Strategie PDF

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A LOCALITĂŢII CORNU ÎN PERIOADA 2008-2013 1
I. COMUNA CORNU – DESCRIEREA GENERALĂ
Aşezare geografică; Climă; Relief
Asezată în nord- vestul judeţului Prahova, pe valea de mijloc a râului omonim,

la o altitudine de 500-600 m, comuna Cornu se învecinează la nord cu Breaza-
Nistoreşti, la sud cu Câmpina, la est cu Voila şi la vest cu Breaza-Podul Vadului,
aflându-se la o distanţă de 37 km de municipiul Ploiesti. Localitatea are o suprafaţă
de 15,1 km.p. şi un număr de cca. 4900 de locuitori, fiind compusă din două sate:
Cornu de Jos şi Cornu de Sus.
Clima este blândă, temperată, lipsită de vânturi şi umezeală. Climatul este
comparabil cu al staţiunii Breaza şi al staţiunii Davos (Elveţia), fiind indicat pentru
tratarea nevrozelor, a bolilor cardiovasculare şi respiratorii. La această imagine
contribuie şi izvoarele de apă sărată pentru cure externe (parc comunal) şi interne
(Grădeanu, Ionescu).
Topoclimatul acestui sector în care se află Cornu are un caracter de

adăpost, atât faţă de circulaţia vestică, cât şi faţă de pătrunderea crivăţului din
nordest. Bat vânturi cu caracter de foehn. Izotermele lunii ianuarie în Cornu, medii
multianuale: (-60oC) ÷ (-30oC).
Temperatura medie multianuală este + 9,5oC. Maxima pozitivă a verii a
fost de + 37,1oC înregistrată în luna iulie a anului 2000, iar valoarea minima de –
21oC, în luna ianuarie a anului 2002. Amplitudini termice extreme absolute în oraş:
64,4 oC. Regimul precipitaţiilor este de 500 – 700 mm/an. Numărul anual de zile
senine: 160 – 180; viteza medie a vântului: 1,5 m/s; valoarea coeficientului solar, Ks
= 0,32; intensitatea izoseismică: 7. Toate statisticile recomandă Cornu ca fiind
localitatea din România cu cele mai multe zile însorite pe an şi cu un aer având
efecte curative.
De sus, din vărful Sinoiului, de la altitudinea de 740,2 m, atât cât măsoară
acesta, poţi cuprinde cu privirea întreaga panoramă a comunei Cornu şi a
împrejurimilor sale. Tot aici este şi locul unde poţi constata cum râurile care-i scaldă
marginile - Câmpiniţa, la est şi sud, Prahova - la vest, Valea Rea şi Balita - de la est
la vest - i-au modelat terasa pe care s-a înfiripat, în timp, aşezarea cu nume latinesc,
dându-i o formă aproape triunghiulară, cu pante abrupte la nord şi est, şi domoale în
rest.
Păienjenişul potecilor de plai, drumul de legătură cu Braşovul, prin pasul

Timiş-Predeal, pe Valea Prahovei, şi Predeluş, pe Doftana, poziţia determinată de
coordonatele de 45*10' latitudine nordică şi de 25*42' longitudine estică, au făcut să
apară şi să se dezvolte, la poalele Sinoiului şi Costişului, o aşezare statornică,
atestată arheologic, cu 3000 de ani în urmă, iar prin documentele scrise la începutul
secolului al XVI – lea.
Dealurile din nord şi est, ce protejeaza aşezarea, sunt îmbrăcate cu păduri
de foioase, livezi de pomi fructiferi şi păşuni pentru vite, ce-i oferă un pitoresc
aparte, dar şi un climat favorabil.
Aşezată în nord - vestul judeţului Prahova, pe valea de mijloc a râului

omonim, nu departe de locul unde masivul Gârbova îşi dă mâna cu Subcarpaţii
curburii externe, comuna Cornu se învecinează cu Breaza - Nistoreşti, la nord, cu
Câmpina, la sud, cu Voila, la est şi cu Breaza - Podu Vadului, la vest, aflându-se la o
depărtare de 90 km - nord de capitala ţării şi la 70 km - sud de municipiul Braşov.
Terasa domină cu circa 40 - 50 m văile celor două râuri care o înconjoară.

De oriunde ai veni la Cornu, cu trenul sau cu autoturismul, pe jos ori cu alte mijloace
de locomoţie, eşti nevoit să urci o pantă, ca să poţi pătrunde în localitatea situată la
o altitudine medie de 550 - 600 m.
Astfel, înfiripat pe terasa din stânga Prahovei, la ieşirea acesteia dintre

munţi, care în vechime făcea corp comun cu terasa Brezei şi a Câmpinei, satul s-a
dezvoltat atât cât i-a îngăduit lărgimea ei. Aria, comună odinioară, a făcut ca două
aşezări să stea faţă în faţă: Cornu de Sus şi Cornu de Jos, cu Breaza de Sus şi
Breaza de Jos. Sate gemene, a căror importanţă a crescut, în dreapta ori în stânga
văii, după cum terasa pe care sunt situate e mai lată în dreapta sau în stânga ei. Cu
toate că terasa de la Cornu este destul de largă, ea n-a putut crea un drum
comercial, ca cel al Prahovei, prin Câmpina şi Breaza, deoarece extremitatea ei
nordică sfârşeşte într-o serie de râpe şi muchii prăpăstioase. Totuşi, gruparea celor
două sate pe aria terasei nu este atât de netă, încât să-ţi fie imposibil să le desparţi,
dacă nu eşti localnic, ori n-ai fi prevenit că o văioagă fără prea mare importanţă,
Valea Rea, după ce le separă, îşi pierde repede identitatea, şi aşa nesemnificativă,
în undele învolburate ale Prahovei, în aval de staţia C.F.R. - Breaza.
Temperatura medie multianuală este de 9,5°C; maxima pozitivă a verii, cu

o valoare de 36,1°C a fost înregistrată la 9 iulie 1996, iar maxima de -25,1°C, la 23
ianuarie 1996. În ce priveşte regimul precipitaţiilor, la Cornu se înregistrează valori
ce se înscriu între 500 - 800 mm/an. Cât priveşte alcătuirea geologica a terasei,
precizam ca peste 70 % din suprafaţa construibilă prezintă în subsol depozite
sedimentare ce aparţin miocenului, alcătuite din marne şi argile cu intercalaţii de
nisip şi gresii, dar şi depozite de sare şi gipsuri.
Locul depozitelor de sare este marcat de prezenţa izvoarelor de apă sărată

la marginea de nord a terasei, în valea lui Sărăcilă, şi la mijlocul ei, în apropierea
Căminului Cultural, pe locul ce s-a păstrat în toponimie sub genericul "La Mori".
Ambele sunt utile în ameliorarea şi chiar vindecarea durerilor reumatice. Despre
calităţile apei celor două izvoare de aici s-a aflat, oficial, în anul 1871. Apoi, în 1883,
au fost analizate din punct de vedere chimic de dr. Barnard, care le-a clasificat între
apele halopogene idroiodate foarte concentrate. lată rezultatul unei astfel de analize:
În 10 litri de apă se află o cantitate de 1 gr. 320 iod pur. Spre comparaţie iată un
tablou cu apele similare din Europa :
Saxons les Bains ................................ 1 gr. 230;
Castrocaro ........................................... 0 gr. 879;
Trescaro ............................................... 0 gr. 910;
Hall ........................................................ 0 gr. 390;
Cornu .................................................... 3 gr. 320.
În 1873, la o expoziţie de la Viena, dr. Bernard le-a expus în colecţia apelor

minerale române. Sarea obţinuta prin evaporare de către dr. Bernard conţine 3%
iodură de sodiu. Este cea mai concentrată în iodură şi clorură de sodiu, având
aceeaşi compoziţie ca aceea de la Vulcana-Bai.
Aşa cum atestă şi alte lucrări de referinţă, mai recente, izvorul din punctul
"La Mori" are o concentrate de iod, clor şi sodiu echivalentă cu 9,6 g/litru3. Cel din
valea lui Sărăcilă, de la poalele Costişului şi Sinoiului, s-a păstrat în conştiinţa
localnicilor sub numele de "Apa de leac". Odinioară, Ion Gavrilescu, longeviv din sat,
care locuia în apropiere, l-a amenajat, apoi l-a îngrijit, aşa cum a putut şi cât a putut,
făcându-şi bai reci, ca să-şi amelioreze durerile reumatice. Izvoarele menţionate
există şi astăzi, dar ele aşteaptă să fie amenajate şi date în folosinţă pentru
tămăduirea suferinzilor.
Istoric
După desăvârşirea procesului de formare a poporului român şi de

cristalizare a societăţii feudale, în secolele IX - X, s-au semnalat, aşa cum atestă şi
săpăturile arheologice, dar mai ales izvoarele narative, numeroase comunităţi rurale
- obştile săteşti - aşezate pe văile râurilor şi ale afluenţilor acestora, cât şi în locuri
adăpostite din Subcarpaţi. Între ele, s-a aflat şi Cornu, sat cu adânci rădăcini
neolitice. O viaţă patriarhală s-a depănat pe terasa de la ieşirea Prahovei din munţi,
ca şi în celelalte zone din ţară, cu sute de ani înainte de formarea statelor feudale
româneşti.
Retras în nord-vestul judeţului Prahova, Cornu s-a înfiripat totuşi la

răscrucea unor drumuri importante de comunicaţie, cum e cel al Braşovului, pe
Valea Prahovei, Predeluş, pe Doftana, şi al Moldovei, pe sub dealuri. Satul a avut un
rol politic minor, în schimb a constituit un centru bisericesc prestigios, cu urmări
fericite pentru dezvoltarea culturală, în primul rând a şcolii, dar mai ales în ce
priveşte continuitatea în aceste locuri a unor tradiţii culturale neîntrerupte de-a lungul
vremurilor.
E dificil de reconstituit din puţinătatea izvoarelor viaţa cotidiana a cornenilor,

dinainte de secolele XV - XVI. Mai mult decât probabil, Cornu a fost în acea epoca
un sat mic, neînsemnat. El îi va fi atras pe unii domnitori nu atât ca sprijin pentru
dobândirea sau menţinerea tronului, cât mai degrabă pentru interese economice. De
aceea, Cornu a rămas în umbră, în timp ce alte sate, ca de pildă Mărginenii şi
Filipeştii, s-au dezvoltat, intrând de timpuriu în conul de lumină al luptelor pentru
putere. A fost pentru Cornu un neajuns, dar şi o şansă, satul păstrându-şi încă din
timpurile acelea îndepărtate statutal moştenesc, o frumuseţe inefabilă, care i-a atras
pe toţi cei care l-au cunoscut.
Cele mai alese şi mai interesante mărturii asupra trecutului acestui sat
datează din perioada feudalismului timpuriu şi, cu precădere, din epoca constituirii şi
consolidării statelor romaneşti. De altfel este de remarcat că prima atestare
documentară a satului Cornu datează tocmai de la începutul secolului al XVI-lea,
într-un document emis de domnitorul Neagoe Basarab (1512-1521).
Astfel, în hrisovul din 23 iulie 1514, este amintită moşia Cornu într-un
context deosebit de grăitor pentru situaţia satului şi pentru raporturile socio-
economice care stăpâneau pe atunci societatea noastră. De aceea, ne îngăduim să
cităm din el un pasaj mai mare : "... Din mila lui Dumnezeu, Io Basarab voievd şi
domn a toată ţara Ungrovlahiei, fiul lui Basarab voievod. Dă domnia mea aceasta
poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri a domniei mele de la Snagov şi sfintei
mănăstiri de la Glavacioc, ca să fie loc de chilie la Cornu pe Prahova, pe ocina lui
Dragomir Pântei, pentru ca a venit înaintea domniei mele Dragomir Pântei cu fii săi
Neag şi Vladul, de au dat acel loc sfintelor mânăstiri, ce sunt scrise mai sus, loc de
chilie pentru sufletul lor, fiindcă le-am dat şi domnia mea, ca să le fie ocină, ohabă,
neatins, după spusa domniei mele ...".
După această dată, numărul documentelor referitoare la satul Cornu

sporeşte, oferindu-ne informaţii şi sugestii pentru a înţelege şi a urmări evoluţia
obştii săteşti în acest răstimp istoric.
Ele atestă existenţa în Cornu a unei obşti în forma ei cunoscută şi din alte
locuri, având în frunte Sfatul oamenilor buni şi bătrâni. Obştea era principala formă
de organizare pe care a îmbrăcat-o odinioară viaţa locuitorilor din Cornu - agricultori,
păstori, pietrari, dogari, iar mai apoi chirigii şi zidari. Ea a dăinuit vreme îndelungata
şi a traversat etape de dezvoltare. Ca peste tot, pariţia ei s-a datorat destrămării
relaţiilor gentilice şi naşterii celor feudale. Astfel, germenii proprietăţii private şi
contradicţiile din sânul societăţii gentilice slăbind, au dus treptat la înlocuirea
legăturilor de rudenie cu principiul vecinătăţii şi al teritoriului comun.
Era perioada când întreaga gospodărie a membrilor trecea treptat în

proprietate privată. Numai păşunea, apele şi pădurea continuau a fi comune. La
rândul ei, autoconducera a jucat un rol însemnat în cadrul obştii săteşti. Obştea
avea obligata să-i urmărească pe răufăcători, să-i oblige să plătească amenzi pentru
delictele săvârşite pe teritoriul său. Era instituţia care aducea importante avantaje
membrilor comunităţii. Instituţie sătească veche, obştea a constituit un element
trainic pentru unitatea şi apărarea membrilor săi, care, aşa cum am mai menţionat,
încă mai stăpâneau în devălmăşie izlazurile, pădurile şi apele. Caracterul de
institutie colectivă se manifesta şi printr-o conducere în comun a muncii.
Rămăşite ale obştii săteşti de odinioară dăinuie până în zilele noastre. Şi în

prezent, colectivitatea sătească se consideră ca făcând parte dintr-o mare şi
puternică familie. Nunta, botezul, înmormântarea şi întrajutorarea la unele munci, ca,

de pildă, înălţarea caselor, aratul, culesul, cositul, torsul lânii şi ţesutul, sunt tot
atâtea prilejuri de adunare, conducere şi participare a tuturor sătenilor.
Şi astăzi se mai păstrează în graiul local cuvântul "obşte", iar crescătorilor

de animale li se repartizează anual loc pentru fâneaţa şi pentru păşunatul vitelor în
perimetrul obştii de odinioară a satului, În locurile păstrate în toponimie, Misleanu,
Cocoşatul, Vătaşoaia şi Lăcureni.
Stăpânirea devălmaşă a pământului este atestată şi prin aceea că, în

perioada destrămării acesteia, când se făceau unele vânzări ale delniţelor, în actele
de vânzare, se menţiona că acestea n-au fost delimitate, ca vânzătorul înstrăinează
"partea lui cât se va alege". în limbajul de atunci, "nu erau alese", şi copărtaşii
stăpâneau pământul în devălmăşie. Terenul arabil încă se mai lucra pe locuri
individuale şi putea fi chiar moştenit în familie.
Documente păstrate din epoca de care ne ocupam reflectă sensul

devălmăşiei. Hrisovul din 27 iulie 1586 confirmă: "... Am dat domnia mea înscrisul
domniei mele ... lui Necoară grămăticul şi feciorilor lui câţi Dumnezeu îi va da, ca să
aibă a ţinea moşia Cornu, partea lui Lepădat toată şi partea Stoicăi toată cât s-ar
alege şi ar avea din câmp din apă din pădure şi da pretutindenea dă peste tot
hotarul ...".
Cel mai vechi monument istoric din localitate este Biserica de lemn
cu hramul "Înălţarea Domnului", ctitorită cu 4 secole în urmă de spătarul Drăghici
Cantacuzino şi declarată monument de artă în anul 1914 prin decret semnat de
regele Ferdinand.
Momentele cruciale din istoria ţării noastre -Războiul de independenţă,

Războiul întregirii neamului din 1916-1918 şi al II-lea Război Mondial - şi-au găsit
de fiecare dată cronicari de talent pe măsura faptelor, care le-au reţinut amintirea
peste veacuri.
Astfel în centrul comunei noastre se află "Monumentul Eroilor" ridicat în anul
1986, în cinstea eroilor din localitate, operă în granit şi bronz a scluptorului N.Kruch,
omagiu adus eroilor căzuţi la datorie care aminteşte generaţiilor de azi şi viitoare,
faptele de vitejie ale bravilor ostaşi din Cornu.
Populaţia
Dezvoltarea continuă a acestei aşezări, mai ales în cea de-a doua jumătate a
secolului XX, a determinat o evoluţie demografică pozitivă, spre deosebire de alte
localităţi rurale din ţara noastră. Dacă documentele statistice păstrate în arhive arată
că existau circa 3100 de locuitori în anul 1960, la recensământul populaţiei din anul
2002 s-au înregistrat 4970 de locuitori populaţie stabilă şi circa 1200 de sezonieri,
posesori de case de vacanţă.
Resurse( apă, gaze sau alţi combustibili, energie electrică).
Comuna Cornu a fost racordată la reţeaua de apă potabilă încă din anul
1984. După anul 1990, comuna Cornu este alimentată cu apă prin propria staţie de
pompare, complet automatizată. Reţeaua de distribuţie a apei potabile în comuna
Cornu acoperă practic întreg teritoriul, având o lungime de cca. 36 km.
La reţeaua de apă potabilă sunt racordate aproximativ 1800 gospodarii,
respectiv 4800 locuitori (peste 95% din totalul populaţiei). Datorită creşterii
standardului de viaţă, problema asigurării necesarului de apă a căpătat o deosebită
importanţă. Faţă de anul 1984, debitul de apă necesar, de 5l/s al comunei Cornu a
crescut la 23 l/s în anul 2000 şi va ajunge la 30 l/s în anul 2020 .
În perioada 1993- 1995 s-a realizat investiţia "Alimentarea cu gaze naturale în
comuna Cornu". Alimentarea se face printr-o Staţie Reglare-măsurare amplasată pe
teritoriul comunei racordat la magistrala Mediaş-Bucureşti. Reţeaua de distribuţie se

întinde pe o lungime de 36 de Km şi cuprinde cca. 1800 abonaţi, aproximativ 95%
din locuinţele comunei.
Toată localitatea beneficiază de energie electrică. Există peste 36 Km de
reţea şi 6 transformatoare de joasă tensiune. Nu există locuinţă neracordată la
reţeaua de distribuţie a curentului electric.
Infrastructura
Lungimea totală a drumurilor în intravilan este de 36 Km din care drumuri
naţionale 8 Km, drumuri judeţene 7 Km şi drumuri comunale 21 Km. Lungimea
drumurilor asfaltate şi betonate este 28 Km; în centrul comunei pe drumul judeţean
există 2 Km de trotuar mozaicat şi 8 km trotuar din dale betonate. Reţeaua de
canalizare a comunei deserveşte centrul social-cultural al comunei şi blocurile,
având o lungime de 6 km iar apele uzate sunt preluate de o staţie de epurare cu
decantor.
Intreprinderi mici şi mijlocii.
Pe teritoriul localităţii îşi desfăşoară activitatea un număr de 102 agenţi
economici, din care cinci sunt IMM-uri cu capital străin, în următoarele domenii:
- activităţi productive: tehnologii în industria farmaceutică, piese de mecanică
fină, turnătorie produse nemetalice, confecţii tricotaje, construcţii civile şi industriale;
- prestări servicii: 4 staţii carburanţi, spălătorii auto, service auto;
- comerţ şi alimentaţie publică: brutărie, magazine mixte, 2 pizzerii, 8
restaurante.
Reţeaua şcolară.
Reţeaua şcolară a comunei Cornu cuprinde două şcoli şi două grădiniţe
având un număr de 18 săli de clasă, un laborator fizică-chimie-biologie, un centru de
documentare-informare informatizat, un laborator de informatică cu acces la
Internet, o bibliotecă şcolară cu 5200 volume, o sală de sport şi un teren de sport
amenajat pentru sporturi individuale şi de echipă.
Toate unităţile şcolare din comună dispun de condiţii moderne pentru

desfăşurarea procesului de învăţământ: încalzire centrală proprie , apă curentă,
canalizare, curent electric, grupuri sanitare interioare, săli de clasă modernizate şi
dotate cu mobilier şcolar nou.
Alte utilităţii: telefonie digitală, televiziune prin cablu, legătura la reţeaua

INTERNET.
Localitatea este racordată la reţeaua de telefonie digitală, numărul abonaţilor
fiind de 1400. Teritoriul comunei se află sub acoperirea reţelelor de telefonie mobilă
în sistem GSM: VODAFONE, ORANGE şi COSMOROM.
Pe întreg teritoriul comunei se recepţionează prin antene individuale, 36
canale TV. De asemenea, în localitate funcţionează o reţea de televiziune prin cablu
având un numar de 1050 abonaţi şi asigurând recepţionarea a 30 de canale, din
care 18 titrate in limba română. Accesul locuitorilor la Internet se realizează prin
reţeaua locală Click Net oferită de RomTelecom.
Transport de persoane spre centrele urbane.
Transportul locuitorilor către oraşele învecinate se realizează prin transportul
public de călători cu microbuze, precum şi prin transportul pe calea ferată,
localitatea având acces la două staţii CFR Breaza şi Câmpina.
Cultura: biblioteca, căminul cultural, muzee, monumente.
Biblioteca comunală Cornu a luat fiinţă în anul 1965 şi a fost amplasată iniţial
în cadrul Căminului Cultural , în prezent având sediu special amenajat. Cu un fond
de carte de 29000 volume, biblioteca a înscris până în prezent un număr de peste
1100 de cititori. Biblioteca este sediul tuturor expoziţilor de carte, organizate cu
ocazia aniversărilor marilor poeţi şi prozatori, este centrul de pregătire al
programelor artistice prilejuite de sărbătorile tradiţionale romăneşti, diferite
concursuri şi lansări de carte. De asemenea îin cadrul bibliotecii, în fiecare
săptămână îşi desfăşoara activitatea "Cenaclul Literar Cornu" sub îndrumarea
profesorilor de limba şi literatura română. Tot în cadrul bibliotecii se editează în
fiecare lună revista "Cornu Inflorit", revistă ce cuprinde informaţii din toate domeniile,
ce prezintă un interes pentru populaţie.
Muzeul sătesc Cornu a fost înfiinţat în anul 1950, amenajat şi modernizat în

anul 1986 şi cuprinde două secţii: istorie - etnografie şi artă populară, reconstituind
într-o imagine unitară, viaţa comunităţii din cele mai vechi timpuri şi până în prezent.
Secţia de istorie veche a muzeului cuprinde numeroase piese, vestigii din

epoca bronzului (2500-2000/1800 i.H.), cum ar fi fragmentele din ceramică dacică
din sec. III i.H. până în sec. II. d.H., cărămizi, pietre de râşniţă, oale de pământ ars,
care pot constitui o interesantă temă pentru specialişti. Secţia de etnografie şi artă
populară găzduieşte o bogată colecţie de obiecte de uz casnic. Ceramica, lăzile de
zestre, putinele, toate lucrate manual de artişti populari, colecţia de furci de tors,
daracul pentru lână, costumele populare bărbăteşti şi femeieşti alcătuiesc o
podoabă a muzeului.
În centrul comunei se afla Căminul Cultural, institutie locală care focalizează
activitatea culturală şi artistică a localităţii. Construcţia a început în anul 1937, s-a
întrerupt în timpul războiului şi a fost terminată abia în anul 1953. Căminul Cultural
cuprinde 7 săli de cursuri şi o sală de spectacole având un număr de 350 de locuri.
Spaţii verzi.
Localitatea Cornu este aşezată într-un cadru natural deosebit, fiind
amplasată într-o depresiune, înconjurată de dealuri acoperite cu păduri. Sunt
amenajate parcuri şi spaţii verzi pe o suprafata de 9,5 ha. De menţionat parcul
amenajat în centrul comunei, în suprafata de 1 ha, parcurile Alexandrescu şi Baliţă,
în suprafaţă de 0,5 ha şi zona verde Aniniş
Astfel, fiecărui locuitor îi revine o suprafaţă de cca 3 mp spaţii verzi, cifra

situată sub standardele europene, care prevăd 16 mp spaţii verzi/locuitor.
Capacităţi de cazare pentru turişti - minihotel, motel, case in sistem

agroturistic.
Comuna dispune de un minihotel cu restaurant în centrul localităţii cu o
capacitate de 32 locuri, un motel în complexul Market, cu o capacitate de 50 locuri,
spaţii alimentatie publică, motel Stedesa cu 38 locuri cazare şi restaurant.
Pe lângă acestea există 12 pensiuni agroturistice omologate de Autoritatea
Naţională de Turism, cu o capacitate de cazare de 43 locuri şi o gamă largă de
servicii conexe. Se oferă turiştilor posibilitati multiple ca: circuite de vizitare a
obiectivelor istorice şi arhitectonice din localitate şi împrejurimi, excursii şi drumeţii
pe trasee montane, schi, închirieri de material sportiv pentru practicarea sporturilor
de sezon(schi, ciclism montan ).
În centrul comunei Cornu este amenajat un teren de fotbal omologat, două
terenuri de tenis de câmp şi patru piscine .
Înfraţiri cu localităţi din Europa.

În anul 1994 s-a semnat protocolul de colaborare, cooperare şi înfrăţire între
localitatea Cornu şi Murs-Erigne, Franţa, deşi relaţiile statornice dintre aceste 2
localităţi datează încă din anul 1990.
În anul 2003 s-a realizat un protocol de colaborare cu localitatea Casttina
(Italia) pentru realizarea unui proiect de informatizare a activităţii de stare civilă şi
evidenţa populaţiei, proiect finalizat cu success în anul 2004.
În anul 2007, s-au semnat acordurile de înfrăţire cu două localităţi din Italia,
Valmontone şi Cittaducale, ca urmare a derulării Programului finanţat de Comisia
Europeană e-Insieme.
Politica de urbanism şi cadastru.
Planul Urbanistic General a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr.
44/1998. În prezent se află în lucru reactualizarea PUG şi RLU ca urmare a
modificărilor apărute în structura urbanistică şi arhitecturală a localităţii. În noul PUG
s-a prevăzut majorarea suprafeţei de teren în intravilan cu 76 ha, care s-a efectuat
în scopul extinderii zonei destinate construcţiei de locuinţe şi a zonei de agrement
pentru dezvoltarea agroturismului în localitate.
Planul cadastral al comunei cuprinde următoarele suprafeţe: teren arabil 87
ha, fâneţe 478 ha, păşuni 362 ha, livezi 155 ha, păduri 139 ha şi alte terenuri 65 ha.
Consiliul local şi-a propus ca în următorii 10 de ani, localitatea Cornu să devină
staţiune balneoclimaterică, datorită condiţiilor climatice şi geografice de care dispune
şi a celor trei izvoare de apă medicinală utile în ameliorarea şi chiar vindecarea
afecţiunilor reumatice, respiratorii şi neuroastenice.
II. EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL, ECONOMIC ŞI SOCIAL
2.1.Calitatea factorilor de mediu – Diagnoza problemelor de ecosistem
AER
În prezent, reţeaua de monitorizare a aerului, aparţinând S.C. Compania Publică de
Gospodărie Comunală S.A. Câmpina, are prevăzute 11 puncte de prelevare a
probelor, distribuite relativ uniform în comuna Cornu.
Principalii indicatori analizaţi sunt: NH3, NO2, H2S, SO2, sulfaţi în suspensie,
inclusiv aerosoli de H2SO4, pulberi sedimentabile.
Monitorizarea calităţii aerului a evidenţiat faptul că SGCL Cornu, prin centrala
termică, nu aduce prejudicii calităţii aerului din comuna Cornu.
Din punct de vedere al poluării: monoxidul de carbon (CO) are valori mult sub CMA
(Concentraţia Maximă Admisă) şi anume: 0,1–0,4 mg/m3 faţă de 6 mg/m3 cât este
CMA; oxizii de azot (NOx), în special NO2 reprezintă 0,0001-0,007mg/m3 faţă de
0,3mg/m3 cât prevede CMA; SO2 înregistrează valori de cca. 0,02-0,03 mg/m3 faţă
de 0,75 mg/m3 CMA.
Hidrocarburile din aer, VOC au de asemenea valori sub limita admisă.
APĂ
Alimentarea cu apă a comunei se realizează dintr-o singură sursă de suprafaţă,
reprezentată de râul Doftana, care asigură alimentarea cu apă în proporţie
de 100% din consum, cu un debit de 450 l/s. Calitatea apei potabile este asigurată
atât de Compania Naţională Apele Române – S.G.A. Prahova, cât şi de Secţia de
Gospodărie Comunală Cornu, aceasta din urmă prin staţia de captare, tratare,
pompare Voila şi bazinul de apă Cornu.
Lungimea reţelelor de distribuţie a apei potabile este de 38 km, asigurând distribuţia
apei în întreg oraşul.
Surse de apă de suprafaţă
Debitul mediu multianual al celui mai important râu ce traversează zona, Prahova,
este de 7,41 m3/s. Pârâul Doftana, ce izvorăşte de sub pasul Predeluş, are o
lungime de 50 km, un bazin de 418 km2, iar debitul de 5 m3/s.
Din punct de vedere al calităţii râurile Prahova şi Doftana sunt, în zona Câmpina-
Cornu, de Categoria I, amonte (grupează apele care pot fi potabilizate pentru
alimentarea cu apă a centrelor populate sau care pot fi utilizate la alimentarea
fermelor zootehnice şi la păstrăvării) şi Categoria D, aval (categoria de ape
degradate, în care fauna piscicolă nu se mai poate dezvolta).
Paltinul, lac de acumulare pe Doftana cu principala utilizare - alimentarea cu apă,
are un volum de 62,3 mil. m3 iar calitatea apei: din punct de vedere chimic,
Categoria I, din punct de vedere biologic, oligotrof.
Staţia de apă Cornu are o capacitate de 108 mii m3/an.
Surse de apă subterană
Zona depozitelor de sare este marcată de prezenţa unor izvoare de apă sărată pe
flancurile de est şi vest ale terasei, în Valea lui Sărăcilă şi în apropierea căminului
cultural, în centrul comunei.
Evacuarea apelor menajere, industriale şi
meteorice
Comuna Cornu este canalizată în sistem divizor.
Reţelele de canalizare menajeră acoperă circa un sfert din suprafaţa oraşului.
Lungimea reţelelor de canalizare menajeră este de 6,5 km.
Disfuncţionalităţi:
Staţia de epurare este depăşită, nu dispune decât de treapta de epurare mecanică.
Procesul de epurare se desfăşoară cu viteză sporită faţă de normal, datorită faptului
că debitul de ape uzate este mai mare decât cel pentru care a fost proiectată staţia;
Inexistenţa canalizării menajere şi pluviale în zona Cornu de Sus şi pe o treime din
zona satului Cornu de Jos.
SOL
Predomină cambisolurile, la care se adaugă argiluvisoluri şi local molisoluri.
SUBSOL
În ceea ce priveşte alcătuirea geologică a terasei, peste 70% din suprafaţa
construibilă prezintă în subsol depozite sedimentare ce aparţin miocenului, alcătuite
din marne şi argile cu intercalaţii de nisip şi gresii, dar şi depozite de sare şi gipsuri.
VEGETAŢIA FORESTIERĂ
Condiţiile naturale sunt favorabile dezvoltării pădurilor de foioase, de gorun şi fag
care acoperă 2/3 din suprafaţa dealurilor înconjurătoare. Pădurea de fag ocupă
partea de nord a localităţii. Pe povârnişurile dealurilor cu soluri umede sunt păduri
de plopi şi salcâm; pe versanţii afectaţi de coroziune se dezvoltă plante agăţătoare
şi arbuşti; pe dealurile care înconjoară oraşul există numeroase plantaţii pomicole.
SPAŢII VERZI
Suprafaţa totală a teritoriului intravilan este de 616 ha, din care doar 1,46 ah este
destinată spaţiilor verzi amenjate (0,3% din supr.intravilan). Cea mai mare pondere
din teritoriul intravilan este destinat zonei de locuinţe (27%).
Pentru comuna Cornu, suprafaţa de spaţiu verde public pe locuitor este de 3,28 m2,
faţă de standardul de 26 m2.
Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate pe cap de locuitor este sub media pe ţară
- vegetaţie spontană degradată
- creşterea ociupării terenurilor cu construcţii noi
- dezvoltarea activităţilor economice într-un ritm rapid generează degradarea
spaţiilor verzi existente
- diminuarea activităţilor agricole din domeniul pomiculturii sau mutarea acestora în
extravilan, micşorarea grădinilor din vecinătatea locuinţelor pentru ocuparea
acestora cu construcţii noi contribuie şi acestea la degradarea şi/sau diminuarea
spaţiului verde din intravilanul localităţii.
MANAGEMENTUL DEŞEURILOR
Până la sfârşitul anului 2001, deşeurile menajere produse în Cornu erau depozitate
pe rampa existentă în sud-estul municipiului, pe malul râului Doftana, amplasament
lipsit de dotare tehnică sau edilitară. Din aceste motive, autorităţile locale
prahovene, pe baza unui parteneriat, au construit rampa ecologică de deşeuri
menajere şi deşeuri asimilate acestora, amplasată în zona comunei Băneşti, pe
malul râului Prahova, vechea rampă rămânând închisă.
Rampa ecologică deserveşte, pe lângă locuitorii municipiului Câmpina şi pe cei din
comunele Cornu, Băneşti, Poiana Câmpina, Telega. Rampa îndeplineşte criteriile de
ecologizare: montarea de membrane geosintetice şi realizarea lucrărilor de drenare
şi colectare a exfiltraţiilor.
Capacitatea totală de depozitare a rampei este de 137.500 m3, suprafaţa depozitului
fiind de 15.000 m2. Durata de funcţionare a depozitului este de 10 ani, urmând ca la
închiderea sa, terenul respectiv să fie redat circuitului natural.
Începând cu 01.01.2006 Primăria comunei Cornu a implementat sistemul de

colectare selectivă a deşeurilor în containere speciale. Pentru optimizarea acestei
colectări selective, Primăria a concesionat teren în vederea construirii rampei de
transfer a deşeurilor de către operatorul de salubritate.
- O parte din deşeuri sunt aruncate sau deversate în albia râului Prahova;
Deşeurile, în special cele menajere, sunt aruncate uneori în locuri neamenajate,
constituind surse de infecţii.
Probleme de mediu prioritare:
Poluarea solului în zonele fără branşare la canalizarea menajeră
Evacuarea apelor uzate industriale şi menajere în râul Prahova, cu încărcare,
datorită staţiei de epurare depăşite
Depozitarea de deşeuri menajere solide, care produc încărcarea zonelor supuse
eroziunii (malurile apelor)
Poluarea aerului datorită numărului mare de autovehicule şi inexistenţa unei şosele
de centură
Calitatea apei potabile
Lipsa containerelor specializate pentru selectarea deşeurilor
Măsurarea şi afişarea calităţii factorilor de mediu pentru informarea şi
conştientizarea populaţiei asupra problemelor mediului înconjurător.
Situaţia economicã a comunei Cornu

În a doua jumătate a secolului al XX-lea, toate sectoarele activităţii
materiale şi spirituale au cunoscut o dezvoltare continuă, o evoluţie la cote înalte,
încât se poate spune că localitatea se situează pe coordonatele de progres pe care
se află aşezările vecine – Breaza, Câmpina, Comarnic – cu oameni harnici şi
gospodari.
Oamenii din Cornu s-au ocupat cu de toate: au fost crescători de oi şi
vite, cărăuşi, negustori, dulgheri şi iscusiţi meşteri zidari. Femeile, pricepute la tors,
ţesut şi brodat, aşa cum ne confirmă toate documentele referitoare la meşteşugurile
casnice.
Cornu de azi nu mai seamănă cu cel de ieri, cunoscând o dezvoltare continuă
urmare a eforturilor întregii colectivităţi. Pe drumurile bătătorite de înaintaşi s-au
aprins luminile culturii, ducând cu ele emblema hărniciei, cinstei, onoarei şi
demnitătii.
Mergând pe firul istoriei, aflam ca multe dintre cele mai importante
edificii ale zilelor noastre s-au ridicat in special in secolul al XX-lea.
În anul 1907 au inceput lucrările la biserica din satul Cornu de Jos pe locul
unui lăcaş cu acelasi hram Cuvioasa Paraschiva ce fusese zidit in jurul anului 1771.
Aceasta biserică s-a ridicat din temelie în locul celei vechi, din care se mai păstrează
azi doar piciorul de la pristol. Tot în anul 1907 a început construirea primului pod de
legătură între satele Cornu de Jos şi Cornu de Sus, peste pârâul Valea Rea.
Deasemenea, ia fiinţă banca populară Cornul Înflorit ale cărei documente se
păstrează în depozitele arhivelor judeţene Prahova.
În anul 1911, pe ruinele schitului Înălţarea Domnului (atestat
documentar la 19 iunie 1649 şi ctitorit de spătarul Drăghici Cantacuzino) enoriaşii au
ridicat biserica cu acelaşi hram, care a fost declarată monument de artă prin decret
emis de regele Ferdinand I în anul 1914. Tot în anul 1911 a început construirea
şcolilor din satul Cornu de Sus şi Cornu de Jos, care au fost reconstruite şi
modernizate după anul 1980.
În anul 1914 s-a construit Primăria care funcţionează şi astăzi in
aceeaşi clădire, şi, deşi a fost modernizată, nu şi-a schimbat forma şi arhitectura. În
acelaşi an a inceput amenajarea bulevardului cu tei.
Din anul 1910 se păstrează dosarul exproprierii unor terenuri pe care
se vor construi în 1914 puntea peste râul Prahova şi, in anul 1929, puntea peste apa
Câmpiniţei.
Anul 1934 va aduce construirea podului spre oraşul Breaza şi
amenajarea parcului din centrul comunei. Trei ani mai târziu, în 1937 a inceput
construirea Căminului Cultural( finalizat în 1959).
Localitatea a fost electrificată în întregime în anul 1957.
Scoala generală cu clasele I-VIII a fost dată în folosinţă în anul 1969,
iar Gradiniţa de copii Cornu de Jos in anul 1975.
În anul 1972 este asfaltată şoseaua principală ce străbate Comuna de
la nord la sud, de la Lunca Cornului până în satul Cornu de Sus.
În anul 1978 s-au construit Dispensarul medical, clădirea de poştă şi
telefonie iar în anii 1980-1989 s-au ridicat toate blocurile de locuinţe cu spaţii
comerciale la parter. În 1986 s-au inaugurat Muzeul şi Biblioteca comunală.
Anii 1990-1995 marchează introducerea reţelei de apă şi gaze pe toate
străzile din comună, investiţii realizate cu sprijinul direct al cetaţenilor corneni prin
contribuţii financiare substanţiale.
În perioada 1995 – 2000, cele mai importante realizări :
- Reparaţii şi modernizări drumuri comunale : DC1, Malul Vadului,
Petrolistului, Lacului, Grădiniţei, Independenţei; Bdul Eroilor;
- Extindere canalizare cu 1,5 km: din centrul civic până la zona Valea
Rea;
- Realizarea pasarelei pietonale peste râul Prahova pentru acces gara
Breaza;
- Realizarea pasarelei pietonale peste râul Prahova pentru acces gara
Poiana Câmpina;
- Consolidări drumuri, maluri, versanţi: punct Gică Burloiu, punct
cimitir, punct zona staţia de gaze, punct Bohâlţea Malul Vadului;
- Modernizare centrală termică care asigură agentul termic instituţiilor
publice din centrul civic;
- Modernizarea sistem de alimentare cu apă potabilă (prima etapă)
- Realizarea trotuarelor cu pavele în zona Bulevard;
- Construire bază sportivă şi înfiinţare Club Sportiv Cornu;
- Construire dispensar veterinar;
În anii începutului de mileniu în care ne aflăm, cele mai importante

momente care completează istoria şi dezvoltarea localitaţii Cornu sunt:
2000-declararea Comunei Cornu-prima comună la standarde
europene, cu 7 ani înainte de integrarea ţării noastre în Uniunea europeană.
2000-2005 – În această perioadă s-au realizat :
-rigole şi trotuare Centru- Valea-rea;
-asfaltare str.Liliacului, Cristea Stănescu, Gorunului; ing.Ion Nistorică
-noul pod de la Valea Rea, construcţie care a schimbat complet peisajul vechi în
care cele două sate erau despărţite printr-o vale adâncă şi neprietenoasă, ce
devenea impracticabilă iarna şi periculoasă pentru autovehicule pe orice anotimp.
-Implementarea proiectului de extindere şi modernizare a reţelei de alimentare cu

apă cu fonduri de la UE, prin care s-a înlocuit mai bine de jumatate din vechea
conductă de apă care era fisurată şi provoca mari pierderi de apă.
-implementarea programului Naţional Săli de sport : demararea investiţiei Sală de
Sport care a fost preluată spre finanţare de către Compania Naţională de Investiţii
-realizarea conductei de aducţiune apă Paltinu-Cornu şi continuarea investiţiei de
modernizare alimentare cu apă (bazin Cornu, dispecerat+instalaţie de automatizare)
-sisteme de încălzire cu centrală termică proprie la cele două biserici
-sprijinirea infiinţării a trei unităţi de producţie cu capital privat şi crearea a peste 500
locuri de muncă;
-implementarea proiectului de modernizare informatică a primăriei – finanţat prin
Programul PHARE 2002 – Fondul pentru Modernizarea administraţiei publice la
nivel local.
Realizări : 2005
- sediu primărie : scară intrare principală, rampă acces persoane cu handicap intrare
secundară, placare curte, uşă PVC hol intrare principală, uşă stejar hol intrare
principală
-Grădiniţa Cornu de Jos :Instalaţii de încălzire+apă caldă sanitară, izolaţie termică
pod, instalaţii sanitare, instalaţii electrice, reparaţii.
- Şcoala Cornu de Jos: reabilitare termică ( izolaţie termică faţadă 80% din supr.
clădirii + izolaţie termică pod
- cămin cultural: iluminat sala mare ( 2 candelabre)
- Biserica Cornu de Jos – grup sanitar în curtea bisericii.
- Parc şi zone verzi: iluminat Monumentul Eroilor din centru comunei;
- trotuare Cornu de Jos, et.a II-a şi a III-a : lucrări demarate şi executate pană la
Baliţă
- Punte cu acces auto peste paraul Campiniţa în punctul Poligon Muscel
- Reparaţii, împietruiri şi asfaltări drumuri comunale: str.Primăverii, str.Valea Oprii,
str.Marin Preda, str.Bucureştii Noi, aleea Alunilor şi aleea Dumbrava Minunată;
- consolidare podeţ punct Irimescu
- consolidare drum punct Vasile Savu
Realizări 2006
- Sediu primărie modernizare hol (placare cu granit hol, reparaţii şi zugrăveli hol şi
birouri primărie, confecţionare uşi şi tocuri la birouri)
- Şcoala Cornu de Jos: reabilitare termică, centrală termică proprie+instalaţii-,
reparaţii şi zugrăveli 2 săli
- Reparaţii acoperiş şi dotări mobilier bibliotecă
- învelitoare la muzeul de istorie şi etnografie
- reparaţii muzeul hărţilor
- Biserica Cornu de Sus- construire grup sanitar ,platformă betonată cimitir
- Biserica Cornu de Jos – dotări scaune şi mochetă
-Gard stadion Cornu de Jos
-Parc şi zone verzi: amenajare spaţii verzi bulevard; construire depozit pământ
vegetal la sera de flori
- Îmbunătăţire alimentare cu apă - amenajări pentru sursa de apă Paltinu (instalaţii
protecţie, dezamorsare, comandă dispecer)
- pod Poligon Muscel
- Modernizări drumuri:str.Primăverii (et.a II-a zona pod Poligon), str.Topşeni,Covor

asfaltic de la Lunca Cornului la Alexandrescu,
- Modernizare trotuare în satul Cornu de Jos zona Biserică – Monument
Alexandrescu
-Consolidări drumuri: punct Baliţă – zona staţia de epurare
- elaborare proiecte
Proiect consolidare alunecare de teren str. Provinceanu, punct Coman.
Finalizare proiect extindere reţea canalizare +staţie de epurare
Realizări 2007
-sediu primărie : amenajare magazie, garaj şi arhivă

-cămin cultural: instalaţii electrice, reparaţii şi zugrăveli interioare, gard de piatră
-dispensar medical: învelitoare şi reabilitare termică exterioară
-biserica din satul Cornu de Jos – reabilitare faţadă
-şcoala cl.I-VIII Cornu de Jos: reabilitare termică, reparaţii grupuri sanitare, zugrăveli
interioare, tâmpplărie, lambriu, parchet; reparaţii generale la sala de sport, holuri,
laboratoare, magazie; reabilitare platformă curtea şcolii şi drum de acces
-grădiniţa Cornu de Jos: învelitoare, reabilitare termică, înlocuire tîmplărie,
împrejmuiri cu grad de piatră şi panouri metalice;
-grădiniţa din satul Cornu de Sus: grup sanitar nou, instalaţii de încălzire,
consolidare clădire, zugrăveli interioare, montat lambriu, parchet, tâmplărie
-iluminat public: reabilitare reţea stradală Cornu de Sus; iluminat festiv
de sărbători în cele două sate: Cornu de Sus şi Cornu de Jos
-consolidare teren zona pârâu Valea Rea (punct Pomi).
LUCRĂRI ÎN CURS DE REALIZARE cu termen de finalizare în anul 2008

• Dirijare ape pluviale şi amenajarea intersecţiei punct Troiţa
• Extindere seră de flori
• Pod peste pârâul Baliţa
• Amenajare instersecţie Lunca Cornului (giratoriu)
• Reabilitare platformă curte, împrejmuire şi drum de acces la Şcoala gen.cl. I-
VIII Cornu de Jos
• Modernizare str. Topşeni
• Reparaţii şi modernizare străzi comunale în satul Cornu de Sus
Industria
Apropierea comunei Cornu de centre urbane importante (Câmpina, Breaza,

Comarnic, Ploieşti, Braşov, Bucureşti) a impulsionat dezvoltarea activităţilor
industriale. Astfel, în perimetrul localităţii Cornu s-au construit şase întreprinderi mici
şi mijlocii care însumau 765 salariaţi în anul 2007.
Cele mai importante societăţi comerciale:
1.Turnătoria S.C. ORION S.R.L. - înfiinţată în 1990, realizează piese turnate in aliaje
neferoase şi fontă pe baza procedeelor de matriţare în stare lichidă a aliajelor de
cupru sau aluminiu şi fontă cu grosimi de perete cuprinse între 5 şi 100 mm,
semifabricate cilindrice cu diametrul cuprins între 40 şi 200 mm în soluţii tehnologice
moderne, de înaltă calitate şi eficienţă economică. Produsele se realizează în
cochile metalice, prin matriţare în stare lichidă care conferă caracteristici mecanice
superioare, garantate prin analiză chimică spectrală de tip Spectrocheck, executată

cu echipamente din Germania. Societatea avea la sfârşitul anului 2007 un număr de
50 salariaţi,
2.S.C. MICRON S.R.L. - sucursala firmei TEHNOPHAR EQUIPMENT AND

SERVICE LIMITED -CANADA a început operaţiuni economice din martie 1996,
producând componente de înaltă precizie, echipamente pentru industria de
bomboane, pentru clienţi din SUA, Marea Britanie, Australia ş.a. Materia primă
constă din oţeluri inoxidabile, oţeluri înalt-aliate şi aluminiu, toate procurate din
România.
Mijloacele fixe ocupă o suprafaţă de 1300 mp, iar dotarea cu maşini-unelte,
echipamente şi aparate de nivel mondial. Compania ocupa locul II în topul judeţean
al firmelor din 1997, primind aprecieri de la clienţii săi din America de Nord pentru
modul în care a finalizat această investiţie. Societatea avea la sfârşitul anului 2007
un număr de 150 salariaţi, din care 30 încadraţi TESA, proveniţi din Cornu, Breaza,
Nistoreşti, Comarnic şi Câmpina.
3. S.C. AGLAS S.R.L. - construită în 1990 sub denumirea de STOCON, este

profilată pe lucrări de artă, de apărare şi consolidare a terasamentelor de cale
ferată, consolidări de poduri, de apeducte, corecţii de albii de râuri ş.a.
Dela 10 salariaţi la înfiinţare a ajuns în 2007 la 145 recrutaţi, cu precădere, din
localităţile Cornu, Şotrile, Nistoreşti, Comarnic, Breaza, Câmpina etc. Remarcabile
sunt lucrările de amenajare antierozinală a torenţilor din bazinul hidritehnic al
Prahovei (zona Lăcşoare - Sinoiu), construcţia şi consolidarea barajelor ş.a.
4. SC SWISS CAPS SRL

Firma este subsidiar al Technophar Equipment & Service Ltd. – Canada, lider
mondial în producţia de maşini pentru fabricarea capsulelor moi şi tari din gelatină.
Echipamentele de producţie şi tehnologia de fabricaţie sunt asigurate de
Technophar. Investiţia totală în valoare de 2,65 milioane USD a fost asigurată de
către Technophar Equipment & Service. Societatea avea la sfârşitul anului 2007 un
număr de 120 salariaţi,
5.S.C. QUESTA CONF SRL
Este una dintre cele mai importante investiţii străine în judeţ. Situată în comuna
Cornu, într-un cadru deosebit, fabrica de tricotaje cu capital britanic a fost înfiinţată
în anul 2000 şi de atunci şi-a dezvoltat producţia, valorificată exclusiv pe piaţa
externă. Societatea Questa, cu capital englez, produce tricotaje, pe baza produselor
de fire obţinute din România. Producţia realizată se dirijează prioritar în Marea
Britanie şi Franţa. Salariaţii, în număr de cca. 300, provin din localitatea Cornu
(60%), municipiul Câmpina (30%) şi din alte localităţi.
TURISM ŞI AGREMENT
Localitatea Cornu dispune de un potenţial turistic care întruneşte elemente de

originalitate, de specificitate, de atracţie oferind totodată posibilităţi multiple de acces
spre alte zone.
Am ales câteva trasee care pot fi realizate având ca punct de plecare şi

întoarcere Cornu tocmai ca punct de referinţă care prilejuieşte comparaţia dar mai
ales aprecierea ineditului - un spaţiu de linişte şi de reflexii clădit de natură şi om.
Pornind din centrul comunei, se pot face drumeţii în unele locuri din preajmă,
cum ar fi lacurile cu apă sărată de la Telega, oraşul Breaza, comuna Poiana
Câmpina, Voila, Secăria şi Barajul Paltinu.
Temerarii se pot avânta peste văi şi dealuri până în vârfurile Secăria (1153m),
Doamnele (1484m) şi Gagul Mare (1660m), din masivul Gârbova, în nord-est, sau
până în vârful Gurguiatu (1340m), pe platoul Bucegilor, sau la Vârful cu Dor
(2029m), în nord-vest.
Pentru a veni în ajutorul celor care sunt hotărâţi să facă ascensiuni pe
vârfurile menţionate, pe culmile dealurilor şi prin văi, prezentăm câteva trasee. Ca
punct de plecare propunem Căminul Cultural din Cornu.
• Cornu de Jos - Baraj Paltinu - Teşila - Secăria - Cornu de Sus - Cornu de Jos
Traseul: Cornu de Jos - Baraj Paltinu - Teşila - Secăria - Cornu de Sus - Cornu de Jos
Distanţă: 50Km
Diferenţă de altitudine: 700m
Durată: 6-7 ore
• Cornu - Muscel - Voila - Cornu
Traseul: Cornu - Muscel - Voila - Cornu

Pe acest traseu se găseşte:
"Satul de vacanţă", situat pe dealul Muscel, în plin soare la altitudinea de 560

m în imediata apropiere a zonei de agrement.
"Fântâna cu cireşi". Acest sat de vacanţă, unde vin în serii copiii din toata ţara,
are în dotare tot ce este necesar pentru petrecerea unei vacanţe plăcute. Căsuţe din
lemn, confortabile, cu patru locuri, cantină, locuri de joacă şi sport. De aici, din acest
"sat de vacanţă", se poate admira panorama întregii terase a Câmpinei, inclusiv
panorama Munţilor Bucegi.
La câteva sute de metri, începe pădurea Voila, care conferă o atracţie in plus.
• Cornu - Frăsinet - Şotrile - Cornu

Traseul: Cornu-Frăsinet-Şotrile-Cornu
Lungimea traseului: circa 20 km (tur-retur);
Mijloace de transport: autobuz;
Situarea traseului: pe Valea Prahovei, Valea Câmpiniţei;
Unităţi de relief străbătute: terasa Cornu, lunca Prahovei, interfluviul dintre
Valea Prahovei şi Valea Câmpiniţei, lunca Câmpiniţei;
Diferenţe altimetrice: circa 200 m;
Obiective turistice: elemente specifice peisajului subcarpatic, deschideri în
calcar, care evidenţiază numeroase fosile de foraminifere, gasteropode etc. (Şotrile).
Traseu nemarcat, lung de 10 kilometri. Nu prezintă dificultate şi poate fi parcurs în
aproximativ patru ore.
Pornim spre nord până sus, pe culmea Sinoiului. Continuăm drumul în
aceeaşi direcţie, pe culmea dealului Orădia (781 m). O potecă bătătorită ne conduce
în valea Câmpiniţei, de unde suim în serpentine versantul vestic al dealurilor Boncu,
Pietrişului şi Cucuiatu pe care stau risipite casele satului Şotrile.
Un urcuş pe dealul Cucuiatu oferă o perspectivă largă asupra zonei în care
ne aflăm, cât şi asupra ariei pe care se intinde comuna.
Spun bătrânii şi hrisoavele că satul Şotrile a fost întemeiat de Gheorghe
Şetrarul venit din Săcele, în anul 1774, care a coborât prin pasul Predeluş, pe
Doftana, cu o ceată de alţi păstori săceleni, însoţiţi şi de câţiva saşi. Casele
şotrenilor se răsfiră pe o arie întinsă pe care se află mai multe sate: Şotrile, Lunca
Mare, Vistieru, Seciuri, Plaiul Cornului, Plaiul Câmpinei.
Şotrile constituie un obiectiv turistic ce îmbie la odihnă. Fără a conta pe un
confort deosebit, turistul încearcă aici o deosebită satisfacţie ce se explică prin
puritatea aerului şi un neasemuit orizont vizual ce se deschide spre cele patru
vânturi.
Potecile ce străbat locurile au fost călcate de mulţi cercetători cu scopul
studierii straturilor de marnă calcaroasă gălbuie, de gresii calcaroase şi calcare de
origine organică, de vârsta eocenă superioară. Ele constituie materia primă pentru
industria cimentului.
Din Şotrile revenim în Cornu după o excursie ce ne-a cerut un plus de efort,
răsplătit însă din plin de frumuseţile locurilor.
• Cornu - Telega - Cornu
Traseul: Cornu-Telega-Cornu
Lungimea traseului: circa 14 km;
Situarea traseului: pe Valea Prahovei, Valea Câmpei spre Valea Doftanei; pe
DN1 şi DJ1;
Unităţi de relief străbătute: terasa Cornu, lunca Prahovei, lunca Câmpei, terasa
Câmpina;
Obiective turistice: lacurile sărate (Telega), numeroase elemente peisagistice.
În partea de est a Cornului, pe malul stâng al râului Doftana, se află comuna
Telega.
Pornim din faţa Căminului Cultural spre est, traversăm râul Câmpiniţa şi urcăm
pe terasa pe care se află oraşul Câmpina. Pornim din centrul oraşului pe strada
Doftanei. Traversăm calea ferată Câmpina-Telega, lăsăm spre stânga drumul
asfaltat ce duce la Voila şi continuăm să mergem înainte, coborâm în lunca largă a
Doftanei, trecem râul şi ajungem la intersecţia cu drumul ce duce la Brebu, lângă

restaurantul "Zorile". Continuăm drumul înainte către est, prin satul Doftana, spre
Telega.
Lăsam în urmă lacul Doftana şi îndată ajungem în satul Telega.
Satul este atestat documentar într-un hrisov emis de Petru cel Tânăr (1559-1568),
la 16 aprilie 1560, în legătură cu vama de sare atribuită mânăstirii Drăghiceşti
(Mărgineni) împreună cu aşezarea. Harta stolnicului Constantin Cantacuzino din
anul 1700 şi harta rusă din 1835 consemnează saline, aici la Telega.
Telega a fost aleasă în rândul localităţilor unde trebuia sa izbucnească simultan
revoluţia de la 1848. Plecat din Bucureşti, la 6 iunie 1848, pentru a difuza proclamaţii
revoluţionare, Nicolae Bălcescu s-a întâlnit cu Al. Cristofi, comandantul închisorii
Telega. Cu acel prilej i s-a înmânat un bilet din partea lui Cristian Tell care îl
îndemna: "Scoală-te dacă îţi iubeşti ţara! Acum e vremea".
Pe lângă lacurile sărate formate în vechile ocne Mocanu, Palada, Stavrica,
Lacul Dulce şi Lacul Baia Centrala au luat fiinţă Băile Telega. Toate erau folosite de
localnici pentru tratament, datorita calităţilor lor terapeutice. Alunecările de teren,
destul de frecvente în zonă, au astupat două dintre ele. Doar unul a fost amenajat,
constituind actualele băi sărate.
De la băi, revenim în centrul comunei urcăm acelaşi drum prin şaua dintre
vârful Telega şi Culmea Paraschiva şi coborâm în Valea Doftanei. De aici, de lângă
restaurantul "Zorile", ne întoarcem la Câmpina pe acelaşi drum.
Cornu - Câmpina - Poiana Câmpina - Schitu Poiana - Cornu
Traseul: Cornu - Câmpina - Poiana Câmpina - Schitu Poiana - Cornu

Lungimea traseului: circa 12 km (circui);
Situarea traseului: pe Valea Prahovei, pe DN1;
Unităţi de relief străbătute: terasa Cornu, lunca Prahovei, terasa Câmpina;
Diferenţe altimetrice: 130 m;
Drumuri auxiliare: din Poiana Câmpina se desprinde un drum spre Breaza, Prin
Proviţa;
Obiective turistice: Muzeul memorial "B. P. Haşdeu", Muzeul "Nicolae
Grigorescu", Biserica de la Han, Biserica "Sfântul Nicolae" (Câmpina), Schitul
Poiana.
Circuitul prilejuieşte vizitarea unor monumente de arhitectură vechi şi
petrecerea timpului în aer liber, prin pajişti cu flori şi păduri de foioase, departe de
viaţa citadină. El se parcurge cu autobuzul. Din Cornu luam autobuzul pana în
Câmpina. Din centrul oraşului Câmpina luam autobuzul ce duce la gara şi coborâm
la stadion de unde începem ascensiunea pe jos. Trecem pe sub calea ferată
Bucureşti-Braşov, ne îndreptăm spre dreapta şi ajungem la intersecţia din dreptul
poştei. După un urcuş prin faţa Întreprinderii de Reparat Maşini Grele şi Tractoare,
de la intersecţia următoare, ne îndreptăm spre dreapta. Aici, lângă Şcoala generală
nr. 1, atenţia ne este atrasă de un zid în ruină şi o poartă cu arcadă. Este locul pe
unde se intră în schitul de odinioară - Poiana. Înălţat pe terasa îngustă din dreapta
Prahovei de spătarul Toma Cantacuzino, în anul 1690, a fost înconjurat cu ziduri
groase de un metru, construite din cărămidă şi bolovani de râu.
Chiliile călugărilor au dispărut. Biserica a fost afectată de seismele din 1802,
1940 si 1977. Are plan treflat, cu o mică gâtuitură în faţa absidelor laterale. În anul
1863, schitul Poiana a fost transformat în biserică de mir.

După ce am vizitat schitul revenim în Câmpina, pe acelaşi drum. De aici, cu
autobuzul, venim până la Cornu, de unde am plecat.
• Cornu - Câmpina - Brebu - Cornu
Traseul: Cornu - Câmpina - Brebu - Cornu

Situarea traseului: pe Valea Prahovei, Valea Câmpei spre Valea Doftanei; pe
DN1 şi DJ1;
Unităţi de relief străbătute: terasa Cornu, lunca Prahovei, lunca Câmpei, terasa
Câmpina;
Drumuri auxiliare: din DN1 pe direcţia Cornu - Câmpina se desprinde spre
dreapta drumul spre Poiana Câmpina;
Obiective turistice: Muzeul memorial "B. P. Haşdeu", Muzeul "N. Grigorescu",
Biserica de la Han, Biserica "Sfântul Nicolae" (Câmpina), Complexul Arhitectonic
Brebu etc.
Cu o lungime de 10 km până la Brebu, traseul se suprapune unui sector din
tradiţionalul "Drum al Mocanilor", dintre localităţile Secăria - Comarnic - Breaza -
Cornu - Câmpina, continuat spre Valea Doftanei, prin Brebu, pe vechiul "Drum al
Sării", ce lega Câmpina de Slănic.
"Drumul mocanilor" era parcurs de ardelenii, veniţi în această zonă în
transhumanţă, ocazie cu care au fost întemeiate, în Evul Mediu, majoritatea
aşezărilor din acest sector.
Părăsim comuna Cornu (cca. 450 m alt.) şi ne îndreptăm spre Câmpina (426
m alt), urmând DN1, lăsând de-o parte şi de alta a drumului terasele împădurite ale
Prahovei. Din DN1, se desprinde o şosea asfaltată (DJ1) care duce spre Câmpina.
Din Câmpina se poate opta pentru Brebu sau Pentru Poiana Câmpina.
Oraşul Câmpina, situat pe Valea Prahovei, la 33 km faţă de Ploieşti
(reşedinţa judeţului Prahova), la 90 km de Braşov şi la 93 de km de Bucureşti, este
delimitat la nord de râul Câmpiniţa, la est de râul Doftana, iar la vest de râul
Prahova. Aceste trei artere hidrografice au modelat terasa Câmpinei sub formă
triunghiulară, cu pante mai domoale sau mai abrupte, pe o suprafaţă de circa 242
ha. Această terasă domină apele cu peste 45 - 50 m.
• Cornu - Posada - Sinaia - Cornu
Traseul: Cornu - Posada - Sinaia - Cornu

Mijloace de transport: autobuz, tren;
Situarea traseului: pe Valea Prahovei, pe DN1;
Unităţi de relief străbătute: lunca şi terasele Prahovei (de la Cornu la Sinaia),
depresinea Comarnic, defileul de la Posada, contactul dintre sectorul subcarpatic şi
limita suducă a sectorului carpatic (Munţii Bucegi şi Munţii Baiului);
Drumuri auxiliare: din Comarnic spre Secăria, drumul spre Breaza (de la intrarea
în Comarnic dinspre Cornu);
Obiective turistice: Castelul Peleş, Cazinoul din Sinaia, muzee, biserici, ruine
(Posada, Comarnic) etc.
• Cornu - Breaza - Comarnic - Cornu
Traseul: Cornu - Breaza - Comarnic - Cornu

Lungimea traseului: 30 km;
Mijloace de transport: microbuze şi autobuze;
Situarea traseului: în Subcarpaţii Prahovei;
Unităţi de relief străbătute: podul terasei Câmpinei şi Valea Prahovei;
Diferenţe altimetrice: cca. 50 m;
Drumuri auxiliare: Breaza - Pucioasa; Comarnic - Sinaia;
Obiective turistice: biserici din secolele XVII şi XIX, Muzeul Etnografic şi Clubul
de Golf din Breaza, Schitul Lespezi din Comarnic.
Cornu - Ploieşti - Cornu
Traseul: Cornu - Ploieşti - Cornu

Lungimea traseului: 74 km (tur-retur);
Mijloace de transport: microbuze, autobuze;
Situarea traseului: pe Valea Prahovei, pe DN1 (bucureşti - Braşov - Ploieşti;
Unităţi de relief străbătute: de la nord la sud - Subcarpaţii Prahovei, Câmpia
Înaltă a Ploieştilor;
Diferenţe altimetrice: 284 m;
Drumuri auxiliare: Telega, Păuleşti, Brebu, Băicoi, Floreşti şi Filipeştii de Pădure
(DJ 720), Moreni şi Băile Valea Stelei (DJ 102B);
Obiective turistice: muzee, biserici şi catedrale, case memoriale, staţiuni,
monumente.
TURISM UNITĂŢI DE CAZARE
• Hotel „SPORT” Cornu

- proprietar : Direcţia Pentru Tineret şi Sport a Judeţului Prahova
- situat în centrul comunei, B-dul Eroilor, nr.747
- nr. locuri de cazare: 30, repartizate în camere de două şi trei paturi, dotate
cu televizor color şi telefon
- nr. de camere : 11.
- Hotelul dispune de un restaurant cu 40 de locuri (care poate servi meniuri
complete) şi un bar
- Oferă posibilitatea efectuării de cantonamente sportive pe bazele din
incinta Şcolii Generale, situată în apropiere de hotel.
• Motel MARKET Cornu
- proprietar SC MARKET SRL
- situat pe malul Văii Prahova, pe DN1 (E 60)
- nr. locuri de cazare : 25
- nr. camere: 20.

- Persoană de contact, Gelu Cârciu tel: 0244-3301343.
PENSIUNI
Pensiunea La Rusi (4 margarete)
- Capacitate: 5 camere cu 2 locuri, 3 camere cu 3 sau 4 locuri.
Total: 16 - 22 locuri
- Adresa completa Str. Stadionului 347 A, com. Cornu, sat
Cornu de Jos, jud. Prahova
• Pensiunea Market Cornu (2 margarete)
- proprietar : A.F. Cîrciu
- nr. locuri: 19
- nr. camere: 10.
• Pensiunea agroturistică Rozalia (2 margarete)
- proprietar : Vulpe Rozalia
- nr. locuri: 8
- nr. camere: 4.
• Pensiunea agroturistică Puica (2 margarete)
- proprietar : Tomescu Iosif
- nr. locuri: 10
- nr. camere: 4.
• Pensiunea agroturistică Livada cu meri (2 margarete)
- proprietar : Tibulcă Dan
- nr. locuri: 7
- nr. camere: 4.
• Pensiunea agroturistică Cerasela (2 margarete)
- proprietar : Strechioiu Cerasela
- nr. locuri: 10
- nr. camere: 5.
• Pensiunea agroturistică Cuibul Fericirii (2 margarete)
- proprietar : Iorga Gheorghe şi Elena
- nr. locuri: 6
- nr. camere: 4.
• Pensiunea agroturistică Aquila 1 (2 margarete)
- proprietar : Dorneanu Mihaela
- nr. locuri: 6
- nr. camere: 3.
• Pensiunea agroturistică Aquila 2 (2 margarete)
- proprietar : Bortoi Octavian
- nr. locuri: 6
- nr. camere: 3
- tel:0244-367119
• Pensiunea agroturistică Diaconu Olga (2 margarete)
- proprietar : Diaconu Olga şi Gheorghe
- nr. locuri: 2
- nr. camere: 2.
AGRICULTURA
Modul de utilizare a suprafeţelor agricole în comuna Cornu - 2007

Mod de arabil livezi păşuni Fâneţe TOTAL
folosinţă
Suprafaţ 87 155 358 473 1073
a
(hectare)
Efectivele de animale -2007

Efective Bovine porcine Ovine/caprine păsări
Nr. capete 186 450 436 10.350
ORDINE PUBLICÃ
Din punct de vedere al ordinii publice, comuna Cornu este o localitate sigură.
Perfecţionarea cadrului legislativ aferent instituţiilor Ministerului de Interne –
Jandarmeria, Poliţia şi Poliţia Comunitară– care se ocupă de ordinea publică, în
concordanţă cu cerinţele compatibilizării acestuia cu dreptul European şi acquis-ul
comunitar, a dus la eficientizarea muncii de prevenire a tuturor genurilor de
infracţiuni.
Independent sau în parteneriat cu autorităţile locale, organizaţiile
nonguvernamentale, mass-media şi alte componente ale societăţii civile s-a urmărit
diminuarea cauzelor şi a factorilor generatori de criminalitate şi
crearea în comuna Cornu a unui climat de viaţă şi a unui mediu de afaceri
corespunzător.
ASISTENŢA SOCIALÃ
La nivelul localităţii Cornu se acordă o mare atenţie protecţiei sociale, atât

prin programe guvernamentale, cât şi prin proiecte locale. Prin aplicarea legii
416/2001, privind ajutorul social, au fost soluţionate în anul 2007, 34 de dosare iar
numărul de persoane cu handicap înregistrate este de 52.
La Primăria Cornu lucrează un număr de 38 asistenţi personali (gradul I).
De asemenea sunt înregistraţi (cu legitimaţii) 670 de veterani de război.
Situaţia pensionarilor din Cornu:

Categorii de pensionari Număr
Pensionari pentru limită de vârstă 599
Pensionari anticipaţi 61
Pensionari de invaliditate 85
Pensionari de urmaş 152
Total 897
Lipsa unei unităţi de asistenţă medico-socială pentru protecţia persoanelor vârstnice,
fără familie;
Lipsa unui centru de zi pentru copiii proveniţi din familii dezorganizate (părinţi
alcoolici, familii sărace, familii monoparentale).
FORŢA DE MUNCÃ
Populaţia activă după situaţia economică
Populaţia activă - total 1638

- persoane ocupate 1338
- şomeri în căutarea altui loc de muncă 196
- şomeri în căutarea primului loc de muncă 103
Populaţia ocupată pe ramuri
Populaţie ocupată- total 1339

- agicultură, silvicultură 42
- industrie - total 750
- construcţii 227
- transporturi, depozitare, comunicaţii 36
- comerţ,alte servicii 111
- administraţie publică 60
- învăţământ 38
- sănătate şi asistenţă socială 58
- alte ramuri 17
Populaţia ocupată după statutul professional
Populaţie ocupată - total 1339

- salariaţi 1150
- patroni 32
- lucrători pe cont propriu 139
- membri ai soc.agricole/cooperatiste 2
- lucrători familiali în gospodărie 14
- altă situaţie 2
III. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A COMUNEI

CORNU
3.1. CONSIDERAŢII GENERALE

Programul de dezvoltare economico-socială (Program)- ca instrument de
planificare şi implementare - conţine un set de politici pe domenii de activitate ce se
aplică într-un termen determinat în scopul realizării obiectivelor generale fixate într-o
strategie. Termenul de realizare a planului local de acţiune trebuie să corespundă
termenului de 10-20 de ani, fixat pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare
Durabilă (SLDD).
Periodic, Programul va fi revizuit, astfel încât ţintele fixate să ţină cont de evoluţia
macroeconomică la nivel naţional, starea economiei la nivel regional şi local, precum
şi de opiniile comunităţii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea se
face la intervale mai scurte, cu atât marja de eroare în privinţa evaluării resurselor la
un proiect este mai mică, având în vedere că, pe măsură ce se înaintează în timp,
variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o prognoză economică, se
multiplică.
3.2. OBIECTIVE GENERALE

Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi

consumatorilor industriali la această infrastructură (apă, electricitate, distribuţie
gaze, căi de transport);
Accesul la locuinţă;
Protecţia mediului;
Reducerea sărăciei;
Regenerarea urbană (regenerarea capitalului natural, în special a terenurilor şi a
resurselor de apă contaminate, precum şi reabilitarea urbană prin refacerea si
dezvoltarea centrului, a clădirilor istorice aflate în afara perimetrului istoric delimitat
şi redezvoltarea clădirilor prin refacerea faţadelor şi a funcţiunilor de bază sau
redefinirea acestor funcţiuni).
Implicarea tuturor partenerilor, fie că reprezintă societatea civilă, fie că reprezintă
administraţia publică locală sau grupuri de interese, este calea cea mai sigură
pentru implementarea rapidă a Programului şi a realizării obiectivului strategic de
dezvoltare durabilă în toate structurile societăţii noastre.
3.3. MÃSURI DE ÎNTÃRIRE A CAPACITÃŢII LOCALE

Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse în Program, Primăria Cornu, ca autoritate
locală, trebuie să-şi întărească capacitatea instituţională la toate nivele de decizie şi
execuţie, această acţiune presupunând nu numai atragerea şi furnizarea de resurse
financiare suficiente, ci şi mobilizarea resurselor umane, identificarea celor mai
eficiente mecanisme de comunicare şi reanalizarea cadrului administrativ de alocare
a responsabilităţilor.
Consolidarea capacităţii instituţionale este un proces de durată, în care administraţia
locală trebuie să acţioneze pentru identificarea tuturor situaţiilor de neconformare cu
directivele U.E. specifice, dar mai ales pentru schimbarea radicală a atitudinii
funcţionarului public faţă de accesul cetăţenilor la activitatea administraţiei.
Accesul la fondurile nerambursabile pe care Uniunea Europeană le pune la
dispoziţia României, este crucial pentru realizarea multor proiecte incluse în
Program.
Managementul resurselor umane

a. Creşterea nivelului de pregătire profesională
identificarea necesităţilor şi oportunităţilor de training şi instruire;
corelarea necesităţilor cu potenţialul uman existent;
identificarea unui sistem de training permanent.
b. Utilizarea eficientă a resurselor umane
identificarea regulamentului de organizare şi funcţionare a personalului;
personalul să lucreze în domenii de activitate bine definite;
actualizarea permanentă a fişei postului.
c. Creşterea responsabilităţii şi a independenţei
profesionale
conştientizarea importanţei activităţii fiecărui angajat;
funcţionarea sistemului instituţional să fie transparentă pentru fiecare angajat;
acordarea unor stimulente financiare în funcţie de eficienţa activităţii depuse.
d. Îmbunătăţirea politicilor de personal şi de conducere
îmbunătăţirea colaborării dintre birourile şi serviciile primăriei;
reînnoirea politicilor de funcţionare a birourilor.
Strategii, politici, planuri

1. Schimbarea de fond a raportului dintre administraţie şi cetăţean

serviciul public în folosul cetăţeanului;
eliminarea blocajelor birocratice cu care sunt confruntaţi cetăţenii şi agenţii
economici;
consolidarea şi lărgirea cadrului de participare a societăţii civile la procesul
decizional;
elaborarea unei strategii de comunicare operativă cu cetăţenii;
fondarea unui sistem de management al calităţii.
2. Elaborarea unui sistem de monitorizare a calităţii serviciilor publice

gestionarea mai eficientă a banului public;
creşterea veniturilor prin proiecte şi programe cu finanţare nerambursabilă;
cheltuirea eficientă a veniturilor.
3. Managementul informaţiilor
Corelarea şi integrarea bazelor de date din fiecare instituţie.
IV. PROIECŢIE FINANCIARÃ
Bugetul local pe surse, capitole şi titluri şi subcapitole pe anii 2008 – 2012, mii lei
Nr Denumirea indicatorilor 2008 2009 2010 2011 2012

crt
1 VENITURI - TOTAL 5.981.270 6.910.250 7.920.050 9.234.700 10.369.950
2 Venituri proprii – total 1.964.77 2.210.25 2.420.050 2.634.700 2.869.950
9 0
3 Imp. pe venit.din trsf.propr.imob. 156.565 210.000 240.000 270.000 300.000
4 Imp.şi taxe pe proprietate 791.112 860.000 940.000 1.020.000 1.100.000
5 Impozite pe spectacole 59 200 450 900 1.200
6 Taxe pt.utilizare bunuri 83.859 92.000 99.000 109.000 130.000
7 Alte impozite şi taxe 1.493 1.800 2.100 2.900 3.500
8 Venituri din proprietate 393.575 440.000 490.000 530.000 580.000
9 Venituri din prestări servicii 10 50 100 200 250
10 Venituri din taxe extrajud.timbru 34.764 38.000 42.000 47.000 52.000
11 Amenzi, penalităţi, etc. 52.798 58.000 62.000 67.000 72.000
12 Diverse alte venituri 422.664 480.000 510.000 550.000 590.000
13 Donaţii şi sponsorizări 26.800 29.000 33.000 36.000 39.000

14 Venituri din valorif.bunuri 1.080 1.200 1.400 1.700 2.000
15 Cote şi sume defalc.din 1.123.50 1.400.00 1.700.000 2.100.000 2.400.000
TVA 2 0
16 Sume defalcate din TVA 1.751.36 1.900.00 2.100.000 2.400.000 2.700.000
7 0
17 Subvenţii de la bugetul de stat 1.141.62 1.400.00 1.700.000 2.100.000 2.400.000
2 0
18 CHELTUIELI TOTAL 5.981.270 6.910.250 7.920.050 9.234.700 10.369.950
19 Autorităţi publice 1.094.700 1.200.000 1.450.000 1.750.000 1.920.000
20 Ordine publică şi siguranţă 41.000 62.250 81.050 101.700 124.950
21 Învăţământ 1.940.500 2.300.000 2.530.000 2.830.000 3.110.000
22 Cultură, recreere şi religie 642.600 570.000 650.000 810.000 900.000
23 Asistenţă socială 290.300 340.000 483.000 500.000 685.000
24 Servicii şi dezvoltare publică 426.000 480.000 525.000 593.000 612.000
25 Protecţia mediului 47.000 68.000 91.000 118.000 133.000
26 Transporturi 1.371.800 1.720.000 1.920.000 2.320.000 2.595.000
27 Cheltuieli cu destinaţie specială 127.370 170.000 190.000 212.000 290.000
V. Analiza SWOT integrată
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• 39 % din suprafaţa localităţii acoperite cu • Canalizarea menajeră
pădure; naturalitatea arboretelor forestiere, existentă este
pluriene, de tip natural-fundamental din zona subdimensionată şi nu
montana si colinara unde daunele produse de acoperă decât 10% din
factorii meteo-climatici si biologici sunt necesar
nesemnificative • Management precar si
• Emisiile în atmosferă sub plafonul maxim necorespunzator normelor, al
admis deşeurilor menajere, toxice şi
• Nu există poli de poluare sau probleme periculoase.
majore in degradarea mediului si se pastreaza • stare avansată de degradare
traditia utilizarii ingrasamintelor naturale, a drumurilor comunale
creand premisele pentru dezvoltarea • Capacitate institutionala
agriculturii ecologice redusa pentru urmarirea si
• acces la DN1 pe o lungime de 8 km şi la două aplicarea legislaţiei privind

staţii CFR : Câmpina şi Breaza utilizarea terenurilor în zonele
• densitatea retelei de drumuri publice mai inundabile şi în cele cu risc de
ridicate decat media nationala alunecări, comunicarea
• existenta drumurilor forestiere practicabile pt interinstituţională
turism defectuoasa,
• Evolutii demografice pozitive pe termen • situatia geomorfologica
mediu, care conduc la cresterea fortei de periculoasa, slaba dezvoltare
munca si intretinere a infrastructurii
• Existenta unui bazin considerabil de forta de de protectie a retelelor de
munca inca disponibila transport fata de riscurile
• Structura economica flexibila, reprezentata naturale specifice judetului (in
predominant de IMM-uri special inundatiile)
• Economie cu o buna capacitate de absortie a • stare avansata de degradare
fortei de munca, inclusiv a fortei de munca a pasarelelor peste râul
feminine Prahova
• Existenta unor industrii competitive la export, • lipsa unui centru cultural şi a
care valorifica potentialul natural si uman al unor baze sportive
localităţii • Existenţa unor suprafeţe
• Prezenţa unor agenţi economici cu o cifră de semnificative de teren
afaceri considerabilă degradat
• Distanţele reduse şi accesibilitate maximă • Lipsa unei abordari integrate
către obiectivele turistice de pe Valea privind dezvoltarea si
Prahovei promovarea turismului
• Cresterea puternica a numarului de pensiuni • Nivelul actual al implicarii
turistice, care pot valorifica potentialul specific populatiei in turism este foarte
remarcabil al localităţii scazut;
• Mediu viu si atractiv pentru populatie, dupa • Nevalorificarea potenţialului
cum demonstreaza trendul migrator pozitiv turistic şi a obiectivelor
catre locuinţele rurale turistice
• traditii inca vii in comuna Cornu, experienta • Insuficienţa fondurilor pentru
dovedita si capacitatea de a organiza targuri desfăşurarea unor activităţi
si festivaluri culturale adecvate
• atractivitate culturala, inclusiv manastiri, • Numărul locurilor de joacă
biserici, muzee si locuri memoriale datand din este redus, fiind necesară
Primul Razboi Mondial amenajarea unor noi spaţii;
• Potential pentru dezvoltarea “Circuitelor
turistice: Valea Prahovei”
• Natura de o frumusete deosebita • Indice scăzut de spaţiu
verde/cap de locuitor
• speranta de viata ridicata
• Inexistenţa unei staţii de
• incidenta sub media nationala a “bolilor
transfer a deşeurilor menajere
mizeriei”
• Lipsa unui Plan Urbanistic
• situatie comparativ buna a dotarilor cu
general actualizat
infrastructuri edilitare in mediul rural
• Reţeaua de iluminat public
• rata scazuta a somajului
stradal nu este modernizată –
• Capacitate instituţională de a concepe şi
ceea ce presupune costuri
implementa proiecte în domeniul infrastructurii
mari pentru bugetul local
• Evolutia pozitiva a sectorului constructiilor, in
• Spaţiul administrativ al
contextul unei cereri crescande in acest
domeniu serviciilor publice este

• Infrastructura de utilitati publice si insuficient pentru a asigura
infrastructura sociala dezvoltate relativ desfăşurarea
echilibrat, cu exceptia infrastructurii de corespunzătoare a activităţii
management al apei uzate (canalizare, personalului
epurare) • Lipsa unui sistem integrat
• Reţea de apă, gaze, electricitate şi pentru plata on-line a taxelor
telecomunicaţii pe tot teritoriul localităţii şi impozitelor locale
• Sistemul de alimentare cu apă deserveşte
majoritatea gospodăriilor
• Există studii de fezabilitate şi proiecte tehnice
elaborate pentru extindere şi modernizare
reţea de canalizare + staţie de epurare ;
centru cultural ; sediu nou primărie ;
amenajare spaţii verzi şi înfiinţare locuri de
joacă pentru copii ; extindere şi modernizare
drumuri comunale
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
• Accesarea Fondurilor Structurale; • Accenturea riscurilor climatice
POS DRU si geomorfologice si / sau
POR aridizarii in anumite zone ale
PNDR judetului, datorita fenomenului
POS CCE de incalzire globala; pericol
• Imbunătăţirea accesului la piete, prin extins de inundatii, eroziunea
construirea autostrăzii Bucuresşti-Braşov solului, alunecari de teren
• Schimburi culturale cu alte ţări • cadru legislativ si instrumente
• Judeţul este recunoscut pentru zona regulatorii instabile
impădurită şi pentru munţii săi • Reducerea fortei de munca
• creşterea atractivităţii Zonei Valea Prahovei ca
(in special a celei calificate)
datorita emigrarii temporare
destinatţie turistică şi creşterea cererii pentru pentru munca
turism rural • Nivel scăzut al informaţiei
• Localizarea judeţului în relativa proximitate a privind fondurile structurale
unor mari piete urbane si a terminalelor de
transport intermodal, existenţa unor coridoare • Insuficientă capacitate
de transport care pot facilita accesul la pieţele instituţională necesară
naţionale şi internaţionale pentru produsele implementării unor proiecte
agricole sşi alimentare de mare anvergură
• Re-introducerea în exploatare a terenurilor ale
căror caracteristici permit acest lucru, prin
irigaţii, împăduriri
• Promovarea prin finanţări PNDR a agriculturii
ecologice
• Promovarea prin PNDR a diversificării
economice în mediul rural, inclusiv a
iniţiativelor cu impact asupra calităţii vieţii în
mediul rural (dezvoltarea serviciilor pentru
populaţie)
VI. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI CORNU pentru perioada

2008-2013
6.1.Obiective generale de dezvoltare – opţiunea strategică de dezvoltare

viitoare a localităţii
 Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului

neîngrădit al popolaţiei şi consumatorilor industriali la această
infrastructură (apă, canalizare, electricitate, gaze, căi de transport)
 Protecţia mediului
 Ridicarea standardului de viaţă şi crearea de noi locuri de muncă
OBIECTIVE SPECIFICE:
 Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii coordonată cu

implementarea sistemelor adecvate de management al capitalului
natural şi de prevenire şi gestionare a riscurilor naturale;
 Menţinerea unui mediu rural viu, atractiv şi curat, strâns integrat

cu mediul urban, simultan cu creşterea valorii adăugate şi
diversificarea activităţilor economice din mediul rural;
 Crearea unui mediu favorabil investiţiilor şi spiritului

antreprenorial, dezvoltarea resurselor umane în vederea creşterii
productivităţii acestora şi înfiinţării de locuri de muncă bine
plătite;
 Crearea unui mediu social incluziv, care să sprijine eficient

integrarea tuturor grupurilor defavorizate în viaţa socio-
economică a judeţului.
6.2. Axe prioritare de dezvoltare
A.Îmbunătăţirea infrastructurii fizice pentru sprijinirea dezvoltării socio-

economice durabile
Justificare
Pentru o localitate care aspiră la ocuparea unui loc de frunte în gradul de

atractivitate pentru turismul montan rural, conservarea capitalului natural şi
asigurarea standardelor de calitate europeană a vieţuirii pentru localnici şi pentru
potenţialii turişti devin priorităţi ale strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului.
Implementarea adecvata a mecanismelor de management al capitalului natural si
promovarea utilizării energiilor regenerabile sunt esenţiale pentru valorificarea
durabilă a potenţialului semnificativ al zonei.
Managementul deşeurilor este nesatisfăcător, iar managementul apei nu se ridică la

standardele necesare, reducând capacitatea de a valorifica adecvat resursele de
apă generoase existente şi având un impact negativ asupra calităţii vieţii locuitorilor
şi a potenţialului de dezvoltare economică in zona rurală.
Incidenţa riscurilor naturale specifice (inundaţii, alunecări de teren, eroziunea solului)

este frecventă şi afectează zone extinse, având un impact semnificativ în special
asupra reţelei de transport terestru şi secundar asupra zonelor locuite. Capacitatea
actorilor locali de reducere a incidenţei acestor fenomene este diminuată
semnificativ de slaba coordonare şi de neclaritatea alocării responsabilităţilor pentru
lucrările de diminuare a riscurilor naturale.
Având în vedere ca amenajarea unui drum asfaltat reduce rata sărăciei în aria rurală
traversată cu 6-7 procente iar in prima decadă de funcţionare cu circa 1% anual,
îmbunătăţirea retelei de transport rutier este importantă - mai ales in zona de deal şi
părţi din zona Cornu de Sus.
Obiective specifice
 Îmbunătăţirea accesului în zonele rurale şi a conexiunii cu zonele urbane prin

reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene şi comunale in
vederea dezvoltării turismului şi diversificării economiilor locale
 Dezvoltarea infrastructurii adecvate şi a sistemelor de prevenire şi

management a riscurilor naturale specifice (în special inundaţii, eroziunea
solului şi alunecări de teren) în zonele cele mai expuse la risc, corelat cu
implementarea sistemelor adecvate de management al capitalului natural, în
contextul imbunătăţirii infrastructurii de acces, a dezvoltării turismului şi a
dezvoltării rurale
 Ameliorarea proprietăţilor mediului fizic ca suport al vieţii din zonele rurale

prin extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată şi prin
dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor
 Crearea premiselor pentru transformarea localităţii în staţiune

balneoclimaterică.
Linii de interventie prioritare
1. Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri comunale

2. Extinderea şi modernizarea reţelei de canalizare + staţie de epurare
3. Managementul riscurilor geomorfologice şi climatice şi utilizarea raţională a
resurselor biologice regenerabile
4. Ameliorarea proprietăţilor mediului fizic ca suport al vieţii din zonele rurale
5. Întărirea capacităţilor de abordare integrată a obiectivelor prioritare in
contextul protectiei mediului si conservarii naturii
Activitati si operatiuni
Dezvoltarea si ameliorarea retelei de drumuri pentru sustinerea

dezvoltarii si diversificarii economice
Operatiuni orientative:
 constructia/reabilitarea/modernizarea retelelor de drumuri locale care

faciliteaza accesul in zonele rurale cu atractivitate turistica ridicata şi a celor
care faciliteaza accesul la obiective turistice istorice, religioase, culturale;
 constructia/reabilitarea/modernizarea retelelor de drumuri judetene/locale
care contribuie la completarea unui circuit turistic sau economic;
 constructia/reabilitarea/modernizarea retelelor de drumuri locale care
contribuie la cresterea atractivitatii economice a zonei si faciliteaza
diversificarea economiei zonelor rurale;
 modernizarea/amenajarea unor drumuri forestiere pentru acces in zone de
interes turistic;
 reabilitarea/modernizarea drumurilor puternic degradate si/sau afectate de
incidenta riscurilor naturale specifice (inundatii, alunecari de teren);
 Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de poduri şi podeţe;
 Amenajări pentru protecţia mediului / protectia fata de riscurile naturale
aferente retelei existente de drumuri nationale/judetene/locale;
Criterii indicative de prioritizare pentru linia de interventie:
• Populatia (Numarul de locuitori) direct deservita de respectivul drum

• Numarul de agenti economici deserviti de respectivul drum
• Numarul de obiective de interes turistic, istorice, religioase, culturale sau de
agrement deservite simultan de respectivul drum
Indicatori
Indicator Unitate de masura
Indicatori de realizare
-lungimea carosabilului drumurilor comunale nou
Km
construite
-lungimea carosabilului drumurilor comunale
Km
modernizate
-suprafata acoperirilor de drumuri reparate cu plombe
asfaltice, pavele sau prin asternerea de covoare mp
asfaltice
-suprafata drumurilor comunale reparate prin pietruire mp
-volumul lucrarilor de protectie a drumurilor comunale
fata de efectele inundatiilor, eroziunii solului si a altor mc
riscuri naturale
-numarul de pasaje rutiere, pasarele pietonale, poduri şi
Unitate
podeţe nou construite, modernizate sau reabilitate
-lungimea drumurilor forestiere modernizate sau
Km
amenajate pentru acces in zone de interes turistic
Indicatori de rezultat
- Timpul de transport economisit (diferenta in durata Ore-tona, Ore-om si
transportului x volumul de mărfuri / nr. de pasageri) %
- Costurile de transport economisite (diferenta in costuri
Suma in kRON si %
unitare x volumul de mărfuri / nr. de pasageri)
Număr şi % din
- Creşterea numărul locuitorilor deserviţi
populaţie
- Creşterea numărul agentilor economici deserviti Număr şi %
- Creşterea stadiului de modernizare al reţelei de
%
drumuri
Indicatori de impact
-Cresterea traficului de vehicule după 1 an Numar si %
-Creşterea fluxului de pasageri / mărfuri după 1 an Numar si %
-Creşterea siguranţei traficului exprimata prin scaderea
Numar si %
numărul de accidente de circulaţie după 1 an
-Cresterea atractivitatii turistice reflectata in numarul de
Număr şi %
sosiri turisti in zonele deservite
-Cresterea cheltuielii medii zilnice/totale facuta de
Suma in EUR si %
fiecare turist in zonele deservite
-Cresterea gradului de satisfactie al populatiei afectate
%
referitor la accesibilitate
-Cresterea gradului de satisfactie al agentilor economici
%
din zonele afectate referitor la accesibilitate
-Diversificarea economiei locale prin cresterea
numarului de IMM-uri, micro-intrep. si PFA-uri nou Număr şi %
infiintate dupa 1 an

-Dezvoltarea economiei locale prin cresterea cifrei de
afaceri a IMM-uri, micro-intrep. si PFA-urilor din zonele Număr şi %
afectate
-Cresterea atractivitatii economice reflectata in
Întreprinderile / activităţile comerciale care se instalează Număr şi %
in zonele afectate
Număr şi % din
-Locuri de muncă în firme sau instituţii nou - create sau totalul locurilor de
păstrate ca rezultat al proiectelor de transport muncă (bărbaţi /
femei)
B.Managementul riscurilor geomorfologice şi climatice
 Elaborarea si punerea in aplicare a unei strategii integrate de diminuare a
manifestarilor de tip torential pe cursurile de apa care strabat localitatea prin
finantarea si executarea de lucrari de corectare a torentilor incepand din zona
deluroasă.
 consolidarea malurilor de rau şi regularizarea cursurilor de apa;
 acţiuni ferme de împădurire în zonele de formare a viiturilor în zonele
inundabile şi în luncile râurilor
 Elaborarea si punerea in aplicare a unui program prin care sa se urmareasca
ameliorarea suprafetelor de terenuri degradate si redarea in circuitul productiv
a unor suprafata cat mai insemnate.
 lucrări de combatere a eroziunii solului si de amenajare a terenurilor în zonele
cu risc de alunecări (ale terenului)
 infiintarea perdelelor forestiere de protectie a localitatii
 valorificarea durabila (prin culturi mixte de arbori si arbusti fructiferi si
forestieri) a terenurilor agricole degradate, ineficiente exploatatiilor agricole, in
special a terenurilor slab productive din zona subcarpatica (de deal)
 îmbunătăţirea sistemelor de avertizare si de management al riscului
 elaborarea unor harti de pericol si risc al inundatiilor / alunecarilor de teren;
Ameliorarea şi utilizarea raţională a resurselor biologice regenerabile in
domeniul conservării vegetaţiei forestiere
 implementarea cadastrului forestier în cadrul cadastrului general; punerea la
dispoziţie a ortofotoplanurilor;
 Initierea de demersuri in vederea certificarii tuturor padurilor existente la
nivelul localităţii indiferent de forma de proprietate.
 intensificarea controlului privind stadiul încheierii de către proprietar şi
unităţile silvice a contractelor de administrare sau de asigurare a serviciilor
silvice;
 identificarea zonelor de risc şi intensificarea controalelor în zonele expuse
tăierilor ilegale;
 atragerea, informarea şi formarea ONG-urilor şi a societăţii civile în acţiunile
de combatere a tăierilor ilegale şi pentru schimbul de informaţii utile;
 crearea unei baze de date care să cuprindă toţi proprietarii de pădure şi
amplasamentul suprafeţelor deţinute de aceştia;
Indicatori
Managementul riscurilor geomorfologice şi climatice
Indicator Unitate de masură

1.volumul de lucrări lungimea (metri) malurilor de râu consolidate;
contractate lungimea (metri) cursurilor de apă regularizate.
suprafaţa (ha) de zone împădurite în zonele de
formare a viiturilor, şi în luncile inundabile ale
râurilor;
nr.lucrări de combatere a eroziunii solului în zonele
2.acţiuni de prevenire cu risc de alunecări ale terenului.
număr de emisiuni radio locale destinate măsurilor
de prevenire pe care trebuie să le ia populaţia
număr de cetăţeni angajaţi voluntar în acţiuni de
avertizare
1.amploarea inundaţiilor suprafeţele (ha) acoperite cu apă la inundaţii
2.apărarea localităţii suprafeţe (ha) consolidate în interiorul localităţii
1.nivelul de siguranţă
numărul de gospodării afectate de inundaţii
pentru populaţie
2. nivelul de siguranţă
numărul de gospodării afectate de alunecări
pentru populaţie
În domeniul conservării vegetaţiei forestiere

stadiul implementării cadastrului forestier în cadrul
cadastrului general (%);
1.Definitivarea regimului
identificarea suprafeţelor (ha) puse ilegal în posesie;
de proprietate – indicator
numărul de certificate de proprietate eliberate / lună
de proces
stadiul încheierii de către proprietar şi unităţile
silvice a contractelor de administrare sau de
asigurare a serviciilor silvice (%).
suprafeţele de păduri (ha) puse sub pază;
numărul de paznici / ha de pădure din domeniul
public;
2.Indicator de bună
numărul de paznici / ha de pădure din domeniul
administrare
privat;
numărul de înregistrări în baza de date cu toţi
proprietarii de pădure şi cu amplasamentul
suprafeţelor deţinute de aceştia;
nr.de proprietari
1. Împlinire volum de tăieri (m3) alocat prin amenajament
respectat

numărul de persoane satisfăcute de simplificarea
procedurilor şi de posibilitatea de a cunoaşte din
2.Calitatea serviciului vreme cum îşi pot valorifica bunurile;
numărul de proprietari satisfăcuţi de exerciţiul de
pază a pădurii.
volumul total al tăierilor legale efectuate (m3) faţă de
1.Consumul
volumul aprobat
volumul contractelor de muncă şi economice
2.Calitatea serviciului încheiate (nr.);
valorificarea legală a masei lemnoase
C.AMELIORAREA PROPRIETĂŢILOR MEDIULUI FIZIC CA SUPORT AL VIEŢII

DIN ZONELE RURALE
Managementul deşeurilor
Operatiuni orientative
 extinderea şi supravegherea colectării selective a deşeurilor gospodăreşti si
campanii de informare cu privire la colectarea selectiva
 recondiţionarea sistemelor de depozitare a deşeurilor menajere
 crearea condiţiilor stimulative pentru eliminarea şi/sau valorificarea deşeurilor
de ambalaje, electrice şi electronice, din construcţii şi demolări
 crearea condiţiilor stimulative pentru recuperarea bateriilor şi uleiurilor uzate
 extinderea contractuală cu servicii de salubrizare
 crearea/modernizarea statiilor de tratare si eliminare a deseurilor si a apelor
poluate;
 extinderea facilităţilor pentru colectarea, stocare şi valorificarea rumeguşului
 campanii de constientizarea in randul persoanelor care lucreaza in unitati de
prelucrare a lemnului cu privire la gradul de poluare al depozitelor
necorespunzatoare de rumegus, precum si cu privire la posibilitatile de
valorificare a acestuia
Managementul resurselor de apă
 Modernizarea echipamentelor pentru alimentarea cu apă şi reabilitarea
staţiilor de tratare pentru apa potabilă;
 Găsirea soluţiilor eficiente de distribuire a apei potabile în sistem centralizat şi
restrângerea treptată a alimentărilor individuale cu apă din subteran
 Acordarea unei ponderi mai mari alimentării cu apă din apele de suprafaţă
 Extinderea retelelor de distributie apa potabila si a sistemelor de canalizare;
 Constructia / reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate;
 Constructia/ reabilitarea facilitatilor de epurare a namolurilor;
 Masuri de protectie a apelor de suprafata si a panzelor freatice impotriva
poluarii cauzate de utilizarea in agricultura a fertilizatorilor si a pesticidelor;
 Impadurirea terenurilor degradate(in scopul reducerii pierderilor de apa si a
pagubelor cauzate de scurgerile torentiale)
Indicatori
În domeniul managementului deşeurilor

numarul de statii de colectare/depozitare/transfer
realizate;
1.Capacitatea de
număr de contracte individuale, colective şi
colectare şi de eliminare
organizaţionale încheiate cu unităţile de salubrizare;
ale deşeurilor
suprafata de statii/platforme de deseuri proiectate şi
realizate;
număr de containere pentru colectare selectivă
instalate;
nr de persoane angajate (elevi, voluntari) pentru
2.Capacitatea de supravegherea colectării selective;
recuperare şi refolosire ale număr de distribuitori care au adoptat sisteme de
deşeurilor recuperare;
număr de valorificatori ai deşeurilor recuperate;
număr de filiere de colectare şi valorificare a
rumeguşului.
număr de gospodării potenţial acoperite de serviciile
1.Acoperire de colectare şi de reciclare a deşeurilor
cantităţile (tone) de deşeuri colectate de la
populaţie;
2.Amploarea iniţiativelor
cantităţile (tone) de rumeguş valorificat;
de recuperare, reciclare,
refolosire
Cantitate de deşeuri tratate (în tone ) după 1 an;
% de deşeuri colectate care sunt reciclate, după 1
1.Volum global
an;
% de descărcări neautorizate închise / reabilitate
venituri (lei) realizate din reciclarea şi refolosirea
2.Efect economic indirect
deşeurilor raportate la total venituri ale localităţii
În domeniul managementului resurselor de apă

numărul de proiecte de alimentare cu apă al căror
termen de execuţie a fost respectat;
1.Capacitate alimentare
stadiul de realizare (%) a staţiilor de tratare a apei
cu apă potabilă
pentru apa potabilă;
lungimea (Km) noilor reţele de distribuţie a apei
construite şi/sau reabilitate;

2.Acoperirea cu reţele de lungimea (Km) noilor retele de canalizare;
canalizare şi cu staţii de nr.staţii de epurare
epurare număr de gospodării conectate la reţeaua de
canalizare şi la staţiile de epurare
număr de gospodării potenţial servite de reţele noi /
ameliorate;
% de gospodării deservite de reţelele de distribuţie;
1. Acoperire
număr de zile de furnizare a apei de calitate sau
cantitate nesatisfăcătoare (număr mediu de zile pe
an la 1000 de gospodării).
număr de staţii de epurare construite
debit maxim anual (în m3)
2.Calitatea serviciului % de gospodării din zonă care suferă din cauza
distribuţiei unei ape de calitate nesatisfăcătoare sau
cantitate insuficientă
volumul consumului de apă via reţelele noi /
ameliorate de distribuţie ( în m3 / an) după 1 an de la
1.Consumul
darea în folosinţă;
consumul de apă medie pe persoană şi pe an
Număr de unităţi economice (întreprinderi,
exploataţii agricole etc.) care declară că noul sistem
de distribuţie a apei a dezamorsat o constrângere
majoră care le îngreuna dezvoltarea;
% de apele uzate ale judeţului care sunt supuse
unei tratări primare
2.Calitatea serviciului % de apele uzate care sunt supuse unei tratări
secundare
% de probe de ape uzate prelevate din surse
punctuale din comună cu un nivel specific de
reducere a poluanţilor identificaţi;
% de Km de râuri controlate pentru care poluarea
depăşeşete o normă specificată.
D. Întărirea capacităţilor de abordare integrată a obiectivelor prioritare ale

localităţii in contextul protectiei mediului si conservarii naturii
 Crearea unui Comitet Local de Prioritizare a Investitiilor;

 Crearea unui sistem inter-institutional de consultare formala si informala
asupra calendarului de interventie in cazurile de inundatii si alunecari de teren
care afecteaza infrastructura;
 Dezvoltarea unei practici de consultari publice in cadrul procesului de
planificare a lucrarilor de infrastructura;
Întărirea capacităţii institutionale in domeniul protectiei mediului si

conservarii naturii
 Organizarea de cursuri de formare profesionala de calificare a persoanelor
care lucreaza in domeniului protectiei mediului, protectiei civile si
administratia locala;
 Cursuri de perfecţionare, in special în domeniul forestier;
 Dezvoltarea unui sistem de inregistrare, procesare, interpretare, transmitere
si supervizare a datelor, alcatuit din echipamente de masura si control;
 Crearea de unitati de monitorizare a mediului si de interventie rapida, inclusiv
prin dotarea serviciilor de protectie civila;
 Promovarea parteneriatelor cu organizaţii ale societăţii civile în domeniul
conservării naturii
 Campanii de informare
E: VALORIFICAREA POTENTIALULUI RURAL, NATURAL SI ETNO-CULTURAL
Justificare
Spatiul rural reprezinta in judetul Prahova 93,5% din suprafata totala si 62,1% din
populatia totala (01.01.2007), cifre care evidentiaza importanta sa deosebita pentru
dezvoltarea echilibrata a judetului, ponderea resurselor naturale si umane localizate
in acest spatiu fiind covarsitoare. De asemenea, mediul rural detine o proportie
majora in economia judetului, atat prin sectorul agriculturii si industriile legate de
acestea, cat si prin alte activitati economice localizate in mediul rural.
Spatiul rural este de asemenea important prin potential sau turism generos – atat
prin mediul natural de o inalta valoare ecologica, prin atractivitatea naturii
antropice/cultivate , cat si prin valoarea cultural-etnografica si prin obiectivele de
patrimoniu localizate in acest mediu.
In conditiile in care resursele subsolului, traditia industriala si gradul de urbanizare /

sectorul de servicii ale judetului sunt limitate, principalul potential de dezvoltare al
judetului este localizat in sau legat de mediul rural.
 Avand in vedere constrangerile mediului extern si specificul actual al
judetului, pentru a maximiza beneficiile investitiilor financiare, umane si
informationale intr-o perioada de timp limitata, prezenta strategie se
concentreaza pe următoarea optiune de dezvoltare: Pastrarea liniei de
evolutie actuala si valorificarea maximala a potentialului rural, natural si
etno-cultural al localităţii, prin abordarea inovativa a turismului,
agriculturii, industriei alimentare si diversificarii economiei rurale.
In acest context, revitalizarea si exploatarea comerciala a mestesugurilor traditionale
urmeaza aceeasi logica de integrare mutual benefica in raport cu dezvoltarea
turismului ca si pentru produsele agricole/alimentare. Mai mult, mestesugurile
traditionale pot constitui – in masura in care sunt integrate in circuite comerciale –
excelente vehicule pentru diversificarea economiilor rurale dependente de
agricultura, contribuind la cresterea veniturilor populatiei rurale si la stabilizarea
acesteia, precum si modalitati cu valoare adaugata ridicata de valorificare a
produselor agricole si forestiere locale.
Obiective specifice
 Dezvoltarea turismului rural, eco-turism, cultural-istoric-etnografic si balneo-

climateric/de regenerare
 Dezvoltarea agriculturii si cresterea competitivitatii IMM-urilor din industria

agro-alimentara care valorifica produsele agricole locale, cu accent pe
produsele traditionale si/sau ecologice, prin sprijinirea accesului la noi piete,
cu precadere europene;
 Diversificarea economiei rurale, cresterea calitatii vietii si revitalizarea

mestesugurilor traditionale prin sprijinirea IMM-urilor, PFA-urilor si asociatiilor
de producatori, cu accent pe revitalizarea mestesugurilor traditionale
1. Dezvoltarea turismului
2. Sprijinirea activitatilor neagricole din mediul rural
Dezvoltarea turismului
Crearea si promovarea unei identitati turistice locale
 Realizarea unei forme organizatorice de armonizare a intereselor
actorilor locali interesati in sectorul turismului intr-un cadru unitar de
reprezentare a turismului judetean, prin infiintarea unei Asociatii
Judetene de Turism (ONG fara scop patrimonial);
 Infiintarea unui Centru de Informare Turistica;
 Elaborarea si diseminarea de materiale de promovare a ofertei turistice,
inclusiv harti turistice;
 Crearea unui site multilingv de prezentare a ofertei turistice, legat cu
site-urile institutionale reprezentative la nivel judetean, regional, national;
 Crearea unei harti electronice interactive si a unui catalog de produse si
servicii turistice, editat pe suport electronic.
Dezvoltarea si ridicarea standardului ofertei turistice
 Dezvoltarea si restructurarea ofertei de cazare, prin accesarea
finantarilor pentru pensiuni turistice si agro-turistice si acreditarea
pensiunilor existente;
 Rebilitarea, modernizarea si ridicarea standardului unitatilor de cazare
existente;
 Dezvoltarea de unitati de alimentatie publica in zonele turistice - cu un
accent pe unitatile care ofera produse locale / traditionale;
 Pregatirea profesionala in domeniul turismului / industria ospitalitatii,

ridicarea standardului de calificare a personalului existent, imbunatatirea
competentelor lingvistice;
 Pregatirea de ghizi turistici si imbunatatirea competentelor lingvistice ale
acestora;
 Dezvoltarea atractiilor turistice si a infrastructurii necesare pentru
acestea (terenuri de golf, terenuri de sport, alte facilitati de petrecere a
timpului liber, etc.)
Dezvoltarea si promovarea turismului etnografic
 Promovarea sistematica a festivalurilor traditionale si valorificarea
acestora ca prime puncte de atractie;
 Valorificarea mestesugurilor traditionale vii din judet, prin organizarea de
scoli/tabere/cursuri de vara pentru turisti, promovarea acestor
oportunitati de petrecere a timpului liber;
 Promovarea muzeelor etnografice din localitate, reorientarea acestora
catre interesele turistilor moderni (in special a celor straini);
 Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural
cu posibilitatea de valorificare a acestora şi punerea acestora la
dispoziţia comunităţii;
 Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia
patrimoniului cultural-etnografic.
Dezvoltarea si promovarea turismului balneoclimateric/de relaxare
 Proiecte care vizeaza dezvoltarea turismului balnear / de regenerare si
reintinerire, in special in zonele cu ape curative
 crearea unei baze de tratament, pentru valorificarea izvoarelor de apă
sărată pentru cure externe (parc comunal) şi interne (Grădeanu,
Ionescu).;
 Organizarea şi îmbunătăţirea microclimatului local şi cu funcţiuni
complexe de odihnă şi recreere prin: construirea unui centru cultural,
bazin de înot, terenuri de sport, locuri de joacă pentru copii, etc
 Asigurarea de spaţii verzi în conformitate cu normele UE în vigoare
(min.26 mp./cap locuitor): parcuri, aranjamente florale, elemente
acvatice, plantarea de material arbustiv şi arborescent din flora
autohtonă
 Reactualizarea PUG şi introducerea măsurilor de dezvoltare şi
promovare a tursmului în Regulamentul local de urbanism
Indicatori
Unitati economice turistice construite/
modernizate mp construiti

Nr pachete trasee turistice;
Km drumuri turistice marcate;
Nr unitati de divertisment create;
Atractii / facilitati turistice/sportive create /
Nr facilitati consiliere/ghidare
modernizate – parcuri, trasee turistice, etc
turisti
Capacitate (nr. Max. de
vizitatori/zi) etc
Facilitati de cultura/ arta create / modernizate
Nr unitati create/modernizate
sau extinse – muzee, monumente culturale,
Mp construiti (extindere)
etc
Nr, proiecte de creare puncte de informare
turistica, marcare zone turistice/ Nr.
monumente/altele
Nr. locuri de cazare create
Capacitate cazare
(paturi)
Unitati de alimentare publica construite/
mp
extinse in zonele turistice
Nr. de festivaluri si evenimente ce primesc
Nr.
finantare
Initiative de marketing si promovare finantate Nr
Conferinte/ expozitii organizate Nr
Nr cursuri;
Volumul cursurilor
Nr ore de curs
Capacitatea de cazare în funcţiune dupa 1
număr de camere
an de la finantare;
Innoptari in hoteluri si unitati similare / an in
Nr. Nopti
unitatile construite/modernizare dupa 1 an
Costul mediu al vizitei in facilitatea de turism Euro/persoana
% Incasari ale unitatilor turistice
Cresterea cheltuielilor vizitatorilor
fata de anul anterior finantarii
Lungimea vizitei in facilitatea turistica
Nr ore
(muzeu, pct de informare, etc)
Lungimea medie a sederii turistilor Nr. Nopti
Persoane care absolva cursuri de calificare
%
cu certificat
Numarul turistilor intr-o luna de
Periodicitatea
varf
Procentajul stabilimentelor care
Varietatea atractiilor ofera servicii turistice pe intreaga
perioada a anului
Contracte comerciale pentru firmele locale ca Nr contracte;
urmare a activitatilor de promovare, dupa un % valoare contracte fata de anul
an anterior
Rata satisfactiei cursantilor %din cursanti satisfacuti
Nr de persoane pregatite in cadrul cursurilor
Crestearea numarului de turisti Nr de turisti / an in unitate

Locuri de munca create stabil dupa 2 ani nr si % din nr total lori de munca
% Nr turistilor raportat la numarul
Impactul social
localnicilor in perioadele de varf
Cursanti care se angajeaza in activ de turism
%
dupa un an
Crestere vanzari; %
Gradul de ocupare %
Valoarea adaugata generata/an % Euro
Imaginea localităţii Nivelul satisfactiei localnicilor
Modernizarea exploatatiilor agricole si cresterea competitivitatii produselor

agricole
 Adaptarea exploataţiilor la noile standarde comunitare;
 Ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei obţinute în fermă la cerinţele
pieţei;
 Dezvoltarea serviciilor pentru agricultura;
 Investiţii în exploataţiile care practică agricultura ecologică
 Sprijin pentru obtinerea certificatelor de agricultura ecologica
 Adaptarea la standardele sanitar-veterinare, de igienă şi de bunăstare a
animalelor, fitosanitare, ecologice şi altele
 Sporirea oportunităţilor de producere şi valorificare a produselor agricole care
îndeplinesc standardele comunitare prin achiziţia de echipamente pentru
depozitarea produselor agricole;
 Investitii in vederea cresterii valorii economice a padurii
 Investiţii în scopul obţinerii de combustibil ecologic din biomasă forestieră;
 Menţinerea şi sporirea biodiversităţii şi a valorii peisagistice a pajiştilor,
îndeosebi a pajiştilor cu Înalta Valoare Naturală care sunt ameninţate de
schimbarea utilizării terenului, intensificarea agriculturii şi/sau abandon;
 Îmbunătăţirea gospodăririi resurselor de apă şi sol de către fermieri, inclusiv
în acele zone afectate de procese severe de eroziune a solului şi expuse
riscului de pierdere a nutrienţilor.
 Diseminarea informatiilor referitoare la oportunitatile de plati de agro-mediu
(PNDR) si a cerintelor care trebuie indeplinite.
Dezvoltarea resursei umane localizata in zonele rurale
 Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte pentru:

o îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice şi economice generale specifice
pentru agricultură, silvicultură şi industria alimentară
o pregătire generală pentru managementul şi administrarea fermelor
o promovarea şi respectarea standardelor de calitate a produselor
agricole şi silvice precum şi a condiţiilor de mediu
o educarea şi conştientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea

conştiinţei forestiere) în vederea asigurării gospodăririi durabile a
pădurilor coroborat cu valorificarea superioară a resurselor forestiere
o informări privind introducerea de noi tehnologii informaţionale şi de
comunicare (IT)
Sprijinirea diversificarii economice in spatiul rural si al revitalizarii

mestesugurilor traditionale
 Investiţii în activităţi non-agricole cum ar fi:
o în activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase - începând
de la stadiul de cherestea, precum mobilier;
 investiţii pentru dezvoltarea activităţilor precum cele meşteşugăreşti, de
artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local
(prelucrarea artistica a lemnului, lânii, tesaturi si cusaturi traditionale, cergi de
lana, olărit, obiecte de metal, confecţionare instrumente muzicale
tradiţionale), precum şi marketingul acestora, sprijin pentru infiintarea de mici
magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi ,
participarea la targuri si evenimente, acordarea de consultanta si sprijin
pentru e-marketingul produselor mestesugaresti traditionale;
 Servicii pentru populaţia rurală:
o servicii de croitorie, frizerie, cizmărie etc.;
o servicii de conectare şi difuzare internet;
o etc.
 crearea de noi micro-întreprinderi în sectorul non-agricol
F. IMBUNATATIREA SUBSTANTIALA A ACCESULUI LA SERVICIILE

PUBLICE FUNDAMENTALE
Justificare
 Accesul la serviciile de baza: sanatate, educatie si servicii sociale reprezinta

una dintre conditiile unei dezvoltari echilibrate si incluzive.
Interventii:
 investitii in infrastructura-suport si echipamente, menite sa generalizeze

accesul si sa amelioreze calitatea serviciilor oferite;
 proiecte vizand cresterea capacitatii institutionale, restructurarea sau
imbunatatirea managementului institutiilor prestand servicii publice;
 campanii de informare si educare a populatiei, vizand schimbarea
mentalitatilor.
Acces la
servicii de
sanatate
Infrastructura – suport Echipamente
Poli de saracie
Grupuri
defavorizate
Persoane aflate in
nevoie
Mentalitati Capacitate institutionala
Acces la Acces la
servicii de servicii
educatie sociale
Obiective specifice
 Asigurarea accesului tuturor categoriilor de locuitori la serviciile de sanatate

de baza;
 Cresterea egalitatii de sanse si reducerea dificultatilor de integrare pe piata
muncii a grupurilor defavorizate, prin reducerea abandonului scolar si
dezvoltarea competentelor si calificarilor de baza ale grupurilor vulnerabile si
prin continuarea imbunatatirii educatiei incluzive
 Imbunatatirea accesului tuturor grupurilor aflate in dificultate la serviciile de
asistenta sociala in familie si comunitate
1. Sanatate: imbunatatirea accesului la serviciile de sanatate de baza;

2. Invatamant: cresterea sanselor educationale ale zonelor si segmentelor
sociale defavorizate educational - mediu rural, saraci sever, romi,
3. Asistenta sociala: asigurarea unei acoperiri substantiale cu servicii de
asistenta sociala in familie si comunitate
1. Sănătate
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor
de sanatate
■ reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii dispensarelor
■ reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii cabinetelor
medicilor de familie
■ imbunatatirea retelei de asistenta medicala scolara, componenta decisiva si
obligatorie a profilaxiei si preventiei la tineri si copii;
■ atragerea si promovarea investitiilor sectorului privat;
Surse de finantare accesibile: POR, fonduri locale, investitii private
Indicatori de output:
 Numar de unitati medicale reabilitate, modernizate, dezvoltate sau
echipate
 Numar de unitati medicale private nou construite
 Volum investitii private atrase in judet
Indicatori de rezultat:
 Acces mai bun la servicii de sanatate de calitate superioara (%)
Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii

in situatii de urgenta
■ investitii in echipamente de interventie in situatii medicale de urgenta (mijloace
de transport, echipamente medicale specifice);
■ investitii in echipamente de interventie in situatii de urgenta generate de dezastre
naturale (inundatii, cutremure, alunecari de teren etc.) - mijloace de transport,
echipamente specifice;
Surse de finantare accesibile: POR, fonduri locale, donatii si sponsorizari
 Numar de unitati mobile echipate pentru interventii de urgenta – indicator de
maxim
 Numar de echipamente si alte mijloace tehnice achizitionate pentru interventii de
urgenta in caz de inundatii, cutremure, alunecari de teren etc. – indicator de
maxim
 Timp mediu de raspuns in situatii de urgenta (minute) – indicator de minim
Pastrarea si atragerea de cadre medicale pentru asistenta primara, de
specialitate si pentru servicii pre-ambulatorii de urgenta (consultatii la
domiciliu)
■ constructia de locuinte pentru medici
■ facilitati de transport
■ stimulare financiara din partea comunitatii locale
Surse de finantare accesibile: programe ANL, fonduri locale

 Numar de locuinte date in folosinta medicilor – indicator de maxim
 Volum facilitati de transport acordate cadrelor medicale – indicator de maxim
 Volum asistenta financiara suplimentara oferita cadrelor medicale de catre
comunitatea locala – indicator de maxim
 Numar de plecari din sistem – indicator de minim
2: Invatamant:
Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii
Aceasta prioritate are ca obiectiv maximizarea numarului de absolventi cu minim 8

clase (preferabil si cu liceu/scoala profesionala), prin doua mari tipuri de actiuni:
sprijinirea (re)incorporarii in invatamant si prevenirea abandonului scolar.
- cresterea ratei de incorporare in invatamantul prescolar, primar si gimnazial prin:
■ sprijin financiar pentru familiile aflate in dificultate;
■ microbuze transport scolar pentru elevii din mediul rural;
■ atribuirea de burse sociale si burse de merit elevilor din grupuri defavorizate;
- prevenirea abandonului scolar prin:
■ furnizarea serviciilor integrate de orientare şi consiliere pentru persoanele
expuse riscului de părăsire timpurie a şcolii
■ campanii de informare si constientizare a parintilor;
■ implicarea liderilor formali si informali ai comunitatilor defavorizate in eforturile de
prevenire a abandonului scolar;
■ sprijinirea cu profesori itineranţi / de sprijin a elevilor cu probleme de învăţare şi
adaptare şcolară, proveniţi din fgrupuri defavorizate, precum şi a copiilor cu nevoi
speciale integraţi în şcolile de masă
-implementarea programelor de tip „scoala după scoala”, educatie remediala si
invatare asistata; introducerea programului de servire a unei mese sau gustari si
pregatirea temelor la scoala pentru elevii care provin din familii foarte sarace;
-reintegrarea in educatie a celor care au parasit timpuriu scoala (inclusiv programe
de educaţie de „a doua sansa”); sprijinirea cursurilor de alfabetizare, completarea
studiilor si pregatirea profesionala a tinerilor din grupuri defavorizate care au depasit
varsta scolarizarii, prin organizarea cursurilor cu frecventa redusa ;
-creşterea accesului copiilor romi la forme alternative de educaţie, precum
învăţământul la distanţă, educaţia cu frecvenţă redusă, alfabetizarea la domiciliu;
Surse de finantare accesibile: POS DRU, fonduri locale
 Număr de participanţi la programe de tipul educaţie „de a doua şansă”, din care
-femei – indicator de maxim
 Numar de elevi care beneficiaza de servicii integrate de orientare si consiliere,
precum si de programe de tip „şcoala după şcoală”, educaţie remedială, invăţare
asistată – indicator de maxim
 Numar de parinti informati asupra beneficiilor continuarii studiilor pentru copiii lor
– indicator de maxim
 Numar de microbuze scolare pentru copiii din mediul rural – indicator de maxim
 Grad de alfabetizare a persoanelor din grupurile defavorizate (%) - indicator de
maxim
 Rata absolvenţilor de programe de educaţie de tip „a doua şansă” (%) - indicator
de maxim
 Numar de elevi care parasesc scoala inainte de absolvirea studiilor – indicator de
minim
 Numar de copii din grupuri defavorizate integrati in invatamant,– indicator de
maxim
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii

educationale
■ reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea scolilor din invatamantul
primar si gimnazial (clasele I-VIII);
■ reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii de educatie
incluziva;
■ informatizarea invatamantului pre-universitar, prin dotari cu retele de calculatoare
si asigurarea conectarii la internet;
Surse de finantare accesibile: POR, fonduri locale
 Număr de scoli din invatamantul primar si gimnazial reabilitate, modernizate si
echipate – indicator de maxim
 Numar de scoli dotate pentru educatie incluziva – indicator de maxim;
 Numar de elevi din grupuri defavorizate invatand in scoli primare sau
gimnaziale modernizate si dotate corespunzator – indicator de maxim;
 Numar de elevi cu handicap invatand in scoli modernizate si echipate pentru
educatie incluziva – indicator de maxim.
 Acces sporit al elevilor provenind din grupuri defavorizate la invatamant primar
si gimnazial de calitate (%) – indicator de maxim;
 Integrare sporita a elevilor cu handicap in sistemul de invatamant (%) –
indicator de maxim.
3: Asistenta sociala:
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor

sociale
■ Investiţii pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale comunitare pentru
grupurile vulnerabile si persoanele aflate in nevoie prin: cantine sociale,
adăposturi de noapte pentru persoanele fără casă, servicii de îngrijire la
domiciliu, centre de zi pentru oameni nevoiaşi, centre pentru recuperare socială,
găzduire temporară, centre de consiliere, ajutor la domiciliu, locuinte protejate,
servicii de ingrijire la domiciliu etc.)
■ înfiinţarea unor servicii sociale de tip alternativ pentru persoanele cu handicap
(centre de zi, cluburi, ateliere protejate, etc.)
■ crearea conditiilor de disponibilitate, respectiv de transport, infrastructura, retele
de comunicare, a serviciilor medicale si sociomedicale pentru persoanele cu
handicap;
■ masuri specifice de asigurare a transportului in comun pentru persoanele cu
handicap;
■ centre educative pentru copii proveniti din familii sarace (ex., centru educativ
pentru copii saraci care au abandonat scoala sau sunt in pericol de abandon
scolar);
■ amenajarea si dotarea unor cluburi publice de arta, cultura si/ sau sport pentru
copii si tineri.
Surse de finantare accesibile: POR, fonduri locale, donatii si

sponsorizari
 Cladiri construite / reabilitate / modernizate / echipate: numar, suprafata, volum
investitii – indicatori de maxim
 Numar de noi servicii sociale oferite – indicator de maxim
 Numar si tipuri de echipamente achizitionate – indicatori de maxim
 Numar de beneficiari ai noilor servicii sociale – indicator de maxim
 Acces mai bun la servicii sociale (%) - indicator de maxim
 Adaptarea serviciilor sociale la nevoile individuale (% rata satisfactie beneficiari) –
indicatori de maxim
G. CRESTEREA CAPACITATII INSTITUTIONALE SI A CAPACITATII DE

ABSORBTIE A FONDURILOR EUROPENE
Implementarea efectiva a strategiei de dezvoltare propusa depiunde in mod

fundamental de capacitatea actorilor locali din comuna Cornu de a atrage fondurile
europene pentru a finanta actiunile selectate. Masurile propuse in strategie sunt
coerente cu Programele Operationale si PNDR pentru perioada 2007-2013.
Absorbtia fondurilor disponibile depinde insa – alturi de eligibilitatea actiunilor – de
capacitatea institutionala a aplicantilor si de capacitatea acestora de a lucra in

parteneriat pentru atingerea scopurilor strategice.
Odata cu largirea UE de la 15 la 25 si ulterior la 27 de state membre, disparitatile

intre regiunile Europei largite au devenit mai vizibile, influentand semnificativ
negocierile pentru Fondurile Structurale aferente perioadei 2007-2013.
Reglementarile si acordurile privind distributia fondurilor intre state nu sunt
suficiente. Cel mai important factor este capacitatea de absorbtie, in special atunci
cand vorbim de noile state membre.
Capacitatea de absorbtie este definita ca fiind capacitatea unui stat de a cheltui

resursele financiare alocate din fondurile UE, intr-un mod eficient.
 capacitatea administrativa este abilitatea autoritatilor centrale si locale de a

pregati programe si proiecte in timp util, de a coordona partenerii implicati si a
urma procedurile; de asemenea capacitatea administrativa se refera la
disponibilitatea resurselor umane, a pregatirii si motivarii lor, structura
organizationala si atribuirea responsabilitatilor intr-o organizatie.
Dat fiind rolul multiplu al autoritatilor locale Cornu: acela de programare a fondurilor
la nivel local, aplicant/beneficiar de fonduri, initiator de parteneriate, implementator
de proiecte, este important a-si dezvolta capacitatea administrativa si abilitatea de a
genera proiecte mature pentru dezvoltarea locala.
Pentru a atinge acest deziderent, capacitatea autoritatilor locale trebuie permanet

dezvoltata prin instruiri, schimburi de experiente si consiliere.
De asemenea este necesar un set de măsuri de intarire a resurselor umane din

institutiile publice:
• Asigurarea unei inzestrari suficiente cu personal, astfel incat participarea in
activitatile de instruire si informare sa nu duca la o incarcare excesiva a
personalului cu activitati;
• Motivarea adecvata a personalului instruit, pentru a se asigura o buna
retentie in sistem a acestuia;
• Valorificarea rapida a noilor cunostinte si informatii obtinute prin elaborarea
dupa fiecare sesiune a “back home plans”/planurilor de utilizare la nivelul
fiecarei institutii beneficiare a noilor cunostinte/informatii;
• Diseminarea extinsa in organizatii a noilor cunostinte, aptitudini si informatii
obtinute in urma activitatilor organizate de AM – prin activitatile de instruire
interna si comunicare interna catre restul personalului, de catre persoanele
participante in activitatile de instruire si informare.
Aceste masuri interne de dezvoltare a resurselor umane din institutiile publice din
comuna Cornu trebuie sustinute de alocari financiare – din bugetele proprii –
satisfacatoare si de o buna constientizare a beneficiilor pe termen lung a activitatilor
de instruire si informare.
VII.PORTOFOLIU DE PROIECTE PRIORITARE PENTRU PERIOADA 2008-2013
PROIECT 1
Titlul proiectului :Extindere şi modernizare reţea drumuri comunale.

Descrierea proiectului: Înfiinţarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunătăţirea
reţelei de drumuri de interes local ; reparaţii şi modernizări ale drumurilor comunale
pietruite
Manager de proiect: Primăria comunei Cornu.
Departamentele din cadrul Primăriei care răspund de realizarea programului:
Compartiment integrare europeană;Compartimentul investiţii – achiziţii publice;
Compartimentul financiar contabil; Compartimentul urbanism şi amenajarea
teritoriului;
Impactul social şi/sau asupra mediului :
• Îmbunătăţirea calităţii vieţii ameliorarea accesului la reţeaua de drumuri judeţene,
naţionale, căi ferate;
• îmbunătăţirea calităţii serviciilor de transport public de călători
creşterea atractivităţii spaţiului rural pentru investiţii, dezvoltarea turismului şi
diversificarea economiilor rurale
Cerinţe financiare
Estimarea costului : 2.000.000 Euro.
Structura financiară (propunere) : finanţare prin PNDR
Tipuri de finanţare: nerambursabil.
Reglementări
Proiectul se încadrează în priorităţile Programului de dezvoltare pe termen mediu şi
lung al judeţului Prahova.
Termen de realizare .3 ani din momentul obţinerii finanţării, luând în calcul şi rigorile
impuse de un astfel de obiectiv.
PROIECT 2
Titlul proiectului :Extindere şi modernizare reţea canalizare+staţie de epurare.

Descrierea proiectului: realizarea unei reţele de canalizare menajeră pe toate
tronsoanele de străzi din comună, însumând cca. 30 km, precum şi staţia de epurare
aferentă şi un sistem de colectare a apelor pluviale pe anumite zone ale comunei.
Manager de proiect: Primăria comunei Cornu.
teritoriului;
• Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin protejarea sănătăţii umane ;
• Impact pozitiv asupra mediului prin colectarea corespunzătoare a apelor de
canalizare prevenind poluarea solului şi a apelor freatice din zonă.
 creşterea atractivităţii spaţiului rural pentru investiţii, dezvoltarea turismului şi
diversificarea economiilor rurale
Cerinţe financiare
Structura financiară (propunere) : finanţare prin PNDR sau POS Mediu.
Tipuri de finanţare: nerambursabil.

Reglementări
Proiectul se încadrează în priorităţile planului de dezvoltare regională, natională şi în
Programul de dezvoltare pe termen mediu şi lung al judeţului Prahova.
Termen de realizare : 3 ani din momentul obţinerii finanţării, luând în calcul şi
rigorile impuse de un astfel de obiectiv.
PROIECT 3.
Titlul proiectului: Eficientizarea energetică a sistemului de iluminat public în

comuna Cornu
Manager de proiect: Primăria comunei Cornu
teritoriului;
Impactul social: Sporirea siguranţei pe timpul nopţii a locuitorilor şi a persoanelor
aflate în tranzit, pietoni sau automobilişti;
Impactul asupra economiei locale :
• Reducerea costurilor pe durata exploatării sistemului de iluminat
Cerinţe financiare
Estimarea costului: 150.000 Euro
Structura financiară: Fonduri comunitare nerambursabile din partea UE sau,
după caz, de parteneriat public-privat şi finanţare cu garanţia statului.
Tipuri de finanţare: nerambursabil
Factori critici care influenţează profitabilitatea:
- Costurile investiţiei şi costurile anuale;
- Eficienţa;
- Tarife.
Reglementări
- Legea nr.199/2000 a eficienţei energetice, modificată prin Legea 56/2006;
- Legea nr.230/2006 serviciului de iluminat public.
Termen de realizare: 2 ani din momentul obţinerii finanţării
PROIECT 4
Titlul proiectului: Construirea unui ,,Centru cultural”

Compartimentul investiţii – achiziţii publice; Compartimentul financiar contabil;
Compartimentul urbanism şi amenajarea teritoriului;
Impact social şi asupra calităţii mediului:
• Îmbunătăţirea calităţii vieţii;
• Crearea de noi locuri de muncă;
• Asigurarea accesului la cultură a populaţiei, organizarea şi îmbunătăţirea
microclimatului local şi cu funcţiuni complexe de odihnă şi recreere.
Influenţa proiectului în economia comunei:
• Creşterea fluxului de investiţii;
• Dezvoltarea economică şi turistică;
Utilizatorii potenţiali: Locuitorii comunei, turiştii;
. Cerinţe financiare
Estimarea costului: 1.000.000 euro
Propunerea structurii financiare: surse atrase: PNDR, fonduri guvernamentale
conf.OUG nr.118/2006, privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii
aşezămintelor culturale
Proiectul se încadrează în Planul de dezvoltare pe termen mediu al localităţii
Termen de realizare
Proiectul se va realiza într-o etapă, în termen de 2 ani, în funcţie de fondurile
disponibile.
PROIECT 5
Titlul proiectului : Construire sediu nou primărie

Compartimentul investiţii – achiziţii publice; Compartimentul financiar contabil;
Compartimentul urbanism şi amenajarea teritoriului;
Impactul social şi/sau economic : Asigurarea spaţiilor necesare pentru înfiinţarea
tuturor serviciilor publice şi de utilitate publică, pentru satisfacerea cerinţelor
comunităţii locale.
Cerinţe financiare
Structura financiară (propunere) : finanţare prin credit susţinut de veniturile
bugetului local
Tipuri de finanţare: buget local
Reglementări
Proiectul se încadrează în priorităţile planului de locală.
Termen de realizare
2 ani din momentul obţinerii finanţării.
PROIECT 6
Titlul proiectului: Actualizare PUG +RLU şi Implementare sistem GIS (Sistem

Informatic Geografic)
Departamenul din cadrul Primăriei care răspunde de realizarea programului:
Compartimentul de Urbanism şi Cadastru
Localizarea investiţiei: Primăria oraşului Basarabi
- Evidenţa precisă la zi a imobilelor şi a folosinţelor terenurilor;
- Prin corelarea între sistemul GIS local şi datele de poluare deţinute de Agenţia
pentru Protecţia Mediului se poate urmări evoluţia acestor fenomene în timp real;
- Se pot prevedea efectele unor eventuale calamităţi naturale.
Impactul asupra economiei locale:
- Identificarea unor amplasamente optime pentru diverse investiţii, studii de
fezabilitate, evaluarea patrimoniului instituţiilor/societăţilor;
- Posibilitatea luării unor decizii corecte privind infrastructura de utilităţi şi de
transport;
- Îmbunătăţirea capacităţii de luare a decizilor privind dezvoltarea urbanistică a

comunei
Structura financiară (propunere): Contribuţie proprie; surse atrase
Tipul de finanţare: buget local
Factori critici care influenţează profitabilitatea:
- formatul datelor geografice existente;
- dificultatea de a cuantifica beneficiile unui sistem G.I.S;
- costurile investiţiei şi costurile anuale.
Reglementări
- Legea Cadastrului şi Publicităţii Imobiliare, nr.7/1998 (rep.)
prin Legea 499/2004;
- Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor;
- Proiectul Strategia de Dezvoltare Durabilă în domeniul Cadastrului
„România 2025” în cadrul strategiei pe termen mediu şi lung.
Termen de realizare
3 ani, în 2 etape (etapa I – obţinerea hărţilor în format digital; etapa II –
dezvoltarea bazei de date).
PROIECT 7
Titlul proiectului: Realizarea unui sistem integrat pentru plata on-line a taxelor şi
impozitelor locale, informare şi consultanţă a cetăţenilor şi a oamenilor de afaceri.
Scopul proiectului:
- Crearea condiţiilor de plată a taxelor şi impozitelor locale on-line;
- Creşterea eficienţei sistemului de colectare a taxelor şi impozitelor locale;
- Crearea condiţiilor de informare rapidă şi eficientă a locuitorilor comunei cu privire
la problemele de interes local.
- Posibilitatea informării rapide şi complete a investitorilor cu privire la oportunităţile
de afaceri oferite la nivel local;
- Creşterea eficienţei funcţionarilor publici şi a personalului de specialitate implicat în
aceste activităţi.
Manager de proiect: Biroul de Impozite şi Taxe
Impact social şi/sau asupra mediului:
- Un sistem rapid şi performant de plată a impozitelor şi taxelor locale de către
cetăţeni şi firmele din comună;
- Creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice locale
Influenţa asupra economiei locale:
- Informarea completă şi rapidă a posibililor investitori;
- Creşterea veniturilor locale prin eficientizarea sistemului de colectare a taxelor şi
impozitelor;
- Creşterea atractivităţii turistice prin sistem de informare viabil şi complet.
Cerinţele financiare
Structura financiară: surse atrase
Termen de realizare: Proiectul se va realiza într-o etapă, 2 ani din momentul
obţinerii finanţării.
PROIECT 8
Titlul proiectului : Amenajare staţie de transfer a deşeurilor menajere

Departamentele care răspund de realizarea programului: Compartimentul
investiţii – achiziţii publice; Compartimentul financiar contabil; Compartimentul
urbanism şi amenajarea teritoriului;
Comisia pentru protecţia mediului, juridic şi de disciplină din cadrul Consiliului Local
Cornu.
- Impactul social se traduce prin crearea unui număr de locuri de muncă;
- Conştientizarea şi educarea populaţiei privind colectarea selectivă a deşeurilor;
- Se va elimina impactul negativ asupra mediului.
Cerinţe financiare
Estimarea costului : 600.000 Euro.
Structura financiară (propunere) : 20% co-finanţare Consiliul local Cornu şi
Consiliul Judeţean Prahova; finanţare prin Fondul de Coeziune.
Tipuri de finantare: nerambursabil.
Reglementări
Proiectul se încadrează în priorităţile planului de dezvoltare regională, naţională şi în
Programul de dezvoltare pe termen mediu şi lung al judeţului Prahova.
Termen de realizare : 4 ani din momentul obţinerii finanţării.
PROIECT 9
Titlul proiectului : Amenajare spaţii verzi şi înfiinţarea de locuri de joacă pentru

copii
Departamentele care răspund de realizarea programului: Compartiment
integrare europeană; Compartimentul investiţii – achiziţii publice; Compartimentul
financiar contabil; Compartimentul urbanism şi amenajarea teritoriului;
Comisia pentru protecţia mediului, juridic şi de disciplină din cadrul Consiliului Local
Cornu.
imbunatatirea factorilor de mediu si a calitatii vietii prin cresterea suprafetelor
reprezentate de spatiile verzi din localitati, protejarii si gestionarii durabile a
acestora, precum si al cresterii standardelor de viata a locuitorilor,
Cerinţe financiare
Structura financiară (propunere) : 10% co-finanţare Consiliul local Cornu;
finanţare prin Programul Naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea
de spaţii verzi instituit prin OUG nr.59/2007.
Reglementări
Proiectul se încadrează în priorităţile master-planului de sistematizare al spaţiilor
verzi din localitatea Cornu elaborat în decembrie 2007 şi în Programul de dezvoltare
pe termen mediu şi lung al judeţului Prahova.
PROIECT 10
Titlul proiectului : ÎNLĂTURAREA EFECTELOR PRODUSE DE INUNDAŢII ŞI
ALUNECĂRI DE TEREN ÎN PERIOADA 2005 – 2007 ÎN COMUNA CORNU,
JUDEŢUL PRAHOVA
Desrierea proiectului şi obiectivul : Reducerea impactului asupra apei şi solului
şi înlăturarea efectelor produse de procesele geomorfologice gravitaţionale
(alunecări de teren, prăbuşiri, inundaţii etc.), prin realizarea următoarelor lucrări:
1.Consolidare pasarelă peste râul Prahova pentru acces la gara Breaza;
2.Consolidare pasarelă peste râul Prahova pentru acces la gara Poiana Câmpina;
3.Consolidare teren zona punct Grind;
4.Consolidare teren zona punct Gratie;
5.Consolidare versanţi pod Valea Rea;
6.Consolidare alunecare de teren str.Provinceanu, punct.Coman;
Motivaţie
Colectivităţile rurale din România, se confruntă cu probleme economice şi
sociale majore, cu o dinamică redusă a dezvoltării economiei rurale şi, în
consecinţă, cu o dinamică scăzută a dezvoltării umane. În plus, infrastructura rurală
existentă – drumuri comunale, poduri, podeţe, ce fac legătura cu drumurile judeţene
– a fost puternic afectată de inundaţii şi de alunecări de teren, astfel încât
colectivităţi întregi au fost izolate. De asemenea, în zonele locuite, albiile râurilor
sunt nesistematizate, iar malurile sunt neconsolidate, înregistrându-se frecvent
alunecări de teren şi distrugeri, cele mai grave fiind cele de locuinţe.
Oportunitatea realizării acestui proiect este confirmată şi de prevederile
Planului de Urbanism General al Comunei Cornu, vol.3-Studiu de Mediu, care
atrage atenţia asupra conservării şi protecţiei solului prin ameliorarea terenurilor
degradate, prin amenajarea torenţilor şi regularizarea cursurilor de apă în zonele
inundabile, lucrări de combatere a eroziunii solului, amenajări şi stabilizări de teren.
Deasemenea, pentru păstrarea echilibrului ecologic va fi necesară recuperarea
terenurilor afectate de fenomene naturale frecvente, prin consolidări, stabilizări şi
plantări.
financiar contabil; Compartimentul urbanism şi amenajarea teritoriului; Comisia
pentru protecţia mediului, juridic şi de disciplină din cadrul Consiliului Local Cornu.
- reducerea riscurilor de antrenare în alunecări de teren a zonelor consolidate;
- consolidarea versanţilor, a malurilor de albii aferente râului Prahova, pârâului
Baliţa şi a pârâului Valea Rea;
- protecţia locuinţelor şi a instituţiilor publice împotriva inundaţiilor;
- asigurarea accesului locuitorilor către cele două staţii de cale ferată de la
Breaza şi Poiana Câmpina, prin restabilirea legăturilor pietonale dintre cele
două maluri ale râului Prahova;
- reabilitarea sistemului rutier afectat de alunecările de teren
- protecţia mediului înconjurător şi restabilirea echilibrului ecologic.
- Realizarea acestui proiect va permite imbunătăţirea condiţiilor de circulaţie,
imbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţiei, creşterea
pieţei agricole şi a investiţiilor locale, sprijinirea activităţilor economice,
comerciale şi turistice, atragerea de noi investitori pentru exploatarea
infrastructurii turistice existente.
Cerinţe financiare
finanţare prin Administraţia Fondului pentru Mediu, conform O.U.G. nr.196/2005,
aprobată prin Legea nr.105/2006.

Reglementări
Manualul de Operare şi Ghidul de finanţare elaborate de Ministerul Mediului şi
Gospodăririi Apelor – Administraţia Fondului pentru Mediu pentru susţinerea şi
realizarea proiectelor de protecţia mediului
PROIECT 11
Titlul proiectului : Amenajare teren polivalent de sport în satul Cornu de Sus

imbunatatirea factorilor de mediu si a calitatii vietii prin amenajarea spaţiilor publice
de recreere
Cerinţe financiare
finanţare prin asociere cu judeţul Prahova (Consiliul Judeţean Prahova)
Reglementări
Art. 14. din Legea nr.215/2001, republicată- Unitatile administrativ-teritoriale pot
incheia intre ele acorduri si pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea
si la realizarea unor programe de dezvoltare zonala sau regionala, in baza
hotararilor adoptate de consiliile locale ori judetene, dupa caz, in conditiile legii.
PROIECT 12
Titlul proiectului : Complex sportive (sală de sport,teren de fotbal şi bazin de înot)

în satul Cornu de Jos – punct Aniniş
imbunatatirea factorilor de mediu si a calitatii vietii prin amenajarea spaţiilor publice
de recreere
Cerinţe financiare

finanţare prin Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din mediul
rural instituit prin OG nr.7/2006.
Reglementări
Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din spatiul rural
urmareste revigorarea activitatilor sportive si in special a jocului de fotbal. Obiectivul
principal al acestui Program, ca program national, il constituie realizarea intr-o prima
etapa a 500 de baze sportive in timp de 2 ani, incepand cu semestrul II al anului
2007. Beneficiarii acestui Program sunt autoritatile administratiei publice locale din
spatiul rural. Bazele sportive, ca obiective de investitii sportive, se realizeaza in
baza unor proiecte tipizate. Terenul si utilitatile necesare realizarii si functionarii
bazelor sportive se asigura de autoritatile administratiei publice locale beneficiare
ale investitiei
Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din spatiul rural
urmareste revigorarea activitatilor sportive si in special a jocului de fotbal.
Prezenta lucrare a fost elaborată de d-l Cornel Nanu – primarul comunei

Cornu şi d-na Daniela Iancu – referent de specialitate Compartiment
achiziţii publice şi integrare europeană, în perioada ianuarie-martie 2008.

Strategie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A LOCALITĂŢII CORNU ÎN PERIOADA 2008-2013 1

I. COMUNA CORNU – DESCRIEREA GENERALĂ

Aşezare geografică; Climă; Relief

Asezată în nord- vestul judeţului Prahova, pe valea de mijloc a râului omonim,

Topoclimatul acestui sector în care se află Cornu are un caracter de

Păienjenişul potecilor de plai, drumul de legătură cu Braşovul, prin pasul

Aşezată în nord - vestul judeţului Prahova, pe valea de mijloc a râului

Terasa domină cu circa 40 - 50 m văile celor două râuri care o înconjoară.

Astfel, înfiripat pe terasa din stânga Prahovei, la ieşirea acesteia dintre

Temperatura medie multianuală este de 9,5°C; maxima pozitivă a verii, cu

Locul depozitelor de sare este marcat de prezenţa izvoarelor de apă sărată

Saxons les Bains ................................ 1 gr. 230;

Castrocaro ........................................... 0 gr. 879;

Trescaro ............................................... 0 gr. 910;

Hall ........................................................ 0 gr. 390;

Cornu .................................................... 3 gr. 320.

În 1873, la o expoziţie de la Viena, dr. Bernard le-a expus în colecţia apelor

După desăvârşirea procesului de formare a poporului român şi de

Retras în nord-vestul judeţului Prahova, Cornu s-a înfiripat totuşi la

E dificil de reconstituit din puţinătatea izvoarelor viaţa cotidiana a cornenilor,

După această dată, numărul documentelor referitoare la satul Cornu

Era perioada când întreaga gospodărie a membrilor trecea treptat în

Rămăşite ale obştii săteşti de odinioară dăinuie până în zilele noastre. Şi în

puternică familie. Nunta, botezul, înmormântarea şi întrajutorarea la unele munci, ca,

Şi astăzi se mai păstrează în graiul local cuvântul "obşte", iar crescătorilor

Stăpânirea devălmaşă a pământului este atestată şi prin aceea că, în

Documente păstrate din epoca de care ne ocupam reflectă sensul

Momentele cruciale din istoria ţării noastre -Războiul de independenţă,

teritoriul comunei racordat la magistrala Mediaş-Bucureşti. Reţeaua de distribuţie se

Toate unităţile şcolare din comună dispun de condiţii moderne pentru

Alte utilităţii: telefonie digitală, televiziune prin cablu, legătura la reţeaua

Muzeul sătesc Cornu a fost înfiinţat în anul 1950, amenajat şi modernizat în

Secţia de istorie veche a muzeului cuprinde numeroase piese, vestigii din

Astfel, fiecărui locuitor îi revine o suprafaţă de cca 3 mp spaţii verzi, cifra

Capacităţi de cazare pentru turişti - minihotel, motel, case in sistem

Înfraţiri cu localităţi din Europa.

II. EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL, ECONOMIC ŞI SOCIAL

2.1.Calitatea factorilor de mediu – Diagnoza problemelor de ecosistem

Începând cu 01.01.2006 Primăria comunei Cornu a implementat sistemul de

Situaţia economicã a comunei Cornu

În anii începutului de mileniu în care ne aflăm, cele mai importante

-Implementarea proiectului de extindere şi modernizare a reţelei de alimentare cu

- Modernizări drumuri:str.Primăverii (et.a II-a zona pod Poligon), str.Topşeni,Covor

-sediu primărie : amenajare magazie, garaj şi arhivă

LUCRĂRI ÎN CURS DE REALIZARE cu termen de finalizare în anul 2008

Apropierea comunei Cornu de centre urbane importante (Câmpina, Breaza,

superioare, garantate prin analiză chimică spectrală de tip Spectrocheck, executată

2.S.C. MICRON S.R.L. - sucursala firmei TEHNOPHAR EQUIPMENT AND

3. S.C. AGLAS S.R.L. - construită în 1990 sub denumirea de STOCON, este

4. SC SWISS CAPS SRL

5.S.C. QUESTA CONF SRL

Localitatea Cornu dispune de un potenţial turistic care întruneşte elemente de

Am ales câteva trasee care pot fi realizate având ca punct de plecare şi

Traseul: Cornu - Muscel - Voila - Cornu

"Satul de vacanţă", situat pe dealul Muscel, în plin soare la altitudinea de 560

• Cornu - Frăsinet - Şotrile - Cornu

• Cornu - Telega - Cornu

Doftanei, trecem râul şi ajungem la intersecţia cu drumul ce duce la Brebu, lângă

Cornu - Câmpina - Poiana Câmpina - Schitu Poiana - Cornu

Traseul: Cornu - Câmpina - Poiana Câmpina - Schitu Poiana - Cornu

1863, schitul Poiana a fost transformat în biserică de mir.

• Cornu - Câmpina - Brebu - Cornu

Traseul: Cornu - Câmpina - Brebu - Cornu