Sunteți pe pagina 1din 2

Rolul factorilor dezvoltării psihice în educația copilului

Educația este pur și simplu sufletul societății trecând de la o generație la alta


G.K. Chesterton

Psihologia copilului oferă date și interpretări ale începuturilor vieții psihice umane și
urmărește comportamentele și trăirile psihice caracteristice anilor copilăriei.
Viața psihică umană este rezultatul unui lung proces de dezvoltare sub influența mai
multor factori și în anumite condiții.
Problematica generală a dezvoltării psihice o reprezintă educabilitatea, putând fi definită
drept capacitate şi disponibilitate a omului de a recepta influenţele externe, sau ca potenţare a
capacităţii omului de a fi receptiv la educaţie. Factorii fundamentali ai dezvoltării psihice sunt
ereditatea, mediul și educația.
Ereditatea asigură premisele vieții psihice. Este primul factor care se manifestă și permite
transmiterea caracterelor fizice fiziologice și psihorelationale de la părinți la copii.
Ereditatea este un factor potenţial şi polivalent, adică fără intervenţia celorlalţi doi factori
fundamentali, potenţialul ereditar nu se transformă în componente ale vieţii psihice. Este
polivalent pentru că pe aceleaşi premise ereditare se pot forma componente diferite ale vieţii
psihice în funcţie de felul în care au acţionat mediul şi educaţia.
Aportul eredităţii nu este acelaşi pentru orice vârstă sau pentru orice componentă psihică.
Ereditatea acţionează mai puternic la vârstele timpurii, în cazul formării unor procese şi funcţii
psihice mai apropiate de ale animalelor, aşa cum sunt cele senzoriale, perceptive, motrice,
contribuie mai mult la dezvoltarea unor componente ale personalităţii cum ar fi temperamentul şi
aptitudinile.
Ereditatea nu este suficientă pentru dezvoltarea psihică pentru că ea nu se transformă
automat în componente ale vieţii psihice umane.
Ereditatea putem spune că asigură potențialul de formare pentru ființa umană. Este baza
abilităților de gândire capacităților de asimilare, trăsăturilor de personalitate ale viitorului adult.
Mediul este totalitatea influențelor naturale și sociale, fizice și spirituale, directe și
indirecte, organizate și neorganizate, voluntare și involuntare care constituie cadrul în care se
naște trăiește și se dezvoltă ființa umană.
Unele aspecte ale mediului acționează în mod direct asupra dezvoltării organice (hrana,
îmbrăcămintea, clima, relieful) iar altele asupra dezvoltării psihosociale (modele umane de
atitudine, de comportament; valori, norme sociale).
Mediul natural, social și cultural sub toate aspectele are o importanță deosebită putând
acționa fie ca factor pozitiv, dinamizator ce impulsionează împlinirea premiselor oferite de
ereditate, fie ca frână în calea dezvoltării dacă influențele sau resursele lui sunt precare, sărace
sau lipsesc în totalitate.
Educația este ansamblul de acțiuni și influențe fundamentate științific și utilizate
conștient în direcția procesului de formare a copilului ca personalitate.
Educația acționează ca stimul complex și de calitate superioară în perioadele cu cea mai
intensă creștere și dezvoltare.
Începută în familie, educația continuă în manieră sistematizată ordonată și planificată în
cadrul instituțiilor de învățământ. Este factorul cu cel mai elaborat, implicat în dezvoltarea
umană.
În concluzie, dezvoltarea psihică este un proces plurideterminat, având următoarele
particularităţi: se sprijină pe ereditate, foloseşte datele oferite de mediu şi este dirijată de
educaţie; se desfăşoară în contextul activităţii proprii de învăţare, fiind impulsionată de
motivaţie; este deplină în condiţiile interacţiunii optime între cei trei factori, respectiv atunci
când există o corespondenţă în timp între desfăşurarea programului ereditar şi cantitatea şi
calitatea influenţelor externe; are o traiectorie ascendentă din punct de vedere calitativ,
non-lineară şi imprevizibilă; este sistemică, în sensul că orice schimbare produsă într-o anumită
zonă va avea efecte asupra întregii dezvoltări; este stadială, în sensul că anumite perioade ale
vieţii se corelează cu schimbări cantitative şi calitative specifice.

S-ar putea să vă placă și