI se afla in pastrarea mea.

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL
(Nascut la Iasi in 23 Martie 1847.
Intrat in Junimea in 1871, promitea
mult la inceput, fiend foarte studios gi
inteligent. Dela o vreme zea Venera
dandu-i in cap, s'a tinut numai in paste
de cuvant. A scris grozav de mult des-
pre toate cele, gi scrie Inca. Mort Fe-.
bruarie 1920 In Bucuregti» 1).
I. Negruzzi (D. J.),

Aceasta laconica caracterizare cu care I. Negruzzi insumeaza

pe marele istoric e§it din sanul societatei necesita undo 1a-
muriri ce se vor semnala in paginile ce urmeaza. Ceea ce ttrebuiie
retinut din capul locului a ca Alex. D. Xenopol, deli a intrat la
Junimea" in anul 1871 °data cu Eminescu gm Vargolici a
colaborat cu mult mai inainte la Convorbiri Literate ". fiind trimis
apoi de catre Junimea- sa-§i continue studiile superioare la Berlin
unde a stat in anii 1868-1871, in care timp a intretinut o bogatA
si studioasa corespondent& cu I. Negruzzi 2). Din schimbul de seri-
sari urinate intre el §i secretarul perpetuu" se poate observa mai
intai stransa prietenie ce a existat intre ei, precum i increderea,
s'ar putea zice, oarba, pe care o avea I. Negruzzi in opiniunile lui
Xenopol, pe care 11 consulta $i -1 informa despre toata activitatea
sociotatii, despre desbaterile ce urmau in sanul Lei, precum §i asupra
tuturor productiilor, proza sau versuri, ce se publicau sau nu in
revista. Cu toate acestea, cu ani mai tarziu, se va vedea motivul
aceasta Trietenie s'a ransformat intro cumplita adversitate, intro
adevarata ura, manffestata nu null:nal prin atitndinea sa, dar chian §i
grin scris. din partea lui I. Negruzzi, care in Amintirile" sale n'a
vorbit de ran de nici un membru al societatii, a§a oum I-a descris
pe Xenopol.
In Junimea" Xenopol a desfa§unat o fecunda activitate. A pu.

www.dacoromanica.ro
23£1 FIGURI DIN KJUNIMEA>>

blicat in Convorbiri" nu numai lucrarl istorice, dar si studii critice,

note de arta, recenzii si multa vreme a tinut in toata regula o con-
dica in care a trecut si semnat cu mana sa procesele verbale despre
sedintele Junimii", clatand din anii 1865/66 si 1871/74, deci
cu mult mai inainte de a fi devenit membru oficial al societatii. Con-
dica acestor procese verbale se afla in pastrarea sotiei sale, Coralia
Xenopol, ele fiind publicate in intregime, cu adnotarile necesare, in
opera consacrata Junimii" de catra I. E. Toroutiu 3).

Xenopol a fost si el elev al scoalei dela Trei-Sfetite, in anii

1861, avand intre alti ca profesor de scoala primara si eminent
educator pe marele dasc5I I. A. Darzau. Trecand in clasa V-a li-
ceala, el a frecventat Academia Mihaileana. De atunci incepe inte-
resul sau ideosebit pentru studiul Istoriei si in acest scop el a alca-
tuit un cerc de conscolari numit Societatea studioasa" admi-
rabila dovada de preocuparile tinerimii scolare de pe acele frumoa-
se vremuri ! In aceasta societate de elevi Xenopol a cetit prima sa
lucrare despre Importanta si utilitatea Istoriei". In clasa VI-a el
a trecut la Institutul Academic" infiintat de profesorii din Juni-
mea" impreuna cu savantul profesor si Lost ministru Petru Poni.
La vArsta de 20 de ani Xenopol si-a luat bacalaureatul fiind trimis
de Junimea." sa-si continue studiile la Berlin, pentru care juni-
mistii 1-au sustinut cu 150 galbeni pe an.
In capitala Germaniei el a urmat cursurile de istorie univer-
sala avand intre altii pe profesorii Mommsen, Droysen pentru isto-
ria moderns, Curtius, Ranke, Jervinus precum si cursurile de drept
roman si dupd trei ani de studii, la 1871, s'a intors in Ora cu
dour doctorate obtinute magna cum laude", fiind perfectionat in
acelas timp in studiile limbilor engleze si italiana precum si in studii
de piano facute cu profesorul Raieke.
Cu aceste studii si titluri Xenopol a devenit membru actin
al societatii Junimea", dupa ce mai intai fusese colaboratorul Ccn-
vorbirilor'`.
*
Preocupat mum de studiile istorice Xenopol a infiintat o
"societate istorica" cum arata Gh. Panu4) din care au facut
parte Lambrior, Tassu, Panu si tana'rul bucovinean Oernescu. Fa-
and o privire generala" asupra scriitorilor din Junimea, Panu
scrie :

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 239

Xenopol este istoricul cunoscut iin strainatate si ale caruia

lucrari sunt apreciate in toate -centrele culturalie din Europa".
Vasta sa opera isborica este intr'adevar apreciata de specia-
li§ti, dar mai presus de cat un istoric propriu zis Xenopol a fost un
filosof. Studiile sale Principiile fundamentale ale Istoriei" si Teo-
ria Istoriei" au fost obiectul pieocuparilor gavantilor strain, iar in
literatura noastra cercetate de catre M. N. Bagdasar precum si de
criticul literar al Vietii Romanestir conferentiarul universitar Octav
Botez intro lucrare stiintifica intitulata Alexandra Xenopol teo-
retician si filosof al Istorier.
In Introducere" cu 'care prefateaza lucrarea, Octav Botez
divas ce releva insemnatatea ideilor filosofice ale lui Xenopol sub
diversele for aspecte fi constata ca ele au fost analizate in Franca
de Boutroux, Lacombe, Berr, Richard, Arrest, Parodi, Meyerson;
in Germania de Barth, Bernhein si, Rickert * in Italia de Croce,
conchide :
anterpreharea criticismului kantian, ca un idealism subiectiu
Xenopol o datoreste desigur lui Schopenhauer a carui inraurire asu-
pra celor mai multi din intelectualii ,junimii" a fost profunda" 5).
5i asezandu-1 pe Xenopol alkurea de Conta, ca filosof, Octav
Botez adaoga
filosofia lui Conta prezinta ceva din claritatea, simplitatea
dar si superficialitatea pe care o intalnim la unii ganditori francezi,
pe cand aceia a lui Xenopol' aminteste uneori cel putin tnasivitatea,
aciancimea, nebulositateta germana'" 6).
Iar I. Petrovici in Figuri DispArufte" vorbind de Maiorescu
ca profesor de filosofie, dar nu ca filosof, arata ca despre auitorul
Directiei Noui" nu se poate preciza ca a fast un filosof, up crea-
tor de idei filosofice" nici (liar in masura in care se vorbeste despre
opera filosofica a compatriatilor sat Vasile Conta sau A. D. Xeno-
pol". Deci Xenopol, din punotul de vedere al conceptinor originate
in filosofie, apare superior lui Maiorescu 7).
Se poate face aici o initeresanta constatare: Schopenhauer filo-
sofia, cultura germana in "special iata atatea elemente importante
care au dominat, au predominat, in Junimea; ceeace ar insemna ca
Xenopol a Lost inraurit nu numai de cultura apuseana, de civilizatia
franceza §i germana, dar *i de atmosf era gen.rala specifics societatii
Junimea ".

www.dacoromanica.ro
240 FIGURI DIN t.JITNIMEAX

De dragul junimii" si a membrilar ei si desigur de dragul

inaltatcarei atmosfere culturale, Xenopol se punea oricind la dispu-
zitie pentru a servi societatea, revista ei, sau chiar pe membrii res.-
pectivi.
Sagalnicul Pogor care a onorat cu porecle caracteristice pe
toti corifeii societatei, n'a gasit nici una potriviita pentru Xenopol;
de aceia, pentru amabilaatea si sociabilitatea sa, el 1-a caracterizat
bonne a tout faire", fiindca nu era insarcinare sau treaba la care
el sa nu se ofere de buns vole s'o faca" 8).
Inzesitrat cu o vasta cultura generals, Xenopol era initiat in
muzica, pictures, sculptura si in materie de arta dramatics. Area si o
mare prefetinta pentru literatura nationals culta in aceiasi masura
in care prefera literatura noasta populara. Ba la o varsta cand poetii
isi atarna lira in cui, el a scris versuri pe care le-a publicat in revista
iesana Arhiva", organul societatei literare din Iasi prezidata de
el, sub semnatura Laur §i Rama.
Stilist eminent in primele sale scrieri, mai tarziu cand a in-
ceput sä fie absorbit de studiile istorice, de stfinta sa filosofia ei,
Xenopol a inceput sa-si neglijeze stilul literar preocupat de obiec-
tivul savant. Participa in Junimea" la toate clesbaterille serioase
si ...o singura data a incercat o notes hazlie intervenind intre discu-
tiile si certurile filologilor printr'o satira intitulata Rata lui Bur la".
Cu o singura porecla 1-a onorat insa poetul M. Zamfirescu
in satira sa Muza de la Borta Rece" numindu-1 Jidopol" aluzie
la origina sa pe care Xenopol a desmintit-o in autobiografia sa
Istoria Ideilor mele" 9).
qTatal meu, Dimitrie Xenopol, din o veche familie anglo-saxona, dupa
tats Brunswick, dupa mama Smith. El a ratacit in tinerete. in urma aunt dureri
sufletesti, prin Suedia, pe mare, pana la Constantinopol de unde venise la Ga-
lati. Aici fu botezat de colonelul Schelety, tatal generalailui Carol Scheleti, care-i
dadu numele de Dimitrie si 11 schlmba totodata si familia din Brunswick in
Xenopol, adica fiul strainului. Acest botez a trezit usor banuiala familiei mele,
mai ales a fratelu meu, omul politic 10), ca not am fi de origina Evrei. Tatal
meu fusese intr'adevar botezat, insa nu ca Evreu, ci din protestant si intors ja
credinta ortodoxa.
El se stramuta la Iasi unde fa mai mult timp drogonianul consulatului
prusac dt arjci, Inca o dovada ca el nu era Evreu, deoarece pe atunci, Evreii
nu erau prirniti in functiile prusiene. In Iasi el se casatori) cu Maria Vasiliu,
fiica unui fabricant de tigle din Pacurari, cu care sotie nascu case copii care
traiesc dupa majoritate» 11).

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 241

Totusi Revista Contimporand", care persifla pe junimisti a

publicat satira de mai sus in care Jidopol" (Xenopol) e prezentat
astfel, adresanclu-se servitorilor carciumei Bo lta rece" unde se des-
faisura actiunea :

Baeti, gatiti o masa cu bere gi cu vin

Fiindca Agiamiii la cina astazi yin
Si toti cu ingrIjire sa va grabiti la pas
Iar de vor cere sups, sa dati din ce-a ramas.
(aparte)
Ma iau cu binigorul pe langa Agiamii
Le dau yin si mancare de morcovi gi gulii
Din Crimia cea mare Jul neica Cananau
Ce noaptea pe furig le iau intr'un hardau.
Si ei drezt rasplatihe admit in Convorbiri
Articalele mele, profunde in gandirl.
Prin ele sus gi tare mereu am sustinut
Ca oricare dugheana cu vinuri de baut
SA fie de indatA inchisa, inr a mea
Unica sa ramale... gi sper a ramanee !
Articolul ce astazi facui, e minunat ,
Ma duc sA-1 pun un capat, cad iata s'a 'noptat 12).

Aceste versuri pe care Panu le numeste murdarii" si in totul

lipsite de haz, prezinta totusi pe Xenc9o1 profund in gandiri"
fiindca si adversarii i-au retunoscut aoeste alese instasirt

Iata acum si parerea lui Xenopol despre societatea junimil"

literare :
eEra o societate care cu nedreptul a Post numita societate de admirare
mutuala, fiindca societate in care membrii sa se sfasie mai mutt unii pe alp
prin critica lucrarei for de cat <Jdnimea», nu cred ca sa fi fosf pc iumei dar
critica era suportabila fiindca nice °data' nu era [aorta jcu amaraciune, ci tot-
deauna din glume si ct.;. voie buns. De aceia si ficicare membru premia obser-
varde, dace nu cu placere cel puffin fare revolts. Cat de mutt m'am foloszt eu
de critica gunboat, at& pentru a manui eu insumi acest gen, cat si la scrie-
rile mete istorice, imi aduc amente ca dela un timp hotara.sem sa-rni schimb read,
sa ma feresc de, neologisrnele pe care le intrebuintam prea des. Czui binein-
fries in excesul potrivnic, ia§a ca ncercarea mea starni in Junimea o protestare
si un ras unanim care ma inviira sa reduc excluderea neologismelor la o pro-
poqie mai adevarata13).

Iata data ca. insusi Xenopol marturise§te ca a fast mult in-

ranrit de iunimm".

www.dacoromanica.ro
242 FIGURI DIN gJUNIMEA)

Ce 1-a indepartat insa de ea 7

Politica ! .

Dace Junimea. n'a fost intiadevar o societate de admiratie

mutuala, ea a devenit insa. prin trecerea lui Carp pe acest Wren
o grupare politica care diva pullet de vedere al traditiei cultu-
rale, s'ar putea spune ca a fost ...sectarista. Si aceasta din cauza
sefului pe care veohii junimisti 1-lau adorat si 1 -au ascu1tat arbeste.
Xenopol, junimistul literar, a trecut si el in arena politica, la
liberali. De aici o raceala intre el si Junimea :
cRaceala fui Maioresc-u pentru mine se vazu urn curand. In un articof
inserat in uConvorbiri) intitulat, 1Literatura Romans ai Stratnatatea>>. ilVlaioretscu
aminteste mai multe scrieri istorice apeirute in Romania: dismal. Petru Maior, N.
Balcescu, Laurian si M. Kogalnic-eanu, pane la 1889,, rastimpul tocmai in care
aparuse cartes men <<Razboaiele intre Russ 3i Turcix> pe care i-o dedicasem Put,
fare ca Maiorescu sa pomeneasca in acel articol nici un cuvant despre scrierea
mea>> 14).

De atuncia o fi vine lui Xenopol sau a lui Maiorescu

Xenopol a incetat a mai frecventa Junimea.

*
Iubitur de arta, Xenopol a &trans §i el un grup de scriitori
si artisti in jurul Arhivei.". In aceasta, publicatiune el a relevat
talentul nuvegistului Fmil Gairleanu, al scriitorului Barbu Lazareanu,
dupacum deasemenea cu inalta sa autoritate in via,la culturala a
tarii, a obtinut ca Regele Carol I sa acorde o bursa. pictorului Stefan
Popescu si a convins pe ministrul Instructiunei de tatuncia, Take
Ionescu, sa mentie bursa acordata pictorului Octav Bancila pentru
terminarea studiilor sale la Munchen.
Xenopol a fost cel dintai Roman care a inaugurat cursurile la
Sorbona. Ca si Stefan Vargolici a relevat §i tel ipe studentul N.
lorga- al carui profesar a fost, ca pe un element de un extraordinar
talent. Causeur foarte gustat, el 'a continuat traditia funimista, tinand
numeroase, interesante si mult audiate prelegeri populare in aura
vechei Universitati din Iasi. In amintirea luptelor pentru unirea Prin-
cipatelor si a traditionalei bore pe care unionistii o jucau in fata
caselor lui Petrea Baca lu, Xenopol a staruit cu persistenA ca statuia
Domnitorului Cuza Voda sa fie asezata in acel loc, astazi Piata
Unirei din Iasi.

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 243

Ca incheiere, o caracterizare foarte fidela datorita unui exce-

lent portretist :
4D-I Xenopol vorbeste repede, in acelag ritm grabit ca at cand dinfii
sal sclipitori n'ar avea alts preocupare sa-i macine gandirea, s'a sdruncine in
rarticele tot mai neinsemrzate. Simteam o adevarata voluptate sa privesc cum
dinta sal miscafi ca de un minuscul electric-motor, faramifeau ['Ica incetare ideile
batranului savant pregatindu-le pare pentrit a fi cat mai bine mistuite.
Cum vorbeste, asa clipeste d. Xenopol: pripit. ,Si cum clipeste asa calca
d. Xenopol: marant, impedecat. De aceia privirile d-lui Xenopol nu par raze, ci
linii punctate de lumina. Parc& intre D-sa gi restul lumii, sufletul sau urea sa
puie mereu un sernn de suspensie. De aceia pasul sail nu este larg sigur,
D-sa umbla ca un om descult care se plimba printr'o odaie plina cu cioburi
sau cap un nemurifor a arid pasi au menire sa starpeasca toata viata gartgani15).

Istoricul §i filosoful Xenopol a inzestrat cultura romaneasca cu

opere neperitoare, asupra carora nu s'a spus Inca cuvantul de-
finitiv. La Arad, cum arata Gr. Trancugasi16) se pastreaza cu
sfintenie in Palatul Cultural bogata hiblioteca ramasa in urma sa
§i donata de catre vaduva sa, Coralia Xenopol.

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA A. D. XENOPOL

1) I. Negruzzi in «Convorbiri Literare» Decembrie 1925.

2) si 3) I. E. Toroutiu in «Studii si documente literare>>.
4) Gh. Panu in «Amintiri» vol. I, pag. 45.
5) si 6) Octav Botez in Alexandru Xenopol teoreticia e filosof al Isto-
r.ei» pag. 15.
7) I. Petrovici in Figuri Disparute» pag. 7.
8) Gh. Panu, op. cit., vol. I, pag. 224.
9) «Istoria ideilor mete> auto-biografia posuuna a lui A. D. Xenopol
aparuta in vol. IV al «Studiilor al Documentelor Literare> de I. E. Toroufiu.
10) N. Xenopol, fost miniatru.
11) si 12) Strofe citate de Gh. Panu in «Amintiri» vol. II.
13) dstorta ideilor mete>) citata la No. 9, de mai sus, paginile 388-89.
14) Idem paginile 390-91.
15) P. Locusteanu «Tipuri Contemporane».
16) Cr. L. Trancu <<Amintiri Iesene».

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 GH. PANU
sz<Nascut in Iasi in 9 Martie 1848.
In ljunimea» la 1872, odinioarii facand
parte din cei trei Romani. Istoric: critic,
$i mare adversar al lui Ha$clau $i al lui
Ureche. Dupes plecarea sa la Paris dis.
pretui studiul istoriei sl deveni filosof
pozitivist. Din cauza caracterului sau
numit rautaciosul Panu. Acum profesor,
judecator si jurnalist ro5uinfocat. In
urea' (1884) du5manul cel mai inver$u,
nat al 4unimii». Mort 6 Noernbrie
1910».
I. N. aDictionartil Junimii».

Aceasta imatriculare a secretarului perpetuu" denotes ca

el a avut despre Gh. Panu cloud pareri : una bunk alta rea. Blind
pentru anii in care Panu a shat in Junimea-, rea dupes aceea cand
s'a retras definitiv din aceasta societate.
Cert este ins& ca Panu a fost eel dintai care, cu multi ani
mai inainte de I. Negruzzi, a atras atentia lumii noastre literare
asupra marei insemnatati §i asupra rolului covar§itor pe care ju-
nimea" qua le-a avut in Ora noastra, in ce prive§te atat cultura
nationala ca §i cea general& eaci el, cel dintai, in revista sa
Saptamana" §i-a publicat prea interesantele sale .,Amintiri dela
Junin-Lea", reunite in doua volume.
A debutat la Junim.ea" in anii cei mai tineri, cu o serie de
sonete traduse din Petrarca, cu cateva prelegeri publice, si in urma
cu valoroase studii istorice care au convins pe Iacob Negruzzi ca
daces Panu ramanea pe acest teren, ar fi fost unul dintre cei mai marl
istorici ai nostril. Nedespartit prieten al lui Alexandra Lambrior
§i Vasile Tassu, ei au constituit la Junimea" o trinitate deosebita
cunoscuta in analele societatii sub denumirea Cei trei Romani",

www.dacoromanica.ro
248 FIGURI DIN CJUNIMEA>>

§i nici unul din ei nu s'a bucurat de vre-o alts porecla, caracteristic

junimista, tustrei ramanand sub aceasta eticheta.
Spirit critic judicios, subtil analist §i excelent logician, Panu
n'a evocat Junimea" scriind simple amintiri, caci ele in totalitatea
for alcatuesc o critics literara, Si dintr'un anumit mulct de vedere
§tiin/ifica, din care cetitorul are posibilitatea de a afla lamurit ce
a fost §i ce a creat aceasta faimoasa societate ; in reminiscen/ele
sale evocative, Panu a redat §i un bogat material anecdotic, carac-
terizand figurile proeminente, cat §i caracudele si figurinele so-
cietapi.
Afirmapunea lui Iacob Negruzzi ca Panu «a fost cel mai in-
ver§unat au§man al Junimii» nu este intemeiata, caci in marea sa
admiratie pentru aceasta clasica societate, eit a scris cu mult mai
tarziu dupa plecarea sa din «Junimea» cele doua volume
amintite. De altfel Panu a ramas un constant admirator al ansam-
blului cultural junimist, precum §i al celor doi §efi: al lui Maiorescu
§eful literar §i al lui Carp, §eful politic. 5i de§i politice§teidesparpt
de ei, adversar combativ al conceppilon for politice, el fiind §eful
grupului radical, Panu a sus/inut pe Carp in parlament in seziunea
anului 1895, cand Carp, aducand legea minelor, a fost combatut
nu numai de opozitia liberals dar si de proprii sai partizani, de nu-
anta conservatoare.
In sesiunea parlamentara din 1888, fiind directorul ziarului
Lupta" care domina spiritul public §i lumea politica, Panu a scris
o serie de Tipuri Parlamentare" aparute §i in volum, §i care pe
acea vreme constituiau o adevarata inova/ie in publicistica noastra,
ele fiind lipsite de orice urma
Avand o culturh superioara, Panu a scris nu numai istorie,
economie politica, studii sociale, dar a afacat diferite chestiuni li-
terare §i teatrale §i a scris chiar un roman putin cunoscut «Din via/a
animalelor» de o absoluta originalitate si de o adanca intui/ie psi-
hica, poate unica in acest gen la noi.
Trimis de Maiorecou sa-§i continue studiile in Fran/a, el a
intre/inut in acest rastimp o interesanta corespondents cu Maio-
rescu i Negruzzi.
La §edin/ele saptamanale ale Junimii" a luat parte activa
la toate problemele mai importante aduse in discupune, exprimand
in totdeauna pareri sanatoase care provocau discupi, dovada ca
ele erau apreciate de cenaclu.

www.dacoromanica.ro
 GH. PANU Z,49

Panu a fost un democrat in toata acceptiunea cuvantului. E-

ducat in §coala ,democratica a lui C. A. Rosetti, care ca ministru
l'a luat §ef de cabinet, Panu a fixat cele mai importante revendicki
democratice in programul radical, care in multe privinti cuprindea
revendicki paralele cu cele ale vechiului partid social-democrat de
sub §efia lui /on Nadejde. Este dela sine inteles ca hind un demo-
crat avansat, Panu nu putea fi pe placul conservatorilor §i mai ales
pe placul urrui conservator de intransigenta lui Jacob Negruzzi ;
de aceia secretarul perpetuu" it califica «jurnalist pop infocat»
adica revolutionar. 5i a fost intiadevAr un revolutionar in sensul
conceptiuniIor democrate, nu numai prin cultura §i temperament, dar
Si prin faptul coincidental ca s'a xiascut in anul istoric revolutio-
nar 1848.
Ca ziarist, Panu aproape nu 'are egal in presa romans. Zia-
rul sau Lupta" marcheza o epoca distinct:A in istoria presei roma-
ne§ti. In jurul acestui cotidian, Panu a strain elemente gazetke§ti
care au ilustrat publicistica intre care C. Mille, Const. Bacalbaqa
I. Bacalbaqa, Emil Frunzescu, I. L. Caragiale, I. Su.chianu fi altii.
A redactat tim,p lung de noua ani revista Saptamana".
Tot la Bucure§ti, Panu a condus ziarul Ziva-, la care au. co-
laborat distinse pene gazetke§ti.
Cu toate luptele §i polemicele politice pe care le-a ilus in de-
cursul ianilor, Gh. Panu s'a bucurat de o distinsa apreciere chiar din
partea acelora pe care imeori i-,a atacat, lard crutare.
Take lonesou, impotriva ckuia Panu a dus o lupta acerb ii,
l'a apreciat astfe110) :
Panu a fast una dintre cele mai frumoase inteligcnfe pe care \le-am
intalnit in Romania. Rarionamentul lui te strangea ca intr'un cleste si se poate
califica drept o glmnastica de logic& Oratoria lui Panu, desi el avea o mare
greutate de expresiune, producea o puternica impresie, pertru ca iji parea
ca asisti la insasi concepriunea ideii. Foarte adesea paradcural, ca tofi acei
in a caror inteligenea predomina logics verbala. Nici un orator in Romania,
nici un ziarsit, nu manuia mai cumplif cleat Parris, ironia. Imaginile lui
chiar, dealtfel origknale si (carte nimerite, procedeaza din ironie. Cu toate
marile defecte pe cari le-am cunoscut si nu pot sa le tagaduesc, Panu ar
fi jucat un rol mai mare intro Ora de guvernamant popular ; in oligarhia
noastra lucrut era irnposibib>.
Const. Dissescu Yl prezinta precum urmeaz5 :
IPentru Pam:, nici o chestiune nu era obiectiva. Solu pile le da pe
ipoteza. In darea for se preocupa inainte de toate, de stabilirea ipotezelor,

www.dacoromanica.ro
250 FIGURI DIN CJUNIMEAM

dintre cari alegea pe aceea pare i se parea determinants. °data ipofeza ga4145,
solufia merges dela sine. Pub lieu! cititor, sau Parlamentul care-I asculfa, fixat
in ipoteza se persuade lesne de solufia data. Dace de fapt solufia ce propunea
nu era adrnisa, 1111 este mai pufin adevarat ca dadea impresia unei putetnice
persuasiuni. Acest mare mestesug totua, in rezultanta totals, i-a impiedecat
de multe on izbanda.
Pentru mine, Panu a fost mai mult un invins al viefii, cu foate calitafile
de inteligenfa si spirit critic, decat un invingtitor. Desigur ca data s'ar fi dat
mai mult viefii culturale, ar fi putut educe marl servicii invgfamantului universitar.

Ca ministru ide Instrucqie, C. Dissescu a vrut sa-1 face pe

Panu profesor universitar.
Admiratorii i-au ridicat lui Panu, in Ci§migiu, un bust de bronz
care eternizeaza §i chipul §i gandul simbolic. Pe soclul sau scrie :
Gh. Panu sananatorului de idei". A fost inteadevar un mare
semanator de idei, a§a cum l'a apreciat cel dintal §i criticul G. Ibrai-
leanu, care in articolul funerar §i evocativ, scris la moartea sa, 1-a
caracterizat ca atare ) :
(Gh. Panu a fost un creator si un samanator de ides. Nirneni la not
n'a avut o minte atat de bogaM in considerafii asupra hunk. Pentru omul
acesta vibrant, cu ochii nelinistifi, nimic nu era banal. El vcdea in orice lucru
aspectul nou si original.
Acei care l'au urmarit si care l'au admirat, se vor deprinde greu cu
lipsalui. De cand fin minte eram obisnuifi sa ne intrebam : <4Ce va zice
Panus>2 on de cafe on se punea o problem&
Dar mai presus de toate, Panu a lost un polemist.
DupA cum Eminescu a fost Poetul, Conta Filosoful, etc., asa Panu a lost
Polernistub.

ySi criticul ie§an, care in anul 1895, cand Panu trecuse cu gru-
parea sa radicals la conservatori, a polemizat vehement cu el prin
cotidianul socialist Lumea Noug", in acela§ articol amintit, it pre,
zinta pe Panu ca orator :
5i Gh. Panu era oratorul nostru al tuturora, mandria noastra, raz.
bunarea noastra, triumful nostru!
Pe atunci erau multi oameni de seams in cele doua partide istorice dirt
Ia§i. Dar Panu le Linea piept tuturora. El nu era dintre acei otatori cart au
nevoie de aerul calduf al unui public amic. Din contra. Dusmania it intarata.
Mi-aduc aminte de o sears de pe atunci. Vorbeau in sala Pastia
oratorii Ligii Moldovene§ti". Noi cerearn sa i se dea cuvantul lui Panu. Dupes
vre-o doug ceasuri Panu a lost lasat la tribune si a vorbit. Nu ! Sunt luceuri
care nu se uita niciodata I Thipea omul acesta. Sfasia. Avea un asa talent

www.dacoromanica.ro
 GH. PANU 251

de a reduce la absurd, de a ilustra prin comparatii tulgurante si de a ridi-

culiza prin umorul sgu nesecat ; &Idea o asa impresie de sincdritate prin
vorbirea sa pasionanta si fara retorica : alcatula un asa de colosal monument
grotesc din ideile adversatfilor, 'Inc& entuziasmul nostru atingea delirul I $i
pe omul acesta, care n'avea nimid demagogic in sutlet, aplauzele si strigatele
noastre it impacientawr.
Adulat de prieteni si de cunoscuti, Panu avea st darul humo-
rului si al anecdotei, al ameodotei mostenite de pe timpul .Ju-
nimii", de care era sufleteste mandru ca a facut parte din acest cerc.
In anii din urma ai vietii sale, el a ramas solitar, statornic
insa in credintele si aspiratiutnile sale democratice.
Panu a incetat din vita in seara de 6 Noembrie 1910. La in-
mcrmantare sa au rostit cuvinte funerare si elogioase /on I. C. Bra,
tianu, in numele guvernului, I. G. Duca in numele partidului liberal,
I. Popescu in numele Sindicatului Ziaristilor si avocatul Comp.
1. G. Duca 4), in discursul sau a spus :
.Genul salt oratorio era unic si cu tofu! personal. El nu entuziasma audi-
toriul. El 11 niinuna prin patrunderea spiritului Tau de analiza, it subjuga
prin puterea logicei sale implacabile delecta prin ironia sa fara de pereche.
Ceiace dadea elocintei sale o pecete deosebita e ca" nu se multurnea sa afirme
ideile lui, el arata color ce-I asciultau, cum a stuns la concluzia data*, te Peace
sa urmaresti rationaluentul lud pas cu pas si sa asisti to elaborarea cugetaret
sale vesnic luminoasa si veAnic originala, asa incat esiai de acolo inaltat
sufleteste, fiindca te fnvaluia laic) atmosf era de arta si intelectualitateA.
Constantin Bacalbaqa, care a Lost atat de apropiat sufleteste
§i politiceste de ideile democrate ale lui Gh. Panu si al drui elev
se considera, mai ales in timpul vietei sale (al lui Panu) i1 defineste
astfel pe maestrul sau 6) :
(Creer cu totul de elita, impresionabil pans la nervozisme, avea o mare
putere de analiza, patrundea fara intarziare controversele, stapanea o foarte
serioasa cultura. In viata intima era unul din cei mai apropiati oameni. Glumet,
camarad neasemanat, inima de am., lipsit de darul razbunatorului, dar slab
in fata ispitelor vietei.
Un intelectual si un boem, o activitate febrila si un apatic, un atatator
de oameni si un ne-energic, un provocator la actiune si un abstinent necurmat.
0 figUrA superioard incheiata din contrast. 0 ambitiune domoala care astepta
sa fie satisfacuta, fara ca el sa aduca prin lucrare personals realizarea sa-
titisfactiei.
Totusi a fost un om mare al tariiv,.

Gh. Panu, logicianul, a fost unul dintre cei mai mari air-
poate cel mai mare ziarist al epocii sale. Ziarisitca sa co-

www.dacoromanica.ro
252 FIGURI DIN <<JUNIMEA)

lectata §i selectionata.' pe materii ar oferi §i astazi un bogat teren

de cercetari §i studii. Din ceiace Gh. Panu a publicat in timpul
bogatei gale activitati publicistice, retinem :
In Convorbiri Literare" studiu asupra atarnarii sau neatar-
narii politice a Romaniei in deosebite secole (1872-1870) Istoria
critics de Ha§dau" (1872),Studiul Istoriei la Romani" (1874),
precum §i patru frumoase sonete traduse din Pcttarca. Acestea din
urma retiparite §i in Amintirile sale ".
Cercetari asupra starei taranilor in veacurile trecute (1910),
O inceroare de mistificare istoricr, Amintiri dela Junimea" cloud
volume (1908). Din viata animalelor", un roman cu admirabile
observatii psihologice din viata animalelor casnice. aparut §i in vo-
lum in biblioteca Dimineata", Critica §i Literatura", un studir
aparut in Epoce Litenara" (1896) §i care a atras naspunsul lui
Gherea.
Scrieri politice: Programul partidului radical", Chestiunea
Israelite" (1887), Cbesfiunea Evreilor" (1893), Chestiuni poll-
tice" (1893), Discursuri" (1896), Portrete §i tipuri parlamentare"
(1888).
Gh. Panu u dirijat nrmatoarele cotidiane : Lu,pta", aparuta
la Iasi la 1884 §i transferata apoi la Bucure§ti : Ziva" aParuta la
Bucuresti §i revista Saptamana" aparuta aproape timp de noua
ani §i scrisa in intregime de ciansul, avand ca secretar de redactie
pe d. S. Paucker. Deasemenea a colaborat la ziarul Parerea" din
Iasi, redactata de defunctii dn. Emil Pu§ariu §i I. Loebel precum §i
la revista Viata Romaneasca".

GH. PANU IN ANECDOTA

In anul in care a inchis ochii, la 6 Noembrie 1910, prozatorul

ie§an Constantin Hogan a publicat cateva amintiri despre Gh. Panu:
din aceste amintiri aflam ca acest samanator de idei" i§i-a Mout
studiile la Iasi, fiind la Academia Mihaileana elevul lui Titu Ma-
iorescu si avand intre colegi de class pe Alexandru Lambrior, C.
Dimitrescu-la. i, Pangrati §i altii.
Din acea epoca scolastica C. Hogan pastreaza portretul din
tinereta el lui Gh. Panu precum reesa din urmatoarele creionari cu
care-I zugrave§te pe con§colarul sau '11) :

www.dacoromanica.ro
 GR. FANO 253

Bine mai Guta, ii ziceam en, pe cand barbele noastre erau aproape
oarunte, bine mai Guta cum se face ca not toti care mai traim, am pastrat
fiecare cate ceva din pecetea, Fie care copilaria o pusese pe chipurile noastre
si numai to singer, ca gi cum ai lepada o haina, te-ai desbracat de infatigarea
pe care o aveai in Academie? Ma uit la tine gi nu te mai cunosc : uite eu
te tin mine cu picioarele drepte, teapene §i cu melt mai lung' decat bustul :
3 aga de otova erai to pe la spete, incat ar fi zis cineva ca egti blunt cu
lopata. Cam gheboa, nn.4 vorba, egti gi astazi, dar in gcoala, aga ineai 'hi
capul de indesat intre uraeri, aga de plecat mergeai inainte, incat aveai aerul ca
vrai sa dai navala in fiece moment ; tl daca mai pui la socoteala fata ta
verde, de palida ce era, privirile tale negre, ascfutite p vegnic Cercetatoare
ale ochilor tai neastamparati, nasul tau aruncat cu lopata, gi buzele tale
groase vegnic umede It senzuale ; dar mai cu seams parul tau albastru, de
negru ce era, care vesnic sta a frazboil, clegi ve?nic cautai sa-1 pui la ascuitare
du mana ta mare, groasa gi cu degetele laacutite la varf apoi in zadar ar
mai cauta cineva in Panu de astazi pe Guta Panu de acum patru zed de anix).

Asa it zugrave§te Hogan pe Gh. Panu ca licean al Acade-

miei Mihailene, in acea epoca in care Vasile Conta stapanea spi-
ritualitateia tinerimii studioase. Iar cum printre liceenii acelei epoci
se desbateau §i problemele filosofice, ateismul sau nemurirea su-
fletului C. Hogan mai relateaza in amintirile sale §i urmatoarele :
Lambrior era cand pentru, cand contra nemurirei sufletului, cat pentru
existenta lui Dwnnezeu, Panu o contesta cu desavargire destul ca, daca nu
ne puteam convinge unul pe altul, pe cale de argumente, apoi ne convingeam,
tot unul pe altul, prin plaruialp gi chiar acest soi de convingere Inca se schimba
si el dupa imprejurari; deoumva isbufttea Lambrior sa te #igface de mijlock
in clegtele neinvins al manilor Qui cioturoase gi lungi, apoi se sfargia cu toate
argume_ntele date gi erai silt sa admits numai decat sau eternitatea sau niani-
cirea sufletiului dupa moarte. Panu era mai slab, dar ca chestie de prevedere
iii rasa sa-d creasca unghiile nemasurat de lungi : gi cand la unghiile lui mai
adaoga si iuteala extraondinara pe care o avea in toate migcarile, apoi trebuiai
munai decat sa tagaduesti existenta. lui Dumnezeu sau, cel putin, sa te dud
la infirmerie la baba Zoita, ca sa te lecuiasca at ceva alifii de uranele argu-
mentarilor lui Panu : cat despre mine, 'eram tare in general gi numai cand
nu era alt chip de convingere, numai atunci se puneau cu mine la argumentat
pe taramul parauelei : decat, fie Lambrior, fie Panu, egiau din mainile niele
cu parul valvoi st cu spetele darabana. Dimitrescu nu se amesteca niciodata
in discutiile noastre, nu cia n'ar fi putut sa ne tina piept pe terenul pur inte-
lectual, dar, mic gi slab cum era el, ce ar fi fact cand treaba ar fi ajuns la
paruiala,? De aceia pazea el totdeauna o prucienta rezerva. Si doar gtiau pe-
dagogii, gtia directorul de toate paruielile noastre, dar nu ne pedepsea, fiindca
toate aveau la baza ravna salutara 'de a ne lumina unul pe altul ! De altfel
Dimitresicu era cel mai inteligent dintre nos, Lambrior cel mai temeinic In
cunogtinti, iar Panu cel mai destoinic in literatura).

www.dacoromanica.ro
2M FIGURI DIN 4JUNIMEA)

Acesta este Panu ca elev al Academiei Mihailene.

Intr'o conferinta tinuta de C. D. Anghel despre Gh. Panu
ca samanator de idei, 11 gasim pe cacesta din urma in urmatoarea
portretare :

(Ca infatisare Panu era an om scund si indesat, masiv. Avea un chip

plin si rotund, Incunurrat de o chelie precoce si incadrat de o barbel rara 5-1

scurta, urmAnd ovalul figurii : gura era larga §i buzele carnoase, sub mustata
tepoasA. Nasul bocArnat §i ochii vii, Iscanteetori de inteligenta si malitie.
In total, capul lui parea modelat cu neindemanare de un ucenic de sculptor.
Cand vorbea, gesturileli erau scurte si stangace, mimica plina de expresii.
Prietenos si hazliu, nu era om cu care sa nu glumeascal>.

Prietenos §i hazliu" poate vechea influents a societatii

.,Junimea- din care la facut parte §i in care gluma, zeflemeapa, spi-
ritul, abundau prin excelenta. De aceia, este oportun sa-1 prezen-
tam pe Gh. Panu in .anecdota.

0 REPLICA A LUI CONU IORGU MARZESCU

Pe vrempri, sub regimul celor cloud partide istorice, era o-

biceiul la Iasi ca intrunirile publice sa se tins in contradictoriu.
La o atare intrunire a luat cuvantul §i Gh. Farm, care la un moment
dat fu intrerupt de marele elector §i fost ministru ie§an Ghita Mar.
zescu :
De unde ai e§it d-ta, d-le Panu ca sa ma critici pe mine,
om otelit in luptele politice ?
Asta-i buns ! raspunse cineva din sala. D-1 Panu a e§it
de unde ai esit §i d-ta !
Conu Ghita Marzescu a dat §i el replica cuvenita
"A§a-i. Dar intre mine §i d. Panu este o mare deosebire.
Pe cand eu am ie§it in chip normal, d. Panu a fost scos cu for.
cepsul" 7).
Gluma marelui electon ie§an a provocat ilaritate, dar ea fiind
prea putin eleganta, Gh. Panu §i-a continuat cuvantarea fara nid
un raspuns.

www.dacoromanica.ro
 GE. PANU 255

LA JUNIIVIEA"

Intr.° sears la o §edinta is junimii", profesorul de romania

care se ocupa §i cu speculatiuni filologice, bucovineanu Pavel Paicu
numit ide Maiorescu marsavitul Paicu" adresandu-se lui
Panu, i-a spus :
cMdi Panule, to esti permanent cloud negatiuni : Pax §i nu, gi al avea
tot dreptul sä pretinzi ca esti o eternd afirmatiune, fiindca clupd regula general&
se stie ca doua neg-atiuni, fac o afirmatiune 6).
A fost singurul §i cel mai reu§it spirit a lui Pavel Paicu.

GH. PANU SI ERNESTO ROSSI

Panu n , a facut numai gazetarie politica. El a scris articole lite-

rare : Studii critice, recenzii asupra operflor aprute, cronici tea-
trale, plastice, etc. Aceste productiuni ale lui Panu, aranjate pe
capitole, ar forma interesante volume care s'ar ceti §i astazi cu in-
teres Si folos. Era §1 un mare amator de teatru, de edevarata lite-
ratura §i arta dramatics, avand ca in toate un adanc spirit de ob-
servatie §i o puternica doze de analiza critics. A fost cu alte cu-
vinte un talentat esseist.
Uneori era atat de absorbit de desfa§urarea piesei sau de jo-
cul marilor arti§ti, incat se sin-ilea transportat cu totul. Asa s'a
intamplat cazul caracteristic la Iasi, cand pe scena teatrului Sidoli"
dupa arderea teatrului National dela Copou §i inainte de inau-
gurarea actualului Teatru National marele tragedian Ernesto
Rossi cu ansamblul sau miminat a jucat tragedia Othello".
In scena in care Rossi o ucide pe Desdemona, §i care era de
un covar§itor elect dramatic, Gh. Panu care se afla in salsa, rama-
sese atat de impresionat, incat la un moment dat, uitanl ca-i la tea-
tru, s'a ridicat involuntar de pe fotoliul i.4au exclamand in auzul
spectatorilor :
Dobitocule 1 Ce fad" ? 1 9).

www.dacoromanica.ro
256 FIGURI DIN KJUNIMEA)

LA DETRACT

Locul de refugiu si de reculegere a lui Gh. Panu, a fost la

Durau, in muntii Neamtului. Acolo isi aduna Panu prietenii cei
mai intimi cu care facea Cate un chef monstru si in care spuma nu
numai vinul sau qam,pania dar apropourile spirituale, gluanele si
anecdotele.
La Dur&u, Panu facea drumul prin Piatra Neamt. Pe cand func-
tiona ca profesor de istorie la gimnaziul Alexandru Cel Bun din
Iasi, Panu afrauclu-se la Durau intro vacanta, lua drumul spre Bu-
curesti, chemat urgent. Constantin Hoga§ istorise§te in amintirile
sale urmAtoarele"):
Si Ind aduc aminte si acum, parca ar fi fost ieri stateam intro zi de
Tiara §i ma jucam cu copii mei mid in cerdaul larg al caselon melee din
Piatra, cand vad pe cineva intrand pe poarta cu Tin geamantan in mans.
Era Guta Panu.
-- Da ce vant, mai Guta 2
Merg la Bucuresti, raspunse el punand geamandanul jos in cerdac.
Cum ? asupra examenelor ? Panu era profesor.
Ei, is nu ma mai descoase si tu atata : hai mai bine In targ sa-mi
tau niste gulere, ,niste imansete, niste legatori de gat, niste coltuni, si o pe-
rethe de botine.
Ce dracu, mai Guta, pleci la Bucuresti, fara colTuni 41 fara ciobote ?
Haide hai, nu mai lungi vorba, ca n'am timp ; ti-oi spune pe drum.
Imi ltuai pialaria si esii cu Panu.
Ei ce e mai Ctuta ? Ce cat* tu la Bucuresti ?
Ce sA ca,ut ? 0 venit Bratianu in Iasi, o trimis dupa mine sa mil
theme la dansul gi mi-o zis sa-rai fac geamandanul numai crecat si sa plec cu
el la BucUresti. 5i cite, am plecat, fait sA-mi pot tua macar tele trebuincioase.
Da ce, Bratianu, act= e in Piatra ?
Am venit cu el si peste cloud ceasuri plecam.
Panu intra in lupta mare a vietifat.
Dialogul sau mai exact dialectul este eminamente moldovenesc.
El arata insa ca Gh. Panu a intrat in luptele politice In timpul lui
Ion Bratianu.

REGELE CAROL I 51 PANLI

Se stie ca Panu a scris in Lupta" un fulminant articoll im-

potriva Regelui Carol I. Articolul intitulat Omul periculos- aparut

www.dacoromanica.ro
 GH, PANT3 257

in Apri lie 1877 i-a atras o condamnare a tribunalului Ilfov : 2 ani

inchisoare si 5.000 lei amends.
Panu insa a fugit la Paris de uncle s'a intors dupa ce cfiusese
ales deputat si gratiat de Rege.
and radicalii de sub sefia sa au fuzionat cu partidul conser-
vator si and ita formarea guvernului, figura pe lists si Gh. Panu,
se zice ca defunctul Rege Carol I, nu 1-a acceptat sa devie con-
silier al Tronului.
Inteleptul Rege a explicat astfel acest ref uz :
,,Nu-1 accept pe Panu fiindca m'a atacat, dar fiindca n'a
respectat legile tariff'.
Totusi, ulterior Carol I a primit intro foarte afabild audienta
pe'Gh. Panu, cu care a conferit timp de trei sferturi de ors, asupra
problemelon la ordinea zilei.

Gh. Panu pentru ideile sale progresive a trecut prin grele

frdmantdri politice, fard a abdica o singura data dela democra-
tismul sau. El a inchis ochii mahnit de fluctuatiunile vietii politice
dar hotarat de a se consacra cu desavarsire scrisului. Era decis sa
continue lucrarea sa in polemicd cu Radu Rosetti privitoare lea Pa-
mantul si satenii" si sa continue aparitia publicatiunei sale Sap-
tamane proiectand chiar un nou cotidian. I,n ce indsurd l'a amarat
politica si mai cu seams oamenii politici, aceasta ne-o arata Cons-
tantin Mille in care fostul director al Adevarului" noteaza pe data
de 25 Octombrie 1905 deci cu cativa ani inaintea mortii sale :
Azi am intalnit la Palatul de Justitie pe Gh. Panu, gi conu
Guts Panu- cum i se spune in intimitate. De multi ani not avem un
obiceiu : cine vede cel dintai pe celalalt ii striga : Salutare, cele-
brule barbat de stat ! Cel invins trebue sa recunoasca aceasta vic-
torie, pentru ca alts data el sa fie victorios. De idupd o coloand za-
resc esind dintr'o sectie pe directorul Saptanthnii". Ma furisez
cu abilitate si ii ies in fats strigandu-i : Te salut celebrule barbat
de stat !". Conu Guta se opreste insa in loc si ma priveste cu mils.
Bratele, ca in timpuri agitate, i se miscd ; dd din cap cu jale ; buza
i se umfla si continua sa ma priveasca batjocoritor.
17

www.dacoromanica.ro
258 FIGURI DIN CJUNIMEA)

Ce-i coane Guta, ce s'a intamplat ? 11 intreb eu.

Ce sa fie, ce sa fie 1... Bine be Mille. vad GA tot copil ai ramas,..
Cum eu nu vreau sa fac nepiacere celebruhil barbat de stat iau eu
o atitudine trista si dau din cap rapunzand :
Asa este coane Guta. Dar, ce este vorba ?
Cum I De ce sa fie vorba ? Apoi la varsta asta sa nu-ti vie mintea
la cap I St to apuci to din nou de particle si de grupari ? Nu mai cunosti
pe oameni nici ac-um.a ? Misell si lichelele se aduna in jurul tau ca sa te
speculeze, profita de numele tau, si cand e vorba de treaba dau bir cu fugitii.
Ce ? Par'ca avem oameni in tara romaneasca ! Nu, nu, nu 1 E.sti copil dact
mai crezi in asa ceva...
Conu Guta era dispus, era in verva si se pregatea sa continue pe aceasta
terra, cand un mizerabil de client veni sa-1 anunte ca-1 striga la proces) 11).
Nu se precizeaza la ce s'a gandit Panu in acel moment, cand
a exprimat cu tristeta reflexiile de mai sus. In once caz nu s'a putut
plange de vechii sai prieteni cu care a format partidul radical 9i
care 1-au urmat fanatic paha' la sfar§itul vigil sale.

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA GH. PANLI.

1) Extras din 4tUniversul Literary de sub directia lui Perpesicius.

2) Idem.
3) G. Ibraileand, Wiata Romineascav 1910.
4) L G. Duka, in discursul rostit la hunormantarea lui Gh. Panu, in
numele guvernului.
5) C. Bacalba5a, in aU4Nersul Literar) citat mai sus.
6) C. Hogag, in «Viata Romaneascal, 1910.
7) C. D. Anghel, in revista 4tLibertatea).
8) Gh. Panu eAmintiri lela Junimea) vol. L
9) C. Sateanu, in volumul sAu cCarnaval Literar'.
10) C. Hogag, in «Viata Romaneascal. 1910.
11) C. Mille, in q.Letopiset:, vol. I.

www.dacoromanica.ro
 V.,

ALEX.f:LAMBRIOR

www.dacoromanica.ro
 ALEX. LAMBRIOR
Intemeetorul §tiintei filologice

Asa e trecut in catastiful Junimii" caci a fost metnbru

xnarcant al acestui cerc Jacob .Negruzii l'a inmatriculat astfel :

Lambrior Alexandru, nascut la Sod

(jud. Neamt) in Septembrie 1845. Pro-
fesor si filolog, vesel si pururea bine dis-
pus. Pain urmare e considerat ca om cu
minte, mai ales cal cunoalte multe anec-
dote corosive. Mort la 20 Septembrie
1883, In Iasi)I).

A intrat la'Junimea" in anul 1872, odata cu bunul §i nedes-

partitul sau prieten depe bartcile §coalei G. Panu, §i cu V. Tassu.
Ei au format vestita trinitate din cercul junimist. denumia Cet
irei Romani'.
Veneau deobicei tusttrei la Deuniunile ,saptamanale, se asezau
unul langa altul, purtau aceeas haina de siac, cusuta de acela*
croitor" se insufleteau adesea de acelea§i vederi in acelasi simti-
minte, amand aceea§i atitudine §i conceptie in fata problemelor ce
se idesbatea,u, de§i fiecare in parte i§i avea specialitatea sa.
Prietenia sufleteasca dintre Panu §i Lambrior, la junimea"
poate fi asemuita cu aceea dintre Eminescu §i Creanga, cad pre-:
cum genialul poet era incantat de graiul duke si scrisul neaos ro-
manesc, de mintea ascutita si de umorul sanatos al povestitorului
din Humulesti, tot asa si Panu, in tinerete pasionat istoric, avea o
nemarginita admiratie pentru eruditia istorica si limbistica. si pentru
spiritul si cultura intensa a tAranului intelectualizat dela Iasi, Al,
Lambrior. Panu i-a §i consacrat Iui Lambrior nunreroase pagini,
capitole intregi, in Amintirile" sale, in care-I prezinta in toate
ipostasele: taran ager si istet, om de cultura, istoric, spirit critic, §i

www.dacoromanica.ro
264 FIGURI DIN <JUNIMEA>

mai ales neobosit cercetator §i ca atare cunoscator al trecutului po-

porului roman.
Inainte de a fi intrat la Junimea", cei trei Romani", Ira-
preuna cu Cernescu §i A. D. Xenopol au Intemeiat in casa celui
din urma o societate istorice, tinand sedinte saptamanale in care
se desbateau chestiuni istorice, cu preferinta chestiuni din trecutu,l.
poporului Roman, pent:u ca pe atunci istoria Romani lor se afla Inca
in faza dibuirilor.
Seriositatea cu care Al. Lambrior discerna atari probleme, l'a
impus dela incepnt ca om de stiint,a, apreciat fiind si ide Maio-
rescu, care ca ministru, Fa trimis saii continue studiile filologice
in strainatate, uncle Lambrior a avut ca profesori pe Gaston Paris
§i pe Darmsteter, la scoala de Ina lte Stuidii din Paris".
«Ce alt om eng raposatul Lambroir (scrie I. Negruzzi In amintirile sale)
cu fata sa blanda, (aracterul sau bun si mankrele sale amabile: Tctdelauna
vesek tolerant fat& cu toff, inteligent, scriitor harnic, in relatiile private era
asa de placut, meat se zicea de dansul ca este o adevgrata grading. Lambrior
facea pe toti sa petreaca in qunimeaz> si petrecea insuszi ca un imparat. Mai
ales la aniversari era de o veselie nermArginita. Ce Ipacat cal un om care intru-
nea- §tiinta solklg cu forma pIacutti a trebuit sa mcara asa de tanar>>.
Sau in stihuri, cand vrea sa fie sarcastic cu Gh. Panu, afir-
mand ca Panu recurge la spiritul critic si competenta lui Lambrior..
in poezia Invocatiune la Muza dela Porta Rece" :
In Limp ce Eminescu poezii ne citese
Invidiosul Panu grin cokuri se munceste
Sg iscodeascg )intrigi; cv mama lui iu1 taints
Pe Tassu. pe Verussi, ii trage 'neat de haing
Lui Lambrior de-alAturi, din cap ii face semne
Vroind la aprigi critici cu silts sa-I indemne,.

In seara cand Eminescu a cetit la Junimea" romantica si filo-

zofica -i nuvela Samanul Dionis-, Lambrior a surprins auditorul
cu intemeiatele sale observatiuni, arhitectonice: anume, el remarca
faptul ca intrucat actiunea se petrece in impul lui Alexandru eel
Bun, casele descrise de Eminescu nu puteau avea aspect oriental,
fiiindca pe acele vremuri poporul roman nu venise in contact cu
Turcii.
Ca filolog si istoric el a debutat la Junimea" si la Convor-
biri Literare" prin viu grai si prin scris; pus de Maiorescu sa con-

www.dacoromanica.ro
 ALEX. LAMBRIOR 265

ferentieze, el a tratat in prima sa prelectiune popuIarr despre

Limba cronicarilor §i limba de azi' iar in a doua despre Turci".
Intaia sa scriere tiparia in Convorbiri Literare" trateaza des -
pre Literatura populara-, studiu in care intercaleaza prea frumoasa
colectie de ,,pilde, povatuiri, in cuvinte actevanate si pove§ti adu-
nate de dumnealui Vornicul lordachi Golescul, fiul raposatului banul
Radul Golescul".
Era tin manuscris gasit de V. Pogor in biblioteca veche
mostenita de la parintele sau evghenist, manuscris pe care Lam-
brior I-a cercetat si analizat cu savoarea inerenta savantului si ma-
relui iubitor al poporului sau.
Colectia vornicului Iordachi Golescul cuprinde o seams de
istoriGiri glumete ..si picante, snoave, zicale si proverbe populare de
valoare si frumuseta ,,,Povestii Vorbii" a lui Anton Panu.
Lambrior n'a tiparit decat. cecace putea sa vada lumina tipa.
rului, deli V. Pogor, ca sa se amuze si sa amuze vesela sodietate,
insist& s5 se publice tot, spre a-1 face pe pudicul Naum" sä ro
seasca si sa sub de bucurie iubitorii de pornografii ca d-rtii Cara..
giani, Paicu, etc." cum noteaza Panu, iar I. Negruzzi sa exclame cu
duiosie :
Parat ca asemerzea lucruri nu se pot publica se sup&ra
Duduca dela Vaslui 1"
Deasemenea a tiparit in Convorbiri literare" (No. 9 din 1
Decembrie 187..;) sub titlul Liraba romans vechie si nour o prea
interesanta Illmacire romaneasca" a scrieriior lui Oxenstiern si
dupa tin manuscris adus deasemeni de V. Pogor,
Lambrior a fost aceia care, povzstitor si amator de snoave,
a stabilit dictonul utilizat si astazi de initiati, ca anecdota pri-
zneazr §i tot el, apreciind nu numai calitatea dar si cantitatea,
§i din respect pentru multirac! a spus despre caracuda-, ca si
Vod5 Lapusneanu :
Proqti, dar multi!".
Despre junimistul Petru Missir care era foarte vesel, viu,
puraliv si combativ, si care mai cu seams radea cu mare poftb. --
Lambrior a spus: ciocoteste Missir-, probes evident5 ca ilaritatea
provocata de vre-o ameodota, farsa sau prostie, a atins culmile...
Gh. Panu afirma, §i pe build dreptate, ca cei trei Romani-
adevarati, din sanul junimii" erau Lambrior, Eminescu, Crean-
9.1", ptraand in capul lor, pe Lambrior, ca until care :

www.dacoromanica.ro
266 FIGUR' DIN tJUNIMEA,

ape un fond comun cu al !id Creangg, e/ se ridica prin .inteligenta OF

cultura sa, la inaltimea omutui de gtlinta, care I iubegte profesiunea, dar mac
ales maferialul asupra caruia experimenteaza, penteu ca a iubit malt specie&
tatea sa filologica dar a iubif-o in mare parte gi filndca ii &idea ocaziO zilnica
do a se ocupa de trecutul acelui popor, de limbs populara in care pasea formele
cele mai curate, de limbs actual& pe care o diseca cu cruzime, voind sa trium
feze in contra curentelor nesanatoase2.4).
Clasificat ,printre anecclotisti, Lambrior §tia ca sl Creanga,
sa istoriseasca fermecator, facand pe toti sa rada, el pastrandu-s:
aceeasi seriozitate. Era un dictionar viu al crraiului taranesc, nealte-
rat de dialectica oraseneasca, cunoscator al datinelor, eresurilor, obi-
ceiurilor si traditiilor stravechi ale poporului. Avea mare admira-
. tie pentru Alecsandri, boerul, pentru cultul sau fats de limba si lite-
ratura populara si avea respect pentru class boereasca, careia der
ii gasia defecte, dar totdeauna sustinea cu mare inuerfundre cg daca-
nu erau boerii, tarile noastre n'ar fi putut exista" 5).
Intre muzkianii si smelomanii Junimir el manifesta un deo-
sebit entuzrasm pentru muzica populara romaneasca pentru ante-
cele de jale si de bucurie ale taranului nostru, fara a dispretui pe
Wagner, R.eethowen si Mozart, cari provocau discutii saprinse
intre junimisti.
Ca si Eminescu, el it iubea pe Creanga, pentru firea lui de
artist si pentruca graia si scria in limba cea mai curat romaneasca.
in limba t'aranu1ui moldovan. Ca si Eminescu el it vizita cu drag
pe Creanga, in bordeiul sau din valea Ticaului, cum arata insusf
Creanga in scrisoarea sa din toamna anului 1887 adresata. lui Maio
rescu :
fRaposatul Conte gi Lambrior gtiau casufa mea. Pompiliu, d-11 Nica sr
mai ales bietul Eminescu deasemenea.
<dn sfarrit Vinerea trecuta, 18 spre 19, m'am cutest iaragi afara dupa
obicei ,i pe la Cate ore voi fi adormit, nu gtiu, dar gtini di am adormit pa
dindu-rna" cu jale la societatea clunimea,) ce mai este ea arum! La Natal Erni-
nescu si ce rnai este el scum! la Gheorgie Scseletti, Lambrior, Conte, §-11 uncle
mai surd ei scum 6).
Convorbirile literate" publicand in intregime Raportul asu-
pra noului proect de ortografia romans' pe care Maiorescu 1-a pre-
zentat Academiei Romane ) Al. Lambrior face in acelas inumar
al revistei o serie de observatiuni asupra acestui raport, ceeace in-
seamna ca era apreciat ca o autoritate indiscutabila in aceasta ma-

www.dacoromanica.ro
 ALEX. LAMBRIOR 267

terie, de catre autorul directiei nour. Deaceea Maiorescu

aseaza pe Lambrior intre Odobescu §i Strat, apreciindu-1 ca om de
§tiinta in ale literaturii.
Consemnat intr'o singura antologie literary in aceea a d-lor
M. Dragomirescu, Gh. Adamescu si N. I. Russu4), Al. Lambrior
a lasat in urma sa un foarte pretios material literar, care-1 consacra
intemeietor al stiintei filologice, prin studiile sale aparute in Con-
vorbiri Literare" §i in Revista pentru istorie, arheologie gi filozofie"
i altele, in linaba franceza, in revista Romania".
Scrisorile sale au fost recent publicate in primul volum al
monumentalei opere pe care I. E. Toroutiu o consacra Junimii" iar
D. I. Siadbey a publicat in Viata Romaneasca" (No. 1 si 2, 1927)
un manuscris postum al lui Lambrior in care stint descrise, sub titlul
Insemnari din drum" localitatile pitoresti din tinuturile Sucevei qi
Neamt si altele din Transilvania i Basarabia.

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA ALEX. LAMBRIOR

13 I. Negruzzi: (Dictionarul Junimib.

2) I. Negruzzi: (Amintiri la Iunimea».
3) Idem, idem.
4) Gh. Pan: (Amintiri dela Junimea».
5) Idem.
6) Reprodusa si intregita, (La Creangal, de N. Timira§, (p. 81).
7) In (Convorbiri literare» de 1 Mai 1880.
8) 1.4(, Dragomirescu, Gh. Adamescu, N. I. Russu (Literatura Rominaw-
vol. 2.

www.dacoromanica.ro
 IOAN SLAVICI
Nascut in Siria (Ungaria) la 5 Ia-
nuarie 1848. In bjunimea" pela 1874. Au-
tor de nuvele, povestiri, critice si deose-
bite studii ; descoperit de I. Negruzzi in
fundul Ungariei. Acura in Bucuresti t
1925.
I. Negruzzi, Dictionarul Junimii".

Ca Si pe Eminescu, Jacob Negruzzi a fost acela care 1-a des-

coperit §i pe Slavici, cu. dare a intretinut o foarte bogata corespon-
dents de interes cultural.
Daca Iacob Negruzzi 1-a descoperit, Eminescu a fost acela
care in anul 1874 1-a adus in cercul Juinimii" dela Iasi, dupa ce
mai intai Slavici colaborase, dela 1871, la Convorbiri Literare" cu
studiul asupra maghiarilor §i cu comedia sa Fata de birou".
Pe Eminescu, Slavici 1-a cunoscut la Viena, uncle a pus ba-
zele vestitei societati studeaite§ti Romania luta% el fiind ales pre-
§edinte, iar Eminescu bibliotecar; Cu privire la raporturile sale
prietene§ti cu marele poet, Slavici a scnis volumul Amintiri despre
Eminescu", dar dragostea sa neprecuita pentru Eminescu cu care
a conlucrat la ,Timpul", reiese mai cu seams din scrisorile pe care
i le adresa §i din coresponden0 pe care la intretinut-o cu Iacob
Negruzzi.
Astfel, la 14 A,prilie 1874, Iacob Negruzzi prime§te dela Sla-
vici o ,suisoare din care deta§am acest pasaj :1)
Ma' bucur foarte primind §tirea ca Eminescu este in Iasi.
Au trecut doi ani de zile de and i-am pierdut .urna. Pe semne a
fost 0 el dus cup expeditia polara I Ifi marturisesc apoi ca eu tin
foarte tare la Eminescu, nu numai pentru cg el m'a introdus in lu.
mea in care petrec acuma, facandu-ma cunoscut cu dv., dar si
pentru altele. Felul gandirei sale ma seduce qi nu mai putin ma
seduce forma in care s'a manifestat acest fer.

www.dacoromanica.ro
270 FIGURI DIN KJUNIMEA>)

In anii pe care i-a trait in tovarasia lui Eminescu, la Viena,

Slavici a fost obsedat ide pesimismul schopenhaurian, qeilace se
observe din scrisoarea sa datata la 1874 in care se resimte o adanca
depresiune moxala si un profund scepticism, si pe care Maioresat
ra calificat-o fantastica in disperarea ei".
Slavici a 1ost apreciat si de Maiorescu din primele sale scrieri,
§i-I considers ca apartinand nouei directiuni" ; deaceea i-a pro-
pus sa vie la Bucuresti pentru a lua o catecka sau o functie admi-
nistrativa sub ministeriatul sau scolar din anul 1874. In scrisoarea
pe care i-a trimis-o lui Slavici, Maiorescu mai adaoga si urmato-i
rele cuvinte de imbarbatare2) :
,,Rispunde, and rog, qi mai intai de toate nu pierde curajul.
Viata intreagg e prea saraca pentru a merita disperarea, unui cap
ca al d -tale. Te rog sa crezi in interesul gi afecitiunea ce ti-o pas-i
treaza ceroul nostru literar si in deosebi
T. MAIORESCU"

Din anii tineri, in Ardeal, ziarist, secretar de avocat si se-

cretar consistorial ; apoi folclorist si povestitor, autor de piese tea-
trale pe masura ce incepe a colabora la Convorbiri Literare" si
secretar al comitetului care a publicat importantele documente isto-
rice ale lui Eudoxiu Hurmazache comitet din care au facut parte
Kogalniceanu, Ha4dau, Odobescu, T. Rosetti si Dimitrie A. Sturd-
za, Ion Slavici a desfasurat o fecunda activitate literara, scriind
nu numai literature, der si articole de viguroasa polemics, qu ecou
puternic in strainatate, pentru apararea romanilor transilvaneni.
Venit upoi in cercu,1 Junimii", el a fost unul din Icei !mai
gustati adunatori de povesti populare, popularizaricl folclorul arde-
lenesc, basmul si poezia populara.
Dar ceiace 1-a impus pe Slavici in acest cerc literar, au fost
desigur nuvelele sale realiste din viata poporului transilvdnean,
care a determinat pe P. P. Carp sa afirme ca Slavici ),nu este in
stare decat sa creeze oameni buni" si pe unii din critici sa-1 consi-
dere iastazi drept cel mai talentat precursor al poporanismului
literar.
Din corespondenta lui cu Negruzzi si cu Eminescu ca si din
scrisorile sale cu Maiorescu, se poate refine interesul (deosebit cu
care Slavici a urnikit toata productiunea culturala a Convorbi-

www.dacoromanica.ro
 IOAN SLAVIC' 271

rilor Literare" §i a*Isocketatii Junimea". Cand H4dan n facut

revistei, a doua sa celebra farsa cu poezia La not e put,red ma-
rul", semnata P. A. Calescu, .Slavici a sarit ca ars qi a trimis 'Jul
lacob Negruzzi, la 4 Februarie 1886, urmatoarea scrisoare :
Gra besc a to instiinta cá Hasdau iarasi ni-a facut o pozna
proasta. Poezia La not semnata Calescu e un caraghiozlac pe
care I-a facut el. ma tarts, dar nnz inteleg usurinta Junirnii". Poe-
zia este intr'adevar superlativ4 gogomaniei. Ei bine I Nu e nimeni
in ,Juniimea", care sg. cunoasca Desteapta-te /Romane ?3).

Precum se vede Slavici e scandalizat de farsa lui 1-1a§dau

dar in acelaq timp isibucne§te §i impotriva Junimii" care n'a fost
destul de atenta.
Stipendiat de societatea literary dela Iasi, Slavici a fost in-
tretinut la Vien'a, unde a cunoscut pe Eminescu, cu care a organizat
istorica serbare dela Putna. Datorita interventiilor speciale ale lui
Maiorescu si V. A. Ureche, i s'a prezentat pe scena Teatrului Na-
tional din Bucure§ti, drama Gaspar Gratiani", in care rolurile
prime au fost create de Aristizza Romanescu, Grigore Manolescu,
si de Constantin Nottara.

Slavici a dotat literatura nationals cu basme §i poezii popu-

lare, nuvele §i romane in care se oglincle§te mai cu seamier viata
taranului ardelean, romane istorice, memorii, studii diverse intre care
cele referitoare la problema nationals de peste munti, polemici isto-
rice §i culturale, etc.
A idirijat Tribune, a colaborat la diferite ziare din Ardeal
si din Bucure§ti, precum §i la revistele : Convorbiri Literare", 7-22-
cearavul" si ,.Viata Romaneascr, dupa cum deasemenea, in co-
laborare cu Caragiale si Coqbuc, a condos doi ani revista Vatra-,
fund §i un fecund colaborator al Adevarului Literar".
E interesant a mai sem' ala ca in colaborare cu Odobescu a
scris o Istorie Universals" §i in colaborare cu I. Manila o gra-
matica.
De§i cu cativa ani inainte de a inchide ochii, Slavici 'a fost
considerat mort" in forul parlamentului roman, totu§i cel mai in-
transigent istoric §i carturar in chestii nationale e vorba de prof.
N. Iorga 1-a reabilitat in literatura nationala prin studiul pe care

www.dacoromanica.ro
272 FIGURI DIN <<JUNIMEA>>

i 1-a consacrat in noua sa opera Istoria Literaturii Romane§ti

Contimporane-.
D.N. lorga ii consacra cateva pagini in) volumul intai, despre
Crearea former, facandu-i printre randuri biografia §i la§ezandu-1
ca scriitor intre Odobescu §i Creanga §i caracterizandu-1 ca pe unul
din scriitorii cu fond popular.
Pagina pe care marele istoric o consiacra acum scriitorului
Ion Slavici, este o justa §i binemeritata wzare in galeria scriito-
rilor no§tri clasici.

In decursul anilor au scris despre Slavici §i opera lui : Maio-

rescu, Negruzzi, Nicu Xenopol ; apoi N. Iorga (Oameni cari au
fost"), Adamescu, M. Dragomirescu, M. Sadoveanu, Galaction,
Octav Botez, T. Brani§te, Toparceanu §i Sc. Struceanu (care i-a edi-
tat opera).

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA I. SLAVIC'

1) Aparuta in oStudii si Documente Literare» vol. I de I. E. Toroutiu.

2) I. Slavici in volumul sau «Inchisorile mele,, publics in facsimil partea
finals a scrisorii lui Maiorescu.
3) Scrisoarea e pubficatA in ttStudil .51 Documente Literare, de I. E.
Toroutiu.
4) Opera a aparut in editura gAdev'aruls. 1934, in cloud volume mart

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 MIRON POMPILIU
arNascut in Stei (Crisana) in 20 Iunie
1848. In Iunimea de la 1869. Odinioara
Pompiliu Moise acum Miron, Profesor de
tete. culegator de poesii populare, autor
de povesti gi de critice. Vestit din cauza
insomnii1or sale si a metodei intuitive
rwntru care este in vecinica lupta cu
Lambrior. La aniversari trimite scrieri si
poesii anonime, grozav de corosive. Alt-
fel bun balat. Sinucis 19 Noembrie 1897
la Iasi.
I. N. (Diqionarul 4Junimii>).

In timpul tristei si sbuciumatei sale vieti, pe cand geniul sau

stralucia feeric in campul poeziei romane, Eminescu a avut multi
admiratori, prieteni buni si devotati, dar nici unul nu i-a fost atat
de Eun si devotat si atat de sufleteste legat de toate visurile, nazuin-
tele deceptiile si suferinteile sale, si mai cu Seama nici unul nu i-a
purtat atata grija permanents, ca profesorul si scriitonul bihorian
Miron Pompiliu.
Acest literal, poet, filolog si folclorist, care in cercul Junimir
a adus avantul si insufletirea unei tinereti entuziaste Ii toata dra-
gostea pentru limba, literatura, etica si spiritul poporului trans&
vanean, ar fi fost in totul riedreptatit, ca muhi altii, de vitreaga-
5i ingrata Zeita a uiarii, daca un om luminat si invatat, cu dragoste
si cult pentru istografia literar5, si pentru oamenii care au foster
cum spune N. Tonga, profesorul si scriitorul d. Const. Pavel nu
1-arfi pomenit si evocat intro lucrare istoriografica aparuta la
Beius, unde a functionat ca profeson de liceu activand pe taramul
culturii nationale.
Cartea doctorului Const. Pavel intitulata Miron Pompiliu

www.dacoromanica.ro
278 FIGURI DIN KJUNIMEA>>

-1847-1897, Viata si opera lui", este o amanuntita ;storiografie

care lumineaza figura celui mai sinter si mai devotat prieiten al lui
Eminescu.

Miron Pompiliu, a jucat un rol important in viata intima a lui

Eminescu. Indragostit ca si acesta de limba si literatura poporului,
l'a cunoscutpe genialul poet la Junimea" in care a intrat la 1869,
deci cu doi ani mai inainte de cat Eminescu, dievenind indata un
membru apreciat si colaborator al Convorbirilor Literare", in pa-
ginele carora a debutat mai intai cu o serge de Poeni populare
din Transilvania" volum editat de Junimea".
El a trimis Convorbirilor" o scrisoare in cuprinsul urmator :
,x1Dorind a da publicului iubitor de literatura nationala ocaziunea de a
putea cunoaste in catva spiritul poetic al fratilor de peste Carpati, sim;ti-
mintele, suvenirile, afectiunile si pornirile inimii lor, m'am hoLarat a tipari
in brosure manuscrIptole ce posed.
Societatea qjunirnea» din Ia.si a bine-voit a se insarcina cu editarea acestor
creatiuni poetice populare. Inainte de a esi ele la lumina, am aflat de bine sa
comunic cateva bucati intr'un ziar. Ma adresez dar care Dvs., die redactor
si va rog a primi in coloanele KConvorLirilor» aici alaturatele balade, ca proba
despre valoarea intrinseca a volumului ce se va tipari in curand si care va con-
tine numai balade.
Ele sunt asa precum le-a improvizat nemuritorul geniu al poporului Roman
in momentele sale de inspiratiune: cu prosodia for silabica neschimbata; cu rimele
neatinse, cu limbajul for provincial si local nealterat; pe scurt cu pastrarea
originalitatei in toata puritarea sap. (Convorbiri Literate anul III No. 17 din
1 Noembrie 1869).
Deci apreciat dela inceput in cercul Junimii" si de revista
societatii, fund editat intre cei dintai scratori junimisti Inca o
dovacia ca vechea boerime cults avea dragoste pentru limba si ltte-
ratura poporului.
Desi adept al limbii si gramaticei lui Cipar, Laurian si Massun
si apartinand scolii latiniste ca mai toti transilvanenii si bucovinenii
din Junimea", Miron Pompiliw a fost eel dintai povestitor apre-
ciat la Junimea" pang la aparitia lui Ion Greanga, si avea inrtaie-
tatea fats de povestile lui Slavici, fiindca dupe cum arata Gh. Panu
.,el se apropia mai rnult de nature si de limba taranului, de cat
Slavici".
Aceste insusiri aiese ale sufletului sau de bun si cult roman
de si a fost unul dintne popularizatorii literaturilor straine l'a
atasat pe Eminescu, sufleteste, de Miron Pompiliu.

www.dacoromanica.ro
 MIRON POMPILIU 279

Dr. Const. Pavel in istoriografia sa indica anul na§terei 1847,

,stand ca Miron Pompiliu este al douilea feciar al popet Nicolai
Popovici §i numai dupe ce a trecut Carpatii, stabilindu-se la Iasi, a
luat numele de Miron Pomp' liu.
Ca o .dovada de cat de mult a fort apneciat la Junimea" mai
e 8i faptul caracterisitic §i traditional pentru orrice membru de frunte
al societartei ca, el s'abucurat de tateva porecle. It se zicea Mirune"
qi ,,Ke§kemet" ca o alum* la obAr§ia sa andeleona §i ceve mai mult,
el a foot onorat cu tlul die pre§eclinte al caracudei", in numele
careia vorbia CCU toata autoritatea.
Pe Tanga poezii papulare §i poezii ariginale a tradus §1
cat in Familia" si Convorbiri Literare poezii din lirica germana:.
Goethe, Heine, Platen, Kerner, Lenau, Ruckert, Geibel. Cu acest
poet din urma, Geibel, s'a fatut o confuzie ,printeo aipropiere de
tume sau o asociatie de idei, caci nwmai astfel H4dau a izbutit sa
face Convorbirilor Literare" emuzanta farsa publicandu-i-se In
rcvista faimoasa poezie El si Ea" ca tradusa din GaLlitz poet Ber-
man inexistent, poezie care suns astfP1 :
Ca o lira fara sunet
Ca un fulger fara tunet,
Ca un eau fait murmur,
Ca o pasare tacuta,
Ca o case ce sta mum,
Si pustie imprejur
Astfel sunt pa eu, vad mie I
Forma fara melodie,
Pur spectacol fara idei
Dec-and dansa nu -i sub soare
Si p.uterea-mi, cantatoare
A pierit cu moartea ei,

lacob Negruzzi in Dictionarul" sau vorbind de aceastil farsa

facuta in lipsa lui. §i a lui Maiorescu din Iasi, contrazice pe Panu
care sustine ca posia inventatului Gablitz a foot publicata de Miron
Pompiliu si arata ra Buda care inlocuia pe redactor o arunca in
spatele lui Luchi casierul tipografiei; acesta asupra lui Burla, cativa
asupra lui I. Sdpione-Badescu, fiati asupra zetarului, iar acesta nu
tie decat ca iii s'a dat s'o zetuiasca! Faca-se-va vre-o data lu-
mina ?".
Deck in aceasta farsa Miron Pompiliu e scos spacial din cauza,

www.dacoromanica.ro
280 FIGURI DIN <KJUNIMEA>>

gi nici nu se putea altfel, stiut fund ca era un perfect cunoscator al

literaturei germane, si nu cunostea un poet Gablitz.
Gramatic, limbist si folclorist pasionat, Miron Pompiliu par-
ticipa cu autoritate la sedinvede Junimii" cand se desb,ateau atari
probleme. El a publicat in Convorbiri Litesare" recenzii si apre-
cieri critice asupra gramaticelor aleatuite de Man liu, Strajan, Do-
garu, si asupra Cathechismulud pentru invatamantul religiei in scoa-
iele primate- tiparit de S. Popescu la Sibiu, la 1880.
Maiorescu la apreciat cu deosebire ca ei=it profesor de
iimba romans, pentru care a fost rugat sa a1catuiasca, impreuna cu
altii din sanul societatei, o Carte de lectura" ceruta insistent de
Maiorescu pp cand era ministru de instruetie.
Cartea nu a aparut, dar mai tarziu Milton Pompiliu a tiparit
singur la 1885 o irault valoroas'a Antologie Romana" 2) si diverse
crirti didactice in colaborare cu C. Meissner.
A publi,cat o aerie de frutmoase povesti populate, a Liparit mai
multe Balade populate romane", a editat volumul Alcatuiri si Tal-
maciri" al lui Costache Negruzzi, prefatiat de printul Vogoride si a
scris diferite studii asupra, limbh sti ckalectioelos romanesti.
Ca si Eminescu aducea si el pentru Convoshiri Literate'',
spre publicare, poesiile Veronicai Micle.
Avand o profunda cultura clasica, adora Mitologia si Olimpul
gazduiton de Muze si de aceea Il iubia pe Caragiani sustinand ca si
el insemnatatea literaturii populare.
Patriot iubitor de tars, a fost un dinastic in senzul profund
al cuvantului. La proclamarea regatulni el a scris un Inn- case a
lost pus pe note de care compozitorul Humpel, cumnatul lui Maio-
rescu.

Cunostintele sale waste, romantismul sau specific si toata cul-

tura Lintel sale, l'a apropiat tot mai mult de Eminescu cu al Carui
suflet se inrudia. Poetul l'a iubit si el, s'ar putea spune in aceiasi
masura in care a iubit pe Creanga, pentru ca gasise si intransul o
nem5.rginita.' dragoste de popor si de trecutul istoric. 11 considera
bin inteles superior lui Creanga pentru cultura sa, evident mai mare
de cat a taranului din Humulesti, ca unul care facuse studii supe-
rioare. Daca in Creanga palpita viata si sufletul poporului moldovan,
la Pompiliu batea inima calda a Romanului de peste Carpati si mai
cu seams a tkanimit din Btihor. Cu drag si interes asculta Emi-

www.dacoromanica.ro
 MIRON POMPILIU 281

nescu cantecele si baladele populare spuse de Pompiliu, case dese

on ii vorbia despre valoarea esterica originals a acestei literaturi
populare.
Dr. Const. Parvetl in studiul amintit afirma ca poezia lui Emi-
nescu Ce te legeni Codrule" este influentata de urm,atorul cantec
popular bihorian intitulat Bradul" :
(Bradule, briklut de jale
Ce te legeni ana tare,
Farce boare, Para vent
Cu crengile la pamant?
dDar cum nu m'oi legana
,,Si cum vintul n'a sufla.
Carzd o veste mi-o sosit
,Si spre mine s'o pornitl>.

Fermecat de frulausetea si tonalitatea versului si cantului ar-

&lean, Eminescu canta si el cantecul specific bihorian" al lui Di-
mitre Sfurea :
Mai turnati-rni Inc' ("data
Vin s.5 beau, ca sunt setos,
Dara nu-mi ump/eti paharul
Numai dela miez in jos
Oa sa -1 umplu ea cu ape,
Cu ape rece dela rau
De la rau ce isvoreste
Prin ochii tristi din pieptul meu.

Cantecul acesta atocentuiaza dr. Const. Pavel acorduri

aproape biserioesti, cu refreanui energise, a incalzit §i pe Eminescu.
Poetul it intona cu ochii scanteietori, cu atitudinea dramatics si cu-
prins de un adanc sentiment. Asupra auttorului acestei poezii favo-
rite, Eminescu stia atat ca a saris-o un 135et thnar ransilvanean care
avea durerne de inima pentru nenorocitul sau popor".
Multe clipe duioase a petrecut Miron Pompiliu in singuratatea
lui Eminescu si Cana melancolia punea stapanire pe toata faptura
poetului, Pompiliu se silica s,a Ito gunge i sa-1 arezeasca la realitate
o realitate insa de o adanca tristeta si durere.
Line orri se cufundau amandoi in discutiuni asupra poesiei, §i
cum istoriseste profesorul ardelean, junimist, Icn Paul in lucrarea
lui Dr. Const. Pavel, sate odlata Eminescu it mironiza- pe Porn-
pildu si in gluma ii spunea cal ardedenii sunt greoi...". Iar Pompiliu
ii raspundea amieal :

www.dacoromanica.ro
282 FIGURI DIN 1 JUNIMEA2+

Mihai, un cAntec ce trebuie parafrazat, nu-i cantec. Gan-

duri noui, originale, adAnci si atAt de omenesti, de cele strambi, de
ce le inchircesti? Lases -le Mihai, sal cada calde ,pe inimA!
Si calde au azut pe inima unui neam intreg".

Cunoscand multe snoave populate si corosive", Miron Pom-

piliu dealtfel fire melancolica si retinuta intretinea uneori
buna dispozitie in Junionea" istorisindu-le pe sleau, dupa ,:um la
Banchetele aniversare iraproviza versuri... nude care rosiau obrazul
pudicilor Naum, Gulianu, VYrgolici, Melik, etc.
In timpul din urma, dupa ice Jacob Negruzzi a parasit definitiv
haul, Juinimea" se mai aduna in casa poetului junimist N. Volenti,
lost consilier la.Custea ide Apel din Iasi.
Miron Pompiliu ca sef al caracudei si ca junimist din vechea
garda, area scum o justificatA intAetate.
A raraas celebra o snoava populara, o anecdotal clasica in
felul ei, cu care Miron. Pompiliu a intretrupt, in casa lui Volenti,
lectura unui studi filozofic al profesorului P. P. Negulescu, numit
la Universitatea din Iasi.
Sedinta era foarte populata, caci se stia ca un idiscipol emerit
al lui Ma6arescu avea sal oiteasca o lucrare filozofica. Erau prezenti
to junimistii din vechea serie in frunte cu N. Gane, A. D. Xe-
nopol, V. Burls, I. Caragiani, Miron Pompiliu, Petru Missir si ju-
Jamistii mai tineri Ion Paul, S. Mehedinti, etc.
TAnkul profesor universitar isi incepuse studiul in atintia
incorclata a intregei asisteape. Ceti discipolul lui Maiorescu incet
si filozofal, cetia mereu, pans ce unii dintre caracudisti, amatori de
ceaiuri, cafele si ciocolata" incepurA sA se impacienteze asteptand
savuroasele gus
Deodata, prezide,ntul caracudei, Miron Pompiliu aducardu-si
aminte ea in tradlitia junimilir anecdote primeaza", anunta spre
satisfactia tuturor ca va istorisi o an. cdota... Din posomorata cum
-era, caracuda se inseninase iar leotarul-filozof isi intrerupsz lectura,
evident taxa prea multA placere.
Si Miron Pompiliu istorisi o anecdotes foarte vesela si foarte
-corosiva despre o Canard vadana careia lupii ii furau porcii din cotet,
-cu un final rimat si foarte... popular, snoava raniasa celebra in am-
ide junimii".
Tanarul profesor universitar, P. P. Negulescu, fire sobna si

www.dacoromanica.ro
 MIRON POMPILIU 283

pudicA, (care indirect era vizat prin poanta finals a anecdobei

in care se istortisia ca femeia cu pricina ajunsese in'tr'o stare foarte...
surescitata) s'a suparat grozav de mult de aceastA intervertire ne-
a§teptata si insotit de prietenul si colegul satt, profesorul S. Mehe-:
dinti, au plecat amindoi ,dela sedinta foarte mahniti si pentru foarte
multa vreme foarte supArati.

...Calatorul care cutreera cgrarile ce sepuesc intre sta./wile

peptoase ale muntilor Bihorului, si trece Padurile Craiului pentru a
cobori in vale, strabate pitorestile 'satulete care se insirg ,ca un
sirag de margele rasletite in c.Ampie.
Trecand prin silistele Negruhti si ale Draganestilor, el intra
in satul Steiu din apropierea Beiu§ului, sat uncle printre cAsutele
localnidilor se distinge una prin vechimea, si primitilvIlhatea ei. E o
c&suta in felul ce(leia dela Humule.sti in care a copilAtit Ion Creanga...
E cAsuta popei Neculai Popovici, si casa parinteasca in care a
copilarit fiul sau, Miron Pompiliu.
Si ca si satenii din Steiu, trecatorul se cleseopera cu evlavie in
fate acestei, case, pe al carei perete se afla o lespede de marmora
cu urmatoarea tinscriptie, pioas5 aminhire infaptuita de admiratorii
lui Miron Pompiliu §i daborita profesoruhti Dr. Const. Pavel din
Beius :
Aci
In aceasta casa s'a n6scut
MIRON POMPILIU
1847-1897
Poet al prozator din Junimea
Folclorist al Bihorului

www.dacoromanica.ro
 A DNOTAR I LA MIRON POMPILIU

1) In aConvorbiri Literare) Noembrie 1869.

2) Gh. Panu, <<Amintiril).
3) I. Negruzzi, «Dictionarul Junimli).
4) Gh. Panu, op. citat.
5) Ha§dau iu Farsa finals, aConvorbiri LiterareP.
6) Vezi in lucrarea de fata scrisoarea kui Maiorescu citita si Virg olici
Cipariu.
7) Dr. C. Pavel in lucrarea sa despre, Miron Pompiliu, op. citat.
8) Anecdota mi-a fost istorisita de C. Meissner.

www.dacoromanica.ro
 PAVEL PAICLI

cl\lascut in 27 Iunie 1831. In Junimea

dela 1865. Odinioara vestit din causa
viturilor sale corosive precum si din cau
sa prospectului sau gramatical in care
exceptiile erau mai numeroase decat re-
gulele, mai ales acele ip rie §i fie, pre-
cum harie, parie, darie, marae.. hartie,
scartie, startie, partie etc. Acum s'a bur-
ghezit n'a mai venit in 7unimea un
sir de ani, pans cand it 1880 s'a trezit
din nou cu Paicu intinerit. Mont 22 A-
prilie 1898>>.
1. N. (13:ctionarul Junimii).

Gramatician si linguist, calam6urist si anecdotist, timid si por-

nograf, latinist si antislavon, junimist sf apolitic, fostul profesor si
director al gimnaziului Stefan cel Mare" bucovineanul Pavel Paicu
a fost unul dintre membrii eel mai reprezentativi ai Caractidei".
Gimnaziul *tefan cel Mare" avea pe vremea aceea un corp
didactic intr'adevar select si de toate culorile. Pe langa junimistur
Paicu, se afla socialistul liberalizat Gh. G. Nadejde, literat, poetul
socialist si totusi colaborator al Convorbirilor Literare N. Beldi-
ceanu, participant al tuturor actiunilor democrate, panistur Gala
Gorovei, secretarul gcolii, si bun iprieten al lui Eminesou, §i alti,i mai
mult sau mai putin de vaza in lumea politica sau culturala a Iasilor.
Directorur gimnaziului se bucura de o deosebita autoritate
intre profesori, nu numai fiindca altadata directoratul era considerat
ca o superioritate fats de intregul Corp didactic al §colii, dar fiindca
Pavel Paicu era membru al Junimir §i frequenta regulat reumunile
ei saptanianale, deli era clasificat printre caracudisti".

www.dacoromanica.ro
286 FIGURI DIN 4JUNIMEA3.

Pavel Paicu a fost un tip" caracteristic si original. Serios,

posac, gray, pornograf si totusi sfios, el era unul dintre aceia care la
Junimea- cultiva anecdotes si istorisirile indecente, fail a avea insa
talentul celorlalti anecdotisi ca V. Pogor, Caraiani, Creanga, §. c. I.
Mutra lui Brava o, ce nautra! era de un comic ilariant, cum
it portreteaza si Gh. Panu: subtire si inalt, ,cu un gat lung pe care
era aezat un cap ink cat pumnul. Paicu deli era filolog, era vecinic
dispus la glume foarte nesarate de altfel aulaind si calambu-
rurile".
Cand 41 facea aparitia la Junimea" toata lumea isbucnea
in cor :
Prost e Paicu I
Dar, vorba ceea: se afla si el in tneaba, participand la disci!,
tiile Junimei", facand filologie si calamburui, sau istorisind anec-
dote si snoave lipsite de haz...
Dintre toate calambururile sale a rannas until foarte reusit.
Intr'o seara, gasindu -1 pe Gh. Panu 1a Junimea i se adresa astfel :
Buna seara, Panule, to esti intotdeauna afirmativ!
Si cum nimeni nu-1 intelese,Paicu se lanauri :
Stiti de ce-i Panu totdeauna afirmativ? Fiindca numele
lui e compus din cloud negatiuni: din pas fra-ntuzeste si din nu roma-
neste, iar doua negatiuni stiti ca fac o afirmatiune !
Deli cel mai reusit dintre calamburile sale, aceasta n'a im-
piedicat pe junimistii veseli sa repete in cor :
Prost e Paicu I
Abuzand de... arta sa calamburistica, Paicu a cam dat gre§ cu
filologia, sustinand impotriva stiintei specialistilor, ca limba noastra
n'a suferit nici-o inraurire slayona si ca cuvintele slavone care par
romanizate, au prima influe:nta latina...

Paicu, deli pornograf, era un timid si tin mare naiv.., El in-

su§i a povestit o aventura din tinereta, cand indragostindu-se de o
femee elegant imbracata, ajuns in fine la Del, a implorat-o: Te rog
paLstreath-ti macar camasar... de timid si stangaciu ce eral...
Totusi el cultiva pornografia istorisind anecdote mascarkioa-
se" ceiace I-a desgustat pe Mitita Sturdi a sa mai frequentze socie-
tatea Junimii", cati ascultandu-1 intr'o seara, a doua ai supusul

www.dacoromanica.ro
 PAVEL PAICU 287

servitor" al Regelui Carol I, intalnindu-1 pe Gh. Panu, i-a spus :

Societatea d-tra e foarte frumoasa si utila, dar se vorbesc
acolo lucruri cam necuviincioase...".
Paicu a fost si un mare naiv... Cei care 1-au cunoscut in. inti-
Imitate retin multe intamplari ciudate sau cornice din viata lui.
Profesorul si conteemporanul sau, scriitorul Gheorghe Na-
dejde, care i-a succedat la directiunea gimnaziului a istorisit
urmatoarele nazdravanii deAale lui Pavel Paicu :
Intr'o toamna, cand lumea se aprovizioneazA cu zarzavat pen-
tru lard& Paicu veni furios in cancelaria scolii, exprimandu-ssi indig-
narea contra zarzavagiilor care vindeau varza cu pret exorbitant
fund' in acel an o recolta slabs de varza.
Ce-i trasni lui Paicu prin cap? Ca sa nu mai fie speculat de
negustoriii din plata, avand vie pe Socola, in apropiere de Iasi, el isa
sam5.na tot terenul cu varza ca sa alba varza din belsug si sa
mai vanz5 si la altii, sa se aleaga si cu castig.
Si da Dumnezeu ca in anul urmAtor ca se face o recolta buns de
varza care se vinde in plata mai pe degeaba. Crezancl ca e un truc
negustoresc, Paicu refuza pretul ce i se oferea de catre negustori,
si puse oamenii de la vie sa ingroape varza, ca s'o vancla la ince,-
putul primaverii. Dar.... alt ghinion. A fost o iarna slabs si ploioasa
din care pricina i-a puitrezit toata varza... Zaszava,giii, care-i cunos-
teau patania, ca 35-i faces sange rau, de ,cAte on i1 vedeau in hard,
ii spuneau :
Coane Pavale, am trecut pela via d-tra si nu stiu de ce,
ca tare mai... miroase urit pe -acolo !...".
Alta :
La via sa de pe Bucium, Paicu avea un iaz mare care exists
si astazi... Observand ca din ce in ce i se rareste pestele din balta,
si banuind ca oamenii din partea locului pescuesc farce voe, el se
hotari sä interzica intrarea strainilor.
Se duse la targ si cumpard o cantitate enorma de sarma.", nou5
§i veche, si puse oanienii ingradeasca iazul, si nu numai atat,
ci sa -i faces un acoperis de sarma, un soi de plasa, ca nimenea sa
nu mai poata infra cu navodul in apes. Dar cum oamenii nu 'erau atat
de prosti... au taiat sarma cu foarfeca continuand in voe bunA
pescuira caracudei junimistului-caracuda...
Si o alter isprava a marei sale naivitati.
Proectand un voiaj la Berlin, Paicu se gandi sa faces si o

www.dacoromanica.ro
288 FIGURI DIN KJUNIMEA*

afacere cu nemtii, ca sa-si scoata eheltuiala. Lua cu dansul porcii

ingrasati la vie, ca sa-i vanda cu pret mare. i intr'adevar ceru ne-
gustorilor preturi foarte exagerate. Se tazgui azi, se tocmi maine,.
dar din pret nu lass... in timp ce porcii slabeau vazand cu ochii,
dar nu cu ochii lui Paicu §tiut hind ca porcul se ingrasa cu in-
cetul, si caslabeste repede.... ,

Iti cele din urma, de teams sa nu-i piarda, Paicu vandu porcii
cu un pret mai mic decat cel care i se oferise la inoeput. Iar cand,
reintors la Iasi, .fu initrebat despre afacerea incheiata le Berlin, el
raspunse posav si scandalizat :
Ai naibii porcari cunt nemtii astial...
In Junimea" veche Paicu figura totusi printre filologi.

www.dacoromanica.ro
 ..

L.1

ANTON NAUM

19

www.dacoromanica.ro
 ANTON NAUM
Un poet jrinimist macedonean.

aNascct in Ia.gi in 17 lanuarie 1829.

Lntrat in Junimea» in 1872 dupA multi
stanjenire, cugetare si codire, dar deve-
nit apoil unul din cei mai aprigi jiinimigti,-
chiar unul din stalpii societatii. Poet liric
§i sprijinitor al clasicismului pur. Adver-
sar al corosivitatilor. In special al lui
Pogor, cu cart din aceasta cauza, se cear-
ta necontenit. Numit juridic gi pe ne-
drept acuzat de lipovenism. Adversar al
Caracudei care dupa timpuri §i impreju-
rad se clatina molt in credintele sale.
Obiectul multor ghitnpi la aniversari, dar
raspunzand gi el cu mare rautate. Nu-
mit gi Naumescu, cate odata is aRegele
Licrofon» de Pogor, din cauza unei poe-
zii ale sale uncle figura un personaj cu
acest nume. Vesnic tanar, dar de o vre-
me incoace melancolic, Mort la 27 Au-
gust 1917».
I. N. (Dictionarul Junimii).

Roman macedoninan dupa tan, nascut in Ia§i, Anton Nauna

care Limp de mud ani a stat la Paris, uncle facut studiile supe-.
Hoare la Pacultatea de Litere §i la College de France, a fost pro-
fesor mai intai la Liceul Academic din Iasi, la 5caala militara, la
5coala Norma 15. Superioara pi in urma profesor de limba §i literatura
ffranceza la Universitatea iepna.
Clasiic nu numai prin cultura si prim inspiratil poetice, dar §i
prin figura sa aristocratka, el a fast de o rar5, pm-Rate sufleteasca,
modest ca insa i Modestia, §i cel mai pudic dintre pudicii junimi§ti,
avand doar ca egal pe N. Culianu.

www.dacoromanica.ro
292 FIGURI DIN 1JUNIMEA)

Cultura qi literatura, inclinarea sa spre clasioismul francez, no-

bleta sa sufleteasca 8i delicata sa senisibilitate 1-au impiedecat pe
Anton Naum de a se incadra intr'un cenaclu, fie chiar literar 81 de
aceia multa vreme a shat pe ganduri si s'a icodir" rum spune
Jacob Negruzzi pans s'a hotarat a intra in Junimea". Dar odata
intrat 81 cunoscand Malta atmosferia cultutrada precum §i absoluta
independents spirituala a medrului, el a rAmas junimizt pans la
moarte.
Anton Naum, ca §i .tefan Gh. Vargolici, au fost aoeia cari
au reprezentat lea Junimea" 8i in wets/lista ei spiritul culturei latine
8i in diosebi al geld franceze. A tradus adlmirrabil versuri din La
martin, Hugo, Musset $i altii, ipoetul sau favorit fitind A -iclre Chew
vier pentru care a 8i fost poreclit cu aaeist name. A tradus deasemeni
numeroase versuri iajle poetuluth provensal Mistral cu care a fost in
corespondents, traduceri pentru care comitetul felibri8tilor 1-a pre-
miat, oonferindu-i o diploma 8i run condei de aur, distinctie pe
care in vara anudni 1882 Vasile Alecsandri i le-a adus din Frantz
uncle bardul dela Mirce8ti luase parte atuncea, la serbarile felibri-
8tilor organizate de care Atetneul Jocurilor Flora le" din Forcalquier.
A luat parte activa la mai toate qedintele societatii §i cu toata
firea sa timida, cu toata mociestia sa exemplara, cu toata rezerva
inerenta omului de cultura supezioara, cuvantui sau a avut intot-
deauna zasunet §i a fost respectat.
Dintre toti ctitoril Junimii", respectand pe Carp qi adorand
pe Maiorescu, el 1-a iubit mai mult pe Iacob Negruzzi, fiindca vedea
inteinsul adivariatul nucleu al cercului 8i al revistei, pe indragostitul
de frumos 8th de arta 8i pe omul cu spiritul critic fin, insu8iri pentru
care ed i-a inchinat poemul eroic-comic Povestea Vulpei" cu urma-
toarea diecticatie
04Tie, pentru sfaturile ce mi-ai dat, pentru prietesugul §i intrumusetarea
talentului mostenite dela parintele tau, cu toata a mea dragoste, dedic aceasta
tabula».

A avut o nomargitnita admiratiune pentru Horatiu. Iar cared

in Junimea" ii sie faceau runile observatiuni ca inspiratiile sale mi.
ginale air samara cu acth ale poetului antic, el raspundea, cum
arata in scrisoarea catre Jacob Negruzzi din anul 1885 :
a.Este cu neputinta intro elegie scrisa in stilul antic sa nu se intrebuinfeze
cuvinte si idei identice ca acele ale autorului pe care it loam ca model. Impu,

www.dacoromanica.ro
 ANTON NAUM 293

..tarea imitatiunei s'a Pica poet/tor celor mari. La Fontaine ciligit de critics
-stripe adesea ors: 'Mon imitation n'est pas un esclavage), iar Moliere: *le prend9
anon ben ou je le trouvets.1).

Avea oroare dle ,politics deli ca junihnist a fost pus in situa.

fume, de-a candida si a 'se alege la ta0, iar in anal 1892 intio
.scrisoare adresata secretarului pepped:11u", el arata ca acetst an i-a
Tamas memorabil pentruca :
'Am cazut la premiul Eliade Radulescul. Am cazut la Senat. Am carat
la Academies..

Totu§i datoraa mu numat cuituri sale clar si insistentelor lei

Iacob Negruzzi, el a fost ales membru activ al Aciademiei Romane
in local fames vacant prin raoartlea scrititorulkii moldovan Gh. Sion.
In discursul sail de receptie el a tratat chestionea poeziei Brice dela
primele inceputurE §i pana 11, curkst preoum §i influenta ei asupra
yoesiteli liritilor Romani in thImpuil regetnerarii politice si culturale din
lard.

Anton Naum nu se impaca si aproape detesta spdritele decol-

tate sau anecdotele corosive dela Junimea". El rosea cand se cetia
bunaoara ,vre-o traducere din Aristofan facuta de Caragiani, sau
<and se dadea lectura manusciriSului pornografilc al vornicului lor-
<lathe Go1escu. Acest soi die literatura it pictisea si nu odata at fi
-parasit §edinvele &ca nu ar fi fost retinut cu deasila de calre pa:ea
-§agalnicul Pogor, care tiner muisai de a glumi cu orice chip jpe so-
<otealia puclicitatei si castitatii sale.
Naum, in aceasta privinta, facea o singura exceptie: Il asculta
< u drag pe Creanga die eke ort acesta iistorisia vre-c, anecdota co.-
-ro.siva" asa cum §tia numai Creanga sa istoriseasca fin:idea
admira nu nuttnai'umoru1 sau salatos §i original, diar si gelid duke
al taranului istet din Humule§ti.
Intr un rand discutandu-se la o sedinta... venerica" tinuta
la Pogor o problema in legatura cu civilitatia din antichitate si fa-
candu-se mai multeidigresiuni anecdotice si corrosive, nail dintre ju-
n imisti se intrebara intre ei:
Uncle am ajuns ?
Naum, suparat foc ca intr:o societate literara se poate ajunge
la atari conversatiuni, s'a scandalizat si cu un aer de mustrare si ide
inoraikare a strigat, enervat :

www.dacoromanica.ro
 294 FIGURI DIN KJUNIMEA)

Ati ajuns sa vorbiti ca la haznal" 2).

Acest protest nea§teptat din partea unui membru, tacut din.
fire, cum era Naum, a provocat o veselie spantana. Pogor jubila §i
nu mai gAsea astampar.
Alta data Pogor i-a facia farsa cu cele &WA' artiste de varie-
ieu pe care lera adus la un banchet aniversar §i care, in momenta(
cand Naum citea ni6te inspiratii originale, au intrat §i ii s'au a6ezat
pe genunchi desmerdandu-1, sdrutandu-1 §i varbindu-i Ovi,diu.
§i Boileau:.. 3).
. Tab lou! Un tablou despre care s'a pomenit multa vreme in_
cercul veselei societati.

iacob Negruzzi care a avut un adevarat cult pentru sconiwo-

nirea trecutului nostru, a insistat multa vreme pe lAnga Naum sa-6i
scrie amintirile, Batranul academician nu le-a scri6, dar le-a notat
Eugitiv in sc_risorile pe care (le-a trimis lui Jacob Negruzzi. Astfel
in scrisoarea dataa 17 Ianwarie 1913, Naum scrie :
(...Am apace mai mai, dornnia lui loniai Sturdza, ocupatta ruseasca,
Regulamentul organic de trista memorie, intreaga dor:tide a lacomului Mi.haE
Sturdza, anal 1848, domnia lui Grigore Ghika de patriotica adureere aminte,_
ocnpatia austriaca, Caimacaniile Bals, Vogoridii, Stefan Catargiu; am cunoscut
in persoana acea admirabila pleiada de oameni: V. Alecsandri, Kogalnceanu,
Negri, Panu, M. lepureanu, Ralet, apoi toata domnia bui Cuza ai toata domnia
pans astazi, in urina emanciparei noastre. a Regatului Carol 1. Este aceasta o
longevitate invidiata ? Lin longi ceri spatiiim, cum striga Tacit! Si scum adunan-
du-mi suvenirile dela acea epoca departata a clopilariei male si pane astazi, cafe
imcurii am avut et cafe suferinfi, deceptii, amicifii, moarte, iluziuni pierdlute,
a,steptari zadarnice, crude realitati $i pierderi de prieteyuguri, iubiri cu sfasieri
amare ware inrautatesc inima cea mai buns a unui om, imi pun intrebarea 11171111-
toare: Daca mi s'ar propane o a doua existents in conditiunile celei dintai exact,.
ai primit-o? Nu, as raspunde fare sovaiala. Odata e deajuns 4).

fair in scrisoarea din 20 Octombrie 1913, dupe ce pride-

nul sau intim I. Negruzzi ii cere sa scxie ceva din timpurile erocice
ale an-alui 1848, el raspunde:

<Suvenirile male dela 1848? Ai cateva confuze, rtiu ca era holeril si

revolutie, stiu ca M. Sturdza arestase tineretul boierimei la Copou in casa 10
Mavrocordat. Mi-aduc aminte de a fi asistat la fuga lui M. Sturdza din Iasi.
si cand a (recut trasura pe sub balconul easel his Docon, o doamng numita
Harnav, batea un caine ca sg urle. Credeam cg mai stiu Fa M. Sturdza sur-
gunise pe Mitropolitul Veniamin la mama stirea Soveja, dar nu stiu dace nu con'

www.dacoromanica.ro
 ANTON NAUM 295

fund datele: era Mitropolitut Veniamin sau Meletie. In nestiinta mea m'am adre-
sat !a vecinul meu Bonctu care trebuie sa aiba aproape suta si iata ce mi-a
spits (Pe cat Erni aduc air:date, ar fi murit de holes, se zicea in home da or fi
lost otra vit de domnitorul M. Sturdza du care Mitropelitlul traia foarte rau.
Atata imi aduc amintest.- Si Nauon continua in aceiasi scrisoare: (In privinta
otravirii Mifropolitului mi-a :Tunas in mince o fraza vestita a lui Kogalniceanu,
grin care protesta contra.ororilor lui M. Sturdza: (.7apoi da, mai este si holera
.doar in Ora), facand aluzie la moarfea Mitropolitului2.5),

Acestea le comunica Anton Nautm in anul 1913 and avea

-varsta de 84 de ani. Duper patru ani, el a inchis ochii, nonagenar
ea toti vechii junimisti de rasa. ..

Ana Conta-Chembuch care a schitat siluetele catorva persona-

litati culturale 91 artistice, it vede astfel pe Naum ;
ePasul masurat aI sigur, manile inodate la spate, drept sprijin, capul alb
-co Spada, privirea aspra.
Chi toata umbra ce-i asa7a pe ochi palada ,oalabreza, cu tot exotismul
mantalelox mai mult sau mai putin spaniole flutura pe umeri, poetul nostru
este tipul razasulni roman, mandru de cumpatarea Jul si adanc incredintat de-
inareez vgloare a seninatatii si a vechei sale vrednicii sufletesti.
Inceputtuile activitatii lui literare sint in ajunimea) acel roi, acel stup
.de 'cugetare, unic in mersul nostru cultural. Gandiri stubtile de cugetare,
semi-tonuci de culoare si de sentimentalitate, senine toate si asezate intr'o forma
aleasa, cede mai de /mite on colorate de o ironie zimbitoare. Nici o slabiciune,
mici un sentiment de inmladiere si de scadere la acest cantaret al incordarilor
oufletesti., b acest drept credindos al autocraliei inteligentei...
Poetul este sol de bine) 6).

Slaueta este cu atat mai interesanta, cu cat e datorita unei

criitoare in sufletul careia poesia a vibrat adesea §iia cares ascutita
inteligenta a fost indeobste apreciata in mediul cultural.
De pe urma lui Anton Naum reman cloud volume : Versuri"
cuprinzand nomad o parte din tproductiile sale originale, altele nefiind
stranse in volum si fun mare volum de Traduced" cuprinzand cea
.mai mare parte 'din tradiucerile sale publicate i n Convorbid Lite-
rare". Deasemeneatamintita .poems Povestea Vulpei" §i traducerea
operei lui Boileau Arta poetica".
Ramasitele sale pamantesti, la varsto. de 89 ani, se afla in-
-rnormantate in cimitirul sattilui Candesti, de pe proprietatea sa Va-
durele, din Judetul Neamt

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARILE LA A. NAUM

1) Scrisoarea e publicata in tStudii ni Documente Literareb ale 1. Fr..

Toroutiu, vol. I.
2) Gh. Panu, in arsArnintiri dela Junimeas..
3) Idem.
4) I. E. Toroutiu, op. citat.
5) Idem.
6). Ana Conta Chembuc-h, volumul Boabe de Margeanb editura Via
Ro,naneasca Iasi, 1922, vagina 108.

www.dacoromanica.ro
 AL. PHILIPPIDE
aFilippicle Al. n5squt 1 Mai 1859 la
Bar lacl (vezi Huru)».
I. N. (dDictionarul JunimeiD).

In tabloul de fotognafii pe care Iacob Negruzzi l'a alcatuit

in anul 1883 pentru a avea pe toti membrii Junimii", gasim pe Al.
Philippide la No. 59 in randul al 9-lea, penultimul, asezat intre
Gheorghe Negruzzi') §i profesorul C. Dimitresou-Iasi, fostul rec-
tor al Universitatii din capitala Moldovei gi erudit in ale filosofiei
si ipedagogiei. considerat la acea epode un adversar de stiinta ai
,egalul lui Maioreccu.
Jacob Negruzzi dupe ce it inregistreaza pe marele savant in
aceste laconice randuri revine la litera H., in dictionarul sau pentru
a da urmatoarea explicatie poreclei cu care Al. Philippide a lost
onorat la Junimea" unde i s'a zis Hum":
Porecla data lui Philippide de tend a scris un articol asupra ctonicei
lui Huru. El infra infotdeauna cu pail repezi, ca o furfuna, in Junimea" §i
ob4nuit, tend se aude vuieful pasilor sai, Junimea striga in oor : Huru ! Huru !
Huru !1. 2).

Porecla 1-a facut celebru si in randul elevilor sai dela Liceul

National din Iasi, precum printre studentii care 1-au avut profesor,
Tporecla care juseifica vasta sa stiinta in ce priveste vechea literature
a cronicarilor nostrii.
Cand a intrat in Junimea" ?
In Albumul societatei Junimea" pe care N. Gane 3) 1-a
infiintat in primavara anului 1878, it gasim 'astfel inregistrat : «A.
I. Philippide nascut la 1 Mai 1859 Barlad. Intrat la Junimea" in
anul 1880» odata au Petre Missir, Xenofon Gheorghiu §i N. Mri-
halcea.
Inca de pe timpul profesoratului sau la acest liceu elevii din
cursul superior aveau o consideratiune exceptionala pentru profe-

www.dacoromanica.ro
298 FTGURI DIN (JUNIMEA)

sorul lor, de a cgrui autoritate Ointifica §i culturala, ca§i de inalta

sa moralitate, erau patrun§i.
Profesor la aceasta Academie istoricg, Al. Philippide infiltra
elevilor sai nemarginita admiratie pe care o avea pentru Eminescu_
Despre acest cult unul dintre elevii sai de pe vre.muri, Doctorul
Ygrec4), inteo cronicg scrisa cu prilejul mortii sale (12 August
1933, ora 6 p. m.) evoca acel profesorat :
<Cum sosea in class scotea din buzunar volumul de poez0 al but Emi-
nescu incepea a cell. Gratie citirilor acestora, multumita relevarei celor mat
frumoase si mai bogate in imagini si in cugetari adanci stihuri ale marelut
poet, el isbuti sä ne pagioneze pentru frumosul literar si artistic in genere,
starnind in deosebi admiratia noastra pentru posibilitalile nebanuite attinci
de not de expresie a tuturor nuante/or de gandire si de simtire prin lirnba
ronitind. Panel la cursurild lui Philippide nici nu auzisem de Erninescu).
Acest cult pentru geniul nemuritorului Eminescu, savantul pro-
fesor l'a pastrat pang 13 moarte, precum arata §i fostul sau eflev
profesorul Universitar Iorgu Jordan in conferinta comernorativa ti
parita de catre Institutul de Filologie Romans de pe langg Uni-
versitatea din Iasi :
ePrintre poetii nostri admire in gradul cel mai inalt pe Eminescu cu
care se si cunosotge de Bproape. .5tia pe de rost versuri rnulte qi printre cele
mai frumoase de ale acestuia).

Iar unul dintre elevii sai din ultima serie a studentilor pe care-
i-a instruit, Petru Ciureartu a), in aceia§i lualare cornemorativa, it
portreteazA astfel :
eUn batrAn mic si uscativ, treaut de 70 de ani, imbrAcat in haine largi
de mods veche. Purta tptdeauna guler larg Si un minuscul papion negru care
se armoniza adrairabil cu inceputul de zambet ironic pe care-1 avea in per-
manenta mai ales cand 11 priveai din profil. Doi ochi Manzi se vedeauj sdipind.
de inteligenta dupes sticlele ochelarilor.
Cu servieta enorma si plinA de carti, cu nelipsita-i umbrela in mania,
parcel -1 veld facandu-si 1pc, incet ai greu, printre studenti, pe sale vechei
Facultati de Litere. 11,si incepea leotiile cel dintai, imediat dupes vacante, si
le facea de trei on pe saptAmana. La ora 9 intra in sales si dicta in picioare
timp de &ma ceasuri. Cursul lui avea ceva din simplicitatea epicA si impuna-
toare a antichitatei clasicel>.
Aceasta arta de a tine cursuri, atat la 1884 cand a vent Ja
Academia Mihaileana la catedra de Romans tinuta de Ale,xandrtr
Lambrior, precum §i la adanci batranete, in care timp acumulase a
tata qtiinta.

www.dacoromanica.ro
 AL. PHILIPPIDE 299

Daca Alexandru Lambrior poate fi considerat inteemetorul

filologiei, Alexandru Philippide este acela care a ridicat aceasta spe-
cialitate la gradul de stiinta pura. Opera sa Origina Romani lor-
ilustreaza aceasta afirmatiune si ea ramane unica ce s'a scris in lite-
rature noastra.
Ceeace l-a atras la Junimea" a fost desigur faptul ca aceasta
societate s'a ocupat cu deosebit interes de stiinta filologica prin mem-
brii sai specialisti ca Lambrior, Buda, Caragiani §i Paicu. Dar nici
unul n'a ajuns la eruditia lui Alexandru Philippide, care dupe ce a
parasit junimea", izolat de orice actiune politica, a perseverat savant
in ram= filologiei, careia pe Tanga stiinta propriu zisa i.a dat o
eleganta forma literara in limba cronicarilor, iar alteori in dulcea
mladiere a stilului lui Creanga.
De nu 1-ar fi absorbit stiinta filologica care in opera sa e im-
binata cu alte cunostinti vaste de ordin istoric, geografic, etic sau
national, Al. Philippide ar fi scris studii literare, caci avea un rafi-
nat spirit critic ceeace dovedesc diferitele sale studii si rapoarte
unele publicate in Convorbiri Literare" altele in Analele Acade-
miei Romane §i altele in revistele Arhiva", Viata Romaneasca"
sau in diferite publicatiuni straine.
Fin spirit critic si fin spirit literar, el s'a afirmat ca atare
in valorosul sau studiu asupra Limbii qi Literaturii Romane- in
a carei introducere- incepe astfel :
Viata omului se manifesteaza in patru feluri : in fapte pentru interesul
public, in fapte pentru interesul privet, in productii artistice si In cumostinti
asupra naturei.
In viata publics intra toate acele fapte pe care omul le face pentru a
satisface dorintele provocate in el de natura, cand faptele sunt astfel incat
aduc un folds imediat mai mutt societatei decat individului care 3ucreazd.
In via(a ptivat4 se cuprind toate faptele pe care omul le face pentru a
satisface dorintele provocate in el de natura, cand faptele acele aduc un folos-
imediat mai mult individului decat societatei.
La viata artistica' se numara acele fapte omenesti prin care individul tot
sub impulsiunea unor dorinti, irniteaza, sculptand si boind, obiectele dela care
a capatat cunostinte prin dontactul sau cu natura.
La viata de cunoqtirgi sau intelectuala se cuprind toate cunostintele pe
care mintea omului be capata dela natura exterioara interioara cu ajutorul
-simturilor externe si al simtului intim> 3).

Iar pentru a demonstra in ce mod profund a conceput filologia,

*el a definit-o astfel :

www.dacoromanica.ro
300 FIGURI DIN CJUNIMEA>>

«Filologia cuprinde dar istoria vietei publice (istoria politica a§a numita-
deobicei istorie) ,privata (istoria sociala), artistica (istoria artelor), §i inte
lectuala a omului (istoria literara).
Viata intelectuala adica istoria, §tiinta, poezia, manifestata prin scris.
Sc numege literatura'.
Ca membru marcant al Junimii" ,din a doua serie, Al. Philip-
pide sa impus prin eruditia sa luand parte vie la toate desbaterile
literare si mai ales la cele filologice, aceste din urma intretinute de
Caragiani, Lambrior §i Bur la ; iar cu acesta din urma a avut ascu-
tite polemici limbistice si filologice din care a esit biruitor.
El a recunoscut si apreciat ca atare activitatea culturala a
Junimir si rolul insemnat al Convorbirilor Literare- nu numai in
literatura propriu zisa, dar si in chestiunile de domeniul gramaticei,
al etimologiei si foneticei ¢i a consemnat acest merit in opera sa.
La Junimea" din Iasi, Philippide a propus un compromis intre
etimolcgism si fonetism, care a fost dela inceput si a ramas pans
astazi ortografia Convorbirilor Literare". Cat de mult a apreciat
Junimea" ca cel mai important curent cultural din tars, aceasta se
vede din articolul sau polemic cu Gherea intitulat Idea lul" publicat
in revista Junimii", studiul caruia criticul socialist a raspuns in
revista sa Literatura si Stiinta" cu un studiu intitulat Idealurile
sociale si arta".
Pentru fermitatea cu care isi sustinea parerile literare sau
limbistice, Maiorescu it califica Isbucnitorul Philippide-Hurul."
Ridicand filologia la o vasta si complicata stiinta, el a muncit
cu aceeasi pasiune tinereasca si cu acelasi idealism pans la sfarsitul
vietii sale, deci stia, Inca din anii tineri, cand la 1888 a tiparit
Istoria Limbei Romane" ca <<pentru carti de soiul acesta se gaAesc
putini lector in tiara noastrax, cum se exprima in prefata lucrarii
sale.
Cultul sau etern pentru Eminescu nu se datoreste numai poe-
ziei si filozofiei genialului poet, ci si puritatii, plasticitatii si frumu-
setei limbei sale. De aceia it considera cel mai mare legiuitor al gra-
iului ton-Lanese.
«0 poezie a lui Eminescu este in stare sa rastoarne cea mai
puternica intemeiata dintre toate cladirile lambriorotiktiane, a scris
el in ale sale principii de Istoria Limbei (pag. 10), pentru a con-
testa astfel unele reguli stabilite de filologii Lambrior si Tiktin.

www.dacoromanica.ro
 AL. PHILIPPIDE 301

Solitar, izolat de toata lumea el traia numai in laboratorul sau

cultural si radia numai de pe catedra intre studentii care it venerau
§i adorau. Bland si ingaduitor, dar foarte sever in ce priveste cartea
si studiul, el a inzestrat cultura romaneasca cu o opera monumentala
,,Origina Romani 'or- fiind astfel, cum it califica profesorul Traian
Bratu, un titan al muncii stiintifice pusa in slujba poporului sau,
un titan darz, ursuz, inaccesibil oricaror preocupari de alts natura,
inaccesibil oricui pe care nu-1 cunostea ca Irate aservit aceluia§
ideal».
Era Al. Philippide «darz si ursuz», dar cultiva umorul si anec-
dota spirituals, ca orice junimist veritabil.
La serbarile regale ce au avut loc la Iasi cu prilejul inau-
gurarii actualei Universitati, ministrul instructiei Spiru C. Haret in-
trebandu-1 cand terming opera «Magnum Etymologicum», la care
lucrase un sir de ani, Philippide a raspuns :
«Cred ca peste vre-o cinci ani, cand va ajunge si parintele
Raileanu arhiereu, ca sa-mi binecuvanteze lucrarea».
Era de fata si preotul Raileanu, fostul rector al seminarului
Veniamin Costache" care a facut haz de acest raspuns.
Alta data, profesor fiind la Liceul National, Al. Philippide fu
inspectat la cursul sau de limba romans de care un profesor uni-
versitar. Cum unul dintre elevii clasei superioare raspunse vag la
o intrebare, Philippide, care nu prea avea o idee buns despre cel
care-1 inspecta, zise elevului sau
«Bine tinere, asta ti se pare o chestiune atat de grea ? Lu-
crurile acestea le stie gi un profesor de universitate» !
Fiind decanul Facultatei de Litere, un tangr profesor numit la
aceasta facultate veni sa i se prezinte foarte respectuos si ceremonios
in cancelaria Decanatului. Oarecum timid tanarul profeson it saluta
astfel :
Va salut, maestxe !
Philippide, cttfundat in lucrarile sale, ridica privirea spre noul
sau coleg de facultate si raspunse posac :
Maistru ? Maistru ? Hm ! Maistru e cismarul d-tale ! Eu
sunt profesor !
Cand Junimea" a pa§it in arena politica, Philippide a incetat
a o mai frecventa, dupa cum din cauza absorbirilor sale savante,
n'a prea participat la sedintele Academiei Romane al carui mem-
bru era.

www.dacoromanica.ro
302 FIGURI DIN 4:JUNIMEAV

Ca §i Eminescu, Philippide a nutrit un nemarginit cult pentru

carturarii predecesori ca §i pentru literatura popular& El nu s'a aco-
modat conditiunilor noui de viata nici progresului rapid al electri-
ficarilor ina§inismului §i aeronauticei Ain care cauza parea clarz
si ursuf. Dar contrar aparentei sale, el n'a fost un sceptic ; dim-
potriva a iubit viata a§a cum a daruit-o firea §i a cultivat spiritul §i
umorul, iubind gluraa §i anecdota. Maxima sa Nu tot ce-i nou
este si bun- are adanci intelesuri pentru vremurile noastre de astazi.
Con ferentiarul universitatei ie§ene D. Gazdaru a alcatuit in-
tregul repertoriu bibliografic din care se va putea studia 3narea
opera culturala a lui Alexandru Philippide.

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA AL. PHILIPPIDE

1) Negruzzi Gheorghe, fratele lui Iacob, junul apreciat.

2) Dictionarul Junimib. tiparit in Convorbiri Literare" in anii 1924-1925.
43) N. Gane Albumul lunimii" tiparit in vol. IV aStudii §i Documente
Literare) de I. E. Toroutiu.
4) Dr. Ygrec in ziarul <<Adevarub.
5) lorgu I. Dan.
6) Idem.
7) C. Sateanu, in volumul aCurierul Literary.

www.dacoromanica.ro
STEFAN G. VARGOLICI

www.dacoromanica.ro
 *TEFAN G. VARGOLICI
Nascut in Borlesti (jud. Neamt) in
13 Ootombrie 1843. In Junimea din 1871.
Profesor Ii autor dh numeroase scrieri in
versuri si proza, chiar si de studii asu-
pra literaturii spaniole, punct ce are co-
mun cu V. Alexandreescu-Urechia. Dar,
pe cat se spereaza, singurul punct co.
mun. Traducator de poesii franceze, en-
gleze, spaniole si germane. Autorul vesti.
tei poeme eOm si Om». Mina §i Io
Spako. Buhus zice ca Vargolici ingrosin.
du-se, se burghezeste din ce in ce mai
mult. Rasul sau homeric desteapta multa
critics gi furie in Junimea. Mort Iu lie
1897 la lash,.
I. N. (<<Dictionarul Junimii»).

Poet, prozator, critic, istoric literar, filolog §i polemist

..$tefan Vargolici face parte din grupul profesorilor" pe care Ju-
ntmea" i-a dat in prima serie, sub influenta hotaratoare a artei pro-
fesorale si a nouei directituni a lui Maiorescu.
Daca e sa se tie seams de grupul pudicilor", el poate fi con-
siderat al patrulea, dupes Culeanu, Naum si Melik... intrucit, ca si
acestia, Vargolici era hotarat pentru pudicitatea in literatuna" 1).
Dar 1n vadit contrast cu acestia el luta parte fe.brila la &scutiunila
sAptanianale si avea, tot curajuil si sustind si uneori chtar sh.s.
impue punctele sale de vodere in diferitele eha§tiuni ce se dezbateau.
Ca exemplu in aceasta privinta este credinta sa ferma ca vestita
balada populara Mtiorita" nu apartil/lJe unui singur, ci mai multor
poeti-tarani, care in decursul vremttrilor au modulat-o mereu pans
h au dat forma definitive pe eare o cunoa*tem astazi.
Ca *i Anton Naum, *Stefan Vargolici, fiu de taran din tinutul

www.dacoromanica.ro
308 FIGURI DIN KJUNIMEA

Neamtului, a reprezentat cu autoritate spiritul culturii latine in so-

cietate, fiind §i el trimis de Junimea" ca sa-§i continue studiile su-
perioare la Paris §i la Mad lid.
Apreciat die Mailorescit, acesta l'a numit profesor la faculta-
tea de litere din Ia§i in imprejurkile relatate in cuprinsul scrisorii
postume ale lui Maftrescu din acest volum.

Ca o dovada de rolul &au preponderent do Junimea" este.

faptul ca Stefan Vargolici s'a bucurat de cloud porecle: ii se spunea
Cavenco negustor de porti" §i Om §i Om".
Negustor de porci" fiin.dca era scull §i Bros, put,in ciupit de
varsat §i dese ari foarte aprins la fats din cauza grosimei §i a gra-
simii; de n'ar fi avut aceste particu1arit4i cari au inspnat prima
porecla, *t. Vargohci cum se vede §i din fotografia sa ar fi
putut lua drept Gheorghe Marzescu, fostul ministru §i profesor din.
Iasi cu care aducea grin barbetele §i portul sau elegant.
Porecla Om §i Om" ii se triage dintr'o poesie a sa original&
cu aceast titlu. In aceasti privinta Gh. Panu relateaza urmatoareIe:
aIntr'o sears, VargoliCi vine la 4unimea.l. cu o poezie: Om si om. Su-
biectul era de un prozaism si de o naivitlate exceptionala. Poetui punea in evi-
denta faptul, ca oricare ar fi deosebirea de rang si de situatie socials, oamenii
sunt tot una... cand dorm. Asa, poezia incepea cu descrierile unui rege sau
imparat, aratand cum imparatul cand nu doarme se deosebeste de ceilalti oameni,
apoi adauga urmatoarele :
Ins'a lui putere, fala si marire
Tine numa ziva, el destept fiind
Dar vremea cat doarme nu-1 deosebire
Intre el ca rege §i un om de rand.

Si pe aceasta tema urmau Inca vre-o cinci case strofe

Chiar caracuda §,i cei noda can nu intelegeau niciodata nunic, s'au re-
voltat de banalitatea ei.
cCe dracu, zise until din ei, cum ca Bodnarescu nu este prea ingeles
lucru de care ne plangem nu inseamna ca Vargolici sa ne dea Iucruri
pe care si copiii de cinci ani sa le poata Intelege. Iar d-1 Caragiani adauga :
Frate, apoi eu *au o cimilitura care spune acelas lucru ca si Om ,vi
Om, desii trivial dar nu banal.
De cake on d. Caragiani lua cuvantul, iubitorii de glume si de lucruri
sarate deveneau atenti.
Iota cimulitura, zise d. Caragiani: Cinel, cinel, ce nevoe face pe
Imparat sa se coboare de pe cal ca once om'?
Om si Om I, raspunsera in cor cu totii).

www.dacoromanica.ro
 STEFAN G. VARGOLICI 309

Aceasta este sorgintea celei de a doua porecla cu care Juni-

mea" l'a gratificat pe tefacti Vargodlici.
Uneori led fame -perte din -grupul celor sari nu pricepeau ni-
,
mic" far'ra ins' a pastra tacere §I a se multwati numai cu aceasta pro-
testare, caci avea intotdealuna argumentul polemic sau spiritul critic
de observatie.

Ix ceputurile sale scriitorioe§ti §ll colaborarea sa la ..Convorbiri

Literare" incep dela 1868 dupa o prealabila corespondents intrep-
niuta cu I. Negruzii, pe cand iysi facea studige in strainatate. Cand
a intrat in Junimlea" a inceput sa colaboreze la revista §i sa tie
prelectiuni populare" conferentiind in vechea serie, §i in ciclurile
stabilite de Maioreseu. In_prima conferenta el a tratat despite Tea-
tru` iar in cele urmatoare cllespre Polocni", Fanarioti" dovad'a
despre eruditie sa artistica §1 istoriea.
In afar' de inspiratiunile sale originale el a publicat o smile
de poezii traduce din poetii clasllci ai Frantei si, altele din. Byron,
Schiller §i din Anacreon. A scris deasemeni un stiudiu asupra litera-
turii spaniole facet' id cunoscut in tars pe Cervantes, Calderon, Lope-
de Vega §i altia §i traducand dupa textul original pe Don Quichotte
publica in Convorbiri Literare".
A avid o nema'rginita admiratie pentru Eminescu, $i a fost
adanc indurerat de mizeria in care se afla poetul in anii din urma a
vietii sale tragice ceeace se vede din pasajul unei scrisori trimisa
in Martie 1887 lui Iacob Negruzzi :
tEminescu care e la Neantt e cu total bine, dar dace ar veni in IagE
n'ar avea cu ce treii. Nu v'ar puteta face ceva pentru dansull\ Vre-o rent' via-
gera, vreo recompense!' nationals? Sau vre-o pensiune de la vre-un bogeitag de
pe acoloi? E o adevarata rusine pentru tars ca an asemenea om sa n'aba cu ce
&Si in viata, rand numele lui va trai cat veacurile2,4).
Aceasita mare admiratie pentru Eminescu l'a indemnat SS, poeute
interes gi Veronicai Micle §i sa insiste ca sa ii se publice versurdle
in Convorbiri Literare". Prevedletrea sa profetica ca Eminescu ve
trai peste veacuri nu numai ca se confirm' dar ea denote spiritul
sau critic si sensibiiitiatea sa artistica.
Dealtfel acest spirit critic tefan Vargolici l'a confirmat §i
printr'o alts profetit, nand in Deceanbrie 1889 ii pule lui I. Ne-
gruzzi urmatoarethe despre- N. lorga :
.tOdatti cu scrisoarea mete pleacti la miniiter o petitie a tanarului NeculaE
lorga, care cere o suplinire la liceul din Foc§ani, cursul superior, de limbs ro.-,
mane sau Wing, suplinita actual de aceea0 persoanA,

www.dacoromanica.ro
310 FIGURI DIN KJUNIMEA*

Acest tanar lorga a trecut ieri licenta in Were, sectia istorico-literara, cu

un succes extraordinar de strAlucit, dupa ce a urmat f find elev al scoa/ei normale
de aice numai un an cu cutsurile facultarii noastre de litere. La lunie trecut el a
dat Coate examinile anului I numai ;cu bile albe i acorn la inceputul anului curent.
capatand dela Consiliul facultafii dispense de inscripfiuni, a dat restul examinilor
de doi ani, gi in sfargit examenul general de licenta, flind admis magna cum
laude.
Este un baiat cu desavargire distins, cum n'am avut gi probabil mutt Limp
nu vom avea in facultatea noastra, un odevarat fenomen, ai ca inemorie, ai ca
putere de judecata, ,i are numai 18%2 ani. Este inset' de o sanatate delicate ci
ar vrea o suplinire (caci e sarac) in asteptarea unui concurs sau u unei burse
pentru strainatate, mai ales ca e vacanta o bursa din fondul Niculcscu, pentru
limba greaca, tocmai partea in care el s'a specializat. Stie (carte bine limbile
clasice, cunoagte fnanceza, spaniola gi italiana, mai pufin germane cu care insa
se ocup,'9'. El a fa'eull admiratia noastra a tiututor at ar merits sia se creeze o
bursa anume pentru dinsul. Solicitez recomandarea gi ajutorul tau pentru acest
tan'ar 5).

Iata cum recomanda profesorul Vargolici pe elevul sau, care

starnise ladmiratie unanima a universitarilor ieseni, si pe care, la
varsta de 181/2 ani it considers un fenomen. Aceasta scrisoare
a lui *t. Vargo licit ramAne in cultura romaneasca cea mai interesanta
descoperire si contribue pentru savantul istoric si carturar N. Iorga
cea anai caracteristica parte e biografiei sale.
Este acelas spirit exult cu care Vargolki a apreciat si pe
Eminescu.

Precum am vazut, Stefan Vargolici era al patrulea dintre pu-

dice- junimisti. Un pudic care insa avea riposte serioase Yi energice,
cand in desbateri de pilda, Pogor intervenia cu vre-o sotie sau vre-
unul dintre anecdotist deplasa conversatiunea sau lectura printr'o
snoava sau vre-o istorioara conosiva.
In amintirile" sale, Gh. Panu relatzaza urmatoarea scene
hazlie :
eMulte ii faceau bietului Vargolici mai cu seams Lambrior si cu
mine !
Vargolici venea la «Junimeaz, si se ajeza pe un scaun rber, de exemplu
langa mine. Alaturea de mine era de exempla Lambrior, iar al treilea scaun it
,ocupa Tassu.
Vargolici incepea a tusti. De sigur Ca nu era vina lui. Ce n'ar fi dat
omul sa nu tusasca 7
Eu, In cel intai acces de tusa, imi astupam urechea din parr ea lui Si
faceam, o figura enervate, zicandu-i :
Ce te-ai pus langa mine ca sa strict toabe geamurile dela Mitropolie?

www.dacoromanica.ro
 STEFAN G. VARGOLICI 31 f

Dupd cateva minute ornul iaY tuSe\a: Atunci eu ma ridicam si ma duceani

tocmai in fundul saionultit departe.
Ramanea un fotoliu gol intre Vargo lid si Lambrior,prin urmare pe Lam-
briar nu putea sa-1 jeneze tusk cum ma jenase pe mine.
Cu toate aceste-a dupa vre-o zece minute, in urma unei tuse stridente a
lui Vargolici, Lambecc tinandu-se cu mainele de urechi, parasea si el load,.
refugiindu-se cu. ostentalie intr'alta parte.
Ceea ce era mai nostim, e ca dupa vre-o zece alke minute, Tassu care
ocupa tocmai al treillia fototu4 clleptarte de Vargolici, Mcea aceeasi mimics si
fugea si el, ceeace provoca rasul in (Juni/nee), iar Vargo lid se multuMea sa:
ne zica :
Sunteti niste caraglrbosi b 6),
Iata dams ca Vargolici ese run pudic dar nu un timid, §i ras--
pundea prompt. Gluma lui Panu, Lambrior §i Tassu, cei trei ro-
man poate fi apreciata ca cieplasata data nu tinem seams Ca ea
se petr'ecea in vesela societate, §i care .asemenea ghiclu§ii corespun-
deau acelei atmosfere.

Ca inspector general al invatamantului secundar, Vargolici a

Post foarte sever. Sever dar drept §i obiectiv, ca um magistrat.
Pentru severitatea sa absoluta §i unai ales pentru fapttil ca, el
_a incondeiat pe aceia dintre profesori cari exercitau §i o aka profe-
siune ca avocatura de pitda. Al. Vlahufa l'a executae in revista
Viata- (1893) iar spiritualul doctor A. Llreche-lodoform ironi-
zand un raport a1 sau, ra trimis la cos ca acest calainbur :
Acest raport ii var... gol... ici !
Fire§te, fiind o figura deosebita a Junimii'l el apare §i Iii
revista Muza dela Borta Rece" indreptata impotriva cen'aclului dela
Iasi. Autorul revistei, M. Zainfiresca, ii spume Varcolaci prezen-
_tanelu-1 in cateva scene-:
Varcolaci
Protestez ai cer cuVantul, sa constat cA eu nu fac
Versuri proaste, nesarate, ce la nimene nu plat.
De slava si nadejde, osardie ai strund
Peri-vor ca naluca de-a vremilor furtuna,
Si schen& mete in limba slavoneasca
Se vor uita' cu totul in tare romfmeascd.
Lipsite- de orrice spirit §i lironie, aceste rime recunosc in poanta
for esenciala, eruditlia §i cultura lui Stefan Vargoliti, junimist pans
la moarte, §i unul dintre ,discipolii lui Maiorescu care a educat
cateva generatii in §colile §i u,niversitatea din Iasi.

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA STEFAN VARGOLICI

1) ,Gh. Panu 1n (Amintiti dela Junimea».

2) Vezi capitolul «Maiorescu ai viata intelectuala a poporului Roman» din
prezenta lucrare pag. 33 ,Si urm.
3) Gh. Pant:, Vol. I, op. cit.
4) In vol. I «Stuclid si Doc. LiteraDe3. de I. E. Toroutiu. Propunerea lui
St. VargolicW ca vre-un lbogatas) sa asigure o pensiune lui Eminescu, indrep-
tateste oarecum acreditarea ca junimistii cu avere s'au desinteresat de boala
si de Isaracia-docie2# a poetulud.
5) Idem, acelas prim vellum.
6) Gh. Panu, «Amintiri dela Junameas. vol. II.

www.dacoromanica.ro
 I. M. MELIK
«Nascut in Bucuresti In 15 August
1840. In Jummea dela 1865. Odinioara
junimist infacat dar totdeauna tacut. A
scris multe carti, dar nimic in eConvor-
bit*. La inceput foarte intreprinzator in
idei, cad propunea serios ca junimea sa
is in intrepindere exploatarea unei mine
de sare. Insa propunerea respins. A
fost intaiul administrator al tipografiei
junimii, dar pe scurta vreme. Apoi mul,ti
ani a fost casierul gunimii is Aniversari.
In vremea faimosului proces al lui Maio-
rescu se pasionase atata, luck a provo-
cat in duel pe raposatul Cocuta Casimir,
prezidentul Curti fiindca nu vrea sa-1
lase $a" intre in Curte, procesul fund de-
clarat secret. Se zice ca ar fi vorbit 23
cuvinte dela inceputul junimii pana la
1880, dar multi contests aceasta cifra,
gasind-o exagerata. Mort in 20 Ianua-
rie 1889».
I. N. (<Dictionaru! Junimii>).

aptul ca I. M. Melik este inregistrat cu atatea caracterizki

in acest dictionar, si faptul ca el s'a bucurat si de cat,va porecle
deli n'a fost deck un simplu membru ramas pang la moarte
junimist arata ca el a fost privit in societate cu o deosebita
consideratiune fund stimat de toti profesorii junimisti in frunte cu
Maiocescu.
A fost poreclit Mirmilic" si prin derivate Irmilic Aceasta
din urma porecla ca o aluzie la avaritia sa si la numele vechei noa-
stre monede metalice: irmilicul. Ii s'a mai spus si Mindrigiu" aluzie
clumeata la origina sa, mai tots mindrigii ie§eni de pe vremuri fund
armeni.

www.dacoromanica.ro
314 FIGURI DIN (JUNIMEA)

Alaturea de N. Culianu si A. Naum el a format trinitatea

pudica in sanul socieCatii, cu singura deosebire ca era molt mai
tacut si mai sobru. Ii repugnant ghtmele... corosive dar, deli mate-
inatician si geometru, se intetresa de bunul mers al societatii si ayes
o deosebita dragoste pentru fiarraeaul istoesinilor gi glumelor lui
Crean g a.
La sedintele Junimii", print atitudinea sa impasibila, bal,:nsa
intre grupa celor cari nu intelegeau nimic" si intre grupa compact&
a .,Caracudei".
Era imun oricarar inspicatil poetice si speculatiuni filosofice
i uneori, plictisit din aceasta cauza, se enerva in tacere si isi smul-
-gea firele din mustata-i groasa cat vrabia.
Jacob Negruzzi facand o ancheta discreta a constatat ca din -
ire vechii membri ai cenaclului, numai Melik, Clulianu §i Tassu n'au
scris nisi un vers. Ceea -ce Malik a tdnut sa clezminta si sa faces
clovada Ca poate versifica. Intiadev,ar dupes insistentele lui I. Ne-
,gruzzi ca fiecare membru sa scrie ,ceva pentru Albumul" junimist
lamas postum, Melik s'a grabit sa semneze urmatoa.rea versificatiet
SA' scrla ?
Ce ?
Nimic I
Melik I

Astfel ea el s'a afirmat nu numai ca un poet spontan, dar si

ca un om de duh 1).

Prof esor intemeitor si director al faimosului Institut Acade-

inic" din Iasi 2) se afla in permanents la scoala, caci deli locuia in
alts parte venea cu noaptea 'n cap la institut pentru a supraveghea
buna oranduiala in scoala, orele de recreatie, repetitorul, masa, etc.
Avea oroare de socialism si de tineril can frecventau Casa
din saracie" a lui Ion Nadejde, mai ales decand cu revolutia si
,greva scolara a elevilor din Institut" ipusa la cake de elevii Const.
.Mille §i V. G. Morjun impotriva lui M. Eminescu profesor de limba
ermana 3).
*
Pentru pudicitatea sa, Gh. Panu it califica fats mare', iar A.
D. Xeniopol, fast elev si in urma profesor al Institutului Academic"
-wcnbind de Malik. arata ca era un om de o desavarsita si drama-

www.dacoromanica.ro
 I. M. MELIX 315

luita exactitate, care nu invoia profesorilor nici cea mai mica intar-
ziere la cursuri, fara a o note reducand leafa in pnoportie cu orele
gi chiar cu minutele hpsite. La junimea" it radea spunandu-i ca
era Me lik Fanindrigiul (era de origins armean)' care coase la
absente" s).
N'a activat in politica si de aceia cand junimismul politic era
in apogeu n'a putut fl decat inspector scolar, iar cartile sale de spe-
cialitate au putut fi introduse cu mare greu in *coll.
Interesant ca junimea" deisi societate eminenta literary
l'a insarcinat pe Melik cu o lucrare de aritmetica" pentru gim-
naziul inferior rand la Februarie 1866"5), ceea-ce arata ca dela
primele inceputuri aceasta societate a acordat o deosebita atenciune
invacamantului 91 hpsei de bune carti didactice.
Matematician erudit, Melik a publicat: Elemente de geo-
metrie", Elemente de atritmetica", Equeoul grafometru" si Curs
practic de geoanetrie" fund moil dintre profesorii de mare autoritate
ai Universitkii din Iasi.
A fost la inceput adminitratorul tipografiei Junimiste" si al
Convorbirilor Literare" in care n'a publicat /11131iC, bucurandu-se de
stima tuturor membrilor societatii, sip fund in stranse raporturi de
amicitie cu clasicul gi academicul Anton Naum, care indurerat de
pierderea sa ii scrie lui Iacob Negruzzi, la 16 Februarie 1889 :
<Am pierdut pe bietul Melik in gapte rile din bun sarratos ce era. Mi-a
Thisat un gol in inima ca'ci erarn foarto stains cu el. A lasat patru copii gi este
in casa ceie, un doliu neslargit. Doamna Meldk m'a rugat sa to intreb data
Ministrul a aprobat cartile lui Melik. Te rog raspunde-mi. Ea spereazil mutt
in amicitia prietenilor bilrbatutui sato>.

Se vede si de aici, din scrisoarea poetului A. Naum, rolul

preponderent pe care-I avea Me lik in vechea garda junimista gi
autoritatea morals de care se buoura pentru insnsirile sale alese de
eminent profesor.

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA I. M. MELIK

1) Vezi convorbirea dintre mine si C. Meissner apAruta in volumul melt.

-tCarnaval Literram
2) Vezi ilustratfa respectivA din volumul ,de fatA pag.
3) Vezi C. Milk: eDinu IVIillian> roman autobiografic,
4) A. D. Xenopol in aIstoria ideilor meie . tipArita in vol. IV eStudii si
Documente Literate) de I. E. Torou)int.
5) Vezi registrul proceselor verbale ale qunimlb> redactate de A. D.
Xenopol si publicate In vol. IV a lui. I. E. Torou0o, opt. cit.
6) Vezi vol. Ili, I. E. Toroutia, opt. cit.

www.dacoromanica.ro
 C. DIMITRESCU-IASI
':If::iYl:::.:i:.':i4 -'u1 y iGL "u.: -4.'J .w r YJti::L::::::_ ::..

C. PIMITRESCU-IASI

www.dacoromanica.ro
 C. DIMITRESCLI-IASI

Din initiativa unui comitet de profesori in frunte cu d. C. R.

Motru s'a tiparit un volum omagial inchinat vietii si operei lui C.
Dimitrescu-laqi, fostul profesor universitar din Iasi si Bucuresti,
pi fost pretios colaborator al lui Spiru C. Haret la marea reformA
a invatamanttilui.
Intr\un 'articol pe care seminatarul acestor randuri 1-a publi-
cat in Adevarur s'a aratat rolul covarsitor pe care 1-a avut C.
Dimitrescu-laqi in epoca sa de glorie cand era apreciat ca un
filosof de talia lui Maiorescu. Asa it lapreciaza si d. profesor I.
Petrovioi in ralmintiri Universitare in care it compara cu Ma-
iorescu si tot astfel it valorifica si Jacob Negruzzi in Dictiona-
rul Junimii" vorbind de succesele marl ale prelegerilor" sale, pe
cand apartinea centaclului junimist.
D. C. IVIleissner pastreaza multe gi interesante amintiri de pe
urma amicitiei sale cu acest erudit uitat, care a fost un artist si un
bohem, un causeur delicios, a calla societate o cauta cu predilec,fie
pi cu mare preferinta pans pi neintrecutul causeur Caragiale.
C. Dimitrescu-lag a staipanit intr'o vreme spiritul culturii
romane. In deosebi in lumea universitara. De aceea deli liberal in
politica, era apreciat pi admirat in tabara adversa, in Junimea",
atat la Iasi, cat si la Eucuresti.
Pentru a documenta aceasta afirmatiune vom aduce un fapt:
caracteristic, uitat de raulta vreme, dar astazi, cand carturari auto-
rizati ii evoca memoria, in plina actualitate :
In anul 1894, Alex. Vlahuta si Doctorul A. Ureche, direc-
torii revistei saiptAmanale Viata" au organizat un concurs lite-
ran" in virtutea caruia unma sa fie angajat um redactor.
S'au prezentat in total 23 de concurenti, iar rezultatul con-
cursului a inceput sa apara dela No. 13 al Viefir (20 Februa-
rie 1894).

www.dacoromanica.ro
320 FIGUR' DIN 4:JUNIMEAI

Intre concuienti au fost: poetul r. Paun-Pincio, ,tefan Scurtu,

Grigri, Ion Gorun s. a.
A fost proclamat reu§it Ion Gorun (Al. Hodo§) care a §I
ramas colaiborator statornic al Vietii".
Concursul consta intro poezie, o cronica literara, o schita
sau nuveleta, §i intr'un portret literar al unei figuri contimporane
din cultura romaneasca.
Poetul Pincio a schicat portretele lui 0. Carp si Gheorghe
din Moldova, iar Grigri, pseudoniul lui Grigone Tau§an (Petronius).
a facut urmatorul portret lui C. Dimitrescu-lasi.
De vre-o 40 ani, inf atisare maiestuoasg, capul foarte des-
voltat, din prima vedere 4i sugera ideia ca e cineva.
Om de cultura superioara, are multe cunostinte bine ordo-
nate si solid stabillite ; tine prelegerile sale la Universitatea din
Bucuresti, in fata anti public numeros.
Unul din cei mai eloquenti oameni, poate, at timpului, fra-
zele sale sunt de o oorectitudine si o frumusete rara, deli vorbegte
repede. Cati n'ar vrea sä scrie pe indelete tot asa de frumos cum
vorbegte curent Dimitrescu. De multe on ramai inmarmurit cie to-
rentul acesta de frazetalese, de cuvinte potrivite elegante, toate
exprimari de ganduri adanci. Atunci cared o emotie i1 stapane.ste,
insuflategte cuvantarea sa asa de mutt, ca devine o melodie poor
tics, to transports in lumea frumosului. In el sunt unite subtilitatea
omului de stiinta cu sensibilitatea de artist.
Cam neglijent in micile lui afaceri, elegant si in vorba si in
gestUri, ii place viata luxoasa.
Caracteristice : poarta vegnic o batista colorata, care in tun-
pul cat vorbegte, n'o ascunde in buzunare ; nu e deloc spiritist si
oricand i se prezinta ocazia face glume glume de om superior
intelectual la adresa lui".
Este singuna silueta ce s'a scris despre acest intelectual bo-
hem, filosof §i rector literatura noastra necunoscand Inca la acea
epoca portretul literar, ci numai silueta", asa precum a suqinut-o
§i Vlahuta in Albumul" sau din Viata".
Gluma." aceasta a lui Coco Dumitrescu" cum ii spuneau in-
timii, era un deliciu §i pentru Caragiale unul dintre intimii sai prie-
teni si aceasta gluma" a cunoscut-o §i prea severul D. A. Sturdza,
pe care doara Spiru Haret 1-a putut convinge despre superioritatea
filosofului evocat acum.

www.dacoromanica.ro
 C. DIPETRESCU-IASI 321

Cei cari 1-au cinstit prin volumul omagial, au cinstit insa§i

cultura romaneasca §I in aceasta privinta aportul §i pasiunea con-
fratelui nostru td. Gr. Tauqan-Petronius este demna de admiratiune.
C. Dimitrescu-Ia§i a lacut §i el parte din cenaclul Junime,
in al ca.'rui Dictionar secretarml perpetuu 1-a inregistrat astfel:
(Dimitrie Constantin, nascut in Iasi 25 Februarie 1849. In
Junimea" dela 1878. A facut prelegeri populare laudate, dar n'a
scris nimic pans acum, cu toate indemnurile redactorului. Mort
in Aprilie 1923 la Severin».
In ramura filosofiei romane§ti pana la acea epoca Ma-
iorescu §i C. Dimitrescu-Ia§i s'au bucurat de aceia§i inalta reputatie
§i straluceau tamaridoi in aceia§ aureola ca tin vultur cu doua ca-
pete, ca mama a sectiunei fklosofice" in templul culturei noastre,
a§a cum ii califica d. profesor I. Petrovici in ale domniei sale A-
mintiri dar care totu§i face un fundamental distinguo
intre ei.
Daca in realitate, ca om de §tiinta, nu-1 ,deosebita prea molt
eruditia sa, C. Dimitrescu-Ia§i contrasta cu marele Pontif al Ju-
nimei" §i al criticei literare, prin, simplicitatea §i sociabilitatea sa,
prin spontaneitatea spiritului sau comunicativ §i antrenant, prin
temperamental sau de autentic bohem, prin nationalismul §i demo-
cratismul sau, prin toata originalitatea §i comportarea firei sale,
neavand ce-i dxeptul nimic din olimpica §i aristocratica fiinta a
lui, Maiorescu.
Ca profesor era cu mult mai putin ceremonial, meditativ §i
sobru decat Maiorescu, neavand nici eleganta, nici prestanta, nici
nobleta Si nici punctualitatea la catedra a acestuia tocmai din
cauza temperamentului sau de bohem §i artist. Si oricat 1-ar dis-
tanta discipolii 9i adtmiratorii lui Maiorescu de acesta, C. Dimi-
trescu-Ia§i ramane ceeace a fost in viata §i la catedra : tin savalt.
C. Dimitrescu-Ia§i, caruia in intimitate ii se spunea COCO,
dupa ce §i-a terminat studiile in tiara a plecat in Germania,
unde §i-a luat ,doctoratul in filozofie, tiparind la Lipsca (1877)
o teza in limba germana in care a tratat despre Den Schoenheits-
begriff (Conceptia frumosului"). Si spre deosebire de Maiorescu,
de§i a studiat in Germania cu profesorii de filozofie Ziller §i La-
zarus,, continuatorii lui Herbart, el n'a _Camas numai in atmosfera
filozofiei germane, adica un herbartian ci a primit apoi influenta
filozofiei franceze §i in special a doctrinelor lui Taine §i Gustave
21

www.dacoromanica.ro
322 PIGURI DIN 4JUNIIITAD

Le Bon. A avut totusi o conceptie proprie, originals, o doctrina a

sa care ne indreptateste a-1 aseza in fruntea cugetatorilor nostri,
alaturea de Conta, ca un pozitivist. El n'a fost dare un simplu pro-
fesor nwmai cu o materie didactics bine acumulata ci un um de
stiinta, un savant care a dat conceptiei gale filozofice o valoare
doctrina sa fiind energetismul sau monismul energetic.
C. Dimitrescu-Iasi a lasat in urma lucrari de mare valoare.
Intre altele amintim cele Dots& morale" studiu care a produs tin
deosebit interes stiintific in cerourile specialistilor, Apoi : Nevoia
de ideal", Spiritwl democratic in literature, arta si stfinta" pre-
cum si valoroase studii pedagogice ca Educatia in familie", Tactul
pedagogic" si alte diferite studii si cercetari filosofice si pedagogice
publicate in Revista pedagogice" pe care a condus-o timp de
aproape opt ani (1891-1a08) si In Revista de pedagogie si fi-
losofie".
Deasemenca au camas cateva lucrari postume si anuane ca-
teva schite despre Istoria filosofiei", Psihologie', Morale, si
o schka despre Sociologic'.
and a implinit treizeci de ani de 'profesorat universitar a
fost sarbatorit de co}legii si admiratorii care i-au inchitnat un voIum
omagial. ( 1908 ) .
C. Dimitrescu-Iasi a functionat la catedra sa pana la 1920.
cand in varsta de 70 ani s'a retras la pensie.

Fiind liberal, el a fost colaboratorul lui Sp. C. Haret la ma-

rea reforms a invatamantului. Raportul sau asupra proectului de
lege a invatamantului prezentat Adunarei Deputatilor in seziunea
din 1897-98 poate fi si astazi considerat ca o mare opera tech-
nical in materie didactical: tot astfel si discursul sau pe care 1.a
rostit in Camera in zilele de 6 si 7 Februarie 1898 la discutiunea
asupra marei reforme a lui Haret, precum si Raportul pentru res-
tabilirea legilor invatamantului" pe care l'a prezentat in Camera,
in Iunie 1901, si publicat apoi in volumul omagial ce i-a fost in-
thinat.
Domnul profesor I. Petrovici, care i-a fost elev, in compara-
tia ce o face intre el si Maiorescu, it considers ca profesor mult
mai redus decal Maiorescu Idar domnia-sa nu inzista prea .nult
asupra creatiunilor sale filozofice, si a principiilor sale proprii care
i-au stabilit valoarea stiintifica. De altfel d. Petrovici l'a avut pro-

www.dacoromanica.ro
 C. DIMITRESCU -IASI 323

feSor cam pe la sfarsitul carierei, asa Meat nu ha putut aprecia

pe Cand era in apogeul profesoratului.
Ca reminiscenta anecdotica, in ce priveste pe Maiorescu --
care intotdeauna plans deasupra tuturor profesorilor de aceiasi
materie este de retinut scrisoarea lui Maiorescu datata la 31
Maiu 1898 si adresata lui Anghel Demetrescu (dupa cum releva
scriitorul Radu D. Rosetti) scrisoare care incepe astfel :
Iubite domnule Anghel Demetrescu, (si pun acel Anghel pa-
zitor inaintea d-tale ca sa-1 pazeasca de confundarea cu prea um-
flatul Coco si cu prea golul Marin)",
Prea umflatul Coco" nu-i altul decat saviantul profesor uni-
versitar Coco Demetrescu-Iasi, Mr celalt, Mann Demetrescu. Des-
pre cel dintal nisi inteun caz nu se poate vorbi asa chiar and
vorbeste Maiorescu !
Dar in .aceiasi scrisoare mai gasim alte aprecieri cari nu suet
demne de un Maiorescu.
Asa de pilda savantul istoric A. D. Xenopol este calificat
Jinconstientul poligraf" Mr fostul prim-ministru D. A. Sturdza,
orb-pasionattO Sturdza".

Si fiindca am atins o reminiscenta anecdotica vom refine ilte

dou'a, destul de caracteristice.
Inainte de toate o precizare asupra temperamentului de bohem
nocturn al lui C. Demetrescu-Iasi :
, In amintirile sale despre personalitatile culturale cu care a vent
mai des in contact, in timpul cand, sub mimisteritatul lui Haret, era
singurul inspector general al invatamantului .din vechiul Regat, d.
C. Meissner, care a cunoscut in intimitate pe filozoful pe care-1
evocam, precizeaza acest adevar.
Coco Dimitrescu nu era subjugat de patina alcoolului cum
credeau cei mai multi. Causeur delicios, agrea palavrele de tot
felul gi de aceia isi petrecea noptile in discutii prin diferite localuri,
ducandu-se acas'a in zori si dormind apoi pana dup5 pram"..
Aceasta credinta o avea gi seful politic al lui C. Dimitrescu-
Iasi, D. A. Sturdza.
Din aceasfa cauza a avut loc o scena spirituals intre D. A.
Sturdza si C. Dimitrescu-Iasi.
Intr'un rand, avand a-1 face o comuniciare sau o rugaminte,
Coco Dimitrescu fiind in Camera, se ladresa" lui Cc. Mitick atunci

www.dacoromanica.ro
324 FIGURI DIN 1JUNIMEA>>

prim-ministru, rugandu-1 sa-i acorde o audienta. Pentru a-1 ironiza,

Cc. Mitita ii raspunse :
Vino maine la mine lacasa, la ora 7 dimineata", crezand
ca aceasta ora matinala ar fi o mare piedica pentru nocturnul bohem
si filozof de a se prezinta punctual.
A doua zi, dimineatia, cu cateva minute inainte de ora fixata,
Coco Dimitrescu se afIla in biroul primului-ministru. Cand l'a va-
zut, Cc. Mitita a facut ochii maxi, si uimit l'a intrebat :
Cum ? TeAai putut scula asa dimineata ? !"
Nu, domnule prim-ministru, nu m'am sculat, fiindca nici
nu m'am culcat... in asteptarea acestei audiente !" a raspuns destul
de ironic filozoful deputat.
Despre marele sau succes pe care C. Dimitrescu-Iasi l'a ob-
tinut in Camera Deputatilor ca raportor al reformei lui Haret, o
alts anecdota povestita de d. C. Meissner :
Marele ministru al scoalelor, Haret, Linea sa treaca cat rnai
repede reforma scolara la care lucrase atata vreme, deaceia el a
silit mereu pe raportorul legii sa-si termine cat mi repede raportul.
C. Dumitrescu-Iasi a lucrat cateva zile si cateva nopti neintrerupte
si a incheiat raportul apreciat de toata lumea ca o opera de mare
valoare. Cand l'a depus in Camera a fost ovationat, imbrati.sat §i
felicitat atat de ministrii cat si de intreaga Adunare.
Ce se intampla insa ?
A doua zi seful stenografilor dela Camera, Frunzescu, tinu sa
faca o farsa unui profesor din Bucuresti, un om de o vasta culture,
pe care intalnindu-1 la Colaro" i-a spus :
Ai auzit de dezastrul dela Camera ? Coco Dimitrescu
s'a facut de ras cu raportul sau si a produs o adevarata ilaritate" 1
Fara a cerceta prea mult veracitatea acestei inventiuni, pro-
fesorul care era un bun prieten al raportorului, s'a dus aoasa la
Coco Dimitrescu ca sa-I... consoleze.
Intamplarea aceasta cunoscuta in cercurile parlamentare si
profesionale a circulat multa vreme, dand loc la tot soiul de comen-
tarii hazlii.

Profesorul universitar Dr. N. Leon, care a fost elevul lui

C. Dimitrescu -Iasi, la liceul Institutul Academic" in Amintirile"
sale, sub un capitol intitulat evocarea unui fermeditor" it carac-
terizeaza in aceste randuri :

www.dacoromanica.ro
 C. DIMITRESCU-IASI 325

Dimitrescu-Iasi era ceeace Francezii nwnesc un charmeur ;

avea idarul .conversatiunii datorit spiritului de generalizare, impro-
viza idei uneori originate, alte on paradoxale si vorbia mereu pentru
placerea de a se ,auzi vorbind ".
In jurul lui C. Dimitrescu-Iasi s'a format un grup de carturari
si boemi cari-1 anturau tocmai spre a-i savura aceste frumoase im-
provizatiuni, si ideile sale filosofice in verbul sau distinct : grupul
11 formau I. Bogdan, D. Onciul, Gr. Antipa, Aurel Popovici, M.

Vladescu, C. Alifnaniqteanu, Dr. N. Leon, I. L. Caragiale, Emil

Frunzescu, C. Meissner, I. Bacalbasa, §. a.
In timpul cand C. Dissescu, ministru de Instructie, a adus in
Parlament proectul de lege pentru reorganizarea irwatImantului
superior proect redactat de Al. A. &VA:tau care si fusese de.
semnat raportor C. Dimitrescu -Iasi care functiona atunci ca rector
al Universitatii din Bucuresti in acord cu senatul universitar, a in-
chis cursurile universitatii considerand ofensele grave ce se aduc
tuturoti profesorilor universitari prin raportul .d.lui Badarau" cum
scrie instiintarea sa din 17 Februarie 1907.
Proectul a fost retras, fiindca toti universitarii, fara deose-
hire de culoare poaitica, au sustinut punctul de vedere al lui C. Di-
mitrescu-laqi care a fost un adevarat technician in materie de in-
vatamant.
a
Filosoful C. Radulescu-Motru, care a avut profesori atat pe
Titu Maiorescu cat si pe C. Dimitresou-laqi ii apreciaza astfel in
Amintiri din vremea studiilor" :
C. Dimitrescu-Iasi. profesorul de filosofie veche si moderns,
mergea ceva mai departe ca Tocilescu. El avea ambitia nu nurmai sa
mijloceasca, dar sa si complecteze stiinta apuseana. A creat un
curs de sociologie la Bucuresti cand un asemenea curs nu se ga-sia
Inca la Paris. A organizat si seminarul de pedagogie dupa o stiinta
noua.
Totusi Dimitrescu-Iasi n'a egalat in stralucire pe Titu Maio-
rescu, idesi atitudinea acestuia a fost cu mult mai modesta. Tiiu
Maiorescu n'a ambitionat sa deschida orizonturi not filosofiei, cum
a ambitionat intro oarecare masura Dimitrescu-Iaqi. Titu Maio-
resou stapanea auditorul, Dimitrescu-Iasi it captiva numai. Maio-
rescu era magistrul inascu care transforma pe acel care it apropia,
Dimitrescu-laqi era un fermecator partener de discutie".
(Revista Fundatiilor Regale Februarie 1934).

www.dacoromanica.ro
 N. CULIANU
, r?

N. CULIANU

www.dacoromanica.ro
 N. CULIANU

Nascut, la 8 August 1832. In Junimea dela

1864. Tace mult, nu scrid nimic. E totdeauna vesel
si e In genere foarte tolerant. Cuvintele cele mai
aspre ce le-a pronuntat vreodata si cu care isi ex-
prima indignarea sunt: .tacestea's prostib, incet si
cu blandete rostite. Chiar cand e vorba de a cali-
fica un omor, o talharie, etc., Culianu zice incet :
a fost o prostie".
Pe de o parte din aceasta cauza pe de alta
din cauza aerului sau venerabil, el a fost poreclit :
Papa", dupa unii Inca din vremea cand era stu-
dent, dupa altii, dupa inventia lui Vargolici. Unii
sustin ca vorbele de indignare : acestea's prostii",
au fost pronuntate de Culianu nurnai de doua on :
1) cand a fost, arestat de Grigorita Sturdza, sub cu-
vant ca comploteaza ca sa ucida jidani ; 2) cand
guvernul ros dadu in judecata criminals pe Eminescu,
Bodnaresciz si alti amici sub acuzarea nascocita de
raposatul Petrino, ca au furat carti 4i manuscripte din
biblioteca Universitatii. Mort 28 Noembrie 1915".
I. N. (Dictionarul yunimin.

Mai intai tine este Papa Culianu ?

A fost profesor de geodesie si astronomie la Universitatea
din Iasi si foarte multa vreine rectorul ei. A fost al 6-lea membru
intemeietor al societapii Junimea", la care a aderat dela primele
inceputuri, in anul 1864, °data cu poetul N. Nicoleanu, cu juristul
N. Mandrea cu N. Scheletti §i cu Gh. Racovitza.
De unde se vede ca din anii cei mai tineri i s'a spus lui
Neculai Culianu Papa", pentru bunatatea, blandetea si senina-
tatea sa, pentru delicateta, sociabilitatea si democratismul cu care
se comporta in viaca.
A lost cea mai patriarhala figura a Iasului cultural.

www.dacoromanica.ro
330 FIGURI DIN CJUNIMEA)

Neculai Culianu a fost singurul dintre vechii \junimi§ti de-

rasa, caruia nimeni nu a cutezat sa-i agate vreo porecla, nici
chiar specialistul iscoditor de porecle Vasile Pogor. atat era de
stimat §i de iubit in toata societatea :de elite a Ia§ului : Papa Cu-
lianu" ii spunea toata lumea, cu adanc respect pentru mares sa
autoritatea morals §i pentru modul cum i§i indeplinea misiunea
de educator al tinerimii universitare. A fost inteadevar profesor
intre profesori.
Om de §tiintA, de §tiinta rigida Papa Culianu" a iubit
§i pretuit literatura §i a inobilat societatea Junimii" prin prezenta_
qi autoritatea sa. Exprima rar vre-o parere critics, obiectiva, dar
cand se pronunta, costa mult.
De aceea Creanga care intotdeauna era stapanit de ti-
miditate, "cand avea sa Intretie Junimea" cu lectura scrierilor sale
inedite se ducea mai intai de le citea lui Papa Culianu", spre a
obtine binecuvantarea lui.
Evocand numele lui Papa Culianu" caruia devil ve-
chiului Institut Academic" ii ziceau Mo§ Cider foarte multi
dintre aceia care I -au avut profesor, ld acest institut sau in Uni-
versitate, vor tresari desigur de plAcere in amintirea acestei feu-
moase figuri cultingle.
Documentul pe care-1 incadram in notele de fats, ilustreazA
aceste caracterizAri.

Titu Maiorescu avea o ideosebita, o exceptionala conside-

ratiune pentru Neculai Ci4lianu, caruia §i el ii spunea Papa".
Criticul Junimii" se §tie, n'a fost propriu zis un oan politic
in sensul ce se atribue ioamenilor cari se ocupA de treburile pu-
blice. In politica el recuno§tea superioritatea lui P. P. Carp pe
care-1 asculta ca §ef, §eful junimismului politic, §i cerea prietenilor-
§i partizanilor sa urmeze directiva politica a lui Carp. Dace in
ce Iprive§te 'Iterating nu se poste spune CA Junimea- a fost o
societate de admiratie mutuala (dovada discutiunile contradictorii
ce au urmat in aceasta grupare) in politica aceasta admiratiune,
acest devotament, a atins fanatismul.
Papa 'Culianu" a facut politica fare voia lui, din devota-
ment fata de cercul junimist. S'a ales reprezentant al Ia§ului in
parlamentull tarii, impotriva vointei lui. El n'a militat, n'a avut o
actiune politics, ,dar a fost §i a ramas unul din frunta§ii de elia

www.dacoromanica.ro
 N. CULIANU 33I

ai cenaclului junimist. A participat doara public la manifestatiunik-

nationale pentru infaptuirea Unirii de la 1859, luptand impotriva
fractionistaor si jucand hors unirii" in fata caselor lui Petrea
Baca lu (astazi Piata Unirii), dupa cum a participat la toate mee-
tingurile organizate pe vremuri impotriva iridentei maghiare si a
asupririi romanilor din Transilvania.
Inteun rand, refuzand a-si mai pune candidatura la alege-
rea senatoriala a Universitatii din Iasi, Neculai Culianu a fost
silit sa renunte la aceasta hotarire. Sitit de Maiorescu care
linea cu orice pret ca Universitatea iesana sa fie reprezentata in
parlament ide o figura de autoritatea lui Papa Culianu". De aceea
criticul Junimii" s'a grabit sa-1 converteasca pe patriarhul pro-
fesor dela Iasi trimitandu-i urmatoarea scrisoare pe care o repro -
ducem in intregimel) :

Bucuresti, 29 Sept. .1889

Iubite Culiene,

Af lu ca fla apropiata alegere tu nu vreai sa-ti pui din nou

candidatura, ci renunti in favoarea d-rului Ciurea.
Eu te rog §i te invit in numele tuturor junimistilor" de aid
sa-ti pui tu cu toata statuinta candidatura ta.
Aici nu incape delicateta fats de cumnatul tau sail alte
leasemenea, ci disciplines. Prin urmare, supune-te si spune cumna-
tului tau necesitatea ce-ti este impusa.
Doctorul Ciurea este om cumsecade §i din parte-mi n'am ni-
mic de zis in contra lui. Dar nici el nu se va rnira sa afte ca prin
vechile relatii intamplatoare'ale mai multora din not cu tine, tu sa
fii mai unoscut intregului nostru cerc, §i cine te cunoaste te si
iubeste si sine anume la tine si nu vrea sa te deal pe altul. Asa
esti tu facut, Papa Culianu, ca inspiri incredere oamenilor
atragi toate simpatiile.
Prin urmare Porunca r
Ascult".
Al tau vechi prieten.

T. MAIORESCU

www.dacoromanica.ro
332 FIGURI DIN 4KJUNIMEA)

a0 o. c , A' 7.: 14" ,, //

c , c._ . , cA ,-), i
";./ ei.
A ,,
....r- i
3 11--,,-4t a----41 r... 6 .....-.
I, i., .......-r

far
6, p a 4 -/-
4.....-4 ----...

Vr
o
/
Ln C
t ...

Ct--.1e
%

Xt "Lc ' ,4

/ ill 0 c.43 re-I,

7
fTh f
c..44, 0,

r-7 ir `' e
11 4. 04
)tGL
6- c- V. iv,.

'Kr L-A, re ec7 F 4) - too itr, pf

P. S. Situatia politica a grupului nostru e din zi ce merge-

mai buns. Nu stiu ce bine ne-am putut face noi insine cat am stat
la guvern. Dar $iu ca mare bine ne-au facut Catargiu-Vernescu de-
cateva luni incoace. Ce e drept, si lui I. Bratianu. Alternativa este
dar pusa : ce e mai bine, noi sau colectivistii? cred ca pentru
mai multi oameni cu rminte, cumpana se pleaca inspre noi.
De altminteri, piece -se uncle va voi, noi sa ne facem datoria
sa ti-o faci si tu.

In ce priveste post-scriptum-ul din scrisoarea lui Maiorescu,

iata explicatiunea necesara :

www.dacoromanica.ro
 N. CULIANU 333

Situatia politica' de atuncea se prezenta astfel dupa retragerea

lui Ion Bratianu care Ysi incheiase guvernarea de 12 ani, la 1888 :
Noul guvern format sub presedintia lui Theodor Rosetti, din
care faceau parte si junimistii P. P. Carp §i T. Maiorescu, n'a
durat decat vreo cinci luni, dupa care a venit un guvern prezidat
de Lascar Catargi §i Gh. Vernescu, acesta din urma la finante,
fara nici un junimist din vechea garcia dela Iasi. Guvernul lui Las-
car Catargiu era foarte slab asa ca implicit servea cauza si politica
junimista precum §i guvernarea indelungata a lui Ion Bratianu.
Maiorescu vedea in aceasta slabs guvernare un succes pentru
trecutul si viitorul politicei junimiste si in acest sens el face aluzie
si explicatia necesara in scrisoarea de mai sus adresata lui N.
Culianu.
Intr'adevar, n'a trecut multa vreme si Guvernul lui Lascar Ca-
tagiu se retrage in acelas an, dand loc in Noembrie 1889, unui mi-
nister concentrat" prezidat de generalul G. Manu cu Teodor Ro-
setti, singurul junimist, la justitie si interimar la culte.
Este de lamintit aici ca junimi.stii au combatut pe fata ideea
darii in jud.ecata a guvernului lui Ion Bratianu.
De altfel prevederea lui Maiorescu ca cumpana se pleaca
in -spre nor, adica inspre politica junimista, s'a adeverit ca ju-
nimismul politic a mers intr'adevar in crestere, realizand fuziunea
conservator,junimisfa sub presedintia lui Lascar Catargi in anii
urmatori, cand junimismul politic a atins apogeul si a durat pans
la descorrptinerea partidului conservator.
N. Culianu care a Post tintuit de o boala cruda, un sir de
ani, a incetat din viata intro zi moinoasa §i pustie de Noembrie.
Nicu Gane, §i el la adanca batraneta, fiind bolnav, s'a ti-
dicat din pat spre a se duce la Mitropolie sa salute pentru cea din
urma oars pe colegul sau dela Junimea". Zadarnic familia insists
sa nu riste drumul pe o asa vreme. Fenomenalul poreclitor mol-
dovan argiimenta din adancul inimii :
Fie ce-o fi, la moartea lui Culianu trebue sa merg 2) !
Dovada de ce puternice legaturi sulletesti au existat intre
vechii junimisti in tot timpul vietei lor. Amintirile de ,alta data nil
s'au sters, intre ei dinpotriva...

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA N. CULIANU

1) Originalul scrisoarei se afla in posesiunea D-lui Anibal Ciurea din Iasi,

fiul doctorului Ciurea, fost membru al arJunimit) care e pomenit si in scrisoare.
2) Aceste cuvinte mi le-a spus si mie N. Gane, in ziva InmormAntarii
lui N. Culianu, in catedrala Mitropoliei din Iasi.

www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN MEISSNER

0624 ti:Pv.i
.17,44 e
I-L. 7eit.
We- lte W). fr
VIM)
0-411/11.'r4ti /1/114
3 vvvn44,4- tir/
2 (/ 1,0a
61,

www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN MEISSNER

Incarnatiunea perfectuhii junimist de rassa.

De aceia Jacob Negruzzi trecanduel in dictionarul sau, n'a
§tiut care anume din mnitele calitati suflete§ti si noblete de caracter
a lui Constantin Meissner sa retie, multumindu -se numai sa inre-
gistreze data intrarii sale in Junimea 27 Mai 1878, odata cu junimi§tii
Teodor Burada, loan iCaragiale, Gh. Scheletti *i. altii.
Pentru a intelege spiritul junimist in care si-a facut educatia,
reproducem urmatoarea scrdsoare pe care poetul si epigramistrul A.
C. Cuza i-a adresat-o la 27 Mai 1934, cand tasul cultural §i cu el
toata Cara, au sarbatorit la Universitatea Mihaileana cea de-a 80-a
anivervare a na§terii sale :

Scumpe amice Meissner 1),

Retina de imprejunar' i neprevazute, regret Ca nu voiu putea
lua parte la sarbatorirea to din Aula Universitatii. De departe, in
suflet, sunt alaturi de to;i acei can s'au intrunit pentru a to sarbatori,
pot zice, cu toata afectiunea prieteneasca.
Ca membri vechi" clan nici intr'un caz batrani" ai
scumpei noastre societati 4unimea" dela Iasi ; iti trimet, cu acest
prilej, salutul ei fratesc, in spiritul tuturor acelora, care azi nu mai
sunt. Cad stii, Ca din toti, in ramas astazi numai not doi...
Cu toata dragostea, urandu-ti Inca multi ani de viata spor-
nicI, raman al tau §i cu omagii respectuoase pentru Doamna Elena
Meissner.
A. C. CUZA.

Tot cu acest prilej pentru a invedera legatura lui C. Meiss-

ner cu Convorbirile Literare", directorul acestei reviste epocale,
Al. Tzigara Samurcaq i-a adresat urmatoarea felicitare omagiala :2)

www.dacoromanica.ro
338 FIGURI DIN CJUNIMEA,

In numele vechilor Convorbiri" pe cars le-ati onorat cu a dv.

colaborare §i a numero§ilor admiratori §i amici din junul revistei,
luand cu sufletul parte la festivitatea de azi, va urAin toate fericirile
pamantesti.
TZIGARA SAMURCA5.

Din multele convorbiri pe care le-am lavut cu Constantin

Meissner resin §i acest episod interesant :

Un conflict junimist 3)

Fiind directorul scolii normale Vasile Lupu" din Iasi care

functiona pe atuncea in curtea bisericei Trei-Eranhi vechea §coala
preparandiala care fusese condusa pe vremuri si de T. Maiorescu
d. C. Meissner s'a trezit intr'o buns zi cu prietenul sau profesord
universitar C. Dimitrescu-laqi, (care a fost rectorul §coalei nor-
male superioure" din Iasi, un soi de internat universitar) venit sa-1
roage ca sa-i puns la dispozitie, intr'o zi libera, cand nu se tine etas,
localul scoalei, in vederea unei consfatuiri electorale numai cu das-
calimea din Iasi : invatatori, institutors, profesori secundari si uni-
versitari, de toate categoriile si de toate culorile politice.
Ce se intamplase ?
C. Dimitrescu-Iasi, membru marcant al partidului liberal, can-
dida in alegeri pe lista acestui partid, avand contra-candidat pe
junimistul Leon Negruzzi, fostul primar al Iasilor si fratele lui Jacob
Negruzzi si care candida pe lista partidului conservator-junimist.
Avand a-pi expune programul sau in chestia reformei inva-
tamantului, prof. C. Dimitrescudasi s'a gandit ca cel mai potrivit
local pentru o atare consfatuire ar fi o scoala incapatoare si a
recurs la harm amicitie a prietenului sau, d. C. Meissner.
Considerand politica scolara mai presus de orice alts politica,
d. C. Meissner care la ineeput ezita n'a avut incotro si a
satisfacut rugamintea prietenului sau, adversarul sau... politic !
$i intrunirea s'a tinut. A fost o fadunane absolut profesorala §i
localul a fost neincapator ; pans si cancelaria directorului era tixita
de lame venita sa cunoasca proectele si reformele lui C. Dimitresou-
lai, ovationat de toata dascalimea" care pe atuncea cantarea greu
in arena civilizatelor lupte politice.

www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN MEISSNER 339

Vein insfarsit si ziva alegerii care se efectua in vechiul local

al Primahei, pe locul unde se afla astazi cladirea Teatrului National.
In ,preajma localului de vot, delegatii celor doi adversari, fa-
ceau cuvenita propaganda.
Iata ca sosestd si d. C. Meissner vent sa-i dea votul. Intam-
pinat de un profeson independent" adica neinregimentat in nici until
din cele doua partide istorice d..C. Meissner it intreaba, asa, intr'o
doara :
Ei, d-ta pe tine votezi ?
Sa vedem ? raspunse profesorul, Inca nehotarat.
Cred ca-1 vei vota pe C. Dimitrescu-laqi, ii accentua d.
Meissner, §tiind ca aceasta era dotinlia aproape unanima a profe-
sorilor, dupes intrunirea dela scoala normala dela Trei-Sfetite.

Intamplarea a facut ca cineva sa auda acest dialog si sa co-

munice lui Leon Negruzzi, adversarul in acea alegere a lui C. Dimi-
trescu-laqi, actul de... tradare al d-lui C. Meissner.
Candidatul junimist-conservator se plane indata lui Grigore
Buicliu marele jurist, fost presedintele Curtiii de Casatie, care pe
atuncea apartinea grupului junimist iesan si se bucura de o mare
autoritate, fiind ascultat orbeste de P. P. Carp §i chiar de M1310.-.
rescu.
Afectat de aceasta intamplare, Gr. Buicliu a comunicat-o la
timp pontifilor junimisti cari an ramas inconsolabili, en atat mai
molt cu cat nu Leon Negruzzi candidatul lor. ci savantul profesor
C. Dimitrescu-Iasi a fost ales cu majoritate de voturi.

A trecut o bucata de vreme si cele intamplate s'au uitat.

Iata insa ca intn'o zi, fiind ministrul Instructiei, T. Maiorescu
soseste la Iasi si descinde in casa lui P. P. Carp de pe strada Pacu-
rari (existents si astazi, fosta pnoprietate a doctorului Emil Rie-
gler ).
In timpul sederei sale la Iasi a fost un adevarat pelerinaj : s'a
perindat o lume imensa venita sa solicite ministrului diferite au-
diente. S'au perindat mai ales profesorii cu care Maiorescu des-
bateia diferite probleme de scoala si de invatamant.
Matematicianul I. M. Melik junimist si fostul casier al socie-
tacii si a/ Convorbirilor Literare" Intalnindtt-1 pe d. C. Meissner
ii comunica confidential stirea ca a aflat de la insusi Maiorescu ca

www.dacoromanica.ro
340 FIGURI DIN 1JUNIMEA,

el, adica 4-1 Meissner va fi trimis in strainatate ca sa-si ia

doctoratul spre a fi numit profesor la catedra de pedagogie si filo-
sofie a universitatii din Iasi (catedra la care a venit in urma prof.
1. Ganinescu). $1-1 indemna Melik pe d. C. Meissner ca a doua
zi sa se prezginte lui Maiare.scu, spre a afla din gura lui aceasta
hotarare.
Fireste ca d. Meissner s'a dus. $i a asteptat o ors, doua, trek
patru Fara a-pi perde rabdarea, vazand ca de§i anuntat cel din-
tai, intrau la ministru altii inaintea d-sale si nu dintre cei mai cu vaza.
La urind de tot, cand a ramas singurul anti-camerist in astep-
tare, a fost primit. Maioresou vazandu-1, in loc sa atinga chestiunea
pe care in ajun i-o confiase profesorul Melik, 1-a intreibat pur si
simplu :
Te-am chemat, d-le Meissner, sa to intreb ce idee ai des-
pre profesorul V. Buda r

Asa s'a terminat aceasta audienta. Maiorescu, hotarat in ajun

intiadevar sa-1 trimita pe d. Meissner In strainatate spre a-i incre-
dinta catedra universitara, a revenit in seara din ajunul audientii.
Grigore Buicliu i-a reamintit lui Maioresuz... intrunirea profesorala
dela scoala normala, scena ,dela Primarie si alegerea lui C. Dimi-
trescu -Iasi si caderea in alegeri a lui Leon Negruzzi.
Episod,u1 este, credem, interesant §i caracteristic pentru tre-
cutul cultural si politic si din acest punct de vedere pentru marele
desavantaj pe cared 'aduce politica cand ea se amesteca in cultura.
El invedereaza totodata pe adevaratul om al scolii, pe pedagogul
de rasa d. C. Meissner, care a pus mai presus cultura decat politica.

Constantin Meissner a fost un mare pedagog. Iata impreju-

rarile in care Take Ionescu, fiind ministrul Instructiunii, a venit a-
nume la Iasi sa-i propuie directoratul Scoalei Normale Vasile.
Lupu" uncle a succedat pe Maiorescu :
In vara anului 1892 fiind ministru de instructie publics Take
Ionescu veni la Iasi si cunoscand activitatea d-lui C. Meissner
in chestii scolare si de invatanfant intovarasit de prietenul sau
dr. Rizu se indrepta cu o trasura, spre sediul scoalei normale Va-
sile Lupu ", instalata in actualul local dela Copou, scoala care se
afla atunci sub dinectriunea d-lui Meissner.
Era spre amurg, deci dupa orele de clas si directorul ocupat

www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN MEISSNER 341

cu de-ale gospodariei scolare. Portarul care deschise poarta ca tea--

sura sa intre, vesti pe director de sosirea celor doi domni".
D-1 Meissner veni spre poarta sa intampine mosafirii si nu
mica i-a lost tdmirea cand se vazu in fata ministrului de instructie
Take Ionescu. Pe loc lucrurile se lamurira: ministrul nu venise intr'o
inspectie inopinata... ci pentru a propane directorului scolii normale
sa accepte functiunea de inspector scolar de circumscriptie. Pe vre-
mea ceia enau in tars trei inspectori de circumscriptie si un singur
inspector general al invatamantufui priman si primar-normal.
Take Ionescu care cunostea bine ca d. Meissner activase im-
preuna cu Petal Pani pentru organizarea acestui invatamant ii co-
munica pe loc directorului scolii normale scopul acestei vizite.
D-le Meissner, am venit sa-ti propun si sa to nog sa pri-
mesti postul de inspector de circumscriptie ca sa lucrezi cu not in
minister, impreuta cu ceilalti doi inspectori si cu Stefan Mihaileanu
inspectorul general".
D. Meissner, suflet de moldovan si cu mare dragoste de scoala_
si invAtaceii sal, surprins de aceasta neasteptata propunere, incerca
cu toata fireasca-i amabilitate sa convinga pe ministru ca-i vine
greu sa paraseasca lasul, invocand argumente plauzibile.
Dar... in timpul in care, Tanga poarta scoalei urma aceasta
convorbire intre ministru si subaltennul sau, iata ca o droaie de elevi
din cursul superior al scolii venira in goana 'mare din Eundul gradinii
si fara a tine seamy de prezenta celor doua persoane necunoscute
lor, saand de bucurie in fata directorului, ei izbucnira in gura mare:
Domnule director... domnule director, veniti in desisul
gradinii sa vedeti o minune, ceva nemaivazut, veniti repede, @a-
faith baetii veniti degraba ca sa n,u dispara !"
Directorul deli in bunatatea lui parinteasca, impartasia expan-
siunea elevilon, zise totusi :
Mai baeti, fiti cuminti si cuviinciosi, asa cum sunteti...
In fata voastra se afla d. ministru al scoalelor !"
Evident ca scolarii amutira brusc, oranduindu-se respectuos
in fata ministrului. Cu totii pornira in spre partea locului, unde in-
tr'un tufis se 'afla o pasare necunoscuta, o adevarata rara avis.
Modal cum directorul a convorbit atat de familiar Cu elevii sal
si chipul in care le-a dat cuvenitele lamuriri a incantat intr'atata
pe Take Ionescu incat la plecare, adresandu-se d-lui Meissner, i-a
spus categoric si imperativ :

www.dacoromanica.ro
342 FIGURI DIN I JUNIMEAD

Acura nu to mai rog.,. ci iti poruncesc sa primesti inspecto-

ratul circumscriptial !"

Asa a intnat d. Meissner, dupe Base ani de directorat la scoala

normal& in prima functiune administrative la Ministerul instructiei
lucrand mai intai sub ministeriatul lui Take lonescu (1891-92).
Sub acelas ministeriat la 1894 a fost numit secretar general, apoi
dupe cererea proprie, inspector, general singurul pe tare in
load ha .,Stefan Mihaileanu.
D-1 Meisn,ner a pastrat aceasta demnitate sub ministeriatul
lui Petru Poni (1895-96) apoi sub Spiru C. Haret (1897-99),
iar sub Take IOnescu (1899-1900), in firma sub ministeriatul doe-
torului C. Istrati la 1900.
In guvernarea conservatoare dela 1910, sub ministeriatul de
instructie al lui C. C. Anion, d. Meissner a fost din nou secretar
general al instructiei in care calitate, intre alte folositoare inovatiuni
pentru scoala, a organizat sezatorile culturale ale Societatii Scrii-
torilor Romani".
Episodul semnalat in 'aceste randuri indritueste afirmatjunea
ce facem Ca in materie de organizare a invatamantului si de indru-
mare pedagogica d. Meissner a fost Si ramane ceeace spune latinul:
Tara avis.
In ce masura a patruns insusi C. Meissner spiritul creator al
aceasta se vede din urmatoarea sa definitie4).
Subt astfel de aparente usuratice, care pe multi i-au si hide-
partat de ea,,junimea a adus neperitoare servicii culturii romanesti.
Veselia, rasetele, glumele, anecdotele, zeflemelele, n'rau im-
piedicat intru nirnic discutiunile serioase, atacarea si lamunirea pro-
blemelor celor mai complexe si mai variate de literature, critics lite-
rara, metafizica, arta, istorie, filosofie, etc., etc.
Deoarece se izbiau curentele cele mai contrare in sanul ru-
nimii, era firesc ca desbaterile sa fie adese on foarte aprinse.
Aid se ciocniau doar adeptii culturii germane ca Maiore.
scu, Carp, Eminescu, Rosetti, Negruzzi cu acei ai culturii Fran-
ceze ca Pogor, A. Naum, Vargolici §i altii.
Aici se loveau unii de altii scotocitorii cu dragoste si credinta
ai trecutului poporului romanesc ca Eminescu, Lambrior, A. D.
Xenopol, Philippide, G. Panu cu adversari, ca Pogor, care sus-
'pima cu inclaratnicie ca acest trecut, din punct de vedere cultural,
nu are nici o insemnatate.

www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN MEISSNER 343

Aid se certau filologii intre dan*ii Lambrior, Philippide,

V. Buda, cad unde -s filologi, nu se poate sa nu fie cearta I
Aid se desbateau probleme de filosofie, al caror reprezen-
tanti autorizati erau, in primul rand, Maioresou §i V. Conta.
Aid veniau in atingere spiritl larg umanitar al lui P. Carp
cu pasiunile inflacarate ele antisemitilor ca A. C. Cuza si atatia altii.
Cumpana dintre dinectiunile extreme o Linea mai intotdeauna obiec-
tivul si calmul Maioresou, pontiful necontestat al societatii.
Asupra roadelor imbelqugate dela Junimea" pe taramul lite-
raturei propriu zise, al criticei literare, al desvoltarii criticei literare
§i a stabilirii ortografiei romanesti, ar fi de prisos sa staruesc, ele
fiind de toata lumea cunoscute si recunoscute.
astfel, glumind si razand, lucruri de seams au infaptuit
junimistii" si multe adevaruri au rostit, potrivit vechei maxime
Ridendo dicere venum".
De n'ar fi teama ide a nu fi acuzat de lipsa de modestie asi
putea compara neuitatele si savuroasele convorbiri pe care le-am avut
cu Constantin Meissner cu acelea pe care Pavel Birukoff 6) le-a avut
cu Tolstoi. Fiindca si C. Meissner ca si Tolstoi este un mare pe-
dagog al societatii,
El este educatorul atator generatii de invatatori la 5coala
Normala Vasile Lupu si de ofiteri superiori la Liceul Militer din
Iasi.
Dar ceea ce-1 invedereaza ca pedagog idesavarsit sunt nu nu-
mai scrierile sale de specialitate dar interesul deosebit ce l'a pus
pentru reeducarea copiilor rai crescuti, intemeind la Iasi o scoala de
corectie in acest scop.

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI LA C. MEISSNER.

1) Vezi volumul (Educatia scolara si sociala) tiparit la Iasi in 1935.

2) Idem,
3) Idem,
4) Vezi volumul eCarnaval Literar) de C. Sateanu, Iasi 1930.
5) Pavel Birukoff autorul memoriilor auto-biografice ale lui Tolstoi, dic-
tate de apostolul din Iassnaia-Poliana.

www.dacoromanica.ro
ANIVERSARILE JUNIMII"

www.dacoromanica.ro
 Din archiva lui Jacob Negruzzi

ANIVERSARILE JUNIMII"
Un bogat material inedit

Nici Gh. Panu §i nici secretarul perpetuu Jacob Negruzzi

in Amintirile" for n'au intrebuintat tot materialul hazliu ce s'a
produs cu prilejul aniversarilor Junimir. De aceea intre manuscri-
sele rarnase de pe unma lui Jacob Negruzzi aflate azi in pastrarea
d-lui Mihai Negruzzi se gasesc mai toate invitatiile glumete si
umoristice ce se lansau catre toti membrii veselei societAti de a par-
ticipa la aceste traditii anuale.
lath' de pildA textul unui bilet, format visit, cu care cel invitat
putea sa intre la festivele aniverari :

SOCIETATEA ENCICLOPEDICA-
COOPERATI VA JUNIMEA
ANIVERSAREA XX-a
CARTE DE INTRARE
la
Congresul national economico-gastronomico
cooperativ RomAn
DUM1N1CA 7 NOEMBRIE
D,lui
Secretar,
Ora inceperii desbaferilor congresului cnciclopedic.cooperativ 5 sara;
a congresului economico.gastronomico,cooperativ 6 sara, la Hotel
Binder.
I

0 mai mare amploare a avut cea de a doua-zecea aniversare

cand s'a dat sfoara in Cara, invitariclu-se toti membrii care si
venira in par. Pentru acest banchet exceptional s'a lansat urmA-
tow 1 :

www.dacoromanica.ro
348 FIGt!RI DIN <<JUNIII.EA>>

MEIJI IMPORTANT

Un Hot
nu e numai acela care furs pe altul in virtutca art. 306
si urm. Cod. Pen., ci mai ales acela care cu depling con=
stiinta se furs pe sine insus. Si n'ar fi oare un adevArat furt
si o adevarat5 tallArie eind un Junimist s'ar absenta dc la
a XX a ANIVERSARA
a Societatel JUNIMEA
unde cu pretul mai putin deck minim si mai mult decal derisoriu de
LT' Numai 30 Lei
poate bea, manta si petreee fisicamcnte, intelectualmente si moralmente
Doue sari dearandul ?
In 5 lanuarie 1884 la 8 oare sara vor fi ciaiuri, cozonaci, cafcle,
ciocolazi, amestecate cu literature la Otelul Binder in Iasi, saloanele
No. Ear a doua zi in 6 lanuarie la 6M oare sara tot la zisul
otel va a% ea loc un splendid si in analele Junimii ne mai pomenit
BENCHET .211
cu mancarile cele mai alese, Ninaturile cele mai indigene si cele mai
straine inghetctele cele mai red si cu chcful eel mai traditional.
Pentru care face porta
Seerelarul eel mat perpetuu ut 0 cunos ut
Tao r pot, aria Nalionala
Traducerea din frantuzeste este facuta cuvant cu cuvant, spre
a se putea face si pe aceasta cale aluzii amuzante.
Tata si textul invitatiilor trimise cu prilejul acestui banchet :
SOCIETATEA JUNIMEA
Intra Remane
cine cine
urea poate
Citatiune
Membrii tuturor triburilor societatii Junimea : fondatorl,
lipovenr, caracuda." pi cei nouS- sunt citati ca in ziva de 26
Octombrie curent sá se afle la scaunul societatii in Iasi, unde se va
da cu mult chef §i cu patine parale, in otelul Binder, orele 6 seara,
al 20-lea praznio traditional. Mancarea va fi fudulie, iar bautura
temelie. Spiritul nu este de rigoare.
Secretar perpetuu, I. N.

www.dacoromanica.ro
 ANIVERSAR1LE <<JUNIMID> 349

Textul lui I. Negruzzi arafa in ce chip spiritual se tineau a-

ceste banchete anuale.

Si Menu-41" ales si preparat... in scris de Iacob Negruzzi :

«JUNIMEAD
ANIVERSAREA a XX.
1863/4 1883/4.
MENU MARUNTUSUL
Diner do 3/14 janvier 1884 Pranzului de la 8/14 Calendar 1882.
Hors &Oeuvres varies Afara-de-opuri-felurite
Consomme petit pates Papat cu mid placintele
Mayonnaise de Poisson Braileanca de peste
Filet de boeuf Godard Muschiu de bou dupes Force4
Pains de gibier truffes en belle-vue Pani de vdnat trufa§e in frumoasa
vedere
Asperges d'Argenteiul et petits pois Sparanga de Argintoianca §i mica
mazere
Dindes farcies auz maron Curcani umpluti cu Castano
Perdreaux truffes Potarnichi cu trufie
Salades italiennes Salata talieneasca
Glaces panachees Inghetata cu motoace
Petits gateaux Mici prazituri
Pieces montees Bucali urcate
Corbeilles de fruits Panere de fructe
Fromages. Branzeturi.
L. Michel. L. Mihai.
La cel de al douazecelea Benchet- la care a domnit o anima-
fie un entuziasm de nedescris, I. Negruzzi a satirizat in versuri
Noua Directiune" glumind pe socoteala celor mai de vaza membri
ai societatii §i chiar pe socoteala Convorbirilor Literare". Tot asa
si ceilalti scriitori in fruntea carora se afla totdeauna sagalnicul V.
Pogor, au scrds versuri corosive Si satirice... S'au produs pang Si
caracudistii in frunte cu Miron Pompiliu care au glumit pe socoteala
junimistilor, utilizand stihuri indecente, pastrate in colectie la I.
Negruzzi.
Intre aceste manuscrise ocazionale, festive si postume se afla
o poesie mai lunges scrisa numai in cacofonii, autorul ei fiind secre-
tarul cel mai perpetuu".
Este interesant a se $ti ca poesia in care figureazd versetul
poinografic si tachingtor
Iar cand este ca sa fie
El... face... filosofie...

www.dacoromanica.ro
350 FIGURI DIN 4JUNIMEA)

nu vizeaza pe pudioul Naum" cum arata Gh. Panu in Almintirr

(vol. I, p. 191) ci pe fnsusi Eminescu a carui melancolie, junimiqtii
mai veseli o confunda cu pudicitatea.
Faptul acesta se restabile§te prin poesia frivol& scnisa pare-se
de V. Pogor §i pastrata in manuscrisul original.
Asemenea inspiratii vesele au scris §i intunecatul ,Si de cara-
cudi§ti neintelesul poet-filosof S. Bodnarescu, Stefan C. Vargo lici,
I. Creanga, Caragiarzi... §... c... 1... Un adevarat concurs de intrecere!
Unii, in stih,tirile for au caracteilizat Xonvorbitile Literate" (kept o...
cocota imbatranita sub exploatarea lui Jacob Negruzzi, care n'a fost
crutat nici el de asemenea prietene§ti gratiozitati.
Eminescu, spre a fi in vesela atmosfera a junimi§tilor, a scris
,Si el o glumeata inchinare pentru Convorbiri" §i cenaclul lor,
Versul nu-i nici frivol, nici spiritual... Starea suileteasca a
poetului, profund melancolica, it stapanea §i in cele mai vesele clipe
ale vietii sale.
Dintr'un singur punct de vedere este interesant a ne opri mai
mult asupra acestui vers ocazional. El a fost scris la a zecea ani-
wrsare, cand junimi§tii erau stabiliti ,Si pe terenul politic. Eminescu
ii onoreaza in versul sau, cu epitetul de ,,gogomani". Este el, sau
P. P. Carp, autorul acestei caracterizari?
Se §tie ca P. P. Carp i§i numia prietenii politici gogomanr.
De cand i-a onorat cu aceasta emblems amicala ? Inainte sau chips
Entinescu ?
Tata ce vor avea sa precizeze cercetatorii care vor examina
numeroasele manuscrise ramase dela I. Negruzzi.
Cat de mult a pretuit §i iubit I. Negruzzi pe ilustrii sai con-
timporani dela Junimea" §i cat de entuziast a fost pentru acea
epoca, aceasta se observa §i din modul, unic in lume poate, cum a
pasrat toate manuscrisele literatilor, bogata for corespondenta, scri-
sorile dela abonatii §i cititorii Convorbirilor Literate" ,Si tot ce s'a
petrecut la scuimpul sau cenaclu §i la revista sa.

www.dacoromanica.ro
MOMENTE VESELE LA JUNIMEA"

www.dacoromanica.ro
 MOMENTE VESELE LA JUNIMEA"

Ca §i Dante care drept motto a inscris pe frontispiciul In-

f ernului- sau prevenitoarele cuvinte : Lasati orice speranta, voi cari
intrati", tot astfel §i Vasile Pogor, cu spiritul sau... infernal, a sta-
bilit °data pentru totdeaun'a filosofala-i deviza pentru toti frecven-
tatorii celebiului cenacin junimist : Intra cine vrea, lamane cine
poate 1".
La junimea" au venit multi §i au plecat putini doara aceia
cari au lost imuni spiritelor, zeflemelelor, glumelor, poreclelon, §i
corosivitatilor" ! Deaceea deviza iranica a lui Pogor a contribuit
in felul ei la o adevarata selectionare a membrilor §i la armonizarea
veselei atmosfere ce a dominat la Junimea".
De aici atatea si atatea obiceiuri, moravuri si naravuri tradi-
tionale, §i atatea tipuri si ticuri

In primul rand infiintarea §i cultfivarea Dosarului", un

dosar in care s'au colectat toate curiozitatile §i caraghiozdacurile
stilistice de prin bro§uri, ziare, reviste §i orice alte tiparituri. 0 dis-
tractie foarte a,nimata cu preocupki vesele in aparenta, dar foarte
serioase in realitate, caci ea a contribuit la purificarea lianbii literare
si la inobilarea verbului romanesc.

Nimeni nu avea dreptul sa se suipere data ii se dadea vre-o

porecla, on cat de grotesca ; dimpotriva, un junimist veritabil se
simtia onorat cand ii se acorda o atare distinctiune, care-1 deosebia
de toata caracuda". Ba chiar si caracudistur era satisfacut in
felul lui, stiindu-se cel putin clasificat deci distinct, fata de cei cari
nu erau de loc categorisiti...
23

www.dacoromanica.ro
354 FIGI.1111 bIN KJUNIMEA*

Si nimeni ,nu se putea supara Baca nitain-misam. se trezia Gu

cate una, doua, sau mai multe penne si pernute in cap, in cele mai
serioase momente de discutii sau lecturk
In primii ani ai societatii lectorul ei a fost Maiorescu. Un
manuscris cetit de el era mai dinainte aprobat, chiar daca opera era
supusa comentariilor, cad altfel criticul junimist nu i-ar fi dat cetire.
Al doilea lector a fost Eminescu, fare cu muzicalitatea glasului sau
fermeca auditoriul ; al treilea a fost I. Negruzzi.
Autorul, supus tuturor criticelor, ironiilor si zeflemelelor, nu
avea dreptul sa intervie cu explicatii, nici sa se apere. Acuzat, avea
sa se supuna osandei : facand eventuale retusari sau renuntand cu
totul la producliia sa.
Anecdota, precum se stie, avea intaietate. Anecdotistul putea
interveni oricand intreru,pand orice lectura, (Deice desbateri, dar vai
de el cand anecdota sa nu era pe placul ascultatorilor. Cazul anec-
dotistului pornograf lipsit de spirit si umor, profesorul si filologul
P. Paicu, tarps idefinitiv in Junimea" asa cum 1-a poteclit Popor :
Prostul Paicu" 1 Anecdotistii savurati erau Caragiale, Creanga,
Lambrior. Gane, Iamb Negruzzi, si uneori Gh. Racovita, care ex-
cels in anecdote si snoave tiganesti.

Pe vremea cand Junimea" se intrunia in modesta casata a

lui Maiorescu din fundul ograzii bisericei Trei-Sfetite, era obiceiul
ca dupa ridicarea sezatoarei, noaptea tarziu, toti cei prezenti sa
joace Hora Unirii" in dreptul caselor lui Petrea Bacalu, punct isto-
ric consacrat pentru asemenea manifestatiuni nationale.
Dupa inutarea lui Maiorescu din curtea scolii preparandiale
in casele lui Dim. Rosetti, nu s'a mai jucat hona unionists decat la
anumite meetinguri, dar s'a pastrat oarecum acest obicei, caci ye-
selii junimisti, cum arata I. Negruzzi, se oranduiau in linie dreapta,
pentru necesitati neprevazute"...

In preajma razboiului pentru independents, junimistii s'au im-

044 in doua tabere : o pante sustinea ca vor invinge Rusii, alta
c5 vor birui Turcii. Discutiunile si pnofetiile au dus nu la adversitati
si dusmanii, ci la un... ramkag. S'a dresat un proces-verbal semnat
de toti prin care s'a prev5.zut ca cei cari von pierde prinsoarea se
obliga a plati cate 20 franci in folosul unui chef comun".

www.dacoromanica.ro
 MOMENTE VESELE LA <<JUNIMEA>> 355

One a ca§tigat pariul ?

Ne-o spune I. Negruzzi :
(rDupa incheierea pacii dela St. Stefano, cei cari subscrisesera pentru
Turci conte_stara ea ei ar fi pierdut §i urma o sedinta tinuta la Negruzzi, o
mare judecata. Judecatori erau Tasu Bejan, iar prezident N. Gane. Advocati
deoparte Carp Pogor, de alta I. Negruzzi gi Conta. Toti erau imbracati in
'name de hartie, potrivit soleranitatii momentului. Dupa incheierea desbaterilor,
tribunalul avand in vedere ca intai Turcii au fost invingatori gi ca la urma
biruinta Rugilor se datora in mare parte ostirii roman, a botarat in unanimitate
c nimeni nu a castigat.
Cu toata indignarea ce a provocat o aga nedreapta botarare, luni intregi
nu s'a ras atata de mult ca in seara aceea.v.

Hotararea, dreapta sau nedreapta in forma, a fost insa foarte

logics in fond, cad Para interventia anmatei roman...
Totu§i adversarii n'au ramas adver'sari, ci §i mai legati intre
ei prin buna dispozitie cauzata de aceasta judecata a rama§agului
lor. Aid s'ar putea spune ca istoria nu s'a repetat idaca ne gan-
dim la adversitatile §i idu§maniile ce s'au nascut intre cei mai buni
prieteni din cauza §i in tirnpul inarelui razboi european...

La 1869 fostul ministnu §i profesor universitar Gh. Marzescu

era prefectul judetului Ia§i, numit Bind de M. Kogalniceanu, care
in cabinetul lui Dim. Ghica era ministnu de Interne.
Ca prefect de judet §i deci reprezentantul guvernului, Gh.
Marzescu a condus campania electorala de unde ii s'a tras faima
binemeritata de mare elector" alegand pe M. Kogalniceanu in
locul lui Neculai Ionescu, vestitul orator §i tribun popular de pe
vremea fractioni§tilor".
Kogalniceanu gatisfacut de alegerea sa, a facut demersuri,
prin ministrul de externe Vasile Boerescu, §i-a obtinut dela Sultan
decorarea lui G. Marzescu cu ordinul Medjidia".
Intr'o seara Gh. Marzescu apare in casa lui Pogon, unde se
aflau Maiorescu, Carp, I. Negruzzi, Mandrea, Korne, N. Culianu,
Melik, §. a. Si scrie insu§i G. Marzescu, in corespondenta sa cu
M. Kogalniceanu deodata se ridica Pogor in cloud picioare §i
'n ton zeflemist se adreseaza prefectului zicand :
Ce ai facut, Marzescule, de te-a decorat Maiestatea Sa
Sultanul ?

www.dacoromanica.ro
356 FIGURI DIN CJUNIMEA*

Eu, cu gravitatea lui Caton din Republica Romans, raspund :

Am calcat u,n mare principiu de esenta regimului parlamen-
tar : principiul liberelor alegeri !"
Bravo ! Bravo ! strigara cu totii in cor in frunte cu Carp
caruia de pe atunci nu-i prea.placea Constitutia I"

Un pictor fara talent, dar o adevarata pasare rara pe vremea

ceea, Petru Verussi, repnezenta artele frumoase la Junimea". Ba
a si tinut si niste prelegeri despre arta.
Despre acest pictor-junimist o reminiscenta anecdotica :
Intr'un rand Verussi a pictat o pastorala, un cioban la pascutul
oilor. Nemultumit de reusita el a zugavit in loc, pe aceeasi panza
o ma-nastire a carei arhitectura a resit... incovoiata ! Necajit, a tras
ian cu penelul si a zugravit in loc pe aceiasi panza ! o tanara
tarancuta.
Dupa aatea metamorfoze, Verussi paru de asta data multumit
de arta sa. El si-a expus opera bite° vitrina din centrul Lasilor,
intituland-o Bucovina" simbol national. Dar nu s'a ivit nici un
amator. *i cum era tocmai in timpul rasboiului ,dela 1877, Verussi
gba luat opera, a plecat la Bucuresti expus-o acolo cu un alt
nume simbolic Basarabia" spre a fi mai aproape de actualitate. Da-
torita numai acestei inspiratiuni adica nouei denumiri statul
i-a curaparat lucrarea.
Ja junimee s'a facut haz de aceasta intamplare si de trans-
formarile picturale si simbolice ale lui Verussi. Llnii sustincau ca
daca nici Basarabia" nu s'ar fi vandut, Verussi era gata sa-i
schimbe titlul in Dobrogee
Verussi, caracuda veritabila, deli necategonisita, si-a mai dat
importanta, ca arbitru in ale plasticei, intretinand o vie campanie
impotriva marelui sculptor francez Frenziet care a executat minunata
statuie equestra a lui *tefan Cel Mare, ce se inalta falnic in fata
Palatului Damnesc din Iasi. El a gasit ca aceasta capod'opena sculp-
turala este proasta, ignobila si lipsita de orice valoare artistica
ceeace provoca zambete ironice discrete, spre a nu ii se rani amorul
propriu, ca suveran in materie...

Indemnat de junimistii-stalpi, P. P. Carp a tinut o prele-

gere" in care a cetit in traducerea sa, dupa textul original, tragedia

www.dacoromanica.ro
 MOMENTE VESELE LA <<JUNEMEA>> 357

Macbeth". Un auditoriu select venise sa asculte pe Excelenta sa"

cum ii se spunea la Junimea" inainte de a fi fost exoelenta".
Ce s'a intamplat la acea §edint.a. publics ?
<<Figurile publicului noteaza I. Negruzzi in deosebi a doamnei Sofia
Carp ai a D-lui Duniitrache Mileghi, se lurninase grozav chiar dela inceput.
cand apar vrajitoarele. De pe la actul al doilea cateva persoane din public au
inceput a se departa pe furi§. La actul al treilea era o m.*are nemai pomenita.
Dar Carp a tinut-o pant la sfanit, cand era inconjurat numai de ceilalti patru
fondatori, amici solidari la bine si la rata.

Interesanta scena... Citania unei grozave tragedii shakespea-

riene facuta de Carp, al carui glas strident facea impresia ca se
spang toate geamurile Palatului Administrativ" cum ii repro§a Po-
gor §i un public de elita plictisit de grozaviile tragediei, furi§an-
du-se rand pe rand pans ce traducatorul lector nu mai ramane decat
cu cei patru fondatori, amici solidari la bine qi la rau-...

Printre cei can au trecut pe la Junimee era §i Grigore Cretu

profesor la seminarul din Hui §i apoi profesor de limba romans la
liceul Matei Basarab" din Bucure§ti. Natal din Tg. Neamt, intrase
in societate in anul 1874, °data' cu nuvelistul I. Slavici §i cu doctorul
Cristi Buicliu, cum arata N. Gane in Albumul Junimii".
Ortografist pasionat, el judeca totul din punctul de vedere
gramatical. Tacut §i serios, nu se prea acomoda in mediul veselei
societati, pang intro sears, a isbucnit exasperat de atata resemnare :
Apoi oum vac/ eu, Dvs. nu sunteti oameni serioqi r'
Iar alt5 data lute() §edinta plenara, a pus urmatoarea pro-
blems, o adevarata §arad5 :
In re parte a trupului se afla simtirea ?"
Intrebarea a produs o mare veselie... S'a facut un haz de ne-
descris, dar §arada a ramas nedezlegata. Din aceasta cauza profe-
sorul Cretu a pleoat la Hui foarte Intristat de a nu putea duce
un rezultat positiv amicilor sai din seminar §i n'a mai dat pe la
Aunimea"...."

Mult au fost gustate ,Si anecdotele lui Caragiani, care §tia sa

le istoriseasca cu talcs. A ramas vestita intamplarea istorisita de el
despre un duel al profesorului Petre Cennatescu cu un ofiter, care
stand in dosul sau, la teatru, i§i Linea varful picioarelor mai jos de
spetele lui Cernatescu.

www.dacoromanica.ro
358 FIGUR' DIN <<JUNIMEA.>>

Aceasta hazlie scena Caragiani a spus-o de nenumarate ori,

dupa cererea generals...

Ciudat obicei tavea N. Mandrea, fost membru al Crurtii de Ca-

satie. Venit la .,Junimea" in anul 1864, a tinut si el cateva prelegeri.
and avea sa-si tins conferinta, Mandrea facea o baie de
aburi si venia ros ca pans" in fata auditorului.
Mai avea si un alt obicei : strangea mana in aer, inainte de
a o intinde cuiva" ori saluta inainte de a deschide usa odaei uncle
era sa" intre", iar cand discuta cu cineva avea tin tic : pst, domnule,
pst domnule !" si conchidea vesnic cu etetera, etetera !"

Cateva panticularitati la Eminescu.

Silindu-se uneori a se adecva mediului si atmosferei ce domnia
la Junimea" el, solitarul si melancolicul inadaptabil ! asculta
si Eminescu anecdotele decoltate pe care le considera corosive"
ceeace in societate echivala cu «obscun porcos, porcarie»,
cum noteaza I. Negruzzi «din namolul de adjective abstracte ce in-
trebuinta» Eminescu in discutiile dela Junimea".
Diva plecarea 1W Maiorescu la Bucuresti, Eminescu a ratmas
cel mai fermecator lector. La aceasta ,demnitate au aspirat «Carp si
Pogor carti tau dat cele mai proaste specimene de lectura», Bengescu,
Bossie, Gheorghe Negruzzi, cel de al treilea fiu al lui Costache
Negruzzi, jurist distins, mort in floarea varstei, «toti sustinand ca
au fost excelenti».
Glasul lui Eminescu, mai ales cand cetia versuri, era nespus
de melodios, iar inspiratiile sale proprii, poesiile sale, pentru muzi-
calitatea cu care le cetia, erau apreciate poezii cantabile si ele se
puneau indata pe muzica : Cativa membrii compuneau orchestrul,
altii formau corul si cantarea general:a urma cu vuet, adesea spre
necazul lui Eminescu, dar totdeauna spre mare veselie a Junimii"...
Eminescu pronunta litera s puss intre doua vocale, drept z,
ca In nemti. Multi din Junimea" 1-au imitat, pronuntand conzo-
lidare", conzervator", zenzibilizare", ziztematizare", etc.

Cand se ceti'a vre-o poezie care nu era destul de clara Juni-

mea" striga «Relegatun» asa ca poeziile se ceteau a doua si a treia
oars, ca sa li se prinza intelesul.

www.dacoromanica.ro
 MOMENTE VESELE LA CJUNIMEA>> 359

A. Naum, care mai intotdeauna 'avea cu sine cate o poezie,

era intampinat cu strigatele «Scoate-o ! Scoate-o !»
Intre cei cari au furnizat «Convorbirilor Literare» poesii au
Post doi frati 5tefaniu, din Bucovina ceeace a dat uneori loc la
confuziuni. Unul dintre ei, intfo scrisoare trimisa redactiei, a tinut
sa se precizeze Ca el «nu e I. V. Stefaniu, nici S. V. 5tefaniu, dar Ca
S. V. Stefaniu este fratele lui T. V. 5tePaniu iar nu al lui I. V.
Stefaniu, iar nici unul I. V. Stefaniu sau T. V. 5tefaniu» ceiace a
produs destula ilaritate....

Pe Nicu Xenopol junimistii it deosebiau de fratele sau, isto-

nicul numindu-1 Xinipili tinili" dupa regula filologica a lui Cara-
giani, iar cand cetia ceva, se spunea c5 cete§te afar de bine Trick
se and doua glasuri deodata".
Obiceiu curios avea Theodor Cerchez intrat in societate la
1866. and se infuria, tuna si fulgera impotriva... Imparatului
Traian care ne-a adus prin partile acestea !"

Daces N. Gane a fost prezidentul celor 9", Vasile Pogor

tinea sa fie capul celor 13".
Cine erau cei 13 ?
Pogor propuse Junimii" infiintarea «Societatei celor 13» dupa
un roman al lui Balzac, «o societate de spriiin mutual pentru satis-
facerea tuturor pasiunilor celon mari ale membrilor sai». Dar nu
s'au gasit decat 2-3 aderenti, asa ca societatea celor 13, n'a luat
fiinta. Nu se stie cauza zise I. Negruzzi <<din lipsa numarului
13 sail din lipsa pasiunilor mar? ? !».

Intre pcetii tineri, lirici si sentimentali era si M. Korne, fai-

mosul jurisconsult, intrat in cenaclu la 1865, odata cu N. Gane, fiind
ca si acesta nascut la Falticeni.
Korne a publicat versuri in limba romans, in Convorbiri Li-
terare" si in volum versuri scrise in limba franceza. Cand isi cetia
poeziile «lacrimi duioase curgeau pe obrajii sai». Era poetul sa-
loanelor.
Didita Mavrocordat, vestita pentru balurile si soarelele ce be
organizes in somptuoasele ei saloane... nelitenare, invitandu-1 inteun

www.dacoromanica.ro
360 FIGURI DIN KILINIMEA.»

rand pe d. Krone la o serata, §i §tiind ca obicinua sali cetiasca

versurile la Junimea" i-a zis cu toata seriozitatea :
Vous savez, apportez vos papiers avec vous !"
De care s'a ras mult la junimea".

Leon Negruzzi, care a colaborat cu ni§te nuvele la Convon-

biri Literare" era cunoscut sub Iporecla Tony" dupa numele unui
elefant dintr'un circ itn trecere prin Iasi, fiindca ca era malt, gros §i
spatos.
Ca pre§edinte al Curtii de Apel, prezidand o §edinta publics,
Vasile Pogor dadu cuvantul procurorului care era Leon Negruzzi.
Si in loc sa spuie cunoscuta formula : «d-1 procuror are cuvantul»,
Vasile Papor i-aspus, ca la Junimea" :
«Toni are cuvantul !».
Cu sau fara intentie, gluma a produs mare ilaritate la Palatul
I ustitiei.

Anuntandu-se ni§te lupte cu u.n urias, atletiul Scroggs. Ju-

nimea" dupa inspiratie lui Pogor, a tiparit ni§te afire prin care in-
§tiinta ca cel care va lupta Cu acest Scroggs va fi Scarlat Capra.
Acesta, slab, pipernicit (a si murit de tanar) era unul dintre
junimistii din vechea garda, poet delicat, venit in societate in anul
1865, odata cu Alecsandri. Ianov, Caragitani, Dim. Rosetti, Paicu,
N. Cassu, Lascar-Ciure, M. Korne, §. a.
Aceste afire au fost distribuite in ora§ §i chiar la prefectura,
unde Capp era ref de servici, pe atunci post inalt.
LIria§ul atlet Scroggs in lupta cu prichindelul Scarlat Capp ? !
Farsa a produs un haz general la Iasi...

www.dacoromanica.ro
PORECLELE JUNIMISTILOR

www.dacoromanica.ro
 MEMBRII «,JUNIMIID DIN `IASI
(Tab lou facut in mull 1882)
N. De !Venn, 2. Samson Bodn8rescu, 3. Teodor Nice, 4. Gh. Ro 5. M. Hrisionu 10.'6. V. Costar',
1.
11. S. Malta 12. V. Duna,
7. M. lineman}, 8. C. Meissner, 9. Dose Menu, 00. Alex. Sulu, 18. C. Leo-
13. A. Clam, 14. Gh. Racovila, 15. loan Duinc liu, 16. Mar Marlin, 17. Th. Butane,
19. flenuescu-Dablia, 20. Th. Resent, 21. TIM Moiorescu, 22. Petre Carp, 23. I.
Me 1111,
nardescu,
24. Mihail EMInescu 25 Menu Ascanio, 20 N. Gahrielescu. 27. I. L. Caroni° le, 28. Alex. Para.
Or. Max, 33 Gh. Belau, 34. loan Slavic',
3. V. Pogor, 30. V. Alecsandri, 31. lacob Negruzzl, 32
Cullen!), 40.1.10110V, 41. Gripore
35. Gamin!. 36. 6-ral Cerchez, 37, N. Mandrea, 38. N. fine, 39. N.
44. Leon NefinIZZI, 45 GIs. Cause,
nine liu, 42. Burghelea, 43. Constantin P. Cons lantiniu,
49 loan MINA 50. N. Mina Iced, 51. Th.
46. nimitrie Rose III. 47. Stefan Nebo. 48 Pavel Palm,
Alex. Lambrior, 55 C. Leparlalu, 56. V. Taxa,
Bristol lulu, 52. I. Nen Rosa', 53. Miron Pomp Illu, 54.
58 Colonel Serb beset!, 59. Th. Bulucliu, 60. A. D, Xenopol, 61. Petre Misfit.
57. Motor Sche leiti,
62. Dr. Perkin, 63. Alex. De kliman, 64. Victor Cuclureanu, 65. Gh. Zaharia, 66 Xenolfin [Morphia
67. Valerian lining, 68. Gh. Negruzzl, 69. Alex. Philippine, 70. C. Dimlirescu-Iasi, 71. S. Wilma
72. N. Volenti, 73. V. insole, 74. Tele Mak Clupercescu.

www.dacoromanica.ro
 PORECLELE JUNIMISTILOR
Din Adevarul Literar gi Artistic" Nr. 600 din 5 lunie 1932 (p. 1).

.tCele mai disparate spirite s'au putut intalni

tl s'au putut insufleti in acest contact : veselul
voltairian Pogor cu sistematicul politic Carp,
melancolicul Teodor Rosetti cu (pe atunci)
htunoristicul Jacob Negruzzi, scriitorul acestor
randuri cu militarul autodidact M. Cerchez,
trarlucatorul lui Heine N. Schelitti cu frantu-
zitul M. Korn& inchisul estetic Burghele cu
viirtostd glumet Creanga, juristul Mandrea cu
lzazliul Paicu, agerul §i recele Buicliu on senti-
mentalul Gane, spaniolul Vargolici cu obscurul
german Bodarescu, horatiaruzl 0111inescu-As-
card° cu liricul ofirer $erblinescu, tacutul Tasu
cu vorbtireful Ianov, viol-cugetator Conta cu
poligraful Xenopol, exactul Melic cu avolin-
drub . Cliibidi, amarul critic Panu cu bland&
Lambrior, anecdotistul Caraiani cu teoreticul
Misir, bunul papa Canaria cu epigramaticul
Cuza, izbucnitorul Philippide, dlurulx. cu bla-
jinul Miron Pompilie, strperiginga$ul Vo-
lenfi cu filologul Burla, popularul Slavici cu
rafirzatul Naum, inaltul visitor Eminescu cu
rremilosul observator Caragiale, ai altii ii altii
in umbra si in penumbra. iar din cand in cand
In mijlocul for intineritul Vasile Alecsandri cu
farmecul povestiril lui.
Uncle sunt aceste timpuri sl uncle sunt a-
cesti oameni I,
T. Maiorescu ICriticia. vol. III (1890).

Ceeace a contribuit in deosebi la animarea si entuziasmul

veselelor si spiritualelor sedinte si banchete aniversare ale Junimii,
pe langa zeflemelele, sarjele, poantele, snoavele si anecdotele care
aveau priordtate fats de discutiunile cele mai serio'ase, au fost si

www.dacoromanica.ro
366 FIGURI DIN KJUNIMEA

diferitele epitete si porecle cu care membrii, glumind ei intre ei,

pe socoteala lor, uneori far% crutare si menajamente, se cinsteau...
cu poreclele in cea mai sincera §i prieteneasca bonhomie.
De asemenea calificani n'au scapat nici ilustrii corifei ai ce-
nadului, chiar daces sentimentul de admiratiune a fost unanim
cazul specific pentru Alecsandri, Carp, Maiorescu, adorati si res-
pectati, sau consideratiunea distincta pentru adanca melancolie a lui
Eminescu... Nici chiar dansii n'au fost dispensati de asemenea
onoruri I
Iata un tablou general al acestor porecle si etichetari ale mem-
brilor societatii :

ALECSANDRI, a ckui aparitie in mijlocul junimistilor-

convorbiristi era privita cu drept cuvant ca un regal literar, a fost
denumit de care Eminescu ,,Rege al Poesiei- §i bardul dela Mir-
ce§ti". V

P. P. CARP, apreciat ca cel mai important element politic 'a

fost qef" cu toate ca Maiorescu fusese ministru inaintea sa. Ii se
zicea Excelenta" inainte de a fi fost rainistru, iar dupg cea intrat
in minister i s'a spus Bismarck-01- Romaniei.
T. MAIORESCU, pentru aparicia sa eleganta si pentru ma-
nierele sale alese, a fost victima unei urzeli din partea adversarilor
care i-au inscenat procesul unei aventuri la Scoala Centrala de
fete", unde a fost profesor ; din aceasta cauza junimistii i-au zis,
strigand adesea in cor : Centra/a", nasul acestei porecle... corosive
fund poz...nasul V. Pogor. Oficial insa ii se spunea ,,Rege al gan-
dirii §i maestrul maestrilor" (C. IVIeissner) si Hercule al cugetarii"
( I. A. Bassarabescu). Pogor ii mai spunea si Tatal Nebunilor ".
EMINESCU, pentru stangacia cu care aparea in .aceasta so-
cietate de elites, si pentru firea sa scaldata intro adanca melancolie,
a fost ironizat tot de V. Pogor, care l'a considerat mai mult deck
pudic si timid, inchinandu-i cunosoutul verset filosofal, ca o aluzie
la... barbatia sa :
lar cand este ca sa fie
El... face... filosofie !

V. POGOR fu poreclit Biblioteca Contemporana- fiindca era

an fervent cetitor al acestei edituri franceze, sustinand intotdeauna
parerea ultimului volum ce aparea in aceasta colectiune. Pe seama

www.dacoromanica.ro
 PORECLELE JUNIMISTILOR 367

lui V. Pogor circula printre studenti liceeni ca§i in saloanele Ia-

sului, o poesie monorima care se pare c'a fost compusa de Jacob
Negruzzi:
Eu Pogor
Cu onor
Ma pogor
Din pridvor
C'un sobor
C'un topor
ySi dobor

$i omor
Un popor /
CREANGA : Bardahanosul. In anumite imprejurari ii se mai
zicea fi ,,popa Simantana".
N. GANE, fiind apreciat in debuturile sale literare ca un
scriitor prea prozaic, a fost poreclit Draganesicu", dupa numele
unui bacan de pe stn. Stefan cel Mare, unde boerimea lua aperitive.
I. NEGRUZZI : Carul cu :ninciunile, fiindca el aducea la
Junimee toate noutatile, toate cancanurile §i tot ce se petrecea in
lumea mare. Deasemenea ii se mai zicea gi Camatartir, fiindca
dadea bani cu doband §i era ironizat a fi eama.tar. FiMd. inrudit cu
N. Gane li s'a spus amandorora Ca fac pante din neamul Negrutiga,
nesc (joc de cuvant imbinat).
V. BURLA : Rata, dupa polemica filologica ce a avut cu
Hasdeu asupra acestui cuvant, caticaturistul Jiquide-senior prezen-
tandu-1 astfel intro admirabila caricature. Ii se mai spune Hanina
dupa controversa ,dusa de el *i Ha0au .asupra cuvantului roman,
anina.
BENGESCU-DABIJA : Poimpierur pentru figura sa inalta
§i batoask de militar:
P. PAICU : Prostur, pentru glumele sale nesarate si uneori
scatologice, care tocmai fiind,ca lipsiau de orice spirit, provocau
ilanitate.
N. CULIANU : Papa !" pentru figura sa blajind si pa-
triarhala.
I. MELIK : Mirmilik, lrmilik §i Mir.
I. CARAGIANI : Bine-hranitur, figura inteadevar bine
nutrite ce amintea un tip din scrierile lui Homer, autorul sau fa-
vorit Agamenno" dupa o traducere a sa.

www.dacoromanica.ro
368 FIGURI DIN <<JUNIMEA>>

A. NAUM : Phdicur si Andre Chenier" ca unul ce tra-

ducea ca predilectie pe acest poet al Frantei, atuncea la mods. Nau-
mescu si Regele Licofron.
MIRON POMPILIU Ke§kemet, fiindca era transilvaneau
de origind.
A. D. XENOPOL : Factotum" ( Bonne a tout faire") fiind
ca se oferea oricand la orice si primea orice insarcinare.
PANLI, TASSU, LAMBRIOR : Ce trei Romani".
ST. C. VARGOLICt : Cavenco, negustor de porci" §i om
si om aluzie la o poesie de a sa care a fost ridiculizata la lectura ei.

Aceste porecle pe care le arata si Gh. Panu in Amintirilc"

sale, au fost augmentate de I. Negruzzi. Citam parte din ele :
I. IANOV : Ianovitzki, presupus a fi de origins slavona.
GR. BUICLIU, juristul : Buiuc, aluzie armeana.
T. T. BURADA, etnograful : Ghelburda, aluzie la calatoriile_
sale in Orient.
LEON NEGRUZZI, fratele lui Iacob, eminent jurist si nu-
velist : Tonny" dupa numele unui elefant de circ, ca unul care era
un colos si prefectul Junimii fiindca a fost si prefect.
N. GANE : Dragan, (prescurtat din Draganescu), presedin-
tele celor noua gogomani si primarul Junimei" fiindca a fost primar
de Iasi pe and era numai junimist, presedintele celor noua cari
nu intelegeau nimic mai ales versurile nebuloase ale lui Samson
Bodnarescu.
P. PAICU : Pious dela Mirandola.
AL. PHILIPPIDE : Hurul, dupa un studiu ce a scris asupra
Cronicei lui Huru", porecla cunoscuta multa vreme printre liceeni
si students.
LASCAR CIUREA : Cturila-Buriln, cel mai mic Cocarla,
Stan Beldiman, aldevita pulpa, Constantin verior, Vlad mtwar, idar
batranii ce mai fac ?" improvizare tiganeasca datorita lui N. Gane.
Dupa o teorie filologica a lui Caragiani
P. P. CARP : Chirp
care sustinea ca la popoarele in decaden-
POGOR : Pighir
to vocalele a, o, si u tind a se schimba
XENOPOL : Xinipili
in i.
I. NEGRUZZI : Don Ramiro, dupa poesia lui H. Heine,
tradusa de el.

www.dacoromanica.ro
 PORECLEIA JUNIMiSTILOR (10

GH. BEJAN : Baioneta inteligenta" fiindca era capitan in

garda nationals.
S. BODNARESCU : Samsune in lac de Samson.
ABGAR BUICLIU : Mfrirzoc.
N. BURGHELE : Bir oita, bin. Eu cant din clavir ! fiindca
era un bun pianist.
AL. GR. SLITLI : Herodor, fiindca a tradus pe acest autor.
C. LEONARDESCU, profesor de filosofie, om invatat- in
ironie.
N. MANDREA, juristul dela Casatie, Mfandrifinius- po-
recla neexplicata nici de I. Negruzzi care o notead in Dictionarul
sau, si nici de Gh. Papu.
N. SCHELETTI, poetul Uhland al Rormantei, fiindca a tra-
dus versuri din acest poet german.
T. ROSETTI : Mutiii, din cauza sucombarii sale spontane
la o prelegere. .

P. MISSIR : clocotege Missir" din cauza rasetelor sale sgo-

motoase si clocotitoare.
I. L. CARAGIALE: june pesimist, sceptic §i tcinic.
TELEMAC CILIFERCESCLI : 39 ani- varsta pe cane sus-
tinea ca o are mereu, ca sa nu tread de 40.
LEON NEGRUZZI : -Don Prefect-.
SCARLAT CAPSA : Scroggs, dupa numele unui vestit atlet
luptator de circ.
I. CARAGIANI : Agamemnon'', fiindca a tratat intio prele-
gere despre Made lui Homer.
I. P. FLORENTIN Decebar dupa nuvela sa istorica apa-
ruta in Convorbiri Literare".
CERNATESCU om invatat" si filosof, eclectic si cu o fire
orientala.
Pro.gi dar multi I' cuvinte filosofale cu care Al. Lambrior
valorifica calitatea Caracudei. .

Tot una-i I exclamatie de indiferenta (vezi Dictionarul Juni-

mfi).
Se poate utiliza aiurea? (vezi Dictionarul)
Feresau (vezi Dictionarul).
cei cari la sedinte criticau intre ei si in fruntea
Cartitori
cdrora figura si Pogor «care stramba din nas
Clevetitori
cand nu-i places ceva>>.
4

24

www.dacoromanica.ro
370 MUM DIN 4CJUN1MEAZ

Dar seria nu e terminate, caci cu cat Junimea progresa, cu

atat sporiau si poreclele. Manuscrisele decoltate datorit tuturor
convonbiristilor, in epoca de glorie sau , eroica" cum ii se zicea
atuncea pastrate de secretarul penpetuu" detin porecle picante
care nu se pot tipari, de,i destul de interesante...
La a 19-a aniversare a ,,Junimii- N. Gane §i P. Missir au aran-
jat o reprezentaie de , papugi" jocul papugarilor" fiind atunci
in yoga la Iasi in timpul carnavalului, cand petrecerile se tineau lant
prin saloancle boeregti.
In gala banchetului aniversar, N. Gane si P. Missir au im-
provizat o scene mica pentru a desfagura jocul papugilor-junimigti.
P. Missir tclaciu semnalul incepand sa cante ca papugarii veritabili :
Papusi dela Hui
Cu capul cat un calls
Fapuqele boeresti
Tot sá stai sa le. prive.sti!

Si inccpu prezentarea :

Mai intai papusa ce statea picior peste picior, reprezentand

pe pregedintele celor noua" care nu pricepeau filosofia confuza din
poeziile lui S. Bodnarescu, care *area indata cu pletele lui mari.
Apoi : papuga cu barbigon (Maiorescu) care-i numegte pe ceilalti
analfabeti" si Kurzsichtige Philister- (filistini miopi); in urma
pantecosul" Creanga care apare istorisind snoave ; pudicul Nawn`
care declama versuri din Boileau; Pogor care poarta cu el o perina,
gi care protesteaza c.a. nu se poate face literature romaneasca cu
Boileau'', vorbind insA si perorand despre Schopenhauer gi Nirvana.
Navalesc apoi celelalte papugi ale Junimii : I. Negruzzi, tra-
gand in urma sa un car cu... minciuni, M. Pompiliu gefur cara-
cudei clefaitoare, Carp, chel a la Bismark, etc., etc... Actiunea se
intensifica in dialoguri umoristice, parodiand gedintele Junimii pans
ce totul deviaza Pogor arunca perna in capita lui Bodnarescu, Bad-
narescu in capul lui Creanga care fiind cel mai voluminos ii rapune
pe toti ! Firegte ca in decursul desfagurarii nu lipsesc nisi epitetele
originale.

Dar Junimea a avut si adversari, intre care cel mai temut a

fost desigur Hasdeu care a facut convorbirigtilor nigte farse ustu-
ratoare,

www.dacoromanica.ro
 PORECLELE JUNIMISTILOR 371

Grupul scriitorilor adunati in jurul Revistei Contemporane'

ce aparea la Bucuresti, a incercat un persiflaj la adresa junimistilor;
poetul M. Zamfirescu, contemporanist, a scris in acest scop un soi
revista teatralk bufonerie lipsita de spirit caustic si fins ironie
intitulata Muza dela Borta-Rece- tiparita si in brosura idesi neter-
minata, din cauza mortii poetului, in care persifla cenaclul dela Iasi.
Actiunea se desfasura la Borta Rece" cunoscuta sub nu-
mele de Bo lta Rece" (vestita carciuma a fratilor Amira din strada
care poarta numele lui Eminescu) si care a fost proprietatea, prin
mostenire, a lui I. Gherea, prof. Xenophon Gheorghiu si a lui P.
Zarifopol, eruditul critic. Poate cu exceptia lui Eminescu §i Creanga.
care preferau solitudinea, nici unul dintre corifeii junimisti nu vizi-
tau aceasta carciuma, fiindca nu erau bautori.
Borta Rece" era transformata, in revista lui Mihail Zamfi-
rescu, intr'un 0/ymp... junimist, cu urmatoarele personagii in ac-
tiunea principals :
Minorescu-Magnus (Maiorescut), Neguta (I. Negruzzi), Mi..
nunescu (Eminescu) , Butnarescv (Bodnarescu) , Pan-Pan (Gh.
Panu), Jidopol (A. D. Xenopol), Lida. (Burls), Varcolaci (*t. C.
Vargoliei), Naut (A. Naum), Stoica Proctinescu Gulie (N. Culia-
nu) etc.
In massa junimistii erau porecliti ,,ageamii".
Scnisa in tirade versificate si in ieftine spirite epigramatice,
personagiile intrau in scena, prezentandu-se singure publicului,
dupa vechiul si banalul tipic teatral. Iata buns -oars cum se reco-
manda Minorescu-Magnus :

Filosofia
Menageria
Astronomia
Dreptul civil 1i dreptul roman,
ySi poesia
Si psaltichia
Si spiteria
Le fin in capu'mi ca'ntr'un borcan I
Ingineria
Zoologia
Scaniatoria
.Stiinfe rare le qtizz pe de cost,

www.dacoromanica.ro
372 FIGIJILL DIN cilJNIMEA>

Altul ca mine
Sa §tie bine
Sa se inchine
Moftangeriei, nici n'a mai Post.
Pedagogia
Buoataria
aSi chitturgia
Nurnai eu singur le pot trata..
Autorlacul
Advocaticul
SSi cu Boclacul
In Romania sunt partea mea
Eu pe gramatici
numismatici
pe lunatici
li fac sa inghete cand neor vedea
Caligrafistii
Unionistii
ySi publicigii
Sunt ca o minge in mana mea !

Fara ca versul poliritmic sa fie spiritual, el vizeaza mai intai

pe Maiorescu : filosof, avocat, om de stiinta, autor, etc. Apoi pe
Caragiani, Lambrior, Buda, Paicu si ceilalti filologi porecliti gra-
matici" ; pe D. A. Sturdza care a pub]icat un studiu asupra numis-
maticei, poreclit flurnismat" ; pe N. Gan §i Xenopol porecliti
unionisti" fiindca au luat parte vie la acciunea pentru unirea prin-
cipatelor ; pe Verusi, pictor mediocru. caligraf" si in sfarsit cara-
cuda" porecliti in revista lunatecii".
0 alta satira in versuni a Post scrisa de A. Naum si intitulata
Fotografia Junimii" care deasemeni abunda in epitete si porecle,
dupa cum nu lipsesc in suluerleniile de manuscrise... decoltate, pas-
trate in bogata colectie a ILA I. Negruzzi, tot soiul de caracterizari
amuzante la adresa junimistilor. Yi fiindca ne aflam la acest capitol,
care reclama istoricului viitor o desvoltare mai mare, pentru o mai
bung cunoastere a epocei si a mediului, nu putem ignora satira lui
I. Negruzzi Electorale" careia Gh. Panu i-a raspuris printr'o alta
intitulata Boericale" scrisa tot in versuni.

www.dacoromanica.ro
 PORECLELE JUNIMISTILOR 373

Pentru a incheia tabloul, incomplect al poreclelor ad cum

am spus mai sunt si altele ce nu pot fi insirate vom mai aminti
cateva expresii consacrate in cercul Juningi.
Cum se stie in faze ei de glorie, in primul deceniu dela in-
fiintare, sedintele se tineau la inceput de !cloud on pe saptamana :
Mercurea si Vinerea, and la Maiorescu, and la Pogor.
Primele erau calificate mercuriale §i secundele venerice, ceeace,
fireste, provoca mare haz.
Clefaitorii erau aceia dintre membri care nu asteptau deat
deschiderea usilor" spre a se repezi la masa imbelsugata si a de-
vora toate bunatatile. Printre acestia se afla si Creanga care se stie
ca era un mare mancau.
Caracuda, porecra iscodita de A. Nauru, pentru acei care se
nesemnau numai la iprezente for in societate, mandri de a fi membrii
ei si care aveau ca sef pe Miron Pompiliu.
Nuvelistul Slavici, imembru al societatii, a caracterizat Ca-
racuda" printr'o telegrama in versuri adresata din Sibiu, lui N. Gane
la Iasi :
Caracuda -i Caractuda
Si la Iasi .5i la Sibiu,
Nu lucreaza, nu asuda
Dar un lucru pot sg. stiu
Ca se pane 'n fruntea mesei
Ca nd e vorba de 'nchinat
Pentru cei ce pans acuma
Multe bane an lucrat.
HOTEL erau Convorbiri Litenare".
ANECDOTA PRIMEAZA" imperativul mucalitului si ne-
astamparatului Pogor, care a stabilit regula c5 snoavele si anecdo-
tele, decente sau nu, au prioritate fats de orice problems adusa in
desbatenea societkii si fats de orice opera literara adusa la lectur5.
FALIL" (putned) era cuvantul cu care se taxau glumele
lipsite de spirit.
FORGO" (dela latinescul porno") era strigatul cu care se
cerea continuarea unei lecturi sau a unei discutiuni".
ANAFORALE," au fost botezate 'aforismele lui Maio 'escu
(Schopenhauer) si mai cu seams filosofia confuza a versurilon lui
Bodnarescu.
LATRATURA. POPULARA, termenii prin care Pogor iro-

www.dacoromanica.ro
374 ?MORI DIN KJUNIMEA)

aiza literatura populara, nu din aversiune impotriva ei, ci mai mult

-lin capriciul sau de a provoca haz pe Price chestiune, oricat de
ertioasa.
GOGOMANI) porecle cu care P. P. Carp §i-a cinstit par-
PORUMBEI S tizanii politici Bela Junimea.
CARTITORI ( cei cari criticau avand adesea in frunte
CLEVETITORI ( pe Pogor care stramba din nas".
Au mai Post si alte porecle iscodite de membrii societatii pe so-
coteala lor, porecle ramase in... colectia de manuscrise... nepublicate
pastrate de I. Negruzzi.
ANECDOTA COROSIVA, care se istorisea dupa ce ju-
nimistii se captuseau bine cu cotnar alb sau ros, on cu amandoua
culorile impreuna- dupa cum arata N. Gane. Atunci se dadeau
drumul anecdotelor corosive,`, adica acelor de care se inrosia pudicul
Naum" care totdeauna se exprima corect si nu aluneca pe thramuri
echivoce. Cei mai mesteri in istorisirea anecdotelor corosive erau :
Crearzga, lanov qi bine nutritur Caraiani cum it numiam not la
junimea-.

www.dacoromanica.ro
 GENERALUL M. L. NEGRUZZI
Executorul testamentar al lui I. Negruzzi pentru tot ce priveste opera sa literara.

www.dacoromanica.ro
 a/ Artf-ez- C-e---1--a--Ft--.
6/0---1e-.0--0e--e-<---
/14-1--gt-i-e::4 letz--/-6 .c-e--ra
0---1-0-
/4_ // - ii-e 4----ti--1-ZoL/41,- 14
ti,- 01.4C,S-i-g--/WW ol-.-- ea-e----
A(, 54
47_

Simpaticului meu concetNean, neobosit publicist lesan C.

Saieanu ca sá-$i aminteasca de ceasurile obositoare petrecute la
mine in descifrare de acte batrane ramase de la bunicul tata $i
,Mos Joe".
4/2/932 MIHAI NEGRUZZI

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.
Catre cetitori . III
TITU MAIORESCU (portret) 1

I. Profesoratul . 3
II. In baroul din Iasi . . 7
III. Duelul. Procesele . . 10
IV, Maiorescu despre Creanga si Eminescu . 12
V. Maiorescu si tragedia lui Eminescu . 14
In contra directiei noua . . 18
VI. In cercul Junimii . . . . . 22
VII. Persiflarea «Directiei noua» . . 23
VIII. Cateva reminiscence vesele si triste . 24
IX. Maiorescu «Antidinastic» . 26
X. Mana lui Maiorescu . . 26
XI. Ian Bratianu si Maiorescu . . 27
XII. Maiorescu muzician . 27
XIII. Doua episoade triste . . 28
XIV. Intre Carp si Maiorescu - . 30
XV. Maiorescu in portrete. . 31
XVI. Maiorescu si viata intelectuala a poporului roman 33
XVII. 0 lupta cu Alecsandri . . 38
Adnotani la T. Maiorescu . . 42
JACOB C NEGRUZZI (portret) . , 43
Auto-prezentare . . . . . . 45
Cand s'a na'scut Costache Negruzzi . 46
Iacob Negruzzi revuist si cupletist . . . 59
Un nemuritor despre altul (Elogiul lui G Enescul . 63
Negrutiganiada «Junimii» . . 64
Adnotari la I. Negruzzi . 71

www.dacoromanica.ro
378 FIGURI DIN <<JUN1MEA>>

Pag.
P. P. CARP (portret) . 73
P. P. Carp . . 75
Spiritul si zeflemeaua lui Carp . 79
Adnotari la P. P. Carp . . 89
VASILE POGOR (portret). . . . . 91
Vasile Pogor (Teribilul copil al «Junimii») . 93
Adnotari la V. Pogor . . 105
THEODOR ROSETTI (portret). 107
Theodor Rosetti . 109
Adnotari la Th. Rosetti. 115
V. ALECSANDRI M. KOGALNICEANU (caricaturi) . 117
Vasile Alecsandri . 119
Alecsandri la «Ju,nimea>>. 123
Alecsandri si strategia lui Mehmet Aga. 124
Alecsandri in intimitate, la Mircesti . 130
Adnotari la V. Alecsandri . . 135
M. EMINESCU (tablou de Octav Bancila) . 137
M. Eminescu . . 139
Eminescu in «Divanul Domnesc» . 140
Eminescu «Contrabandist» . 140
Conflictul Al. Lahovary-Eminescu. 141
Melancolia lui Eminescu . 143
Eminescu si generatiile tinere. 144
Eminescu epigrainist . 145
Urnor si pesimism. 146
Eminescu 9i Carmen-Sylva . 147
Spiritul latin al lui Eminescu . 147
0 paging inedita din viata lui Eminescu 149
Alecsandri si Eminescu . 150
Ceva despre versul eminescian 151
Figura poetului 153
Bcala poetului 154
Un «maus» la Bolta-Rece 155
Eminescu in arest. 155
Trage&a finals . 156
Inca ceva despre umorul lui Eminescu 157
Regele Romaniei despre regele poesiei 161
Adnotari la M. Eminescu . 163

www.dacoromanica.ro
 CUPaINSUL 379

Pag.
ION CREANGA (portret) . , 165
Ion Creanga. . . . 167
loan Creanga cu colaboratorii, colegii, i,ntimii si comen-
tatorii sai (tablou) 171
Creanga si mama lui Moise 177
Menu-ul lui Creanga 178
«Reteta» lui Creanga 179
Eminescu si Creanga 180
Motanii lui Creanga 181
Creanga si Beldiceanu 182
Petrovici-Hefstein . 182
Cum a pacalit Creanga pe Pogor . 183
Creanga si Tocilescu . . 189
Tot scrisul lui Creanaa.
Creanga la $coala Brasovanu. 185
Lin act «cavaleresc» al taranului din Humulesti . 190
Linde a merit Creanga ? 194
Adnotari in Ion Creanga 198
VASILE CONTA (portret) 199
Vasile Conta . . 201
Adnotari la V. Conta . . 209
SAMSON BODNARESCU (portret). 211
Samson Bod,narescu . . 213
Adnotari la Samson Bodnarescu . 224
N. NICOLE? NLI. . . 225
Adnotari la N. Nicoleanu 229
IOAN IANOV . . 230
Adnotari )a I. Ianov . 236
A. D. XENOPOL . 237
Adnotari la A. D. Xenopol 244
GH. PANU (caricature) . 245
Gh. Panu . 247
Gh. Panu in Anecdote 252
0 replica a lui Conu Iorgu Marzescu 254
La «Junimea». . 255
Gh. Panu si Ernesto Rossi - 255
La Durau . 256
Regele Carol I si Panu . 256
Adnotari la Gh. Panu . 259

www.dacoromanica.ro
380 FIGURE DIN 4IJUNIMEAP

Pag.
ALEX. LAMBRIOR (portret) 261
Alex. Lambrior . . . 263
Adnotari la Alex. Lambrior 268
IOAN SLAVICI . . 269
Adnotari la I. Slavici . 273
MIRON POMPILIU (portret) 275
Miron Pompiliu . . 277
Adnotari la Mime Pompiliu 284
PAVEL PAICU . 285
ANTON NAUM (portret) . 289
Anton Naum. . 291
Adnotanile la A. Naum 296
AL. PHILIPPIDE . 297
Adnotari la Al. Philippide . 303
STEFAN G. VARGOLICI (portret) 305
Stefan Vargolici . . . 307
Adnotari la Stefan Vargolici. 312
I. M. MELIK . 313
Adnotari la I. M. Melik. 316
C. DIMITRESCU-IASI (portret). 317
C. Dimitrescu-Ia§i. . . 319
N. CULIANU (portret) . 327
N. Culianu . . . 329
Adnotari la N. Culianu. 334
CONSTANTIN MEISSNER (portret §i autograf). 335
Constantin Meissner . 337
Adnotari la C. Meissner 344
Aniversarile Junimii . 345
Momente vesele la Junimea . 351
Poreclele Junimistilor . 361
Membrii «Junimii, din Iasi (Tablou) . 363
Generalul M. L. Negruzzi (portret) . 375
Mihai Negruzzi (autograf) . . 376

www.dacoromanica.ro