Dezvoltarea psihică este un concept fundamental pentru psihologia
copilului, pentru că de conţinutul şi valoarea lui explicativă şi interpretativă depinde abordarea tuturor celorlalte probleme. Psihologia contemporană consideră că viaţa psihică, aşa cum se prezintă la omul adult, este rezultatul unui lung proces de dezvoltare care este multideterminat şi multicondiţionat. Între factorii şi condiţiile care intervin, trei sunt consideraţi fundamentali, în sensul că lipsa lor ar face imposibilă sau ar compromite dezvoltarea psihică. Aceştia sunt: ereditatea, mediul, educaţia. Educația este unul dintre cele mai importante aspecte ale societății noastre. Acest proces este strâns legat de cel al învățării și are influențe majore de-a lungul vieții.
În primul rând, cu ajutorul acestui fenomen, deprindem valori morale
fără de care conviețuirea ar avea de suferit. De exemplu, o societate sănătoasă se construiește pe valori precum: respectul, integritatea, generozitatea și altele.
Educatia proiecteaza dezvoltarea psihica si asigura conditiile realizarii
acestei proiectari;
Educatia este cea care asigura legatura intre potentialitatile de
dezvoltare (date de ereditate) si oferta de conditii si oportunitati a mediului, selectand atat insusirile determinate genetic, cat si componentele de mediu care corespund obiectivelor educationale.
Actiunea educativa trebuie sa armonizeze datele oferite de ereditate si
mediu, in mod creator si adaptat fiecarui individ (sau grup de indivizi). Aceasta deoarece ceea ce s-a dovedit, intr-un moment sau pentru un individ, benefic, poate fi daunator intr-un alt moment sau pentru un alt individ.
Deoarece dezvoltarea este un proces cu legitati interne proprii,
educatia nu trebuie sa exercite o presiune exterioara, coercitiva, asupra individului.Educatia trebuie sa fie stimulativa, in sensul ca demersurile sale trebuie sa fie cu un pas inainte a ceea ce poate, a ceea ce se vrea si a ceea ce stie individul, astfel incat sa vina in intampinarea nevoilor si cerintelor individului (evitandu-se suprasolicitarea sau subsolicitarea).Educatia depinde de ceilalti doi factori (ereditatea si mediul) si nu poate avea puteri nelimitate (nu poate compensa in totalitate o ereditate afectata si nici un mediu total defavorabil). Intr-o anumita masura educatia poate accelera dezvoltarea psihica prin varietatea experientelor de invatare care-si propun reducerea decalajului intre capacitatile prezente ale individului si un nivel superior al acestora.
Rolul educatiei in dezvoltarea psihica
1. Educatia este cel de al doilea transformator al potentialului
ereditar in componente psihice. 2. Educatia orienteaza convergent cu scopurile sale influentele mediului si chiar contribuie la intensificarea influentei acestuia. 3. Educatia dezvolta mecanismele superioare ale psihismului uman, cum ar fi perceptiile complexe, gandirea formala, memoria verbala, etc. 4. Educatia proiecteaza dezvoltarea psihica a copiilor si tinerilor si urmareste in mod sistematic realizarea acestor proiecte. 5. Spre deosebire de mediu, educatia asigura dezvoltarea psihica deplina a fiintei umane. 6. Educatia este cea care stimuleaza dezvoltarea psihica in mod sistematic prin crearea unor decalaje optime intre posibilitatea persoanei si cerinte si sprijina depasirea acestor decalaje. 7. Intr-o anumita masura, educatia poate accelera dezvoltarea psihica, dar acest lucru nu se poate face fara a se tine cont de conditiile ereditare. 8. Rolurile educatiei nu pot fi insa realizate decat in interactiunea cu ceilalti doi factori. In concluzie, dezvoltarea psihica este un proces plurideterminat, avand urmatoarele particularitati: se sprijina pe ereditate, foloseste datele oferite de mediu si este dirijata de educatie; se desfasoara in contextul activitatii proprii de invatare, fiind impulsionata de motivatie; este deplina in conditiile interactiunii optime intre cei trei factori, respectiv atunci cand exista o corespondenta in timp intre desfasurarea programului ereditar si cantitatea si calitatea influentelor externe; are o traiectorie ascendenta din punct de vedere calitativ, non-lineara si imprevizibila; este individuala in sensul ca prezinta numeroase aspecte de diferentiere, dincolo de legile general-umane de dezvoltare; este sistemica, in sensul ca orice schimbare produsa intr-o anumita zona va avea efecte asupra intregii dezvoltari; este stadiala, in sensul ca anumite perioade ale vietii se coreleaza cu schimbari cantitative si calitative specifice.
Eu mi-am ales profesia de educator.Să lucrezi cu cei mici este, în
egală măsură, o provocare de care ai parte zi de zi, o sursă de energie, cât și o responsabilitate uriașă, pe care trebuie să ți-o asumi cu multă siguranță. Te vei ocupa de educația și de pregătirea copiilor de vârstă preșcolară, astfel încât ei să dobândească noțiunile de bază despre lume și societatea în care trăiesc, dar și să își dezvolte limbajul și abilitățile cognitive și psihomotorii.