ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE

„NICOLAE BĂLCESCU"

DISCIPLINA:

TEORII DESPRE ORGANIZAȚII MODERNE

TEMA:

„PARTICULARITĂȚI ALE ORGANIZAȚIEI MILITARE

INTELIGENTĂ EMOȚIONAL"

REALIZAT DE: Lăzăroiu Felicia

SPECIALIZAREA: Leadership organizațional, Anul I

CUPRINS

– SIBIU, 2017 –
INTRODUCERE...............................................................................................2

Capitolul 1:Caracteristicile organizației militare ........................................2

Capitolul 2:Noțiuni generale privind inteligența emoțională......................3

Capitolul 3:Inteligența emoțională în cadrul organizației militare ...........4

CONCLUZII.....................................................................................................7

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................8

INTRODUCERE

1
 Pentru a putea vorbi despre particularitățile unei organizații militare
inteligentă emotional, trebuie să cunoaștem în primul rând la ce se referă acești doi
termeni.
Prin urmare o organizatie reprezintă un„grup de persoane fizice,juridice sau
de stat având o organizare de sine stătătoare, un patrimoniu propriu(în vederea
realizării unui scop) și personalitate juridică(instituție,întreprindere)" 1 sau „mod
de organizare, orânduire, aranjare ;rânduială, alcătuire";
Organizaţia militară este un tip de organizaţie individualizată şi
personalizată faţă de celelalte sisteme, datorită, în primul rând, a misiunii pe care
acesta o are și anume, apărarea statului, a integrității acestuia, îndeplinirea
necondiţionată a atribuțiilor constituţionale, a celor ce decurg din calitatea statului
respectiv ca membru al unei alianţe politico-militare. Predispunerea la un risc mult
mai ridicat este de asemenea un criteriu de diferențiere care nu trebuie neglijat.

1. CARACTERISTICILE ORGANIZAȚIEI MILITARE

Funcționalitatea mecanismului general organizației militare poate fi înțeles

prin idetificarea și cunoașterea caracteristicilor acesteia, a trăsăturilor ce o
diferențiază față de celelalte organizații.
Prezentarea caracteristicilor evidenţiază procesele şi fenomenele specifice ce
particularizează organizaţia militară:
a) predominanța relațiilor formale
Modul de comportare al indivizilor de pe diferite trepte ierarhice sunt
prescrise de regulamente militare și se exprimă prin simboluri exterioare(ținută
militară, grade, conduită) şi au ca scop identificarea militarilor ca grup distinct,
uniţi printr-o legătură formală ce generează putere, influenţă şi autoritate.
Activitățile desfășurate în comun pot determina și apariția relațiilor informale însă
acestea nu primează.
b)este o instituție birocratică cu structură ierarhică
Acest aspect va presupune o subordonare în exclusivitate pe verticală
constituită pe criterii riguroase care ţin seama de capacităţile, aptitudinile şi
disponibilităţile militarilor de a îndeplini diverse misiuni, ținându-se cont de
principiul unității de comandă.
c)mediu social cu un sistem propriu de stratificare
Această stratificare se referă la faptul că personalul militar este împărțit în
diverse grupuri sociale precum ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, soldații gradați
profesioniști. Distanțele sociale prea mari între aceste categorii pot genera însă
influențe negative asupra militarilor.
1
Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan”, Dicţionarul explicativ al limbii
române, București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009
2
 d)este destinată apărării naționale
e)reprezintă un mediu educațional specific

2. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ

"Inteligența singură nu creează lideri"

Inteligența emoțională este definită de Goleman ca fiind capacitatea unei

persoane de a-și recunoaste propriile emoții dar și pe ale celor din jur, cu scopul de
a ne motiva și de a ne controla în relațiile cu ceilalți. Aceasta se referă la un
amestesc între conștiință și controlul de sine, motivație, empatie, spirit deschis,
tact și diplomație.2 Persoanele care sunt inteligente emoțional sunt capabile să își
conștientizeze și să își identifice senzațiile, sentimentele prin care trec(frică,
bucurie) și dețin acel control de sine de a amâna impulsurile imediate pentru un
beneficiu mai important. De asemenea aceste persoane observă mult mai ușor, pot
ghici chiar sentimentele și nevoile celorlalți, fapt ce le ajută să dezvolte relații mai
armonioase bazate pe cunoaștere și recunoaștere reciprocă.
Prin urmare inteligența emoțională se poate defini ca fiind "un tip de
inteligență socială care include abilitatea de a monitoriza propriile emoții și cele
ale altor persoane, de a face distincție între ele și de a folosi informațiile pentru a
ghida modul de gândire și de acțiune a unei alte persoane" (Mayer & Salovey,
1993). Ea reprezintă efectiv capacitatea de a aplica puterea şi acuitatea emoţiilor ca
o sursă de energie umană, informaţie, conectare şi influenţă.
Complementare inteligenţei cognitive, însuşirile inteligenţei emoţionale sunt
sinergice cu cele pur intelectuale. Conform cercetărilor statistice, competența
emoțională este totuși de două ori mai importantă decât abilitățile tehnice sau
intelectuale. Dezvoltarea inteligenței emoționale reprezintă întelegerea și
gestionarea emoțiilor pentru a crea relații armonioase cu cei din jur.
Elementele ce o compun pot fi categorisite în două clase astfel:
-competențe personale precum auto-cunoașterea(conștiința emoțională, auto-
evaluare precisă și încredere de sine), auto-motivarea(ambiție, implicare, inițiativă
și optimism) și auto-reglarea((autocontrol, demn de încredere, conștiinciozitate,
adaptabilitate și inovativitate)
-competențe sociale precum abilitățile sociale(influența, comunicarea, leaderdhip,
catalizator al schimbării, construirea de relații, colaborare și cooperare și aptitudini
de echipă) și conștiința socială(empatie, asertivitate, dezvoltarea
celorlalți,toleranță).

3.INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ÎN CADRUL ORGANIZAȚIEI MILITARE

2
http://www.mirelazivari.ro/inteligenta-emotionala, accesat în data de 12.01.2017
3
 „În mod tradiţional, puterea creierului este dată de IQ, însă cu cât lumea
devine mai complexă, inteligenţa emoţională trece pe primul plan.”
Daniel Goleman
În consecință o organizație trebuie privită din două perspective: cea rațională
și cea emoțională. Conducătorul acesteia trebuie să combine în mod echilibrat
gândirea cu simțirea pentru un randament sporit al activității acesteia. Un IQ ridicat
al liderului nu va asigura succesul operațiilor ținând cont de faptul că inteligența
emoțională favorizează creativitatea, productivitatea și flexibilitatea. De asemenea
pot exista situații când un număr mare de factori de interferenţă precum stresul,
aptitudinile şi imaginea de sine pot influenţa performanţele. De aceea este necesară
capacitatea de auto-cunoaștere, de un management al emoțiilor, componente ale
inteligenței emoționale de altfel.
Un rol important în funcționarea organizațiilor îl are și climatul
organizațional. Conform Tagiuri și Litwin, 1968, climatul organizațional este o
calitate relativ persisitentă a mediului intern al unei organizații, care este trăită de
membrii ei, le influențează acestora comportamentul, și poate fi descrisă în
termeni de valori ale unui set particular de caracteristici ale organizației. Acesta
rezultă din comportamentul și din politicile membrilor organizației(în special la
cadrele superioare) și servește drept bază pentru interpretarea contextului
organizațional și orientează activitățile și deciziile organizaționale. Climatul
organizațional poate fi descris prin componente afective(trările, temerile,
sentimentele pozitive sau negative ale angajaților), cognitive(opiniile, credințele,
zvonurile) și comportamentale(implicare, absenteism) ale unui colectiv de muncă.
După cum este precizat și în definiție climatul organizațional este conturat în
primul rând de cadrele superioare de aceea, conducătorii organizațiilor inteligente
emoțional trebuie să fie capabili să perceapă, cunoască și să își exprime emoțiile,
să le controleze atât pe ale lor cât și pe ale celor din jur prin moderarea celor
negative și încurajarea celor pozitive, fără a ascunde sau exagera anumite
informații. Pe parcursul desfășurării ședințelor de instrucție aceștia identifică
emoțiile militarilor din reacțiile lor, din limbaj, comportament și le dirijează
activitatea în funcție de personalitatea fiecăruia. Acest lucru presupune dobândirea
unei inteligențe interpersonale și anume acea „abilitate de a înțelege alți oameni,
ce îi motivează, cum lucrează, cum să lucrezi în echipa cu ei. Este capacitatea de
a-ți forma modele veridice și corecte despre cineva și de a folosi acele modele
eficient în viață."(Thorndike, 1983)
Componenta comportamentală se referă la implicare, la înțelegerea
oamenilor, una dintre cele mai importante resurse ale acesteia, dacă nu chiar cea
mai importantă, și este cu siguranță un pion esențial pentru colaborarea în atingerea
obiectivelor stabilite, în cele mai bune condiții, a organizațiilor militare. Fiecare
dintre aceștia prezintă un set unic de aptitudini, priceperi şi trebuinţe, precum şi un
4
set de deficienţe sau lipsuri care trebuie corectate. Astfel liderii inteligenți
emoționali sunt capabili să identifice punctele forte și cele slabe ale subordonaților
fiind un bun ascultător dar și observator, susținând o comunicare deschisă. Aceștia
vor recunoaște capacitățile și rezultatele celorlalți și le vor repartiza sarcini
specifice care să le pună în valoare atuurile și nu să îi pună în dificultate. De
asemenea fiind în rezonanță cu emoțiile oamenilor cu care lucrează un comandant
și-i va apropia pe aceștia, le va dobândi încrederea, ei vor avea curajul să
comunice, să întrebe atunci când nu înțeleg anumite aspecte. Interacționând cu
subordonații acesta va descopri și factorii ce îi motivează sau demotivează, ce
temeri au și va folosi aceste informații pentru a le direcționa activitatea.
Pentru a realiza aceste lucruri este nevoie însă de timp pe care conducătorul
organizației militare, a unităților și subunităților să îl petreacă cu subordonații, să
construiască raporturi interumane, să promoveze schimbul de idei, informații și
resurse, să promoveze un climat pozitiv, de prietenie și înțelegere și să îi
călăuzească pe ceilalți înspre reușită.
Un aspect foarte important într-o organizație militară inteligentă emoțional
este faptul că liderul acesteia conduce prin exemplul personal, iar acest lucru
presupune foarte mult tact și atenție acordată modului de comportare, de
interacțiune cu cei din jur și asupra modului de a reacționa într-o anumită situație.
Acesta deține anumite competențe personale și sociale ce îl vor ajuta să conducă,
să dirijeze organizația nu doar prin raționamente ci și prin auto-cunoaștere, auto-
reglare, auto-motivare, empatie etc. Liderii inteligenți emoțional răspândesc emoţii
într-un registru pozitiv: ei mobilizează oamenii prezentând un vis în care cred şi
care trezeşte optimismul, compasiunea sau sentimentul de coeziune – aspiraţii care
indică drumul către un viitor mai bun. La nivelul creierului, astfel de mesaje
stârnesc emoţii pozitive, sentimente care îşi au sediul în circuitele din aria
prefrontală stângă.
Deși organizația militară are o structură piramidală și decizia este
centralizată inteligența emoțională trebuie exercitată pe toate nivelurile piramidale
atât pe vertical cât și pe orizontal. Acest lucru se referă la faptul că atât
conducătorul organizației empatizază cu sobordonații săi, cu trăirile acestora, le
cunoaște temerile, ia decizii ținând cont și de emoțiile, de interesele lor dar cu atât
mai mult, la baza piramidei unde interacțiunile interumane sunt mult mai frecvente,
inteligența emoțională va fi mai prezentă.
Conștiința emoțională, o autoevaluare precisă și corectă, încrederea în sine,
autocontrolul, conștiinciozitatea, implicarea și optimismul sunt doar câteva dintre
atributele pe care conducătorul unei organizații militare inteligente emoțional le
deține. Însă nu doar acesta ci ceilalți militari urmează exemplul personal al
liderului și își ghidează activitatea dupa valori și obiective personale, cunoscându-

5
și fiecare puntele tari și slabe și fiind capabili să ia decizii, în ciuda unor presiuni
sau incertitudini gândindu-se la succes, nu la posibilitatea de a greși.
Privind din alt punct de vedere o organizație inteligentă emoțional își va
gestiona mult mai bine conflictele, le va aplana și rezolva mult mai ușor datorită
faptului ca membrii acesteia sunt sensibili la emoțiile celor din jur, vor ști să îi
asculte, vor înțelege și alte puncte de vedere. Totodată aceștia, sau cel puțin liderii
organizației militare vor avea capacitatea de a identifica eventualele conflicte și,
folosindu-se de tact și diplomație vor încerca să le soluționeze, să încurajeze
discuțiile de grup și să ofere o soluție win-win.
Una dintre misiunile armatei este apărarea țării chiar și cu prețul vieții. Prin
urmare militarii trebuie să fie capabili să își poată păstra calmul chiar și în cele mai
tensionate momente, să ofere înțelegere și sprijin reciproc, să câștige încrederea
colegilor și a subordonaților prin dăruirea pe care o manifestă în desfăsurarea
misiunilor. Deși în cadrul organizației militare predomină relația formală și se
respectă acea stratificare a ofițerilor, subofițerilor, maiștrilor militari și a soldaților
gradați profesioniști o organizație inteligentă emoțional promovează o comunicare
deschisă, care să stărnească creativitatea, inovația interlocutorilor, iar diferitele
puncte de vedere sunt înțelese și luate în considerare. Chiar dacă este o instituție
birocratică cel care urmează să ia o decizie va da dovadă de suficientă încredere în
propriile cunoștințe și experiență dar, în aceeași măsură, și de toleranță la alte
propuneri pentru a promova astfel și spiritul de echipă și implicare.
In ceea ce privește faptul că organizația militară este un mediu educațional
specific trebuie să se aibă în vedere faptul că inteligenţa emoţională nu este o
aptitudine înnăscută ci ea se referă la capacitatea unei persoane de a reacţiona bine
într-o anumită activitate sau disciplină,care poate fi dobândită în timp. Starea de
spirit și acțiunile liderilor au un impact major asupa celor pe care îi conduc, în
special asupra celor care sunt la începutul carierei militare. Prin exemplul personal
comandanții au puterea de a inspira şi stimula pasiunea şi entuziasmul, de a susţine
motivaţia şi devotamentul oamenilor, de a-i educa astfel. Responsabilitatea
acestora este de a le transmite valori precum curajul, spiritul de sacrificiu, spiritul
de camaraderie, de a crea o atmosferă de cooperare şi încredere. Dar acest lucru nu
poate fi realizat dacă însuși liderul nu își poate stăpâni bine emoțiile, dacă nu
gestionează bine relațiile cu ceilalți deoarece starea emotională a acestuia este
literalmente contagioasă pentru echipa și organizația din care face parte.

Concluzii

Mentalitatea de lider, calităţile morale înalte, echilibrul între viaţa personală

şi cea publică şi mai ales cunoaşterea şi stăpânirea de sine sunt ţinte ce pot şi

6
trebuie să fie atinse prin demersuri educaţionale bine fundamentate şi riguros
implementate într-o organizație militară inteligentă emoțional.
Prin urmare o astfel de organizație se caracterizează printr-un grad ridicat de
conștientizare a stărilor emoționale ale membrilor acesteia, prin integritate și prin
faptul că generează încrederea reciprocă între militari, iar legăturile dintre aceștia
sunt puternic construite. Având în vedere faptul că îndeplinirea funcțiunilor unei
organizații, atingerea obiectivelor propuse depinde și de capitalul inovațional și de
cunoaștere, de relația cu partenerii de interese dar și de cultura organizațională,
putem afirma că inteligența emoțională joacă un rol important în activitatea
acesteia deoarece ea poate influența în mod pozitiv fiecare dintre aceste domenii.
Beneficiile pe care inteligența emoțională le va aduce organizației militare sunt:
creșterea performanțelor militarilor prin crearea unei motivații îmbunătățite,
inovație sporită deoarece membrii organizației vor avea curajul să își exprime
propriile idei știind că sunt înțeleși, o încredere sporită datorită unui leadership și a
unui management eficient și o muncă de echipă excelentă existând comunicare și
colaborare între militari.

Bibliografie
1. D. Chirca, A.Ghizdav-David, Inteligența emoțională în organizații, Ed.
Academiei Forțelor Terestre, Sibiu, 2013

7
 2. D. Goleman, R.Boyatzis, A. Mckee, Inteligența emoțională în ledership,
Ed. Cartea Veche, București, 2007
3. D. Goleman, Leadership: Puterea inteligenței emoționale, Ed. Cartea
Veche, București, 2016
4. D.Goleman, Inteligența emoțională cheia succesului în viață, Ed. Allfa,
București, 2004
5. L. Culda - Organizaţiile, Ed. Licorna, Bucureşti, 1999.
- Procesualitatea socială, Ed. Licorna, Bucureşti, 1994.
-Omul, valorile şi axiologia, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1982.
- Organizaţiile , Ed. Licorna, Bucureşti, 2000.
6. A.Lynn, Avantajul EQ, Ed.Codecs, București, 2006
7. M. Vlăsceanu , Organizaţiile şi cultura organizării, Ed. Trei, Iaşi, 1999.

Infografie
1. http://www.mirelazivari.ro/inteligenta-emotionala, accesat în data de 12.01.2017
2. http://www.armyacademy.ro/reviste/2_2005/a13.pdf, accesat în data de
25.01.2017
3. http://www.scritub.com/economie/LUCRARE-DE-LICENTA-
Considerati142231613.php, accesat în data de 25.01.2017