Sunteți pe pagina 1din 10

Contabilitatea capitalului propriu

Capitalul propriu reprezintă o totalitate de surse proprii de finanţare a


activităţii economico-financiare a entităţii şi poate fi determinat ca mărimea
rămasă în activele entităţii după scăderea datoriilor.

Elementele care formează capitalul propriu sunt:

1. Capitalul statutar (social).

2. Capitalul suplimentar.

3. Rezervele.

4. Profitul nerepartizat.

5. Capitalul secundar.

Elementele care reduc mărimea capitalului propriu sunt:

1. Capitalul nevărsat.

2. Capitalul retras.

3. Piederea neacoperită.

4. Profitul utilizat al anului de gestiune.

Capitalul statutar

Capitalul propriu (social) reprezintă aporturile proprietarilor entităţii la


patrimoniul acesteia depuse în contul achitării acţiunilor pentru asigurarea
activităţii statutare a entităţii.

Mărimea aporturilor fondatorilor la capitalul statutar al entităţii, la crearea


acesteia este determinată de actele de constituire. De exmplu, drept aporturi la
capitalul statutar pot servi:

a) Mijloacele băneşti;

b) Patrimoniul nebănesc, adică orice bunuri aflate în circuitul civil, inclusiv


valorile mobiliare achitate integral;
c) Drepturile patrimoniale, de exemplu, drepturile de folosinţă a patrimoniului
(mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor naturale etc.).

Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine pe proprietari (acţionari) ai


entităţii, fie persoane fizice sau juridice.

Pentru evidenţa sintetică a capiatalului statutar este destinat contul de pasiv


311 ,,Capital statutar”, în credit are loc formarea şi majorarea capitalului statutar
iar în debit micşorarea acestuia.

La formarea capitalului statutar în urma depunerii mijloacelor băneşti de către


fondatori, s-a reflectat următoarea formulă contabilă :

Debit contul 242 ,,Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421


,,Mijloace băneşti nelegate’’ – la suma mijloacelor băneşti depuse în cont curent– 6
739 976,00 lei;
Credit contul 311 ,,Capitalul statutar’’, subcontul 3112 ,,Acţiuni simple’’ – la
suma capitalului format Exemple convenţionale:
Reflectarea valorii nominale a aporturilor la capitalul statutar neachitate de către
fondatori:
Debit contul 313 ,,Capital nevărsat’’;
Credit contul 311 ,,Capitalul statutar’’.
La achitarea datoriilor privind aporturile la capitalul statutar se întocmesc
formulele contabile:
- la valoarea efectivă a aporturilor la capitalul statutar fără TVA:
Debit contul 111 ,,Active nemateriale’’;
Debit contul 112 ,,Active nemateriale în curs de execuţie’’;
Debit contul 121 ,,Active materiale în curs de execuţie’’;
Debit contul 123 ,,Mijloace fixe’’;
Debit contul 131 ,,Investiţii pe termen lung în părţi nelegate’’;
Debit contul 132 ,,Investiţii pe termen lung în părţi legate’’;
Debit contul 211 ,,Materiale’’;
Debit contul 217 ,,Mărfuri’’;
Debit contul 313 ,,Capital nevărsat’’;
Debit contul 231 ,,Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate’’;
Debit contul 241 ,,Casa’’ ;
Debit contul 242 ,,Conturi curente în valută naţională’’ şi alte conturi de
evidenţă a activelor
Credit contul 313 ,,Capitalul nevărsat’’.
- la suma TVA aferentă aporturilor nebăneşti depuse în capitalul
statutar:
Debit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul’’;
Credit contul 313 ,,Capitalul nevărsat’’.
Capitalul suplimentar

Capitalul suplimentar reprezintă diferenţa dintre valoarea nominală a


acţiunilor şi preţul de vânzare a acestora precum şi diferenţele de curs valutar
aferente decontărilor cu fondatorii.

Capitalul suplimentar se formează la efectuarea multiplelor operaţiuni


economice cum sunt:

• achitarea cotelor din capitalul statutar al entităţii la valoarea ce diferă de cea


nominală;

• depunerea aporturilor la capitalul statutar în valută străină;

• achitarea capitalului nevărsat în valută străină etc.

Pentru generalizarea informaţiei privind capitalul suplimentar este destinat


contul de pasiv 312 ,,Capital suplimentar”, în debit se reflectă diferenţa negativă
de curs valutar cît şi atunci cînd valoarea nominală a acţiunilor este mai mare ca
preţul de piaţă iar în credit diferenţa pozitivă de curs valutar cît şi în cazul cînd
diferenţa dintre valoarea nominală a acţiunilor şi preţul de piaţă este pozitivă.

Exemple convenţionale:
După înregistrarea de stat a societăţii pe acţiuni, la suma cu care valoare
acţiunilor proprii vândute depăşeşte valoarea nominală se întocmeşte formula
contabilă:

Debit contul 242 ,,Conturi curente în valută naţională’’;


Debit contul 243 ,,Conturi curente în valută străină’’;
Credit contul 312 ,,Capital suplimentar’’, subcontul 3121 ,,Capital suplimentar
vărsat’’.
Dacă la momentul depunerii directe de către fondatorii nerezidenţi a aporturilor
la capitalul statutar în comparaţie cu data încheierii contractului de constituire s-a
format o diferenţă de curs valutar, aceasta se reflectă în contabilitatea în modul
următor:
- pentru diferenţa de curs favorabilă aferentă mijloacelor băneşti depuse:
Debit contul 243 ,,Conturi curente în valută străină’’;
Debit contul 313 ,,Capital nevărsat’’;
Credit contul 312 ,,Capital suplimentar’’, subcontul 3122 ,,Diferenţe de curs
aferente aporturilor valutare în capitalul statutar’’.
- pentru diferenţa de curs nefavorabilă aferentă mijloacelor băneşti depuse:
Debit contul 312 ,,Capital suplimentar’’, subcontul 3122 ,,Diferenţe de curs
aferente aporturilor valutare în capitalul statutar’’;
Credit contul 311 ,,Capital statutar’’ sau
Credit contul 313 ,,Capital nevărsat’’.
Capitalul nevărsat

Capitalul nevărsat reprezintă datoriile fondatorilor aferente aporturilor la


capitalul statutar.

Evidenţa analitică a capitalului nevărsat se ţine pe fiecare proprietar al


entităţii, iar în cadrul acestora pe fiecare tip de aport nevărsat.

Pentru evidenţa sintetică a datoriilor fondatorilor aferente aporturilor la


capitalul statutar este destinat contul de activ 313 ,,Capital nevărsat”. În debitul
acestiu cont se reflectă datoriile proprietarilor entităţii aferente aporturilor la
capitalul statutar, iar în credit achitarea acestor datorii. Soldul contului este debitor
şi se reflectă în rapoartele financiare cu cifre negative.

Exemple convenţionale:
Capitalul nevărsat se reflectă în contabilitate prin următoarele formule
contabile:

- după înregistrarea de stat a entităţii în mărimea cotei neachitate de fondatori


aferentă aporturilor la capitalul statutar:

Debit contul 313 ,,Capital nevărsat’’;

Credit contul 311 ,,Capital statutar’’ – la valoarea nominală a aporturilor la


capitalul statutar.
- la primirea mijloacelor de la fondatori în contul achitării datoriilor aferente
aporturilor la capitalul statutar:
1. Debit contul 242 ,,Conturi curente în valută naţională’’;

Debit contul 123 ,,Mijloace fixe’’;

Debit contul 211 ,,Materiale’’, şi alte conturi de evidenţă a activelor

Credit contul 313 ,,Capital nevărsat’’ – la valoarea efectivă a aporturilor la


capitalul statutar fără TVA.
2. Debit contul 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul’’;

Credit contul 313 ,,Capital nevărsat’’ – la suma TVA aferentă aporturilor


nebăneşti primite de la fondatori.
Capitalul retras

Capitalul retras reprezintă valoarea acţiunilor proprii răscumpărate de la


acţionarii săi.

Pentru generalizarea informaţiilor privind capitalul retras este destinat contul de


activ 314 ,,Capital retras”, în debit se reflectă valoarea acţiunilor răscumpărate,
iar în credit anularea sau revînzarea lor.

Operaţiunile economice drept scop a căror este formarea capitalului retras sunt:
 micşorarea capitalului statutar;
 revânzarea ulterioară a acţiunilor răscumpărate;
 majorarea dividendelor pe o acţiune;
 achitarea dividendelor cu noi acţiuni;
 prevenirea tentativelor concurenţei de a obţine pachetul de control.
La răscumpărarea acţiunilor, la S.A. ,,Artima” în anul 2008, s-a reflectat
următoarea formulă contabilă

Debit contul 314 ,,Capital retras’’, subcontul 3141 ,,Acţiuni simple


răscumpărate’’ – la valoarea acţiunilor retrase la preţul de procurare– 498 913,00
lei;
Credit contul 242 ,,Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421
,,Mijloace băneşti nelegate’’ – la suma mijloacelor băneşti transferate la dobîndirea
acţiunilor – 498 913,00 lei.
Exemple convenţionale:
În cazul anulării acţiunilor retrase la valoarea nominală se întocmeşte formula
contabilă:
Debit contul 311 ,,Capital statutar’’;
Credit contul 314 ,,Capital retras’’.
La revânzarea acţiunilor retrase anterior se întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 241 ,,Casa’’ – la valoarea mijloacelor băneşti încasate în casierie;
Debit contul 242 ,,Conturi curente în valută naţională’’ – la valoarea
mijloacelor băneşti intrate în conturile curente în valută naţională;

Credit contul 314 ,,Capital retras’’ – la valoarea de vânzare a acţiunilor


revândute.
Diferenţele dintre preţul de procurare şi preţul de vânzare ale acţiunilor
revândute, deasemenea sunt trecute în capitalul suplimentar prin următoarele
formule contabile:
- la suma cu care preţul de procurare depăşeşte preţul de vânzare:
Debit contul 312 ,,Capital suplimentar’’;
Credit contul 314 ,,Capital retras’’.
- la suma cu care preţul de vânzare depăşeşte preţul de procurare:
Debit contul 314 ,,Capital retras’’;
Credit contul 312 ,,Capital suplimentar’’.
Contabilitatea rezervelor
Rezervele se tratează ca o măsură de precauţie rezonabilă pentru înlăturarea
dereglărilor în desfăşurarea normală a activităţii financiare şi de producţie.
În ansamblu rezervele entităţii din componenţa capitalului propriu se divizează
în 3 categorii:
 rezerve stabilite de legislaţie;
 rezerve prevăzute de statut;
 alte rezerve.
Din I grupă fac parte rezervele, a căror mărime, surse de formare şi scopuri de
utilizare sunt stabilite de legislaţia în vigoare. De exemplu, S.A. ,,Artima” este
obligată să creeze capital de rezervă care trebuie să constituie cel puţin 15 % din
mărimea capitalului statutar. Societăţile cu răspundere limitată sunt obligate să
formeze capital de rezervă care trebuie să constituie cel puţin 10 % din mărimea
capitalului statutar.
Grupa a II-a cuprinde rezervele, a căror creare, scop şi mărime sunt prevăzute
de statutul entităţii.
Din categoria altor rezerve fac parte rezervele, a căror creare nu este prevăzută
de statut, dar este efectuată conform deciziei adunării generale a acţionarilor sau a
altui organ autorizat de conducere.
Evidenţa analitică a rezervelor se ţine pe fiecare tip de rezerve, cu reflectarea
informaţiei privind sursele de formare şi direcţiile de utilizare a acestora.
Pentru evidenţa sintetică a fiecărei categorii de rezerve sunt destinate conturile
distincte din grupa 32 ,,Rezerve”.
321 ,,Rezerve stabilite de legislaţie”;
322 ,,Rezerve stabilite de statut”;
323 ,,Alte rezerve”.
Conturile nominalizate mai sus sunt conturi de pasiv. În creditul acestor conturi
se înregistrează constituirea rezervelor, iar în debit utilizarea lor.
La suma defalcărilor din profit în rezervele S.A. ,,Artima” pentru anul 2008, se
întocmeşte următoarea formulă contabilă:

Debit contul 334 ,,Profit utilizat al anului de gestiune’’ – la suma utilizată pentru
formarea rezervelor – 16 568 415,00 lei;
Credit contul 321 ,,Rezerve stabilite de legislaţie’’ – la suma mijloacelor băneşti
stabilite de legislaţie drept rezervă -301 015,00 lei;
Credit contul 322 ,,Rezerve prevăzute de statut’’ – la suma mijloacelor băneşti
constituite drept rezervă stabilită de statut -10 732 671,00 lei;
Credit contul 323 ,,Alte rezerve’’ – la suma mijloacelor băneşti stabilite de
legislaţie drept alte rezerve - Exemple convenţionale:
La utilizarea mijloacelor rezervelor pentru acoperirea pierderilor, se întocmeşte
formula contabilă:
Debit contul 321 ,,Rezerve stabilite de legislaţie’’;
Debit contul 322 ,,Rezerve prevăzute de statut’’;
Debit contul 323 ,,Alte rezerve’’ ;
Credit contul 332 ,,Profit nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor
precedenţi’’.
La utilizarea mijloacelor rezervelor pentru majorarea capitalului statutar, se
întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 321 ,,Rezerve stabilite de legislaţie’’;
Debit contul 322 ,,Rezerve prevăzute de statut’’;
Debit contul 323 ,,Alte rezerve’’ ;
Credit contul 311 ,,Capital statutar’’.
La utilizarea mijloacelor rezervelor pentru plata dividendelor, se întocmeşte
formula contabilă:
Debit contul 322 ,,Rezerve prevăzute de statut’’;
Debit contul 323 ,,Alte rezerve’’ ;
Credit contul 537 ,,Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi’’.
Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderea neacoperită)
Profitul (pierderea) net reprezintă rezultatul financiar al perioadei de gestiune
după impozitare.
Suma profitului (pierderii) net al anului de gestiune se determină în contul
351 ,,Rezultat financiar total”.
În acest caz se întocmesc următoarele formule contabile:
- la suma profitului net obţinut de S.A. ,,Artima” în anul 2008 (Anexa nr.6):
Debit contul 351 ,,Rezultat financiar total’’- la suma rezultatului financiar
obţinut- 1 578 637,00 lei;
Credit contul 333 ,, Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune’’ – la suma
profitului obţinut – 1 578 637,00 lei.
Exemplu convenţional:
- la suma pierderii nete se întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 333 ,, Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune’’;
Credit contul 351 ,,Rezultat financiar total’’.
Utilizarea profitului nerepartizat (acoperirea pierderii) al anilor precedenţi şi a
profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune se efectuează şi se reflectă în
contabilitate numai în baza deciziei proprietarilor entităţii. În calitate de document
justificativ serveşte extrasul din procesul-verbal al adunării organului autorizat.
Dat fiind faptul că fiecare an financiar nou trebuie să înceapă cu soldul ,,zero”
al contului 333 ,,Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”, la reformarea
Bilanţului contabil, soldul contului numit se trece la rezultatele anilor precedenţi.
Astfel, pentru anul 2007, la suma profitului net trecut la profitul nerepartizat
pentru anul 2008, se întocmeşte următoarea formulă contabilă la S.A.
,,Artima”(Anexa nr.6):
Debit contul 333 ,, Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune’’ – la suma
profitului net trecut la profitul nerepartizat – 3 090 421,00 lei;
Credit contul 332 ,,Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor
precedenţi’’ – la suma profitului nerepartizat al anului precedent – 3 090 421,00
lei.
Exemple convenţionale:
Utilizarea profitului anilor precedenţi pentru plata dividendelor:
Debit contul 332 ,, Profit nerepartizat (pierdere) al anilor precedenţi’’;
Credit contul 537 ,,Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi’’.
La majorarea capitalului statutar pe seama profitului anilor precedenţi se
întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 332 ,, Profit nerepartizat (pierdere) al anilor precedenţi’’;
Credit contul 311 ,,Capital statutar’’.

S-ar putea să vă placă și