1.S.

saprophyticus mai frecvent cauzeaza –

B. Cistita la femei tinere active sexual

2.Pentru diferenta S.aureus de S. epidermidis testul de preferinta este –

E. Coaguloza

3.Pentru izolarea S. aureus este necesar urmatorul mediu de cultura -

B. Geloza hiperclorurata cu lapte si ou

4.Habitat natural al S. aureus este –

A. cavitatea nazala

5. Poseda proteina A –

A. S.aureus

6.Formeaza colonii S, medii, bombate , opace , pigmentate pe medii special :-

A.S. aureus

7. Poseda toxina exfoliativa –

B. S. Aureus

8. Este un important indicator microbiologic al contaminarii aerului cu secretii rinofaringiene: -

A. S aureus

9. In diagnosticul scarlatinei este indicata reactia de neutralizare intradermica –

D. Dick

10. Streptolizinele , cu factor de patogenitate al S. pyogenes , realizeaza urmatoarea actiune

–D Deterioreaza membranele celulare

11.Fimbriile, ca factor de patogenitate al s. pyogenes, realizeaza urmatoarea actiune-

C Functioneaza ca liganzi la receptoriicelulari

12.Streptokinaza ca factor de patogenitate al s. pyogenes , realizeaza urmatoarea actiune –

E Poseda actiune fibrinolitica

13. Eritroxina , ca factor de patogenitate al s. pyogenes , realizeaza urmatoarea actiune –

A Determina eritemul tegumentelor

14. Proteina M ca factor de patogenitate al s. pyogenes , realizeaza urmatoarea actiune –

B poseda effect antifagocitar

15. Intradermoreactia Dick depisteaza prezenta antitoxinelor in :

E. Scarlaatina
16.Virulenta S. pneumonia se datoreaza –

C. Capsulei polizaharidice

17. Formeaza colonii Beta – hemolitice , mici, transparente –

D. S. pyogenes

18. Se utilizeaza ca test de diferentiere a S. pneumonia fermentarea –

A. Glucozei

19. Aspectul hemolizei pe geloza-sange , characteristic streptococilor beta-hemolitici-

C. Hemoliza clara , complete, cu periferie bine definite

20.Aspectul hemolizei pe geloza-sange , characteristic streptococilor alfa-hemolitici –

A Zona de hemoliza incomplete, verzuie , periferia slab conturata

21.Foarte receptivi la infectiile cu streptococci grup B sunt –

E nou-nascutii

22.In etiologia scarlatinei este implicat S. pyogenes,producator de toxina –

D. Eritrotoxina

23.In diagnosticul infectiei meningococice se supune examenului citologic si biochimic urmatorul prelevat –
B Lichidul cefalo-rahidian

24.Meningococii se transmit prin –

A Picaturi Flugge

25.N. meningitidis cultiva optimal pe mediul –

E. Geloza ser 37 C

26. Habitatul natural al N. gonorrhoeae este –

E omul

27. N. gonorrhoeae poseda tropism accentuat fata de epiteliul-

A. Cilindric uretral

28.Gonococii pot fi cultivate in urmatoarele conditii –

B Geloza ser la 37 C in atmosfera cu 5-10 % CO2

29.N. gonorrhoeae fermenteaza urmatoarele glucide –

C glucoza cu formare de acid

30. N. gonorrhoeae poseda urmatorul factor de patogenitate

C. Fimbriile
31. N. meningitidis poseda tropism accentuat fata de epiteliul –

D. Nazo-faringian

32.N. Gonorrhoeae poseda urmatorul factor de patogenitate –

D. Endotoxina lipopolizaharidica

33.N. meningitidis poseda urmatorul factor de patogenitate –

C Fimbriile

34. Antibioticul de electie in tratamentul gonoreei acute este –

A Penicilina

35. N. meningitidis poseda urmatorul factor de patogenitate –

A Endotoxina lipopolizaharidica

36.Este fragil in mediul ambient si pretentios la mediile de cultura –

E N. gonorrhoeae

37. N meningitidis poseda urmatorul factor de patogenitate –

D Capsula polizaharidica

38.Manifesta tropism pronuntat fata de epiteliul cilindric

– C N. gonorrhoeae

39. Deosebit de receptive la infectia cu N.meningitidis sunt persoanele –

C Pacientii deficient in componentele C3, C6-C8 ale sistemului complement

40. O noua reinfectie dupa vindecare este posibila-

B Gonoree

41.Prelevatele patologice pentru diagnosticul meningitei pot fi conservate in urmatoarele conditii –

D La 37 C 1-2 ore

42. Antigenele A si M se contin in proportii aproximativ egale in structura antigenica a urmatoarei specii de
brucele – B B. suis

43. Habitatul natural al B. bovis sunt –

A. Bovinele ?

44.Habitatul natural al B. suis sunt –

B porcinele

45. In diagnosticul brucelozei este indicate reactia alergica intradermica –

D Burnet
46. La animale bruceloza se manifesta prepoderent prin urmatoarea forma clinica –

D Septicemica

47.Intradermoreactia Burnet determina hipersensibilitatea de tip IV in –

B Bruceloza

48.Contractarea brucelelor de la animalele bolnavese realizeaza mai frecvent prin urmatorii factori –

C Lapte

49.In profilaxia si tratamentul specific al brucelozei se utilizeaza urmatoarele preparate biologice –

D vaccine viu atenuat

50. In diagnosticul microscopic al brucelozei frotiurile se coloreaza prin urmatoarea metoda specifica –

A Gram

51. In conditii cacarboxifile se cultiva urmatoarea specie de brucele –

B. abortus

52.Cresterea si multiplicarea active a B. abortus are loc in urmatoarea conditie optimala –

C Carboxifila

53. Ca mediu elective pentru cultivarea brucelelor este utilizat –

A Bulion hepatic

54.Hemocultura in diagnosticul brucelozei se obtine timp de –

E 4-6 saptamani

55.In mediu de cultura cu tionina se retine cresterea urmatoarei specii de brucele- A

B. abortus

56. In mediu de cultura cu fucsina se retine cresterea urmatoarei specii de brucele –B

B. suis ?

57.In mediile de cultura cu fucsina si tionina nu este inhibata cresterea urmatoarei specii de brucele –

C B.melitensis

58. Activitatea ureazica foarte rapida poseda urmatoarea specie de brucele – B

B. suis

59.Antigenul M predomina in structura antigenica a urmatoarei specii de brucele –C

B. melitensis

60.Habitatul natural al B. melintensis sunt :

D. Ovinele
61.Antigenul A predomina in structura antigenica a urmatoarei specii de brucele –

A B. abortus

62.Francisella tularensis are urmatoarele biovariante –

A F.tularensis nearctica

C. F.tularensis holartica

E. F.tularensis centroasiatica

63. Izolarea culturii pure de F. tularensis din prelevate se realizeaza

A. Pe mediul Francis

B Pe mediul Mc Coy

64. Pentru cultivarea F. tularensis se utilizeaza urmatorul mediu de cultura electiv – E Mc Koy

65. Pentru cultivarea F. tularensis se utilizeaza urmatorul mediul de cultura elective – E Francis

66. Intrademoreactia in tularemia se pozitivizeaza de la debutul bolii peste – B 48 h

67.Transmiterea agentului al turalemiei de la animal la om se face prin

B capuse

E tantari

68. Metoda de preferita in diagnosticul tularemiei pentru majoritatea laboratoarelor este:

D. Serologica

69. Tularina reprezinta:

A. bacterii vii atenuate

70. In serodiagnosticul tularemiei se foloseste reactia:

D. hemaglutinare

71. Metoda rapida de preferinta in diagnosticul tularemiei:

B. reactia imunofluorescenta

72. In diagnosticul tularemiei titrul semnificativ diagnostic al anticorpilor in RA este

B. 1:80

73. Scindarea proteinelor de catre F.tularenis se determina dupa:

A. producerea hidrogenului sulfurat

74. Manifestarile clinice variaza in dependenta de poarta de intrare.Predomina forma ulcero-

glanglionara.De numit infectia:

B. tularemia
75. Formeaza spori in mediul exterior si capsula in organismal infectat:

B. B.anthracis

76. B.anthracis face parte din familia:

B. Bacillaceae

77. Toxina B.anthracis poseda efect:

D. edematogen

78. Toxina B.anthracis poseda efect:

E. letal

79. Fixarea B.anthracis de celulele eucariote se realizeaza prin:

A. antigenul protector

80. Fenomenul “colierului de perle” este obtinut prin cultivarea B.anthracis pe mediu de cultura cu:

D. penicilina

81. Cea mai frecventa forma clinica a antraxului este:

B. antraxul cutanat

82. In frotiuri preparate din prelevate de la pacient si colorate Gram,pentru B.anthracis este caracteristic:

C. streptobacili nesporulati,capsulati,grampozitivi

83. In frotiuri preparate din blana animalului infectat si colorate Gram,pentru B.anthracis este caracteristic:

C. streptobacili nesporulati,capsulati,grampozitivi

84. In frotiuri preparate din ultura pura si colorate Gram,pentru B.anthracis este caracteristic:

D. streptobacili sporulate,grampozitive

85. Bioproba in diagnosticul antraxului se efectueaza prin infectarea:

C. Soarecilor albi

86. Paraziteaza la diverse specii de rozatoare in focare naturale si se cultiva la temperaturi joase(26-28):

B. Y.pestis

87. Se determina preponderent forma bubonica sau pulmonara in:

D. pesta

88. Sporogeneza este caracteristica urmatorilor agenti cauzali:

B. B.anthracis

89. Formeaza colonii mari,rugoase,nehemolitice,cu margini neregulate(cap de meduza):

B. B.anthracis
90. Manifesta sporogoneza marcata in prezenta aerului:

C. B.anthracis

91. Reactia de precipitare inelara se efectueaza in diagnosticul:

C. antraxului

92. Y. pestis apartine familiei:

C. enterobacteriaceae

93. Agentul pestei apartine genului:

D. Yersinia

94. Y. pestis in frotiuri amprente colorate Gram reprezinta:

D. ovoizi colorati bipolar,gramnegativi

95. Temperatura optimala de crestere a Y.pestis este:

C. 26-28

96. Izolarea Y.pestis din prelevate necontaminate se realizeaza pe mediul:

D. geloza-sange hemolizat

97. Izolarea Y.pestis din prelevate contaminate se realizeaza pe mediul:

E. geloza cu violet de gentiana

98. Formeaza colonii mici,cu centrul opac,periferia transparenta si margini ondulate:

C. Y.pestis

99. Pe medii de cultura speciale corinebacteriile patogene,biovar gravis formeaza colonii caracteristice:

B. negre,mari,rugoase,cu halou brun

100. Pe medii de cultura speciale corinebacteriile patogene,biovar mitis formeaza colonii caracteristice:

A. negre,mici,lucioase,cu halou brun

101. Despre C.diphteriae se poate afirma corect:

C. in evolutia bolii poate fi afectat miocardul

102. In diagnosticul difteriei este indicata intradermoreactia de neutralizare:

D. schick

103. Agentul cauzal al difteriei are urmatorul factor de patogenitate:

C. exotoxina

104. C.diphtheriae se caracterizeaza prin:

C. produce o exotoxina cu actiune asupra miocardului si suprarenale.

105. Intradermoreactia Schick pozitiva depisteaza reactivitatea la:

A. difterie

106. Profilaxia specifica a difteriei la 5-7 ani se efectueaza cu :

B. ADT

107. Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizeaza mediul de cultura:

C. geloza-sange cu telurit

108. C.diphtheriae morfologic reprezinta:

E. bastonase grampozitive dispuse in palisade

109. In vitro toxigenexa C.diphtheriae se determina prin metoda:

C. eleck

110. Pentru evidentierea C.diphtheriae frotiul se coloreaza prin metoda:

D. loeffler

111. Doza minimala de unitati antitoxice la 1ml ser,care asigura nereceptivitatea la difterie este:

D. 0.01 UA

112. Bordetella pertussis este genul cauzal al:

C. tusei convulsive

113. B.pertussis se cultiva pe mediu;

D. geloza cu cazeina si carbune

114. B.pertusiis se cultiva pe mediul:

D. bordet-jengou

115. B.pertussis poseda urmatorul factor de patogenitate:

C. hemolizine

116. B.pertussis poseda urmatorul factor de patogenitate:

C. hemolizine

117. Pentru diagnosticul bacteriologic al tusel convulsive se recolteaza:

A. exudate rinofaringiene cu tamponul per nazal

118. Agentul tusei convulsive se transmite:

C. aerogen

119. Pentru diagnosticul bacteriologic al tusel convulsive se recolteaza:

E. picaturi Flugge
120. Sensibilitate inalta fata de M.tuberculosis manifesta:

D. cobaii

121. Pentru testarea sensibilitatii micobacteriilor la antibiotice este indicata metoda:

B. dilutiilor succesive in medii solide

122. In diagnosticul tuberculozei este indicata intradermoreactia alergica:

E. mantoux

123. M.tuberculosis se caracterizeaza prin:

A. se cultiva pe medii speciale si creste lent timp de 2-3 saptamani

124. Cauza dezvoltarii tuberculozei secundare este:

B. reactivarea si desiminarea focarelor latente de tuberculoza

125. Intradermoreactia Mantoux depisteaza starea de hipersensibiltate de tip intarziat in:

D. tuberculoza

126. Una din consecintele infectiei tuberculoase primare este:

D. se stabileste o stare de hipersensibiltate de tip IV

127. M.tuberculosis este asigurat cu urmatorii factori de patogenitate:

A. tuberculolipidele

B. acizii micolici

D. cordfactor

C. fosfatidilcolinna

128. Pentru M.tuberculosis este caracteristic tipul de respiratie:

B. stric aerob

129. Acidorezistenta micobacteriilor este asigurata de prezenta in componenta chimica a:

D. compusilor cerosi

130. M.tuberculosis se evidentiaza microscopic prin colorarea:

C. Ziehl-Neelsen

131. Ca factor care stimuleaza cresterea si multiplicarea M.tuberculosis pe mediul Loewenstain-Yensen se

utilizeaza:
A. asparagina

132. Ca factor care stimuleaza cresterea si multiplicarea M.tuberculosis pe mediul Finn se utilizeaza:

C. glutaminatul de sodiu

133. Ca factor care stimuleaza cresterea si multiplicarea M.tuberculosis pe mediul Popescu se utilizeaza:

B. acidul glutamic

Compliment multiplu

1.Catre stafilococii coagulazonegativi se refera urmatoarele specii

B S.saprophyticus

C. S epidermidis

D. S.haemolyticus

E. S.hominis

2. Rolul proteinei A stafilococice consta in

A. apararea antifagocitara

B. Fixarea fragmentul Fc al imunoglobulinelor G

E. Participa in reactia de Co-aglutinare

3.S. epidermidis mai frecvent cauzeaza

A. Bacteriemii de cateter

D. Foliculite

E. Blefarite

4. In tratamentul specific al infectiilor stafilococice severe sunt utilizate

B. Plasma antistafilococica

C. Imunoblobulina antistafilococica

5.Despre stafilococi se poate afirma urmatoarele

B. sunt coci sferici , aranjati in ciorchini

C. se coloreaza grampozitiv

E. Nu formeaza spori si sunt imobili

6.In tratamentul specific al infectiilor stafilococice cornice se utilizeaza

B. Anatoxina stafilococica

C. Vaccin omorat

D. Autovaccin

E. Bacteriofag

7.Din genul Staphylococcus in patologia umana mai frecvent sunt implicate speciile

B. S. aureus

D. S.epidermidis

E. S.saprophyticus

8. In functie de tipul infectiei stafilococice se examineaza prelevatele

A Puroi

B Masele vomitive

C Urina

D Sangele

9.Din genul Staphylococcus in patologia umana mai frecvent sunt implicate speciile

B. S aureus

D. S epidermidis

E. S. saprophyticus

10.Pentru S aureus sunt caracteristici urmatorii factori de patogenitate

B. Plasmocoagulaza

C. Hialuronidaza

D. Fibrinolizina

11.S. aureus se caracterizeaza prin urmatorii factori de patogenitate?

A. Lecitinaza

B. AND-aza

C. Lipaza

E.Fosfotaza

12.Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate

A. Leucocidina

B. Hemolizinele

C.Exfoliatina

D.Enterotoxina

13.Factorii de patogenitate care caracterizeaza S. aureus

C. Toxina sindromului socului toxic

D. Enterotoxinele

E. Proteina A

14. S. aureus hemolytic este un indicator microbiologic de contaminare cu secretii rinofaringiene a

urmatoarelor obiecte

A. Suprafetele din blocul operator

B. Suprafetele din maternitati

D. Suprafetele din institutiile medicale

E. Aerul din incaperi

15.S. aureus este considerat da agent etiologic al intoxicatiiloralimentare in baza criteriilor

B. Se izoleaza in concentratii > 105 g/ml aliment

D. Acelasi lizovar se izoleaza din prelevatele examinate

E. Depistarea enterotoxinelor stafilococice in alimente

16.S. aureus poseda urmatoarele carctere de cultura

A. Pe geloza salina cu lapte si ou formeaza colonii medii,forma S,bombate,lucioase, cu halou,colorate in

auriu

B.Pe geloza-sange formeaza colonii medii, forma S , surii, netransparente cu zona de hemoliza

C. In bullion peptonat cauzeaza turrbiditate omogena

17.Indentificarea stafilococilor patogeni se realizeaza prin urmatoarele teste

A. Cultural-biochimice

C. Fagotipizare

D. Serologice

18.In indentificarea tulpinilor isolate de stafilococi valoare semnificativa au urmatoarele teste

A determinarea coagulazei libere

B determinarea coagulazei legate

C determinarea lecitinazei

D determinarea fosfatazei

19.Enterotoxina stafilococica poate fi depistata prin

A testul biologic la pui de pisica

C. in reactii de precipitare in gel

20. S pyogenes poseda urmatorii factori de patogenitate

A capsula

B proteina M

D fimbriile

21.Streptococii patogeni si conditionat patogeni pentru om apartin grupelor

CA

DB

EC

22.Dupa habitatul si patogenitate streptococii se impart in

A piogeni

B orali

D. fecali

E lactici

23.Antigenele streptococice se indentifica in urmatoarele reactii

B. de precipitare

D. de aglutinare

24. In structura antigenica a streptococilor se deosebesc antigenele

A. C- polizaharidic cu specificitate de grup

B M-proteice cu specificitate de serovarianta

25. Streptococii pe geloza-sange formeaza colonii ?

A Streptococii beta hemolitici- colonii mici de forma S inconjurate de o zona de hemoliza clara, complete
bine conturata

D.streptococii alfa – hemolitici- colonii mici , foma S, cu o zona de hemoliza incomplete, verzuie, cu periferie
neconturata
E. Streptococii omega(y) anhemolitici colonii mici, forma S, lipsite de zona de hemoliza

26.Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile urmatoarele reactii imunologice

B reactia dick

D reactia Schultz- Charlton

27.Aspectul hemolizei pe geloza sange divizeaza streptococii in urmatoarele grupe?

A alfa hemolitici

B beta hemolitici

C omega hemolitici

28.In diagnosticul reumatismului se utilizeaza urmatoarele teste

C. Dtereminarea antihialuronizidazei

D. Determinarea antistreptolizinei O

E. Determinare proteinei C reactive

29. Indentificarea prezumtiva a streptococilor se face pe baza urmatoarelor criterii

B. Aspectul hemolizei pe geloza sange

C. Structura antigenica

30. Pentru Enterococcus faecalis sunt caracteristice urmatoarele teste Sherman

A creste temperature de 45 C

D creste in bulionul biliat de 40 %

31.Streptococii sunt inclusi in

C genul Streptococcus

E genul Peptostreptococcus

32.Pentru S pyogenes sunt caracteristice urmatoarele teste Sherman

B creste la temperature 45 C

C creste la temperature 10C

33. Streptococcus pneumonia se caracterizeaza prin ?

B coci lanceolate

C se aranjeaza in lanturi
D se aranjeaza in frotiu in perechi

E formeaza capsula

34.S pneumonia cauzeaza frecvent

B. Pneumonii lobare acute

C. Meningute la copii

35.Streptococii poseda urmatoarele particularitati

A. sunt coci sferici

B. coci grampozitivi

D se aranjeaza in frotiuri in lanturi

36.Boli poststreptococice specific severe

D reumatismul cardioarticular

E Glomerulonefrita acuta

37. Infectii streptococice cu poarta de intrare respiratorie

A faringite

B angine

C scarlatine

38.Infectii cauzate de streptococci cu poarta de intrare cutanata

A piodermita streptococica

D erizipelul

E. infectii ale plagilor cu celulita si fasciite

39. Factorii de patogenitate caracteristici pentru S pyogenes

C hialuronidaza

D streptokinaza

E streptodornaza

40. Pentru s. pneumonia sunt caracteristice urmatoarele teste

A se lizeaza in bulionul biliat 40 %

C Fermenteaza insulin

D Este foarte sensibil la optochina

41. Pentru S pyogenes sunt caracteristici urmatorii factori de patogenitate

A streptolizina S

B streptolizina O

E eritrotoxina

42 Neisseriile nepretentioase se caracterizeaza prin

C cultiva pe medii simple

D cresc la 22 C

E predomina colonii pigmentate

43. Pentru N. meningitidis sunt caracteristice urmatoarele caractere de cultura

A formeaza colonii mici , forma S, transparente, nepigmentate

C cresc pe geloza ser la 37 C

44.In raport cu localizarea si forma clinica pentru diagnosticul gonoreei se preleva

B exudat endocervical

C exudat conjunctival

E puroi uretral

45. N meningitidis poseda urmatoarele particularitati

B paraziteaza specific numai om

D are tropismaccentuat pentru nazofaringe

E rata portajului in focare epidemice creste pana la 80 %

46. N meningitidis poseda urmatoarele caractere biochimice

B fermenteaza maltoza

C fermenteaza glucoza

D produc oxidaza

E poseda catalaza

47.Pentru diagnosticul gonoreii in dependent de localizare si forma clinica a infectiei de preleva

B exudat valvovaginal

C exudat anorectal

D exudat nazofaringian

48. Factorii de patogenitate ai meningococilor sunt

A fimbriile
B capsula

D endotoxine lipopolizaharidice

E protease care cliveaza Ig A

49. Dupa natigenuk capsular meningococii se impart in urmatoarele grupe majore

50.In formele cornice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recolteaza dupa stimularea
procesului inflamator prin metode

A masaj prostatei

B administrarea de vaccin gonococci omorat

C recoltarea secretului endocervical in timpul menstrelor

51. Receptivitatea in infectie meningococica este determinate de

C deficient in componentele C3 C6-8 ale complementului

D lipsa anticorpiloc bacterieni

52. In meningita meningococica se disting urmatoarele perioade de boala

C meningococcemia

D meningita

53. Pentru izolarea gonococilor din prelevate contaminate in mediul de cultura se introduce amestecuri
selective din antibiotic?

A colimicina

B polimixina B

C ristomicina

D vancomicina

E lincomicina

54.Dupa particularitatile nutritive si de patogenitate distingem

A neisserii pretentioase

D neiserii nepretentioase
55.In diagnosticul rapid al meningitei meningococice se aplica metode

A depistarea antigenelor prin contraimunoelectroforeza

C co-aglutinare

D latex-aglutinare

56.Gonococii cresc mai bine daca se creaza anumite conditii favorabile

A o atmosfera de 5-10 % CO2

C Incubatia numai la 37 C

E umiditate crescuta

57. In meningococcemia cronica predomina urmatoarele localizari ale agentului

B in pericard

D in articulatii

58. Transmiterea gonococului se realizeaza prin urmatoarele cai

C prin legatura recent contaminate cu puroi uretral

D sexuala

59.Pe medii special in cutii Petri gonocociii formeaza coloniii

A mici transparente

B de forma S

D oxidazopozitive

60. Meningococcemia acuta poate fi insotita de urmatoarele localizari metastatice

A pericardice

C meningiene

61. N gonorrhoeae se caracterizeaza prin

B este fragil in mediu ambient

C poseda un topism deosebit fata de uroepiteliu

62.Indentificarea culturii de gonococci se efectueaza in baza urmatoarelo caractere

A diplococci sub aspectul boabelor de cafea

B oxidazopozitivi

C fermenteaza numai glucoza cu formarea de acid

D cultiva numai la 37 C pe mediul cu ser

63 In infectiile meningococice se examineaza prelevatele

B exudatul nazofaringian

C lichidul cefalorahidian

D hemoculturi

E exudat prelevat din petesii cutanate

64.Pentru N gonorrhoeae sunt caracteristici urmatorii factori de patogenitate

A fimbrii de atasre la epiteliu

B adhezina proteica din membrane externa

C chelator de fier care asigura multiplicarea pe mucoasa

D capsula polizaharidica

65.Indentificarea antigenica a gonococilor se poate realiza cu seruri antigonococice in reactiile

A de aglutinare

B co-aglutinare

C imunofluorescenta

66. Lichidul cefalorahidian recoltat in meningite meningococice se examineaza

A bacterioscopic

B bacteriologic

C citologic

D biochimic

67.Infectii gonococica la barbati determina

A uretrite acute

B prostatita

C epididimita

68.Transportarea si pastrarea prelevatelor in meningite se realizeaza

C la temperature 37 C
D nu mai mult de 1-2 ore

69. La femei infectia gonococica determina

B endometrita

C adnexita

E endocervicita

70.Aspectul lichidului cafalorahidian in meningite meningococice este

C opalescent

D tulbure

71. Dupa raporturi sexuale aberente gonococica poate afecta

D rectul

E nazofaringele

72. Genul Neisseria reuneste

A diplococci asemanatori boabelor de cafea

B coci gramnegativi

C catalazopozitivi

D oxidazopozitivi

73. In meningitele meningococice lichidul cefalorahidian se modifica

B se determina polimorfonucleare

C creste concentratia de proteine

D se micsoreaza concentratia glucozei

E creste concentratia acidului lactic

74.In infectia gonococica poate evolua bacteriemic cu localizari metastatice

A articulare

C meningiene

D endocardiace

75.Ctre neiseriile pretentioase se refera urmatoarele specii

B n.gonorrhoeae

E n. meningitidis
76. in meningitele bacteriene sunt indicate investigatiile

A leucograma

B formula sangelui

C viteza de sedementare a hematiilor

D dozarea proteinei C reactive

77 La nou nascuti contaminate in canalul de nastere se pot constata

A conjuctivita gonococica

B oftalmia gonococica

C la fetite vulcovaginite

78.Pentru neisseriile pretentioase este characteristic

A sunt foarte fragile in mediul extern’

D sunt carboxifile

E se cultiva numai la 37 C

79 In meningitele bacteriene hemoculturile se recipe pe geloza-sange la interval de

A 1-3 zile

B 5 zile

C 7 zile

D 10 zile

80. Fara tratament antimicrobian adecvat infectia gonococicase cronicizeaza si determina

C distrugeri tisulare ale trompelor uterine

D distrugeri articulare

E stricture uretrale

81.Pentru neisseriile pretentioase este characteristic

C cresc in mediu cu exces de umiditate

D cresc numai pe medii special

E formeaza colonii nepigmentate

82.In meningitele meningococice LCR se inssmanteaza in mediile

C bullion glucozat

D geloza ser
E geloza semilichida

83. Pe cale sexuala preponderent se transmit:

A. treponema pallidum

C. chlamida

D. trichomonas

E. HIV

84. Speciile de brucele pot fi diferentiate prin urmatoarele teste:

B. cultivarea in atmosfera de 5-10%

C. cresterea pe medii cu tionina

E. cresterea pe medii cu fuxina

85. In diagnosticul serologic al brucelozei se utilizeaza reactiile:

C. wright

D. huddlesson

86. In structura antigenica a brucelelor in diferite concentratii se contin urmatoarele complexe antigenice:

B. M

D. A

87. In formele cronice de bruceloza anticorpii se determina in reactiile:

A. de fixare a complementului

B. de hemaglutinare indirecta\

C. ELISA

88. Serodiagnosticul brucelozei acute se realizeaza prin reactiile:

B. Huddleson si Wright pozitive cu anticorpi predominanti Ig M

C. RIF indirecta

D. I.d.r. Burnet pozitiva

89. Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirma prin:

B. reactia Wright cu predominatia anticorpilor Ig G

C. reactia Coombs

D. Intradermoreactia pozitiva
E. RFC pozitiva

90. Genul Brucella reuneste urmatoarele specii:

A. B.melitensis

C. B.abortus

E. B.suis

91. Sursa infectiei in bruceloza:

B. caprinele

C. bovinele

D. suinele

92. Sursa infectiei in bruceloza poate fi:

B. caprine si ovine

C. porcine

E. bovine

93. Contractarea brucelozei se poate realiza prin urmatoarele cai:

B. respiratorie

C. digestiva

D. percutana

94. In evolutia brucelozei se poate constata diverse sindroame clinice:

A. septicemie

B. afectarea sistem. reticuloendotelial

C. afectarea sistem. locomotor

95. Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea brucelelor:

A. sangele

B. exudatul articular

C. urina

96. Pentru izolarea brucelelor se pot utiliza urmatoarele medii de cultura:

A. geloza hepatica

C. bulion hepatic

97. In diferentierea brucelelor se utilizeaza testele:

C. intensitatea producerii de hidrogen sulfurat

D. modul de lichifiere a gelatinei

E. rapiditatea descompunerii ureei

98. Intradermoreactia cu tularina este pozitiva la:

B. bolnavi

C. vaccinati

E. convalescenti

99. In diagnosticul serologic al tularemiei sunt utile:

B. reactia de aglutinare in tuburi

D. reactia de hemaglutinare indirecta

100. Identificarea izolatelor in diagnosticul tularemiei se realizeaza prin testele:

A. producereade hidrogen sulfurat

C. aglutinarea cu ser anti F tularensis

D. patogenitatea pentru soarecii albi

101. Izolarea si cultivarea F. tularensis se realizeaza prin:

B. inocularea cu material de examinat a soarecilor albi

C. insamantarea pe mediul Francis

E. insamantarea pe mediul McCoy

102. Pentru diagnosticul tularemiei se recolteaza urmatoarele prelevate:

A. aspirat din bubonul tularemic

B. sputa

C. sange pentru hemoculturi

103. Forme clinice grave caracteristice in tularemie sunt:

A. abdominala

C. pulmonara

D. tifoidica

104. In tularemie se disting urmatoarele forme clinice:

A. ulceroganglionara

B. oculoganglionara
C. pulmonara

105. Tularemia se transmite la om pe urmatoarele cai:

A. prin vectori biologici

B. prin contact direct cu rozatoarele bolnave

D. pe cale digestiva

E pe cale aerogena

106. Francisella tularensis are urmatoarele biovariante:

A. F. tularensis nearctica

C. F.tularensis holarctica

E. F.tularensis centroasiatica

107. Genul Bacillus se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:

C. formeaza spori centrali ...

D. sporogeneza decurge in prezenta O2

E. sunt bacili grampozitivi de dimensiuni mari

108. B.anthracis se caracterizeaza prin urmatoarele:

B. in organism formeaza o capsula polipeptidica

C. produce spori aranjati centrali care nu deformeaza celula

D. sunt imobili

109. In depistarea B.anthracis se poate utiliza metodele de colorare:

C. Burri-Hinss

D. Aujeszky

E. Gram

110. B.anthracis se caracterizeaza prin urmatorii factori de patogenitate:

A. capsula ca factori antifagocitar

B. factor edimatogen

C. factor protector

D. factor letal

111. In antrax in raport cu poarta de intrare se intalnesc formele clinice:

A. cutanata

B. pulmonara

C. intestinala

112. In mediile de cultura B.anthracis creste formand:

B. colonii mari,plate,surii,rugoase,mate,margini neregulate

C. in bulion formeaza sediment sub aspectul unui glomerul de vata

113. B.anthracis se diferentiaza de B.anthracoides prin urmatoarele teste:

B. testul “colierului de perle”

C. lichefierea gelatinei sub aspect de bradut inversat

E. patogenitatea pentru soareci

114. B.anthracis difera de antracoizi prin urmatoarele caractere:

A. nu produce hemoliza in mediul cu geloza sange

B. sunt imobili

115. In diagnosticul,profilaxia si tratamentul antraxului se utilizeaza:

B. antraxina

C. vaccin viu atenuat

E. imunoglobulina heteroloaga anti- B.anthracis

116. Implicarea B.cereus in toxiinfectiile alimentare poate fi demonstrata daca:

A. agentul se izoleaza in cantitai mai mari de....

B. aceeasi specie si acelasi serovar sunt izolare din aliment si din fecalele bolnavilor

117. Contractarea pestei se realizeaza prin urmatoarele cai:

B. prin intermediul puricilor

C. pe cale aerogena

D. percutana

118. Peste evolueaza in urmatoarele forme clinice:

B. bubonica

C. pulmonara

D. septicemica

119. In functie de forma clinica,pentru diagnosticul peste se preleva:

A. aspirat din bubon

C. sange pentru hemocultura

E. sputa

120. Y.pestis se diferentiaza de alte specii prin urmatoarele teste:

B. sunt imobile la 25 C

D. nu hidrolizeaza ureea

E. nu fermenteaza ramnoza

121. Declansarea pestei si forma clinica la om depinde de:

A. poarta de intrare

D. sursa de infectie

122. In diagnosticul de laborator al peste se utilizeaza metodele:

A. bacterioscopica

C. biologica

E. bacteriologica

123. In profilaxia si tratamentul specific al peste se utilizeaz urmatoarele preparate biologice:

A. vaccin viu atenuat

C. bacteriofag antipestos

D. imunoglobulina antipestoasa

E. ser antitoxic antipestos

124. Genul Yersinia reuneste agentii cauzali ai urmatoarelor infectii:

B. pestei

E. pseudotuberculozei

125. Y.pestis creste pe mediii de cultura astfel:

A. formeaza colonii mici,cu centrul opac,periferia transparenta.....

C. pe medii lichide creste la suprafata sub aspect de pelicula...

E. la fundul eprubetei formeaza sediment granular

126. Y.pestis poseda urmatorii factori de patogenitate:

A. antigenele capsulare F,V,W

B. fibrinolizina

C. endotoxina

D. exotoxina
127. Poarta de intrare a agentului patogen al difteriei poate fi”

B. faringele

C. conjunctiva

D. vulva

E. plagile

128. Toxina difterica determina leziuni necrotice in:

A. miocard

C. glandele suprarenale

D. rinichi

129. In dependenta de forma clinica pentru diagnosticul difteriei se recolteaza eliminari din:

A. vulva

C. rinofaringe

D. plaga

130. Pe medii de cultura speciale corinebacteriile patogene pot forma urmatoarele tipuri de colonii:

A. negre,mici,lucioase..

C. de dimensiuni medii,lucioase,albastre

D. surii,mari...

131. Identificarea corinebacteriilor patogene dupa structura antigenica se efectueaza cu utilizarea

preparatelor:

B. ser antitoxic

C. seruri imune polivalente

D. seruri imune monospecifice

132. Determinarea toxigenezei C.diphtheriae in vivo se realizeaza prin inocularea tulpinei testate:

D. intradermic

E. subcutanat

133. Receptivitatea la difterie se determina in reactiile:

B. Schick

D. RHAI

134. Morfologic C.diphtheriae reprezinta:

A. bacterii grampozitive

B. bastonase maciucate

D. bastonase dispuse in unghiuri

135. In profilaxia difteriei se utilizeaza vaccinurile:

A. anatoxina difterica

C. anatoxinele difterica+tetanica

D. anatoxinele difterica+tetanica+pertusica

136. In tratamentul specific al difteriei se utilizeaza:

A. imunoglobuline omoloage

B. set antitoxic heterolog

C. toxina difterica purificata

D. anatoxinele difterica+tetanica

137. C.diphtheriae se diferentiaza in urmatoarele biovarinate:

B. gravis

D. mitis

E. intermedius

138. Pentru izolarea C.diphtheriae se utilizeaza mediile de cultura:

A. bucin

C. tinsdale

139. Ca factori care favorizeaza cresterea si multiplicarea C.diphtheriae in mediile de cultura servesc:

140. Ca factori care permit diferentiera corinebacteriilor in mediile de cultura servesc:

C. cisteina

B. tiloritul de potasiu

141. Corinebacteriile patogenele se diferentiaza prin urmatoarele teste:

A. producerea cistinazei

D. producerea fosfatazei

142. Biovarinatele C.diphtheriae se diferentiaza prin urmatoarele teste:

A. PRODUCEREA CISTINAZEI

B. FERMENTAREA AMIDONULUI
143. C.diphtheriae poseda urmatorii factori de patogenitate:

C. hialuronidaza

D. neuraminidaza

E. exotoxina

144. In tuberculoza primara se examineaza urmatoarele prelevate:

B. sputa

C. lavaje bronsiale

D. lichidul cefalro.....

E. materii fecale

145. Imbogatirea micobacteriilor din prelevate se realizeaza prin:

A. omogenizare

C. centrifugare

D. filtrare

146. In diagnosticul tuberculozei se folosesc ca metode rapide:

D. Pryce

E. Scolnikov

147. Ca teste pentru identificarea micobacteriilor sunt folosite:

A. aspectul coloniilor

B. pigmentogeneza

C. temperatura de incubatie

E. viteza cresterii

148. Ca teste pentru identificarea micobacteriilor sunt folosite:

A. activitatea catalazica

B. sinteza niacinei

C. producerea ureazei

E. reducerea teluritului de potasiu

149. Despre vaccinul antituberculos se poate afirma:

A. se administreaza intradermic

C. contine bacterii vii atenuate

E. vaccinarea se face la a 3-5 zi de viata

150. In profilaxia si tratamentul specific al tuberculozei se utilizeaza:

A. tuberculina PPD

B. vaccinul viu atenuat

D. pirazinamida

E. streptomicina

151. Cu privire la imunitatea antituberculoasa se poate afirma ca este:

B. nesterila

C. asigurata de aglutinine si opsonine

D. numai de tip celular

152. Morfologic B.pertussis reprezinta:

B. ovoizi colorati bipolar....

C. cocobacterii mici,imobile...

153. Specii de micobacterii conditionat-patogene pentru om sunt:

A. M. avium

C. M.ulcerans

D. M.marinum

E. M.fortuitom

154. Specii de micobacterii saprofite sunt:

A. M.smegmatis

B. M. gastri

155. Ca factori care stimuleaza cresterea si multiplicarea micobacteriilor patogene pe medii de cultura se
utilizeaza:

B. asparagina

C. glutaminatul de sodiu

D. acidul glutamic

156. Tuberculoza la om poate evolua in urmatoarele forme clinice:

157. Tuberculoza la om poate evolua in urmatoarele forme clinice:

B. tuberculoza osoasa

D. meningita tuberculoasa

159. In tuberculoza primara se examineaza urmatoarele prelevate:

160. In tusea convulsiva sunt afectate:

A. rinofaringe

C. traheea

D. bronsii.

E. alveolele pulmonare

161. Ca sursa de innfectie in tusea convulsiva pot fi:

D. purtatorii sanatosi

E. bolnavii

162. Pentru B.pertussis sunt caracteristice urmatoarele caractere cultural-biochimice:

A. este un microb strict aerob

C. se cultiva pe medii speciale

E. nu fermenteaza glucidele

163. Pe mediile de cultura B.pertussi disociaza in urmatoarele faze:

A. I-forma S,virulenta

C. IV-forma R,avirulenta

164. Factorii de patogenitate caracteristic pentru B.pertussis:

A. fimbriile

C. dermotoxina

D. capsula

165. Exotoxina B.pertussis determina urmatoarele actiuni nocive:

A. toxiconecroza mucoasei respirat..

B. reactii inflamatorii locale

C. hipersecretia mucoasei cailor respiratorii

D. accese de tuse
 Totalizarea nr. 1 „Cocii piogeni. Infectii zooantroponoze , aerogene, anaerobe clostridiene.

Complement simplu
1. S. saprophyticus mai frecvent cauzează:
A. Cistită la femei de vărstă înaintată
B. Cistită la femei tinere active sexual
C. Intoxicaţii alimentare
D. Foliculite
E. Impetigo
2. Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură:
A. Geloză hepatică
B. Geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
C. Mediul lichid cu glicerină şi cartof
D. Mediul Wilson-Blair
E. Bulionul biliat
3. Habitat natural al S. aureus este:
A. Cavitatea nazală
B. Orofaringele
C. Laringele
D. Jejunul
E. Toate de mai sus
4. Posedă proteina A :
A. S. aureus
B. S. agalactiae
C. S.epidermidis
D. S. saprophyticus
E S. pneumoniae
5. Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. anthracis
E S. pneumoniae
6. Posedă toxină exfoliativă
A. S. epidermidis
B. S. aureus
C. S. pyogenes
D. S. pneumoniae
E S. saprophyticus
7. Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
A. S. aureus
B. S. pneumoniae
C. C. diphtheriae
D. M. tuberculosis
E. E. coli
8. Streptolizinele, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
 E. Posedă acţiune fibrinolitică
9. Fimbriile, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
10. Streptokinaza, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
11. Eritrotoxina, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
Posedă acţiune fibrinolitică
12. Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. Y. pestis
D. S. pyogenes
E N. meningitidis
13. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:
A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
B. Hemoliză incompletă, cafenie, slab conturată
C. Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
D. Zona de hemoliză lipseşte
E. Zonă de hemoliză verzuie, clară, bine conturată
14. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa -hemolitici:
A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
B. Hemoliză incompletă, cafenie, slab conturată
C. Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
D. Zona de hemoliză lipseşte
E. Zonă de hemoliză verzuie, clară, bine conturată
15. În etiologia scarlatinei este implicat S. pyogenes, producător de toxină:
A. Exfoliativă
B. Enterotoxină
C. Streptodornază
D. Eritrotoxină
E. Streptolizină
16. Meningococii se transmit prin:
A. Picături Pflugge
B. Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
C. Praf
D. Alimente contaminate
E. Apa contaminată
17. N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
A. Geloză peptonată la 370C
B. Geloză –ser la 220C
C. Geloză glucozată la 370C
D. Geloză glucozată cu cisteină la 370
E . Geloză ser la 370C
18. Gonococii pot fi cultivaţi în următoarele condiţii:
A. Geloză-sânge la 370C
B. Geloză ser la 370C în atmosferă cu 5-10% CO2
 C. Geloză ser la 280C în atmosferă cu 5-10% CO2
D. Geloză cu lapte şi ou la 370C
E. Bulion glucozat la 370
19. N. gonorrhoeae fermentează următoarele glucide:
A. Glucoza şi maltoza cu formare de acid
B. Glucoza cu formare de acid şi gaz
C. Glucoza cu formare de acid
D. Glucoza şi maltoza cu acid şi gaz
E. Glucoza, maltoza şi manitolul cu acid.
20. N. gonorrhoeae posedă următorul factor de patogenitate:
A. Lizindecarboxilaza
B. Hemolizine
C. Fimbrii
D. Proteina A
E. Lecitinaza
21. N. meningitidis posedă tropism accentruat faţă de epiteliul:
A Cilindric uretral
B Cilindric al colului uterin
C Enterocite
D Nazo-faringian
E Conjunctival
22. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hemolizine
B. Citotoxina traheala
C. Fimbrii
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
23. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Endotoxina lipopolizaharidică
B. Ureaza
C. Hemolizine
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
24. Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la mediile de cultură:
A. S. pyogenes
B C. burneti
C. Y. pestis
D. S. aureus
E. N. gonorrhoeae
25. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Ureaza
B. Hemolizinele
C. ADN-aza
D. Capsula polizaharidică
E. Lecitinaza
26. Manifestă tropism pronunţat faţă de epiteliul cilindric:
A. N. meningitidis
B. B. catarrhalis
C. N. gonorrhoeae
D. S. pyogenes
E. S. pneumoniae
27. O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă:
A. Meningită meningococică
B. Gonoree
C. Pestă
D. Tularemie
E. Tusea convulsivă
28.Habitatul natural al B. bovis sunt:
 A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
29. Habitatul natural al B. suis sunt:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
30. În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică:
A. Dick
B. Schultz-Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
31. Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
A. Scarlatină
B. Bruceloză
C. Tuberculoză
D. Dizenterie
E. Tusea convulsivă
32. Ca mediu electiv pentru cultivarea brucelelor este utilizat:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Francis
E. Mc Koy
33. Hemocultura în diagnosticul brucelozei se obţine timp de:
A. 18 – 24 ore
B. 48 – 72 ore
C. 5 – 7 zile
D. 2 – 3 săptămâni
E. 4- 6 săptămâni
34. Habitatul natural al B. melitensis sunt:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
35. Pentru cultivarea F. tularensis se utilizează următorul mediul de cultură electiv:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. McCoy
36. Pentru cultivarea F. tularensis se utilizează următorul mediul de cultură electiv:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. Francis
37. Metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei pentru majoritatea laboratoarelor este:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
 E. Alergică
38. În serodiagnosticul tularemiei se foloseşte reacţia:
A. Widal
B. De aglutinare
C. De tip Huddleson
D. Hemaglutinare
E. Inhibare a hemaglutinării
39. În diagnosticul tularemiei titrul semnificativ diagnostic al anticorpilor în RA este:
A. 1 : 10
B. 1 : 80
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
40. Manifestările clinice variază în dependenţă de poarta de intrare. Predomină forma ulcero-ganglionară. De numit
infecţia.
A. Bruceloza
B. Tularemia
C. Antraxul
D. Leptospirozele
E. Infecţii stafilococice
41. Formează spori în mediul exterior şi capsulă în organismul infectat:
A. S. pyogenes
B. B. anthracis
C. M. tuberculosis
D. B. abortus
E. Y. pestis
42. B. anthracis face parte din familia:
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
C. Enterobacteriaceae
D. Bacteroidaceae
E. Streptobacillaceae
43. Toxina B. anthracis posedă efect:
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Edematogen
E. Exfoliativ
44. Toxina B. anthracis posedă efect:
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Exfoliativ
E. Letal
45. Fixarea toxinei B. anthracis de celulele eucariote se realizează prin:
A. Antigenul protector
B. Antigenul polizaharidic
C. Fimbrii
D. Glicocalix
E. Antigenul O somatic
46. Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de cultură cu:
A. Ristomicină
B. Nistatină
C. Polimixină
D. Penicilină
E. Vancomicină
47. Cea mai frecventă formă clinică a antraxului este:
A. Antraxul pulmonar
 B. Antraxul cutanat
C. Antraxul digestiv
D. Meningoencefalita cărbunoasă
E. Forma bubonică
48. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
A. Streptobacterii nesporulate, acapsulate, gramnegative
B. Streptobacterii nesporulate, capsulate, gramnegative
C. Streptobacili nesporulaţi, capsulaţi, grampozitivi
D. Streptobacili sporulați, grampozitivi
E Streptobacili sporulați, gramnegativi
49. În frotiuri preparate din cultură pură şi colorate Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
A. Streptobacterii nesporulate, acapsulate, gramnegative
B. Streptobacterii nesporulate, capsulate, gramnegative
C. Streptobacili nesporulaţi, capsulaţi, grampozitivi
D. Streptobacili sporulați, grampozitivi
E. Streptobacili sporulați, gramnegativi
50. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la temperaturi joase (26 – 28 0):
A. B. anthracis
B. Y. pestis
C. B. pertussis
D. B. melitensis
E F. tularensis
51. Se manifestă preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
A. Bruceloză
B. Tularemie
C. Antrax
D. Pestă
E. Infecţii stafilococice
52. Sporogeneza este caracteristică pentru:
A. N. meningitidis
B. B. anthracis
C. B. melitensis
D. F. tularensis
E. C. diphtheriae
53. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. N. meningitidis
D. Y. pestis
E. S. pneumoniae
54. Reacţia de precipitare inelară se efectuează în diagnosticul:
A. Brucelozei
B. Pestei
C. Antraxului
D. Scarlatinei
E. Febrei recurente
55. Y. pestis aparţine familiei:
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
C. Enterobacteriaceae
D. Bacteroidaceae
E. Streptobacillaceae
56. Agentul pestei aparţine genului:
A. Escherichia
B. Bacillus
C. Francisella
D. Yersinia
E Fusobacterium
57. Y. pestis în frotiuri-amprente colorate Gram reprezintă:
A. Streptococi gramnegativi
B. Streptobacili grampozitivi
C. Bastonaşe scurte, aranjate solitar, gramnegative
D. Bastonașe ovoide, gramnegative, colorate bipolar
E. Bastonaşe cu granulaţii de volutină bipolare, grampozitive
58. Temperatura optimală de creştere a Y. pestis este:
A. 10 – 120C
B. Temperatura camerei
C. 26 – 280C
D. 370C
E. 430C
59. Formează colonii mari, cu centrul opac, periferia transparentă şi margini ondulate:
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. pertussis
E. S. pneumoniae
60.Pe medii de cultură speciale corinebacteriile patogene, biovar gravis, formează colonii caracteristice:
A. Negre, mici, lucioase, cu halou brun
B. Negre, mari, rugoase, cu halou brun
C. De dimensiuni medii, lucioase, roze
De dimensiuni medii, lucioase verzui
E. Surii, mari, lucioase
61. Pe medii de cultură speciale corinebacteriile patogene, biovar mitis, formează colonii caracteristice:
A. Negre, mici, lucioase, cu halou brun
B. Negre, mari, rugoase, cu halou brun
C. De dimensiuni medii, lucioase, roze
D. De dimensiuni medii, lucioase verzui
E. Surii, mari, lucioase
62. Despre C. diphtheriae se poate afirma:
A. Produce o enterotoxină
B. Determină enterocolite hemoragice
C. In evoluţia bolii poate fi afectat miocardul
D. Este izolat uzual în hemoculturi
E. Sursa infecţiei o constituie animalele
63.Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
A. Capsula
B. Endotoxina
C. Exotoxina
D. Pilii
E. Hemolizina
64. C. diphtheriae:
A. Creşte lent pe medii uzuale
B. Provoacă o toxiinfecţie gravă cu sindrom intestinal
C. Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului şi suprarenalelor
D. Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
E. Sunt mobili cu flageli peritrichi
65. Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
A. Difterie
B. Tuberculoză
C. Bruceloză
D. Tusea convulsivă
E. Scarlatină
66. Profilaxia specifică a difteriei la 5 – 7 ani se efectuează cu:
A. ADTP
B. ADT
C. AD
 D. Ser antitoxic antidifteric
E. Vacinul TABTe
67. Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură:
A. Lowenstein – Yensen
B. Geloză cu cazeină şi cărbune
C. Geloză-sânge cu telurit
D. Popescu
E. Kitt-Tarozzi
68. C. diphtheriae morfologic reprezintă:
A. Bastonaşe măciucate, dispuse în unghiuri?
B. Bastonașe ovoide colorate mai intens la extremități
C. Bastonaşe cu capete acuminate
D. Cocobacterii gramnegative
E. Bastonaşe grampozitive dispuse în palisade
69. In vitro toxigeneza C. diphtheriae se determină prin metoda:
A. Tinsdale
B. Loeffler
C. Eleck
D. Neisser
E. Schick
70. Pentru evidenţierea C. diphtheriae frotiul se colorează prin metoda:
A. Ziehl-Neelsen
B. Burri-Gins
C. Aujeszky
D. Loeffler
E. Giemsa
71. Doza minimală de antitoxine în serul sangvin, care asigură nereceptivitatea la difterie este:
A. 2,0 UA/ml
B. 1,0 UA/ml
C. 0,1 UA/ml
D. 0,01 UA/ml
E. 0,001 UA/ml
72. Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
A. Toxiinfecţiilor alimentare
B. Parapertusei
C. Tusei convulsive
D. Scarlatinei
E. Reumatismului
73. B. pertussis se cultivă pe mediul:
A. Klauberg
B. Geloză cu lapte şi ou
C. Ser coagulat
D. Geloză cu cazeină şi cărbune
E. Loeffler
74. B. pertussis se cultivă pe mediul:
A. Klauberg
B. Geloză cu lapte şi ou
C. Ser coagulat
D. Bordet-Jengou
E. Loeffler
75. B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hialuronidaza
B. Citotoxina traheală
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
76. B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hemaglutinina filamentoasă
 B. Plasmocoagulaza
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
77. Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:
A. Exsudat rinofaringian
B. Sânge din vena cubitală
C. Sputa
D. Materii fecale
E. Lavaj bronşic
78. Agentul tusei convulsive se transmite:
A. Pe cale alimentară
B. Prin insecte-vectori
C. Aerogen prin picături Pflugge
D. Prin contact indirect
E. Vertical de la mamă la făt
79. Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:
A. Lavaj bronşic
B. Sânge din vena cubitală
C. Sputa
D. Materii fecale
E. Picături Pflugge pe “plăci tuşite”
80.Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda:
A. Diluţiilor succesive în medii lichide
B. Diluţiilor succesive în medii solide
C. Difuzimetrică
D. Diluţiilor zecimale Appelmann
E. Difuzimetrică pe geloză-sînge
81. În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia:
A. Dick
B. Schultz - Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. Mantoux
82. Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:
A. Scarlatină
B. Tusea convulsivă
C. Tularemie
D. Tuberculoză
E. Difterie
83. M. tuberculosis este un microorganism:
A. Facultativ anaerob
B. Strict aerob
C. Strict anaerob
D. Microaerofil
E Facultativ aerob

84. M. tuberculosis se evidenţiază microscopic prin colorarea:

A. Neisser
B. Burri-Gins
C. Ziehl-Neelsen
D. Loeffler
E. Giemse

85 T. pallidum se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale::

A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
 B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Se colorează grampozitiv
D. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
E. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet
86 T. pallidum se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:
F. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
G. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru violet
H. Se colorează grampozitiv
I. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
J. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
87 B. recurrentis se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:
K. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
L. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
M. Se colorează grampozitiv
N. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
O. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
88 B. recurrentis posedă următoarele particularităţi morfotinctoriale:
A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Se colorează grampozitiv
D. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-liliachiu
E. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet
89. L. interrogans se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:
A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Se colorează grampozitiv
D. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
E. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet
90 L. interrogans posedă următoarele particularităţi morfotinctoriale:
A. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-liliachiu
D. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
E. Se colorează grampozitiv
91. Se identifică la nivel de serovariantă următoarea specie de spirochete:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa

92. Prin căpuşe se transmite:

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
93. Prin păduchi se transmite:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
94. Se cultivă bine pe medii de cultură:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
 E. L. biflexa
95. Se obţin culturi tisulare din următoarele specii de spirochete:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
96. În diagnosticul microbiologic al sifilisului secundar se examinează prelevate:
A. Punctat din ganglionii limfatici regionali
B. Exudate din elementele eruptive cutanate
C. Exudate articulare
D. Serozităţi din şancru
E. Lichid cefalorahidian
97. Evoluează în 4 stadii:
A. Boala Lyme
B. Febra recurenta
C. Sifilisul
D. Leptospirozele icterice
E. Leptospirozele anicterice
98. Pe cale alimentară se transmite:
A. Boala Lyme
B. Febra recurenta epidemica
C. Sifilisul
D. Leptospirozele
E. Febra recurenta endemica
99. În metoda microscopică de diagnostic B. recurrentis se evidenţiază în următoarele prelevate:
A. Sânge în perioadele febrile
B. Sânge în perioadele afebrile
C. Punctat din ganglionii limfatici
D. Exudate articulare
E. Exudate din elementele eruptive cutanate
100. Seroidentificarea culturilor de leptospire se face în reacţia:
A. Wassermann
B. RAL
C. VDRL/ MAL
D. De imobilizare a leptospirelor
E. De şarjare leptospirelor cu trombocite
101. În metoda serologica de diagnostic a leptospirozelor se utilizeaza reactia:
A. Wassermann
B. RFC
C. MAL
D. RIL
E. R de sarjare a leptospirelor cu trombocite

102. Către clostridiile patogene neinvazive se referă:

A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. septicum
D. C. tetani
E. C. histolyticum
103. Catre clostridiile invazive se refera:
A. C.perfringens
B. C. tetani
C. C. novyi
D. C. tetani
E. C. histolyticum
104. Edem muscular gelatinos, necroză cauzează clostridiile:
A. C. perfringens
 B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
105. Necroza ţesuturilor cu acumulare de gaze şi scurgeri fetide din plagă cauzează:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
106. Proteaze şi colagenaze foarte active, care pot determina autoamputarea membrelor afectate,cauzează:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
107. În locul multiplicării ţesutul muscular devine intens roşu însoţit de edem hemoragic în gangrenă cauzată de:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
108. Formează spori centrali ovali,posedă capsulă, este imobilă:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
109. Activ fermentează glucidele cu formarea de acid şi gaz, coagulează laptele, posedă lecitinază:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
110. Posedă spori aranjaţi terminal, inerte faţă de glucide, determină contractură spastică generalizată:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
111. Cauzează toxiinfecţii alimentare:
A. C. perfringens tip C
B. C. perfringens tip A
C. C. novyi
D. C. septicum
E. C. botulinum
112. Cauzează intoxicaţii alimentare:
C. perfringens tip A
B. C. perfringens tip C
C. C. novyi
D. C. septicum
E. C. botulinum
113. Posedă spori aranjaţi subterminal, inhibă secreţia acetilcolinei la nivelul sinapselor:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. botulinum
E. C. tetani
114. Sindromul clinic caracteristic în botulism:
A. Risus sardonicus
B. Opistotonus
C. Contracţii spastice ale musculaturii
D. Paralizii flasce
E. Convulsii clonice
115. Inactivarea toxinelor botulinice se efectuează prin următoarea cale:
A. Păstrarea la frigider 48 ore
B. Congelare – 20 C timp de 6 ore
C. Încălzire +60 C – 45 min
D. Încălzire +80 C – 20 min
E. Fierbere 100 C – 20 min

Complement multiplu

1. Către stafilococii coagulazonegativi se referă următoarele specii:

A. S. aureus
B. S. saprophyticus
C. S. epidermidis
D. S. haemolyticus
E . S. hominis
2. Proteina A a S aureus :
A. Împiedică opsonizarea și fagocitoza
B. Fixează fragmentul Fc al Ig G
C. Fixează fragmentul Fab al Ig G
D. Activează limfocitele T CD4
E. Participă în reacţia de Co-aglutinare
3. S. epidermidis mai frecvent cauzează:
A. Bacteriemii de cateter
B. Cistită la femei tinere active sexual
C. Intoxicaţii alimentare
D. Foliculite
E. Blefarite
4. Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
A. Sunt diplococi gramnegativi
B. Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
C. Se colorează în violet după colorația Gram
D. Se cultivă în condiţii strict anaerobe
E Nu formează spori şi sunt imobili
5. Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate speciile:
A. S. intermedius
B. S. aureus
C. S. gallinarum
D. S. epidermidis
E. S. saprophyticus
6. În funcţie de forma clinică a infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
A. Puroi
B. Mase vomitive
C. Urina
D. Sânge
E. Măduva osoasă
7. Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
A. Oxidaza
B. Plasmocoagulaza
 C. Hialuronidaza
D. Fibrinolizina
E. Eritrotoxina
8. S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
A. Lecitinaza
B. ADN-aza
C. Lipaza
D. Factor edematogen
E. Fosfataza
9. Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:
A. Leucocidina
B. Hemolizinele
C. Exfoliatina
D. Enterotoxina
E. Toxina eritrogenă
10. Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
A. Neurotoxine
B. Cord – factorul
C. Toxina sindromului şocului toxic
D. Enterotoxinele
E. Proteina A
11. S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
A. Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii S pigmentate, bombate, lucioase, cu halou opac
B. Pe geloză-sânge formează colonii S, opace, cu zonă de hemoliză
C. În bulion peptonat cauzează turbiditate
D. În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
E. Pe geloză sânge formează colonii R, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză
11. În identificarea tulpinilor de stafilococi sunt utile următoarele teste:
A. Determinarea coagulazei libere
B. Determinarea coagulazei legate
C. Determinarea lecitinazei
D. Determinarea hemolizinei
E. Proba biologică
12. S. pyogenes posedă următorii factori de patogenitate:
A. Capsula
B. Proteina M
C. Streptolipidele
D. Fimbriile
E. Sporii
13. Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin serogrupelor:
A. K
B. T
C. A
D. B
E. C
14. După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
A. Streptococi piogeni
B. Streptococi orali
C. Streptococi dermali
D. Streptococi fecali
E. Streptococi lactici
15. Antigenele streptococice se identifică în următoarele reacţii:
A. De fixare a complementului
B. De precipitare
C. De inhibare a hemaglutinării
D. De aglutinare
E. De neutralizare
16. În structura antigenică a streptococilor se deosebesc antigenele:
 A. Polizaharidice cu specificitate de grup
B. Proteice cu specificitate de serovariantă
C. Plasmocoagulaza
D. Streptolizina – S
E. Enterotoxina
17. Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice:
A. Reacţia Mantoux
B. Reacţia Dick
C. Reacţia Schick
D. Reacţia Schultz-Charlton
E. Reacţia Burnet
18. Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
A. α – hemolitici
B. β – hemolitici
C. γ – hemolitici
D. ε – hemolitici
E. δ – hemolitici
19. În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
A. Determinarea antiplasmocoagulazei
B. Determinarea fosfatazei alcaline
C. Determinarea antihialuronidazei
D. Determinarea antistreptolizinei O (ASLO)
20. S. pneumoniae cauzează:
A. Scarlatina
B. Pneumonii lobare acute
C. Meningite la copii
D. Enterocolite
E. Ulcer serpiginos al corneei
21. Streptococii posedă următoarele particularităţi:
A. Sunt coci sferici
B. Coci grampozitivi
C. Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
D. În frotiuri se aranjează în lanţuri
E. În frotiuri se aranjează în grămezi
22. Maladii poststreptococice sunt:
A. Otite
B. Meningite
C. Sinuzite
D. Reumatismul cardioarticular
E. Glomerulonefrita acută
23. Infecţii streptococice cu poarta de intrare respiratorie:
A. Faringite
B. Angine
C. Scarlatina
D. Pleurite
E. Encefalite
24. Infecţii streptococice cu poarta de intrare cutanată:
A. Piodermita streptococică
B. Hidrosadenita
C. Furunculoza
D. Erizipelul
E. Infecţii ale plăgilor cu celulite şi fasciite
25. Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
A. Plasmocoagulaza
B. Fosfataza
C. Hialuronidaza
D. Streptokinaza
E. Streptodornaza
26.Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
A. Streptolizina S
B. Streptolizina O
C. Enterotoxina
D. Toxina exfoliativă
E. Eritrotoxina
27. Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de cultură:
A. Formează colonii S, mici, transparente, nepigmentate
B. Formează colonii S, mici, opace, pigmentate
C. Cresc pe geloză ser la 370C
D. Cresc pe geloză ser la 220C
E. Cresc pe geloză la 370C
28. În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se prelevă:
A. Spălături gastrice
B. Exsudat endocervical
C. Exsudat conjunctival
D. Raclat din erupţiile cutanate
E. Puroi uretral
29. N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
A. Cauzează o infecţie zooantroponoză
B. Parazitează specific omul
C. Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
D. Are tropism accentuat pentru nazofaringe
E. Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
30. N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
A. Fermentează zaharoza
B. Fermentează maltoza
C. Fermentează glucoza
D. Produc oxidază?
E. Posedă catalază
31. Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă:
A. Raclat din erupţii cutanate
B. Secreții vaginale
C. Ser sangvin
D. Exsudat nazofaringian
E. Lichid cefalorahidian
32. Factorii de patogenitate ai meningococilor sunt:
A. Fimbriile
B. Capsula
C. Hemolizinele
D. Endotoxine lipopolizaharidice
E. Proteaze care clivează Ig A
33. În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recoltează după stimularea procesului
inflamator prin metodele:
A. Masajul prostatei
B. Administrare de vaccin gonococic omorât
C. Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor?
D. Administrare de vaccin gonococic atenuat
E Utilizarea bacteriofagului
34. În evolutia infectiei meningococice se disting următoarele forme clinice:
A. Nazofaringita
B. Angina
C. Meningococcemia
D. Meningita
E Encefalite
35. După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
A. Neisserii pretenţioase
B. Neisserii halofile
 C. Neisserii intermediare
D. Neisserii nepretenţioase
E. Pseudoneisserii
36. În diagnosticul rapid al meningitei meningococice se aplică metodele:
A. Depistarea antigenelor prin contraimunoelectroforeză
B. Depistarea anticorpilor prin contraimunoelectroforeză
C. Co- aglutinarea
D. Latex-aglutinarea
E. Reacţia de neutralizare a substanţei toxice
37. Gonococii cresc mai bine dacă se crează anumite condiţii favorabile:
A. Atmosferă cu 5 – 10 % CO2
B. Condiţii strict aerobe
C. Incubare la 370C
D. Mediul selectiv cu gălbenuş de ou
E. Umiditate crescută
38. Pe medii speciale în cutii Petri gonococii formează colonii:
A. Mici, transparente
B. De tipul S
C. De tipul R
D. Oxidazopozitive
E. Oxidazonegative
39. N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
A. Este un microorganism gram pozitiv
B. Este fragil în mediul ambiant
C. Posedă tropism faţă de uroepiteliu
D. Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
E Este rezistent la factorii mediului ambiant
40. Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere:
A. Diplococi gram negativi
B. Oxidazopozitivi
C. Fermentează numai glucoza cu formare de acid
D. Cultivă numai la 370C pe mediu cu ser?
E Formează colonii lactozonegative
41. În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
A. Puroiul din plagă
B. Exsudatul nazofaringian
C. Lichidul cefalorahidian
D. Sânge
E. Urina
42. Pentru N. gonorrhoeae sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
A. Fimbrii de ataşare la epiteliu
B. sIgA-proteaza
C. Endotoxina
D. Capsula polizaharidică
E. Exotoxina
43. Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
A. Uretrite acute
B. Prostatită
C. Epididimită
D. Fenomenul scrotal
E. Pelvioperitonită
44. Transportarea şi păstrarea prelevatelor în caz de suspecție de infecție meningococică se realizează:
A. La frigider
B. La temperatura camerei
C. La temperatura 370C
D. Nu mai mult de 1 – 2 ore
E. Fără restricţii
45. La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
 A. Conjunctivită
B. Endometrită
C. Adnexită
D. Dermatită veziculoasă
E. Endocervicită
46. Lichidului cefalorahidian în meningitele meningococice este:
A. Transparent
B. Hemoragic
C. Opalescent
D. Tulbure
E. Cu aspect filamentos (puf de vată)
47. Genul Neisseria reuneşte:
A. Diplococi asemănători boabelor de cafea
B. Coci gramnegativi
C. Catalazopozitivi
D. Oxidazopozitivi
E. Coci strict anaerobi
48. Infecţia gonococică poate evolua bacteriemic cu localizări metastatice:
A. Articulare
B. Oculare
C. Meningiene
D. Endocardice
E. Peritoneale
49. Către neisseriile exigente se referă următoarele specii:
A. N. sicca
B. N. gonorrhoeae
C. N. subflava
D. N. flavescens
E. N. meningitidis
50. Pentru neisseriile exigente este cataracteristic:
A. Sunt foarte fragile în mediul extern
B. Sunt rezistente la factorii mediului
C. Cresc în condiţii anaerobe
D. Sunt carboxifile
E. Se cultivă numai la 370C
51. În caz de suspectie de meningita meningococica LCR se însămânțează pe mediile:
A. Endo
B. Geloză-sânge
C. Geloză alcalină
D. Geloză ser
E. Geloză semilichidă
52. Pe cale sexuală preponderent se transmit:
A. Treponema pallidum
B. Borrelia burgdorferi
C. Clostridium perfringens
D. Neisseria gonorrhoeae
E. Leptospira pomona
53. În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
A. De precipitare
B. De neutralizare
C. Wright
D. Huddleson
E. De hemaglutinare directă
54. În structura antigenică a brucelelor se conţin următoarele complexe antigenice:
A. Vi
B. M
C. K
D. A
 E. H
55. Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
A. B. melitensis
B. B. pertussis
C. B. abortus
D. B. bronhiseptica
E. B. suis
56. Sursa infecţiei în bruceloză:
A. Persoanele bolnave
B. Caprinele
C. Bovinele
D. Suinele
E. Ecvinele
57. Sursa infecţiei în bruceloză poate fi:
A. Persoanele bolnave
B. Caprinele şi ovinele
C. Porcinele
D. Artropodele infectate
E. Bovinele
58. Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
A. Prin intermediul acarienilor
B. Aerogen
C. Consum de lapte contaminat
D. Contact cu animalele bolnave
E. Prin înțepătura ţânţarilor
59. În evoluţia brucelozei se pot constata diverse sindroame clinice:
A. Septicemie
B. Afectarea sistemului reticuloendotelial (limfadenite) cu febră ondulantă
C. Afectarea sistemului locomotor (artrite, bursite, artralgii)
D. Afectarea tegumentelor cu exantem maculo-papulos
E Pneumonii interstiţiale
60. Prelevatele recoltate pentru izolarea brucelelor:
A. Sânge
B. Exsudat articular
C. Urină
D. Conținutul rozeolelor
E. Biopsii ganglionare
62. Pentru izolarea brucelelor se pot utiliza următoarele medii ce cultură:
A. Geloză hepatică
B. Mediul Sabouraud
C. Bulion hepatic
D. Geloză salină cu gălbenuş de ou
E. Geloză sânge
63. Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
A. Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
B. Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
C. Însămânţarea pe mediul Francis
D. Însămânţarea pe mediul Bordet – Jengou
E. Însămânţarea pe mediul McCoy
64. Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
A. Aspirat din bubonul tularemic
B. Sputa
C. Sânge pentru hemoculturi
D. Urina
E. Bila
65. Forme clinice caracteristice în tularemie sunt:
A. Ulcero-ganglionară
B. Paralitică
 C. Pulmonară
D. Tifoidică
E. Hemolitico-uremică
66. În tularemie se disting următoarele forme clinice:
A. Ulcero-ganglionară
B. Oculo-ganglionară
C. Pulmonară
D. Cutanată cu erupţii variceliforme
E. Meningoencefalitică
67. Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
A. Prin vectori biologici (căpuşe, tăuni, ţânţari)
B. Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
C. Prin contact direct cu persoanele bolnave
D. Pe cale digestivă (apă, alimente)
E. Pe cale aerogenă
68. Francisella tularensis are următoarele biovariante:
A F. tularensis nearctica
B F. tularensis rodentium
C F. tularensis holarctica
D F. tularensis orientalis
E F. tularensis centroasiatica
69. B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
A. Sunt bastonaşe gramnegative, colorate bipolar
B. În organism formează o capsulă polipeptidică
C. Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
D. Sunt imobili
E. Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
70. Pentru depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:
A. Neisser
B. Ziehl-Neelsen
C. Burri-Gins
D. Aujeszky
E. Gram
71. B. anthracis se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
A. Capsula
B. Factor edematogen
C. Factor protector
D. Factor letal
E. Endotoxina
72. În raport cu poarta de intrare se întâlnesc formele clinice de antrax:
A. Cutanată
B. Pulmonară
C. Intestinală
D. Bubonică
E. Anginoganglionară
73. În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
A. Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente
B. Colonii mari, plate, surii, rugoase, mate, cu contur neregulat
C. În bulion formează sediment cu aspectul unui glomerul de vată
D. În bulion formează o peliculă de la care pornesc prelungiri
E. În bulion formează o peliculă groasă şi zbârcită
74. În profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:
A. Anatoxina nativă anti- B. anthracis
B. Antraxina
C. Vaccin viu atenuat
D. Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
E. Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
75. Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
 A. Prin înţepătura păduchilor
B. Prin intermediul puricilor
C. Pe cale aerogenă
D. Prin contact direct cu animalele bolnave
E. Pe cale alimentară
76. Pesta evoluează în următoarele forme clinice:
A. Hemolitico-uremică
B. Bubonică
C. Pulmonară
D. Septicemică
E. Paralitică
77. În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
A. Aspirat din bubon
B. Urină
C. Sânge pentru hemocultură
D. Bilă
E. Spută
78. În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
A. Bacterioscopică
B. Contraimunoelectroforeza
C. Biologică
D. Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
E. Bacteriologică
79. În profilaxia şi tratamentul specific al pestei se utilizează:
A. Vaccin viu atenuat
B. Vaccin inactivat
C. Bacteriofag antipestos
D. Imunoglobulina antipestoasă
E. Ser antitoxic antipestos
80. Toxina difterică determină leziuni necrotice în:
A. Miocard
B. Pericard
C. Glandele suprarenale
D. Rinichi
E. Ficat
81. Morfologic C. diphtheriae reprezintă:
A. Bacterii grampozitive
B. Bastonaşe măciucate
C. Coci gramnegativi
D. Bastonaşe dispuse în unghiuri
E. Cocobacterii grampozitive
82. În profilaxia difteriei se utilizează vaccinurile:
A. Anatoxina difterică
B. Anatoxina difterică + tuberculina
C. Anatoxinele difterică + tetanică
D. Anatoxinele difterică + tetanică + pertusică
E. Anatoxinele difterică + tetanică + B. pertussis inactivate
83. În tratamentul specific al difteriei se utilizează:
A. Imunoglobuline omoloage
B. Ser antitoxic heterolog
C. Toxină difterică purificată
D. Anatoxinele difterică+tetanică
E. Bacteriofagi polivalenţi
84. C. diphtheriae se diferenţiază în următoarele biovarinate:
A. Parvus
B. Gravis
C. Agalactiae
D. Mitis
 E. Intermedius
85. Pentru izolarea C. diphtheriae se utilizează mediile de cultură:
A. Bucin
B. Burri
C. Tinsdale
D. Klauberg
E. Bordet-Jengou
86. Despre vaccinul antituberculos se poate afirma:
A. Se administrează intradermic
B. Creează imunitate pe un termen de 6 luni
C. Conţine bacterii vii atenuate
D. Conţine bacterii inactivate
E. Vaccinarea se face la a 3- 5 zi de viaţă
87.Specii de micobacterii condiţionat-patogene pentru om sunt:
A. M. avium
B. M. bovis
C. M. ulcerans
D. M. marinum
E . M. fortuitum
88. Ca factori ce stimulează creşterea şi multiplicarea micobacteriilor patogene pe medii de cultură se utilizează:
A. Cisteina
B. Asparagina
C. Glutaminatul de sodiu
D. Acidul glutamic
E. Acidul piruvic
89. Pentru B. pertussis sunt caracteristice următoarele caractere cultural – biochimice:
A. Este un microb stric aerob
B. Este strict anaerob
C. Se cultivă pe medii speciale
D. Se cultivă pe medii uzuale
E. Nu fermentează glucidele
90. Factorii de patogenitate caracteristici pentru B. pertussis:
A. Hemaglutinina filamentoasă
B. Flagelii
C. Adenilat-ciclaza
D. Capsula
E. Exotoxina
91În metoda microscopică de diagnostic a sifilisului se examinează frotiuri colorate:
A. Gram
B. Giemsa
C. Cu fucsină
D. Prin impregnare argentică
E. Preparate între lamă şi lamelă
92Interes medical prezintă următoarele subspecii ale T. pallidum:
A. orale
B. pallidum
C. pertenue
D. paraluiscuniculi
E. endemicum
93Prin intermediul insectelor vectore se transmite:
A. Boala Lyme
B. Febrele recurente
C. Sifilisul
D. Leptospirozele icterice
E. Leptospirozele anicterice
94Prin intermediul insectelor vectore nu se transmite:
A. Boala Lime
B. Tifosul recurent
 C. Sifilisul
D. Leptospirozele icterice
E. Leptospirozele anicterice
95În sifilisul congenital tardiv se determină:
A. Cheratită parenchimatoasă
B. Paralizii flasce al musculaturii gambelor
C. Deformarea dinţilor
D. Deformarea oaselor gambelor
E. Surditate
96Sifilisul primar se caracterizează prin următoarele particularităţi:
F. Se instalează după o perioadă medie de incubare de 21 zile
G. Evoluează 6-8 săptămâni
H. La poarta de intrare se dezvoltă o inflamaţie de tip exudativ însoţită de edem dureros
I. La poarta de intrare se formează o ulceraţie bine conturată, dură, nedureroasă
J. Şancrul dur se vindecă spontan cu cicatrizare şi calcificare
97Pentru sifilisul secundar sunt caracteristice:
K. Gome osoase si cutanate
L. Sifilide polimorfe cutanate şi ale mucoaselor
M. Gome in SNC
N. Paralizii generalizate progresive
O. Anevrizma aortei
98. Pentru sifilisul terţiar este caracteristic:
A. Gome osoase şi cutanate
B. Sifilide polimorfe cutanate şi ale mucoaselor
C. Gome în sistemul nervos central
D. Paralizii generalizate progresive
E. Anevrizma aortei
99. Pentru sifilisul tardiv, stadia patru, sunt caracteristice:
A. Sifilide polimorfe cutanate şi ale mucoaselor
B. Gome osoase şi cutanate
C. Leziuni profunde ale encefalului
D. Leziuni profunde ale măduvei spinale
E. Anevrizma aortei
100. În structura antigenică a T. pallidum se determină următoarele tipuri de antigene:
A. Lipidic, comun cu lipide din ţesuturi umane
B. Proteic, comun cu extrase din muşchi de cord bovin
C. Proteic de grup
D. Lipidic, comun cu extrase din muşchi de cord bovin
E. Proteic şi polizaharidic specifici
101. Anticorpii antilipoidici în sifilis se caracterizează prin următoarele particularităti:
A. Se determină în reacţii serologice cu cardiolipină
B. Apar ultimii în sifilisul primar seropozitiv
C. Dispar primii după vindecarea sifilisului
D. Dispar ultimii după vindecarea sifilisului
E. Se determină în reacţii serologice confirmative
102. În diagnosticul microbiologic al sifilisului primar se examinează prelevate:
A. Punctat din ganglionii limfatici regionali
B. Exudate din elemente eruptive cutanate
C. Exudate articulare
D. Serozităţi din şancru
E. Lichidul cefalorahidian
103. Diagnosticul microbiologic al sifilisului se face prin metodele:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
104. Diagnosticul sifilisului se face prin reacţiile serologice orientative:
 A. Testul de floculare VDRL/ MRL
B. Hemaglutinare indirectă
C. Imobilizare a treponemelor
D. Aglutinare şi liză a treponemelor
E. Reacţia Wassermann cu cardiolipină
105. Diagnosticul sifilisului se face prin reacţiile serologice confirmative:
A. Testul de floculare VDRL/ MRL
B. Hemaglutinare indirectă
C. Imobilizare a treponemelor
D. Aglutinare şi liză a treponemelor
E. Reacţia imunofluorescentă indirectă
106. În metoda microscopică de diagnostic B. recurrentis se evidenţiază în frotiuri colorate:
A. Gram
B. Giemsa
C. Cu albastru de metilen
D. Prin impregnare argentică
E. În preparate native
107. Diagnosticul de laborator al febrelor recurente se efectiaza prin urmatoarele metode?:
A. Examinarea preparatelor native
B. Examinarea preparatelor colorate Gemsa
C. De imobilizare a borreliilor
D. Reacţia imunofluorescentă indirectă
E. Reacţia de şarjare a boreliilor cu trombocite
108. Surse ale infecţiei în borrelioze sunt:
A. Porcinele
B. Câinii
C. Rozătoarele
D. Renii
E. Omul
109. Borreliozele se transmit pe urmatoarele cai :
A. Păduchi
B. Purici
C. Căpuşe
D. Aeriană
E. Alimentară
110. În boala Lyme preponderent sunt afectate:
A. Aparatul locomotor
B. Organele respiratorii
C. Organele digestive
D. Sistemul nervos central
E. Sistemul cardiovascular
111. În serodiagnosticul bolii Lyme se utilizează reacţiile?:
A. RA
B. RP
C. RIF indirectă
D. AIE
E. Reacţia de imobilizare a borreliilor
112. Surse ale infecţiei în leptospiroze preponderent sunt:
A. Porcinele
B. Bovinele
C. Păsările de baltă
D. Rozătoarele
E. Câinii
113. Leptospirele se izolează din următoarele prelevate:
A. Materii fecale
B. Urină
C. Sânge
D. LCR
 E. Exudate din articulaţii
114. Transmiterea leptospirelor la om se realizează prin următoarele căi:
A. Apei contaminate
B. Scăldatului
C. Alimentară
D. Aeriană
E. Sexuală

115. Preponderent leptospirele sunt concentrate în următoarele organe:

A. Sânge
B. Plămâni
C. Ficat
D. Rinichi
E. SNC
116. Diagnosticul microbiologic al leptospirozelor se face prin următoarele metode:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
117. Culturile de leptospire se obţin prin următoarele căi:
A. În geloză semilichidă
B. Infectarea cobailor
C. Infectarea iepurilor
D. În mediul Korthof
E. În mediul Kitt-Tarrozzi
118 . Identificarea culturilor de leptospire se face prin studierea caracterelor:
A. Morfologice
B. De cultură
C. Biochimice
D. Structurii antigenice
E. Toxigene
119. Serodiagnosticul leptospirozelor se face în reacţiile:
A. Wassermann
B. RAL
C. VDRL (microseroreacţia pe lamă)
D. RFC
E. De şarjare a leptospirelor cu trombocite
120 Diagnosticul microbiologic al febrelor recurente se face prin metodele:
A. Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. Reactii serodiagnostice
E. Reactii de seroidentificare

F.