Reductor de Turatie Cu Roti Dintate in Doua Trepte

1
Tema de proiectare :
Sa se proiecteze o transmisie mecanica tip reductor de turaţie cu roti dinţate in doua

trepte având următoarele date iniţiale :
- Tipul reductorului (simbol) : 2C11X-001-00
- Puterea minima de antrenare se ia egala cu puterea motorului electric :
P1 = PME = 2.2 [kW]
- Turaţia de sincronism a motorului : ns = 1500 [rot/min]
- Raportul de transmitere total : u  (u  i) = 9 [-]
- Unghiul de înclinare al danturii :
 pe treapta 1: 1 = 15 []
 pe treapta 2 : 2 = 0 []
- Numărul de ani de funcţionare : Na = 2 [ani]
- Numărul de schimburi de lucru : Ns = 2 [schimb]
- Durata relativa de lucru : DRL = 0.70
Memoriu de calcul
1. Descrierea constructiva si funcţionala a transmisiei :
1.1 Alegerea motorului electric :
Funcţie de puterea motorului electric si de turaţia de sincronism se alege motorul
electric1 :
Motor electric : B3-100Lx2.2x1500A
P = 2.2 kW ; n = 1500 rot /min ; I A = 9.15 – 5.29 A ;  = 79 % ; cos  = 0.80  ;
nef = 1425 [rot /min]
1.2 Stabilirea schemei cinematice :

Se întocmeşte schema cinematică a reductorului , conform STAS 6848-87.
Schema este data de simbolul reductorului 2 :
1
Atlas de motoare
2
N. Ionescu - „Elemente pentru proiectare reductoarelor”, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara 2002, pag. 27
2
*X – Reductoare cu arborii de turaţie mare si de turaţie mica in acelaşi plan orizontal
Modul de fixare al carcasei (01) :
Carcasa cu placa de sprijin pentru fixare pe sol (inferioara)
Figură 1. Carcasa deasupra placii de sprijin (01)
1.3 Poziţionarea elementelor componente pe schema

1.4 Descrierea funcţionala a angrenajului :
Schema bloc şi cinematică sunt prezentate în desenul.
Funcţionarea reductorului 2C11X-001-00 este următoarea (fig. 1): un motor electric
trifazat, asincron (1) antrenează arborele de intrare (3) prin intermediul cuplajului elastic
cu bolţuri (2). Arborele 3 transmite mişcarea arborelui intermediar (4) prin intermediul
angrenajului cilindric compus din pinionul (5) şi roata condusă (6). Rotaţia arborelui
intermediar este transmisă în continuare arborelui de ieşire (7) prin intermediul celui de-al
doilea angrenaj cilindric format din pinionul (8) şi roata condusă (9). Mişcarea de rotaţie
obţinută astfel este transmisă unei benzi transportoare cu ajutorul unui cuplaj elastic.
Solidarizarea semicuplajului cu arborele de intrare (3) se realizează prin intermediul unei
pene paralele. Pinionul (5) este solidar cu arborele de intrare (construit din acelaşi
semifabricat). Roţile dinţate (6), (8) şi (9) sunt solidarizate cu arborii (4) şi (5) cu ajutorul
unor pene paralele. Toţi cei trei arbori sunt montaţi în carcasa reductorului cu rulmenţi
3
radiali cu bile. Etanşarea arborilor (3) şi (7) se realizează cu ajutorul inelelor elastice de
etanşare (simmeringuri). Carcasa este prevăzută cu talpă de fixare pe batiu, dispune de dop
de vizitare şi aerisire, jojă pentru controlul nivelului de ulei, dop de golire a uleiului şi
urechi de prindere în vederea transportului. Ungerea reductorului se face cu ulei mineral,
în baie, iar protejarea carcasei reductorului împotriva agenţilor corozivi se realizează prin
acoperirea suprafeţei exterioare cu vopsea acrilică.
Schema de principiu a reductorului de turaţie
2. Calculul cinematic si cinetostatic al transmisiei

2.1 Distribuirea raportului de transmitere total pe treptele reductorului :
Pentru reductoarele cilindrice in 2 trepte si 3 axe geometrice3 :
i12  (1.2......2.5) it ; i12  1.2  3  3.6 [-]
3
4
it 9
i34  ; i34   2 .5 [-]
i12 3.6
i12  i34  {iSTAS}.

Conform STAS : i12 = 3.55 [-] ; i34 = 2.5 [-].
2.2 Stabilirea numărului de dinţi al roţilor dinţate :
Se alege numărul de dinţi la rotile dinţate conducătoare z1 si z3 :
z1 19 21 23 25 Pentru z1 : i12 = z2 / z1
z2 68 75 82 89 i12 ef = 68 / 19 = 3.57 [-]
z3 17 19 21 23 Pentru z3 : i34 = z4 / z3
z4 42 47 52 57 i34 ef = 42 / 17 = 2.47 [-]
Calculul raportului de transmitere total efectiv :
iT ef = i12 ef  i34 ef ; iT ef = 3.57  2.47 = 8.81 [-]
2.3 Calculul abaterii de la raportul de transmitere total :
iT  iTef 9  8.81
A 100 ; A 100  2.11
iT 9
2.4 Calculul vitezelor unghiulare la arborii transmisiei :

ω1 [rad/s], n1 [rot/min] – viteza unghiulară, respectiv turaţia motorului electric, deci şi a
arborelui de intrare in reductor; n1 = 1425 [rot/min]
- calculul vitezei unghiulare pe arborele de intrare :
  n1   1425
1  [rad/s] ; 1  30  149.22 [rad/s]
30
- calculul vitezei unghiulare pe arborele intermediar :

1 149.22
2  [rad/s] ;  2   41.79 [rad/s]
i12 ef 3.57
- calculul vitezei unghiulare pe arborele de ieşire :

2 41.79
3  [rad/s] ;  3   16.92 [rad/s]
i34 ef 2.47
2.5 Alegerea randamentelor angrenajelor si calculul puterii la arborii reductorului :
5
Funcţie de tipul angrenajului si carcasa se aleg din tabel4.
12 = 0.98 – randamentul pe treapta 1 al angrenajului
34 = 0.985 – randamentul pe treapta 2 al angrenajului
t = 12  34 – randamentul total al angrenajului
t = 0.98  0.985 = 0.965
Calculul puterilor la arborii reductorului :
PME [kW] – puterea motorului electric;
- Puterea la arborele de intrare : P1  PME ; PME = 2.2 [kW]
- Puterea la arborele intermediar : P2 = 12  P1 ; P2 = 0.98  2.2 = 2.15 [kW]
- Puterea la arborele de ieşire : P3 = 34  P2 ; P3 = 0.985  2.15 = 2.12 [kW]
2.6 Calculul momentelor de torsiune la arborii reductorului :
P1  10 6 22  10 6
- la arborele de intrare : M t1  T1  ; M   1474.33 [mNm]
1 t1
149.22
- la arborele intermediar : M t 2  12  i12 ef  M t1 ; M t 2  0.98  3.57  1474.33  5158.09
[mNm]
- la arborele de ieşire : M t 3   34  i34 ef  M t 2 ; M t 3  0.985  2.47  5185.09  12549.37 [mNm]
Bilanţul energetic preliminar5 :
P1 = P1 – P2 = P1  (1 – 12)
P1 = 2.2 – 2.15 = 0.05 [kW]
P2 = P2 – P3 = 12 - P1  (1 – 34)
P2 = 2.15 – 2.12 = 0.03 [kW]
3. Opţiuni iniţiale privind materialele, clasa de precizie pentru roti dinţate si alegerea
lubrifiantului :
3.1 Alegerea materialului pentru roti dinţate, stabilirea durităţii si valorii factorului de
material :
4
5
6
În construcţia roţilor dinţate utilizate in angrenaje cilindrice cu dantura dreapta sau
înclinata in marea majoritate se utilizează fie oţeluri de îmbunătăţire fie oţeluri de cementare.
Alegerea mărcii de otel va avea in vedere viteza maxima si puterea introdusa in
reductor.
In cazul de fata pt. n1 = 1425 [rot/min] si P1 = 2.2 [kW] se vor utiliza următoarele mărci
de oteluri de cementare :
Pentru pinioanele z1 si z3 se alege marca de otel : 13CrNi30
Cu următoarele caracteristici :
Duritatea Dimensionarea
Marca Flancului Miezului
Caracteristica Rm [MPa] Rp0.2 [MPa]
otelului
HRC HB s [mm]
13CrNi30  58 350….450 s  30 880….1170 640
Pentru rotile dinţate z2 si z4 se alege marca de otel : OLC 15

Cu următoarele caracteristici :
Duritatea Dimensionarea
Marca Flancului Miezului
Caracteristica Rm [MPa] Rp0.2 [MPa]
otelului
HRC HB s [mm]
OLC 15  56 190 s  30 590….780 350
După alegerea materialelor se face conversia unitarilor de duritate pentru oteluri

conform STAS R 883-826 :
Pentru OLC15 : HB = 190 ; HV = 200 ; HRC = –
Pentru13CrNi30 : HB = 352 ; HV = 370 ; HRC = 37.7
3.2 Alegerea clasei de precizie in care urmează a fi prelucrate rotile dinţate :
Treapta de precizie si rugozitatea se alege in funcţie de domeniul de utilizare al roţilor
dinţate si funcţie de puterea si viteza motorului electric.
6
7
Viteza periferica v[m/s] Treapta de Rugozitatea
Condiţia de funcţionare si domeniul pentru rotile cu : precizie Flancurilor
de utilizare al roţilor dinţate Dinţi drepţi Dinţi recomandata Ra[m]
inclinati
Angrenaje ce transmit puteri reduse,
dar la viteze periferice ridicate  10  15 7
(mecanisme de avans la maşini < 0.8
unelte pentru industria auto)
Funcţie de rugozitate rezulta procedeul final de execuţie : rectificare

Domeniul de utilizare : maşini unelte
3.3 Alegerea lubrifiantului :
Se alege funcţie de materialul roţilor dinţate si rezistenta maxima la rupere Rm7.
Marca uleiului : TIN 125EP STAS 10588-76 având vâscozitatea la 50C :
v50 = 125....140 [mm2/s]
4. Calculul tensiunilor admisibile pentru materialele alese

4.1 Tensiuni admisibile la solicitarea de contact :
Hlim = m D + n [MPa] ;
D = 30 ; m = 7.84 (MQ) ; n = 445 (MQ)
Hlim = 7.84  30 + 445 = 680.2 [MPa]
4.2 Tensiuni admisibile la solicitarea la oboseala prin încovoiere
Flim = m D + n [MPa] ;
D = 30 ; m = 4.54 (MQ) ; n = 115 (MQ)
Flim = 4.54  30 + 115 = 251.2 [MPa]
5. Dimensionarea preliminară a angrenajelor

5.1 Dimensionarea preliminară a angrenajelor cilindrice din condiţia de oboseala
superficiala după metoda DIN : TREAPTA 1
5.1.1 Factorul de utilizare KA [-]:
7
8
KA = 1.25 [-] , pentru modul de funcţionare uniform – şocuri uşoare.
5.1.2 Factorul vitezei unghiulare si al raportului de angrenare CH1 :
CH1 = 52.4  10-3  n1  u12 (u12  1) = 0.5  1  u12 / (u12  1)
1 = 149.22 [rad/s] ; u12 = 3.57 [-] ; n1 = 1425 [rot/min]
CH1 = 0.5  149.22  3.57 / (3.57 + 1) = 58.28 [-]
5.1.3 Factorul geometric al angrenării CH2 [-] :
Se determina conform figurii8 funcţie de unghiul de înclinare al dinţilor :
CH2 = 0.255[-]
5.1.4 Factorul numărului de dinţi , al vitezei periferice si raportului de angrenare :
z1  v  u12
100 1  u12
2 [m/s] ; z1 = 19 [dinţi] ; v = 10 [m/s] ; u12 = 3.57 [-]
19  10  3.57
 1.82 [m/s]
100 1  3.57 2
5.1.5 Factorul vitezei periferice CH3 [-] :

Se determina conform figurii9 funcţie de materialul si tratamentul ales, numărul de
dinţi z1 si viteza periferica preliminară v [m/s]
CH3 = 0.9 [-]
5.1.6 Factorul materialului CH5 [-] :
CH5 = (Hlim  ZW / ZE)2 [-]
Hlim = 680.2 [MPa] ; ZW =1.05 [-] ; ZE = 189.8[MPa1/2]
CH5 = (680.2  1.05 / 189.8)2 = 14.15 [-]
5.1.7 Factorul vascozitatii lubrifiantului si rugozitatii flancurilor dinţilor CH6 [-] :
CH6 = (ZL  ZR)2
Se accepta : ZL = 0.92 si ZR = 1.0
CH6 = (0.92  1)2 = 0.84 [-]
5.1.8 Numărul ciclurilor de solicitare la oboseala superficiala NL [-]
NL = 4.6  103  Na  Ns  Nz  1  DRL  n
8
N. Ionescu - „Elemente pentru proiectare reductoarelor”, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara 2002, pag. 60 fig.6.1
9
9
Na =2 [ani] – numărul de ani de funcţionare
Ns =2 [schimburi] – numărul de schimburi
Nz =300 [zile] – numărul de zile / an de funcţionare
DRL =0.70 [%] – durata relativa de lucru
1 =149.22 – viteza unghiulara
n = 1 [-] – numărul de roti conduse cu care pinionul angrenează simultan
NL = 4.6  103  2  2  300  149.22  0.70  1 = 576  106 [-]
5.1.9 Factorul duratei de funcţionare la oboseala superficiala ZNT [-] :

Se determina conform figurii10 funcţie de tratamentul aplicat otelului si NL
ZNT = 1.28 [-]
5.1.10 Factorul de dimensiune la oboseala artificiala Zx [-] :
Se accepta Zx  1.0 [-]
5.1.11 Factorul dimensiunilor CH4 [-] :
P1  K A  S H2 min
CH 4  [-]
C H 1  C H 2  C H 3  C H 5  C H 6  Z NT
2
 Z X2
P1 = 2.2 [kW] ; KA = 1.25 [-] ; SH min = 1.0 [-] ; CH1 = 58.28 [-] ; CH2 = 0.255[-]
CH3 = 0.9 [-] ; CH5 = 14.15 [-] ; CH6 = 0.84 [-] ; ZNT = 1.28 [-] ; ZX = 1.0 [-]
2.2  1.25  12
CH 4   0.01 [-]
58.28  0.255  0.9  14.15  0.84  1.28 2  12
5.1.12 Factorul repartiţiei frontale a sarcinii KH [-] :

Se determina conform tabel11 funcţie de materialul si clasa de precizie alese, respectiv
forţa unitara preliminară.
KH = 1.1 [-]
5.1.13 Coeficientul de latime d [-] :
Se determina conform tabel12 funcţie de materialul roţilor, poziţia pinionului fata de
lagăre si treapta de precizie.
10
11
N. Ionescu - „Elemente pentru proiectare reductoarelor”, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara 2002, pag. 59 tab.6.8
12
N. Ionescu - „Elemente pentru proiectare reductoarelor”, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara 2002, pag. 60 tab.6.9
10
d = 0.8 [-]
5.1.14 Latimea rotii conduse b2 = b [mm] :
Rezulta di figura13 funcţie de valoarea factorului de CH4, coeficientul de latime d si
valoarea factorului KH.
b = 20 [mm]
5.1.15 Diametrul de divizare al pinionului d1 [mm] :
d1 = b / d ; d1 = 20 / 0.8 = 25 [mm]
5.1.16 Distanta preliminară intre axe ap [mm] :
ap = d1 (u12 + 1) / (2cos)
 = 15 [] – unghiul de înclinare al dinţilor
ap = 25 (3.57 + 1) / (2cos15) = 59.14 [mm]
5.2 Dimensionarea preliminară a angrenajelor cilindrice din condiţia de oboseala a bazei
dinţilor, după metoda DIN :
5.2.2 Factorul capului de dinte YFS [-] :
Se determina conform figurii14, funcţie de numărul echivalent de dinţi ai pinionului zv1 :
zv1 = z1 / cos  0 ; zv1 = 19 / cos15 = 19.67 [dinţi]
YFS = 4.4 [-]
5.2.3 Factorul dinamic Kv [-] :
Se determina din figura15, pentru   0 funcţie de clasa de precizie aleasa si factorul
determinat la 5.1.4 :
Kv = 1.12 [-]
5.2.4 Siguranţa minima la oboseala prin încovoiere SF min [-] :
Se accepta SF min  1.4 [-]
5.2.5 Factorul gradului de acoperire si al înclinării dinţilor CF2 [-] :
13
14
15
N. Ionescu - „Elemente pentru proiectare reductoarelor”, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara 2002, pag. 67 fig.6.8a
11
Se stabileşte din figura16, funcţie de unghiul de înclinare al dinţilor  si de gradul de
acoperire frontal preliminat  = 1.3 [-] :
CF2 = 1.55 [-]
5.2.6 Factorul repartiţiei sarcinii CF3 [-] :
CF3 = 103 CH4 / d12
CF3 = 103  0.01 / 252 = 0.016 [-]
5.2.7 Factorul bazei dinţilor CF4 [-] :
CF4 = Y  YR  YX ;
Y  1.0 ;  0.9 ; YX  1
CF4 = 1  0.9  1 = 0.9 [-]
5.2.8 Numărul de cicluri la oboseala prin încovoiere NL [-] :
Rezulta conform relaţiei de la pct. 5.1.8 :
NL = 576  106 [-]
5.2.9 Factorul duratei de funcţionare la oboseala prin încovoiere YNT [-] :
Se stabileşte din figura17, funcţie de numărul de cicluri NL si materialul ales :
YNT = 1.2 [-]
5.2.10 Tensiunea limita la oboseala prin încovoiere pentru epruvete standard FE [MPa] :
Valoarea lui FE s-a stabilit odată cu alegerea materialului :
FE = 251.2 [MPa]
5.2.11 Factorul vitezei unghiulare si dimensiunilor CF1 [-] :
P1  K A  YFS  K V  S F min
C F1  [-]
C F 2  C F 3  C F 4  YNT   FE
P1 = 2.2 [kW] ; KA = 1.25 [-] ; YFS = 4.4 [-] ; KV = 1.12[-] ; SF min = 1.4 [-] ;
CF2 = 1.55 [-] ; CF3 = 0.016 [-] ; CF4 = 0.9 [-] ; YNT = 1.2 [-] ; FE = 251.2 [MPa]
2.2  1.25  4.4  1.12  1.4
C F1   2.81 [-]
1.55  0.016  0.9  1.2  251.2
5.2.12 Modulul minim preliminat mn min [-] :

16
17
12
C F1
mn min 
52.4  10 6  z1  n1
z1 = 19 [dinţi] ; n1 = 1425 [rot/min] ; CF1 = 2.81 [-]

2.81
mn min   1.40 [-]
52.4  10 6  19  1425
5.2.13 Verificarea modului preliminat :

2a p cos 
mn min 
z1 (u12  1)
z1 = 19 [dinţi] ; u12 = 3.57 [-] ;  = 15 [] ap = 59.14 [mm]

2  59.14  cos 15
mn min 
19(3.57  1)
 1.41  1.40 < 1.41
5.3 Dimensionarea preliminară a angrenajelor după metoda rapida : TREAPTA 2

5.3.2 Factorul global de corecţie a sarcinii KH [-] :
KH = 1.9KA [-]
KH = 1.9  1.25 = 2.375 [-]
5.3.3 Factorul de material ZE [MPa1/2] :
Se stabileşte din tabelul18, funcţie de materialul ales.
ZE = 189.8 [MPa1/2]
5.3.4 Factorii sintetici de corecţie ai stării de tensiune Zi :
Z i  2.5  Z E cos  2 ; 2 = 0 []
 Z i  2.5  189.8 1  474.5
5.3.5 Tensiunea limita la oboseala superficiala H lim [MPa] :

Valoarea lui H lim s-a stabilit odată cu alegerea materialului :
H lim = 680.2 [MPa]
5.3.6 Siguranţa minima la oboseala superficiala SH min [-] :
Se accepta : SH min  1.0 [-]
18
N. Ionescu - „Elemente pentru proiectare reductoarelor”, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara 2002, pag. 59, tab.6.7
13
5.3.7 Tensiunea admisa la proiectarea preliminară HP [MPa] :
Valoarea lui HP s-a stabilit odată cu alegerea materialului :
HP  H lim [MPa]
HP = 680 [MPa]
5.3.8 Coeficientul de latime al roţilor d [-]
Se stabileşte din tabelul19, funcţie de materialul ales, poziţia pinionului fata de lagăre
si treapta de precizie aleasa.
d = 0.8 [-]
5.3.9 Distanta dintre axe preliminata ap [mm]
 Z i 
2
 P2 K H  2 d 2  0.8
a p  10 (u  1) 
2
3    a  =>  a   0.46 [-]
  HP   2 2 a u 34  u 34  1 2.47  1
2
 474.5   2.2  2.375 
a p  10 2 ( 2.47  1)3      56.79 [mm]
 680   2  41.79  0.46  2.47 
6. Calculul geometriei angrenajelor

6.1 Geometria angrenajelor cilindrice exterioare cu dinţi inclinati TREAPTA 1
6.1.1 Modulul preliminar mp [mm]:
2a p 1 cos 
mp   mn [mm] u12 = 3.57 [-] ; ap1 = 59.14 [mm] ;  = 15 []
z1  z 2
2  59.14 cos15
mp   1.19010111 [mm] z1 = 21 [dinţi] ; z2 = 75 [dinţi]
21  75
Valoarea rezultata din calcul se standardizează conform STAS :

mp => mn ; mn = 1.25 [mm]
6.1.2 Distanta intre axe pentru angrenajul nedeplasat ad [mm] :
mn ( z1  z 2 )
ad  [mm]
2 cos 
1.25(21  75)
ad   62.11657082 [mm]
2 cos15
Valoarea obţinuta se standardizează :

ad STAS = 63 [mm]
19
14
6.1.3 Unghiul de referinţa in plan normal n [] :
n = 20 []
6.1.4 Unghiul de referinţa in plan frontal t [] :
t = arctg (tgn / cos)
t = arctg (tg20 / cos15) = 20.64689649 []
6.1.5 Unghiul de înclinare a dinţilor pe cercul de baza b [] :
b = arctg (tg / cost) []
b = arctg (tg15 / cos20.64689649) = 15.9785612 []
6.1.6 Unghiul de angrenare in plan frontal pe diametrul de rostogolire wt [] :
 a 
 wt  arccos d cos  t  []
 a dSTAS 
 62.11657082 
 wt  arccos cos 20.64689649   22.68349544 []
 63 
6.1.7 Suma coeficienţilor deplasărilor de profil x [-] :

( z1  z 2 )(inv wt  inv t )
x   x1  x 2
2tg n
z1 = 21 [dinţi] ; z2 = 75 [dinţi] ; n = 20 [] ; t = 20.64689649 [] ;

wt = 22.68349544 [] ;
invwt = tgwt - wt ; wt = rad
invwt = 0.02206896
invt = 0.01645339
(21  75)(0.02206896  0.01645339)
x   0.74057487 [-]
2tg 20
6.1.8 Numărul echivalent de dinţi zv1,2 [-] :

z1 21
z v1  [-] z v1   23.30171898 [-]
cos 3  cos 3 15
z2 75
zv2  [-] zv2   83.22042495 [-]
cos 3  cos 3 15
6.1.9 Repartizarea deplasărilor x1,2 [-] :
15
Se determina conform figurii20
x1 = 0.46 [-]
x2 = x – x1 = 0.74057487 – 0.46 = 0.28057487 [-]
6.1.10 Diametrele de divizare d1,2 [mm] :
d1 = mnz1 / cos [mm]
mn = 1.25 [-] ; z1 = 21 [dinţi] ; z2 = 75 [dinţi] ;  = 15 []
d1 = 1.25  21 / cos15 = 27.17599974 [mm]
d2 = 1.25  75 / cos15 = 97.05714191 [mm]
6.1.11 Diametrele de rostogolire dw1,2 [mm] :
cos  t cos 20.64689649
d w1  d1 [mm] ; d w1  27.17599974  27.5625 [mm]
cos  wt cos 22.68349544
cos  t cos 20.64689649

d w2  d 2 [mm] ; d w 2  97.05714191  98.4375 [mm]
cos  wt cos 22.68349544
Pentru verificare :
d w1  d w 2 27.5625  98.4375
a dSTAS  [mm] ; a dSTAS   63 [mm]
2 2
6.1.12 Viteza periferica a roţilor v [m/s] :

v = 5  10-4  1  dw1 [m/s] ; 1 = 149.22 [rad/s]
v = 5  10-4  149.22  27.5625 = 2.05643812 [m/s]
v = 5  10-4  2  dw2 [m/s] ; 2 = 41.79 [rad/s]
v = 5  10-4  41.79  98.4375 = 2.05685156 [m/s]
6.1.13 Diametrul cercului ‚‚V” pentru pinion si roata condusa dv1,2 [mm] :
dv1 = d1 + 2x1 mn [mm]
dv1 = 27.17599974 + 2  0.46  1.25 = 28.32599974[mm]
dv2 = d2 + 2x2 mn [mm]
dv2 = 97.05714191 + 2  0.28057487 1.25 = 97.75857908 [mm]
6.1.14 Diametrele de baza db1,2 [mm] :
db1 = d1 cost [mm]
20
N. Ionescu - „Elemente pentru proiectare reductoarelor”, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara 2002, pag. 80, fig.6.24
16
db1 = 27.17599974  cos 20.64689649 = 25.43051898 [mm]
db2 = 97.05714191  cos 20.64689649 = 90.82328209 [mm]
6.1.15 Coeficientul de scurtare a dinţilor k [-] :
a dSTAS  a d
k x [-]
mn
63  62.11657082
k  0.74057487  -0.03383153
1.25
6.1.16 Inaltimea capului dinţilor ha1,2 [mm] :

ha1 = hap + (k + x1)mn [mm] ; hap = mn  1 = 1.25
ha1 = 1.25 + (-0.03383153 + 0.46)1.25 = 1.78271059 [mm]
ha2 = hap + (k + x2)mn [mm] ;
ha2 = 1.25 + (-0.03383153 + 0.28057487)1.25 = 1.55842918 [mm]
6.1.17 Inaltimea piciorului dintelui hf1,2 [mm] :
hf1 = hfp - x1  mn [mm] ; hfp = mn  1.25 = 1.5625
hf1 = 1.5625 - 0.46  1.25 = 0.9875 [mm] ;
hf2 = hfp - x2  mn [mm] ;
hf2 = 1.5625 – 0.28057487 1.25 = 1.21178142[mm] ;
6.1.18 Inaltimea dinţilor h [mm] :
h1 = ha1 + hf1 [mm]
h1 = 1.78271059 + 0.9875 = 2.77021059 [mm] ;
h2 = ha2 + hf2 [mm]
h2 = 1.55842918 + 1.21178142 = 2.77021059 [mm] ;
6.1.19 Diametrul cercurilor de picior df1,2 [mm] :
df1 = d1 – 2  hf1 [mm]
df1 = 27.17599974 – 2  0.9875 = 25.20099974 [mm]
df2 = d2 – 2  hf2 [mm]
df2 = 97.05714191 – 2  1.21178142 = 94.63357908 [mm]
17
6.1.20 Diametrul cercurilor de vârf da1,2 [mm] :
da1 = d1 + 2 ha1 [mm] ;
da1 = 27.17599974 + 2  1.78271059 = 30.74142092 [mm]
da2 = d2 + 2 ha2 [mm] ;
da2 = 97.05714191 + 2  1.55842918 = 100.17400026 [mm]
6.1.21 Parametri criteriali. Gradul de acoperire frontal  [-] :
   
d a21  d b21  d a22  d b22  (d b1  d b 2 )tg wt (2  mt cos  t ) 1  1.2
mt = mn / cos mt = 1.25 / cos 14 = 1.28826704

 = 1.43807478   1.2
6.1.22 Latimea roţilor dinţate b1,2 [mm]:
b2 = a  adSTAS [mm] ; a = 0.3
b2 = 0.3  63 = 18.9 [mm]
b1 = b2 + (5….10) [mm]
b1 = 18.9 + 8 = 26.9 [mm]
6.1.23 Gradul de acoperire suplimentar  [-] :
b2 sin  18.9  sin 15
  [-] ;     1.24565407 [-]
  mn   1.25
6.1.24 Gradul de acoperire total  [-] :

 =  +  [-] ;  = 1.43807478 + 1.24565407 = 2.68373085 [-]
 S at 
6.1.25 Lungimea relativa a arcului pe dinte pe cercul de cap   [-] :
 mn 1, 2
 S at  d  1   
   a1, 2    2  x1, 2  tg n   inv t  inv at   0.2
 mn 1, 2 2  mn  z1, 2  2  
at [] – unghiul de angrenare pe cercul de vârf

at1 = arccos(db1 / da1) [] ; at1 = arccos(25.43051898 / 30.74142092) = 34.18379223[]
at2 = arccos(db2 / da2) [] ; at2 = arccos(97.05714191 / 100.17400026) = 24.95285325 []
invt = 0.01645339; invat1 = 0.08256612; invat2 = 0.0297968
18
 S at   S at 
   0.11010343    0.30637703
 mn 1  mn 2
6.1.26 Raza de curbura in punctele de intrare in angrenare, respectiv iesire din angrenare :
1 1
 A2  d a22  d b22 ;  A2  100.17400026 2  97.057141912  21.13032039 [mm]
2 2
1 1
 E1  d a21  d b21 ;  E1  30.74142092 2  25.430518982  8.63602432 [mm]
2 2
A1 = adSTAS sin wt - A2 ; A1 = 3.16501731 [mm]

E2 = adSTAS sin wt - E1 ; E2 = 15.65931338 [mm]
6.1.27 Alunecarea specifica maxima f1,2 [-] :
 A2
 f1  1 [-] ;  f 1  -0.87008685 [-]
u12   A1
u12   E1
 f 2  1 [-] ;  f 2  0.96883516 [-]
E2
6.1.28 Parametri de control . Unghiul de angrenare pe cercul ‚V’, in plan frontal vt1,2 [] :
d 
 vt1  arccos b1  [] ;  vt1  26.1322111 9 []
 d v1 
d 
 vt 2  arccos b 2  [] ;  vt 2  21.71172355 []
 d v2 
6.1.29 Numărul de dinţi peste care se măsoară cota peste dinţi ZN1,2 [-] :
z1, 2  tg vt1, 2 2  x1, 2 
Z N 1, 2    tg n  inv t  N
  cos  3
z1, 2 
Z N 1  3.1677034 [-] Z N 2  9.1123892 [-]
6.1.30 Cota peste dinţi WN1,2 [mm] :

W N 1, 2    N 1, 2  0.5  2 x1, 2 tg n  z1, 2 inv n mn cos  n [mm]
inv 20 = 0.01490438
W N 1  10.87409132 [mm] W N 2  35.22167909 [mm]
6.2 Geometria angrenajelor cilindrice exterioare cu dinţi inclinati TREAPTA 2

6.2.1 Modulul preliminar mp [mm]:
19
2a p 2 cos 
mp   mn [mm] u34 = 2.47 [-] ; ap2 = 56.79 [mm] ;  = 0 []
z3  z4
2  56.79 cos 0
mp   1.41975 [mm] z3 = 23 [dinţi] ; z4 = 57 [dinţi]
23  57
Valoarea rezultata din calcul se standardizează conform STAS :

mp => mn ; mn = 1.75 [mm]
6.2.2 Distanta intre axe pentru angrenajul nedeplasat ad [mm] :
mn ( z 3  z 4 )
ad  [mm]
2 cos 
1.75(23  57)
ad   70 [mm]
2 cos 0
Valoarea obţinuta se standardizează :

ad STAS = 71 [mm]
6.2.3 Unghiul de referinţa in plan normal n [] :
n = 20 []
6.2.4 Unghiul de referinţa in plan frontal t [] :
t = arctg (tgn / cos)
t = arctg (tg20 / cos0) =20 []
6.2.5 Unghiul de înclinare a dinţilor pe cercul de baza b [] :
b = arctg (tg / cost) []
b = arctg (tg0 / cos 20) = 0 []
6.2.6 Unghiul de angrenare in plan frontal pe diametrul de rostogolire wt [] :
 a 
 wt  arccos d cos  t  []
 a dSTAS 
 70 
 wt  arccos cos 20   22.11082806 []
 71 
6.2.7 Suma coeficienţilor deplasărilor de profil x [-] :

( z 3  z 4 )(inv wt  inv t )
x   x1  x 2
2tg n
z3 = 23 [dinţi] ; z4 = 57 [dinţi] ; n = 20 [] ; t = 20 [] ;
20
invwt = tgwt - wt ; wt = rad
invwt = 0.02037131
invt = 0.01490438
(23  57)(0.02037131  0.01490438)
x   0.60080971 [-]
2tg 20
6.2.8 Numărul echivalent de dinţi zv1,2 [-] :

z3 23
z v3  [-] z v3   23 [-]
cos 3  cos 3 0
z4 57
zv4  [-] zv4   57 [-]
cos 3  cos 3 0
6.2.9 Repartizarea deplasărilor x1,2 [-] :

Se determina conform figurii21
x1 = 0.39 [-]
x2 = x – x1 = 0.60080971– 0.39 = 0.21080971 [-]
6.2.10 Diametrele de divizare d3,4 [mm] :
d3,4 = mnz3,4 / cos [mm]
mn = 1.75 [-] ; z3 = 23 [dinţi] ; z4 = 57 [dinţi] ;  = 0 []
d3 = 1.75 23 / cos0 = 40.25[mm]
d4 = 1.75 57 / cos0 = 99.75 [mm]
6.2.11 Diametrele de rostogolire dw3,4 [mm] :
cos  t cos 20
d w3  d 3 [mm] ; d w3  40.25  40.825 [mm]
cos  wt cos 22.11082806
cos  t cos 20
d w4  d 4 [mm] ; d w 4  99.75  101.175 [mm]
cos  wt cos 22.11082806
Pentru verificare :
d w3  d w 4 40.825  101.175
a dSTAS  [mm] ; a dSTAS   71 [mm]
2 2
6.2.12 Viteza periferica a roţilor v [m/s] :

v = 5  10-4  2  dw3 [m/s] ; 2 = 41.79 [rad/s]
21
21
v = 5  10-4  41.79  40.825 = 0.85303837[m/s]
v = 5  10-4  3  dw4 [m/s] ; 3 = 16.92 [rad/s]
v = 5  10-4  16.92  101.175 = 0.8559405 [m/s]
6.2.13 Diametrul cercului ‚‚V” pentru pinion si roata condusa dv3,4 [mm] :
dv3 = d3 + 2x1 mn [mm]
dv3 = 40.25 + 2  0.39  1.75 = 41.615 [mm]
dv4 = d4 + 2x2 mn [mm]
dv4 = 99.75 + 2  0.21080971  1.75 = 100.48783398 [mm]
6.2.14 Diametrele de baza db3,4 [mm] :
db3 = 40.25  cos 20 = 37.82262799 [mm]
db4 = 99.75  cos 20 = 93.73433892[mm]
6.2.15 Coeficientul de scurtare a dinţilor k [-] :
a dSTAS  a d
k x [-]
mn
71  70
k  0.60080971  -0.02938114
1.75
6.2.16 Inaltimea capului dinţilor ha3,4 [mm] :

ha3 = hap + (k + x1)mn [mm] ; hap = mn  1 = 1.75
ha3 = 1.75 + (-0.02938114 + 0.39)1.75 = 2.38108301 [mm]
ha4 = hap + (k + x2)mn [mm] ;
ha4 = 1.5 + (-0.02938114 + 0.21080971)1.75 = 2.0675 [mm]
6.2.17 Inaltimea piciorului dintelui hf3,4 [mm] :
hf3 = hfp - x1  mn [mm] ; hfp = mn  1.25 = 2.1875
hf3 = 2.1875 - 0.39  1.75 = 1.505[mm] ;
hf4 = hfp - x2  mn [mm] ;
hf4 = 2.1875 – 0.21080971  1.75 = 1.81858301 [mm] ;
22
6.2.18 Inaltimea dinţilor h [mm] :
h3 = ha3 + hf3 [mm]
h3 = 2.38108301 + 1.505 = 3.88608301 [mm] ;
h4 = ha4+ hf4 [mm]
h4 = 2.0675 + 1.81858301 = 3.88608301 [mm] ;
6.2.19 Diametrul cercurilor de picior df3,4 [mm] :
df3 = d3 – 2  hf3 [mm]
df3 = 40.25– 2  1.505 = 37.24 [mm]
df4 = d4 – 2  hf4 [mm]
df4 = 90.75 – 2  1.81858301 = 96.11283398 [mm]
6.2.20 Diametrul cercurilor de vârf da3,4[mm] :
da3 = d3 + 2 ha3 [mm] ;
da3 = 40.25 + 2  2.38108301 = 45.01216602 [mm]
da4 = d4 + 2 ha4 [mm] ;
da4 = 90.75 + 2  2.0675 = 103.885 [mm]
6.2.21 Parametri criteriali. Gradul de acoperire frontal  [-] :
   
d a23  d b23  d a24  d b24  (d b 3  d b 4 )tg wt (2  mt cos  t ) 1  1.2
mt = mn / cos mt = 1.75 / cos 0 = 1.75

   1.52365281  1.2
6.2.22 Latimea roţilor dinţate b3,4 [mm]:

b4 = a  adSTAS [mm] ; a = 0.3
b4 = 0.3  71 = 21.3 [mm]
b3 = b4 + (5….10) [mm]
b3 = 21.3 + 8 = 29.3 [mm]
6.2.23 Gradul de acoperire suplimentar  [-] :
b4 sin  21.3  sin 0
  [-] ;    0 [-]
  mn   1.75
23
6.2.24 Gradul de acoperire total  [-] :
 =  +  [-] ;  = 1.52365281 [-]
 S at 
6.2.25 Lungimea relativa a arcului pe dinte pe cercul de cap   [-] :
 mn  3, 4
 S at  d  1   
   a 3, 4    2  x1, 2  tg n   inv t  inv at   0.2
 mn  3, 4 2  m n  z 3, 4 2  
at [] – unghiul de angrenare pe cercul de vârf

at3 = arccos(db3 / da3) [] ; at3 = 32.83075879 []
at4 = arccos(db4 / da4) [] ; a4 = 25.53934438 []
invt = 0.01490438 ; invat3 = 0.07221125; invat4 = 0.03207308
 S at   S at 
   0.14397764    0.30970206
 mn 3  mn 4
6.2.26 Raza de curbura in punctele de intrare in angrenare, respectiv iesire din angrenare :
1
 A4  d a24  d b24 ;  A4  22.39401109 [mm]
2
1
 E3  d a23  d b23 ;  E 3  12.2018841 [mm]
2
A3 = adSTAS sin wt - A4 ; A3 = 4.33034324 [mm]

E4 = adSTAS sin wt - E3 ; E4 = 14.52247023 [mm]
6.2.27 Alunecarea specifica maxima f3,4 [-] :
 A4
 f 3  1 [-] ;  f 3  -1.0936911 4 [-]
u 34   A3
u 34   E 3
 f 4  1 [-] ;  f 4  -1.07531179 [-]
E4
6.2.28 Parametri de control . Unghiul de angrenare pe cercul ‚V’, in plan frontal vt3,4 [] :
d 
 vt 3  arccos b 3  [] ;  vt 3  24.65033228 []
 d v3 
d 
 vt 4  arccos b 4  [] ;  vt 4  21.12554994 []
 dv4 
6.2.29 Numărul de dinţi peste care se măsoară cota peste dinţi ZN3,4 [-] :
24
z 3, 4  tg vt 3, 4 2  x1, 2 
Z N 3, 4    tg n  inv t  N
  cos  3
z 3, 4 
Z N 3  3.24902686 [-]
Z N 4  6.73911641 [-]
6.2.30 Cota peste dinţi WN1,2 [mm] :

W N 3, 4    N 3, 4  0.5  2 x1, 2 tg n  z 3, 4 inv n mn cos n [mm]
inv 20 = 0.01490438
W N 3  15.72149038 [mm]
W N 4  35.79187722 [mm]
7. Determinarea forţelor ce actioneaza asupra dinţilor roţilor dinţate

7.1 Cinetostatica angrenajelor cilindrice
Se reprezintă poziţia arborilor si roţilor dinţate pe treapta 1 si 2 si forţele care
actioneaza :
25
7.2 Calculul forţelor tangenţiala, axiala si radiala :
Forţa tangenţiala :
2  10 6  P1 2T1
Ft1   [N] P1 = 2.2 [kW] ; 1 =149.22 [rad/s] ; dw1 = 27.5625
1  d w1 d w1
2  10 6  2.2
Ft1   1069.81 [N] ; Ft1  Ft2
149.22  27.5625
Forţa radiala :
Fr1 = Ft1  tgwt [N] ;
26
Fr1 = 1069.81  tg22.68349544 = 447.15 [N] ; Fr1  Fr2
Forţa axila :
Fx1 = Ft1  tg [N] ;
Fx1 = 1069.81  tg15 = 286.65 [N] ; Fx2  Fx1
8. Verificarea angrenajelor pe treapta a II-a
8.1 Calculul tensiunii admisibile la oboseala superficiala
8.1.1 Tensiunea limita la oboseala superficiala H lim [MPa] :
S-a stabilit odată cu alegerea materialelor H lim = 680 [MPa]
8.1.2 Coeficientul de siguranţa la oboseala superficiala SH min [-] :
Se accepta SH min = 1.15 [-]
8.1.3 Numărul de cicluri la oboseala superficiala NL [cicluri] :
NL = 576x106 [cicluri]
8.1.4 Factorul duratei de funcţionare la oboseala superficiala ZNT [-] :
ZNT = 1.15 [-]
8.1.5 Factorul de influenta a ungerii la oboseala superficiala ZL [-] :
4(1.0  C ZL )
Z L  C ZL 
 80  [-]
1.2  
 v 50 
Unde in domeniul pentru H lim  850 [MPa] CZL = 0.83

4(1.0  0.83)
Z L  0.83   1.0363
 80  [-]
 1 .2  
 130 
8.1.6 Viteza periferica v [m/s] :

v = 5  10-4  2  dw3 [m/s] ; 2 = 41.79 [rad/s]
v = 5  10-4  41.79  40.825 = 0.85 [m/s]
8.1.7 Factorul de influenta a vitezei periferice Zv [-] :
2(1.0  C ZV )
Z V  C ZV 
32 [-]
0. 8 
v
CZV = CZL + 0.02 ; CZV = 0.83 + 0.02 = 0.85
27
2(1.0  0.85)
Z V  0.85   0.86
0.8 
32 [-]
1.2757
8.1.8 Factorul de influenta a rugozitatii, flancurilor la oboseala superficiala ZR [-] :

C ZR
 3 
ZR    [-]
 R z100 
Unde in domeniul H lim  850 [MPa] CZR = 0.15

100 100
RZ 100  RZ 3 ; RZ 100  184.23  232
a 50
0.15
 3 
ZR     0.52
 232 
8.1.9 Factorul de influenta a duritatii flancurilor la oboseala superficiala ZW [-] :

HB2  130
Z W  1.2  [-]
1700
Unde HB2 este duritatea rotii mai moi (conduse) HB2 = 1.0
1.0  130
Z W  1.2   1.27 [-]
1700
8.1.10 Factorul de influenta a mărimii dinţilor la oboseala superficiala x [-] :

Conform tabel22 x = 1.0 [-]
8.1.11 Tensiunea admisibila la oboseala superficiala HP1 [MPa] :
 H lim
 HP1  Z NT  Z L  Z V  Z R  Z W [MPa]
S H min
680
 HP1  1.15  1.0363  0.86  0.52  1.27  348.01 [MPa]
1.15
8.2 Calculul tensiunii admisibile la oboseala prin încovoiere

8.2.1 Tensiunea limita prin încovoiere pentru epruvete standard Flim [MPa] :
S-a stabilit odată cu alegerea materialelor : Flim = 251.2 [MPa]
8.2.2 Coeficientul minim de siguranţa la oboseala prin încovoiere SF min [-]
Se accepta SF min = 1.4 [-]
8.2.3 Numărul de cicluri la oboseala prin încovoiere NL [cicluri] :
22
28
NL = 576x106 [cicluri]
8.2.4 Factorul duratei de funcţionare la oboseala prin încovoiere YNT [-] :
YNT = 1.2[-]
8.2.5 Factorul concentratorului de tensiune YSa [-] :
Se determina din figura23 , funcţie de numărul echivalent de dinţi Zux si coeficientul
deplasării de profil x1 :
YSa = 1.6 [-]
8.2.6 Factorul de influenta a sensibilitatii materialului la concentrator de tensiune Y [-] :
Se determina din figura24 , funcţie de factorul concentratorului de tensiune YSa si
caracteristicile mecanice ale materialului ales.
Y = 0.925 [-]
8.2.7 Factorul de influenta a rugozitatii flancului la oboseala prin încovoiere YR [-] :
Se determina din figura25 , funcţie de Rz [m] :
YR = 1.05 [-]
8.2.8 Factorul de influenta a mărimii dinţilor la oboseala prin încovoiere Yx [-] :
Se determina din figura26 , funcţie de modulul mn si materialul si tratamentele alese.
Yx = 1.0 [-]
8.2.9 Tensiunea admisibila la oboseala prin încovoiere FP1 [MPa] :
 F lim
 FP1  YNT  YSa  Y  YR  Y X [MPa]
S F min
251.2
 FP1  1.2  1.6  0.925  1.05  1.0  306.71 [MPa]
1.4
9. Proiectarea arborilor transmisiei

9.1 Predimensionarea arborilor :
Se calculează diametrul minim pentru arborii, intrare, intermediar, iesire :
16  M tj
d min j  3 [mm] ; at = 10…12 [MPa]
 at
23
24
25
26
29
16  1474.33
d min 1  3  9.09  10 [mm]
 10
16  5158
d min 2  3  13.9  20 [mm]
 10
16  12549.37
d min 3  3  18.55  25 [mm]
 10
M B  0  V A  97.5  ( Fr1  Fax1 )  28.5  0
(68.04  50.99)  28.5

VA   34.793
97.5
M A  0  V B  97.5  ( Fr1  Fax1 )  69  0
(68.04  50.99)  69
VB   84.23
97.5
M A  0  H B  97.5  Ft1  28.5  0
177.85  28.5
HB   51.986
97.5
M B  0  H A  97.5  Ft1  69  0
177.85  69
HA   125.863
97.5
30
9.2 Proiectarea formei arborilor :
10. Alegerea si verificarea penelor
Se va utiliza o îmbinare cu pana paralela (STAS 1004 – 81) in funcţie de d 1 al arborelui .
Materialul din care este confecţionata pana este OL60 .
31
Dimensiunile pentru pana [mm] STAS 1004 – 81
Pentru arborele de intrare :
Pentru d = 10 [mm] b = 4 [mm] ; h = 4 [mm] ; t1 = 2.5 [mm] t2 = 1.8 [mm]
2  M t2
l1c 
d1  (h  t1 )  Pas [mm] ; Pas = 35 [MPa] ; Mt1 = 1945.25 [mNm]
2  1945.25
l1c   7.41
10  (4  2.5)  35 [mm]
Se standardizează STAS 1004 – 81 : l1c  l1 STAS l1 = 25 [mm]
Se verifica la forfecare conform relaţiei :
2  M t2 2  1945.25
f    af f   3.89
d1  b  l STAS [MPa] ; 10  4  25 [MPa]
Pentru d = 16 [mm] b = 5 [mm] ; h = 5 [mm] ; t1 = 3 [mm] t2 = 2.3 [mm]
2  1945.25
l1c   3.47
16  (5  3)  35 [mm]
2  M t2 2  1945.25
f    af f   1.38
d1  b  l STAS [MPa] ; 16  5  35 [MPa]
Pentru arborele intermediar :
Pentru d = 15 [mm]  b = 8 [mm] ; h = 7 [mm] ; t1 = 4 [mm] ; t2 = 3.3 [mm]
2  6805.65
l1c   5.4
24  (7  4)  35 [mm] Mt2 = 6805.65 [mNm]
2  M t2 2  6805.65
f    af f   2.025
d1  b  l STAS [MPa] ; 24  8  35 [MPa]
Pentru arborele de iesire :
Pentru d = 20 [mm]  b = 8 [mm] ; h = 7 [mm] ; t1 = 4 [mm] ; t2 = 3.3 [mm]
2  16557.8
l1c   11 .26
28  (7  4)  35 [mm] Mt3 = 16557.8 [mNm]
32
2  M t2 2  16557.8
f    af f   4.22
d1  b  l STAS [MPa] ; 28  8  35 [MPa]
11. Alegerea si verificarea cuplajelor
Se vor utiliza cuplaje elastice cu bolţuri STAS 5982. iniţial se calculează momentul
ce urmează a fi transmis pe arborele de intrare respectiv cel de iesire.
Mc1,3 = Mt1 k1  k2  k3 ; Mt1 = 1945.25 [mNm] ; Mt3 = 16557.8 [mNm]
k1 = 1.3 – coeficient de corecţie (funcţie de tipul cuplajului si regimul de lucru)
k2 = 1.25 – coeficient de corecţie (funcţie de timpul de lucru)
k3 = 1.12 – coeficient ce tine cont de frecventa cuplărilor pe h si de domeniul de
utilizare
Mc1 = 1945.25  1.3  1.25  1.12 = 3540.355 [mNm]
Mc3 = 16557.8  1.3  1.25  1.12 = 30135.1 [mNm]
12. Alegerea si verificarea rulmenţilor

Se aleg rulmenţi radiali axiali cu bile pe un rând cu simplu efect :
Dimensiuni rulmenţi pentru arborele 1 :
Tip rulment : 7202 B
d = 15 [mm] ; D = 35 [mm] ; B = 11 [mm] ; r = 1 [mm]
a = 16 ; CD = 6.2 [kN] ; CS = 3.75 [kN]
d = 20 [mm] ; D = 47 [mm] ; B = 14 [mm] ; r = 1.5 [mm]
a = 21 ; CD = 10.2 [kN] ; CS = 6.55 [kN]
d = 25 [mm] ; D = 52 [mm] ; B = 15 [mm] ; r = 1.5 [mm]
33
14. Calculul randamentului reductorului
La angrenajele cilindrice, deşi mişcarea relativa intre dinţii conjugaţi prezintă o
componenta de alunecare si una de rostogolire, prin neglijarea celei din urma, relaţia
randamentului angrenării este :
  1 1
a  1     [-]
f cos   z1 z 2 
 = 0.05 [-] – coeficientul de frecare dintre flancurile dinţilor configuraţi ale cărui valori
medii sunt prezentate in tabel27.
 = 1.51 [-] – gradul de acoperire frontal.
f = 5 [-] – factorul ce tine seama de perioada de funcţionare in care se găsesc rotile dinţate,
cu valori indicate in tabel28.
 = 15 [] – gradul de înclinare al dinţilor
z1,2 (21,75) – numărul de dinţi al roţilor conjugate
 0.05  1.51  1 1 
a  1      0.995 [-]
5 cos15  21 75 
Randamentul lagaruirii arborilor purtători de roti dinţate este dat de relaţia :

1  F  d  
 t  1  5  10 7
P
1 = 0.0020 [-] – coeficientul convenţional de frecare din lagărul respectiv

F = 141.56 [N] – reacţiunea din reazem
d = 12 [mm] – diametrul fusului
 = 149.22 [rad/s] – viteza unghiulara a arborelui
P = 2.2 [kW] – puterea vehiculata de arborele rezemat
0.0020  141.56  12  149.22
 t  1  5  10 7  0.999
2.2
27
N. Ionescu - „Elemente pentru proiectare reductoarelor”, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara 2002,
pag. 159, tab.10.1
28
34
In procesul de barbotare a uleiului din baie de către rotile dinţate imersate se produc
pierderi de energie, astfel încât randamentul (eficienta) este data de relaţia :
b  hu  v 1.5
 u  1  7.69  10 5 [-]
Pm
b = 16.8 [mm] – Latimea coroanei rotii imersate ;

h = 1 [mm] – adâncimea de scufundare a rotii in ulei (hu = mn)
v = 1.141 [m/s] – viteza periferica a rotii imersate
Pm = 2.2 [kW] – puterea vehiculata de roata respectiva
16.8  1  1.1411.5
 u  1  7.69  10 5  0.99 [-]
2.2
Randamentul total este dat de expresia :

t = a t u [-]
t = 0.995  0.999  0.99 = 0.984 [-]
15. Verificarea termica a reductorului :
P  10 3  Pm (1   t ) [W]
P  10 3  2.15(1  0.99)  21.5 [W]
k = 12 [W/m2grd] ; S = 0.8
10 3 Pm (1   t )
t    ta  [40;60]C
K S
10 3  2.15(1  0.99)
t   2.23
12  0.8
Temperatura efectiva de funcţionare a reductorului, in condiţiile date va fi :

10 3  Pm (1   t )
t f  t0  [C ]  t fa  90C
K S
t0 = 24 [] – temperatura mediului înconjurător

10 3  2.15(1  0.99)
t f  24   26.23
12  0.8
35
Cuprins
Tema de proiectare ………………………………………………………………….1
1. Descrierea constructiva si functionala a transmisiei
1.1 Alegerea motorului electric …………………………………………………...1
1.2 Stabilirea schemei cinematice …………………………………………………1
36
1.3 Pozitionarea elementelor componente pe schema ……………………………..2
1.4 Descrierea functionala a angrenajului ………………………………………….2
2. Calculul cinematic si cinetostatic al transmisiei
2.1 Distribuirea raportului de transmitere total pe treptele reductorului…………..3
2.2 Stabilirea numarului de dinti al rotilor dintate ………………………………….3
2.3 Calculul abaterii de la raportul de transmitere total ……………………………4
2.4 Calculul vitezelor unghiulare la arborii transmisiei ……………………………4
2.5 Alegerea randamentelor angrenajelor componente si calculul puterii la arborii
reductorului ……………………………………………………………………………..4
2.6 Calculul momentelor de torsiune la arborele reductorului ……………………5
3. Optiuni initiale privind materialul, clasa de precizie pentru roti dintate si alegerea
lubrifiantului
3.1 Alegerea materialului, stabilirea duritatii dupa tratament cu precizarea factorului
de material …………………………………………………………………………..5
3.2 Alegerea clasei de precizie in care urmeaza sa se prelucreze rotile dintate ..6
3.3 Alegerea lubrifiantului ………………………………………………………..7
4. Calculul tensiunilor admisibile pentru materialele alese
4.1 Calculul tensiunilor admisibile la solicitarea de contact ……………………..7
4.2 Calculul tensiunilor admisibile la oboseala prin incovoiere …………………7
5. Dimensionarea preliminara a angrenajelor ……………………………………..7
6. Calculul geometriei angrenajelor
6.1 Geometria angrenajelor cilindrice exterioare cu dinţi inclinati TREAPTA 1…13
6.2 Geometria angrenajelor cilindrice exterioare cu dinţi inclinati TREAPTA 2….9
7. Determinarea fortelor ce actioneaza asupra dintilor rotilor ……………34
8. Verificarea angrenajelor
8.1 Calculul tensiunii admisibile la oboseala superficiala…………………..26
8.2 Calculul tensiunilor admisbile la solicitarea la oboseala prin incovoiere …….27
9. Proiectarea arborilor transmisei………………………………….28
37
10. Alegerea si verificarea penelor ………………………………..30
11. Alegerea si verificarea cuplajelor de legatura…………………………….32
12. Alegerea si verificarea rulmentilor…………………………….32
13. Dimensionarea constructiva a carcasei ………………………………………32
14. Calculul randamentului reductorului………………………………………33
15. Verificarea termica a reductorului…………………………………………. 34
38

Reductor de Turatie Cu Roti Dintate in Doua Trepte

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reductor de Turatie Cu Roti Dintate in Doua Trepte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Sa se proiecteze o transmisie mecanica tip reductor de turaţie cu roti dinţate in doua

1.2 Stabilirea schemei cinematice :

1.3 Poziţionarea elementelor componente pe schema

Schema de principiu a reductorului de turaţie

2. Calculul cinematic si cinetostatic al transmisiei

i12  i34  {iSTAS}.

2.4 Calculul vitezelor unghiulare la arborii transmisiei :

- calculul vitezei unghiulare pe arborele intermediar :

- calculul vitezei unghiulare pe arborele de ieşire :

2.5 Alegerea randamentelor angrenajelor si calculul puterii la arborii reductorului :

- la arborele intermediar : M t 2  12  i12 ef  M t1 ; M t 2  0.98  3.57  1474.33  5158.09

Pentru rotile dinţate z2 si z4 se alege marca de otel : OLC 15

După alegerea materialelor se face conversia unitarilor de duritate pentru oteluri

Funcţie de rugozitate rezulta procedeul final de execuţie : rectificare

4. Calculul tensiunilor admisibile pentru materialele alese

5. Dimensionarea preliminară a angrenajelor

5.1.5 Factorul vitezei periferice CH3 [-] :

5.1.9 Factorul duratei de funcţionare la oboseala superficiala ZNT [-] :

5.1.12 Factorul repartiţiei frontale a sarcinii KH [-] :

5.2.12 Modulul minim preliminat mn min [-] :

z1 = 19 [dinţi] ; n1 = 1425 [rot/min] ; CF1 = 2.81 [-]

5.2.13 Verificarea modului preliminat :

z1 = 19 [dinţi] ; u12 = 3.57 [-] ;  = 15 [] ap = 59.14 [mm]

5.3 Dimensionarea preliminară a angrenajelor după metoda rapida : TREAPTA 2

5.3.5 Tensiunea limita la oboseala superficiala H lim [MPa] :

6. Calculul geometriei angrenajelor

Valoarea rezultata din calcul se standardizează conform STAS :

Valoarea obţinuta se standardizează :

6.1.7 Suma coeficienţilor deplasărilor de profil x [-] :

z1 = 21 [dinţi] ; z2 = 75 [dinţi] ; n = 20 [] ; t = 20.64689649 [] ;

6.1.8 Numărul echivalent de dinţi zv1,2 [-] :

6.1.9 Repartizarea deplasărilor x1,2 [-] :

cos  t cos 20.64689649

6.1.12 Viteza periferica a roţilor v [m/s] :

6.1.16 Inaltimea capului dinţilor ha1,2 [mm] :

mt = mn / cos mt = 1.25 / cos 14 = 1.28826704

6.1.24 Gradul de acoperire total  [-] :

at [] – unghiul de angrenare pe cercul de vârf

A1 = adSTAS sin wt - A2 ; A1 = 3.16501731 [mm]

Z N 1  3.1677034 [-] Z N 2  9.1123892 [-]

6.1.30 Cota peste dinţi WN1,2 [mm] :

6.2 Geometria angrenajelor cilindrice exterioare cu dinţi inclinati TREAPTA 2

Valoarea rezultata din calcul se standardizează conform STAS :

Valoarea obţinuta se standardizează :

6.2.7 Suma coeficienţilor deplasărilor de profil x [-] :

z3 = 23 [dinţi] ; z4 = 57 [dinţi] ; n = 20 [] ; t = 20 [] ;

6.2.8 Numărul echivalent de dinţi zv1,2 [-] :

6.2.9 Repartizarea deplasărilor x1,2 [-] :

6.2.12 Viteza periferica a roţilor v [m/s] :

6.2.16 Inaltimea capului dinţilor ha3,4 [mm] :

mt = mn / cos mt = 1.75 / cos 0 = 1.75

6.2.22 Latimea roţilor dinţate b3,4 [mm]:

at [] – unghiul de angrenare pe cercul de vârf

A3 = adSTAS sin wt - A4 ; A3 = 4.33034324 [mm]

6.2.30 Cota peste dinţi WN1,2 [mm] :

7. Determinarea forţelor ce actioneaza asupra dinţilor roţilor dinţate

Unde in domeniul pentru H lim  850 [MPa] CZL = 0.83

8.1.6 Viteza periferica v [m/s] :

CZV = CZL + 0.02 ; CZV = 0.83 + 0.02 = 0.85

8.1.8 Factorul de influenta a rugozitatii, flancurilor la oboseala superficiala ZR [-] :

Unde in domeniul H lim  850 [MPa] CZR = 0.15

8.1.9 Factorul de influenta a duritatii flancurilor la oboseala superficiala ZW [-] :