Academia Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” Sibiu

„Leaders touch a heart, before they ask a hand”

Proiect practică universitară la disciplina Leadership

,,Aportul inteligenţei
emoţionale în dezvoltarea
liderului militar ‘’

Realizat:

Sibiu, 2012
 CUPRINS

 Aspecte conceptuale despre leadership

 Aspecte conceptuale despre inteligenta emotionala

 Conducerea bazata pe inteligenta emotionala

 Stiluri de conducere bazate pe inteligenta emotionala in organizatia

militara.Lider transformational

 Inteligenta emotionala-o noua perspectiva de conturare a profilului

liderului militar

 Chestionar.Analiza rezultate

 Metode pentru dezvoltarea inteligentei emotionale

 Concluzii

 Bibliografie
 ASPECTE CONCEPTUALE DESPRE LEADERSHIP

CE SE INTELEGE PRIN NOTIUNEA DE LEADERSHIP?

Arta conducerii se defineste prin procesul complex de leadership, care se refera la
participarea obtinuta prin mijloace necoercitive (o participare liber consimtita), avand ca
finalitate indeplinirea obiectivelor. In esenta, leadership-ul este procesul prin care se exercita
influenta in sensul de capacitate de a-i convinge pe alti oameni de a te urma ( leadership = leader
+ followers).

Au fost identificate contexte diferite in care apar tipuri diferite de leader (de exemplu:
militar, educational, business, in religie, sport, politica, al minoritatilor, in mass – media, in
situatii de munca etc.).

Caracteristicile acestora sunt diferite, dar se remarca anumite atribute care se aplica la
toate categoriile:

 capacitate de anticipare (vizionar)

 creativitate, originalitate
 pregatire diversificata, cunostinte foarte bune
 sociabilitate, abilitate in relatiile interpersonale
 disponibilitate la schimbari
 capacitate de asumare a riscurilor
 incredere in sine, control emotional
 dorinta de realizare
 forta de comunicare

Leaderul este responsabil fata de:

 sine
 participanti
 profesie
 organizatie

În esență, leaderul:

 Inspira si stimuleaza membrii grupului, convingandu-i sa-i urmeze viziunea,

actiunile, ideile (followership).
 Este urmat pentru ca:
 dobandeste incredere si credibilitate, dovedind o capacitate extraordinara de a
dezvolta relatii
 dovedeste competenta si integritate
 ii pasa de oameni – are o atitudine de valorizare, apreciere a oamenilor si a
relatiilor cu acestia, este atent la ei si la problemele lor.
 ASPECTE CONCEPTUALE DESPRE INTELIGENTA EMOTIONALA
Inteligenta emotionala este "un tip de inteligenta sociala care include abilitatea de a
monitoriza propriile emotii si cele ale altor persoane, de a face distinctie intre ele si de a folosi
informatiile pentru a ghida modul de gandire si de actiune a unei alte persoane" (Mayer si
Salovey, 1993). Dupa Salovey si Mayer (1990), IE insumeaza conceptele folosite de Gardner de
inteligenta inter si intrapersonala si include abilitati ce pot fi categorisite in cinci domenii:
Constiinta de sine:
Auto observarea si constientizarea sentimentelor pe masura ce acestea apar.
Controlul emotiilor:
Controlul emotiilor astfel incit ele sa fie adaptate situatiei; constientizarea cauzei care a generat
un anumit sentiment; gasirea de metode de a controla temerile si nelinistile, mania si tristetea.
Auto-motivarea:
Canalizarea emotiilor inspre atingerea unui anume scop; auto controlul emotiilor.
Empatia:
Sensibilitate fata de sentimentele si problemele celorlalti si capacitatea de a privi din
punctul lor de vedere; constientizarea faptului ca oamenii simt diferit fata de diferite lucruri.
Capacitatea de a crea relatii:
Controlul emotiilor celorlalte persoane; competenta sociala si abilitatile sociale.
Inteligenta emotionala reprezinta abilitatea unei persoane de a constientiza, a accesa si
genera emotii si de a-si asista propriile ganduri, de a intelege emotiile si cunostintele emotionale
si de a-si controla reflexiv propriile emotii precum si de a promova dezvoltarea intelectuala si
emotionala. (Mayer & Salovey, 1997).
Inteligenta emotionala inseamna multe lucruri pentru persoane diferite. Pentru anumite
persoane inseamna "a fi baiat de treaba". Altele vad inteligenta emotionala ca un oximoron: nu
pot crede ca sentimentele pot fi inteligente.
Studiile facute de catre David Caruso se bazeaza pe cercetarile si teoritizarile facute
anterior de Jack Mayer si Peter Salovey. Mayer si Salovey sunt creatorii teoriei inteligentei
emotionale. Lor le apartine modelul abilitatilor inteligentei emotionale. Ei definesc inteligenta
emotionala ca fiind capacitatea de a constientiza si controla emotiile. Pentru ei, inteligenta
emotionala combina sentimentele cu gandirea si gandirea cu sentimentele.
Cu siguranta ca exista si alte abordari ale inteligentei emotionale. Lucrarea lui Daniel Goleman in
domeniu a fost initial bazata pe lucrul celor doi psihologi, insa Goleman a imbunatatit ceea ce
predecesorii sai au inceput, incluzand in definitii mai multe elemente ce fusesera anterior
studiate, dar au fost denumite altfel.
 Tabelul nr. 1 MODELUL COMPETENTELOR EMOTIONALE AL LUI GOLEMAN

CONDUCEREA BAZATA PE INTELIGENTA EMOTIONALA :CONDUCEREA

REZONANTA

Rezonanţa este acea calitate a liderului care rezultă din raportul cu ceilalţi oameni.
Înseamnă să fii capabil să transmiţi "vibraţiile" tale întregii echipe, aşa încât să existe o sinergie a
acţiunilor şi o conlucrare eficientă. Aceasta rezonanţă este rezultatul abilităţii liderului de a intui
un gen aparte de relaţii de muncă în interiorul echipei, de conlucrare eficientă, etc., iar această
iscusinţă a unui lider este ca o oglindă ce reflectă relaţiile sale cu ceilalţi.
Comandantii inteligenti emotional raspandesc emotii intr-un registru pozitiv:ei se
armonizeaza cu sentimentele oamenilor,reusesc sa le canalizeze intr-o directive emotionala
pozitiva si sa ii mobilizeze pe oameni astfel,prezentand un vis in care ei cred si care trezeste
optimismul,compasiunea sau sentimentul de coeziune-aspiratii care indica drumul catre un viitor
mai bun.Astfel de comandanti creeaza rezonanta,iar acest aspect se poate observa in ochii
subordonatilor.
Radacina cuvantului ,,rezonanta”este relevant:provin din latinescul,,resonare”,a rasuna.
O caracteristica principala a conducerii bazata pe inteligenta emotional este aceea ca
rezonanta amplifica si prelungeste impactul emotional al comandantului.Cu cat oamenii
rezoneaza mai bine intre ei,cu atata interactiunile lor sunt mai putin statice;rezonanta
minimalizand zgomotele din system.Liantul care ii tine pe oameni uniti intr-o echipa si care le
sustine devotamentul fata de organizatie este emotia pe care o
traiesc(Sfarlog,Barsan,Giurca2006).
Nivelul inteligentei emotionale a comandantilor este cel care determina eficienta cu care
ei identifica,gestioneaza si canalizeaza sentimente proprii si ale celor pe care ei ii conduc,ajutand
grupul sa-ti atinga obiectivele.Comandantii care dispun de o inteligenta emotional superioara
creeaza din instinct rezonanta.Pasiunea si energia lor stimulatoare rasuna in interiorul grupului.
Sub conducerea unui commandant inteligent emotional,oamenii se bucura de un nivel
comun de intelegere.Impartasesc idei,invata unii de la altii,iau decizii de colaborare si finalizeaza
actiunile.Intre ei se fromeaza o legatura emotional,care le permite sa-si pastreze concentrarea
chiar si in situatii de risc si incertitudine.Gratie sentimentelor positive,oamenii realizeaza
impreuna lucruri pe care niciunul nu le-ar putea face singur,iar comandantul inteligent emotional
stie cum sa creeze astfel de legaturi.
A conduce inseamna a stapani arta de a starni imaginatia oamenilor si de a le inspira
dorinta de a se indrepta in directia dorita.A disoune de putere nu este sufficient pentru a motiva si
a conduce(Goleman,McKee,Boyatzis,2005).Comandantii au nevoie,bineinteles ,de cunostinte
obligatorii in domeniu si de abilitati de gandire pentru a lua decizii.Insa,daca incearca sa conduca
folosind numai intelectul,vor rata un element important al ecuatiei.Asadar,arta conducerii
rezonante presupune combinarea dintre intellect si emotii.
Cand comandantii nu reusesc sa empatizeze cu emotiile grupului sau sa interpreteze in
mod correct,ei creeaza disonanta,emitand mesaje care genereaza nemultumiri inutile.Iritarea
colectiva care apare,devine ulterior preocuparea principala a grupului,care nu mai este atent,asa
cum ar trebui,la mesajul comandantului-sau la misiunea lor.In orice mediu professional,si mai
ales in armata,impactul emotional si impactul asupra mersului organizatiei pe care il are un
conducator dissonant poate fi observant cu usurinta:oamenii se simt dezechilibrati si,in
consecinta,obtin rezultate proaste.
 
STILURI DE CONDUCERE BAZATE PE INTELIGENTA EMOTIONALA IN
ORGANIZATIA MILITARA.LIDER TRANSFORMATIONAL

Teoriile moderne asupra leadershipului pun mai puţin accentul pe elementele clasice ale
leadershipului şi mai mult pe analiza relaţiei dintre şef şi subalternul său. În contextul actual,se
examinează în special leadershipuul transformational in organizatia miltara.

Leadershipul transformaţional: într-o organizaţie nu se poate face trecerea la schimbare de

sus în jos. Trebuie să se favorizeze un mediu în care schimbarea poate să iasă la suprafaţă şi un
climat în care oamenii pot să se gândească la ei înşişi şi la colectiv, să ia iniţiative şi să creeze
lucruri interesante. Schimbarea trebuie să provină de la baza organizaţiei, acolo unde oamenii ştiu
ceea ce trebuie făcut. Pentru că leadershipul transformaţional funcţionează, el trebuie să exercite
o influenţă constantă asupra valorilor şi priorităţilor angajaţilor pentru a-i motiva în atingerea
obiectivelor superioare. Conducătorii îşi inspiră angajaţii, punându-le în valoare vocaţia,
optimismul, entuziasmul şi emotivitatea. Ei trebuie să aducă susţinerea şi încurajarea, să
evidenţieze interesul, să asigure formarea, să dea exemplu, să fie devotaţi grupului şi să facă
dovada unei etici solide. De asemenea, ei trebuie să îşi incite angajaţii să vadă problemele cu un
ochi nou şi să găsească noi soluţii, permiţându-le să-şi exprime fără teamă emoţiile negative şi
neliniştile privind activitatea la care sunt solicitaţi. Astfel, angajaţii vor subscrie mai uşor la
misiune, vor găsi noi moduri de ameliorare a randamentului lor şi, prin urmare, vor face să
progreseze cultura organizaţiei. Leadershipul transformaţional este asociat managementului prin
obiective. În acest mod, se oferă o imagine clară asupra obiectivelor propuse şi se adoptă un plan
pentru îndeplinirea lor. Acest tip de leadership încurajează folosirea abilităţilor oamenilor,
stimulează oamenii în plan intelectual. Se realizează acest lucru prin influenţarea ideilor
personalului, prin căutarea unor abordări noi la probleme, pune accentul pe soluţionarea cu
eleganţă a problemelor, apelează la focalizarea individuală. Fiecare membru este tratat separat de
grup; este carismatic/vizionar. De fapt, se merge mai departe decât elaborarea viziunii,
ajungându-se până la a influenţa individul în raport cu misiunea primită, insistându-se pe simţul
datoriei şi răspunderii faţă de sine şi faţă de ceilalţi membri ai organizaţiei. Leadershipul
transformaţional „..se manifestă atunci când una sau mai multe persoane stabilesc relaţii cu
ceilalţi într-un mod care ridică nivelul de motivaţie şi de moralitate ale şefilor şi
subalternilor.Obiectivele lor, care puteau la plecare să fie distincte, fiind legate, ca în cazul
leadershipului tranzacţional, sfârşesc prin a fuziona”. Specialiştii în leadership par să prefere
leadershipul transformaţional.
Leadershipul transformaţional, graţie utilizării inspiraţiei, comunicării şi înţelegerii
comportamentului uman, poate motiva subordonaţii la realizarea a ceva mai mult decât ei ar
putea in mod normal sa astepte.
Arta leadershipului trebuie să ţină seama, în acelaşi timp, de valorile morale şi etice.
Leadershipul de stil transformaţional are o importanţă specială în contextual operaţiunilor de
menţinere a păcii, când militarii sunt obligaţi să-şi adapteze comportamentul colectiv şi
individual în raport cu conduita părţilor implicate în conflictul armat. Pe de altă parte, în astfel de
misiuni, riscurile, pericolele şi ameninţările în materie de securitate sunt omniprezente, ceea ce
face ca militarii să coopereze strâns pe parcursul tuturor misiunilor.
Liderul transformational este bazat pe inteligenta emotionala si are relevant in organizatia
militara chiar daca relatia comandant-subordonat este una formala.Liderul organizatiei militare
trebuie sa stimuleze subordonatii,sa aduca noi viziuni acestora prin intermediul
carismei,influentei,stimularii intelectuale.Liderul militar trebuie sa gaseasca feed-back pozitiv in
momentul in care aduce viziuni noi subordonatilor in campul de lupta.Acesta trebuie sa-i
motiveze,sa-I influenteze si in acelasi timp sa isi perfectioneze subordonatii,iar acest lucru se
poate realize prin gradul de incredere pe care acestia il au in el,prin puterea exemplului.Liderul
trebuie sa le insufle subordonatilor dorinta de a-si imbogati tehnica,cunostiintele din domeniu,iar
acest suflu se poate realize pe baza inteligentei emotionale,prin competente personale si sociale
ale liderului.

INTELIGENTA EMOTIONALA-O NOUA PERSPECTIVA DE CONTURARE A

PROFILULUI LIDERULUI MILITAR

În ultimul deceniu, literatura de specialitate, în special prin contribuţia lui Goleman,

introduce în problematica leadership-ului conceptul de inteligenţă emoţională . Acesta a sesizat
că „suntem judecaţi nu după inteligenţa noastră ori după competenţa profesională, ci după
comportamentul nostru faţă de noi şi faţă de ceilalţi“(Goleman2004) şi, în acest context
conceptual, că „regulile muncii sunt în plină mutaţie“ .
Complementare inteligenţei cognitive, însuşirile inteligenţei emoţionale sunt sinergice cu
cele pur intelectuale. Astfel, conceptul de inteligenţă emoţională circumscrie un „set de aptitudini
care ne permit să ne descurcăm într-o lume complexă – aspectele personale, sociale şi de
supravieţuire ale inteligenţei în ansamblul ei, bunul simţ elementar şi sensibilitatea care sunt
esenţiale unei evoluţii zilnice normale. În limbajul de zi cu zi, inteligenţă emoţională au de regulă
cei pe care îi numim «isteţi» sau altfel spus, cei pe care îi etichetăm ca având acea calitate aparte
pe care o numim «simţul realităţii/simţul practic». Aceasta ţine de capacitatea de a «citi» mediul,
politic şi social, şi de a-l scana, de a intui ceea ce doresc sau au nevoie alţii, care sunt punctele lor
forte sau vulnerabile, a rămâne neafectaţi de stres şi a fi entuziaşti, genul de oameni în jurul
cărora tuturor le face plăcere să se afle“ (Stein, Howard Steven J., Book, E2003).
Lucrări de specialitate recente, dezvoltând din perspectivă interdisciplinară teoria
leadership-ului, descriu următoarea organizare a inteligenţei emoţionale:
– domeniul intrapersonal se referă la capacitatea de a ne autocu-noaşte şi de a ne
autocontrola. El cuprinde: conştiinţa emoţională de sine; caracterul asertiv; independenţa;
respectul de sine; împlinirea de sine;
– domeniul interpersonal se referă la capacitatea de a interacţiona şi de a colabora cu
celelalte persoane din jurul nostru. El este alcătuit din trei trepte: empatia; responsabilitatea
socială; relaţiile interpersonale;
– domeniul adaptabilităţii se referă la capacitatea de a fi flexibil şi cu simţul realităţii, de
a putea rezolva o serie de probleme pe măsură ce acestea apar. Cele trei stadii ale sale sunt:
testarea realităţii; flexibilitatea; soluţionarea problemelor;
– domeniul administrării stresului se referă la capacitatea de a tolera stresul şi de a ne
ţine sub control impulsurile. Cele două trepte ale sale sunt: toleranţa la stres şi controlul
impulsurilor;
– domeniul stării generale are două trepte: optimismul; fericirea
Aceste interpretari deschid noi orizonturi formarii liderilor,continutul instruirii orientandu-
se cu necesitate spre zone mai puţin vizate până în prezent sau care aveau doar conexiuni
implicite sau tangenţiale.
Filosofia manageriala din orice organizatie include ,cu prioritate,dezvoltarea,educarea
inteligentei emotionale a membrilor sai,deoarece,,pe masura ce organizatiile se restrang si
responsabilitatile oamenilor cresc,calitati precum stapanirea de sine,tactul,spiritual de echipa si
arta conducerii ies la lumina-si conteaza-mai mult decat oricand”( Stein, Howard Steven J.,
Book, E 2003).Insa,subliniaza Goleman,inteligenta ,,este prioritara,dar lipseste”din strategiile si
programele de training( Stein, Howard Steven J., Book, E2003).

ASPECTE PRELIMINARE PENTRU APLICAREA CHESTIONARULUI

Pentru a sesiza gradul de inteligenta emotionala a studentilor de anul3 din Academia

Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu”,viitori lideri in armata am aplicat un chestionar care va
exprima in procente cati dintre acestia vor avea la baza inteligenta emotionala in viitoare
instruire.De asemenea chestionarul va permite consilierea si educarea promotiei astfel incat
viitori comandanti de plutoane sa devina lideri,iar rezultatele muncii lor sa fie aproape de
perfectiune.
Chestionarul urmareste dimensiunile inteligentei emotionale a unui esantion de 50 de
studenti din anul 3 acestia fiind selectati pe baza rezultatelor academice:student care se situeaza
in fruntea clasamentului ,student care au rezultate bune si student cu rezultate slabe.
 CHESTIONAR

In continuare voi prezenta noua situatii (scenarii) in care se poate afla un militar pe
campul de lupta. Imaginati-va ca va aflati in situatiile respective si aratati cum veti proceda in
mod concret.Pentru aceasta, veti alege una dinte cele trei variante de raspuns:

1. Sunteti intr-un avion intr-o misiune de patrulare si conducatorul de zbor va anunta ca acesta
a intrat brusc intr-o zona de turbulenta si incepe sa se balanseze puternic intr-o parte si alta. Ce
faceti?

a) Continuati sa vorbiti cu colegii, dand putina atentie turbulentei asteptand ca

aceasta sa inceteze;
b) Va ingrijorati si urmariti comportamentul conducatorului de zbor;
c) Nu dati nici o atentie turbulentei.

2. Sunteti in grupul de colegi si observati ca unul dintre ei nu este bagat deloc in seama de catre
ceilalti. Ce faceti?

a) Nu va amestecati, si-l lasati in pace;

b) Va duceti sa vorbiti dumneavoastra cu el si incercati sa-l ajutati sa se integreze in
grup;
c) Incercati sa-i distrageti atentia, aratandu-i ceva care l-ar interesa;

3. Imaginati-va ca sunteti la un curs de perfectionare si doriti sa obtineti calificativ maxim, dar

constata-ti ca una dintre note va scade media necesara pentru calificativul maxim. Ce faceti?

a) Va faceti un plan special pentru a va imbunatatii nota la materia respectiva, fiind

hotarat sa urmati planul;
b) Va propuneti ca la urmatoarele cursuri sa luati note mai bune;
c) Mergeti la profesor si incercati sa discutati cu el obtinerea unei note mai mari;

4. Imaginati-va ca va pregatiti pentru verificarile periodice unde aveti de executat un exercitiu

specific pe care l-ati incercat de mai multe ori dar nu va reusit niciodata si sunteti descurajat.
Ce faceti?

a) Va spuneti: “Ajunge pentru azi" sperand ca veti avea mai mult noroc maine;
b) Va evaluati abilitatile si deprinderile pentru a vedea unde gresiti;
c) Va blamati pentru esecul dumneavoastra si va reprosati ca nu sunteti la fel de
bun ca si colegii dumneavoastra.

5. Sunteti anuntat de comandantul dumneavoastra ca de maine veti avea un nou coleg, dar care
este de etnie rroma. Dupa anunt, surprinzi pe un coleg spunand cuvinte urate si rautacioase la
adresa lui. Ce faceti?
 a) Nu-l iei in seama considerand ca este doar o gluma;
b) Vorbesti separat cu colegul rautacios si il certi pentru fapta facuta;
c) Ii vorbesti in prezenta celorlalti spunand ca asemenea opinii sunt nepotrivite.

6. Incercati sa calmati un coleg infuriat pe un sofer care era sa-l accidenteze foarte grav cand
venea dimineata la program la unitate. Ce faceti?

a) Ii dati dreptate, considerand, la fel ca si el, ca soferul i-a pus viata in pericol;
b) Ii spuneti sa uite evenimentul pentru ca nu a patit nimic;
c) Ii relatati ca si dumneavoastra vi s-a intamplat mai demult ceva asemanator, dar
dupa aceea v-ati dat seama ca, dupa cum conduce, soferul va ajunge in mod sigur la
spitalul de urgenta.

7. Ati intrat intr-o discutie aprinsa cu un coleg. Sunteti amandoi furiosi si, in focul furiei,
recurgeti la atacuri personale pe care intr-adevar nu le intelegeti, dar le continuati. Care este cel
mai bun lucru de facut?

a)Opriti cearta imediat, pentru ca nu conteaza opinia celuilalt;

b) Luati o pauza de 20 minute si apoi reluati discutia cu calm, fiecare ascultand ce
are celalalt de spus;
c) Ii spui colegului sa-si ceara scuze.

8. Sunteti numit comandantul unui pluton si incercati sa gasiti o solutie pentru rezolvarea unei
probleme delicate care implica tot plutonul. Care este primul lucru pe care il faceti?

a) Notati pasii necesari pentru rezolvarea rapida si eficienta a problemei;

b) Incepeti prin a cere fiecarui militar idei privind rezolvarea problemei;
c) Initiati o sedinta de dezlantuire a ideilor (brainstorming), incurajand pe fiecare sa
spuna orice idee ii vine in minte.

9. Imaginati-va ca aveti un coleg nou care este foarte timid si un pic infricosat ca nu stie cum se
va adapta la noul colectiv. Ce faceti?

a) Acceptati ca are un temperament timid si cautati cai de a-l intelege si de a-l ajuta;
b) Il duceti la psihologul unitatii;
c) De fiecare data cand sunt activitati extraprofesionale in grup, il luati cu
dumneavoastra.

In functie de varianta aleasa, ne vom da seama la care din componentele inteligentei

emotionale este nevoie de exercitii de dezvoltare, astfel:

 raspunsurile a, b si c la situatia 1 si raspunsul b la situatia 2, presupune cunoasterea

propriilor emotii;
 raspunsul b la situatia 4 si raspunsul b la situatia 7, se refera la gestionarea corecta
a emotiilor;
  raspunsul a la situatia 3, presupune utilizarea emotiilor in mod productiv;
 raspunsul c la situatia 6, arata prezenta capacitatii empatice a militarului;
 raspunsul c la situatiile 5 si 8, raspunsul b la situatia 9, demonstreaza existenta
unor capacitati de interrelationare.

REZULTATE CHESTIONAR

NUMAR RASPUNSURI PROCENTE

INTREBA
RE a b c a b c
1 30 12 8 60% 24% 16%
2 15 25 10 30% 50% 20%
3 32 8 10 64% 16% 20%
4 10 25 15 20% 50% 30%
5 32 10 8 64% 25% 11%
6 29 15 6 58% 30% 12%
7 27 14 9 54% 28% 18%
8 17 18 15 34% 36% 30%
9 14 16 20 28% 32% 40%

INTERPRETARE RASPUNSURI

Intrebare nr.1 CUNOASTEREA PROPRIILOR EMOTII

60% din micii comandanti isi cunosc bine emotiile ,se autoevalueaza correct isi
gestioneaza correct trairile,au incredere in propria persoana;
24% se incadreaza cu success in toate dimensiunile inteligentei emotionale fiind pregatiti
pentru o conducere rezonanta asigurand un feedback pozitiv in relatia lider-subordonat;
16% nu-si utilizeaza inteligenta emotional acestia necesitand o munca mai intensa cu
propriile emotii pentru a putea prelua un pluton si a-l conduce cu rezultate optime;

Intrebare nr.2 CUNOASTEREA PROPRIILOR EMOTII

30% au dat dovada de autocunoastere scazuta ceea ce minimalizeaza performantele in

slujba,acestia neputand sa intuiasca cel mai bun curs al actiunii deoarece nu vad situatia intr-un
cadru complex;
50% se cunosc foarte bine fiind capabili sa se racordeze si la sentimentele celorlalti,fiind
capabili sa spuna si sa faca ce e mai potrivit,fie ca trebuie sa aplaneze temerile(aspect foarte des
intalnit in organizatia militara),sa calmeze furia sau sa se alature celorlalti cand este cazul ;
20% din studenti dau dovada de o buna racordare la emotiile celorlalti fiind capabili sa isi
atraga subordonatii spre o viziune noua de instruire;
 Intrebare nr.3 DIRECTIONAREA EMOTIILOR CATRE SCOP

64%sunt capabili de a-si directiona emotiile catre scop,sunt automotivati,dornici de a

obtine rezultate maxime.Acestia sunt motivati,pasionati de munca,hotarati in a realiza
ceva,atasati de organizatia militara,au spirit de initiativa,sunt optimisti;
16% sunt ambitiosi,dornici de a-si imbunatati performantele in munca insa nu sunt
sufficient de constiinciosi si rigurosi in munca,alegand metode nu tocmai eficiente pentru
imbunatatirea rezultatelor;
20% sunt lipsiti de motivare,initiativa, pledand pentru un genul de lidership tranzactional si
nu transformational datorita lipsei dorintei de a obtine mai mult de la sine si subordonati,aspect
care duce la o plafonare deoarece acesta nu-si va utilize abilitatile ,nu le va transforma in
competentele necesare ,randamentul fiind minimal;

Intrebare nr.4 GESTIONAREA CORECTA A EMOTIILOR

20% nu-si gestioneaza corect emotiile ,sunt resemnati,nu sunt ambitiosi,nu sunt stapani pe
propriile stari,impulsuri,resurse,nu sunt sufiecient de constiinciosi;
50% isi gestioneaza correct emotiile,sunt stapani pe propria persoana,incearca sa remedieze
greselile,sunt amtitiosi,au spirit de initiative,gasesc diverse variante de actiune in campul de
lupta,se pot echilibra mult mai rapid in urma obstacolelor ;
30% nu-si gestioneaza correct emotiile ,trairile nefiind capabili sa-si refaca fortele in urma
esecurilor,aspect care este foarte daunator unui lider deoarece nu poate insufla subordonatilor
incredere in campul de lupta,acestia refuzand sa-l urmeze deoarece isi pot pune vietile in
pericol.Acestia se demoralizeaza foarte usor pierzand contactul cu subordonatii;

Intrebarea nr.5 CAPACITATE DE INTERRELATIONARE A LIDERULUI

64% nu detin capacitate de interrelationare,nu stiu sa aplaneze conflictele,nu stiu cum sa

relationeze cu subordonatii pentru a le forma acestora o cultura organizational propice,care sa
diminueze eventualele discutii intre subordonati si care sa formeze un spirit de ecgipa specific
plutonului;
25% reusesc sa treaca dincolo de relatia formala lider –subordonat incercand sa realieze o
colaborare intre membrii,acestia neavand dreptul sa –si judece colegul dupa etnie,sex,culoare ci
dupa valorile sale ,competentele sale;
11% sunt foarte implicati in realizarea colaborarii,spiritului de echipa,reusind sa fie modele
,sa–si formeze subordonatii,sa-i influenteze si sa ii inspire fiind
persuasivi,fermecatori,gestionand conflictele cu usurinta;

Intrebare nr.6 CAPACITATI EMPATICE ALE LIDERULUI

58% nu sunt empatici ceea ce determina o conducere disonanta,deoarece subordonatii

asteapta empatie din partea liderului.Daca liderul nu este sensibil la undele subterane de emotie
ale subordonatilor nu poate descifra impactul propriilor actiuni.Un bun comandant trebuie sa isi
edifice credibilitatea in fata subordonatilor prin intelegerea acestora in mod tacit;
 30% isi conduc emotiile intr-o directie negativa subminand fundamentele emotionale care
le permit oamenilor sa exceleze.Daca comandantul nu este efficient in canalizarea emotiilor
subordonatilor ,rezultatele nu sunt maxime;
12% detin competente sociale si pot da ranadment in conducere.Acestia creeaza
rezonanta,pasiunea si energia acestora ii ghideaza pe sobordonati.Sub conducerea unui
comandant inteligent emotional,subordonatii se bucura de un nivele de intelegere,impartasesc
idei ,iau decizii in colaborare si finalizeaza actiunile.Intre acestia se formeaza o legatura
emotional,care le permite sa-si pastreze concentrarea chiar si in situatii de risc si incertitudine.A
conduce inseamna a stapani arta de a starni imaginatia oamenilor si de a le inspira dorinta de a se
indrepta in directia dorita;

Intrebarea nr.7 GESTIONAREA CORECTA A EMOTIILOR

54% nu-si gestioneaza corect emotiile ,sunt nepasatori la doleantele celorlalti;

28% isi gestioneaza corect emotiile,sunt stapani pe propria persoana,incearca sa remedieze
greselile,sunt amtitiosi,au spirit de initiative,gasesc diverse variante de actiune in campul de
lupta,se pot echilibra mult mai rapid in urma obstacolelor ,stiu cum sa actioneze in situatii limita
care pot deteriora relatii;
18% nu-si gestioneaza corect emotiile,nu-si recunosc propriile greseli,nu sunt transaperenti
ceea ce determina pierderea increderii subordonatilor,sustin ca au dreptate chiar daca toate indica
ca decizia nu este propice actiunii;

Intrebarea nr.8 CAPACITATE DE INTERRELATIONARE A LIDERULUI

34% dau dovada de lipsa capacitatii de relationare cu subodonatii,neutilizand resursele

umane la potential maxim,in cazul unei actiuni evita sa ceara parerea
subordonatului,nestimulandu-l intelectual;
36% in derularea unei actiuni dau dovada de capacitate de interrelationare ,fiind dispusi sa
asculte ideile subordonatului,insa varinantele pe care le allege pot creea disensiuni in pluton;
30% aleg munca in echipa dand ocazia subordonatilor sa-si spuna propriul mod de actiune
astfel lideul prin cunostiintele sale poate prelua de la fiecare ideile pozitive creand cea mai buna
variant de actiune;

Intrebarea nr.9 CAPACITATE DE INTERRELATIONARE A LIDERULUI

28% nu au capacitate de interrelationare fiind lipsiti de tact ,si in loc sa isi stimuleze
subordonatii induc acestora starea de complacere;
32% au capacitate de interrelationare aspect care ii poate ajuta sa identifice problemele
subordonatilor sfatuindu-I pe acestia sa aleaga diverse cai de actiune pentru a-si invinge
propriile temeri;
40% aleg o modalitate gresita de interrelationare cu subordonatii ,transformand relatia
profesionala in una personal ce va creea favoritism ,aspect ce va duce la disensiuni intre colegii
de pluton;
 Analiza rezultatelor in functie de componentele IE
AUTOCUNOASTERE/GRAD SCAZUT MEDIU RIDICAT
PROCENTE 23% 40% 37%

AUTOCONTROL/GRAD SCAZUT MEDIU RIDICAT

PROCENTE 24% 37% 39%

AUTOMOTIVARE/GRAD SCAZUT MEDIU RIDICAT

PROCENTE 64% 16% 20%

EMPATIE/GRAD SCAZUT MEDIU RIDICAT

PROCENTE 58% 30% 12%

SOCIALIZARE/GRAD SCAZUT MEDIU RIDICAT

PROCENTE 42% 33,(6)% 24,(3)%

Daca realizam o analiza a rezultatelor bazate pe dimensiunile inteligentei emotionale se

poate constata ca pe baza esantionului ca promotia de viitori mici comandanti trebuie sa
munceasca in dezvlotarea empatiei,in transformarea abilitatilor in compententa sociala,deoarece
procentul acestei dimensiuni este foarte mare la nivelul scazut al empatiei liderilor,fiind foarte
mic la nivelul ridicat de empatie.Acest rezultat este unul care exprima lipsa unei dimensiuni
foarte importante in dezvoltarea liderului.Daca acestia nu-si vor analiza situatia si nu vor incerca
sa remedieze acest aspect nu vor obtine rezultatele scontate de la subordonati.Nu e sufficient un
IQ ridicat al liderului.IE e cea care reuseste sa obtina daruinta ,stimularea intelectuala a
subordonatilor.

EMPATIE/GRAD SCAZUT MEDIU RIDICAT

PROCENTE 58% 30% 12%

12
EMPATIA
%

grad scazut
grad mediu
58% grad ridicat
30%
 De asemenea o alta dimensiune in care viitori lideri se situeaza la un nivel scazut este
automotivarea care este motorul vietii,sansa de a te contura ca om ,de a cere mai mult de la tine
ca om,ca pregatire si apoi de la subordonati sau de la cei din jur.Pe baza acestui studio se poate
constata si longevitatea viitorilor lideri in domeniu.Daca acestia nu se automotiveaza nu vor fi
suficient de pregatiti,nu vor face fata solicitarilor,misiunilor care vor aparea odata cu dezvoltarea
tehnologiei,iar sistemul ii va elimina.Armata nu are nevoie de oameni resemnati ,are nevoie de
lideri cu dorinta de perfectionare,care vor sa fie modele pentru subordonati astfel acestia
incercand sa se inspire din imaginea liderului.

AUTOMOTIVARE/GRAD SCAZUT MEDIU RIDICAT

PROCENTE 64% 16% 20%

AUTOMOTIVAREA

16%
grad scazut
grad ridicat
20% grad mediu
64%

Socializarea este de asemenea o dimensiune importanta care se afla la un nivel scazut cu

un procent mare .Acest aspect exprima faptul ca liderii trebuie sa invete sa relationeze ,sa-si
asculte subordonatii ,sa gestioneze posibilele conflicte,sa-si modeleze comportamentul pentru a-I
inspira in formare si pentru a-i influenta in mod pozitiv.O buna gestionare a relatiilor poate
facilita schimbarea,aspect care este extrem de important in conducere.Liderul prin socializare va
putea sa-si coordoneze subordonatii in directia dorita,ii va putea transforma astfel incat acestia
sad ea randamentul dorit.

SOCIALIZARE/GRAD SCAZUT MEDIU RIDICAT

PROCENTE 42% 33,(6)% 24,(3)%
 SOCIALIZAREA
24,(3)%

grad scazut
33,(6)%
grad mediu
grad ridicat
42%

Rezultatele obtinute sunt constatari la nivelul esantionului format din 50 de studenti ai

Academiei Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu” pe baza carora studentii vor putea sa-si
perfectioneze abilitatile de conducere devenind astfel adevarati lideri si nu doar simpli
conducatori.Rezultatele exprima gradul in care dimensiunile inteligentei emotionale isi aduc
aportul in dezvoltarea liderului militar.
Pe baza acestor constatari se pot stabili strategii de perfectionare la nivel de conducere a
viitorilor lideri,dezvoltarea abilitatilor emotionale,transformarea acestora in competente personale
si profesionale care isi aduc aportul in dezvoltarea liderului.
Pentru a ne dezolta inteligenta emotional nu e nevoie de eforturi majore.Uneori micile
detalii fac diferenta.Raspunsul pentru a ne dezvolta inteligenta emotionala se gaseste in principiu
in propria persoana ,in modalitatea in care noi ne compaortam cu ceilalti.Pentru a devein buni
lideri trebuie sa imbinam personalitatea,caracterul,comportamentul,valorile morale ,modalitatea
de actiune cu acele cunostiinte profesionale in momentul in care ne aflam in fata subordonatilor.

TEHNICI SIMPLE PENTRU DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOTIONALE

Studiile făcute pe mai multe persoane care aveau un  IQ ridicat, au dovedit ca singura,
inteligenţa mentală a individului nu  putea să-i asigure reuşita profesională şi nici fericirea din
viaţa de zi cu zi. S-a ajuns astfel la concluzia că modul în care ne gestionăm sentimentele şi
emoţiile ne poate asigura succesul pe care ni-l dorim.
Şi din fericire, spre deosebire de IQ, care este un dat cu care venim şi care cu greu se
modifică în timpul vieţii, inteligenţa emoţională se poate dezvolta. Iată în continuare câteva
tehnici pentru dezvoltarea inteligenţei emoţionale:
1. Faceţi efortul de a vă cunoaşte mai bine, urmăriţi să aflaţi ce fel de personalitate sunteţi,
obişnuiţi să practicaţi introspecţia şi autoobservarea.
2. Reflectaţi la sentimentele voastre. Conştientizaţi emoţiile cu care vă confruntaţi şi găsiţi
cele mai fine nuanţe ale acestora. Învăţaţi să le denumiţi. De exemplu „ mă simt confuz”,
„ neîmplinit”, „ neînţeles”, „respins” , „ruşinat” şi nu simplu „mă simt nasol”.
3. Faceţi distincţie între gândurile şi sentimentele dumneavoastră.  Spuneţi „Mă simt neglijat” 
nu „  Simt că ceilalţi au  treburi mai importante”
4. Asumaţi-vă sentimentele pe care le aveţi.  Recunoaşteţi că „ Sunt nervos” nu „ Ma
enervezi”. Analizaţi-vă mai bine propriile sentimente şi nu acţiunile sau motivele celorlaţi.
Căutaţi să vă identificaţi nevoile emoţionale neîmplinite.
5. Folosiţi-vă de sentimentele pe care le aveţi pentru a lua decizii. Întrebaţi-vă: Cum m-aş
simţi dacă aş face asta? Cum m-aş simţi dacă nu aş face? Cum mă simt? Ce m-ar ajuta să
mă simt mai bine?
6. Folosiţi-vă de sentimente pentru a vă fixa obiectivele. Gândiţi-vă cum aţi vrea să vă simţiţi
sau cum aţi vrea să se simtă cei din jur,familia,subordonatii.
7. Validaţi sentimentele celorlaţi. Arătaţi empatie, înţelegere şi acceptare pentru ceea ce simt
cei din jur. Nu-i criticaţi, judecaţi, controlaţi sau etichetaţi.
8. Învăţaţi să faceţi faţă sentimentelor negative.: Folosiţi de exemplu ceea ce de obicei 
denumim ca manie, enervare, ca să vă simţiţi mai dinamizaţi şi energizaţi.
9. Fiţi sinceri şi exprimaţi într-un mod cât mai obiectiv ceea ce simţiţi. Nu afirmaţi „ Urasc
samreg la serviciu”  sau „ Ador cafeaua cu frişcă”. Sunt exprimări care sigur nu reflectă
ceea ce simţiţi cu adevărat.
10. Identificaţi-vă frica şi dorinţele profunde. Autocunoaşterea este piatra de temelie dacă
dorim să ne îmbunătăţim inteligenţa emoţională.
11. Învăţaţi să vă identificaţi emoţiile mai degrabă decât să etichetaţi oamenii şi situaţiile.
Pentru aceasta enunţaţi propoziţii alcătuite din trei cuvinte, care încep cu „ Mă simt…sau
… Sunt. „Sunt nerăbdător” , nu „ Este îngrozitor ce se petrece”  sau „Mă simt jignit” şi nu
„Eşti un nenorocit „.
12. Evitaţi oamenii care vă fac să vă simţiţi inconfortabil- Până veţi reuşi să mai creşteţi
interior şi să puteţi face faţă emoţiilor negative care vi le provoacă, evitaţi anturajul care vă
generează stări proaste.

Dupa ce ati incercat sa va dezvoltati sis a reflectati asupra inteligentei emotionale incercati
sa preluati modele de leadership care va vor ajuta sa dati randamentul dorit alaturi de
subordonati.De asemenea pe baza practicii universitare puteti realiza o comparative intre
modelele de conducere studiate si modalitatea in care v-ati dus la capat sarcinile in cadrul
plutonului.

De ce leadership transformational?

Conceptul de leadership transformational se utilizeaza pentru a sublinia mai puternic

rezultatul in timp al practicarii unui stil de conducere eficient asupra oamenilor ce sunt condusi.
In cadrul unui leadership transformational cei condusi sunt tratati cu respect si incredere, sunt
consiliati si incitati sa actioneze in conformitate cu trebuintele superioare ale omului (de stima,
estetice, de autodepasire si autorealizare) sa actioneze pentru interesului comun si nu a celui
personal, sunt provocati permanent sa se autodepaseasca, le este stimulata dorinta de succes. Asa
cum ii spune numele ,oamenii se transforma cu astfel de lideri, cei condusi sunt educati in spiritul
unor valori astfel incat sa se scoata „tot ce e mai bun” din ei. La o extrema se poate ajunge pana
acolo incat conducatorul sau liderul transformational poate fi considerat mentor spiritual iar
demersul lui ca o completare a educatiei realizata intr-o maniera directa si activa in viata
profesionala sau cea sociala. La celalat pol putem avea pur si simplu oameni care reusesc sa
convinga ca viziunea lor de a face lucrurile este cea corecta si cel putin pentru timp scurt sunt
urmati neconditionat. Din acest punct de vedere leaderii transformationali sunt interesati atat de
obiectiv cat si de „spiritul” oamenilor care actioneaza pentru atingerea acelui obiectiv.
Leadershipul transformational poate fi practicat de cei care au charisma (termen cu care se si
confunda), de cei care au curajul raspunderii, cu inteligenta emotionala, empatie, calauziti de
idealuri si valori, cu forta de persuasiune. Warren Benis (On Becoming a Leader - 1998)
considera ca acest tip de lideri dispun de 4 competente majore:

 managementul atentiei – atrag atentia asupra lucrurilor care „conteaza” cu adevarat, au

abilitatea de a crea si impartasi viziunea, farmeca si vrajesc pe cei ce sunt condusi;
 managementul semnificatiei – nu dau explicatii ci creeaza intelesuri si semnificatii la
nivelul intregii organizatii, ofera exemple de „cum trebuie interpretate” informatiile;
 managementul increderii – stiu sa ofere incredere si sa obtina incredere – increderea este
„moneda de schimb”, sunt previzibili in asteptari si nu isi schimba parerile peste noapte.
 managementul sinelui – acesti lideri isi cunosc limitele dar si competentele si resursele
personale.
Acestia intuiesc cu destula acuratete si resursele psihologice ale celorlalti oferindu-le
scopuri putin peste posibilitatile de moment ale acestora astfel incat sa incite la autodepasire.

Cei care au satisfactia sa aiba la un loc de munca un astfel de leader care transforma
oamenii v-ar putea spune ca: „rusinea de a nu face un lucru bine este mult mai importanta decat
orice tip de control”, „respectul pe care il primesc este mai important decat marimea salariului”,
„sunt provocat permanent sa port o competitie cu mine insumi”, „la noi lucrurile se fac bine de
prima oara” – observati relatia directa intre componenta de leadership si ceea ce numim cultura
organizationala.
 Concluzii

In organizatia militara si nu numai,stilul de conducere adecvat este acela care gaseste si

aplica metodele potrivite particularitatilor subordonatilor si mediului specific luptei
armate.Adoptarea unui anumit stil de conducere(democrat,autocrat,permisiv)este strans legata de
situatia la momentul indeplinirii sarcinii.Astfel,in conditiile luptei armate,timpul scurt de reactive
impune adoptarea unui stil de conducere autocrat iar atunci cand se urmareste indeplinirea unui
obiectiv pe termen lung este de preferat adoptarea unui stil de conducere democrat.Stilul unui
conducator nu este asa cum il apreciaza el insusu,ci asa cum il vad persoanele cu care acesta se
afla in relatii functionale,cum percep acestia comportamentul sau de conducator.Baza unui
leadership efficient este,,spiritual de echipa,dorinta oamenilor de a conlucra,de a simti si a gandi
armonizat spre realizarea scopului comun.Un rol important in indeplinirea acestui scop il are
personalitatea celui care exercita actul de conducere.Acesta trebuie inzestrat cu un set de calitati
care sa ii permita sa-si influenteze subordonatii in asa fel incat acestia sa atinga performante
maxime.Dar poate cel mai important atribut al unui leadership eficace este inteligenta
emotionala.Specialistii sustin ca 80% din reusita se datoreaza unui EQ ridicat si doar 20% altor
factori printer care si IQ-ul.Recunoasterea propriilor stari affective,precum si a celor din
subordine,capacitatea de a controla propriile emotii si ale subordonatilor,ii da posibilitatea
comandantului de subunitate de a empatiza cu cei din jur si implicit de a contribui la armonizarea
relatiilor sociale si organizationale.Presupunand ca emotiile sunt constientizate in totalitate,in
ciuda faptului ca unele dintre ele spun despre noi lucruri pe care nu am vrea sa le auzim,partea cea
mai dificila este sa invatam sa le gestionam in mod constructive in vederea atingerii unui anumit
scop.In acest proces este esentiala intelegerea faptului ca orice emotie are atat o latura pozitiva,cat
si una negative,iar acest lucru este valabil si in cazul emotiilor considerate in mod traditional
negative,asa cum ar fi mania.
Comandanţii trebuie să ia decizii zi de zi. Deciziile bazate pe sentimente puternice, atunci
când emoţiile nu sunt controlate într-un mod constructiv, pot fi decizii greşite. Liderii inteligenţi
emoţional iau decizii bune datorită controlului pe care îl au asupra propriilor emoţii şi
obiectivităţii conferite de către această competenţă.
Cercetarea realizata pe studentii Academiei Fortelor Terestre releva stadiul la care acestia se
gasesc la momentul actual,inceputul anului terminal.In corelatie cu tema proiectului de practica
universitara,,Aportul inteligentei emotionale in dezvoltarea liderului militar”studiul ii va ajuta sa
isi dezvolte abilitatile de conducere necesare in cariera atat prin munca personala la acest capitol
cat si prin diverse metode de dezvoltare stabilite la nivel de conducere.Studiul in contact cu
partea teoretica releva lipsurile viitorilor mici comandanti,oferind in acelasi timp solutii pentru
dezvoltarea inteligentei emotionale care contribuie semnificativ in dezvoltarea liderului militar.
BIBLIOGRAFIE:

1. Sfarlog Benoni, Ralea Marius, Giurca Daniel Florin, Leadership Militar-CURS,

Editura Academiei Fortelor Terestre ,,Nicolae Balcescu”, Sibiu, 2010

2. Daniel Goleman, Richard Boyatzis, Inteligenta emotional in Leadership, Editura

Curtea Veche, 2007

3. Dr.Petre Dutu, Leadership si Management in armata, Editura Universitatii

Nationale de Aparare ,,Carol I”, Bucuresti, 2008