...

" lon
I
k

ANUL XLIII.

TiI4 .
... ,
1936

7-
,.
.
= '
No. 3-4

ORGANUL SOCIETATII ISTORICO-FILOLOGICE DIN IASI

Director: Prof. ILIE BARBULESCU

1. STUDII $1 COMUNICARI :
Pae. r
Ilie Barbulescu. Originea numelui de familie Mic(u1) si noua teorie
despre formarea limbii si poporului rom. 161
Th. Holban . . Raspindirea coloniilor rominesti in Polonia . . . 168
D. Gazdaru . . Intregiri la studiul despre amarita turturea in li-
teraturile romanice . . . . . . . . . 182
Aug. Scriban . Dictionarul enciclopedic ilustrat de I. A. Candrea 185
C. A. Stoide . Capitanul Stefan, neamul sau si M-rea Dumbravita
. 200
D. Cranjala . . Valahii din Moravia . . . , . . . . . 216
I. Morarescu . . Noui example ale fenomenului de unilicare a celor
I
doua forine ale pronumelor : Dumneata, mata . 220 Ik
A. H. Golimas . 0 informatie nefolosita despre luptele Nemtilor
D. Strungaru
cu Moldovenii si Tatarii
Din gfaiul basarabean . .
.

C. Turcu . . . 0 marturie hotarnica din anul 1795

. . . . .
. . . ..... . 224
228
247 ;::

We Barbulescu. Cuvintul martalog . . . . . . . . . 251

,, . Masaryk si originea concepttei Micei Intelegeri . 252
. . Sarbatorirea si personalit. stiint. a d. M. Gaster 253 L"
. .. Scriitorii in Stiinta si literatii . . . . . . 261
. . Personalit. stiint. a lui Gh. Ghibanescu fata de
Acad. Rom. si doctoratul honoris causa" 262
. . Cu privire la limba documentelor moldo- si mun-
teano-slave 268
. . Teoria lui B. P. Hasdeu ? . . . . . . . . . 272
. . Rocznik Slawystvczn y" din Cracovia s i Arhiva" 277
D. Strungaru. . Contributia stiintifica a recensiilor . . . . . 279
Alfred Poninski Notice concernant le sejour a Iasi du Roi de Pologne
Stanislas Leszczynski au debut du XVIII-e siecle 314
II. RECENZII
Pae.
Al. Epure. Contributie la cunoasterea vietii si a inceputurilor lite
rare ale marelui critic G. IbrPileanu (1. Barbulescu) . . 286
D. N. Mincev. Rominia si Renasterea hJlgarA (I. Barbulescu) . . 289
Marcel Handelsman Rok 1848 we V loszech i polityka ks. Adama
Czartoryskiego (Th. Holban) . . . . . . . . . 292
Olgierd GOrka. Liczebno 6 TatarOw Krymskich i ich wojsk (Th
Holban) 294

Aliheiescu) . .
Sbornik na podest Jozefa Skultetyho (D. Crtinjalei)
. . ..... . . .....
W. Kroll. Die Entwicklung der lateinischen Schriltsprache (H
t

. . . .
296
298
Arta si Arheologia (N. Grigorns) . . . . . . . . . . 307
Padesat let univ. prof. Josefa Pity (D. Cranjalci) 310
Viata Basarabiei (1. Barbulescu) 312
111. Cronica i Bibliografie

........
1. Activitatea Cercului Revistei Arhiva". 2. Activitatea Soc. istorico-
filologice Arhiva". 3. Dela Administratia Arhivei". 4. Rostul de
pans acum al Arhivei" . . . . . . .216-18

misImlinms.m. 1
 Directiunea revistei nu-si is raspunderea articolelor publicate. Autorii,
fiind direct raspunzatori, sint liberi sa -si sustie, in mod documentat, parerile
lor, cari duc la afirmarea sau restabilirea adevarului stiintific.
SOMMAIRE
1. Etudes et Communications.
Ille Barbulescu: L'origine du nom de famille Mic(ul) et fa nouvelle
theorie sur Id formation de la langue et du peuple rou-
mains . . . . . . . 161
Th Holban: La dispersion des colonies roumaines en Pologne . 6
D. Gazdaru: Cum pletements a ('etude de amarita turturea" dans
les litteratures romanes . . . . . 182
August Scriban: Le dictionnaire enciclopedique illustre, par Can-
drea I. A. . . . . . . 185
C. A. Stolde: Le capitaine Stefan, sa famille et be couvent de
Dumbravita . . . . . . . 200
D. Cranjala : Les Valaques de Moravie . . .
I. Morarescu: Nouveaux exemples du phenomene de l'unification 216
de deux formes des pronoms : Dumneata, mata . 220
A. H. Golimas: Une information inutilisee des luttes des Allemands
avec les Moldaves et les Tatares sur la coline Ceta-
tuia et Hlincea . . . . . . 224
D. Strungaru: De l'idiome des hahitants de la Bessarabie . . 22487
ll Turcu: Un temoignage de delimitation de 1795 . . . 247
Die Barbulescu : Le mot martalog" . . . . . 251
. : Masaryk et l'origine de la conception dela Petite-
Entante . . . . . . . 252
. : La fête et la personalite scientifique de Moses Gaster 253
. : Les ecrivains de Science et les hommes de Iettres 261
. : La personalite scientifique de Gheorghe Ghiba-
nescu en face de l'Academie roumaine et le doctorat
.honoris causa" . . . . . 262
,, . : Relativement a la langue des documents moldo-
et valakho-slaves , . . . . . 268
. . : Le theorie de B. P. Hasdeu ? 272
,, . Rocznik Slawystyczny" de Cracovie. et Ar.hiva . 277
D. Strungaru : La contribution scientifique des comptes-rendus . 279
Alfred Poniliski: Notice concernant le sejour a Iasi du Roi de Po-
logne Stanislas Leszczyliski au debut du XVIII-e siècle 214
IL Comptes-Rendus
Al. Epure: Contribution a la connaissance de la biografie et aux
commencements htteraires du grand critique G. Ibrai-
leanu (I. Beirbulescu) . . . . . 276
D. N. Mincev : La Roumanie et Ia Renaissance bulg. (I. Bdrbulescu) 289
Marcel Handelsman : Rok 1848 we Wloszech i polityka ks. Adama
Czartoryskiego (Th. Holban) . . . . 291
Olgierd GOrka: Liczebnog6 TatarOw Krymskich i ich wojsk (Th.
Holban) . . . . . . . 294
W. Kroll: Ella Entwicklung der lateinischen Schriitsprache (H.
MihOescu) . . . . . . 297
Sb6rnik na poest Josefa Skultetyho (D. Crdnjalti) . . 298
III. Chronique et Bibliograph e
1. L'Activite du Cercle de Ia Revue Arhiva". 2 L'Activite de la
Societe historico-philologique Arhive. 3. De 1'Adrninistration de l',Arhiva".
4. Le rOle joue jusqu'a present par noire revue Arhiva".
ABONAMENTUL ANUAL :
100 lei In Cara pentru particulari.
200 a pentru Autoritati, Banci si alte intreprinderi,
250 pentru strainatate.
ANUL XLIII 1936 No. 3 4

ARHIV A REVISTA DE ISTORIE, FILOLOGIE,

SI CULTURA ROMTNEASCA
ORGANUL SOCIETATII ISTORICO-FILOLOGICE DIN IASI

Originea numelui de familie Mic<ul> $i nova

teorie despre formarea limbii
poporului rom5nesc.
In a. 1933 Academia Romana" a tiparit la Bucure$ti, Intre
ale sale Studii $i Cercetari", voluminoasa scriere a d-lui prof.
N. Draganu dela Universitatea din Cluj : Romanii irf veacurile
IX X1V, pe baza Toponimiel $i Onomasticez. In aceasta lu-
crare a sa autorul spune, in Concluzii" dela sfarsitul ei, p. 593,
urmatoarele : Teoria lui I. Barbulescu, dupa care elementele
slave au intrat in limba romana numai dupa sec. X $i Xl, iar
pana atunci Romanii ar fi trait complet izolati de Slavi, in Ol-
tenia, nu se mai poate sustine pe urma cercetarilor toponimice
si onomastice facute in acest studiu, care ne arata ca ei aveau
asezari statornice in sec. XI XII in Panonia, Moravia, in Car-
patii estici, Banat, Bihor $i Ardeal, deci pe un teritoriu mult
mai intins de cat cel fixat de Barbulescu si despre care croni-
carii unguri, in frunte cu Anonimul regelui Bela, ne spun ca-I
locuiau $i mai inainte .
E vorba de teoria ce am prezentat in toata amploarea in
cartea mea Individualltatea limbil romeme $i elementele slave
vecht, Bucuresti 1929: ca Romanii nu s'au format de loc in Pe-
ninsula Balcanica, ci numai in regiunea dela apus de raul Olt,
anume in Oltenia $i coitul Transilvaniei de acolo unde au trait
pana la inceputul sec. X, avand vecini pe Slavii bulgari, can
salasluiau singuri, iar nu conlocuind cu Romani, in tinuturile
dela rasarit de Olt in Transilvania, Muntenia $i Moldova ; iar la
inceputul sec. X, Slavii dela rasaritul Oltului incepand misca-
aea for de expansie spre apus peste Olt, Romanii, constransi
162 ILIE BARBULEcCT

de aceastd venire peste ei a Bulgarilor slavi, au inceput a e-

migra $i ei din aceste regiuni unde se formasera ca natie ro-
maneascd : unii peste Dunare in Peninsula Balcanica, acestia
sant Romanii Macedoneni de astazi, altii spre rasarit peste Olt
in Muntenia $i Moldova, $i altii, in sfauit, spre miaza noapte,
panes in Istria unde ii gasim $i acum. Aceasta e teoria mea,
pe care am argumentat-o gf documentat-o in acea carte.
Dar mai *filial o observatie la o parte din cele spuse mai
sus de autor, cu privire la aceasta teorie a mea aci expusa
din nou. Eu nu am scris in cartea mea cum zice d. Draganu,
ca : elementele slave an intrat in limba romana numai dupes
sec. X $i Xl", ci ca an intrat in aceasta : cu incepere din sec. X.
Aceasta rectificare am mai facut-o (in Arhiva. XL a. 1933,
p. 77) $i d-lui prof. A. Rosetti, care, ca d. Draganu aci, nu c:-
tise cu atentie ci superficial cartea mea $i spusese acelasi lucru
ca : duper sec. X, $i ca de asta teoria mea nu se poate
sustine. Aceasta gresala de in(elegere a datarii mele arata,
deja apriori, ce lipsa de valoare $tiintifica are cartea d-lui Dra-
ganu in combaterea teoriei mele ; cad de aceastd datare atarna
intelegerea textului bizantin al lui Kekavmenos $i at altor vechi
scriitori cari vorbesc de Romani. Dar slabiciunea lucrarii auto-
rului se mai vede $i in modul CUM gciseste ca diferite numi
topice $i onomastice ce studiaza in ea sant de origine roma-
neascei. Acest mod e mPtoda potrioticci, care a lost introdusa
in timpul nostru (dupes perioada latinistd) in Stiinta de prof. N.
lorga, dela acesta Wald $i intrebuintata de V. Parvan in cerce-
tali de ale sale $i cea mai mare parte intrebuintata apoi de asa
numitul curent" dela Cluj in anuarul acestuia Dacoromania, dar
$i de alti adepti din Bucuresti $i din alte parti ai d-lui Iorga.
Aceasta metoda forteaza compozi(ia tuturor cuvintelor ce dis-
cuta, numai sa le scoata de origine romana sau latina, cum
s. ex. mai lam d. Sextil Puscariu ($i acesta, membru al curen-
tului latintst dela Cluj $i al metodii patriotice) spre a gasi ca
cuvantul slay stalpar din limba romana nu e slay, ci romanesc
din lat. *stirpalis 1). Metoda asta, astazi anachronica insa, eu o
combat de mult in ce privea pe d. lorga ai pe Parvan, in Arhiva,
XXIX (a. 1922), p. 130 ; XXX (a. 1923), p. 204 ; XXXI (a. 1924),

1) Vezi Ariliva, XXXV (a. 1928) p. 118.

 ORIGINEA NUNIELUI DE I. ANIILTE MIC(0I.) 163

p. 67-71 ; XXXIII (a. 1926), p. 78-80 Ii Inca in alte numere

ale acestei reviste. E interesant de observat ca in acesti 15 ani
de cand eu lupt impotriva ei, nimeni nu mai indrazni sa o a-
tace, fiindca toti se temeau de razbunarile in carierele for si
In societate ale d-lui Iorga inpotriva-le ; nimeni nu mai indrazni,
dar, din lasitate, sa o atace. Arhiva insa nu se temu si infrunta
totul. Insusi raposatul Weigand dela Leipzig nu zise nimic in
potriva acestei metode inainte de razboi, cand era subventionat
de Institutii din tam noastra (ca Ministerul de Instructie si A-
cademia Romana), caci se temea ca razbunatorul d. Iorga va
lucra la aceste Institutii sa-i tae ajutoarele materiale. Dupa raz-
boi insa, cand nu i se mai dete subventiile acestea, Weigand,
pardsind acea lasitate si oportunismul de pana atunci, incepe
sa o atace in anuarul sau Balkan-Archiv, 11 (a. 1926), p. V,
unde o descopere lumii si o nurneste chauvinistische Stromung...
von der gerade jetzt in Rumanien herrschenden Richtung eines
oft komisch wirkenden Latinismus", adica curent sovinist... o
Directie chiar acum stapanitoare in Romania a unui adeseori
comic Latinism". Weigand mai spune acolo ca se referea, de
asta data in deosebi la Dacoromania, buletinul Muzeului limbii
romane dela Cluj, unde colaboreaza si d. Draganu si, impreuna
cu dansul, die leitenden Persi5nlichkeiten in Klausenburg ", adica
personalitatile conducatoare in Cluj". Iar acum, noi cei dela
Arhiva avem multumirea sa constatam ea miscarea impotriva
acestei metode" si directii" patriotice, inceputa de noi cu in-
frangerea lasitatii generale acum 15 ani, a gasit adepti cu cu-
raj nu numai la Weigand, ci si la noi in Cara. Cad astazi
combat violent aceasta metodd a d-lui Iorga si o asvarle ca
netrebnica" profesorii C. C. Giurescu si Petre P. Panaitescu
dela Universitatea din Bucuresti (s. ex. in brosura acestuia din
urma : $coala Aloud de Istorie Un rdspuns, Bucuresti 1936,
aparuta in luna Mai a acestui an). Cf. si Arhiva, XLIII (1936),
1-2, p. 138-140.
Metoda patriotica", de care vorbesc aci, se caracterizeaza
in spiritul ei, prin urmatoarele note : 10 demagogie nationalista,
prin care intrebuintatorul metodei maguleste, constient si chiar
inconstient, sentimentele nationale ale conationalilor sai ; 2. prin
insuficienta cunoastere (din deosebite motive) a izvoarelor, pe
cari ar trebui sa be utilizeze pentru dezlegarea problemelor ce-si
164 11,1E RAIII1ULESCU

pune sau urmareve ; $i 3. In sfar$it, prin orizontul ingust $i uni-

lateral cu care prive$te problemele, fie din pricina constructiei
spiritului cercelAtorului lor, fie din pricina. cusururilor primelor
doua puncte. Aceste trei note caracteristice es bine in evidenta
la lucrarea pomenita a d-lui Draganu, care crede ca, cu aceasta
metoda ce le confine, poate rasturna teoria mea despre forma-
rea limbii $i a poporului romanesc. Caci, in adevar, mai totul
din etimologhizarile sale, cari se silesc sa scoata romanesti a-
numite toponimice $i onomastice din Panonia, Moravia, Carpatii
estici, Banat, Bihor si Ardeal, cad, cdnd se analizeaza cu me-
toda Stiintei moderne care pune in discutie toate izvoarele $1
prive$te, deci, cu larg orizont, originea acestor cuvinle. De a-
ceea i-a lost foarte u$or d-lui Istvan Kniersa ca sa be rastoarne
pe toate In studiul ce a publicat, sub numele Pseudorunginen
in Pannonien and in den Nordkarpaten, in revista de curand
aparuta Archly= Europae Centro-Orientalis, I (a. 1935), Buda-
pesta, p. 97-228 $i II (a. 1936), p. 84-178. In adevar, un cu-
vant oarecare, s. ex. numele satului Aicd, pe care Dra-
gartu 11 gase$te in comitatul unguresc Veszprem $i 11 soco-
te$te ca ar fi rom. aica din macedoromana, Kniessa, privind
cu larg orizont $i in alts parte, in alte izvoare, 11 afla $i in
hmbile maghiara, germana, turca. Atunci dece e acest cuvant
numai romanesc ? A$a la mai toate numele aduse in discutie
de Draganu In cartea sa, dela cele inCepatoare cu litera A
pans la cele cu Z, pe cari le cuprinde in acest studiu din Ar-
clay Eur. Centro-Or.; caci toate se gasesc in alte limbi mai
mult on mai putin departate, in afara de romana $i nu au note
fonetice sau morfologice specific romanesti.
Ca sa se vada mai bine aceasta metoda patriotica" in
cartea d-lui Draganu, care crede ca prin ea rastoarna teoria
mea, 1mi permit a lua mai de aproape in cercetare numele
nostru de familie Mic, Micu(I) care se afla $i in limbs maghiara
$i pe care d. Draganu 11 discuta in cartea sa la pag. 46, sco-
tandu-1 de provenienta roman. luat dela Romani de Maghiari.
Anume, spune : Mica (= mic klein" < *micus, -a, -urn sau
*miccus, -a, -um = gr. [Lizzog, ttixek = luxocig, in cazul ca nu
trebuie cetit Mika a.
Se $tie Ca acest nume se gase$te la Romanii de dincoace
de Dunare deja in sec. XIV $i XV. Vezi Arhiva, XLIII (p. 83). Dupe
 ORIGINEA NUMEILUI DE FAMILIF MIC(UL) 165

d. Dr., a$4 dar, cuvantul acesta. ca nume masculin de familie

sau de persoand, e acela$ ca adject. romanesc mic klein fr.
petit) din care s-a nascut $i face parte din fondul originar La-
tin al limbii noastre. Numai cu acest stramt orizont vede au-
torul acest cuvant ; caci i-a scdpat din vedere ca cuvantul mai
poate avea si o altd origine de cat romaneasca ; anume, ca cuv.
Mic Micu(1) se afld, ca nume, de alta provenienjd decat din ro-
mana, $i In limba maghiard $i in diferite limbi slave. Aceasta
i-o aratd insd u$or a. Istvan Kniersa in pomenitu-i studiu la
p. 190. Kniersa spune anume, documentand din diferite izvoare
pe cari d. Dr. nu le-a avut in vedere, cacinu le va fi cunoscut,
daca nu le-a uitat dinadins (dupd metoda patriotica)cd cuv.
Miku(1) se afla in limba maghiard $i in limbi slave, nas-
cut in acestea din Mikolaus, iar acesta produs in aceste limbi
din lat. Nicolaus, al carui N initial 1 -au schimbat in M. Nu
poate preciza insa, daca forma cu M din lat. N au facut-o mai
intai Slavii dela cari au imprumutat-o Maghiarii, preldcand mai
departe cuvantul in maghiar MiklOs (pronuntat Mic/o$), on au
au fdurit-o mai intai Slavii cari o au s. ex. Cehii : Mikula§
(pron. Miculas), Rutenii alaturi de Mik au $i Mikola,
Mikolai $i au dat-o apoi Maghiarilor. Kniersa documenteaza
$i cd limba maghiard, in urma, a produs, din Mikkis, forma
alintdtoare Mik, Mikon etc., adica Koseformen des Namens Mik-
lOs", dar ca $i in ceha se gase$te, de asemeni, aceasta forma
de alintare. Nimic din acestea nu a avut in vedere a. Dr.; de
aceea are dreptate scriitorul maghiar sd-i spuna Ca: Die Hu-
manilal. der PN Miku, Micu mag. Nichtkennern der ungarischen
Sprachgeschichte als unzweifelhafte Tatsache erscheinen", adica :
Romanitatea numelor de persoand Miku, Micu, poate sa apara
ca un fapt neindoios numai necunoscatorilor limbii maghiare",
eu a$1 zice si ai limbilor slave.
A$a ca d. Dr., trebuia, in cartea sa, sa aibd, dar n-a avut,
in vedere $i sa discute $i aceastd origine, nu numai pe cea
din lat.-rom. mic = klein. Trebuia, adica, sä alba un mai larg
orizont, daca voia sä rastoarne teoria mea $i sa intemeieze
ceva durabil pentru Toponimia romaneasca in partite locuite
azi de Maghiari.
1) Vladislaw Kuraszkiewicz : Gramoty lialicko-Wolytiskie X111-XV
tviekiz, Krakov 1934, p. 35, 63, 106, 150.
166 IL [E BARRULECCU

Dar eu pot sa-i adaug acum, pentru discutarea acestei

probleme, $i cd cuv. Mic, cu inteles de klein=adj. rom. mic, din
micus, se putea sa fie $i in limba maghiara, prin influenta la-
tinizanta a bisericei catolice on a celei italiene sau chiar croate,
deci nu din romana. Acest lucru nu-1 she, de altfel, nici d.
Kiersa in articolul sau. Dar, inteadevar, fl gasim undeva la
Croati. Poetul croat Ante Dukia, care a scris in limba croata
mai multe opere literare, intre cari pomenesc cartea de poezii
cu titlul Od Osvita do Sutona, Zagreb 1932, din care tdnarul
nostru scriitor George Morosanu, licentiat al Univer$itatii din Iasi,
a tradus poezia Hram in romaneste $i a publicat-o in volumul
sau de poezii : Intoarceri in biografia mea, Ia$i 1935, p. 26 sub
titlul In templu ; Ante Duki &, zic, mi-a trimis, nu de mull, o
brosura a sa, in limba sarbo-croata, cu titlul Marija devica,
!akayska pjesma s turnaenz rijea ± naglasa, Zagreb 1935.
Aceasta carte cuprinde o poezie despre Marija devica, adica
Fecioara Maria, pe care Dukie a compus-o in graiul sau de
bastina kastayski" al dialectului eakav al limbii sarbo-croate.
Acest grai se vorbeste in Dalmatia. In poezie, intre alte ver-
suri, in cari se pomeneste de casa unei gospodine cu numele
Zvanka, e si unul astfel, la p. 3: Hsi njin je umrla joA mi6ihna,
care, in traducere, inseamna : fica ei a murit deja [fiind] nzicutd.
lar la p. 8 scriitorul poeziei, Ante Dukie, exotica acest cuvant,
pentruca nu se gaseste in limba literard sarbo-croata de astazi
care-i dialectul numit gokav", ci e numai cuvant localnic in
dialectul eakav care se vorbe$te in Dalmatia at aceleia$i limbi
sarbo-croate ; exotica, anume, ca miaihna e ceeace in limba
literara sarbo-croata se exprima prin cuvantul malahna, far a-
cest din urma cuvdnt Inseamna romaneste micu(d. Tot aici mai
jos, Dukie exotica Inca odata astfel : midi = mall, male an, ceea
ce pe rom. se traduce prin : mic, micut.
Prin urmare Croatii catolici din Dalmatia, cari vorbesc
dialectul inkav, ca Ante Dukic, au in vorbirea for obi$inuita cuv.
miellma (pronuntat micihna) si miai (pron. mici) cu intelesul
adjectival de mic, micut. Acest cuvant ei ii pot avea sau de
demult din limba romana, asa numitul dialect roman dalmatin
(cf. Das Dalmatische, de Bartoli), sau din limba italiana care $i
ea II va fi avand in dialectul ei dalmatin. Si nu e exclus ca
dela acesti eakavi Croati vor fi luat Maghiarii, cari in a. 1102'
 ORIGINEA NUMELUi 1)E FAMILIE NIIC(E71 ) 167

isi supun Croatia, cuvantul sub forma Mik. Caci la originea lui
romans sau italiand, in dial. akav, aces± cuvant a trebuit sa
aibd nu sunetul 6 = rom. ce, ci, ci k adica sa fi Lost mik in
limba 'Mind (romans) sau italiand care i 1-a dat (cf. lat. *mi-
cus), iar apoi dial. sarbo-croat 6akav a transformat pe k in
6 cand acel k venea inainte de i sau de un e palatal, tot a$a
cum s-a mai prefacut in limba sarbo-croata, mai tarziu, turces-
cul k in ', in cuvinte ca sarbccroat oak (pronuntat cio?ac)
< turc kogk, 6ilim (pron. cilim) < turc kilim $i in cuvinte de
origine greceasca, cum e sarbocroat 6eramida (pron. ceramida)
< grec keramida, sarbocroat Nicifor (pron. Nicifor) <gr. Ni-
kiforos, etc. Aceste cuvinte sunt romdnestile, cari au pastrat la
not pronuntarea turceasca $i greacd a lui k : chlosc, chilinz, ell-
ramidd, Nichifor.
Supun aceste noui date discutiei, caci pand acum nu le-a
avut nimeni in vedere.
Prin urmare numele Mik, in teritoriul ocupat de Maghiari
$i in limba acestora putea proveni $i din cuvantul roman sau
italian mic , klein $i din lat. Nicolaus; iar d. DrAganu, care
nu $tia de aceste noui date, fl socoteste in cartea sa, Lard
sä dovedeadca, insa ca ar fi ltiat pur Si simplu din limba
romans. Nici nu se intreabd macar : nu cumva nu va fi exis-
land nici o legaturd infra maghiarul Mik $i rom. Mic, ci se vor
fi produs fiecare independent, unul in limba maghiara $i cela-
lalt in limba romans ? precum, de asemeni : nu cumva numele
romanesc Mic va fi luat, ca nume de barbat, din maghiard ?
Caci adevdrata Stiinta i metoda ei modernd de cercetare im-
pune aceste intrebari.
Tot astfel autorul nu dovede$te romanismul ce sustine nici
at celorlalte numi pe cari le discutd, ca AlbOni, Algy, Bcics,
Duka, pand la cele incepatoare cu 'S ca Szula, Szuli $i cu Z
ca Zima, Zsuny, pe cari le afla in Panonia, Moravia, Carpatii
eslici, Banat, Bihor $i Ardeal in veacurile XI $i XII $i cu aju-
torul carora vrea sä dovedeasca ca in acel Limp liomanii Ira-
iau in Panonia $i in Moravia. Cu a$a metoda insa nu folose$te
nici Politica romaneasca, nici Stiinta.
Dar iata, totdeodata, de ce ce cercetarea $i rezultatele din
cartea sa nu pot rdsturna sau macar clatina teoria mea din
168 I it. Ho! n %N

Indldualitatea limbii romeine si elementele slave vechi, $i nu pot

cu atat mai mutt cu cat, chiar aceste astfel de etimologhizAri
ale sale aduc exemple din sec. XIXll cari tocmai intra in Ca-
drul teoriei mele, iar nu de mai inainte.
Hie Barbulescu.

Raspandirea coloniilor romane§ti in Polonia')

Siedliszcze (= Siedlisce) sat cu drept romanesc (1504

A. G. Z., XVII ; Al. Jablonowski, op. cit., XVIII, II, pag. 14 si
Karel Kadlec, op. cit.).
In 1504 Stanislau de Chodecz, castelan $i capitan de Leopol
condamna pe loan Dziedoszycki, stapanul satulni SiedIiszcze, la
o pedeapsa regald de 40 florini, din cauza a oamenii sai au
atacat si ranit pe functionarul regal, numit Ministeriali". La
randul sau Dziedoszycki condempnavit pro non statucione sui
knyhaz Bradko et tabernatorum omnes de Siedliszcza, qni eciam
fuerunt qnoadintores repercussionis prefati pignoris".
Sroki sat cu drept romanesc $i locuit de Romani. (1443
A. G. Z., XIV, 678; 1452 A. G. Z., X, 102, XIV, MLVI, 2936
1454 A. G. Z., XIV, 3241 ; 1455 A. G. Z., XIV, 3453 ; 1472
A G. Z.. XV, 1011 ; 1464
. A. G. Z., XIII, 5370 ; 1494 A.
G. Z., XV, 4455 ; 1503 A. G. Z., XVII, 3994 ; 1506 A. G.
Z., XVII, 4257 ; 1531 A. G. Z., ).c, 459; Al. Jablonowski, op.
cit., XVIII, I pag. 65).
In 1443 stapan In Sroki era Loan Suchi, iar in 1452 Stani-
slau vicecapitan de LwOw. Alaturi de acesta apare un Valah
I amiliari domini Palatini" 2).
In 1454 nobilul Petru Wunczek de Cuthna alias de Fiat-
niczani" da in judecata pe Petru Czebrowski de Zabokruki .,qui
sibi Mass hominem reclinatum de Sroki de lure Valachorum
mittere noluit cum bonis eins, uxore et pueris valoris 20 mare".

1) Continuare la Arhiva XLIII, 1-2, p. 29,

1) CuvAntn1 ,Jamiliari" tre5uie sA-I intelegem cu sens de slue sau
servitor.
 RASr'4NlirfiEA cot.o.mr.ort ilomANEs,71 iN POLONIA 169

Judecata o castigd Wunczek $i se hotaraste ca Petrus Wunczek

debet locare eundem hominem in iure Ruthenicali aut in alio
quocigne, 'ubi vult".
Aceasta hotarare este interesantd pentru studierea dreptului
valah. Slim ca un cmeton putea sä treaca dintr'un sat in altul
numai cu dreptul dupa care a trait in primul sat. In timpul
mutarii nici cmetul $i nici stapanul locului nu putea sa-i schimbe
dreptulera impotriva asezamintelor pamantesti. Deabia dupa un
oarecare timp de sedere a cmetului in anumit sat putea sa -$i
schimbe dreptul, fie din dorinta lui on din hotararea stapanului.
Dar si in acest caz daca cmetul nu se invoia, putea sa se mute
$i ramanea cu acelas drept. Adicd, in ultima analiza, schimbarea
dreptului unui colonist depindea de vointa sa.
E adevarat insa, ca incepand cu a doua jumatate a sec.
XV stapanii de pamanturi an mai tineau nicio socoteala de
dorinta colonistului si de multe ori, simtind ca anumit taran are
de gand sä se mute, ii schimba dreptul fdra ca el sa stie. Si
in felul acesta ii impedica sä treaca in alt sat. Dar in cazul de
fatd vedem ca, judecata a putut sa-i schimbe dreptul in timpul
mutarii.
In Sroki exista o infloritoare industrie de lemne si peste.
Stawne sat cu drept romanesc si locuit de Romani. (1440
A. G. Z., XIV, 111, 116, 117 ; 1447 A. G. Z., XII 1808, 1824 ;
1454 A. G. Z., XIV, 3130, 3131, 3132 ; 1496 A. G. Z., XV ;
1504 A. G. Z., XVII, 4035).
In doc. anutui 1440 Mihalo cneaz de Stawne se judeca cu
cmetonii Lech $i Io$ din Suchodol ; iar in 1447 este dat in ju-
decatd de catre Jaczko de Swistelniki.
In 1447 sapte martori jura ca, anumiti oameni din satul
Stawne de bund voie au trecut dela dreptul de valah la cel de
rutean $i asa trdiesc de-acu limp de-un an. (Vide Naragjow).
Stolsko sat cu drept romanesc $i locuit de Romani. (1497
A. G. Z., XV, 2562 ; Al. Jablonowski, op. cit., XVIII, I, pag. 153).
Ivan cneaz de Stolsko cum omnibus Valachis sen kmet-
honibus in villa Stolsko residentibus", dar mai ales cum suis
coadintoribus Ivan, Jaczko, et Taras" au pradat de 5 florini pe
popa Kosma din Suchodol, napadind asupra lui pe drumul regal
ce duce din Szczyrecz ii Piaski.
170 fll. HOLBAN

Dupa anul 1554 acest sat (V. Drohowysz) a fost ars de

Tatari.
Strutyn (= Simian) sat cu drept romanesc. (1441 A. G.
Z., XIV, 286 ; Al. Joblonowski, XVIII, I, pag. 83).
Nobilul Swiaskone Jankowski de Podwinie are judecata cu
nobilul Maskone de Strutyn, fiindcd Masku n'a voit sa elibereze
pe un om de iure Valachiensi" din Strutyn sa treaca in Podwinie.
Suchodol sat cu drept romanesc $i locuit de Romani. (1456
A. G. Z., XIV, 3532 ; 1498 A. G. Z., XV, 2684 ; Al. Jablo-
nowski, op. cit., XVIII, II, pag. 396).
In 1440 cneazul Michalo de Stawne se judecd cu cmetonii
Lecz si Ios din Suchodol dupd iusticia terr.", care nu putea fi
decal dreptul valah ; iar in 1452 (A. G. Z., 2597, XIV) ni se
spune ca, cmecii Ivan, Marici, Ivan, Alexa $i Volos s'au mutat
din satul Manastir in Suchodol de iure Valachorum ad ius Vala-
chorum" (V. Manastir).
In 1498 ni se prezinta un caz interesant de judecata a co-
lonistilor cu drept valah. Am vazut mai sus ca, sateanul cu
drept valah, pentru orice vind este judecat de cneaz. Popa Cusma
din Suchodol s'a plans ministerialului" loan Zielonka, repre-
zentantul regelui pentru chestiunile de neintelegere din satele
regale ale tinutului LwOw acuzand pe oamenii Ivan, Iaczku
5i Taras, slugi ai nobilului Andrei Chelmicki. Ministerialul a in-
trebat pe cneazul lui Chelmicki, dacd a fixat (pe azi) judecata
conform obligatiunilor. Cneazul insa a raspuns, ca judecata avea
sa aiba loc, dar oameni s'au inprastiat pela lucru si deci jude-
cata nu poate sa se tie.

Regiunea Przemyska
Babica (Babita) sat locuit de Romani dupd drept romanesc
(1565 M. Hruszewski, Zerele II, pag. 217-218 ; J. T. Lubo-
mirski, Biblioteka Warszawska, IV, pag. 12 ; Al. Jablonowski,
op. cit., XVIII, I).
Se afla in judetul Zamiechski deasupra raului Lubinia. In
1565 erau aici 26 colonisti ,cu drept valah". Cinsu (darea de
Oman° nu platiau ; numai pe dobitoace, cei cari cresteau dadeau
cate '/2 gros pe vita mare $i cate 1 sielag. In afara de asta
fiecare era dator sa dea anual de pe fiecare jumatate de Ian
 RASP.NDIREA COLONfILOR RONIANE5TI IN POLONIA 171

cate 1 pore viu. Cneazul Hrici nimica nu Elddea. Popa dd anual

12 grosi, iar crasmarul 48 grosi.
In afara de cmieci mai erau in acest sat doud categorii
de oameni numiti podsadkowie sau Zagrodnicia, care nimica
nu plateau numai lucrau pdmantul, si bartuitii" cei care se ocu-
pau cu albindritur isi pldtiau ddrile in miere. Erau 22 prisacari.
Toti cmecii platiau la un loc statia" dare pentru stapan
2 zloti anual: iar cei care cresteau porci dadeau al doudzece-
lea pore.
In 1478 (A. G. Z., XIX, 172) si 1456 (A. G. Z., XI, 3348)
gdsim amintiri despre o Babita ca bonis regalibus" si care e
probabil sd fie aceeasi cu cea de sus.
Bandrow (Baudruv) sat cu rrept romanesc si locuit de Ro-
mani (1544 Al. Stadnicki, o wsiach tak zwanych wotoskich,
pag. 47 si 48 ; M: Hrussewski, Zerela, II, pag. 137 si 140
an. 1564).
Se afla langd raul Stebnik. In 1564 avea 151/2 lanuri sau
dvoristi" si 32 cmieci ; dar intru cat unul dintre ei este desietnic
este scutit de orice dare pe baza serviciilor ce le aduce°`
Ceilalti cmieci platesc de pe fiecare '/,, Ian cinsu sau censu la
Sf. Petru Cate 231/2 grosi din care scazand konnego" (pentru
cal) 11/2 sloti, cuhnia 30 grosi, statia 30 grosi, iar din ceea ce
ramane cneazul ia a treia parte', iar la Sf. Martin dau
dimpreund cu posta, Cate 16 grosi din care scAzdnd pocita 36
grosi, din rest cneazul ia a treia parte".
Afara de asta, cmecii care cresteau oi dadeau in fiecare
an la Sf. Petru de pe fiecare '/2 dvoriste cate-o oaie vie ; iar
cei, care nu cresteau oi dadeau cate 8 grosi. La fel cei care
cresteau porci dadeau cate-un porc viu, iar cei care nu cresteau
dddeau Cate 12 grosi.
La infiintarea acestui sat, colonistii au capatat cate 24 ani
liberi dela dari. Cei despre care am vorbit trecuserd anii de li-
bertate si acum platiau ddrile intregi. Totusi in cursul celor 24
ani se mai platia cate ceva. Astfel in 1565 erau 4 cmeci, care
aveau inca 9 ani de libertate ; dar in acest timp platiau ante o
oaie sau cate 8 grosi si cate un porc la Sf. Mihail. Mai pldtiau
Cate o masura de grau si posta cate 1'12 grosi. Acesti 24 de
ani de libertate se impartiau in 2 pArti primii 12 ani formau
prima locatione si in aceadta vreme nu se platia nimica ; iar
172 TIT. TI01.11AN

ultimii 13 ani lormau a doua locatie si am vazut mai sus ce se

platia. Astfel in acest sat avem 2 colonisti veniti de 4 ani de
abia si se spune in document, ca au libertate 'Inca 20 de ani,
carora cand li se va implini 12 ani, deci prima locatione, de
asemeni vor da ca si cei 4".
Cmecii mai sus pomeniti mai erau datori sa duca in Przemysl
cate jurnatate masurd de carbuni si cate un lemn mare pentru
moara.
Cneazul pentru a treia parte, ce o lua din cius, era dator
sa dea anual 12 of vii, dar intru cat din vechime s'a obicinuit
sa se plateasca de fiecare cate 7 grosi, va da deci 84 grosi.
Cneazul dimpreuna cu popa dadeau pentru pasta cate 4 grosi
si fiecare Gate un miel.
Vedem deci cum dreptul valah a inceput sa-si schimbe
forma adevaraka si aceasta odata cu schimbarea ocupatiei lo-
cuitorilor. Dreptul valah era dreptul pastorilor, format anume
pentru o astfel de viata. Dar cu timpul imbratisandu-1 si alte
natiuni cu alte ocupatii, a trebuit sa schimbe, sa se modeleze
conform noilor cerinti.
Berehy (Bereha) sat cu drept romanesc (1532 Al. Stadnicki,
op. :cit., pag. 45-52 si 1564 M. Gruszenki. Zerele, II, pag.
150-151).
In 153 regele Sigismund August darueste advocatiam
alis kniaztwo" in satul Berehy lui Dimitrie. Pentru cnezie se da
2 lanuri, o dvoriste cum obszary et molendinum. Cneazul va
putea sa-si construiasca folusz, stampy et Walidlo". Dir. Coate
ddrile cmecilor cneazul va lua a treia parte. Cneazul poate sa
aiba o moara si 2 sau 3 artificiis". Poate de asemeni sa tie
stupi in padurile regale, dar pentru aceasta va fi obligat, ca
dimpreuna cu cmecii, sa lucraze 6 zile pe an ad castrum Pre-
misliensis". Poate sa aibd 2 sau 3 gradini (hortulanos) Aceasta
era dotatia cnezului.
In schimb cneazul era dator ca in caz de razboi sa fie
cum arcu et sagttis in equo benevalente" si in afara de asta
era dator sa dea ad castrum Premisliensis" aceleasi dari, pe
care le dau toti cnejii.
Popa, de pe biserica, va da aceleasi dart ca si alti popi
din satele cu drept valah.
Cmecii sunt datori sa dea cneazuului. de doua on pe an
 RASPANDIREA GOLONULOR ROMANESTI IN POLONIA 173

colinda" si sa-i lucreze 5 zile pe an. Locuitorii au libertate

Inca 20 ani.
In 1565 libertatea locuitorilor trecuse. Platiau ei urmatoarele
(WI ; la Sf. Martin cate 16 grosi, iar la Sf. Petru cate 23 grosi
si 9 dinari din care scazand cuhnia 30 grosi, pentru cal 4 grosi
statia 3 grosi si posta 23 , din rest cneazul is a treia pArte".
In afara de asta de fiecare 11, lari dadeau cate 1 porc si
cate-o oaie.
Cneazul in loc de 12 of vii dadea cate 7 grosi de fiecare.
Cneazul dimpreund cu popa platiau posta ut in aliis villis".
Bolochowce (Bolohovte) sat locuit de Romani dupd dreptul
valah (1496 A. G. Z., XVIII, 3827; 1498 A. G. Z., XVIII,
3868, 3869, 3876 si 3877 ; 1500 A. G. Z., XVIII, 2791).
Se afla in judetul Drohobycz. In 1496 ni se prezinta un
caz interesant de mutare a cmiecilor dupd dreptul valah. Stani-
slau Maldrzyk cid in judecata pe Juchno de Niezhuchow si
Zhcrulina, fiindca n'a permis hominem Stecz Piotrowicz de
media area de villa tua Zdzulina ad villam tenute ipsius Bolo -
chowce de lure Valachico in ius Valachium neque exitum ab eo
recipere voluisti". Judecata hotaraste, ca judecatorul se va pre-
zenta in persoand in satul Zdzulina si va propune mutarea
acestui om mai Intai cneazului, iar daca acesta nu va admite
va chema intreaga obstie a satului. Probabil ca aici era vre-o
nedumerire in ce priveste dreptul posedat de acel Iocuitor. Vedem
insa, ca cneazul fait obstie nu putea sa is hotarari de felul acesta.
Prin documente am gasit urmatoarele numiri de persoane
romanesti Mielincu, Ivascu, Zan, Novae, cneazul Limbien, Maxim
Mihailo.
Brilince (Brilinte) sat cu drept romanesc si locuit in mare
parte de Romani (1465 A. G. Z., XIII, 5667 ; 1466 A. G.
z., XIII, 6434 ; 1467 A. G. Z., XIII, 6598 ; 1484 A. G. Z.,
XVII, 1912 ; 1565 M. Hruszewski, Zerela, I1, pag. 121-125 ;
Al. Jablonowski, op. cit., XVIII, I, pag. 3).
Intre anii 1465 si 1484 gasim urmatoarele numiri de persoane
mai insemnate cneazul Descu, cneazul Mal, Iemiei, Mal, Polevka,
Ciern, Vascu, lancu, Fied, Curilcu, Roman, Stepan, Jocz, Mascu,
Pascu, Luchian. In 1467 mai gasim un cneaz cu numele Cunrad,
care In 1484 e numit Crainic de Brilince. Era foarte bogat. In
174 TH. IIOLBAN

1484 cumpara cu 30 grivieni cnezia din Macova. De aici, vedem

ca aceea$i persoand putea fi cneaz in cateva sate.
In documentul din 1565 ni se spune ca locuitcrii acestui
sat aveau drept valah $i rusesc. Cei cu drept valah lucrau la
boeresc nnmai anumite zile pe an $i dadeau de cloud on pe an
ciu$ : la Sf. Martin de pe ' 2 de Ian se platia cate 18 gro$i si
3 dinari, iar de. pe 3, de lan cate 36 gro$i $i 6 dinari. Toti
dadeau cafe o masura de ovaz, Din boat& acestea cneazul lua
a treia parte, Afard de asta cmecii mai dadeau Cate o gdina,
orz $i cate o gasca din care cneazului nu i se cuvenia nimic.
La Sf. Petru, cmecii platiau depe 1, de Ian cate 12' 2 gro$i, iar
depe 3 4 indoit, din care scazand pentru cuhni (bucatarie) 36
gro$i, pentru statie 30 gro$i, $i pentru cal 36 gro$i, din rest
cnezul lua a treia parte.
Toti cmecii erau obligati sa dea anual depe 112 de Ian cate
un porc viu, iar depe 3, cate 3 porci ; cei care nu aveau porci
platiau cae 12 gro$i. Se platia strunga", adica a doua zecea
oaie. Erau obligati sa lucreze cneazului 10 zile pe an ; in schimb
cneazul platia stapanului 24 zloti anual.
In afard de cele de mai sus cmecii erau olligati anual sa
dea de pe Ian cate o oaie vie, iar depe 314 Cate 3 oi. Cei
care nu cresteau oi din mila starostelui" (Mean in locul unei
oi cafe 8 gro$i.
Cneazul $i popa fiecare dadea cate 4 gro$i po$ta ; la Pa$ti
cate o oaie, iar la Craciun cafe un epure.
Buniowice (Buniovite) sat cu drept romanesc (1461 A.
G. Z., XIII, 4690 ; 1468 A. G. Z., XIII, 7061 ; Ai. Jablonowski,
cp. cit., XVIII, I, pag. 127).
In 1468 gdsim alci doi cneji : Cost $i Mal.
Bunow sat cu drept romanesc (1497 A. G. Z., XVIII,
1215 $i 1229).
Nobilul Andrei de Pleszowice acuza pe nobilul Nicola' de
Porukno, ca na voit sa permita omului Nichita sa se mute din
bunow de iure Balachioa in satul Przedworze in ius Valachium"
cu toate ca acest om a indeplinit toate formalitatile cerute de
legea valaha. Nicolai insa, In fata judecatii spune ca Nichita a
trecut dela dreptul valah la cel german $i de aceea nu-i da
voie sa se mute intr'un alt sat cu drept valah. Dar s'a dovedit,
ca nobilul Nicolai a mintit, fiindca Nickita nu-si schimbase dreptul
 RAS;PANDIREA COLONIII.OR ROMANE5TI IN POIMNIA 175

Ace la§ Nechita in acelas an se mutd in satul Krakowiecz.

Bylicz (Balici) sat cu drept romanesc in judetul Drohobycz
(1458 A. G. Z., XI, 3403 ; 1470 A. G. Z., XVIII, 123 ;
1475 A. G. Z., XVIII, 770 ; 1477 A. G. Z., XVI, 1255
1484 A. G. Z., XVII, 1895 ; 1489 A. G. Z., XVII, 2100 ;
1503 A. G. Z., XVII, 4000 ; 1569 Al. Stadnicki, op. cit..
pag. 71 ; Al. Jablonowsci, XVIII, I, dag. 114).
Se afla pe malul drept al raului Strwiaz afluent al Sanei.
In 1448 (A. G. Z., XIII, 3655) stapan in acest era nobilul
Fedcu de Bylicza ; iar din acest an apar mereu fratii loan, Bal-
tazar, Petru si Nicolai. In 1503 gdsim pe Stanislau Maldrzyk.
In 1569 cneaz in Bylicza era Ilie Lipca, vdr cu Ivan De-
mianowicz cneaz in Ustrzyki.
Buczow (Buciov) sat locuit de Romani (1564 M. Hrus-
zewski, Zerela, 11, 105-106).
lntre locuitori gasim pe unul Volosin.
Bortatyn (Bortatan) sat locuit si de Romani (1564 M.
Hruszewski, Zerela, II, 113-114).
Intre locuitori gdsim pe un Zan Voloski.
Katyna (Catana) sat cu drept romanesc (1565 M. Hrus-
zewsci, Zerela, II, 142 ;' Al. Jablonowski. op. cit., XVIII, II, pag.
394; Slownik geograficzny). Se afla in judetul Dobromilski la
o departare de 9 km. la Sud-Vest de orasul Dobromil.
Chotynicze (Hota'nice) sat locit $i de Romani (1504 Ma-
tricularum regni Poloniae, No. 1451).
Stapan al acestui sat era Ivascu Valah Borynowski.
Konieczpole (Coniecipole) sat locuit si de Romani (1478
A. G. Z., XIII, 7061).
Intre locuitorii acestui sat gasim urmatorii, care dupd nume
i -am putea socoti drept romani Demian, Luca, Valah, Stancel,
Marusa, Matei Ursar.
Krowniki (Crovnichi) sat cu drept romanesc (1472 A. G.
Z., XVII, 873 ; 1565 Zerela, 11, 282 ; K. Kadlec, op. cit., ; Al.
Jablonowski, op. cit., XVIII. II, pag. 464 ; 1542 Slownik Geo-
graficzny).
Al. Jablonowski spune, ca satul Krowniki, asezat langd
raul Wiara reg. Przemysl, dä drept dare carbuni, obicei al sate-
lor muntene cu drept valah", de unde reesa ca si Krowniki
poseda acest drept.
176 III. 1[01.13AN

Dar in 1542 cetim urmdtoarele : villa sedet in jure ruthenico,

habet agros tripartitos, unum versus Orsko, Bona domini Duni-
kowki. Habent prata multa versus villam' Medika. Erau 20 lo-
cuitori $i platiau cdte 15 gr. depe 'I, tan. Pop vero tenet etiam
medium laneum pro ecclesia ruthenica. Ibidem est Synagogam
ruthenica et Pop ruthenus, ad quam synagogam adjunctus est
agri laneus medius, de qui solvit tantum regalem contributionem,
et tenetur dare juvencam ratione poczta sea tempore adventus
Regnae Majestatis ". Am citat intreg acest document, intru cat
este interesant pentru unele amanunte in legatura cu dreptul
rutean.
Se vede cd satul Krowniki poseda 2 drepturi sau se schimba
mereu, fiincicti in 1565 gasim aici $i drept valah.
Korosctenska Wola (Corosiciensca Volia) sau Kroscienska
Wola (Crosciensca Volia) 1563 Al. Stadnicki, op. cit., pag.
60.62 ; M. Hruszewski, Zerela, II, pag. 149-150 ; Al. Jablonowski
op. cit., XVIII, I, gag. 2) sat cu drept romanesc.
In documentul dat de Stadnicki ni se spune, ca regele Si-
gismund August clarue$te lui Hriczku Rasputenski si fiului sau
Jacicu cnezia din satul Kroscienska Wola. Pe locuitori ii scuteste
dela orice dare timp de 10 ani. Pentru cnezie se da 4 lanuri
dintre care un Ian pentru poponat $i sex quartas agri pro hartu-
lanis". Poate sa-$i construiasca moara la care locuitorii sunt
obligati sd macine.
Se adauga, ca dupd trecerea anilor de libertate vor da
aceleasi dari ca $i locuitorii din Starzawa.
Korosno sau Krosno sat cu drept romanesc (1471 A. G.
Z., XVII, 635 $i 634 ; 1495 A. G. Z XVII, 2691 ; Al. Sta-
.

dinicki, op. cit., pag. 47-48 $i 53-59 ; M. Hruszewski, Zerela, II,

pag. 147-148 ; Al. JablonowAi, XVIII, I, pag. 2 $i 11, pag. 444).
In 1471 ni se spune, ca Sienco, Mihno, Nazar, Savca, Ia-
cicu de Turlo, Fedor cneaz de Starzawa dimpreuna cu toata
comunitatea, apoi Procz cniaz, Zan Maxim de Smolnita $i Piotr
cniaz cum Iota comunitatea de Crosna" jura pentru Fratu de
Crosna, In acela$ an apar alti cneji $i locuitori, ceea ce in-
sarnna, cd acest sat era destul de mare $i mutt mai vechi de-
cum arata documentul.
In doc. din 1555 cnezia din Corosno intre fratii Procopiu
si Alexandru Iii ai lui Andrei. In Mara de satul Korosno ei
 RASPANDIREA COLONIII,OR RONIANE5TI IN P01 ONIA 177

mai capata duas areas vulgariter dworzyska cum hortis et

obszary sine pratis" localitate intre satele Smolnite. Korosno si
Stebniczko numita Mostek. Vor putea sa construiasca moara $i
crasma. Dar pentru aceasta sunt datori : pentru cnezie sä dea
anual al rreilea miel si al treilea porc dare de pe animale ;
in ce priveste darea baneasca pro expedicione bellica" si altele
vor da : din judiciis proventibus kunicznego itidem et wscho-
dnego tertium denarium seu tartem teritam ; duobus pro Nobis
reservatis".
Cmecii vor da de doua on pe an posta, precum si vor
lucra trei zile pe an cneazului, cand aceasta va gasi de ctiviinta.
In caz de razboi, cneazul este obligat sa piece Ia razboi
inarmat si cdlare. Va da deasemeni anual 12 oi.
In 1561 avem un exemplu de judecata romaneasca.
Consiliul judecatii era format dintrnn crainic gi un repre-
zentant al regelui, in afara de judecalorli de meserie.
In 1564 erau in acest sat 25 cmeci $i platiau darile in
doud rate dupd cum am mai vazut : Ia Sf Martin si la SI. Petru.
Cisowa sat infiintat de Romani dupa drept romanesc
.(1442 A. G. Z., XII, 1064 ; 1448 A. G. z., XII, 2051 ;
1450 A. G. Z., XII, 2374 ; 1459 A. G. Z., XII, 4341 ; 1460
A. G. Z., XII, 2944 ; Al Jablonowski, op. cit., XVIII, II, pag.
437 ; M. Hruszewki, Zerela, II, 126-129).
Astazi acest sat se afla sub acelas nume langd izvorul
raului Gleboke. Parra tarziu satul Cisowa a ramas sub admini-
stratia cneazului din Brilince, care era in acelas timp $i crainic
al mai multor sate regale cu drept valah.
In 1552 e vorba de o hotarnicie usque ad loco Bokow
dzial et Szeroki dzial et ab eisdem dzialy usque ad duos sco-
pulos aciales", insemnand granitele mosiei satului Cisowa. NE:
intereseaza aici cuvantul dzial (rom. dial, care este o influenta
a colonistilor romani).
Darile cmecilor, a cneazului $i apoi a popii sunt la fel ca
in Brilince.
Krollk (Woloski, Crulic) sat cu drept romanesc (Al. Stad-
nicki, op. cit., pag. 70 an. 1565).
Krzeczkowa ( Krzeczkowa Wola C.socicova Volea) sat
cu drept romanesc (1469 A. G. Z., XVII, 45, 893 ; 1473
12
178 TH. HOLBAN

A. G. Z., XVIII, 46 ; Al. Jablonowski, op. cit., XVIII, I, pag. 3

$i II, pag. 172).
Avea 2 lanuri $i Ikea parte din villae juris valachici
ejusdem capitaneatusa.
Krakowiec (Cracoviet) sat cu drept romanesc (1479 A.
G. Z., XVIII, 1215 (vezi Bunow),
Kopistno sat cu drept romanesc (1438 A. G. Z., XIII,
877 ; 1470 A. G. Z., XVII, 406 ; 1542 A. G. Z., XIX, 3077).
In 1438 nobilul Chan de Kopistno, imprumutand 10 marci
dela cneazul Vlasin din Makowa, dd 3 cmeci din Kopistno pans.
la inapoierea datoriei. Se Intelege, ca acei trei colonisti nu
puteau sd trend in Makowa, pand nu aveau drept valah, Intru
cat in Mokowa toti aveau acest drept. Ne intereseaza de altfel
$i amanuntul, ca simplii cmieci formau proprietatea privata a
stapanului locului 11 putea amaneta gi intrebuinta dupa plac.
Tolgi toate aceste se Wean in rama dreptului dupa care acel
colonist traia.
In 1470 stapan in Kepistno era Hricicu Baitcone, care dupd
cat se vede e fiu de popa.
Czaple (Ceaple) sat cu drept romanesc (1437 A. G. Z., XIII,
626 ; 1446 A. G. Z., XIII, 2816; Al. Jablonowski, op. cit.,
XVIII, II, pag. 370 ; Slownik geograficzny).
Astazi tine de regiunea Sambor si se afla la 11/2 mild de-
partare la apus de orapl Sambor.
In 1437 Miklas Venator da lui Czechorz In schimbul a 60
marci 4 launri cu toloaca, carciuma. vama in isto lure, care
se afla In satul Czapleu. Ce drept era In satul Czaple vedem
din doc, an. 1446, cand nobilul loan de Fel$tin Imprurnuta dela
nobilul Marcissio de Zachutin 86 marci pe timp de o saptamand
$i se adaugd, ca In caz ca va neglija plata acestei sume tune
debet dare intromissionem in villam Czaple, excipiendo tabernam
et tres curias, que habent lus valachialea . Dar de aici am putea
deduce, ca un Intreg sat poseda drept valah.
Czerniawa (Cerniava) sat cu drept romanesc (1564 M
Hruszewski, Zerela, II, 117-118).
Se afla asezat Tanga raul Wisznia. Poseda In 1564, dupd
cum ne arata Hrusewschi, 1412 lanuri $i 29 cmieci. De fiecare
Ian se platia anual cate 1 grivien. Vatamul sau cneazul, a vand
1/, Ian, nu plateste nimica, fiir.dca fn jurul cur(ii lucreazd mai
 RASPANDIREA COLONIILOR ROMANESTI IN POLONIA 179

mult decat ceilalti cmieci". Toti la un loc dau statie 30 grosi,

280 (4 cop) oua.
Mai traiau in acest sat 8 zagrodnici, care platiau cinsu
anual cate 12 grosi ; 6 stupari (albinari), care platiau darile In
miere si 2 crasmari.
Toti cmecii erau obligati sa lucreze 2 zile pe saptamdna,
Hnylecz (Hndleci) sat locuit si de Romani (1436 A. G.
Z., XII, 75 ; 1437 A. G. Z., XII, 183).
Nobilul Pusca a atras pe omul Czepca Valah in Rosniow,
propietatea sa, trecand din satul Hnylecz.
Dolhe sat cu drept romanesc in judetul Drohobycz (1437
A. G. Z., XII, 185 ; 1447 A. G. Z., XII, 2034 ; 1462 A. G.
Z., XIII, 4783 ; 1470 A. G. Z., XVII, 406 ; 1477 A. G. Z.,
XVIi, 1333 , 1479 (A. G. Z., XVIII, 1192 ; Al. Jablonowski, op.
cit., XVIII, I, pag. 37 si II, pag. 259, 387 si 397).
In 1437 stapan in Dolhe era nobilul Sidco. In 1462 nobilul
Nicolai fiul lui Marcisiu Coreva de Opari da in judecata pe
nobilul loan Ryczycze, Iiindca n'a voit sa se prezinte ca sa sta-
bileasca granitele intre satele Gaye. Inferiori si Dolho. Ceva mai
tarziu in 1477, Andrei ministeriali de Drohobycz recunoaste ca
se judeca actiunea nobilului loan Waczawski si a nobilului Mar-
cisiu Corava deci tatal lui Nicolai dela 1462 din cauza
omului Chomiecz de Dolhe de iureValachiensi as ipsum Wac-
zowski reclinato, qui Waczowski solus actor existens non pa-
ruit". Dupa cum vedem acest om a trecut din DoIhe, unde traia
cu drept valah, in satul lui Waczowski, care nu poate fi altul
tlecat Waczow, unde de asemeni, precum reiesa, exista drept
valah.
In 1482 stapan in acest sat apare Juchno Nagwazdan
heres in Stankow si se mentioneaza, ca la aceasta data Dolhe
se afla in regiunea Przemyska ; iar in 1562 a trecut in regiunea
Sambor.
In Zerela (I, 237) lui Gruszewski allam, ca la anul 1556
se aflau in Dolhe 10 cmieci, posedand fiecare cate '/2 dvoriste
si care platiau numai fumaritul cate 2 grosi.
Dobrostaw sat locuit de Romani in tinutul Drohobycz
(1564 Zerela, I, 203-204). Intre locuitori gasim pe : Sen Hricicu
Volosovici.
Dzulin sat cu drept romanesc (1503 A. G. Z., XVIII, 4194).
180 T11. 1101.13,N

Nobilul Georgio Juchno moVenitor (heredi) in Stankow $i

Dzulin este fiul lui Juchno Nagwazdan din 1482 stapan in
Dolhe este dat in judecata de catre Stanislau Maldzk, aren-
da$ in Medenice $i Letnia, fiindca n'a permis mutarea omului
Mihal din Dzulin in Letnia, de iure Valachico in ius Valachiam",
cu toate ca acest om a indeplinit toate formalitatile legii dum
to per nobilem Paulum factorem coram alieno alias prsed ob-
csyna reclinacionem alias poklon tempore et hcra pro praefato
Michaele in curia tua in Stankow dabat". Adica printr'un insar-
cinat special a trimis stapanului satului ploconui cerut de lege
pentru mutare.
Drohobycz ora$ judetean (1564 Zerela, I, 1908 202).
Intre Iocuitorii dela marginea ora$ului se pomeneste de
[iii lui Valah", iar intre cei care aveau pamant e un Ziencu
Volo$anov.
HI/k/oz (Ilkusz) Ilcu$, sat cetate, locuit $i de Romani
(1505 T. Wierzbowski, Matricularum regni Poloniae Sumaria,
III, No. 2376).
Intre locuitori aflam : consulii Stan, Valah $i lacob Woj-
towicz.
Hubice (Hubite) sat cu drept romanesc (1464 A. G. Z.,
XIII, 5518 ; 1468 A. G. Z., XIII, 7061 ; 1491 A. G. Z., XVI,
2024; 1491 A. G. Z,, XVIII, 1958 ; Al. Jablonowski, op. cit.,
XVItl, I, pag. 7, II, pag. 127 ; M. Hruszewski, Zerela, I, 207),
Printre martorii lui Mancu de Paprotno din anul 1468 aflam
Kniaz Iwan, alt Ivan $i at treilea Ivan de Huaicz". Stapan al
acestui sat apare Inca din 1464 Ivan duce de Przedzelnicza ; iar
in 1491 Jarochna ducissa lui Vancu de Przedzelnicza vinde de
veci satele : Przedzelniczy, Hubicza Laska Vola, Grabownicza
lui Stanislau Kmita de Wysycze.
In 1503 nobilul Bartolomeu Kubicki recunoa$te ca are sa
dea lui Iacob de Czajkowicze 10 marci, pentru care pune zalog
pe 2 cmieci die Hubice $i anume Climcone integra area resi-
dentem et Marcysz in media area".
In 1564 gasim aici doua drepturi : valah $i nemtesc. Dupa
drept valah erau 23 locuitori $i platiau de pe 1/, lan cate 27
gro$i $i lucrau 6 zile pe an ; cu drept nemtesc erau 13 locuitori
si platiau depe 1/, Ian Cate 18 gro$i $i cate o gaina. Toata
ob$tia platia statia anual 5 zloti.
 RASPANDIR EA COLONIILOR ROMANESTI IN POLONIA 181

Ambii popi platiau anual 23 grc$i.

Jatnna Jamna sat cu drept romanesc (1500 A, G. Z.,
XVIII, 3303 ; 1505 A. G. Z., XVIII, 3430, 3457 ; Al. Jablonowski,
op. cit XVIII, 1, pag. 107).
In 1500, stdpan vremelnic al acestui sat era Rafael Bies-
kowski, care in 1505 il vinde de veci. Cneaz in Jamna apare
Roman, care era in acela$ timp cneaz $i in Troita, ambele sate
fiind in stapanirea aceluia$ Rafael.
In 1564 (M. Hruszewski, Zerela, II, 131-133) aici erau 24
cmieci cu drept valah, ocupand fiecare cate 3/4 din Ian. Darile
le platiau in cloud rate, dupa cum am vazut $i la alte sate din
aceasta regiune, de ex. ca in Brilince.
Desientnicul era liber dela ddri.
Toti cnejii din regiunea muntoasa erau obligati sa dea cafe
12 oi ca o recompesatie pentru a treia parte ce lua din darile
cmiecilor. Dar din vechime s'a obi$nuit ca in loc de 12 oi vii
sa dea cate 7 gro$i de fiecare.
Popa Linea in arenda un Ian de pamant $i pentru aceasta
platia la Si. Martin 7 gro$i, iar la Sf. Petru 9 gro$i pentru bi-
serica platia 12 gro$i.
Cneazul dimpreund cu popa Mclean anual po$ta 8 gro$i,
2 epuri $i 2 miei.
Jasien ([asien) sat cu drept romanesc (1530 Al. Stadnicki,
op. cit., pap. 70, 71, 75, 76 ; Al. Jablonowski, op. cit XVIII, I,
2 $i II, 28).
Facea parte din Villae juris Valachici ejusdem capitaneatus6.
In unele documente apare sub forma : Jasienska Wola.
Lodyna ( Lodyna) sat cu drept romanesc (1555 -- Al. Stad-
nicki, op. cit., pag. 50 ; M. Hruszewski, Zerela, II, 152).
Se afla asezat Tanga raul Lodynka $i a lost infiintat de
cneazul Dimitrie Berezanski. Prin 1555 nobilul Ivan Beresanski
Kunaszowicz urma$ul lui Dimitrie darui cnezia din Lodyna
lui Dumitru Fanko.
In 1594 erau 14 locuitori, ale caror libertati expira in anul
1566. Dupd expirarea anilcr de libertate vor plati cate 15 gro$i,
cate un ca$ valah, cate-o cingatoare de cale, pentru razboi (wo-
jenszcsyzna) cate 6 gro$1, desetina de pe porci $i deosetina
de pe oi.
(va urma) Th. Holban.
182 I). GAZDARU

Intregiri Ia studiul despre ,amarita turturea

in literaturile romanice

Dupa publicarea cartii mele despre Originea si raspindirea

motivului ,amcirita turturicee In literaturile romanice (Iasi 1935),
am continuat cercetarile In acest domeniu, largindu-le in vederea
unei lucrari mai waste, care sa cuprinda toate urmele pe care
Fisiolog al le-a lasat In literaturile romanice, adica toate acele
teme literare plasmuite in Orient si incorporate, catra sfirsitul
epocii antice, in celebra opera anonima (Dv6L0),6yog, iar de aici
difuzate In toate literaturile europene, prin mijlocirea Bestiarelor
medievale, derivate din Fisiologul primitiv grecesc.
Aici dau numai citeva complectari privitoare la circulatia
motivului turturelei, facute pe baza unor informatii culese in
ultima vreme, deli toate publicatiile Ia care ma refer au aparut
cu mult fnainte de tiparirea studiului meu, citat la Inceputul
acestor rinduri.
1. Le Bestiaire d'amour at lui Richard de Fournival
s'a bucurat de o difuziune cu mutt mai mare decit aceea care
ar rezulta din cele spuse de mine (studiul citat, pag. 79). Ca o
proba despre celebritatea acestei curioase opere, dadeam tra-
ducerea limpurie a ei In limba italiana. Adaog acuma ca aproape
contemporana cu traducerea italiana este versiunea germana, in
mittelniederfrankisch, pastrata intr'un manuscris din Hannover,
dela sfirsitul sec. XIII, si vublicata de un Invatat suedez, intro
frumoasa editie cu titlul : Eine mittelniederfrankische Ubertragung
des Bestiaire d' Amour, sprachlich untersucht and mit altfranzo-
sischen paralleltext herausgegeben von John Holm b e r g,
Uppsala 1925. (Cf. recensia Iui G. Lozinsk i, in Neuphilologische
Mitteilungen, XXVIII, 1927, pg. 51- 54). Se stie ca in aceasta
opera a lui Richard de Fournival, tema literary a turturelei este
infatisata cu unul din cele mai caracteristice motive secundare,
acela at ramurei uscate : ,turturica ramasa singurica ocoleste
creanga verde si se aseaza numai pe ramuri uscate`.
2. Directorul Bibliotecii Antoniane din Padova, Dr. L. Gui-
daldi, Imi scrie ca : , ....Importante 8 pure cib the dice della
 INTREGIRI LA STUDIUL DESIRE ,AMARITA TURTUREA` 183

tortora S. Tommaso d'A q u i n o nella sua Summa Theo-

logica, come si pub riscontrare nel vol. VI (Indices lexicon)
dell'ediz. di Roma, Forzani et S., 1894, a. p. 330 sotto Ia voce
turtue, In bibliotecile din Iasi nu pot controla citatia si deci
nu pot sti dacd motivul turturelei are Ia acest teolog al bisericii
catolice aceeasi infatisare ca in restul literaturii latine medie-
vale tirzii.
3. Un text literar in limba veche franceza, inrudit foarte
de aproape in privinta continutului cu Bestiarul medieval, si in
care de asemenea gdsim tratata tema literar a turturelei, este
poema numita Les dits des oiseaux, compusa din 17 catrene cu
rima incrucisata. 0 editie recentd, insotita de un studiu introduc-
tiv, a dat J. M o raw sk i, in Archivum Romanicum, XIV (1930),
pg. 119-128.
Catrenul care ne intereseaza este la pg. 126 (Nr. XII) :
La Turturelle
Chastete garde netement ;
Quant j'ay perdu ma compaignie,
Vivre veil solitairement :
Cueur devot ayme nete vie.
4) In studiul meu am urmarit soarta motivului numai in
literaturile europene. laid arum un ecou mai de departe at a-
cestui motiv, Trite° poezie a unui poet din Argentina : Ricardo
Guti e r r e z (1836-1896). Prima strofa a poeziei sale La Victoria
confine o aluzie destul de evidenta in versul al doilea :
Cuando se abate el pajaro del cielo
Se estremece la tortora en la rama ;
Cuando se postra Ia tigre en la Ilanura
Las fieras todas aterradas callan...
5. Din punct de vedere geografic-folkloric, motivul turtu-
relei este raspindit Ia Dacoromini in mod aproape egal in Coate
tinuturile. Cel putin asa rezultd din distributia geografica a di-
feritelor variante cunoscute pina acuma. E foarte greu sa se
stabileasca directiile in care a circulat motivul. Pentru asta ar
trebui facutd o ancheta pe teren, direct sau prin corespondent',
in vederea culegerii a cit mai multe variante Si apoi sä se
porneasca la studiul acestui material cam in felul in care a
184 F. GAZD HIT

procedat D. Car a co s tea pentru Miorita. De aceea mi se

pare prematurd presupunerea lui Dr. Lajos Kantor intr'un
articol publicat in limba ungureasca despre influentele reciproce
in poezia popular maghiara 5i romineasca (Kolcsonhatcis a
magyar es roman nepkolteszetben), in revista Az Erdelyi Mazeum
Egyesalet... titzenegyedik vandorgyillesenek Emlekkanyve1),
Cluj 1933, pg. 29-38 cumcd acest motiv a trecut din Ardeal
in Moldova.
6. Bibliografiei care priveste in special poezia Amaritci tur-
turea a lui lenachitd V a c a r e s cit trebuie sä i se adauge ar-
ticolul lui Leon F e r a r u, The first rumanian lyric poet Anache
Vaccirescu, publicat in Todd Memorial Volumes Philological
Studies, Volume I, New York 1930, pg. 141.145. Fer a r u traduce
poezia romineasca a lui Vacarescu in englezeste $i se ocupd
pe scurt, intr'o nota dela pg. 144-145, de isturicul motivului
turturelei, pe baza celor cunoscute deja din vechiul studio al lui
H as deu dela 1879. Ceva nou aduce F era r u prin semnalarea
unei paralele, care mie mi-a scdpat din vedere, 5i anume Plain-
tive tourterelle de Theophile Gautier in Emaux ei Camees.
7. In biblioteca ramasa dupa moartea lu H. Tiktin (azi in
posesiunea Seminarului de Romanistica dela Universitatea din
Berlin), am vazut un exemplar din colectia de poezii populare
romine5ti traduse in limba germand de A. Franken 2) : Rumanische
Volkslieder und Balladen im Versmasse der Originaldichtungen
abersetzt und erliiutert... Danzig, Kafemann, 1890, in care, la
pg. 12, este tradusa varianta Alecsandri a poeziei Amaritci
turturicci.
8. N'am avut la indemina colectia de poezii populare a
lui Horia Teculescu, Pe Murc4 $1 pe 7 Irnave, flori inrourate
doine si strigaturi, 1929. Vdd insa din recenzia pe care i-o face
Friedrich C z i k el i in Siebenbargische Vierteljahrsschrift, 56

1) Revista lipseste din Biblioteca Universit6tii din 1cs;. Cunosc articolu I

lui Kantor numai din rezumatul Mcut de A. P. T o d o r in Revista Istoricd
Romina, III (1933), 444-445.
2) Remarc aici ca tot A. Fr ank en a scris un studiu despre poezia
noastra populara, pe care 1 -a publicat intr'un anuar al gimnaziului real din
Danzig : Osterprogramnz des Realgymnasiums zu St. Petri in Danzig, 1889-
 INTREGIRI LA ST(' DIUC DESNA E ,ANIA TUR1 [BEA 185

(1933), 371-374, ca, la pg. 26, Teculescu a inregistrat o varianta

cu titlul: Ameiritei turturea, pe care recenzentul o compara cu
acelea$i versuri germane dintr'o poezie populara din colecjia
lui Uhlan d, pe care le-am reprodus $i eu in stuthul citat,
la pg. 156.
D. Gazdaru

Dictionarul enciclopedic ilustrat

(urmare si sfar*it)

La ofili si ovili zice : comp. rus. ohiRv.:tt, a slabi, a se pi-

pernici. Eu zic : ofili, in Serbia ofeli, in nord ovili si uvili $i
vechi ovili $i oveli, vine de la vslay. nslay.
veniti, rus. uvecinutT, a ofili ; rut. uvealyi ohlit.
La odorob (pe care eil it Bari la hodorob), co$ fara fund
de prins cu mina pe$tele ramas in jape ", fara etim. la Can-
drea, eri zic vrus. udorobl, (Ala, udoroba, oala proasta, clOrob,
cutie. cos ; rut. udorOblo, vacalie (Berneker, 1, 211).
La obrinti nu cla etim., care e vslay. ob-Otriti (Berneker,
I, 269).
La odobare zice alit : Mold. Car mare cu patru boi pen-
tru carat snopil la arie ; La metsurel a iesit dintr'o clae o odo-
bae (Marian)". Eri zic : odobaie, hodmuda-si hudu- (de la dubet.
Vezi odobealei). Mold. Mare snubei sari trunchi scobit in care
se oparesc (se zolesc) rufele (V. buhadc1). Fig. Bananaie, lucru
sau fiinta voluminoasa, namila. monstru Unghie de gale, Cap
:

de udubaie (Pamf.), Odobaie,-bale, Bunei de Vitale (Dorohoi),

ghicitoarea dobei. Vehicul mare (haraba), casa mare (hardu-
ghie): o hudubaie de luntre mare cit o colibei pesceireasccl, ca-
seleca niste huduheli uriase (Dunareanu). Claie dupla (24 de snopi) :
.,edeau snopii ca plopii &We ca hudubetile (Uraturei), Din po-
log snop, Din snap (Ale. Din claie hodobaie $1 pe cea Iota
de arie (Uratura).
La odobeald zic : Vest. Fam. Arest, gros, inchisoare : 1-a

turnat la odobealci (I-a pus la duba ca pe o piele de dubit).

Etim. dubealci (adica putina mare de dubit).
La oblon nu da etim., care e bland, si care vine de la
vslay. *blana, *bolna, de unde $i ceh. nslay. blana, pelita,
186 AUGUST SCR MAN

ptele, pol. blona pelita, dialectal geam" (cad odinioara tipla

Linea loc de geam ; rut. bolOna, plele, pelita, o-boldna, geam
de tipla, geam ; rus. bolona, crescatura pe copac , bolOni $i
beton', coaja moale, d-bolonT, scoarta tindrd. De ad s'a dez-
voltat intelesul de oblong, adicd geam de tipla, geam, geam
de lemn, capac de fereastra, adica oblon". De pe rom. vine
bulg. oblon, oblon. tntelesul de scindurd" s'a desvoltat tot
de aci, adica scindurd de captu$it, de acoperit" o fereastra).
Inc'o dovada cd fdra etim. nu se poate dictionar 1

La bedernitd da in exemplu omovenie, spalare, pe care

nu-1 dd la locul Jul.
Dd ornic, un cuvint monstruos format din ceasornic de
cel ce au vrut sal derive de la orei (cum face $i Candrea).
Dictionarul trebuTie sä informeze precisc cd ceasornic vine din
ceasornic $i cd latinistiT I -ad redus la ornic facind un monstru
cu sufix tot slay. Candrea nu-1 pune stelutd inainte, cela ce
inseamnd cd-I considers ca cuvint real, nu fabricatiune de rau
gust.
La of is accentuiazd of is. decret domnesc $i zice camp.
fr. office". In realitate, el vine de la rus. offs, $i acesta de la
fr. office.
La oropsi nu da etim., care e n grec. orizo mArginesc, a-
oristul cirisa $i Oripsa, de unde s'a fAcut *oripsesc, apo!, prin
asimilare, oropsesc.
La obroci da un singur verb cu intelesul de a zdpaci, a
nand, a buimaci prin farmece $i da ca etim. sirb obrueiti, a
da de rusine. Cind colo, sint cloud verbe unul cu intelesul de
mat sus $i derivat de la obroc, care e o variants din oboroc
adica ,,pun obrocu'n cap, astup vederea", $i altul de la vslay.
obrOciti, a logodi, obregti, a promite ; bulg. obridam, promit
sirb. obrueiti, a promite, rudd cu prorocesc,$i inseamna (vechi)
logodesc, 'far azt (Olt.) obricesc : opresc, retin de la carne,
vin orl tutun (Cony. Lit. 1922, 367 ; Boceanu $i rev. I. Creanga
8,343). Ca v. refl. promit sd and obtin :" 'Team obricit sd nu mat
fumez. lacata valoarea etimologiel 1
Lipse$te orcinitei (Dunare) luntre dintr'un trunchi, cin, mo-
noxil, sirb. oranica, bulg. vrdnlca. La N. Densu$eanu, Dacia,
16, vranita.
La chele$, in exemplu. zice un argat chele$ $i osadit",
 DICTIONARUL ENCICLOPEDIC ILUSTRAT 187

tar la oscidit (compus ca si dosadit, mahnit) nu gasesti cu-

vintul.
Nu da olman si alman, suliman lichid, care e fr. eau d'Al-
lemagne salt eau allemande.
Pantalonar, peroitor care lucreaza numai pantalore I Dar
nu da intelesul de tinar de moda nota in sec. 19".
Scrie papirus cu i de dolia orl in loc de papyrus, cum
scrie corect la papurd.
La patulac da pl. patuiace in loc de -fece, cum da corect
la pdtulag, -lege.
La pardxin accentuiaza paraxin, cind el 10 pastreaza ac-
centul neogrecesc : parcixenos.
La parhaifei, o ciuperca din care lese prat, zice ca etim.
comp. rut. porhavkaa, cind vine din bulg. prahavica, adica
,plina de praf", si rom. Praha (v)ifei si parhalfel.
Scrie pacicci, cu i intreg., ca si pacinic, cum am spus mai
sus. Asemenea pronuntare nu e proprie limbii noastre, cum nu
putem zice pdcltd, ci posts, deli am luat cuvintul de la Rusi.
Lipseste pattc, cu picloarele scurte : un tine patic.
La peinurei, un fel de postav grosolan, nu da etim., care
e lat. paenu la, manta de calatorie. Tot asa, suman Linseamna
si un fel de postay. ,

Nu da etim. la pei/cirie, care are si varianta Oreille, (Du-

nArea) si vine dela alb. paltare si paralte, strachina de lemn,
din lat. *pariolum, cuvint celtic, de unde si ital. pajuolo, si fr.
patrol, caldare, si sirb. poralija, strachina. AcelasI figura la
devlei, pasta si dot
La paduchernifd zice ca Inseamna femeie plina de paduchi"
(I), cind in realitate Inseamna .casa plina de paduchl" : ccimd-
rufa din Oduchernifa de otel (Viata Rom. 1929, 9-10, 331)' apol
numele unor buruiene de care fug paduchil, dupa cum crede
poporul.
Scrie plcintioard (la ciurec), cela ce e contra fonetizmului
limbil romanesti, cad nu se zice de cit placincroarei, ca oglin-
gioarei sail - joara.
La plapomet nu da etim., care e ngrec. pdploma, macat,
vgrec. peploma, Invalitore.
Scrie perjerie in loc de perjerie.
Nu da etim. lul perja, care e ung. perzsa.
188 AUGUST SG11113A N

Da forma pisalitd (I) si trimete la this -. Dar cine zice pis- ?

E gresala celor ce zic piftele in loc de chiftele.
La pol (muneta) nu der etim., care e rus. pol imperial, ju-
matate de imperial, din care a ramas acel pol cu intelesul de
_napoleon".
La plcimiiu zice ca e neutru, de$i der pl. plamit, articulat
plata!). Daca in exemplul citat din Sbiera scrie pLimflle (ca
genunchile in loc de genunchil), trebuia sa spuna ca e o forma
dialectala. Dact plamin e masc., tot asa e $i pion/U.
Accentuiaza pletorci. Ce gresald I Daca Grecul zice plethora
(cu omega), de unde sa rasa pletorci, cind se zice pletOrci?
Apoi, dada Candrea zice ca vine din limba franceza, cu atit
mai mult nu poate fi pletord
La pirjorlci zice bucata de carne sail de pe$te, (de ce
virgula aci ?) fripta pe gratar". Trebuia sa zica : ,costita fripta
pe gratar" in Munt. $i sudul Moldovei (in Olt. garf). Cea de
pe$te nu se nume$te nicairi pirjoald I in Moldova, mai ales in
nord, pirjoalci inseamnd ,chiftea prajita".
Accentuiaza plcilvaz pe linger plaivciz. Se zice numai plalvdz,
luat dela Germani, de uncle 1-ail luat $i Sirbii, nu dela Unguri.
Dd forma a plumba in loc de a plomba (barbarizm), curat
rom. a plumbui, dar nici-odata a plumba !
Da fard stelutd platica, forma vulgara din gleditischia, duper
numele botanistulul Gleditsch. Corect e gledicie, caci e un cu-
vint literar, iar dacd plebea zice tiparoasci in loc de tuberozci,
lexicograful nu trebule sa le puny la locul de onoare, ci sa be
mentioneze cum merita : forme vulgare (nu populare).
inregistreaza cuvintul peters, la care zice subst.", fara gen,
§i (la ca etim. fr." Acest cuvint nu exista in limba rom. E grec.
petasos, lat. petasus, paldrie (a$a cum era inchipuita palaria lui
Mercur). Dar nu trebule pus in diet. limbil romane$ti I
La sclziopesc zice : picioronga schiopeascci $i der formele
piciorage $i piciorange. Nu cred ca exista aceste forme (a carol.
etim. Candrea n'o der). 1 acata cum limpezesc eu originea $i in-
telesul acestui cuvint : pitonog vine din pintenog, vslay. pOtonogil,
de la pot°, pledica, $i noga, picior ; sirb. putonog, pintenog.
yn nordul Trans. se zice pcinteinog, in nordul Mold. pantanog.
Ar putea fi $i vslay. *petinogii, de la petino, pinten, peto, "caleii"
$i semn", ruder cu pOto, piedica. in Mold. se zice chitonog,
 DICTIONARUL, ENCICLOPEDIC II.USTRAT 189

chitanog $i chitonag, in Munt. cotonoagel, un bat care are la

un capdt o traversa pe care aped cu piciorul in pamint ca sa
faci gauri de pus saminta sau de infipt haragil. La pl.inseamna.
..catalige ,niste prajini pe care se poate fixa piciorul pentru a
merge la oare-care inaltime de la pamint. Se numesc $i pitoroage
$i pitonoage (Buzau) $i .picioroage (Romanat) $i mai des piclo-
roange (supt influenta lul picior). in sudul Trans. picloroange
$i chitoroange, patine de lemn cu sina de lien
Asa dar, piciorage $i piciorange, cum zice Candrea, n'aveati
de unde sa iasd ! 1acata ce'nseamna. etim. Nu se poate fara la I
La pirldd (vest) zice ciubar in care se oparesc rufele".
Eti zic mai precis putina de oparit rufele la buhadau.
Lipseste posfat (Olt.), ciorpac, chipceag, de la bulg. pdh-
vat, pohfat, pofat, indemnare, pohfdgtanz, apuc, grind putin ;
sirb. zci-hvatiti, a scoate .apa. Ruda cu ingac.
Popoiac face pl. -feel, nu, -iaci, cum zice gresit in exemplu.
Poghibala nu e iiinta rautacioasa, strengar", ci om urit,
pocitanie, monstru" $i vine dela rus. pogibcila, participiul fern.
de la pogibciti. e pleri, a se ruina, pogibeli, moarte, ruina. Can-
drea zice numai comp. rut. pohybel, pra pad".
La poporan sail -ean zice enorias, credincios care apar-
tine unei parohii". Asa e. Dar ca adjectiv e gresit I Toti cei
ce zic arta poporanei gresesc. Se zice numai arta populard sau
(data vrei, in spiritul adevaratei limbi rom.) arta poporcineascA,
La po$idic nu dd etim., care e ung. posodek si pozsaddk,
multime de vietati mici.
La po$ircei vin prost, bulearca, nu d i etim., care e o me-
tateza din pi$orcci. (Urit, dar adevarat !): ca $i pi$oalcd (Olt.),
zeama lungau, pe care-I da $i C.
Sint cloud cuvinte pleasnd : Unul sfichi" (Trans.), de la
a plesni, $i altul derivat din boleaznd, pleazna $i inseamna
buba" (vslay. bolezni). Candrea le coniunda.
La pistra zice numai nume dat unei 01 albe impetritate
cu pete negre pe bot". Dar intelesul cel mai cunoscut e un
fel de pinza groasa cu dungi colorate intrebuintata, de ordinar,
la facut saltele", de la pisti:u (Olt.), alb cu pete negre la bot,
vorbind de .berbeci si ol. (vslay. pistra, petrit).
La prOclet accentulaza proclet. Atunci ar putea fi femini-
nul procleatd, cefa ce nu e 1
190 AUGUST SCRIBAN

La puledie, poiadei, gloatd de jaluitorT, de flaminzi, nu da

etim., care e rus. poezdu, pol. pojazd.
La preducea zice ca vine dela preduf, cela ce nu e, cad
vine dela a preducl (absent la C.), a perfora urechea unei vite,
de la bulg. prechip4, perforez.
Scrie redan in loc de redan, ca cel ce scriu muail In loc
de muzeil. Cum poate fi redan cind e un neologizm (fr. redan)?
Daca-1 va fi scris asa Alexandri, tot nu e un motiv ca lexico-
graful sa se la dupa el inchipuindull Ca Penes avea idele de
redan I
Scrie rezima, cum nu zice nimenl. Forma acestui verb e
reazeim (vest), de unde mold. rezzeim, a rcizdma, 'far In vest o-
bisnuit rezem, a rezema, ca pieptan gi piaptein, a plepteina on
ca depcln (nu si deapein I), a depcina. Forme ca rezema, rezima,
rezema, date de C., nu existd. Etim. n'o da C. Eli o presupun
cd e prin metateza lat. *remediare accentuat rdmedlo, -dre. Nu
e loc de insistat.
La rocodele si rocodele micl lucruri facute cu mina" si
,gorgoaze, bolbotine, poricale (poame)", nu da etim., care e
rus. rukodelle, bulg. rykodelle, lucru de mina.
La rarztie (Mold.), haina lungd si larga, nu da etim., pe
care esti incerc s'o dad : pol, rantuch, rut. rcintuh, mantie fe-
meTasca,
Lipseste razie, raTta pentru a prinde hoti, fr. razzia, ital.
razzia, d. arab. rhaziat, invaziune pentru a prada.
Lipseste rastel, rezematoare de arme la cazarma, ital.
rastello.
La sclu, adj. posesiv, dd exemplul negustorul traieste din
soul sclu si zice cd saul e adj. substantivizat In loc sa vada
Ca e mold. sag in loc de sell, lat. sebum. Foarte grava gresala I
Da adjectivul scIrcican In seiracan de mine, care vine din
saraca-mT de mine, cum da exemplu si la sclrac.
La savura zice povara formata mai adesea de sad de ni-
sip, drugs de plumb, etc. care se pun intro corabie spre a se
putea afunda In apa atit cit cere stabilitatea ei". Asta se nu-
meste lest, Tar savura e nisip gros de mare', cum se $i vede
din exemplul citat de C.: lingo mal erau ancorate corcibii cu
savura.
La sarbeid to trimite la sarbed, care nu exista, si-1 deriva
 DICTIONARUL ENCICLOPEDIC ILUSTRAT 191

de la lat. exalbidus Eprin amestecul lui sarbed 2, acrisor (comp.

cu alb. tharpeici) ". Dar Tacata cum 11 explic eu : scirbdd, -ei, p1,
-ezT, -ede, in vest searbeid, -a, pl. serbezt, serbede vine de la
alb. tharbdt, acru, de unde si oltenescul hcirbcid (la gura), acru,
care nu-sT stapineste vorbele, ruda cu germ. herb, aspru la gust.
Insea-mna : care a 'nceput sr' se acreasca, sa se strice (vorbind
cie lapte). Fig. Harbad. Pocit la guru, prezicator de nenorocire :
gura sarbecclei. Galben, palid (cu fata acrd ") : om sarbOci, fala
sarbadci. Anost, plicticos : o zi sarbdcici. VechT salbed (Neagoe,
Invat. 118). Probabil, e un cuvint dacic ort gepidic luat de Al-
baneji de la no'.
La piramidon zice succedaneu al antipirinei", iar succe-
daned (surogat) lipseste I
La scofalci nu da etim., care e : vslay. hvala pronuntat
si hfala, lauds, de unde vine si fala si varianta hofalci (nord),
si de aci *shofalci, apol scofalci. Simplu I
La sfestanie, dupd exemplul sergentil, cu ghTonturi si
sfestanii, fi pregateau pentru inspectieg, zice ca 'nseamna... in-
juratura I Atunci si alte cuvinte intrebuintate in Injuraturi
(Paste, cearci I) pot sa 'nsemne Injuratura" Ce gresala si asta I
AccentuTaza siluicdl, deli zice agricol, horticol, vinicol,
viticol.
La hobot zice partea saniei" in loc de saniei on (mar
corect) sanlii. Gresala si asta I
Scirlecei, crivea, virtelnita de facut funil, lipseste.
La scormoni si -11 zice ca vine probabil din scurma
(ro sc) oll I Cind colo, vine din ung. karmolni si kormolni, a
scurma, a sgiria, dela karom, gheara.
La singeros zice ,care nu se poate spala de cit grin singe"
in loc de care le face sr' singerezi".
La scuki nu da etim., care e ngrec. skula, furca de tors.
La schelma (eu stir' de schelma) zice ca 'nseamna a o
lua la sandtoasa", cInd inseamna ,a spala putina, a disparea
pe furis, a o spardi on *parlig.
Nu da etim. la schelcilcii, cheleilcil (care are si varianta
cheleiceil in Munt.) si vine de la ung. kelekoldini, a se svircoli.
La smIdei 1 (grindina) si smidd 2 (desis de coped In pa-
dure) nu da etim. La primul eu zic comp. cu pot. swiad, fur-
192 AITUST SCRHIAN

tuna, viscol", la at doilea I/slay. *suida, pot. swirl $i swidno,

rus. suldina, corn (porn).
,Scrie a schiauna in loc de a scheuna si citeaza un ex.
din Slavid. Nu cred ca e exact 1 Spiritul limbic se opune 1 Se
conjuga ca pleptcin, adica : scheu, scheaunci, a scheuna, nu a
scheauna (on schiauna).
Scrie sbughi (in loc de zbughi), Tar la sutcnesc traduce cu
a o sbughia" 1 Nu cid nicT etim., care 4 ung. bugyanni.
La stager $i sulger zice ca etim. comp. sirb. slu2ar", cela
ce nu e, cacT varianta sulger vine din sulgiti (nu sulgiu, cum
zice Candrea $i Tiktin, ba $i Saineanu), din turc. siitgd, laptar,
$i insemna un bir pe vacile cu lapte" Xenopol). De aci s'a
Wilt sulger, apol (dupd slugcl) sluger, de unde vine $i slavul
slui:ari. Vrea sd zica, slugerul, la 'nceput, furnisa lapte, apol
carne, lumindri $. a.
La sO^litcl, un fel de vultur, zice la etim. comp. rut. gu-
likl", Eti zuc : sOrlifci (Trans.) si sarlitcl (Banat) de la surIci,
fluter, prin aluziune la la sunetul ei ascutit, $i rudd cu bulg.
usorlifa, un fel de $oim, ostrozurlita, un fel de soarice cu bo-
tul ascutit, si pilozurlet, gargarita de grine. In biblia de la 1819
sorlitd, in Neamtu $i sorter.
La spalet, forma primitiva supt care a intrat cuvintul epo-
let, der ca etim. fr. epaulette in loc de ital. spalletta, spallina,
epolet. Apof der femininul Ppolete i, care nu se aude, de$i ar fi
fost preferabil, ca cotletci, carela plebea ii zice $i cotlet. Dar
epolet e, probabil, rus. epolet !
Lipse$te spcisit, plin de smerenie.
La stafidd zice ngrec, stdlida in loc de stafida.
La stied, scindurT a$ezate in reguld (cladite), zice ca e
italian, cind vine dela ngrec. stlua, ygrec. stoiba.
La spinteca der ca ex. a spinteca capul cuiva. Se zice a
despica !
La strogcilie nu dä etim., care e ngrec. strangatid, lat,
fringhie.
La strapazan, (scarmos, cuiu le lemn de lemn de care e
prinsd vista), care are varianta trapazan, nu der etim., care e
turc. trabzan, alb trabazdn.
La stilpare (pe care-1 scrie $i stalpare !) der ca etim., lat.
 DICTIONARUF, ENCICLOPEDTC ILITqTRAT DE CANDREA 193

*stirparia. Ea zic ca vine mai degraba de la buig. stfilpar, cu

acelasi inteles.
La steregie, stirigie da ca etim., lat *stiliginea, cind vine
de la ngrec. trygia, drojdie de vin, pe care o da chear C. la
tireghte, dar n'o pune in legatura cu steregie ! Ce omisiune 1

La strugure nu dd etim., desi se stie seducatoarea etim.

data de Diculescu : gepidicul tlzrubilo, auzit de Romani ca
strubilo, de unde strugure, ca negurei din nebula. Ea o admit,
mai ales c'am dat $i eft unele de acest gen, ca brustur (e) din
germanicul *burstilo, brusture, diminutiv de la borste, par gros,
biirste, perie, adica tepoasa", dupa cum Si brusturul e tepos
(ghimpos) hind neam de scar. Metateza brnstur din *bur3tur
e ca in vrista"-virsta. Dar cp. $i cu vgrec. strabylos, cucuruz
de brad.
La strujan (nu $i strujean, cum adauga) zice ca vine de
la struji, cu care nu poate avea nici o legatura. Prin varianta
turjan (Trans.) vine de la ung. torzs, torzsa, strujan, cocean,
torzs, trunchT, cotor. Poate ca $i vechml nume Sturza vine de
Ia numele hunic Turjo, cum se numea unul din fiii lui Atila
La strepezi dd etim. lat *extorpidire ! Er zic ca vine de
la alb. strapizoj, maltraiez, de la ital. strapazzare, care vine de
la pazzo, nebun, ca $i a se beileibeini de la ung. bele-bolondedni,
a se nebuni. De aci $i germ. strapazieren $i rom. strapat.
Simplu I
Zice ca suman e neutru, cum $i este. Atunci de ce-1 face
masculin la peinurei? Acolo zice : tesatura din care se lac
sumani" $i da un ex. din Creanga : giguri de &man!! Acela$1
ex. citat Ia gig. Nu cred c'a scris asa Creangd I
La sis zice baston gaurit pe dinauntru, in care infra, ca
intr'o teaca, o varga de fier foarte ascutita, prinsa in miner $i
care serveste ca arma de apararea. (Dar de atac nu ?). Inexact
zi foarte greoi Eft zic asa : lama de metal suptire $i ascutita
I

ascunsa intr'un baston pentru a servi ca arma". E ca o frigare

$i tot sis se numeste $i daca nu e ascuns in baston, care-T
serveste ca teaca. Cum zice Candrea, inseamna ca bastonul e
$is Si teaca sable 1
Lipseste silliC (vechl, azi Olt.), banita, de la turc. §iniki,
de unde $i ngr. siniki, alb. buig. 'ginik, de la ngrec. hinix (de
unde $i vslay. hinix5), iar hinix de la vgrec. hoinix, oboroc.
13
194 AUGUST SCR IRAN

Dd sinsila, un fel de veverita din America de Sud,si zice

cd vine de la fr. chinchilla. Inexact 1 E un cuvint spaniol luat
de la Americana indigent $i se pronunta cincilla. Dar nu tre-
buie pus in dict. limbii rom., mat ales supt forma francezA.
La sOldirzei, numele unor buruiene cu flort galbene (sedum
acre) $i alta, perpetuti verde (sedum neglectum), zice ca vine
de la Vold. Vine din jolting, de la rus. 261tina, gdlbeneald, de
unde $i ung. zsoltina, gdlbenare, o planta sarga zsoltina, drog.
(genista tinctoria). E rudd cu joltealci, numita $i $oldeala (ab-
sentd la C.), rus 2Oltilo, gdlbeneald, de la .'z'oltyi, galben ; bulg.
-ieltilo.
Lipseste 011ie (Mold.), sarlatan, de la sas. scholtig, germ.
schuldig, vinovat, rudd cu oalda, sas. scholt, germ. sclzuld,
vizA abatere din drumul drept. Candrea cid coalda, dar lard
etim.
Nu cid etim. la sonde, un fel de soarice, de la rut. homidc,
homecik, pol. chonzik, rudd cu germ. hamster, hirclog (Berneker,
1, 395).
Scrie sofeur in loc de sofeor. Dacd scrit cu eu, pot sd ci-
tesc ca 'n smeurei, pe cind, dacd ma sofeor, il citesc ca 'n
pleosc, bleot.
La tarlatan zice muselind de bumbac foarte stravaza-
toare". Dar se zice streveziii, nu streiveizcitor !
Lipseste taranza, un fel de icre tescuite.
Lipseste tarbei (Mold.), femeie usuratica (numitd $i co-
toarbez).
A da tava cuprinde ideia de a tdvali, a trinti $i a da de-a
rostogolul (prin norol, prin praf), pe cind C. zice numai a
trinli la pamint $i a bale rAul.
Lipseste tAtarnica, o planta, pe care o citeaza la md-
ciuca.
Accentuiazd telatin, un fel de piele. Ezi zic : telatin, sirb.
teldtina, de vitel (carne sail piele), rus. telecitina, de unde $i
turc. telatin, neogrec. teletini. Si Wenn (Iorga, Negotul, 169) $i
telatin.
Lipseste teltea $i teltie, patura de pisld groasa 12-14 mi-
limetri) talatd in forma selet $i pusa supt $a (in armata o au
numai ofitera, jar soldatii o inlocuesc prin cerga (pdtura) pusa
 DICTIONARUL ENCICLOPEDIC ILUSTRAT DE CANDREA 195

In 2-3 straturi. Vine dela turc. telti, contras din tegelti, per-
nuta de pisla cusuta supt sa, de la tigel, rom. tighel.
Lipseste tesmec, smecherie, cu acelasi inteles ca si tes-
mecherie, pe care-I da. E, probabil, un cuvint influentat de
smecherie.
Lipseste tesmenesc si -lest (probabil, ung.), uzez, stric,
deteriorez. Ca refl.: s'a tesmenit de batranete; ma izmenesc, ma
zapacesc, ma uluiesc : nu stia ce set facet tesmenitul de Joie (1s-
pirescu).
Lipseste tihni, care e forma principals, de la care vine
apol ticni si (Trans.) tigni, si n'are nice o legatura cu slov.
teknitt, cum zice C., ci vine de la vslay. tehniiti, a se odihni,
de la tiha, linistit. Simplu I
La Wined zice fluier ciobanesc, fara gaud, facut din lemn
scobit sau din scoarta de tei, de paltiri on de rachita iar
intr'un exemplu (citat din Alexandri !) zice : cu sunetul tilinci-
lor'aninate de gaud meigarilor ! Cum se poate una ca asta ?
Aid inseamna talanga" de unde chear si vine tilinca. Proba-
bil, in exemplul de mai sus, e rau citit in loc de telincii, va-
riants din talangei in Moldova. in on -ce caz, ce set caute tilinca
(fluierul!) la gitul magarulut ?
La tizic (mai vechi tezec), baliga uscata, nu da etim.,
care e turc. tezek.
La ttlhar zice ca vine de la uug. tolvaj. Eu zic : vine
din *ti/hci si *tth/ci, adica om de desisa, de unde vine si tt-
hleiris (Bacari, Gralul nostru, 434), desis de tufe. Tihla, tilhci e
variants din sthlei, silha, desis, poate inrudit cu lat. silva. Ung.
tolvaj, e luat, probabil, de la Romani, nu invers.
Tirfa, femele depravata, nu vine de la tearfei, zdreanta,
cum crede C., ci din *stirfa, care vine de la stirf (Munt. vest),
sttrv, adica putoarea. De aci si tirfoare, (Mold.), lapte acru
stricat si lute, tirforeald (Olt.). diarele la vite, stilfoare (Mold.),
scirna, si ttrveli.ste (vechi), multime de stirvuri. Asa dar, nisi
o legatura cu tearf a, care poate veni de la a terfeli, iar acesta
de la ung. terhelni, a impovora (ca marled din marhei), on
poate din terveli (Olt.), a terfeli, a minji, on a derveli, a strica,
a uriti, de la dirvalei, muncd bruta (vslay. drilvalo, transport
<de lemne, de la driivo, lemn).
La toanci zice anseamna copca. produf, gaura in ghiata"
196 AUGUST SCRIBAN

cum zice si Dame si Tiktin, citind din Graiul Nostru, Do lj, pag.
75, uncle zice asa : La coada Vidrosului (un lac), unde -I toana
pesteluT, luntrile le bd. ga, opacinile (Vislele) aqeza. Vrea sa zica,
era vara. Atunci, de unde sa rezulte ea toana e copca ?" Cred
ca Dame se inseala si ca toana pestelui inseamna cInd pes-
tele are toane sä se lase sa fie prins" adica timpul sal locul
unde e bine de prins peste. in dict. meii nu pun ca toana In-
seamna copca", mar ales ca toana vine on de la a tuna,
a-tI trasni prin cap o idele, a-0 veni o trasnave", off de la
lat. pop. fauna, butol, fr, tonne, Iona. Mai probabil, de la a-tt
tuna prin cap. Atunci, de unde sa Tasa copca" ? Tare ma'n-
doIesc de acest inteles I
La tontorof (vest) si tonforof (est) nu da etim., care e
ung. tcintorogni, a juca tontoroiu.
La topcin citeaza din Bolintineanu si zice : °data (eii scriu
o data, deosebit de °data, odinivara), de douci,a tr?la or' ! SA
fi zis asa Bolintineanu ? Ar fi mare surpriza! Se zice ()data
de cloud, do tret or 1 Dar a treTa on ", mare comedic !
La toplitd zice izvor cu apa calde. Cum izuor cu° ?
Se zice izuor de ! Dar izuor cu... e ca si cum al zice buchet
cu florT, cum zic unit ignoranti, chear profesori !
Zice ca toporul serveste la spintecatul" lemnelor. Se
zice la despicatul lemnelor ! E tocma contrarul greseliI de mai
sus cu spintecatul capuluT° I
La toroapd zice ca'nseamna si bocluc, belea". Dar nu e
chear asa, ci inseamna grija, dirdora4 ca : ii yin toroapele
(Nola Rev. Rom. 1900, 7, supl. 2,167), a dat in toroapa mart-
tatului (Boceanu) si chear in exemplul chat de Candrea : cu
bin4orul scoateti-1 din toroapd (Jipescu).
Lipseste talc (vest) si pica (Mold. sud), drojdie, ferment
de pus in coca, dupa care devine aluat, adica nridicat, inaltata
(lat. allevatum), de la germ. teig, cu acelasi inteles. Poate ca
not I-am lust de la Sasi, care vor fi zicand zeig (taig).
La tiglean, stiglete, nu (Id etim., care e tot una cu stiglet,
germ. stieglitz, ung tOklinc, tengelic.
La timburuc, tumburuc nu da etim., care e zimberec, re-
sort de ceasornic, pe care-1 da, de la turc. zenberek, dar nu -1
pune In legatura cu timburuc. Tot asa avem tutuc fata de zuluf
(turc. ziiluf, ngrec. zultifi si dzulaf0.
 I)ICTIONARUL ENCICLOPEDIC ILUSTRA I PE CANDREA 197

La thlii cid $i variantele inexistente, prig i tirlii. ApoT nu

'nseamnd a scoate sunete monotone $i putin armonioase dintr'un
instrument muzical". ci numai a cinta suptire, a face triluri, ca
pasdrelele, ca din fluTer, dar nu $i din contrabas on din plan.
E si ital, zirlare, a suiera ca sturzul. Candrea zice numai ca e
onomatopeTe.
La tuckiii zice ca e egal cu tiglciri, pe care nu-1 dd I Eli
dau, ca $i Tiktin, forma fic/ciii, pisc de munte (Dacoromania,
3, 747), ruda cu ung. szikla, stinca, $i sas. zickle, §i, probabil,
si cu Ticati, o mahala ripoasa in Ia$T, ca $i cu tiglci (Mold.),
frigare de lemn, care in Trans. $i la Dundre (Turtucaia) se nu-
me$te tciccilie (crap la *dile, crap la protap), care inseamnd si
barbs ascutita" (cum purta Napoleon III $i Cuza) si e ruda cu
germ. zacke, tepu$6, zickzack, zigzag, $i zwickel, clin, care e de
forma ascutita, ca cele 8-10 bucatl de pinza din care se corn-
pune o umbreld. Tot de aci $i facia-, taglci, yid de sdgeata, $i
locutiunea cu ochii tagla (Munt.), cu ochit tints, atintiti.
Daca ne maT gindim ca 'n Trans. taglei inseamnd $i ma-
nela (doild la numar) de dus secriu la tail", ajungem la etim.
1111 cioclu. Sint cuvinte de origine germanica, poate chear gepi-
dica, asupra cdrora nu ma pot intinde aci. Prea putin din astea
exists la Candrea.
La ului nu dd etim.. care e vslay. sirb. uloviti, a prinde
vinat, de la loviti, a prinde, a vina, rom. a lovi ; rus. u/ovit!, a
prinde, a surprinde. Simplul
La urdci nu da etim., care e lat. horrida, adica zbirlita,
uscata", cad tirda e albumins, mai uscata de cit brinza, care
e caseind.
AccentuTazd uric (ang. orok), ca $i Tiktin, cind se zice ark.
Zice ca a se duce pe urlati inseamna a o tuli la fuga,
mai adesea tipind sail urlind de durere" (!), cind inseamnd a
ze duce draculul, in pustietate, pe pustiT, prin locuri pe unde
urla lupiTd.
Zice ca usuc (seul de pe lina oilor) vine de la lat. sucus
influentat de usuc, a usca, cind el vine de la vgrec. oisypos
lat desypum, cu acelasi inteles, ca uchnci din °Nina.
La vapeld zice ca face pl. vapelur!, i.-1 da de genul fem.
$i nu da etim. Acest lucru trebuTe sa fie explicat. Eu zic a$a :
falbalci, de la rus. falbald, fr. falbala, ital. falpalci germ. falbel,
198 AUGUST SCRIBAN

de la engl. furbelow, din fur, bland, si below, jos, adica garni-

sit cu bland pe jos". inseamna volan mare (sau volan in ge-
neral) la rochir. Se zicea $i farbala, farbara, falbara. Azi, in
Tutova, la tarn harbara. in Munt. vapel, pl. uri. Daca Candrea a
gasit la Bucovineanca Voronca vapela trebula sä explice, nu sä
zica ca vapelci face pl. vapelurT, cad vapelei face p1. vapele ! Dar
eti nu inregistrez aceasta forma suspecta a BucovinenceT.
La veidi confunda dad verbe, la care dä o singura etimo-
logie : vslay. vaditi, ceia ce nu se potriveste la amindoiid ver-
bele. Eu zic : 1) widesc si vedesc, de la vslay. vesti-veclO, a duce
(de ex., la lumina) si influentat de vcidesc 2 sail $i lard asta,
ca tuivcidesc fata de dovedesc. inseamna : scot, arat : pe and
roibu pc4tea, Ion vadea azima, plosca g mielu fript, lelita se vci-
dea printre $tejarl (Viata Rom. 1911, 10, 7). Fig. Scot in evi-
dentd : a vcidi dreptatec. Ca refl. : a trebuit sci vie razbolul ca
sei se vedeascci asta (Sezdtoarea, 30, 201). 2) veidesc, de la vslay.
vaditi, a acuza, de unde $i ung. vddolni (VezI vadnic si sfadesc).
Inseamna (veal) calomniez, denunt, pirasc, acux, clad de gol".
Iacata ce 'nseamna a nu da atentiune etirnologiel I
La vatrei zice cuvint balcanic ; comp. cu alb. vatrei, sirb.
slov. vatra". Eu zic : e ngrec. vathra si vathron, treapta, scaun,
temelie, de unde $i alb. vutrd, Tar sirb. rut. ceh. slovac vatra,
pol. watra vine de pe romaneste.
DA forma vierba gi trimete la vearbei. Cum sä zica Roma-
nul vierbei ? ! Se zice in vest viarbci $i 'n est (Mold.), vearbei,
fascicul de trei fire la urzeala, si vine de la vslay. vrubI, sfoara.
La vintir, capcand de plasd de Prins peste, nu dd etim.,
care e rus. venter!. rut. Water, later, de unde vine $i eterci, pe
care-1 da si C. Bind 5i etim. rut. later.
La vlcijgan zice ca 'nseamna ,om mare si voinic, dar prost
si lenes, magadau ". Dar nu e asa I inseamna numaT om Malt
si robust" $i atita tot.
La zagirnei, torba de scurs brinza, de care am vorbit la
brinza, nu dd etim., care e lat. zaberna.
La ZeilTIOS zice ca se zice si zemos, (Mold.), pepene gal-
ben, ceia ce nu e, caci nu vine de la zeamci, cum zice Candrea,
ci e un cuvint din aceiasi origine cu harbuz, adica turco-persic.
Ea am auzit In judetul Botosani forma zamuz si zamoz, ceia
ce 'nseamna ca n'are nici o legatura cu zeamei on zanui !
1
 D1CTIONARUL ENCICLOPEDIC ILUSTRAT DE CANDREA 199

La zaps/ (Mold.), a surprinde, nu dd etim., care e leticul

zapstit, a apuca, litv. capnati (fapnoti), a apuca capt(tapt), hit 1
(Vezi *i Berneker, 1, 121).
Lipseste zavrac, ocard. sdpuneala, de la vslay. zazrakil,
cu acela$1 inteles.
La zingeini zice ca vine de Ia interj. zing. Dar se zice nu-
mai zang, caci se zice $i a zangani pe care C. nu-1 dd. Eu zic
ca vine dela sad e ruda cu ung. zengeni, a zangani.
Cu toate ca pe lista mea sint Inca peste o sutd de gre-
$ell, nu le mai insir pe toate. E destul 1
Eu in Decembre 1903, m'am apucat sa lucrez un dictio-
nar care sa dea Romanului tot ce-1: trebuie ca sä-$1" *tie bine
limba lui $i sa upreze Si strainiior invatarea adevaratei limbo
romane$11, pe care, pina acum, n'are de unde s'o Invete. Asta
o pot dovedi oricarui ar pretinde ca ma prea laud. Dar aici nu
merge pe laudate, ci pe dovedite.
Dupa zece ani (in Dec. 1913), am terminat dictionarul $i
m'am adresat Academie' oferindu-i-1 spre publicare. Ia, nepri-
cepind nimic din GOA ce4 ofeream, ml-a scris sa ma adresez
ministerului Instructiunii. Am facut asta in Mai 1914, Yar el,
prin Casa Seca lelor, nepricepind tot nimic (cu toatd recensiu-
nea lui Ion Nadejde, care opinase ca dictionarul meil e de
foarte mare valoare $i ca tiparirea lui n'ar trebui sä intirzie
prea mult"), mi-a raspuns tocmai in lunie 1916 ca n'are fon-
duri'!". Ce gresald si ce rusine, mai ales ca'n fruntea Case! Sc.
era un profesor de limba romaneascd IApol curind a sunat mo-
bilizarea, $i, cu gradul de capitan in reg. 5 de caldra$1, am
trecut $i ed. Carpatii prin valea Buzdului regretind c'ati trecut
degeaba do! ani $i ca m'a prins razboiul cu dictionarul netiparit.
Dupa rdzboi, ca sEn timpul a$teptarli tiparirii, am tot lu-
crat la el cloplindu-1 mered, cum fac $i astazi 1 A$a ait trecut
trel -zeci si trei de ani de cind 1-am inceput si doiia-zeci $1
trei de cind astept vre-o posibilitate de tiparire. Am incercat
Ia toate editurile $i fundatiunile regale, apoi lar la Casa Scoa-
lelor $i tar la minister 1 Dar in zadar 1
Cu toate acestea, el tot 11 vol tipari si -mi voi bate joc
amar de cei ce treburail sa se mite pentru cultura nationala
an folosul patriei 1 Vol gdsi .unde-va milionul necesar tipaririI
$i-1 vol scoate in 10.000 de exemplare de vre-o 1400 de pagini
200 AUGUST SCR I BAN

until cu pretul de 500 exemplarul. Cu asta vol contribui la dez-

voltarea sentimentului national, In intarirea patriel si la raspin-
direa limbic romanestI peste toate hotarele ! Vol reusi, caci vad
is capatul dreptuluT mei."' drum licarind flacara biruintel 1 Vom
trdi si vom vedea !
August Scriban

Capitanul Stefan, neamul sau Si Manastirea

Dumbravita
($tiri din trecutul tinutului Tecuci)

Am intalnit o serie de documente, pe baza carora se pot

reconstrui legdturile de familie si imprejurarile prin cari tin
ostean de la granita de sud a Moldovei, isi rotunjeste ocinile,
cum apoi aceasta bogata avere trece treptat, treptat in stapd-
nirea unei ctitorii a osteanului Schitul Dumbravita. De firul a-
cestei evolutii a unei proprietAti In sec. XVII si XVIII se leaga
fapte care ldrgesc domeniul chestiunilor de ordin social, eco-
nomic si cultural din trecut ; aceste imprejurari am crezut ca
ar justifica studiul ce se publica aici.
Personagiul despre care e vorba se intalneste supt numele
de Stefan Capitanul de Dumbravita. Nu s'a facut cunoscut prin
vr'o fapta de arme, care sa fi atras atentia contimporanilor
asupra sa si sail fi asigurat dreptul de-a fi inscris in analele
epocei ; el nu apare nici in opera lui Miron Costin si nici in-
tr'a naratorilor care-I continua pe acesta. Se intalneste insa
destul de timpuriu in diferitele acte incheiate intre particularii
ce se megiesiau in ocinile sale, inconjurat aproape Intotdeauna
de sotii sai de arme. Prima data se intalneste la 15 lulie 1627
(7135) ; marturiseste, alaturi de Orcicd Chihaia si de altii, pen-
tru vanzarea pe care Mos de Bilesti o face catre Stefan Croi-
toriul 1). Nu se cunoaste numele jupanesei lui Stefan Capitanul.
A Post insa casatorit si documentele mentioneaza numele fiilor
sai : Ghiorghitd feciorul [lull Stefan Capitanul", caruia unchiul

1) Arh. St. Ia§i, Pach. 98, pag. 1120.

 CAPITANUL STEFAN... SI MANASTIREA DUMI3RAVLTA 201

sau Hrabor cel batran" la raposarea sufletului sate' ii lasa

dreapta ocina $i mo$ie a mea ce am la Dumbravita" I). Alti fii
ai Capitanului sunt : Dragan 2), Stratul 3) $i o fata Marta ).
Probabil Inainte de 1641 cneaghina capitanului Stefan era
raposata ; intr'un zapis de cumparatura se arata cumparatori
Stefan Capitanul $i feciorii lui" 5). Daca sotia cumparatorului
ar fi trait ar fi fost amintita in zapis alaturi de acesta. Avea
un numar destul de mare de rude, care $i apar in doua do-
cumente date de Vasile Lupu pentru intarire de ocini.
La 15 Martie 1638 (7146) Domnul intare$te Capitanului
Stefan $i rudelor sale : Popa Capitan, Iona$cu Tampa, Cos-
tache $i Dumitra$co Capatana, ocinile din satul Dimacenii, pe
Siret, la tinutul Tecuci. Stefan Capitanul $i rudele sale avu-
sese para pentru acest sat cu Vasile Ro$ca vornic de gloata 6).
Intr'un alt act, acesta din 1 April 1639 (7147) avem un
lung pomelnic al oepotilor lui Stefan Capitan : " Dumitru Ur-
zica $i 1ona$co Tampa $i Chiriac $i Trifan $i Nistor $i fratele
lui Iona$co $i Candachie $1 Razvan $i Bilea $i Manea $i Gli-
gorie Banaie $i Obreje Buric $i Hrabor feciorul lui Dragan $i
Ionasco Popiacul $i Iacov $i Ernila $i Chera $i fratele lui Geor-
ghita $i Mardarie $i Nechita $i Patra$co $i Apostol $i Stanca $i
Dobra $i Iremie $i Pahna $i a altor neamuri a for 7)". Din in-
formatiile documentare pe care le avem, Capitanul apare ca
un om abil care-0 rotunje$te pe Incetul ocinile, la inceput de-
sigur nu prea intinse.
La 20 Mai 1644, Vasile Voda Lupu ii intarea stapanirea
asupra unor parti din Torce$ti la tinutul Tecuciului ; rno$ia o

1) Zapis cu data gresita de 7114 (1607) Mai 5 ; se vede insa a a

fost emis dupa 1639 si inainte de 21 Ianuarie 1659, Din acest zapis s'ar
parea ca "Hrabor cel batran" era unchiul de pe mama lui Gheorghita
feciorul [Iui] Stefan Capitanul", adica giupaneasa capitanului a fost sora
lui Hrabor. (Pachet 98, pg. 1120).
2) Zapis din 18 Oct. 1682 (7191), loc. cit. p. 1130.
3) Doc. Iui Constantin Voda Duca din 1690-1 loc. cit. p. 1137.
4) Zapisul din 18 Oct. 1682 (7191) loc. cit. p. 1130.
5) Arh. St. Iasi pach. 98 p. 1124.
6) Acad. Rom. Crest. Colet. pe 1919 p. 239.
7) Arh. St. Iasi Pachet 98 p. 1122.
202 c A. STOIDE

avea ca danie de la Melinte feciorul lui Popa Kiri1 1). Pentru

ca sa adoarma susceptibilitatea rubedeniilor, cari I'ar fi putut
opri de a-$i intinde prea mutt cumpdraturile s'a servit cu multd
pricepere de obiceiul aldamaplui", petrecere cu care se In-
cheia on ce act de cumpAratura. Sumele cheltuite cu aceasta
ocazie, uneori amintite in zapise alaturi de pretul ocinei, evi-
dentiazd cheltueli destul de ridicate.
In 1641 Capitanul cumpard un pdmant pentru 5 ug. $i
jumatate bani buni", dar se adaogd : $i cu alddma$111 s'au fd-
cut 7 ung" 2).
In 1664 cumpard un ,pdmant in frunte" $i cid pe el o iapa
biciuluitd (pretuita) .drept 10 galbeni" ; in zapis se adaoga : $i
au mai cheltuit doi galbeni la bautura" 3).
In Aprilie 1639 acela$, cumpdra trei pdmanturi, pe care
Ii-au pldtit deplin, anume : 3 boi de negot, boul cate 8 gal-
beni". Se subliniazd In mod discret : $i cu altd cheltuala au
umplut treizeci de galbeni 4) ". La aceste alddma$e apar ru-
deniile Capitanului Stefan si adesea osta$i, se intelege, dintre
subalterni.
La 9 April 1639 marturisesc in zapis Hrdbor de Dum-
bravita $i Dumitru Urzica Chihae ot tam $i Iona$cu Tampa ot
tam $i Portolachi ot tam $i Dumitru Vdtav ot tam $i Andrei
ot tam $i Harbor cel mic ot tam 6)".
La 20 Mai 1644 se Intalnesc Salvestan Iuzba$ $i Urzica
Chihae $i Nichifor Chihae 6).
La 29 Mai 1645 se intalnesc Dumitru Urzica (Chihaie),
Stegaru Iona$cu, preotul 'sale, 1ona$co Hrincescut, Obreja lbric,
Dumitru Vatavul $i Rachitan 7). La 28 Iunie 1647 marturisesc
pentru cumpdratura lui Stefan Capitan Cristian Hotnogul $i
Salivastru Hotnogul')"
1) Ghibanescu, Surete III p. 263-4. La 30 lulie acelas an, Stefan Ca-
pitanul impreuna cu alti boiari din divanul Maririi Sale Vasile Voda si de
tinutul Putnei'. marturisesc pentru o vanzare de tigani (acute de Toader
feciorul Samfirei nepot lui Ursu Vartic Maririi Sale crestin Matei Basarab
Domnul Tarei Romanesti". (1\1. lorga, St. si Doc. VII p. 315).
2) Arh. St. Iasi, Paclet 98 p. 1124.
3) Ath. St. Iasi, Pachet 98 p. 1128.
4) Ibidem p. 1123.
5) Ibidem p. 1123.
6) Ghibanescu Surete III 263-4.
7) Arh. St. loc. cit. p. 1124.
8) lbidem p. 1125. In Mai 1644 Salvescu era Iuzbas-nota 4.
 CAPTTANUL STEFAN... SI MANASTIREA DUNIBRAVI1A 203

Intr'un zapis din 1663-4 iscalesc : Ionascu Stegar si

Dumitru Chihaie si Obreje si Simedru si Dumitru Vatavul si
Toader Pelnegru si Harbor copilul si Bracacila", si Pana si
Vasile slugile Hatmanului ,)"
Cu inclinatiile pe care i le-am cunoscut, ajutat si de im-
prejurari Capitanul Stefan" a putut cu timpul sa acapareze o
mare parte din ocinile numeroaselor sale rude. De prin 1659
inainte, alaturi de Capitan, si fiul sau Gheorghita, incepe sa
cumpere pamanturi ; mai intai insa, it vedem obtinand danii :
astfel la 21 lanuarie 1659 Gheorghe Ghica ii intarea stapanirea
pe partite din Sinesti, danii de Ia Mane Chihaie, si pe partite
din Dumbravita ce le avea dupd unchiul sau Hrabor cel Ba-
tran 2) La 16 Februarie 1668 Stefan ce au fost capitan" e ea-
lugar 3). Pentru viata monahala el se numea Teof an 1). Probabil,
Inca din Februarie 1668, el zidise schitul de la Dumbravita la
izvoarele Cimacelui", cu hramul Sfantul Ilie Proorocul Tezei-
tenina" 5). La inceputal lui lanuarie 1675 (7183), Teofan Mona-
hul, fost in mironie Stefan Capitanul, gasindu-se Ia vreme de
batranete si de boale", scrie o diata prin care-si Imparte ave-
rea intre feciorii in viata si Manastirea- de la Dimaci.
Gasindu-1 cu mai multa tragere de inima, Meuse pe ne-
potul sau Mihai fiu sufletesc" si-i dase pre sama lui Stanla
Manastire cu toate mosiile si bucatele, cu tot venitul, cat se va
alege Sfintei Manastiri". Averea o impartise astfel : despre fe-
ciorii mei sa fie for trei parti a trei feciori si a Sfintei Manas-
tiri o parte" 8). Dintre feciori, la data alcatuirii testamentului,
era mort, in calugdrie Nicolae 7). Partea acestuia Facture ti-
ganul, carele au fost danie $i miluire de la Irate mieu Ursu la
botezu fiu mieu lui Nicolai, carele au murit in calugarie, acel
tigan l'am socotit fiind calugaresc, si bind oasele si pomenire
la Sfanta Manastire, datu-l-am sa fie sfintei Manastiri cu toti
feciorii lui" 8). Un blestem grozav pecetluia dania facuta ctitoriei
1) Arh. St. Iasi, Pachet 98 p. 1128.
2) Ibidem p. 1127 si 1/20 zapisul lui HrAbor, cu data transcrisa
gresit 7114, trebue probabil corectata cu 7164.
3) Ghib. Suret. VIII p. 398.
4) Arh. St. Iasi Poch. 98 p. 114b-9.
5) Ibidem.
6) Arh. St. Iasi Pachet 98. p. 1128-9.
7) Ibidem.
8) Ibidem.
204 G. A. STOWE

sale in contra eventualilor pretentii ale rudelor. Pronia pre-

lungind, dupd 1675 zilele cuviosului calugar Teofan, la 17 Au-
gust 1676, se Intalne$te iarA$i cumpgrand ocine Itt Sine$ti de la
Chirild $i femeia lui Ghenia, $i dela feciorii $i rudele acestora.
Pentru a treia parte din acest sat, calugarul platea 24 lei bani
de argint $i patru boi $i o iapa". Pe langd mireni, Intdrea cum-
pArdtu-a si multe fete de monahi ; Intre acestea : Nechita calu-
gdrul de' la Dumbravita si Onofrei calugarul dela Dumbravita")
In zapis se adaogd la pret : Si partea Stratului doi boi $i zece
lei". Stratul e fiul ctitorului.
Dup. 1676 August, fostul cdpitan Stefan, in calugdrie Te-
ofan, nu se mai intalne$te in viatd. La 18 Oct. 1682 (7191) era
moarta $i ficd-sa Marta, care s'au dat partea ei loath cu limbd
de moarte Sfintei Mandstiri care au Post facute de tatal nos-
tru l)" La zece August 1686 se calugdre$te $i Dragan, alt fiu
al Cdpitanului.
Acum mArturise$te el DrAgan Calugarul sin lui Stefan Capita-
nul of Dumbravita" $i cu alti doi calugdri, pentru o cumparaturd
Idcutd de manastire de la Rusul, fiul Stratului, nepot lui Stefan
Cdpitan. Cumpardtura o facuse manastirea dand in afard de bani
si produse fn natura. Zapisul are un caracter economic destul

de important, fiindcd prezintd o lista de preturi din anii imediat

urmatori foametei celei maxi ". Egumenul Nechifor daduse, dupd
spuse Zapisului : bani gala 7 lei $i i-au mai dat o iapd surd
dela Irimie Ceau$ul din Tara munteneascd drept 9 lei $i i-au
mai dat 2 vaci cu vital drept 13 lei $i i-au dat 50 de . vedri
de yin, vadra cate 2 pot (sic) fac 7 lei $i i-au mai dat 20 de
merte de pane, merta cate un ort, fac 5 lei, $i i-au mai dat 7 lei
Agai Apostului" 3).
Inainte de 18 August 1686 (7194) DrAgan calugarul inchi-
nase manastirea DumbrAvita mormantului Domnului de la le-
rusalim ).
La 1 Julie 1693 (7201) Domnul Constantin Duca Voevod,
Intdrea mAndstirii Dumbravita, °data cu IntdrituriIe facute altor

1) Arh. St. Ia§i, Pachet 98, p. 1107.

2) Ibidem p. 1130.
3) Arh. St. la§i Pachet 98 pag. 1131-2.
4) Ibidem. pp. 1132-3 si p. 1134.
 CAPITAMUL STEFAN... Si NIANASTMEA DUMBRAVITA 205

manastiri Inchinate Mormantuluj Domnului, 3 argati $i un morar

oameni streini, sa .aiba a da ei cafe 2 ughi de om Intr'un an,
1 ug la Sf. Gheorghe $i 1 ug la Sfantul Dimitrie" 1). Procese
patima$e de revindicari de ocine si danii au loc Imre urma$ii
ctitorului $i comunitatea calugareasca 2) din ce in ce mai a-
caparatoare.
Const. A. Stoide
20 I X I 936Tecuci

An exa
1) Adica eu Mo$ de Bile$ti scriu $i marturisesc cu acest
Zapis al mieu singur pre mine, de nime impresurat, nici asuprit,
ce de buns voia me, am vandut dreapta mosie de Dumbravita
ce iaste parte $i la Darnaceni, lui Toader Croitoriul de Biliesti,
drept 14 galbeni bani de argint, ca sa fie lui Toader mo$1 iel
dreapta $i ficiorilor lui $i nepotilor lui, stranepotilor lui, necla-
tita in veci. Si am vandut dinaintea.... oameni buni $i batrani,
$i tineri, dinaintea Chihoei Orcica de Dumbravita $i dinaintea
lui Capitanul Stefan de Dumbravita tij, Gligori Polme Alba de
Biliesti, tij Bilin ot tam, tij Grozov.
Deci not vazand, ace$ti oameni ce mai sus scrie, plata
deplin, not toti am pus degitile in loc de peceti ca sa fie lui
de credinta.
(1627) 7135 Iulie 15.
Mo$, Stefan, Chihoe, Gligorie, Biliu, Grozay.
(Arh. St. Iasi pach. 98. pag, 1120).

2) Adica eu Harbor de Dumbravita Si Dumitru Urzica Chihoe

ot tam, $i Iona$co Tampa ot tarn $1 Postotalachi ot tam $i Du-
mitru vatav ot tam $i Andrei ot tam, $i Harbor cel mic ot
tam, $i Ionascu Hrincescu ot tarn $i Dumitra$co Capatiu ot
tam, $i Rachitan ot tam $i Iona$co Popliacu tij $i Postolachi
tij $i Gheorghie tij, scriem si marturisim cu aceasta scri-
soare a noastre, cum au venit inaintea noastra Stoica cu so-
1) T. Codrescu, Uricariul vol.- II ed. 11, (Iasi 1889) pg. 97.
2) Doc. din 10 Aug. 1686, Arh. St. Iasi 1. c. p. 1131-2 ; din 19 Au-
gust acelas cu pg. 1134 ; din 13 Dech. acelas cu pg. 1135 etc.
206 C. A. STOIDE

rusa Antemia Nigalcioae $i cu o fata a ei Stanca $i cu alta fata

a ei cu Maria. De nime nevoiti nici impresurati, ci de a for
Nina voe a vandut dumisale lui Stefan Capitanul din Dumbra-
vita a for dreapta mo$ie 3 parnanturi in frunte cu tot venitul,
cat se va alege, $i cu vad de moara in apa Siretului $i in Di-
maci. Deci d-lui Stefan Capitanul li'-au plata deplin, anume 3 boi
de negot, boul Cate 8 galbini, $1 cu alta chetuiala am umplut
trei zaci de galbini. Drept aceia ca sa-i He lui driapta ocina $i
mo$ie $i ficiorilor sai, $i nepotilor $i stranepotilor, $i a toata
samintia lui. Iar cine sä va ispiti a mai purta vreo galceava
pentru aceasta, vericine din samintia Stoicai, $i a surorii sale ai
Negalcioaii sd fie treclet $i proclet $i anaftina $1 afurisit de
cei 318 parinti ce sant in Nicheia $i ca Iuda $i ca trecletul Arie.
Si aceasta tocmald s'au facut in casa lui Postolachi in Dum-
bravita $i acolo s'au baut $1 aldama$ul. Aceasta scriem $i mar-
turisim $i pre mai mare credintd ni-am pus $i pecetile, ca sa
sa Vie.
S'au scris in Dumbravita
(1639) 7147 April 9.
(sale peceti reproduse)
(Art,. St. Iasi, path. 98. p. 1123).

3) Cu mila lui Dumnezeu noi Vasile Voda Domn tariff Mol-

dovei, $tiut facem cu aceasta carte a noastra tuturor cine pre
dansa va privi sau cetindu-sa o vor auzi, precum slugilor noas-
tre Stefan Capitan $1 nepotii lui, Dumitru Urzica $i lona$co $i
Caudochira $i Razvan $i Bilea $1 Manea $i Gligorie Banace $i
Obreje Buric $1 Hrabor ficiorul lui Dragan $i lona$co Popiacul
$i Iacov $i Ernild $i Chera $i fratele lui Ghiorghita $i Mardarie
$i Nechita $i Patra$co $i Apostol $i Stanca $i Dobra $1 Eremie
$i Pahna $1 a altor niamuri a for tuturor nepotilor $i stranepo-
tilor [lul] Banul Stolnice $1 a lui Drago$ $i a lui Draghici $i
Lupul $i Tatul $i Vlaicul $i Mo$ul $1 Lupe Bulmez, $i Stavar $1
Movild $1 Nistor $i Trifan $i Stan Hudici $i Micul $i Simian $i
Grozav $i Mihaila $1 Sarban $i Chiric $i alt Simian $i Duma 51
alt Stefan $1 Dobre $i Badiul $i loan Leul $i Liciul $i Dan $i
Cernat $i Samhoil $i Pepele $i Stanila $i Marco. I-am miluit pre
ei $i li-am intarit de la noi intru al nostru pamant al Mo]dovii,
alor dreapta mo$1 stramo$asca dintralor drepte $i incercate in-
dreptari, ce au avut mo$ii for cei mai sus scri$i de la batranul
 CAPITANUL STEPAN... SI MANASTIREA PUMBRAVITA 207

Alexandru V. $i de la lancul V. un sat anume Sinestii Si Dum-

bravita care este intre Siretin in tanutul Tecuciului $i cu vad de
mocra pe paraul Siretalul si pe apa Dimaciul $i cu pod pisti
apa Siretului celui mare. Pentru aceia dar sä le fie lor driapta
mo$ie stramo$asca Si mic $i intaritura cu tot venitul. Si pe langa
aceasta iera$i dam $i intarim insu$i slugii noastre lui Stefan
Capitanului un pamant in frunte in Dumbravita cu tot venitul
acei tarini din Coate poenilo lor Si din tot locul cat sa va alege
cu dreptul, care el au cumparat de la Dincul $i de la fratile lui
Nitul ficiorii lui Palcau, nepotii lui loan Leul, pentru 10 [galbeni]
ungure$ti. Si afiderea intarim iarasi slugii noastre lui Stefan
Capitanul iarasi alt pamant in frunte din Dumbravita carele el
au cumparat de la Cneaja fata Gutii nepoata lui loan Leul pen-
tru 10 [galbeni] ungure$ti.
Asijderea intarim slugii noastre lui Stefan Capitanului giu-
matate de pamant in frunte tij din Dumbravita cerele el lui-$ au
cumparat de la Anghel ficiorul Fetii nepot lui loan pentru 5
[galbeni] ungure$ti.
Si pe langa aceasta a$ijdere dam 5i intarim slugii noastre
lui Hrabor ce au fost scutar 2 pamanturi in frunte tij din Dum-
bravita, carele el lui$ s'au cumparat de la Eremie ficior lui Bale
U$erul nepot Banului Stolnicel pentru 20 [galbeni] ungure$ti.
Pentru aceasta aceste mai nainte zise sate Sine$tii $i Dumbra-
vita sa le fie lor intru aceasta $i de la Domnia noastra driapta
mo$ie stramoseasca $i uric $i intaritura lor $i fiilor lor, $i ne-
potilor $i stranepotilor $.1 rbstranepotilor lor $i tot niamului lor,
cine se va alege lor mai aproape cu tot venitul nestramutat
[or nici odata in vecii vecilor. Iar hotarul acelui mai nainte zis
sat Sane$tii Si Dumbravita sa fie lor precum din vechi au tinut
din Barlovita $i din moara lui Craciun cio$a$ca (?) pana la Si-
retelul muntenesc $i pe langa hotarul Dimacelui Cruci$ata de
Jios $i Coada Mamei $i Porti$oara. Si pe sus pe langa hotare
satul Sasul de Gios $i pre unde au hotarat Costin Postelnicul
din Umbrase$ti, pana la moara lui Opre din Dimaci 5i pana la
capul Poenii Sasului de gios Si Lovi$tea in capul Poenii Vidrii
de sus Si pe malul Stoenesii de sus pana la Siretel la vadul
Soarelui. Iar din a altor parti dupa ale sale vechi hotare pe
unde din vad CO au apucat. Iar la aceasta este credinta noastra
mai sus scrisului Ion Vasile V. 5i a pre iubitului fiului Domniei
208 C. A. SfOIDE

noastre loan V. si credinta boerilor nostril a mari si a mici.

Jar dupa a noastra viaia si domnie pe tine Dumnezdu va alege
din fii nostril on din neamul nostru, sau on pe care Dumnezau
va alege a fi Domn in pamantul nostru al Moldovei, acela lui
sa nu-i stramute a noastra danie si intaritura ce mai ales for sa
de si sa intareasca, pentru ca este a for adevaratd si dreaptd
mosie parinteasca $i stramosasca. Si pre mai multd tarie si in-
tarire acestor Infra acest mai sus scris, am poroncit credincio-
sului nostru si pre cinstit boeriului giupanului Gavrilas marele
log. a scrie si pecetea noastra sa o lege catre aceasta carte
a noastra.
Am scris Grigorie Soidir in Iasi
Ion Vasilie Voda 7147 (1639) April 9.
(Arh. St. Iasi. pack. 98. p. 1120-2).

4) Noi Vasile V. cu mila lui Dumnezau Domn tarii Mol-

dovii, scriem Domnia mea la sluga noastra la Dumitru Chihaia
de Dumbravita, damu-ti stire ca Domnii meli s'au jaluit sluga
noastra Stefan Capitanul, zicand ca on niste parti de ocind
cumparatura in sat in Dumbravita si nu sant alesd. Pentru aceia
data vei vedea cartea Domnii mele, iar to sa strangi oameni
buni si batrani $i din pregiul megiesi si sa-i alegi partile cele
de cumparatura slugii noastre ce mai sus scrie lui Stefan Ca-
pitanul de catre alti razasi, sa sa stie partile deosebi de catre
altii razasi. Si in ce chip vei socoti sa faci o scrisoare, sa ne
dai stire. Int'alt chip sa nu fie. Insa sa-i alegi on din sus on
din gios.
U las let 7148. (1640) April 14.
Sangur Domnul au poruncit.
(Arh. St. Iasi, pachet 98 p. 1148).

5) Invoire. Eu Dumitru Chihae din Dumbravita si Andrei

tijsi Postolachi tij si Hrabor ficiorul lui Dragan tij si Luchian
Ilisi Gheorghie tij si Arion tij si multi oameni buni si batrani.
Precum au venit inaintea noastra Tofana fata lui Patrascan cu
doi fii a lui Pastrdscan anume Gligorie si Lepticlatul, cand au
fost Patrascanu mort, si an vandut a sa dreapta parte de mosie
din Dumbravita cu tot venitul din tot locul, gi cu vad de moara
ce sa va alegi in Dimaci si in Siretal, de nimine silit nici asu-
 CAPITNUL STEFAN... SE MANASTIRE.A DUMBRAVITA 209

prit. Stefan au cumparat pamantul din Dumbravita drept 5 ug.

$i giumatate bani buni $i adalma$ul s'au facut 7 ug. Sa fie for
dreapta $i mo$ie $i cumparatura for $i fiilor lor.
Deci noi acesti oameni buni, batrani, precum mai sus
sant scrsi, daca am vazut aceasta a$ezare, de buna voe $i toc-
mala si invoiala inaintea noastra, $i not am pus pecelile noastre
0 am facut noi zapis pentru vad $i pentru pamant. Si sa $i bed
$i vad (sic) domnesc ca sa-s $tie.
7149 (1640-1).
51 cu acesti bani ce au luat au grijit pe Patra$can la
moartea lui.
($ase peceti).
(Arh. St. Iasi, pach. 98. p. 1124).
6) 7152 (t643 -4). Suret de pe ispisocul Domnului Vasale
Voevod, prin Lare intareste stapanirea lui Stefan Capitan de la
Dumbravita $i samintii lui Dumitru Chihoe vi lonascu Tampa 0
$i Harbor cel tanar $i Harbor cel batran .$i Stefan Carlite vi
altor ai for pe o a treia parte din tot satul Damicenii, parte din
!tut Siretelului pana in Siretiul cel mare $i treci piste Siretiul
cel mare pana fn apa Barladului spre rasarit despre alte parii
dupa ale sale batrane hotare pP unde.s din vechi.insamnati.
(Arh. St. 14, Cond. de Anof. 32, foaia 294).
7) Eu Hrabor din Dumbravita scriu $i marturisesc cu acest
zapis al mieu, cum am vandut de buna voia me un pamant
in frunte din Dumbravita toala partea mea a celui pamant dtn
toate poenile $i din tot locul cat sa va alege partea acelui pa-
mant, $i cu vad de moara ce sa va alege in Dimaci vi in Si-
rital drept... buni $i cand l'am vandut s'au tamplat of Dumitru
Urzica... tij, din Dumbravita, $i s'au tamplat $i stegarul luna$co
$i preotul Isaie $i lonasco Hrincescul $i Obreje Hric $i Dumitru
Vatavul $i Rachitan tij, $i lunasco Piacul $i Haraburo$ tij $i
Bracaila tij si Andrei tij si multi oameni buni.
Iar cine va vre ca sa since aceasta tocmala, sa fie treclet
$i proclet de cei 318: parinti $i sa fie cu luda vi cu trecletul
Arie in veci de veci, $i spre mai mare credinta ni-am pus $i
pecetile, ca sa sa $tie.
7153 (1645) Mai 29.
(noun peceti).
(Arh. St. la$i, pach. 98 p. 1124).
14
210 ( A. STOIDE

8) Adica eu Cristian Hotnogul si Salivastru Hotnogul

scrim $1 marturisim cu acestu zapis at nostru, cum au venit
inaintea noastra aceasta fimeie anume Muse din Dumbravita, si
cu ficiorul ei Marco, de nime nevoiti nici asupriti ce de a for
buns voe s'au vandut o parte de ocina din Dumbravita o giu-
mutate de pamant din frunte peste tot locul din Dumbravita cu
tot venitul, Dumisale lui Stefan Capitanul drept 5 galbeni bani
buni. Si la aceasta tocmala au fost si Savastii din Milesti, si
Ion Gudon de acolo si Ion din Dumbravesti ficioruI Rongai $i
Noiacul de acolo, si Titinul din Dumbravita $i lonasco de acolo
sin Popiacul $i Loe de acolo. 51 s'au facut aceasta tocmala in
casa lui Stefan Vranceanul din targu din Iesi, $i eu singur Vran-
cean am scris sa sa stie, pre mai mare credinta ni-am pus
$i pecetile.
7155 (1647) Iunie 28,
(case peceti).
(Arh. St. Iasi, pack. 98 p. 1125).

9) Noi Vasile V. cu mila Iui Dumnezeu Domnu Orli

Moldovii, adica au venit inaintea noastra, si inaintea boerilor
nostrii a mari $i mici, Stoica si sora lui Antemia Negalcioae,
si cu fetile ei Stanca si Maria ; de a for buna voe, de nime
siliti nici asupriti si-au vandut a for dreapta ocina si mosie, trei
pamanturi in frunte tarinii in satul Stoeniasii, care este pe Sire-
tal, din parnantul moldovenesc, in tinutul Tecuciului, cu vad de
moara pe apa Sirilalul si in Dimaci, si din vatra satului, si din
camp si cu tot venitul. Aice ei au vandut slugii noastre lui
Stefan Capitan din Dumbravita drept 30 [galbeni] unguresti. $i
iarasi au venit inaintea noastra, si inaintea boerilor nostril, Diica
si loan si Ionasco si Gogul si Soleil si cu 100 nepotii lor, ficio-
rii Mihnei, si au vandut a for dreapta ocina stramosasca, un
pamant in frunte dintru acelas sat a Stoenesei, din vatra satu-
lui, si din campu si din apa si din tot venitul iarasi slugii noastre
Iui Stefan Capitanul drept 10 ug. $i asijdere au venit inaintea
noastra si inaintea boerilor nostril Candochia rata Leului si au
vandut a sa dreapta ocina si mosie tij un pamant in frunte
tarinii dintru acelas sat mai sus scris cu tot venitul iarasi slugii
noastre lui Stefan Capitanului drept 10 ug. $1 dupa aceasta ia-
räs au venit inaintea noastra si inaintea boerilor nostrii Hrabor
 CAPITAMUL STEFAN. SI MANASTIREA DUMBRAVITA 211

din Dumbravita, de a lui buna voe de nime silit nici asuprit si

au vandut a sa dreapta ocina un pdmant in frunte intru acelas
sat Stoeneasa, in vatra satului $i din camp $i din tot venitul,
iarasi slugii noastre lui Stefan Capitanului drept 10 ug. $i au
platit for deplin acei bani inaintea noastra si inaintea boerilor
nostril. lar hotarul acelor 6 pamanturi in frunte tarinii din
hotarul satului Dumbravitai ce sa numeste Stoeneasa cu
vad de moara in Sirital si in Dimaci din pamantul moldo-
venesc. Si sa incepe acel loc in semne din sus de Stoeneasa,
pana la vadul lui Sante $i de acolo drept locul pana la capul
Vidrii de sus, $i pand in capul Poenii Sasului la moara din gios
Walla la o cruce pe din sus de merii Tomsii, si din cruce drept
spre rasarit in Dimaci. Atata iaste tot hotarul acestor 6 Oman-
turi alesd din hotarul Dumbravitui, si s'au stalpit si cu locul din
sat Stoenesii. Deci Domnie me daca am vazut de a for bund
voe tocmala, si plata deplin, a$ijderea $i de la noi i-am dat si
i-am intarit slugii noastre lui Stefan din Dumbravita pe acele
6 pamanturi in frunte ce sa numeste Stoeniasa, si din hotarul
Dumbravita cu vad de moara in Siretiu, $i in Dimaci, ca sa-i
fie lui $i de la noi dreapta mosie si cumparatura cu tot venitul
pi altul sa nu sa amestece.
7157 (1648) Sapt. 5 zile.
Insu$i Domnul au zis
Toderasco nel logofat
Corlat.
(Arh. St. Iasi, Pach. 98 p. 1125).
10) 7158 (1649.50). Marturia lui Chicu$ Satior cuprinza-
toare ca dupd cartea gospod ce le-au adus satul Sine$ti, ca sa
mearga sa socoteascd cu oameni buni pentru o mosie ce au
zis ei ca impresurata cu alte hotare $i Ca ei mergand cu
oameni buni si alegand pe unde au hotarat Vornicul Soldan
precum $i samenile acelei a treia parte din Damaceni parte
din sus, partea capitanului Stefan, ce au hotarat-o $oldan, ara-
land $i cu cine au fost la acel hotarat.
(Arh. St. Iasi Cond. de Anof. 32, fila 294).
11) Adica eu Hrabor cel batran din Dumbravita scriu si
marturisesc cu acest zapis al mien, precum am dat eu driaptd
ocina si mosie a mea ce am la Dumbravita, o am dat nepo-
212 G. A. S roiDE

tului meu lui Gheorghita ficiorul (lui) Stefan Capitan, $i o am

dat de blind voia me de nime nevoit nici silit: ci de buna voe
me. Si o am dat dinaintea popii Isaie $i dinaintea finu mieu
lui Dumitru vatavul din Dumbravita $i dinaintea lui Gheorghita
of tam, $i dinaintea lui Dumitrasco... $i denaintea... sora Popii
$i a multi oameni batrani care s'au pribegit Nice la ra'posa-
rea sufletului mieu. Deci eu asa am lasat cu limbs de moarte.
ca sa fie driapta ocina $i movie lui Gheorghita $i ficiorilor lui,
$i nepotilor lui, $i toata samanta lui.
Iar cine dintr'al miei oameni sa va amesteca dupd moar-
tea me sa fie treclet $i proclet $i lepadat de 318 parinti $1
pentru credinta mi-am pus $i pecetile sa sa $tie.
Popa Isaie am scris.
7114 [probabil 71641=1655] Mai 5'
(Vezi $i doc. urmator).
(Arh. St. Iasi, pach. 98 p. 1120).
12) Noi Gheorghie Ghica V . cu mila lui Dumnezeu Dom-
nul tarii Moldovii, adica au venit inaintea noastra $i Inaintea
boerilor no$tri a mari $i a mid sluga noastra Gheorgh:ta, ficio-
rul lui Stefan Capitan, au adus un zapis de la Mane Chihoe,
ficiorul Nastei fosta Cucului din Sine$ti, scriind intr'acel zapis,
cum el Mane de nime nevoit nici asuprit, ci de a lui buna voe,
dinainte a multi oameni buni au dat vi au daruit a sa dreapta
ocina $i movie, din sat din Sine$ti ce este Mire Siretin in ti-
nutul Tecuciului partea imei sale Nastei, ieste cat tine lona$co
Hrince cu verii sai $i cu nepotii sai, atata ieste parte Nastei,
insasi aceia parte de ocina au dat, $i au daruit slugii noastre.
lui Ghiorghita feciorul lui Stefan Capitan. A$ijdere au adus
Inaintea noastra $i inaintea boerilor no$trii sluga noastra ce
mai sus scrie Gheorghita, ficiorul lui Stefan Capitan, un zapis
de la unchiul sat] Hribor cel batran de Dumbravita, cum iara$i
au dat $i au daruit de buna voia sa dinainte a multi oameni
buni, partea sa de ocina $1 movie cats se va alege din sat din
Dumbravita, ce iaste acest sat In tinutul Tecuciului, acee parte
de ocina jar au daruit slugii noastre lui Ghiorghita, ficiorul lui
Stefan Capitan
Deci noi vazand acele zapise scrise de a Icr buna voe
tocmala $i danie, de la noi Inca am dat $i intarit slugii noastre
lui Gheorghita, ficiorul lui Stefan Capitan, cu acele doud parti
 CAPITANUL -1EFAN... CI NIANASTIREA DUMBRAVITA 213

de ocina, o parte din sat din Sinesti ce iaste lui danie de la

Mare Chihoe, si alta parte de ocina ce iaste lui danie de la
Hrabor cel Miran din sat din Dumbravita, ca sa-i fie si de la
not driapta danie si daruire si ocina cu tot venitul ce sa va
alege pe acele Orli de ocina in hotarul acelor sate ce mai
sus scrie slugii noastre lui Gheorghita, ficiorul lui Stefan Ca-
pitan, neclatit nici odinioara in veci, si atul sa nu sa amestece.
7167 (1659) Ghenar 21.
Insusi Domnul au zis
Racovita Cihan vel. log.
(Arhi. St. Iasi, pach. 98. p. 1127).
13) Cum au venit Diica si Ion si lonasco si Gogul si Le-
lia si nepotii tor, toti de nime nevoiti. de bund voe [au vandut]
parte din tarina in frunte cu pamant, si in toate poenile, cate
un pamant, lui Stefan Capitanul de Dumbravita, si au slat pre
ace ocina, o Lap biciluita drept 10 galbeni, si au mai cheltuit
doi galbini la bautura cu oamenii, si au fost si lonasco Ste-
fan si Dumitru Chihae si Obreje si Simedru si Dumitru vatavul
$i Toader cel negru si Habor copilul si Bracacila si satul tot, ca lui
sa fie dreapta ocina lui Stefan, $1 cuconilor lui, si au fost Pana
si Vasile, slugile Hatmanului.
(sapte peceti).
7172 (1663-4).
(Arhi. St. Iasi pach. 98 p. 1128).

14) Noi Duca V. cu mila lui D-zeu Domn Orli Mol-

dovii scriem Domnia me la sluga noastra la lonita Capitanul
de scuteala de Tecuci, damuti-stire, daca vei vide cartea Dom-
niei mele, iar to sa to scoli si sa mergi la siliste la Sinesti si
la Dumbravita, ce sant in tinutul Tecuciului, $i sa strangi oa-
meni buni, batrani de prin pregiur megiesi, si foarte pe drep-
tate sa socotesti cu acei oameni buni, si sa alegi toate partite
de ocina si de mosie ce are Chirila din targul din Tecuci din
preuna cu alti razasi, din vatra satului si din camp si din ta-
rind si din fanat si din padure, si din poeni de fanat si din tot
locul cu tot venitul. Si daca vei alege sa pui si samne sa sa
stie mo$ia for aiiasa despre alti, $i precum vei socoti si vei
alege cu acei oameni buni, sa ne faci si o marturie adivarata
214 C. A. STOIDE

sa ne dai $tire. De aceasta-t semnam.

Insu$i Domnul au poroncit.
vel. logofdt ucil
7179 (1671) Mai 7
(Arh. St. Iasi, pach. 98 pag. 1128)
15) Adica eu Tofan, staretul $i cu mila lui D-zeu ostenitor
$i ziditor sfintei $i dumnezeesti, manastiri de la izvoarele Dima-
celui, unde iaste hramul sfantului Ilie Prorocul Tezeitenina, scrim
$i mdrturisesc cu acesta adivarat zapis al mieu, ca sä fie de
bund credinta $i mare marturie, la mana nepotului mieu Mihail
cum sä sä stie, cum agiungandu-mä vreme de batraneta $i de
boale, $i socotindu-ma intru bdtranetile si neputintile mele, si
apoi vazand fiind cu mare dreptate si osardie cu fauna slujba
credincioasa sfintei manastiri ; socotit-am $i l'am luat cu toata
inima fiul sufletesc, $i am dat pe sama lui sfanta manastire cu
toate mo$iile, $i bucatile cu tot venitul, cat sa va alege a sfintei
manastiri. Insa despre feciorii mei sä fie a for trei parti a trei
feciori, $i a sfintei manastiri o parte, din toate mo$iile pre unde
sä vor afla de la mosii, $i de la parintii nostril, parte din mori
$i din vaci, din oi, din stupi, din mascuri, din pod cari umbld
pisti Siretiul cel Mare, din tot cat sa va alege a patra parte,
iar din tigani i-am imptirtit pre feciori.
Insa acum Padure Tiganul, care au fost danie $i miluire de
la Irate mieu Ursul la botezul fiului Nicolai, care au murit in
cdlugarie, acel Tigan l'am socotit fiind calugdresc, $i fiind oa-
sele f4i pomenire la sfanta manastire, datu-l-am sä fie sfintei
manastirii cu toti ficiorii lui. Pentru aceia, ca sä fie aceasta
danie $i miluire de la not nepotului mieu, care scrie mai sus, $i
sfintei mAnastirii, mo$ii $i bucate $i tigani neclatite in veci. Iar
cari din ficiorii mei, sau din nepoti, sau din toate rudele mele
sa vor scula sau sä vor ispiti dupd moarte me a strica aceasta
miluire $i danie care am dat $i am miluit sfanta manastire, sau
care sa va ispiti a scoate pe nepotul mieu din manastire pre
pizme $i fdra de vina, acela om sä fie bldstamat de stapanul
Hrs. Iss. $i afurisit de 318 parinti ce sant in Nikee, $i sä fie cu
luda $i cu trecletul Arie ; iar carile va milui, $i va intari sfanta
manastire, $1 aceasta danie [a] noastra sä fie blogoslovit de
stapanul Hrs. $i cei 318 parinti. Si penfru mai mare credinta
 CAPITANUL 5TEPAN... 51 MANASTIREA DUMIIRAVI1A 215

pusu-ne-am pecete ; $i alti boieri $i pdrinti vor pune mai gios pe-
cetile $i iscaliturile. Si eu Dumitrasco Capitanul ot Scaueni am
scris sa sa $tie ; a$ijdere si din boeri carii vor fi giudecatori,
$i vor strica aceasta mil a noastra sau pre povetile omenesti
fdra de villa vor strica pre nepotul meu care scrie mai sus, din
manastire sa fie supt acest blastam.
7183 (1675) Ghenadie 8.
P. M. Schimnic Arsenie, Trifan Capit. ot Belciugar,
Ierei Istratie, Chiriac.
(Arh. St. Iasi, pach. 48 pp. 1128-9)

16) Adica eu Chirild $i cu fimeia me anume Ghenia si cu

ficiorii mei anume Vasilache, $i fratele Gheniei Istratie $i Ion,
ficiorul lui Ciudin din targ de Tecuci. Scriem 51 marturisim cu
acest adevarat zapis al nostru, ca sa fie de buna credinta pd-
rintelui Tofan, calugarul de la sfanta manastire de la Dumbra-
vita. Noi de buna voie noastra de nime indemnati nici siliti am
vandut partea noastra de ocina din sat din Sinesti partea Stoi-
cai Vatavul $i a oamenilor lui a tuturor, a treia parte de sat
de Sinesti, parte din mijloc, pe bani gata ; datu-mi-am 2i de
lei bani de argint $i patru boi $i o iapa. $i in tocmala noastra
cand am vandut ace parte de ocina ce mai sus scrie a treia
parte, din sat din Sinesti, s'au tamplat multi oameni buni a-
nume : Mardarie de Dumbrdvita si de Sinesti $i Nicoard de a-
cole si Sore de Scaueni de Ia lujbasa. Trifan si Tudor, ficiorul
lui Nicoara. Apostol ficiorul lui Mardarie de acole, $i Ion Drog-
sin, Mihail Dascal, Iftimie, calugarul de la Dumbravita, Chiril,
calugdrul de la Dragomirna, Onofrei, calugarul de Ia Dumbravita
$i m'am tamplat $i eu lochim, calugarul de la schitul Paharni-
cului Ghiorghie de supt Ceahlau. Si am scris acest zapis. $i
[spre] mai mare credinta ne-am pus pecetile si iscaliturile, ca
sa sa creaza.
7184 (1676) August 17
Si parte Stratului doi boi $i zece lei : loachim iscal, Chi-
rila iscal, Nicoara iscal, Nechita, Onofrei, Mardarie, Nicoara,
Sore, Tudor, Apostoi, Ion Dragsin,
(vase peceti).
(Arh. St. Iasi, pach. 98 p. 1107).
216 C. A. STOMP:

17) Adica eu Dragan sin Stefan Capitan ot Dumbravita

scriu si marturisesc cu sufletul meu intr'acest zapis dinaintea
lui D-zau precum sora me Marta s'au dat partea ei toata cu
limbs de moarte sfintei manastiri care au fost facuta de fatal
nostru, Dumbravita cu tot venitul cat ieste parte ei, cu parte
din pod din Siret, cu parte din moara. cu tot venitul, din campu
$i din padure ce s'au venit, s'au dat sfintei manastiri ca sa-i
fie pomana ei, $i parintilor ei Si sa fie pomenita in veci la
Sfanta Manastire, si s'au savar$it in casa lui Varian Izbas Si
Varian au fost de fatA si denaintea lui Gheorghie Capitannl.
$i cand s'au Jacut acest zapis au fost multi boeri $i oameni
buni care au lost de fata cand au dat parte ei de mosie danie,
care mai gios s'au pus si iscalilurile $i degitile ca sa fie de
credinta.
Eu Dragan sin Capitanul ot Dumbravita.
7191 (1682) Oct. 18.
(Arh. St. Iasi, pa ch. 98 pag. 1130).
(Va urma)
C. A. Stoidi

Valahii din Moravia

De problema aceasta in afara de marele istoric ceh

Palacky s'au ocupat o serie destul de mare de invatati $i
neinvatati de care ma ocup cu deamanuntul in introducerea la
disertatia, pe care o voi prezenta ca teza de doctorat la fa-
cultatea de filosofie a universitatii Carol din Praga.
Aid voi da numele for : fratii JireL`ek (1865), D. P. Mar-
tianu (1875), F. Miklosich si L. Kalu2niacki (1879), F. Bartcg
(1886), Vit. Houdek (1886), L. Malinowski (1892), Fr. Pastrnek
(1893), B. P. Hasdeu (1879 $i 1892), T. Burada (1894 si 1896),
Vinc. Prasek (1895), Jan Lorig (1899), J. Skultety (1897), M.
Vaclavek (1898), A. Kaplan (1898), Pluskal (1899), J. 0. Vran-
C.osky (1899), G. Nether (1899), T. Florinskij (1899), Vinc. Pra-
sek (1900), acelasi (1903), Jos. Ernyej (1904), Fr. Pastrnek
(1907), Josef Vdlek (1907-1911), Fr. Cerny (1909), St. Wedkie-
wicz (1914, 1915-1916), L. Sawicki (1914-1915), K. Kadlec (1916),
 VALAIIII DIN MORAVIA 217

Fr. Cerny (1916), N. lorga (1923), G. Nandris (1927), EL Ef-

timiu (1929), I. Nistor (1929-1930), N. Draganu (1933), G. Nan-
dris (1933). Despre Romanii cari s'au ocupat de aceasta ches-
tiune, In afara de D. P. Mar(ianu care are meritul ca a pus,
ca sa spun asa, chestiunea pe lapet, nu pot spune decal cu-
vinte foarte putin magulitoare. Toti se remarca printr'o necu-
noastere eclatanta a problemei, printr'o superficialitate si nai-
vitate adesea induiosatoare, printr'o usurinta nelipsita chiar de
comic prin aerele pe care cu atata gratuitate le afiseaza. Ex-
ceptand in unele prtvinte si pe N. Draganu, to(i s'au marginit
la a reproduce ceiace era deja stiut ; au adaugat pe alocurea
numai picul for de elan in interpretarea fapfelor, pe cari nici
decum nu s'au silit sa le inmulteasca. Chiar daca au facut-o,
de ex. Burada si in unele privinte N. Draganu, au facut-o fara
cunostintele necesare (Burada) si fara acel spirit critic, care
trebue sa ne calauzeasca intotdeauna in cautarea adevarului
obiectiv (Draganu).
Cat sentimentalism cheltuit pe o chestiune, care are nevoe
de cunostinte si de spirit critic ! Nici strainii, cari s'au ocupat
de aceasta problema, nu sunt lipsiti de stigmatul romantismului
stiintific din secolul trecut, care cauta sa deslege problemele
In chip totalitar, on tot on nimic. In Babilonul acesta al pare-
rilor exprimate adesea pe deasurda se distinge impresionant
prin obiectivitate, seriozitate si profunzime lucrarea lui J. Valek,
profesor In Vsetin, acum la pensie, pe care 1-a at cunoscut si
consultat in multe privinte. Dupa Incheerea lucrarii si rigoroze
am sa fac un succint rezumat asupra a tot ce s'a scris in a-
ceasta privinta si asupra intregii contribu(ii a lui Valek. Aici
vreau sa spun numai ca, daca Valek a Inmultit pana aproape
de epuizare tot ce poate fi puizat din documentele regiunii, cu-
nostintele noastre asupra colonizarii acelei parti din Moravia
numita Vale,sko, daca a fixat numeric in ce masura se intinde
in acea regiune terminologia geografica asa numita valaha,
daca a luminat chipul In care aproximatv s'a ajuns ca numele
de pastor valah" sa se Intinda asupra unei regiuni destul de
marl insa cu hotare foarte nesigure si schimbatoare in Limp,
contributia lui din punct de vedere al expresiilor dialectale, pe
care a adus-o in sprijinul tezei sale ca anume in Vala§sko au
lost si Romani (pe la sf. sec. XVII) nu are mare valoare, ca
218 U. CR.INJALA

sa nu spun ca nu are nici o valoare. In introducerea mea de

270 de pagini la =sing, 92 de pagini sunt dedicate tocmai
analizei d-lui Valek. Pe langa meritele lui indiscutabile arat a-
colo si cauzele pentru care contributia sa, ca sa spun asa filo-
logica, este lipsitd de valoarea ce i se atribue. Cea mai putin
importanta cauza este aceia ca nu era filolog, fiindca filologia
nu este o *Uinta oculta, in care sa nu se poata descurca oa-
menii de rand, iar cea mai importanta este aceia ca Valek nu
a avut la dispozitie la Vsetin multele si diversele dictionare
generale si dialectale, pe cari le pot folosi de ex. eu la Praga.
Insa imprejurarea ca meritele lui Valek, in alte privinte unanim
recunoscute, au dat celor cari nu s'au silit sa-1 verifice impresia
ca si contributia lui filologica este tot asa de indiscutabile,
m-a silit sa iau rand pe rand fiecare cuvant adus de el ca
dovada a influentelor romanesti in Moravia si sa arat cari pot fi
retinute si care trebuesc hotarat respinse, ca sa nu mai cir-
cule ca monedele false prin buzunarele savante ale celor ce
se multumesc numai sa citeze". late cum inchei in tradu-
cere analiza partei acesteia din contributia lui Valek: Tre-
bue sä recunosc ca eu Insumi sunt surprins de rezultatul a-
cestei analize asupra materialului linguistic at lui Valek. A tre-
buit sa respingca si WNkiewicz in De quelques... 112-113
toate jocunle de copli.
Din cele 15 exemple de intorsaturi de fraza si expresii
figurate nu am putut intemeiat accepta decat 2 : napatndstit st
cappil (din documente), cari sunt totusi cuvinte, si dintre cari,
trebue sa adaug, napatnastit mi se pare Inca foarte nesigur.
Am respins toate cele trei exemple, in cari lui Valek i s'a pa-
rut ca a surprins kalki" dupe limba romans. Dintre grupele de
cuvinte aduse de catre Valek am putut accepta dupe cum ur-
meaza :
I. nume de nzlincdruri, din 10 exemple numai 3 : gury,
dimikat si vrzura.
II. diferite parti de imbreicthninte, din 15 exemple numai
3 frOika, gajda si gevrec, cari trebuesc altfel clasate.
III. ctzriozikiti la verbs, din 20 de exemple numai 4 :
intgkujec gasar, turnuC, avijat se, dintre cari gasat poate fi ex-
plicat mai acceptabil altfel (vezi analiza specials a cuvintelor).
IV. substantive si adjective din 12 exemple numai bajt.
 VALAIIII DIN MORAVIA 219

V. cuvinte de ocarei, din 11 exemple numai kadana, care

insa se explicit mult mai acceptabil dela turc cadana vezi
analiza special'.
VI. cuvinte de originci latinei, din 17 exemple nici unul.
VII. din terminologia salaplui de oi, din 10 exemple am
putut accepta numai 5: cdrek, plekat, lajkac, '6uleno $i 'guty.
VIII. pronume valahe, din 26 exemple numai 5 : Bolf,
Merenda, Galetka, Bara, Pyczor.
In total din 111 exemple de cuvinte trebuesc 'Mate hotd-
rat in afar' de discutie 91, ramanand ca in cercetarile influente-
lor romanesti in Valahia morava sa fie considerate numai 20,
Coate concrete.
In unele privinte analiza aceasta asupra materialului linguis-
tic adus de catre Valek este mult prea amanuntita ; am avut
in vedere pe cercetatorii straini, mai ales romani, pe neslavisti.
Valek a avut o soarth oarecum curioasa : pe de o parte nu a
lost apreciat la timp de catre savantii cehi, iar pe alta a lost
supraapreciat de catre cei straini. Din cauza ca din alte
puncte de vedere a contribuit la luminarea chestiunii valahe
ca nici un altul, s'a tras in mod simplist concluzia ca $i tot
ce a adus dansul in privinta influentelor de lim' este exact.
De parerea aceasta la inceput am lost $i eu, insa aceasta ina-
inte de a fi facut analiza amanuntita a exemplelor aduse de el
in cadrul Iarg si necesar al limbilor $i dialectelor inconjura-
toare. Astfel L. von Sawicki, care in lucrarea sa Almenwirts-
chaft und Hirtenleben in der Mahrischen Walachei" 1915-1916,
repeta acelasi lucru si in Szalanictwo na Woloszcvnie Mo-
rawskiej", 1919, a pus foarte multa baza pe cercetarile lui Valek,
a luat drept bune $i toate exemplele lui de influente asupra
limbii si citeaza numai numeric, ba pe deasupra Si gresit :
.... hat Valek aber auf 60 in der Umgebung von Wsetin ge-
brauchie Worter und 13 Redewendungen aufmerksam gemacht,
die er als echt rumanisch anspricht". Ba Sawicki, Si despre
jocurile de copii ca si despre fictiva preferintd a Valahilor
pentru expresiile de origind latina citate de Valek, avea o pd-
rere foarte bund (preferinta care, in treacat fie zis, este mult
mai puternica la Polonezi). Parerea antropo-geografului Sawicki
in aprecierea materialului linguistic-dialectal al lui Valek este, ca
sa ne exprimam concis 5i obiectiv, 'fait valoare. Aceasta nu a
220 P. CRANJALA

fost totusi o piedica pentru invatatii romani in a lua din lu-

crarea lui, ca dintr'o lucrare accesibila, fiind scrisa in nem-
teste, parerile pe cari le exprimase Si de a cita enormitatea a-
ceasta aparenta a influentelor de limbd romanesti in Moravia.
Astfel, cel mai recent, in lucrarea tiparita de catre Academia
romand a lui N. Draganu (Romanii... 1933), autorul citeaza la
pag. 189, nota 3, cuvant cu cuvant pe Sawicki ; asa dar totul
este bun $i poate sd circule In studii savante. Deaceia am so-
cotit necesar sd analizez unul dupa altul Coate exemplele a-
duse de catre Valek din punct de vedere romano-slav, pentru
ca sd fim lamuriti odata pentru totdeauna ce anume din toate
acestea se poate realmente mentine. Si trebue sä adaug ca in
analiza mea m'am ocupat numai de exactitatea faptelor, de
stabilirea for $i nici de cum de dovedirea unei oarecari teorii
de mai Inainte fixate.
Din analiza aceasta deci rezulta ca in ce priveste influ-
entele romanesti in graiul din Valasko poate fi vorba numai
de cuvinte, cari din punct de vedere gramatical nu poartd
nici o urma romaneasca", deoarece totdeauna intalnim numai
terminatii si forme creiate in conformitate cu spiritul slovac
dela baza dialectului ", asa cum se exprimd foarte exact Valek,
$i asta numai de cuvinte, cari se pot reduce la pastori, la o-
cupatia lor, la viata for fizicd $i sufleteascd".
D. Cranjala

Noui exemple ale fenomenului de unificare a

celor doua forme ale pronumelor :

Dumneata, mata.

In nuir.drul anterior al revistei am discutat tendinta de

simplificare a limbei romIne, manifestata In fenomenul de re-
ducere a celor cloud forme singulare ale pronumelor de reve-
rentd mata $i Dumneata, la una singurd.
Toate constatarile de piny atunci erau facute in urma unei
directe experiente, rezultata din ascultarea atenta a vorbirii di-
feritilor indivizi.
 VALAIIII DIN MORAVJ4 221

Dar s'a intimplat ca majoritatea exemplelor auzite pine

atunci sa se refere mai ales la pronumele mata, a$a ca, desi
alirmasem Ca si pronumele Dumneata se comporta exact la fel,
exemple pentru acest din urma pronume n'am dat.
In vara aceasta am avut ocazia sa cunosc o regiune, unde
fenomenul acesta este In deplina desfasurare : Regiunea Mol-
dovei de S., si-n special comuna Nicoresti, judetul Tecuci.
Ca o complectare a celor spuse atunci, socot necesar a'
mai da $i alte exemple, care sa se refere mai ales la pronumele
Dumneata.
I. Exemple pentru forma unica Dumneata.
1. Lasa-mä, Domnule, ca m'am lovit din cauza Dumneata'.
Pepenii acestia sunt ai Dumneata ?"
Un iecan manipulant al tranvaiului, catre sofeur : Mestere,
ai impiedecat aici circulatia. Vrai sa-ti duce tramvaiul marina
Dumneata ?"
2. Daca cineva iti da Dumneata buna-ziva, nu-i asa ca
trebue sa-i r6spunzi ?"
Apoi sa-ti spun eu Dumneata, ca c'o floare nu sa face
primavara I".
Daca cineva iti face Dumneata un bine, trebue sa ai
putin obraz.
II. Exemple pentru forma unica mata.
1. Citeva exemple din scrisoarea unei iesence, licentiate
in tilologia romina, dela Universitatea din Bucuresti :
... Acum vre o doua zile I-am vazut pe un prieten al mata.
Probabil ca $i impresiile mata in legatura cu Roma sunt...,
...plus scumpul mata...,... e devina colegul mata..."
Uite, asta-i a mata". (Sateanca din comuna Corbasca,
judetul Tecuci).
2. Mata nu-ti dau voe sa vorbestia. (Licentiat in stiinte
naturale, originar din Tecuci).
Daca eu iti spun mata cit ma costa, de ce nu vrai sa
maintelegi 7".
Dupa aparitia numarului trecut al revistei, un distins filo-
log iecan credea ca prezenta fenomenului de unificare la Mol-
doveni n'ar fi decit o imitare a Moldovenilor din S. dupe vor-
birea Muntenilor, la care fenomenul ar fi caracteristic.
222 I. MORA Ft CICU

Dacd fenomenul va fi existind inteadevar ') in vorbirea

ocazionala a Muntenilor nu stiu, intrucit imprejurdrile nu mi-au
permis a face aceasta constatare.
Explicarea prezentei fenomenului la Moldoveni ar putea sä
apart cu atit mai mutt ca un fenumen de imitatie, cu cit fe-
nomenul se constata mai raspindit in regiunea de S. a Moldo-
vei, adica fenomenul ar fi cu atit mai raspindit cu cit ne-am
,apropia de granita subdialectului muntenesc.
Totusi faptul ca am constatat prezenta fenomenului in graiul
unui Oran din judetul Iasi, ma face sa cred ca n'ar fi vorba de
o simpld imitatie dela om la cm, ci fenomenul si-ar avea obir-
sia chiar aici, independent de fenomenul identic, despre care
Inca nu pot afirma data va fi existind intradevdr si la Munteni.
Apoi cind e vorba de un fenomen de imitatie, acesta se
constata adesa on in constientul vorbitorilor, care-I imita pentru
anumite consideratii logice, estetite, etc.
Ori mai toti vorbitorii la care 1-am constatat, dacd-i faceam
atenti asupra formei intrabuintata de ei, negau judecind din
punct de vedere logic, gramatical ca ei ar putea face aseme-
nea greseli, si sfirsim a recunoaste aceasta numai cind ii faceam
atenti imediat sin prezenta unuia sau a mai multor marturi.
Latta cuvintele taranului din comuna Covasna, judetul Iasi,
spuse unui cumparator de struguri :
Cinci lei Kilogramul, Domle, cinci lei, ci pot si.ti dau
Dumneata di doi ?".
Desi rnajoritatea data nu chiar aproape totalitatea
locuitorilor comunei Nicoresti, judetul Tecuci, intrebuinteazd nu-
mai unica forma Dumneata, mata, pentru toate cazurile, mai
cunt unii In care fenomenul e in curs de realizare.
Curios e faptul ca am avul ocazia sa and o vorbitoare
intrebuintand ca forma unica, forma II a pronumelui Dumneata,
in desacord deci cu marea majoritate a vorbitorilor locali.
Cit vin vrai Dumitalia ? Dunzitali < Dunmeatali <Dom-
niei tale.
In concluzie, cele spuse aici complecteaza, prin nouile exemple,
afirmatia facuta atunci, cum ca ambele pronume, matai Duni-

1) Nu exista : eu sint Muntean si niciodatO n-am auzit vorbindu-se

asttel, nici in Bucuresti, nici in restul Munteniei (Nota Dir.).
 NOUI EXEN1PLE ALE PRONUMELOR DU'INEATA, \IATA 223

neata, se comports la fel in realizarea fenomenului de unificare

a celor cloud forme singulare din limba comuna.
Limita cea mai de N. a fenomenului din cele ce-am
putut constata numai ocazional se ridica pina la judetul lash
De aici unde fenomul e rar constatat cu cit scoborim
in S. Moldovei, cu atita prezenta lui devine mai evidenta in
vorbirea ocazionala a vorbitorilor moldoveni.
In privinta originii fenomenului, constatat deocamdata nu-
mai la Moldoveni, nu cred a fi numai reflexul unei simple imi-
tatii, deoarece se constata prezenta lui si-n graiul taranilor din
judetul Iasi ; iar a admite o imitatie dela om la om, imitatie
pornita din sudul Moldovei, presupune niste imprejurari speciale,
care nu par a fi avut loc in cazul de fata.
Dupa cum am mai spus, in general, vorbitorii care imita
anumite Cu virile, expresii sau fenomene aparute numai in anu-
mite locuri, isi dau sama de aceasta imitatie, macar inteo cit
de slabs masura. Pe linga aceasta stare de constiintd, mai mutt
sau mai putin dards ei mai leagd de prezenta imitatiei si o
anumita necesitate, ce poate fi si argumentata, ceia ce nu se
constata la vorbitorii in a caror vorbire ocazionala se constata
fenomenul aici discutat.
Apoi faptul ca fenomenul se generalizeaza cu cit scoborim
in S. Moldovei, impunindu-se forma I Dumneata, mata ,
comparat cu faptul ca acelasi fenomen se constata mai rar,
ce-i drept la unii indivizi dela limita de N. a prezentei feno-
menului, invingind forma II, Dumneatale, matale, ar fi,
poate, un indiciu ca prezenta fenomenului in subdialectul mol-
dovenesc nu s'ar fi datorind unei simple imitatii dupa graiul
muntenesc, ci ar fi reflexul unei legi generale, care se va fi
manifestind, probabil, la toti Rominii, in mod independent, da-
. torita asemanarii for fizice si psichice.
Discutii pina la cunoasterea directs a realitatii pot
fi numai asupra originii fenomenului, daca inteadevar va fi
apdrut numai intr'un anumit timp si intr'un anumit loc, si a
cailor urmate de acesta in eventuala sa raspindire geografica.
Prezenta lui ca fenomen de limba, indiferent de raza raspindirii
sale geografice, rdmine inafara de orice discutie. Limba vrea sa
laud economie si, probabil, intr'un viitor MI prea indepArtat fe-
nomenul se va impune si limbii comune.
224 T. N1ORARESCU

Urmeazd a se urmari prezenta lui in toate dialectele si

subdialectele rominesti, si numai dupd ce vom avea harta exacta
a raspindirii sale geografice, numai atunci se vor putea face
oarecari consideratii generale mai aproape de adevarul in sine.
I. Mordrescu.

0 informatie nefolosita despre Luptele Nemtilor

cu Moldovenii §i Tatarii pe dealul Cetatuei
§i Hlincea
liazboaiele dintre pulerile crestine vecine cu not si Turci,
care razboaie in epoca asa zisa a Fanariotilor, chiar dela in-
ceputul ei, impartise boerimea Principatelor dunarene in partide po-
litice ce -si cautau mantuirea in sprijinul si ajutorul strainilor, pentru
a scapa de apasarea straina, adusera pe pamantul Munteniei
cat si a Moldovei o serie de podghiazuri, expeditii de prada,
ale catanelor austriace, ostasi impara testi. Nicolae Mavrocordat,
dommtorul grec din Tara-Romaneasca (Dec. 1715 14 Nov.
1716), cu toate masurile strapice pe care le luase pentru a pe-
depsi pe boerii aplecati tot mai tare Nemtilor, a fost arestat in
Bucuresti de soldatii imparatului Carol VI si inchis la Sibiu,
unde avea sa-si ucidd uratul cativa ani. Nemtii au procedat si-
milar si cu Moldova, fie indemnati de domnul muntenesc", care
pusau in gand si pentru not ca sa ne is 1), cum zice Mihail
Racovita, domnul de Cara ce stapania pentru a treia oara la
Iasi, (5 [an. 1716Oct. 1726) fie povatuiti de fruntasii opozitiei
domnesti ce strigau intr'un glas : De ar veni odata Nemtii sa
ne mantue de Turci'l 2). Vom vede in cele ce urmeaza cum a
procedat vrednicul Mihai Racovita pentru a stapani situatia grea
politica din iarna anului 1717, insa adaugam ca la informa ti-
unite ce le-am posedat pana acum 8), nu s'a luat in conside-

1) Th. Codrescu, Uricariul, IV, p. 312.

2) A. D. Xenopol, lstoria partidelor politice in Romania, Vol. I, Buc.
1910, p. 12.
3) Cei mai multi cercetatori au folosit, pentru reconstituirea faptelor isto-
rice din 10 Ian. 1717, inscriptia de pe Crucea lui Ferentz, descifrata pela 1857 qi
 LUPTELE DE PE DEALUL CETATUIEI SI HLINCEA 225

ratie hrisovul gospod a sus amintitului domn, cu data de 20

Dec. 1717 '), plin de detalii si preciziuni de valoare asupra zilei
si locului luptei despre care tot ce s'a scris e plin de inexactitate 2).
Ce s'a stiut pana la publicarea hisovult'i gospod a lui M.
Racovita din 20 Dec. 1717, asupra evenimentelor din 1717Ia-
nuarsi care sunt detaliile date de noua iuformatiune? La 1717
chiar in ziva de 1 lanuarie spre seara, afirma d-1 Iorga 3), Au-
striacii tabarasc Fara veste in Iasi, intalesi cu boerii austrofili,
de sub conducerea lui Vasile Ceaurul si Cuza si ataca curtea
domneasca, spre a prinde pe Racavitti-Voda. Cei 500 de Seimeni
paznici ai Curtii deschid portile Fara nici'o opunere, insa Dom-
nul fugise calare cu boerii credinciosi, cei mai ramasese, si in-
chinzandu-se in Cetatuia, ctitoria lui Duca-Voda, dete alarma,
tragand si focuri dintr'un singur tun 4) ce-1 avea domnia acolo.
In ajutorul lui Racovita venira Tatarii ce se aflau asezati in
Tatarasi si in valea manastirei Aroneanului, negustori, vanza-
tori, si luand intre doua focuri pe Nemii sub poalele CetO(uei
(sau pe sesul Bahluiuluisustine tot d-1 Iorga in Ist. Romanilor
pt. cl. IV si a VIII, 1926, p. 328) ii batura strasnic, prinzand si
pe capetenia for ungurul Ferentz Erna, pe care-1 dusera la Iasi
si pusera sa-1 decapiteze chiar in poarta Curlii Domne.gi, in
lata multimei adunata acolo5).N'am aflat Inca pana astazi de
nicaeri si vom vedea ca si documenlul ce-1 discutam mai jos
tace, de uncle stie d-1 Iorga de ce moarte a murit Ferentz, cand
un alt istoriograf adauga, poate cu aceiasi certitudine, ca Fe-
rentz a murit spdnzurat, °data cu boerul moldovan tradator
publicata mai tarziu in vol. IV-lea al Uricarului de Th. Codrescu (p. 312).
Deasemeni d. N. Iorga (in Drumuri §i Ora§e din Romania 1904) si N. A.
Bogdan (Ora§ul 14, 1904, pp, 43, 941, 189) se ocupa mai pe larg despre
evenimentele acestea.
1) Ion Neculce, Buletinul Muzeului Municipal, la§i Fascicola VII-a
(1928), pp. 153-55,
2) Ne-a surprins foarte mult ca chiar autorii celor mai bune manuale
didactice de Istoria Romanilor (nomina odioasa) au nesocotit aceasta carte
de domnie a lui M. Racovita, publicata de eruditul Gh. Ghibanescu Inca
din 1928. Vom 4epta oare mult pana la aparitia unui manual de istorie
nationals pus la punct cu cea mai recenta informatiune ?
3) lorga, op. cit.
4) N. A. Bogdan, op. cit. p. 43.
5) lorga op. cit.
15
226 A. If. GOLINIAS

spatarul Cuza ? )). 0 cruce a lui Ferentz, de piatrd, in care s'a

Moat pe scurt istoricul ndvalirei si a tragicului desnodamant,
cruce care dupd unii s'a asezat la Cetatnia 2) iar dupa altii la
poalele dealulut Nicolina (?) 3), imprejmuita de un grilaj, Wand
ca acel loc sä mai fie cunoscut sj sub numele de Cerdacul
lui Ferenlz", aminteste lesenilor $i astd zi sangerosul eveniment
din 1717. lata acum Si complectari, precizari.
Cartea de domnie a lui M. Racovita din 20 Dec. 1717 4).
arata cum dupd biruinta Nemtilor asupra stapanilor nostrii"
(Turci) ...o sama de boeri $i mazili de Cara... s'au umplut de
ganduri rele asupra Domniei noastre si asupra Orli", avand ca
,,incepator $i povata" pe Vasile Claurul bilvel stolnic, ce i-a
placut asi face nume taIhdresca. Mai departe, hrisovul gospod
ne relateaza despre ducerea lul Vasile Ceaurul la ghinararul
de Brasaug, unde dupd ce-si Ilia ,,nume de grof " si-i inchind
Moldova pand intru apa Siretului", se stabili cu alti boeri $i
mazili si feciori de tard la cuibul sau" in Manastirea Casinului
$i la Cetatea Neamtului praddnd Si jacuind pre toti $i ma-
nAstiri 5i boieri $i pre cinesi aflaTM. Stirea devine de mare im-
portantd and descrie pe Vasile Ceaurul posesorul a cloud pod-
ghiazuri cu unul singur Ceaurul au mers de am robit pe sora
noastra Maria rdpausatului Costandachi vel stolnic si au dus'o
de au inchinat'o ghinararului de Brasau, iar cu alt podgheaz
s'au pornit fratii capitanului din Cetatea Neamtului, de au venit
asupra noastra aici in Esi, sd ne is Si pe noi in robie si pre
boiarii carii sa afla pe langd noi, a-1 omoare $i casale for sd
be jocuiasca de tot ce ar ave".
Podghiazul precizeazd ca domnul a Post inconjurat in Curtea
Dornneascti Ghenar in zece, gioi". In preaj ma Domnului pe langd
putintei boieranasi de Curte" $i cooii de casa" se aflau dintre
velitii boeri : d-lui Dumitrwo Racooitci hatmanul. fratele Dom-
niei meale si d-lut Dante Donici vel vornic Dolnii Zemlii". Mihai
Vodd n'a pdrasit lupta, dupa cum s'a sustinut 0) ci s'a batut cu
1) N, A. Bogdan, op. cit. p. 43.
2) I. Valahu, Istoria Rornanflor, Buc. 1934 p. 208.
3) N. A. Bogdan, op. cit. p 189.
4) Ion Neculce. etc. p. 153.
5) Ibid. p. 154.
6) Iorga, 1st. Rom. pt. cI. V si VIII Buc. 1926, p. 328 ; N. A. Bogdan
op. cit. p. 43.
 LUI'TELF 1)E PE DEALUL CETATUIEI SI IILINCEA 227

Nerntii retragandu-se incet spre Cetatuia : $i asa bdtandu-se

cu dan$i au e$it pand la Mel neistire in Cetatue". Ajutorul Domnu-
lui veni la timp wintracea build vreme" $i s'a incins o lupta nci-
prasnica intre Nemtli, Tatarii, $i Moldoveni pe dealurile ma-
nastirea Cetci(uia $i Hlincee de langcl E$i", iar Frantu Ccipitanul
au cazut in 'liana noastra" 1). Fara indoiald ca pentru uciderea
lui Frant n'a fost atata ceremonie, fiindca n'ar fi trecut'o sub
tacere M. Racovita, ci foarte probabil a a cazut in invImaseala
$i apoi ingropat in acela$ loc cu hicleanul" Cuza spatarul. lz-
banda fiind a lui Mih. Racovita, acesta aliat cu Tatari a pornit
spre cetatea Neamtului, dand libertate Tatarilor a prada $i
robi Cara pcinii la munte"... in vreme ce Vasile Ceaurul iara$
au inceput a face podghiazurile lui pretutindeni de au jacuit $i
pradat pe bietii pamanteni, fara nici o mild $i cuibul ]or era la
manastirea Casin St manastirea Miera". Tot din acest hrisov
mai aflam $i despre alte expeditii a lui Mihai Racovita, intre-
prinse din ordinul Turcilor contra aceluia$ V. Ceaurul pan l-au
scos din Mr. Ca$in $i Miera", Actul se incheie cu confiscarea
satelor : BuciuleaVii la Neamt, Halauce$tii in Suceava si Spinoa-
sa in tinutul Harlaului pe Bahlui, ale lui V.Ceaurul, atribuindu-le lui
Dumitra$cu Racouita hatmanul brat gospodvami (fratele domniei
mele), Buciulestii, iar Halauceagii lui Darie Donici vel vornic
$i Spinoasa luiConstandin Costache vel vistiernic.
Cdci, incheie hrisovul cari s'au ridicat cu sabia asupra
Domnului, pururea si -au pierdut unii ca aceia mo$iile for de vi-
clenie, precum este adeverit intre toti".
Laid prin urmare, un document de multipla informa tie, care
a Camas pdnd astazi nefolosit $i care e cel mai detailat, hrisov
referitor la marile framantari din anul 1717. Ghibdriescu pu-
blicandu-1 I-a datat ran, el fiind din 1718, cdci intamplarile petre-
candu-se in 10 Ian. 1717, nu putea fi din 20 Dec. 1718 cum s'a
datat. L-am pus din nou sub ochii .cercetatorului.

Prof. Aurel H. Golimas

1) Ion Neculce I. c.
228 DIOMID STRUNGARU

Din graiul basarabean

Basarabia hind cea mai inapoiata provincie romineascd

supt raportul cultural, un studiu lingvistic complet asupra gra-
iului salt ar aduce contributii temeinice filologiei noastre. Rezul-
tatele prefacerilor de ordin fonetic, morfologic, sintactic on le-
xical in sinul acestui dialect, amortit in faza lui primitive de
veche limbs moldoveneasca, vor exprima o lumina mai vie in
directia explicarii acelorasi fenomene din intreaga limbs romi-
neasca, evoluata in decursul veacurilor. Am impresia cd, pentru
filolog, concluziile lingvistice asupra acestui dialect in raport
cu studiul limbii rominesti in general ar fi, in oarecare masura,
ceea ce Ontogenia repetei filogetzta e pentru naturalist. Poporul
basarabean, inlaturat din institutiile de cultura ale Rusiei, a a-
juns in majoritatea sa la analfabetism.
$i-a pastrat doar caracterul onest, prin care mai da dovada
de vechea cultura moldoveneasca dela care fusese desprins. Vo-
cabularul sau necultivat era insuficient pentru exprimarea no-
tiunilor noun cu care venea in contact. Uneori, numele acestor
notiuni le-au luat direct din vorbirea Rusilor de unde veneau
in mare parte si aceste notiuni sau din alte limbi. Alteori,
au Post creiate de ei dupe cum i-a ajuns capul ; de obiceiu, prin
analogia terminologiei cunoscule. E interesant sa se tie in ce
masura si'n care anumite domenii au lost favorizate imprumu-
turile rusesti sau ale altor limbi $i unde au dominat creatiile
sale proprii. Dar pentru a ?ti aceste lucruri, trebue sa aflam
cauzele lor. Va trebui deci, sa apelam la diferite informatii isto-
rice, la informatii de geografie lingvistica etc. etc.
Ar fi pretios lucru dace s'ar aduna $i publica tot mate-
rialul acestei provincii. Din incidentalele colectari de cuvinte $i
expresii populare sau alte observatii lingvistice asupra Basara-
biei, facute de unii (intre care subsemnatul mi-am ine grit peste
o suta de pagini), 'nu se pot trasa generalitati definitive. E ne-
cesar sa se culeaga tot materialul si mai ales din Coate tinutu-
rile ; acest lucru si-1 pot'permite numai anchetatorii A. L. R.-mului.
De aceea ne-am tintit de mult ochii inspre citadela lingvis-
tica a Clujului, asteptind serviciile ei indispensabile.
 DIN GRAIUL BASBRABEAN 229

Desi vorbesc cit se poate de fiber si corect graiul consa-

tenilor mei (com. Chirileni, jud. Balti, aproape de Prut) $i al altora
din regiuni mai mutt sau mai putin apropiate, totusi intilnesc
adeseori In discutiile ce le am cu ei, nenumarate expresii $i
cuvinte, dintre care unele nu mi-au fort cunoscute niciodata.
Inregistrarea for ar fi importanta prin confirmarea existentei Tor,
cit $i prin aratarea diferitelor schimbari, fonetice mai ales, ce
le-au suferit. Firesc e ca nu Coate cuvintele dialectale sa se bu-
cure de aceeasi favoare. Tineretul e ahtiat tot mai mult dupa
cuvinte in particular" (radicale). Stingerea treptata si pentru
totdeauna, poate, a unor cuvinte $i expresii populare basarabene,
daca e o marturie a progresarii limbii rominesti in aceasta pro-
vincie, cade, in acelasi limp, In detrimentul filologiei noastre.
Pierdem multe posibilitati de a clarifica diferite fenomene filolo-
gice. Va apune pretiosul izvor prin care s'ar constata mai la-
murit structura sufleteasca a Rominilor dintre Prut si Nistru,
masura in oare si.a exercitat influenta asupra acestei structuri
limba $i cultura superioard a Rusiei.
In aceasta ordine de idei, imi permit a exprima dorinta ca
cercetarile invatatilor asupra graiului basarabean sa fie duse la
bun sfirsit, in timpul cel mai scurt posibil.
Materialul Basarabiei e bogat, pretios si variat. Ancheta-
torii vor gas' exemple pentru erice principiu de limba. Ulterior,
cind imi voiu completa si sistematiza materialul adunat, voiu
sprijini aceasta afirmatie cu dovezi precise. Pins atunci redac-
tez o mica parte din el, care imi este mai la Indamina.
Din cauza ca productiile literare basarabene sint foarte
slab reprezentate, e posibil ca existenta multor cuvinte $i ex-
presii populare de care se servesc Basarabenii sa fie pusa la
Indoiala de invatatii care nu le cunosc. De aceea, tin sa previn
pe cititor ca sint absolut sigur de existenta reald a celor ce
urmeaza, fiind chestii cunoscute de mine insumi. Tar pentru a li
se desprinde mai precis sensurile Tor, be redau in fraze utilizate
de Basarabeni 3).
1) In transcrierea acestora ma servesc, in special, de semnele:
y =spirantei palatals ionic& E o faza inaintata de accentuarea e-
lementului palatal, cu slabirea gradului de inchidere, a spirantei labioden-
tale fonice v palalolizata ei a africatelor h"-e, gi,
A = spiranta palalala afona. Aceeqi faza pentru spiranta labio-
dentala afond f corespunzatoare, precum si a africatelor ee, di, care sint
reduse la fonetismul acei spirante ; rezultatul fonetic e absolut identic.
li = reprezinta nazalele 1nmuiate.
I = arata Ca sunetul precedent e muiat.
y = r consonant din diftongi ascendenti sau descendenti.
230 DIOMID STRUNGA DU

Expresii si citeva etimologii populare

Modul in care se realizeazd casatoria la lard trece prin
mai multe faze, dintre care unora li s'a treat §i cateo anumita
expresie.
Incep cu citeva din acest fel de expresii care se refera la
acelasi act, cdsatoria.
A be parola".
E vechiu obiceiul la Romini ca orice act sa fie inaugural
cu tin pahar, cloud de cinste. Cu atit mai mult se cuvine acest
addlma$ cind e vorba de Inceputul trativelor de casatorie. E un
pretext, alte on Si o ocazie fericita, pentru cei ce nu dispre-
tuesc singele Domnului. Nu e exclus ca doi oameni care se
intilnesc pentru prima data, $i luindu-se de vorbd : unul sä spue
ca are o lath, celalalt un bdiat, sä convie a bea parola".
i mai lesne, chid ace$tia $tiu ch. Wahl' unuia cunoa$te pe
fata celuilalt $i sint in relatii de dragoste, cu perspective de
casatorie. Prin aceasta expresie a bea parola" se intelege cu-
vintul solemn, cel putin and beau, ce $i-I dau reciproc pdrintii
tinerilor carora li se pregateste castoria.
Este, dupd cite tiu, unica ocazie in care Basarabenit fat
uz de cuudntul parola.
A-1 cata pi urmi"
De obiceiu cind mirele se duce la mireasa ,sa din alt sat,
$i numai dacd e vorba de casatorie sigura Intre ei, atunci pa-
rintii acesteia vor veni la el pentru a se informa de situatia
lui etc... In aceasta imprejurare se spune ca pe acel mire l-o
catat pi urtni". Au venit, adicd, in urma lui piny la el acasa.
Aid, parintii fetei iau contact cu ai baiatului, disculd cazul de
casatorie al fiilor for $i dacd, in cele 'din urma, cad de acord,
nu be mai ramine cleat sit se pue'n cale.
A se puni'n calf"
La expresiile urmate cuvIntului cale in Diction. endc. ilust.
p. 202, de Candrea-Adamescu, se poate anexa $i aceasta. Se
intrebuinteezd atunci cind e vorba de aranjamentul hotaritor al
unei casatorii.
La lard, mai mult ca la ora$, acest act trebue sa se sa-
 TAN GRAIUC BASARABEAN 231

virseascd cu asentimentul parintilor, atit ai baiatului cit $i ai

fetei. Ace$tia, facind abstractie de sentimentele acelora ce$i
fauresc programul noului traiu, se ciorovdesc mai multe zile in
$ir pentru completarea unor pncte de ordin material.
Cind ambele particle cad de acord, parintii $i rudele mai
apropiate ale fetei sint invitate de catre parintii baiatului la
dna. Invitatii rdspund numaidecit, venind cam dupa ce s'a in-
tunecat. Inainte de mass, mai revin asupra punctelor discutate
anterior pentru a le asigura ultima hotarare. In urma, are loc
masa prelungitd cu un chef. A doua zi, sau mai tarziu, se rds-
pande$te vestea prin sat ca parintii acelui baiat s'o pus in
call" cu ai acelei fete.
A croi"
Ceea ce urmeaza dupd ce s'gu pus in case este croitul.
O mars la croit" sau, mai pe scurt, o croit" inseamna ca
mirele merge i'ntr'o sears in casa la mireasa, $i aceasta ii cro-
ie$te, in fata parintilor $i a rudelor sale, din pinza o camesi
$-o parechi di izmeni, di tiiri". In ziva nuntii, rnirile i$i im-
braca acest poclon.
A o fura"
Aceasta e4resie pastreaza in ea, mi se pare, ceva le-
gendar. Dupa cum se spune in povesti ca zmeii !Lira fetele
de imparati", tot asa se spune ca un Racal.] o furat" pe cutare
WA, in urmatoarele imprejurari : Cind un baiat vrea sa se ca-
satoreascd cu iubita sa, dar care e pe punctul de a fi luatd in cd-
satorie de un rival al sau, atunci el ii dd i'ntr'o noap le o intil-
nire, fie acasa la dinsa, fie la vreo nada a ei.
In toiul noptii, isi is iubita $i o duce la el acasd. Astlel
o furat-o" dela rivalul sau, care, in aceasta situatie, se lasa pa-
guba$ de dinsa I

A inchina pocloanili"
Candrea, op. cit p. 963, socoate cuvintul poclon vechiu
$i regional fata de plocon din limba comuna. Obsery ca in
Basarabia se intrebuinteaza, dimpotriva, aproape numai aceasta
forma, poclon, $i de obiceiu la plural.
Pocloane slot cadourile cumparate de mire pentru mi-
reasa $i rudele acesteia si cadourile miresei pentru mire, care
232 DIONIID STRUNGARU

se limiteaza la lenjeria cusuta de ea, despre care a lost vorba

la ,.croft ". Festivitatea prin care se predau aceste pocloane, in
ziva nuntii, ale mirelui miresii si ale miresei mirelui, e cunos-
cuta prin expresia Y-o Inchinat pocloanilia .
Pastrarea formei nemetatezate in Basarabia se explica
prin aceea ca slay. poclona nu e atit de vechiu. In locul a-
cestuia exista, Si exista Inca, cuvintul dar pl. darari.
Findca pocloane, plural dela poclon, s'a intrebuintat numai in
ocazii solemne, s'a pronuntat cu o atentie deosebita ; Intre al-
tele, acesta poate fi un motiv pentru care i s'a pastrat forma
sa originala 1).
Nu-y pre mars la bisaricl"
Biserica $i scoala au lost intotdeauna institutiile care a-
prind raza de lumina $i completeaza educatia data in familie.
Raportului intre inslitutia sacra si felul de a fi al cuiva ii co-
respunde expresia Nu-y pre mars la biscirict. Astfel se spune
unuia care nu-i ingaduitor, ci se agita pentru cele mai nein-
semnate lucruri. E hartdgos, injura si, daca e posibil, sare $i la
batae : Aista nu-y pre mars la bisarici,.. cu dinsu Indati o
mintuy ".
Intradevar, un om care se duce la biserica din Pastrn
Pasti" nu poate avea decit un caracter care lasd de dorit. Po-
porul a avut dreptate sä motiveze defectele unui astfel de om
prin aceea ca neglijeaza sa se duca la bisericd.
A murui ca balaya cu coada"
Aceasta expresie se atribue unei femei care nu -5i varue
peretii casei bine, nu trage briele drepte etc.
Ghiata babi... s'o apucat si murui singuri casa : pi un'li locurl
ii ghinisor, da pi dupa cad mai ales, parc-o muruit balaya cu
coada".
Expresia se explica usor dacd ne imaginam o balaie (vaca)
cu o coada lunga, ce se tirie prin glod $i din chid in cind e
aruncata pe spinare, fie din obisnuin la, fie pentru a se apara
1) Altfel, exemple de metateze se intilnesc destule in acest dialect :
se spune regulat ruguma pentru rumega, mtigalie pentru gOmalie, cobort
pentru pogori. (Cu toate astea se zice : .5i s'au pogorft din ceruri", fiindca
e spus in rugAciune, deci in imprejurare deosebitA)si chiar gifirticat pentru
cerfificat.
 DIN GRAIUL BASARABEAN 233

de muste. Reda astfel un aspect hazliu cu care e demna de

comparat opera unor gospodine nu atit de dibace la varuit.
Si inteadevar, daca varul nu e netezit bine, urmele periei
formate dintr'un manunchiu de linii oarecum paralele, cu multe
Intretaeri, se pot aseri-rana cu dungile reproduse de o vita, cu
coada pe spinarea sa, In mod cu totul nepasator. Fiindca pro-
f esia de a mural asa se spune in Basarabia pentru a varui
o executa femeile, poporul a ales din acelasi gen si animalul
pe care I-a invocat pentru comparatie.
Born cu coci"
...Nu ma may duc, de-am'nainti, la agala la lucru, ci ti
lasi tats dziiia rupt diI oami... ca pe-on cini... He tulu mama Ai
if [= ce ill ari It da o farmaturi di maligi ragi, s-o mininsi
cu bore cu cod". (Spus de Ion Magearu, din corn. Recea, jud.
Lapusna). E cunoscut fiecaruia obiceiul de a se spune copiilor
mici, cand acestia privesc seara pe geam si-si vad chipul lor,
ca ceea ce vad ei e coca, cocuta. Cu alte cuvinte, bore cu coca
e un bors pregatit limpede, cu fcarte putin zarzavat, din care
cauza nu tine sat taranului, caruia ii e necesar sa minince mult
si mai hranitor, In raport cu munca sa.
Rominul, cu aptitudini recunoscute in a ridiculiza, mai ales
cind nimic nu-1 impiedica sa exagereze putin, s'a alarmat contra
acestui fel de a pregati un bors ; i-a facut reclama proasta, con-
chizind ca e asa de limpede, incit cineva se poate privi in el tot
asa de clar ca un copil care suride vesel vazind cocuta prin geam.
Din mirniy vremi"
Schimbarea felului de viata de dupa razboiu, fata de traiul
mult mai lesnicios din anii anteriori, a fost distinsa prin aceasta
expresie. Cind e vorba de un lucru mai bun, de viata mai co-
moda se adauga numaidecit ca asa ceva sint din mirniy vremi"
Dupa cite stiu, actualmente expresia aceasta, care ar trebui sa
se traduca : din uremea de pace, inseamna mai ales din uremea
de demult, de cind nu se mai tine bine minte.
Din cauza cd nu toti vorbitorii stiu ca adj. rus. mirnil se
traduce : de pace, expresia a putut sa-si modifice intelesul In
sensul aratat, mai cu sama in uzul generatiei ce nu cunoaste
via din timpurile preJedente marelui. razboiu.
234 DIOMID STRUNGARU

A prinde cu mita'n sac"

In Diction. ecic. ilust. al lui Candrea-Adamescu, p. 855,
pentru a se arata ca mica inseamna Si masurei fal0", se ci-
teaza urmdtoarele : ... de aici a prinde cu ocaua. (Mold. oca)
mica, a prinde asupra faptului, a prinde cu mina'n sac".
Fate de acestea, pot spune ca prima expresie 1-o prins
cu oca (lid" e cunoscuta in Basarabia ; pentru cealalta a prin-
de cu rntnq'n sac" se zice a prinde cu mila'n sac".
De obiceiu se spune de cineva ca 1-o prins cu mita'n
sac" rind it prinde cu o minciund vdditd : Tu si tag): din guff,
ci ty-am prins cu mita'n sac". Probabil ca la origine a fost
vorba tot despre mina'n sac", Intrebuinendu-se insa is forma ei
diminutive, adica mtnuta'n sac" (In ironizari se face caz de a-
ceasta formd).Prinsinccparea lui u(cf nwimuta>mAmta>m6nta etc.)
si slabirea nazalei, cuvintul, ajutat de principiul etimologiei po-
pulare, a ajuns se se indentifice cu nzita, devenind o forma izolata.
A striga la oali !"
L-o batut saracu pin'g-o strigat la oali!" I-la (i) di, hai...
cauti pi naiba, c'amus ai si striyi la oali 1"
Este vadit ca trebue se pornim dela interjectia moldove-
neasca valeu!, care pronuntata instantaneu, sau ca un refren
prelung al unei dureri marl, are mai multe nuance fonetice :
velleo (d)1 elle° (a) 1 oleo (d)! etc. cu accentul la discretia ace-
luia care e nevoit se le pronunte ; de obiceiu pe silaba din urma.
Imposibilitatea de a preciza locul accentului se explica prin afect,
§i cred cd,, in cazul de fate, interventia acestui motiv nu mai
poate fi contestatd.
Pentru a ne explica aceasta expresie, trebue sä pornim
dela forma oleo ! pronuntata, cum se $i pronunta de altfel, cu
prima vocald deschisa (9) si cu ultima reprodusa de citeva on
mai lungs decit celalalt grup de sunete. Interjectia oleo pro-
nuntata In aceste conditiuni poate fi confundata cu strigatul
unui vinzatur de oale, care trece din sat in sat $i anunta lumea
prin : oale L.. oale I... hai la oale 1.., Fara indoiala ca nu putem
trece peste aceasta metamorfoza a interjectiei lard se pomenim
$i de rolul important al etimologiei populare.
Childa plAanta"
Inca din anii copilariei cunosc aceasta expresie, desi sen-
 DIN GRAIUL BASARABEAN 235

zul ei, data o fi adevarat, 1-am capturat mai zilele trecute.

Stiam, evident, ca primul cuvInt e o forma palatalizata pentru
pilda; totusi nu dadeam de rostul unei pilde in legatura cu placinta.
Intimplator and un Basarabean rostind : schilda plaginta,
usa varzaryu". Reconstituind discutia, mi-am putut da sama ca,
prin aceasta expresie intregita, Basarabeamil a protestat contra
tovardsului sdu care it intretine cu promisiuni plAcute, dar care,
in cele ,din urma, se reduc la un rezultat mult mai prejos.
Cu alte cuvinte, i-a vorbit de lucruri care-i conveneau :
ii pldceau ca o pleicintci pregatita gras, dar rezultatul (semnifi-
cat de el prin cuvintul 14a) la care ar trebui sa se astepte e
mull mai slab, e ceva sec ; ca un varzar ce se pregateste in
zilele de post.
Childa plciginta", expresie utilizata in ocazii de felul celei
de mai sus, e o prescurtare a expresiei intregite, de care m'am
servit in clarificarea sensului Tor.
*
* *
Bogate ca numar, interesante, uneori si curioase sint eti-
mologiile populare. Dau, la intaplare, numai citeva exemple :
Cojoleanci. C on t a mina tie intre cojoc + leanca.
Couirsiti Con ta min a ti e intre covata + sita.
Mai tigani, ia dzi cojoc $l leanci ?
Cojoleanci".
Mai tigani, ia dzi covati si sill ?
Covirsiti".
Poporul constient de crearea hazlie a acestor cuvinte o
pune pe socoteala Tiganilor.
Fa' tiller : Oaya noastri o fcitayet un lief". Asa mi s'a ex-
primat un bdietas din satul meu vroind sa-mi spue': ,,Gaya noas-
tri o fatat un fiel, si tata 1-o layer. E o simply observatie din
care se poate vedea ca greselile de limbd (in cazul de fata con-
taminatie) au friul mai fiber in vorbirea poporului.
Pedepsii (Epilepsie).
L-o apucat duc' -st pi pustiy, pedepsii nu stiu cum si mai
dzigi". Epilepsie, fiind un termen tehnic, nu e intrebuintat de
tarani. Cuvintul, auzit prin oarecare imprejurari, a fost transfor-
mat in pedepsie. In virtutea principiului de etimologie populara,
a influentat analogia cuvintului pedepsi(re).
236 [HONIED STRUNGARTT

Strathirti". E un caz similar cu fatdiet (Contaminatie intre

strada si Sardrie, savirsita lot de un Basarabean).
Vasflya-luy(=-Vaslui) A fie ii fagi armati tucma la Vastlya-luy N
Dintre acestea, cojoleanct si-a asigurat existenta pentru
totdeauna in limbajul Basarabenilor.
Covirsiti e citat de cei ce-1 cunosc, in asociatie cu cojo-
leancf, on de cite on se observd, in convorbirile dintre ei,
alte greseli similare (Ca de ex : straddrie, fataTet). Pedepsfi si
Vasflya-luy vor muri, foarte probabil, odata cu generatia a-
nalfabeta.
Despre unele colori
Din mai mai multe feluri de Muse atirnate pe rostarul
rdzboiului de tesut, am remarcaf citeva ale cdror nume de co-
lori par a lipsi din dictionarele noastre si care, in cea mai
mare parte, se dovedesc a fi creatiile poporului.
Am lasat la o parte colorile cunoscute de oricine.
Alb-albastru. Dupa cum o arata si numele, e o coloare
intre alb si albastru. Se pronunta ca si cum ar fi un singur cuvint.
Aryir(t)-ya E de coloarea mercurului. Acest metal e cu-
ncscut numai supt denumirea de argint yin (pronuntat aryin(t)-
yiii). I s'a spus argint, fiindc are aspectul argintului si viu,
pentruca e mobil.
Bogazid. Prin bogazin se inteleg doud lucruri :
Un fel de stofa subtire de cit din care se fac perdeli de
horn, pastelgr, dosuri di perni si captusali la strai".
Are coloarea caramiziu inchis.
Prin largirea intelesului, bogazt5 a insemnat apoi si co-
loarea propriu zisa a stofei. AstAzi sensul al doilea pare a
define singur numele si a deslocui primul inteles.
Am boit bogazIti mai mult, ci stiu ci la floari ar si Ire-
buyasci". (E vorba de floarea covorului care se tesa).
Unui om alcoolic caruia i se inroseste nasul cind bea vin,
i se spune: NI s'o fa cut nasu ca bogaztua. Tot asa despre o-
brajii inrositi de frig se spune ca s'au inros:t ca ,,bogazfuE.
Etimologia o da DI. G. Pascu in Dictionnaire etimologique
macedoroumain, vol. II p. 114.
Turc. bogasf 'toile d'un tissu peu serre qui serf a faire
des doublures`.
 DIN GRAIUL BASARABEAN 237

Cafiniti (cafeniii) Desi cuvintul cafea pentru multi Basa-

rabeni nu exists, coloarea cafenie e la inaltime.
Se intrebuinteazd mai ales cind e vorba sa se denumeasca
coloarea unor haine : l-o facut strai cafinly". ,Cafeniu nu si
may poarti".
Chelya-cucoaniy. Coloarea de galben deschis.
Are intr'adevar coloarea pielei, si mai cit sarnd a pielei
de cocoand (naturals insa).
De obiceiu o femeie care se pazeste ss n-o pirleascd
soarele isi atrage numaidecit titlul de cucoaniu.'
Fetele care tes la razboiu, avind nevoie sa distinga co-
lorile, au botezat chelya-cucoaniy" coloarea de galben-deschis
a unei papuse, caci numai o cocoand isi poate 'Astra pielea
nealterata de razele soarelui.
Curchiritl. Aceasta coloare redd aspectul unei plantatii de
curechi : curecherie, zis popular curchirie".
Alaturi de substantivul curchirie" exists si coloarea cu
acelasi nume, cind se refers la lucruri sau fiinte de genul fe-
menin, si curchiriu, cind genul e masculin (cf. ardmie $i arcimiu).
Filet. Provine din literarul violet : inseamnd exact aceasta
coloare. Transformarile fonetice se pot explica cu cea mai
mare usurinta prin prefacerea diftongului to > iu, apoi 1, ii a-
fonizarea lui v. Are doud nuance : filet inchis gi filet dischis.
Nohotia. Coloare corespunzatoare bobului de nohot copt.
Derivat dela acest substantiv, cu sufilul
Rozuv. Se spune regulat rOzuv sau rOzov pentru roz.
Pimbiti. E o culoare rosie deschisa. La originea acestui
cuvint pare a fi amestecat adj. albiu.
Pisici. Se aseamana cu cafeniul. Numai ca nu are co-
loarea uniforms. Numele acesta s'a dat la inceput, se vede, de
careva prin asemanarea acestei colori cu a vreunei pisici. Cu-
vintul rostit in glurnd a prins, si cu timpul tesetoarele -au recu-
noscut numele acesta pentru coloarea careia mai inainte i se
va fi zis, probabil, cafeniti.
Potricalitl (potricaliii) potrocalia. Sint forme obisnuite pentru
literarul portocaliu. Formele populare au pornit de la potro-
cala > portocala. In cuvintul potrocala, al doilea o, prin disi-
milatie s'a prefacut in a si ulterior, prin alternare, in '1.
238 DIOMID STRTJNGARU

Strocostu. Lit stacojiii, mold. stacositi.

Coloarea rosie ceva mai inchisa ca ptmbiul $i mai des-
chisa ca bogaziul.
Are un r epentetic ca in strafida > ngr. eta t8a.
Tranda4iria ?I yisiniu sint colorile cunoscute, insa, in mod
obi$nuit, pronuntate cu labialele palatalizate.
Coloarea verde, in sfir$it, ca $i cea ro$ie, are mai multe
nuance, distinse prin numele deosebite :
Verdisor. Coloarea verde deschisa.
Verdi-frumos. E o coloare putin mai inchisa.
Verdi-negrn. Un verde inchis de tot : bati'n negrtr.
* * *
Mult mai mult s'ar putea spune despre colorile date vi-
telor, pasarilor, stofelor etc.
In treacat, remarc numai ca alaturi de coloarea roib, se
cunoaste tot a$a de bine $i coloarea de geniul femenin roaibei :
iapa roaybci (adj:), $i apoi roayba ts. f.).
Am cumparat o iapa roaybt".
Roayba ii din brazdi $i murga din citriom*.
Fiindca-mi trece prin minte $i cuvintul cacir, scris de
Candrea, op. cit. p. 194, cacior, mai adaug : Cagir" $i gacir".
Sint la origine un singur cuvint. Deosebirea intre ele consta
in aceea ca clacir (cuvintul lipse$te in dictionarele noastre) are
forma metatezata.
Aceste forme deosebite $i le-au insu$it cu timpul prin di-
ferentierea intelesurilor : cacir inseamna cu pete pestrite in ju-
rul ochilor (e vorba de coloarea oilor mai ales). Ciacir se
spune unui om cu ochii albi (alba$tri spalaciti).
Aceasta particularitate e socotita $i ca porecla : .Daci-i
dzigT Ghiorghi Rusu n'audi, da is dzi-yOhiorghi gacir si-y vide !
(Gheorghe Rusu are ochii gaciri").
Din lipsa de spatiu, renunt la aceste chestii enuntate in
treacat, cit $i la altele din cadrul acestui articol, nadajduind ca
voiu reveni asupra for in numerile viitoare ale acestei reviste.
*
* *

Citeva cuvinte dialectale

Socotind demne de remarcat cuvintele dialectale ale Ba-
.
 DIN GRAILIL BASAR %BEAN 239

sarabiei, cu toate ad cele mai multe sint luate direct din limba
ruseasca, adaog citeva din ele. Le expun in ordinea alfabetica :
Aces') (p1 -uri) s. et.
Acesta e termenul prin care Basarabenii denumesc transeele.
Sapam la un acOp cind deodata, vad [ = simt] ci tregi
.4eava cald pin [ = prin] umaru sting, .... Cind am isit din
acOpurt, fereasci Dumnedzau gi dea mai mort yarau impra$tiyet !
S-am fuyit pini gini stii undi 1" (=Tina departe).
Et. rus. ok6pz (Grig. Dic. rus. rom. p. 390). Alternarea lui
a cu o in cuvinte de origine ruseasca, $i supt influenta acestora
si'n altele de origine strains sau chiar rominesti, e frecventa
in vocabularul basarabean. De altfel $i'n limba rusd ,o se
pronunta cind ca o, cind ca a. Prin exercitiul limbii se poate
cistiga siguranta deosebirii, se observa insa $i regula, ca orice
o, aflator Thaintea accentului, trebue citit ca a : d. e. horo6
charaso". (Grig. op. cit. p. XII).
In cele ce urmeaza, sint exemple similare, care suporta
acest fenomen fonetic.
Bahur s. m.
(p1.-ri.)
Supt aceasta forma, arareori $i bahor, e cunoscut in par-
tea de jos a jud. Balti $i, foarte probabil, in multe alte tinu-
turi basarabene. Se intrebuinteaza destul de des si astazi.
intelesurile acestui cuvint, pentru cei ce nu le cunosc,
vor rezulta din expresiile de mai jos. Asupra etimologiei sale,
ma gin desc la rusescul bahark, tradus de Grigorovitza (op. cit,
p. 20) prin cel ce spune povesti, nimicuri". Acelasi sens, intre
altele, il are $i dialectalul bahur :
,Un bahur di copchil, nu tali cit-iy liacu I".
Nigi nu ti may ayunri capu di undi nascogesc bahurty istia
atitea nazdravaniyg..
Asa-s bahuriy : si tin numa di fleacurl"
Tin sa adaog ca termenul acesta, bahur, se atribue numai
copiilor. Daca se is in consideratie abilitatea for de a spune
povesti, cit $i importanta pe care ei o dau lucrurilor ae cea
mai mica insemnatate, etimologia propusa pare incontestabila.
Totu$i sensurile cele mai propii ale acestui cuvint nu sint
cele inregistrate de Grigorovitza. De obiceiu prin bahur se in-
240 110M11) STRUNGARU

teleg si alte calitati care nu lipsesc, poate, niciunui copil : gala-

gios, rau, neastimparat, neascultator $. a.
Expun una din imprejur?rile care va lamuri intrucitva crea-
rea altor intelesuri pe socoteala acestui cuvint.
Fiindca, inainte de a adormi, copiii spun povesti sau vor-
besc de alte nimicuri, si cum astfel de preocupdri provoaca
risuf sgomotos, este firesc sa tulbure linistea celor obositi, culcati
pe linga ei. Acestia se supra si de multe on se simt nevoiti
sa recurga la metode drastice, dace cei cu pricina nu inteleg
sa se conformeze unor expresii ca acestea :
,,Da mintuit-o, odati, bahurilor la
B a hur i neadormit, nu va may potolit in sara asta ?I°
0 astfel de imprejurare (ca $i atitea altele identice) deter-
mina pe cei ce sint in toiul supararii sa atribue intelesuri peio-
rative cuvintului bahur.
Pe linga asta, cuvintul acesta pronuntindu-se In momente
de suparare, in mintea acelor ce-I pronunta apar $i alte insusiri
urile ale bahurului, care, repetindu- se, ii ramin caracteristice
si amintite la orice ocazie de comportare necuviincioasa.
Deprecierea a mers !Ana acolo, incit bahur se poate spune
si copiilor care au uritul obiciu de a fura :
Bahari istya pi undi ayung fdc prapada aura tot). S-o
dus dupa furat oul in cuibart cu lum'narya aprinsi... si 11-o aprins
sarayu, bahurig !" §i atitea altele.
Dace cele de mai sus ramin adevarate, rezulta ca, din
punct de vedere al schimbdrii intelesului, nu Intilnim niciun ob-
stacol. Nici explicatia evt lutiei sunetelor nu e mai grew de aflat.
Adoptat de limba romina, a neace., din acest cuvint, bdhar, s'a
prefacut in a. Cuvintul *bahor, intrebuintat la forma articulate,
a prefacut pea in o prin asimilatie cu vocala velara rotunzita
a articolului, $i, ulterior, prin alternare, in u.
Baia I (interjectie)
Dictionarul lui Tiktin, p. 145, it inregistreaza inteun:citat din
opera lui Negruzzi si-i da etimologia ba eu. Aceeasi etimo-
logic admite si Candrea- Adamescu, op. cit. p. 112. Dictionarul
Academiei, pp. 438-9 da un numar bogat de citate, in fruntea
carora precizeaza Ca interjectia barn exista in graiul taranilor
din Moldova, din Transilvania si din Banat. Asupra etimologiei
se spune ca ar fi o varianta a cuvintului ba".
 DIN GRAM', BASARABEAN 241

Tin sa precizez, ceea ce pare a nu rezulta din izvoarele

de mai sus, ca interjectia Wu se gase0e §i in graiul ti ranilor
din Basarabia. Reproduc o frintura din povestirea unui ti ran
din aceasta provincie :
...Baba merye cu desayiy pi umar cu mincari la dyal (=amp)
Sui, babrn carutI I fai el ( =spune el),
Bait' I

Sui pi roati I
Bait' 1
Sui aigi dinapoi I
Bahl 1
Curat neaga eel!
Dupa gi s'o suit, §Ide tot cu desayiy In spit.
Last, babf, desayiy yios, ci to -a dure umaru I
Nu, dragu matu*I, ci si gii mai upr la cal 1
In ce prive0e etimologia, cred ca are dreptate Tiktin. Ne-
gatiei ba i s'a adaogat pronumele personal de persoana Intila
eu, fiindca adeseori and raspundem negativ unei Intrebari la
care nu ne-am a§teptat, adaogam, pentru a preciza propria noastra
nedumerire, pe acest pronume. (Cf. Propozitiile : $tiu eu'? I Ti-am
spus eu ?I etc.).
Pentru transformarea lui . eu in Yu trebue sa admilem ca
imediat dupa ba §i eu urma negatia nu : ba eu nu...
Aceste cuvinte monosilabice, constituind inceputul unor
fraze ca ; ba eu nu ma scol"... ba eu nu ma sui in caruia"
etc., nu aveau fiecare acela§i accent de intensitate. Este clar ca
primele doua erau neaccentuate fats de al treilea, negatia nu,
care, datorita si afectului, purta accentul. Vocala e din cu Ou-
lu] eu, fiind neaccentuate, s'a prefacut In 1. Totodata, primele
doua ciivinte monosiliabice neaccentuate, dela Inceputul frazei,
s'au rostit ca doua silabe ale unui singur cuvInt : ba -lu. In urma,
accentul silabic plasindu-se pe vocala cu amplitudinea cea mai
mare (a), s'a dat na0ere triftongului bait.
Barhata
Cuvint de origine ruseasca : barhats = catifea. (Grig. op.
cit. p. 18).
Am tinut sa-1 Inregistrez, caci 11 stiu destul de Inradacinat
In limbajul Basarabenilor.
16
242 DIOMID STRUNGARU

Eu mnsumi, pentru a afla numele stofei de raicort (carela

ii ziceam barhatd), am fost silit sä apelez la un negustor din
localitate.
La inceput, barhalci s'a spus stofei de catifea. Cu timpul,
prin lArgirea intelesului, si stofa de raicort, asemdngtoare celei
de catifea, a ajuns sä primeasca numele acesteia.
Prin faptul ca arata calitatea stofei, se intrebuinteaza mai
des in functia de airibut al acesteia (dar si ca substantiv):
Am sia fac o camesi s-o parechi di pantaloni di barhati".
Barhata tini la purtat si-y calduroasia.
Probabil raritatea stofei de catifea prinire tarani a fAcut
ca termenul de barhata sa denumeasca stofa asemdnatoare de
raicort. In acelasi timp, pentru diferentiere, stofei de catifra,
vdzutd pe la jupinese sau unele cucoane, i s'a dat denumirea de
barhatt di se -y bunt".
Astdzi, acest termen nou, creat de diferentiere, e aproape
dispdrut si inlocuit cu cuvintul plis, plii4 (nu insa literarul phi* 1.
Asocierea la acest cuvint se explica prin aspectul lucios
al ,;.p/isurui" ca si al catifelei, numita altddata barhatii.
Brasoave (s. f. p1.)
Cuvint vechiu rominesc, pdstrat cu acelasi sens st'n Basa-
rabia : Spuni la brapaol, cit ii clziva di mari" Nu ti-ayunyi
capu si mintya di undi mai scoati atitea brapavi". NO orice
niinciund poate primi acest titlu. De obiceiu minciunile hazlii,
anecdotele si chiar unele povestiri cornice se boteazd brapave.
Forma de singular brapavd, nu stiu dacd exista in Basa-
rabia.
Cniga, (pl. cnigi) s. f.
Supt acest nume sint cunoscute registrele din Primarie, re-
gistrele agentilor fiscali etc.
,Trebui si gii scris In cnigi cit mai am di plati" .Atftea
cnlyi si si nu ma gasit si pi mini py-acolo ?"
Rus. kniga (Grg. op. cit. p. 240)

1) Originea acestui cuvint e tot sla0,

E datA de Tiktin in Dictionarul s lu. p. 1190 si de Candrea-Adamescu,
Dict, encic. ilus. p. 950. In Basarabia a venit din limba ruseasca : Os%
(Grig, op. cit, p, 467),
 INN aRAItTL BASARM3EAN 241

Cnisca (p1. enisti) s. f.

Caet sau carnet de mnsemnat diferite socoteli. Se intrebuin-
teazd mai mull la singular.
Ras. kni2lca, diminutiv dela kniga. (Grig. op. cit. p- 240).
Afonizarea spirantei sueratoare fonice z se datoreste a-
similatiei cu sunetul afon imediat urmator.
Dogovor (p1. - uri) s. et.
E un termen tehnic cu acelasi sens ca rus. dogovorz---pact,
contract, invoeala (Grig. op. cit. p. 141).
Termenul pare a fi pe cale de disparitie. Ii is locul condratulE
o etimologie populara pentru contract (In Basarabia intre nume
onomastice e si Condrat).
Dopros (p1.-uri) s. et.
Y-o luat doprosi?' M'o doprosit, si dupa ageya m'o dat
afari". Cuvintul e la Candrea-Adamescu, op.cit. p. 429. Etimologia
data e rus doprosz. L-am reprodus pentru a arata ca exista si
verbul a doprosi, neinregistrat de catre acestia.
Glavnly (si glavniy) (adj).
Cel mai mare, cel care conduce : Cari-y mai glavniy (glav
niy) intri voy ?" E rus. gldvnyi (Grig. op. cit. p. 117).
Ispravnic.
D. Sever Pop, in Dacoromania vol. 7 p. 66-67, spune ca
acest cuvint din Basarabia e inlocuit prin prefect (protect) In
jude(ul Balti se spune Intradevdr profectu si mai ales supro-
tectu Adaug ca acest cuvint, ispravnic, se intrebuinteaza de
obiceiu in sens ironic la adresa cuiva : Mari ispravnic mai
esti 1... Nigi nu stilt Ai si fac di frica dun-tali 1..."
Amu si vini la deal (.1a cimp), ispravniculer
E rus. ispravnikz (Grig. op. cit. p. 216).
Miravoaye.
Act de impacare. Si meryim la primarii si ni dam unu
altuya miravoai si si dizbatim odati buclucu", Cuvantul are
multa persistenta in rindurile taranilor. E rus mirovciicz. (Grig.
op. cit. p. 301).
Pentru prefacerea lui o in a, cf. olcOps> acop si celelalte
exemple mentionate in acest articol.
244 DIONIII) STRUNGARU

Na log (p1.-uri) s. et.

Impozit, dare pentru venituri : M'o luat nevoili inainti st
nu may dovdesc (sic) si platesc nalogu Anu ista neilo-
quell is may mad".
Ala turi de forma wilog se intrebuinteaza si forma analog
Aceasta forma, din urma, e mentionata si de Candrea-Adamescu
in Dict. enc. ilustr. p. 52. 0 precede un semn pentru a se sti
ca acest cuvint a disparut din tinuturile rominesti, ceea ce, cum
se vede, nu-i adevarat.
In ce priveste etimologia data de ei : ngr. dvcaoyov, ramine
justa pentru cuvintul analog din celelalte tinutttri rominesti afara
de Basarahia.
Cuvintul nalog din aceasta provincie e rus. nalogs =--
impozit (Grig. op. cit. p. 239) cu a neacc. > a. For-
ma cealalta, analog, care pe alocurea se intrebuinteaza foarte
des, trebue socotita ca o reminiscenta a vethlului cuvint mol-
dovenesc analog: parte proportionala, chime", deci cam acelasi
sens sau cuvintul rusesc nalogs cu a protetic. De altfel, proteza
lui a se explica usor prin anticipatie asupra aceleiasi vocale
de dupg nazala n. Ar fi un caz similar ca in alarniie< ngr.
AELII0V1.
Ostrov (pl.art) s. et.
Inseamna inchisoare : ,,L-o dat la ostrov pi dot ay di zili.
OstrovarT sent acei care stau sau au stat la inchisoare.
Tott$i se spune si de altii care se dedau la acte necuviin-
cioase : Ostrovarty istia strict tati gradinili".
Ostrow, in romineste, ca si'n alte limbi, inseamna insulg.
Probabil di dela obiceiul de a se izola hotii in insula (---ostov)
a trecut acest cuvint asupra cladirei in care se intemnitau
cei condamnati.
Pricaseic (s. m.)
Se intrebuinteaza mai mult la singular. E rus. pri-
Icaplc amploiatul de pravalie, intendentul unei mosii, lo-
gofatul". (Grig. op. cit. p. 536).
Prigavor (p1.uri) s. et.
Sentinta, hotarire, act de imputernicire intr'o slujba.
N'am fdcut prigavor cu tini, asa ci pot si ti dau Mart
clod vreti". Termenul rominesc corespunzator nu se cunoaste.
 DIN GRAIUI, I31SARADE.IN 245

Rus. prigovorz (Grig. op. cit. p. 534). (Pentru o > a, vezi

celelalte exemple.
Priyut (p1.tzri) s. et.
Azil pentru copii.
E din rus. prijuts (Grig. op. cit. p. 548),
Lipsind alt termen, s'a facut uz dc: acesta. Nu se intrebu-
inteaza insa verbul corespunzator priftditr, =a adaposti, a gazdui.
Raznita (p1.te) s. f.
Diferenta, rest, ramasita.
Nu-i mare razniti da tot esti ()lead".
Provine din rus. raznica (cit. raznita) (Grig. op. cit. p. 582).
Razvod (p1.uri) s. et.
Despartire intre barbat si sotie, divort. Este rus. razvOdz
(Grig. op. cit. p. 575).
Samovari (p1.uri) s. et.
Ca si postari, potlogari, substantivele terminate la singular
in r, it au pe acest r pronuntat muiat. Etimologia cunoscuta : rus.
Samovars. (Grig. op. cit. p. 613) cu prefacerea lui o neac. in a.
(Poate ca e mai corect sa se zica si literar sarnavar, in
loc de samovar).
Samavolnic (p1.n) s. m.
Nesupus, nedisciplinat. Grigorovitza, op. cit. p. 613, traduce
subst. samavolLniks prin o persoana arbitrara. Aceeasi semni-
ficatie i-o da si Candrea (Diet. enc. ilus. p. 1099).
Sobranie (p1.-11) s. f.
Adunare, intrunire, slat. Invatatorii si preutii is cheamat
la sobranii.
Ce stay la sobraniy71" [sfaturi] Se spune ironic cuiva
care sta prea mult de vorba si nu-si caula de lucru.
Vine dela rus. sobrdnie. (Grig. op. cit., p. 640).
Soviste
Educatie, bunacuviinta. (Intrebuintat del obiqiu la singular).
Credem [credeam] cm esti om cu sovisti, da esti mai gros
di obraz digit un Tigan din satrig.
246 DIOMID STRUNGARU

Te-am lasat la sovisti; si ti vad gi ispravi ai si -ii fa4V.

Imprumutat din rus. sOvest6=con$tiinta. (Grig. op. cit. p. 641).
Sud (p1.url) s. et.
Judecata : L-o dat in (la) slid.
E rus. suds (Grig. op. cit. p. 663).
Vagzal.
Inseamnd yard. Este insd Si nume propriu de ora$. Anume
e ora$ul Pirliti, prima gard dela Vasile Lupu spre Chisinau.
Acestui ord$el (caruia i se spune, de altfel, si Pirliti-Tirg, prin
diferentiere de Pir liti-Sat, in apropiere de el) i s'a suprapus
numele de Vagzal fiincica la o margine a sa e gara. Cuvintul
vagzal, care sä insemneze gard, lipseste in dictionarele lui
Tiktin si Candrea.
Lam intilnit insa intr'o poezie folcloristicd, publicatd intr'un
ziar, nu $tiu anume care, pe care o redau aici, pastrind orto-
grafia originalu'lui desprins din acel ziar :

Betivii
El lucreaza cu ciocanul
Iar eu beau cu kilogramul.
Cate kilograme beau
Atatea bate eu eau. Isle. e-I
Nu $tiu bate sau ciomege
Dar de $ale nu pot merge.
Hai femeie la prdsit,
Nu pot, m'am imbolnavit.
Dacd to nu mergi femeie
Eu ma duc atunci sa beu.
Stai barbate, merg $1 eu.
Nu femeie ca ti-e rau.
El lucreaza cu caruta
Dar eu car cu pestelcuta.
El se duce la vagzal (2)
ySi eu beau cu un muscal.

1) Vagzal = gar6. (Auzit dela F. M. Stratan culeas6 de Stratan 1, elev).

 DIN GRAIIJI, BASARABEAN 247

Zapas (adj) si zapasnifa (pl.- te) s. f.

ly ghini si ay intotdeauna si lucruri di zapasc. Etimologia
o gasim la Grigorovitza, op. cit. p. 181. Deriva din rus. za-
pcisnki sau zapasn61---- de provizie, de rezerva".
Zapasnitei e denumirea femeilor a caror barbati in virsta,
circa 50 ani, erau mobilizati in rezerva. Cuvintul lipseste in
limba ruseasca, cel putin in dictionarul lui Grigorovitza.
E, prin urmare, o creatie pe terenul limbii rominesti, ca,
multe altele, asupra caror ar fi de dorit sa-si extinda cercetarile
oameni mai competenti decit mine.

Diamid Strungaru

0 marturie hotarnica din anul 1795

In colectia de Documente privitoare la familia Callimachi,

d-I profesor N. lorga rezumand cererea Caminarului Ale-
xandra Calimahi" catre Divanul Cnejiei Moldovei, de a i se da
tidula poroncitoare catre cinstita Vornicie de aprozi" spre a
putea vinde, cu sultan-mezat", casa sa din mahalaua Munte-
nimii-de-sus, in drumul Pacurariului, Tanga tintirimul bisericii
Prepadoabnei Paraschivii" aminteste si de raportul Vornicului
de Poarta, din 13 Mai 1808, cu privire la cerere. Vornicul a in-
trebat sl epitropii bisericii ce au scrisorile la mana, breasla
croitorilor" si a vazut si hotarnica din 26 Aprilie 17951)
Suntem in mdsura sd publicam, In intregime, aceasta mdrtu7
rie hotarnica din 26 Aprilie 1795, pe care am gasit-o in bibliotecp
parintelui pensionar Victor Gervescu din Roznov-Neamt. Ea e
scrisd de doud mdni deosebite, pe o jumatate de coals format
23 I 26.
Iata-i cuprinsul:
Facu aciasta marturii, ca dupa jaloba ci-au dat in Pre,
Inaltat Domnul nostru Mdria Sa Mihail Costantin Sutul Vvd.,
Tudosie preotias a arapuosatului preot loan, ca sa-s hotarasca
1) N, lorga : Documente Callimachi, vol. II, pag. 38
248 CONST. TURCU

locul casii sale, am lost randuit, de d-lui loan Cantacuzino vel

logft, ca sa mergu la stare locului, sa cercetez prin mahalagii
di pin pregiur si razasii numitii priotesii. Deci, dupa porunca,
mergand la stare locului. of Mahalaoa Muntenimii de Sus $i
strangandmahalagii $i razasii di pen pregiur, filial am facut
cercetare din hotarnica lui Gheorghi Rugina cruitoriul, din let
1781 lunii 19, carii au cumparat $i el de la un lonita Barata
apari, In care hotarnica sa arata ca locul casii lui sa hotarasti
dinspre rasarit, cu locul casii preotului loan, unde am gasit $i
doad petre vechi ; cum $i din hotarnica breslii cruitorilor, ctitorii
bisericii Prepodobnii Paraschivii, ci este din let 1786 luli 28, in
care asaminea sa arata ca sa raza§asti cu locul preotului loan.
Si masurand locul numitii preotesii di-a-curmezisul, despre
miaza-noapti am gasat 11 stanjani ; dar dispre amiaza-za 13
stanjani. Care cash cu locul ii au cumparat-o preotul loan tij
de la un preot anumi Vasilii, cu livada eii, macar ca mahalagii
arata ca ctitorii bisericii ar fi luat In tinlirimul bisericii ca doi-
trei stanjani $i cativa pomi din levada, din locul preotului loan,
dupa cum sa arata $i In harta ctitorilor bisericii.
5i dupd cum am aflat, am dat aceasta marturie, iscalindu-
sa $i alti mahalagii.
[Iscaliturile indiscifrabile]
1795 April 26
Eu Vasile Dima marturisescu ca pentru loan Preutul stiu ca
au stapanit casa sa, ce-au cumparat dila parintile Vasle cu
locul sau gi cu livada sa, pe loc Gospod. Agee stiu si marturi-
sescu.
Eu mursaiu mahalagiu vechi, marturisescu di pe cum am
apucat stapanire preotului Ion, ca au stapanit casa lui cu locul
sau $i cu livada si Ingradit5, care sintu $i stalpii portii lath.
Ase slit] $i marturisescu cu sufletul meu.
Eu Vasle, fastas Gospod, marturisasc cu sufletul meu Ca
dumnealui pitariul lonita Cerchez au dat trii stanjani, din locul
dumisale, bisericii, numai sa nu fie preutul Ion suparat pentru
locul casai sale. Asa stiu si marturisascu.
Aceasta marturie am scris eu $i am iscalit.
Dimitrache Barcila
Publicarea acestel marturii o facem Inteun fndoit scop ;
Ea poate servi, foarte bine, ca un adaos la actele Bisericii
 0 NIARTURIE HOTARNICA DIN ANUI. 1795 249

Sf. Paraschiva-de-sus", stranse de d4 profesor N. Iorga In co-

lectia de Inscripfii din Bisericile Rom inlet% dar e In masura a
limpezi si unele erori strecurate in publicatiile de specialitete.
Intrucat, cum prea bine se stie, In Iasi sunt astAzi cloua
biserici cu hramul Cuvioasa Paraschiva, sa Incercam a lamuri
lucrurile. In Anuarul Casel Bisericilor pe 1909, la pagina 319,
se aminteste de biserica Sf. Paraschiva filiala a bisericii Sf.
Nicolae-de-sus ca s'a cladit la 1853 $i s'a reparat la 1862".
La pagina 318 e vorba de o altd biserica Sf. Paraschiva (mito-
cul maicelor) filiala a bisericii Banu care s'a reparat la
1818 $i la 1850".
Aceasta din urma biserica. numita simplu $i Biserica
Mitocul Maicelor" (dela Agapia $i Vara tic), este la Sf. Pa-
raschiva cea noun" cum ne arata o insemnare din 5 August
1813 2). Asa dar nu despre ea poate fi vorba In marturia
noastra.
N. A. Bogdan, in monografia sa Orapi laa 5), scrie ca bi-
serica Prapodoamna din Pacurari s'ar fi dada pe la 1852-58,
de catre poetul Costache Conachi, langa niste case ale sale,
cam pe unde e azi cladirea scolii normale de fete. Afirmatie
neexacta, cad poetul nostru a murit la 1849.
Curioasa mi se pare, dealtfel, $i informatia din ,Anuarul
Casei Bisericilor", care spune ca biserica ,,s'a cladit Ia 1853 $i
s'a reparat la 1862". Admitand ca ea s'ar fi cladit (din piatra)
Ia 1853, pe locul uneia mai vechi, desigur din lemn, se poate
ca in 9 ani sa se strice in asa hal, ca sa trebuiasca reparata ?
Ceeace-i sigur, e ca biserica aceasta e mult mai veche.
La 25 lunie 1810, Spatarul Sarban Negel trimitea 310 lei
lui Alecu Calimah ....,,100 lei la facire bisericii Prepodoamnii 3)".
Anterior o gasim pomenita in marturia noastra, care aminteste
alte doua hotarnici mai vechi : a breslei croitorilor, ctitorii bi-
sericii Prepodobnii Paraschivii, ci este din let 1786, lull 28...."
$i a lui Gheorghi Rugina Cruitoriul, din let 1781, Iunii 19....",
in care se spune ca locul acestuia ,,... sa hotarasti dispre re-
1) Vol. II, pag. 115-16.
2) N. Iorga: Inscriptii vol. II, pag. 198.
3) editia II-a, pag. 237.
4) N. Iorga : Doc. Ballimachi II, pag. 45.
250 CONS I'. TURCII

sarit cu locul casei preotului loan", solul Teodosiei, pentru care

se da marturia noastra.
Si Inca o chestiune : N. A. Bogdan, in aceeasi lucrare1),
vorbind despre bresle (dela brat stvo = frke, tovara le, socie-
tate, corporatie), arninteste despre existenta breslei croitorilor
Inca de pe la 1776, fiind pomenita in Condica de lefuri din a-
cel an (publicata de P. Ra$canu) $i afirma ca aceasta breasla
se inchina la biserica Sf. Gh. Lozonschi, uncle-0 avea si un
steag. Oare nu e mai normal sa socotim ca breasla croitorilor
se Trichina la biserica Prepodobnii Paraschia, ai carei ctitori e-
rau 2) $i ale carei scrisori $i acte le pastrau s) ?
Credem ca in privinta aceasta nu poate exista indoiala.
Despre mahalaua muntenimii, pomenita in marturia nostra,
iata ce gasim in aceia$i monografie a orasului Iasi ') :
Muntenimea-de-sus. Copoul si Sararia de azi, se ocupa
de boeri de mana a doua, de slujbasi ai ocarrnuirii $i de mo-
$ieri sau podgoreni ; asemine se faceau pe aici depozite de
sare, de oar de Orhel, $i de .5tefemegi etc... Tot aici fusese in-
stalata posta veche si diligentele la infiintarea lor.
Muntenimea-de-mljloc se afla pe coasta dealului Sarariei
$i cuprindea diferite locuinte de slujbasi si curteni boeresti.
Muntenimea-de-jos Ticaul actual locuit in mare parte
de saracime, muncitori de Omani, slujbasi boeresti etc..."
Cateva nume: Tudosia preotului loan, Gh. Rugina Croito-
rul, lonitd Baratci aparul (sacagiul), semnatarul (indiscifrabn)
randuit sa faca hotarnica, preotul Vasile; apoi martorli : Vasile
Dima, Mursdiu, Vasile fustasul Wean (cu fusta) domnesc, pi-
tarul Ion Cerchez, Prepodohna (prea impodobita) $i, in sfar$it,
Dimitrache Borcila, scriitorul marturiei, credem ca pot fi notate
Cu interes.

Constantin Turcu

1) pag. 341.
2) m5rturia noastrA.
3) N. lorga : Doc. Callimachi II pag. 38.
4) pag. 83.
 GUvANTUA NIARTOLOG 251

Cuvantul martalog

Tiktin are, in al shu Rumanisch-Deutches Worterbuc-h", cu-

vantul martalog pe care-1 afla in limba romans. Acest cuvant
nu-1 pomeneste Diefionarul rom. al lui Lazar Seineanu $i mi se
pare ca nici alte dictionare nu-1 au. In ce priveste intelesul cuvantu-
lui, Tiktin spune ca inseamna : Art griech. Soldner der Tiirken",
adica un fel de soldati Greci naimiti in ostirea turceasca. Lu-
crul 'ma nu e tocmai asa. Atrag atentia ca in revista
P , nazi za knjaamost, jezik, istoriju i folkior, care apare
in Belgrad, capitala Jugoslaviei, sub directia profesofului uni-
versitar de acolo Pavle Popovie, vol. VIII (a. 1928), p. 213:229,
e publicatd o cercetare amanuntitd, dupd diferite izvoare, scrisd
de D. I. Popovia, cu privire la compozitia acestor martolos"
la singular $i onartolosi la plural in limba sarbo-croata. Din
izvoarele adunate aci de autor se vede ca martolosi", cuvant
de origine greceasca, erau nu numai Greci in ostirea turceasca,
cum zice Tiktin, ci erau anumite trupe cu o anumith organizatie
$i imprastiate in diferite garnizoane turcesti, trupe compuse cle
reguld din crestini, dar nu numai Greci ace$tia, ci Inca $i Saibi
$i Vlahi. Autorul acestui articol accentuieaza ca in corn pozitia
acestor trupe martolosi" intrau mai ales Sarbi, pentrucd dansul
vrea sa inteleagd ca Vlahii erau tot Sarbi.
Problema acestor Vlahi e Inca nedezlegatd. D. prolesor
dela Cluj Silviu Dragomir crede, in publicatiile sale, ca sub
numele de Vlahi, se intelegea, in izvoarele in cari e scris cu-
vantul, totdeauna Romani ; aceasta e insa desigur o gresald,
pentruca uneori sub numele de Vlahi se intelege si Sarbi. Pe
de alts parte e o eroare $i parerea scriitorilor Sarbi, cari sustin
ca sub numele de Vlahi se intelegea totdeauna Sarbi. Adevarul
e cd sub numele Vlahi se intelegea in vechile izvoare uneori
Sarbi, alte on Romani. Eu insumi stiu ca in Zagreb s. ex., sub
numele de Vlah $e intelege $i astazi Sarb. Croatii de acolo au
chiar proverbul, pe care-1 aareseazei Sea rbilor : niti u moru mjere, .
niti u Vlahu vjere, adica nici in mare masurd, nici in Vial].
credinta". Este, de aitfel, o mare adversitate, daca nu chiar
252 ILIE BA RBULESBU

dusmanie, in Croatia, $i in deosebi In Zagreb, capitala acesteia,

Intre Croat' (= Hrvati, cum acestia se numesc ei insisi pe sine)
si Intre Sarbi, pe cari Hrvati (= Croatii) ii numesc Vlahi.
Ilie Barbulescu

Masaryk si originea conceptiei Micei Intelegeri

Deja In Arhiva din Oct. 1921 aratam aceea ce am repetat
$i In No. din 1922, XXIX, p. 534: ca originea ideii despre for-
marea Micii Intelegeri de dupa razboiul trecut se afla deja la
cehul HavUek, In vremea revolutiei din 1848 In Austria.
In revista din Praga : Prager Rundschau, a. VI, fasc. 4,
(a. 1936), p. 304, care apare de 6 ani sub directia profesorului
universitar de acolo Dr. Kamil Krofta, azi ministru de externe
al Cehoslovaciei, d. Traian lonescu-Niscov publics un articolas
cu titlul Masaryk und die Rumanen", In care aduna, din scri'e-
rea d-lui MasarykWeltrevolution §i din alte scrieri cehe $i ziare
romanesti, date despre atingerile fostului presedinte al republi-
cei cehoslovace cu Romanii In vremea razboiului mondial. Din
Insemnarile lui Masaryk Weltrevolutlon d. Tr. lonescu-Niscov ex-
trage urmatoarele : Ideia Micei Intelegeri era intradevar, ca sa
zic asa, In aer... cunostinta personals si conlucrarea noastra cu
Roman In Rusia erau samburele Triplei aliante... Planul meu
este : noi, Iugoslavii si Romanii vom forma un puternic Inchis
Trio. (,,Der Gedanke der Kleinen Entente lag freilich sozusagen
in der Luft... Die persOnliche Bekantschaft [in 1917 $i 1918] und
unser Zusammenwirken mit den Rumanen In Russland waren der
!Wm des Dreiverbandes... Mein Plan ist : wir, die Jugoslaven
und die Rumanen werden ein fest zusammengeschlossenes Trio
bilden"). Asta o scrie Masaryk deja pentru anul 1919, cand el
a prezidat, ca presedinte al Republicei, primul consiliu de mini-
stri in care era $i Benes.
Asa ca din izvoarele ce am adus eu in mai sus pomenitele
numere al Arhivei, precum $i din aceste date adunate aci re-
zulta ca originea ideii despre crearea Micei Intelegerl se afla
In Cehia (Boemia) din 1848, la distinsul barbat politic din acea
vreme : HavRek, Si nu e esita din mintea celor ce au pus-o la
cale si realizat-o In 1920, ci acestia au luat-o dela el.
Me B4rbulescu,
 SARBATORIREA $1 PERSONALITATEA D-LUI MOSES GASTER 253

Sarbatorirea §i personalitatea §tiintifica a d=lui

Moses Caster
In August 1936 d. Moses Gaster, lost cetatean al ROmaniei
pana In anul 1885, iar acum de mull mare rabin $i cetatean
britanic in Londra $i un Invatat de seamA In domeniile Folklorului
$i al Filologiei romane In sensul larg al acestui din urma cuvant,
a implinit 80 de ani de viata $i peste 50 de ani de activitate
stiintifica pe care a inceput -o pe cand traia In Cara noastra $i
era cetatean roman. Filologii din Anglia 1 -au sarbatorit acolo,
ne spune ziarul Adeuerul, iar presa engleza i-a scris articole
pline de laude. Nu 1-au uitat cum se $i cuvenea, de altfel,
nici unii din presa dela noi, asa d. Barbu Lazareanu In A-
deuerul dela 27 August c. care si cu prilejul sarbatorirei, dar
$i mai nainte, cand se pusese la cale aceasta, a scris despre
d. Gaster articole de laude, pe cari si eu le soCotesc In
parte meritate. Zic, meritate, pentruca d. Gaster, inspirat de
$tiinta apusana, e un Invatat deschizator de drumuri noui In
Folkiorul si Filologia romans, iar aceste ramuri stiintifice interesau
$tiinta in genere, deci si pe cea englezeasca din care ele fac
parte integranta $i care 1 -a sarbatorit. Drum nou a deschis, In
adevar, In anul 1883, prin publicarea cunoscutei sale carti Li-
teratura populard romans ; cad o asa scriere, cu tendinta de a
ne arata viata spirituals trecuta romaneasca, nu exista pana
atunci la noi. Aceasta lucrare e de seams, e drept, dar trebuie
sa precizez, caci mi se pure ca aceasta precizare nu s'a facut
pana acum, ca ea e ast-fel, numai prin drumul nou ce deschide
cercetarilor noastre in domeniul Folklorului, anume fiindca ea e
cea dintai In Stiinta romaneasca, care trateaza acest subject, a-
dunand pentru el un bogat material ; nu e insa de seams $i prin
orizontul ei de vedere care nu-i destul de larg ; cad ea nu
cunoaste $i literatura popularA slava, prin care s-ar fi Tnteles si
explicat altfel de cat a explicat d. Gaster literatura populard
romaneasca si nu cunoaste nici pe cea maghiara popularA. A-
ceastA scriere este inovatoare numai In sensul cum inovatoare
este $i cartea Basmele Romane a lui Lazar $eineanu, adica
numai In sensul ca, inspirat si acesta de Stiinta apusanA, face
254 ILIE BA liBULESCIJ

un studiu care nu se facase inainte de dansul despre acest su-

biect de Folk lor. Intocrnai ca a lui Gaster, si aceasta a lui ei-
neanu e de seams numai prin drumul nou ce deschide, studiind
ea cea dintai, cu bogate materiale, basmele romane, dar nu si
prin orizontul ei ; caci si cartea Basmele Romane" nu cunoaste
de cat prea putin literatura slava si maghiara prin care basmele
noastre s-ar fi inteles si explicat all fel de cat la *eineanu, cum
spunea, deja la aparitia ei, raposatul profesor dela Universitatea
din Viena, Jagi6, in o recensie ce i-a facut in Archly fur sla.
vische Philologie, XVIII (an. 1896), p. 295. In adevar, Jagi6 ii
reprok;a atunci : Und so, glaube ich, kann und dart in einer so
ausfillirlich angelegten Forschung fiber die rumanischen Volks-
marchen, wie dieses schone Werk des Herrn *ainenu ist, das
slavlsche und, fagen wir es gleich hinzu, auch das magyarische
Volksniarchen nicht ganzlich ubersehen werden. Ich hatte also
erwartet, dass vor dem Capitel VI, das uns schon in das spe-
cielle Gebiet der rumanischen Marchenkunde hineinbringt, je-
denfalls der slavischen und dann auch der magyarischen Fol.
kloristik einige Worte gewidmet worden waren".
Mai jos, apoi, Jagie spune ca Saineanu stie cate ceva din
Folkloristica slava si maghiara, dar cu totul putin ; de aceea,
intelege I. in pasagiul reprodus aci in care sublinierile le-am facut
eu: ar fi trebuit nu numai sa citeze, cum face in carte, cate un
auto: slay cercetator in ale Folklorului (pe Karagi6, Mladinov,
Afauasiev, Dragomanov), ci sa trateze si despre Folkloristica slava
si maghiara, inainte de a intra in cea romans speciala care
incepe cu capitolul VII al lucrarii sale Basmele Romane".
Aceeasi lipsa, ca la Saineanu, se constata si in a lui Gaster
Literatut a populard romana : citeaza 3-4 scriitori rusi, bulgari
si sarbi (Tichonravov, Veselovski, Karagid, Novakovia etc.),
dar nu intra In cercetarea Folkloristicei acestor popoare, ca sa
arate ce e de fapt din acesti slavi la Romani §i nu ne e venit din alte
pay ti ; aceiasi lipsa e la -Gaster si cu privire la Folkloristica
maghiara, ba asi mai adauga ca e si cu privire la cea greceasca
si albaneza, in caz ca admite teoria lui Rossler despre Romani
Drum nou a deschis d. Gaster si prin publicarea, in a-
nul 1891, a Chrestomatiel romane. Dar trebuie sa precizez si
a( i, ca acest drum nou consta numai din faptul ca nimeni, inainte
di; dansul nu mai publicase o asa lucrare cu extracte din texte
 SARBATORTREA if PERSONALITATEA D -LUI MOSES GASTER 255

tiparite $i din manuscrise, din care sa reiasa sa se vada

$i
dezvoltarea in timp nu numai a limbii romane, ci $i a literaturii
noastre. In ceea ce priveste executarca acestui plan, insa, mo-
dul cum a tiparit acele texte $i concluziile gramaticale scoase din-
transele nu aveau nici ele orizontul larg al publicatiilor de acest
fel factite de catre oamenii de Stiinta ai vremii aparitiei carlii ;
cad ii lipseste, ca $i la Literatura populard ronuind, cunoasterea
datelor Slavisticei, care i-ar fi aratat ca textele romane trebue
sa fie reproduse la tiparirea tor, ca cele slave : nu numai cu
aratarea cuvintelor prescurtate in original, dar $i cu aratarea
literilor suprapuse, precum gi cu reproducerea dupa original nu
numai a unor accente 51 semne diacritice, ci a tuturor acestora,
pentruca toate aceste caractere slujesc 1i fara de aratarea- for
nu se poate obtine cunoasterea deplin a dezvoltarii limbii ro-
mane $i a Istoriei literaturii acesteia ; cad Literatura romana
era, in perioada de cateva veacuri a Slavonismului Cultural, o
imitatie cu totul servila a celei slave gi in subiectele ce 'rata
$i in modul de tratare al tor, $i in ortografia, imitata dup a
diferitele scoli literare slave, cu care scriau ai nostri limba ro-
mana a acestor subiecte. Dar din modul cum a tiparit aceasta
Chrestomatie romans d. Gaster, nu se vede acestea gi deci nu
se poate cunoa$te deplin $i exact nici liniba romans a textelor
acestora gi nici dezvoltarea ei $i a literaturii romane. Intr-ade-
var, ca sa dau numai cateva exemple, limba romana nu a zis
nici odata : genetiv-dativ ccircitii, cum pune autorul In Gramatica
din Chrestom. ROM., 1, p. CXVI, ci numai tarot ; nici odata nu
s-a vorbit romaneste fapteale, cum spune d. Gaster aci, ci nu-
mai faptele sau faptile. Nici odata nu s-a zis romaneste mieau,
cum pune la p. CXX a Gramaticei, ci numai mien sau miu, meu,
§i nici odata meah ci numai mea. De asemeni nu se zicea ro-
mane$te nici grdeeea sau gradate, mdntudscci, cum spune d. Gas-
ter la p. CXLV, ci numai grdiage, grdeae,mantuiascci. Cunoasterea
Slavisticei cu datele ei despre vechia ortografie i-ar H aratat acestea
d-lui Gaster. Apoi, in originalul ms. al Psaltirei Scheiane (vezi-1
in fototipie la I. Bianu) e accent nu numai la ' icz(u)TApf , ci §i
pe 4E ; in Chrest. rom. p. 1 insa, nu e accent pe E din 4E. In
fototipie e semnul \ \inclinat spre stanga deasupra lui x din cuvantul
crx. $i din .F(u)TsAr., dar la d. Gaster nu e acest semn ; acelas semn,
dar inclinat spre dreapta, e in original $i pe co din cuv. sSepa
256 !LIE tARBULESCLI

$i pe MA din cuv. HaifITA, dar In Chrest. rom. nu e. Afara de

T Al A
astea In original e scris cu consunantele suprapuse :4nzpa, mitt
m A
pAceArt, pthA8 etc. ; la d. Gaster Insa, aceste suprapuneri nu slut
nici macar mentionate In vre-o not (', daca nu-s reproduse in
transcriere, ci e pus pur $i simplu flumpdT, neman pzcsAinn,
pthon, ceeace constituie, de asemeni, o eroare. Si a$a mai are
Inca alte erori.
Toate aceste lipsuri Ia amandoua scrierile de cari vorbesc
ale d -Iui Gaster, pe cari d. Barbu Lazareanu le numeste gre$it
$1 exagerat popere monumentale", in loc de a le zice cu un ter-
men mai potrivit, In articolul sau despre ,,Cei 80 de ani ai d -Iui
M. Gaster" (reprodus In rezumat $i de Prager Presse din 7
Oct. 1936), provin din necunoasterea datelor Slavisticei de catre
d. Gaster, care nu $tia nici o limba slava din care sa poata
scoate materiale $i deci Invataturi pentru largirea orizontului
lucrarilor sale despre limba $i literatura Romanilor. Ca in ade-
Or nu stia nici macar limba slava a textelor cari circulau pela
noi, se vede chiar In ceea ce dansul spune In Literat. popul. rom.
la p. 333, despre Sbornicul manuscris slavo-bulgar dela Arhiva
Statului din Bucure$0, despre care scrisese B. P. Hasdeu cu
privire la legenda popular(' despre Solomon. Domnul Gaster
Insu$i declara aci ca nu-1 poate utiliza In cercetarea sa cu privire
la Solomon, pentruca din nefericire este d. Hasdeu prea laconic
In descrierea acestui sbornic". Deci ca sa-1 poata utiliza, d. Gaster
a$tepta sa citeasca Hasdeu acest sbornic slay.
Aceasta necunoa$tere a limbilor slave nu-0 poate avea
nici o justificare In Stiinta vremii acelea (a. 1883) dela noi, sub
motiv ca pe atunci nu se cuao$tea la noi Slavistica, pentruca
In vremea aparitiei cartilor d-lur Gaster Slavistica Incepuse deja
sa fie considerate indispensabila $i aplicata Ia cercetarile $i pu-
blicatiile textelor noastre de catre B. P. Hasdeu $i episcopul
Melchisedec, ba chiar $i de Papiu Ilarian care tipari texte ciri-
lice In at sau Tesauru de monumente istorice". Dar chiar daca
nu ar fi cunoscut altii indispensabilitatea studiilor de Slavistica
pentru noi, trebuia sa o observe, anticipand chiar viitorul $i
Infruntand, adica corectand, prezentul, autorul care voia sa scrie
despre Literatura populard roman(' $i Chrestonzatia roman(',
 S'ARBATORIRP.:A '51 PERSONALITATEA D-1.1'1 MOSES CASTER 257

spre a da acestor subiecte ale lor, ale cartilor acestora, orizon-

tul larg ce-1 cerea metoda Stiintei moderne de atunci ; dansul
trebuia sa invete aceasta Stiinta a Slavisticei, prin cunoasterea
limbii slave a textelor romano-slave, asa cum istoricul Gheor-
ghe Ghibanescu,mort in Iulie din acest an, in varsta de 72 de
ani, deci nu mult mai tanar de cat Gaster, ci numai cu 8 ani,
intelegand indispensabilitatea cunoasterii limbii slave pentru
cercetarea $i luminarea lstoriei politice $i sociale a Romanilor,
a invatat, deja acum vre-o 50 de ani, aceasta limba $i cu ajutorul
ei a putut citi textele $i documentele istorice ale trecutului $i dez-
voltarii Principatelor Romane, in cari s'au produs, au trait $i
s-au desvoltat $i Literatura romans 51 textele Chrestomattei ro-
mane ale d-lui Gaster.
Asa, ca Ghibanescu, ar fi trebuit sa faca $i d. Gaster, pentru
ca cele doua scrieri ale sale sa fie, prin metoda lor, is nivelul
Stiintei moderne din vremea cand, in 1883 $i 1891, au aparut.
Numai fiind astfel lucrate, s-ar putea zice despre ele Ca sant
monumentale". Cad monumentale sunt numai acele opere cari co-
recteaza prezentul $i chiar anticipeaza vremea ce o vor raz-
bate dupa ce au lost faurite. Spun acestea nici decum spre a
scadea pe d. Gaster in ochii contimporanilor, cart, ca s. ex. d.
Baibu Lazareanu, poate nu s-au gandit la aceste date ale mele
in aprecierea lucrarilor $i personalitatii sale stiintifice, ci, sper
ca voi fi inteles, ca sa fiu obicctiv si drept, ca sa-i determin
locul $i valoarea in Stiinta, cu acest prilej, si ca sa nu mai las
lac exagerarilor !) mai mult on mai putin tendentioase.
Cad, incolo, recunosc $i eu ca d. Gaster a deschis,
prin aceste scrieri ale sale, drumuri noui in Stiinta romaneasca,
fiind ca a studiat, desi cu orizont ingust, cel dintai Literatura
noastra populara si s-a gandit cel dintai sa dea, in Chrestorna-
tia sa, un tablou, cu toate ca $i acesta necomplet, al dezvol-
tarii limbii gi literaturii romane. De aceea am spus la inceputul
acestui articol ea i se aduc laudenu in total, ci numai in parte
meritate.
De astfel spre a nu mai lasa loc aprecierilor tendentioase

1) Cgei e o depreciere nemeritatA a activithtii d-lui Gaster cele

scrise de d. prof. secundar I. iadbei ip bropra acestuia .5tiinfa qi tin -
provizatie, Iagi 1925, p. 28-33.
17
258 ILIE BARBULESCU

Si exagerate, trebuie sd spun $i ca frumosul nume de om inva-

tat $i-1 castigase d. Gaster deja in a. 1883, cand a aparut cartea
sa Literatura popularci romans $i cand era in varsta numai de
27 de ani. Acest nume si-1 cdpata atunci mai Intai multumitd
acestei scrieri care, afara de rezervele ardtate aci de mine, era,
in adevar, de valoare deosebita, intru cat, prin materialele ce
continea deschidea un drum nou cercetdrilor de Folklor roma-
nesc ; dar trebuie sd se recunoasca, ca si-a castigat acel nume
si multumitd zgomotului ce facu, atunci, In jurul persoanei au-
torului cartii, Miscarea Socialists Internationald $i Nationals,
din care facea parte $i in sensul careia activa d. Gaster politi-
ceste in Romania. Caci dansul chiar fu expulzat, ca socialist, in
1885, ,dupe ce de doi ani ii apdruse Literatura popularci romans a
carei valoare it pusese in evidenta $i ii creiase nume de Inva-
tat de seams,exagerand intr'o masurA, cum s-a vAzut din cele
aci aratate mai sus, acea Miscare Socialists Internationald si
Nationald (despre care pomeneste $i d. I. C. Atanasiu In cartea
sa, premiata de Academia Romand, Allparea Socialists (1881
1900), Buquresti 1932, p. 184). Atunci d. Gaster se duse la
Londra, unde, el socialistul, imbratisat $1 ajutat de Socialism,
ajunse In cele din urma ceea ce e astazi : mare rabin. Cu acest
prilej deja, Socialismul exagera valoarea Literaturti populare ro-
mane, ca azi d. Barbu Lazdreanu, pentruca voia sä arate lumii ce
oameni de seams sant membrii Socialismului, intre cari d. Gaster.
MA Intreb si cred ca nu mi se is in nume de rAu : s-ar fi
vorbit oare asa de mull $i cu asa de mare lauds de d. Ga-
ster, dacd nu facea deja atunci parte nu numai din Socialism,
ci poate si din Francmasonerie ? Caci, In orice caz, numai prin
faptul cd dansul poseda acea opera de seams In Stiinta, ca
simplu om de Stiintd, fare a face parte din vre-o grupare (ca
Socialismul) sau ca aceste cloud (Social. $i Francmasoneria)
nu se explica destul imbratisarea ce o avu in Londra $i prin
care aci ajunse chiar mare rabin. Fiincicd, orice s-ar zice, En-
glezii nu -$i puteau da seams ce era de insemnata valoare scrie-
rea lui Gaster din Folklorul romanesc pe care ei nu-1 cunosteau.
Asa ca, desigur ce numai faptul ca d. Gaster nu lucra
singur In Stiinta ce o facu, ci cd facea parte din una sau a-
mandoud din aceste grupari, cari Isi ajutau pe ai !or, pand chiar
.a nedreptati, prin ,,conspiratia tdcerii' mai ales, dar $i prin de-
 SARBATORIREA $I PERSONALITATEA D-LUI MOSES RASTER 259

precieri voite, pe altii cari nu fac parte din ele, numai acest
iapt explica si satisfactia ce dobandi d. Gaster in Mai 1929, cand
Academia Romans a tarii, Romania, care In 1883 it expulzase
ca primejdios asezamintelor, 11 alese membru de onoare al ei.
Suntem de parere ca !carte frumos a facut Academia alegandu-1;
caci, cum am spus mai sus, d. Gaster era in adevar om de
$tiinta $i produsese, intre altele, cele cloud opere de seams mai
sus pomenite. De aceea atat eu personal, cat $i revista Arhiva,
pe care d. Gaster a onorat-o cu articole in timpul acestor 15
ani din urma, de cand ea apare pentru a doua oars subt ingri-
jirea mea, ne asociem din suflet gf sincer $i la sarbAtorirea-i
de acum in Londra, dar $i la alegerea-i in Academia Romand
dupa 44 ani dela expulzarea sa ca primejduitor al Romaniei a
careia este Academia.
Nu stau deloc la indoiald sä constat, insa, ca Academia
Romand nu 1-ar fi ales in sanul ei dupa acesti 44 de ani, daca
d. Gaster ar fi fost in 1929 numai un invatat care lucra si lu-
crase operele sale singur $i fard ss faca parte din o grupare
care a stimulat atentia Institutiei noastre, pentru dansul. Caci
Academia Romans, altfel, nu se prea prapadeste dupd $tiintd
$i oamenii cari maresc $tinta prin lucrarile lor. Dovada e ca
pe izolatul Lazar $dineanu, care a scris numeroase lucrari tot
asa de insemnate si nici decum inferioare celor ale d-lui Gaster
in domeniul Filologiei Romane $i in al Folklorului, nu 1-a ales
membru al ei; caci $eineanu nu facea parte din nici o grupare,
pe cat stiu, care sa fi intervenit pentru dansul spre a se prea-
prin asta interventie, pe sine. Tot asa nici pe d. prof.
Candrea dela Universitatea dela Bucuresti nu I-a ales Acade-
mia Romand, cu toate ca gi acesta a lucrat mult $i nu inferior
d -lui Gaster pentru Folktorul $i Filologia Romand ; caci nici
pentru acesta nu a intervenit vre-o grupare, desigur, el lucrand
deasemeni izolat. Asa ca, domnului Gaster i-a recunoscut meritele,
$i 1-a ales membru de onoare nu pentru ca are aceste merite, ci
Iiindca dansul va fi facand parte din Francmasonerie, care, ea,
a intervenit, desigur, pe langd diferiti academicieni de ai nostri
cari de asemeni sunt Fracmasoni. Asa explica unii alegerea d-lui
Gaster in Academia Romand $i asa trebuie sa fie. De nu era
asa, in grup, nici meritele d-lui Gaster nu erau sa fie recunos-
cute $i nici dansul nu era sä alba multumirea de a fi membru
260 ILI F. BA RBULESCU

de onoare al Academiei, cum nu a Post nici izolatul Lazar $ei-

neanu $i cum nu e nici izolatul prof. Candrea. Eu sunt adanc
convins de aceasta, pentru ca vad cum se combina lucrurile in
societatea romaneasca. De cat, cu parere de rau trebuie sa ac-
cenluiez ca acest sistem, de a nu onora numai $tiinta $i pe
cel ce o creste prin scrierile sale, ci interesul de grupare, nu
face onoare Academiei Romane, ci dimpotriva. De aceea nu ne-
dreapta a lost esirea violenta a d-lui prof. univ. A. Rosetti in
ziarul Facia din 30 Mai 1936, unde spune, intre altele, Ca: din
nefericire, alegerile dela Academie, cu rare exceptii, sunt opera
unor coterii", cu Coate ca $i dansul nu e izolat lucrator in
Stiinta, ci in anumite momente, se bucura $i se folose$te de
sprijinul,in chipuri diferite, at Fracmasoneriei; caci, ml se spune
ca $i d. A. Rosetti face parte din aceasta grupare de ajutare
$i Inaltare a membrilor ei, prin exagerarea mult a valorii for
Si prin conspiratia tacerii" fats de valori reale nefracmasone.
Dar probabil ca aceasta esire violenta a d-lui Rosetti se dato-
re$te intereselor a doi sau mai multi din aceeasi grupare sau
coterie, cum spune dansul, aspiranti, in acelasi limp, la demni-
tatea de membru al Academiei, sau ea se datoreste faptului ca
d. Rosetti e intro foie fracmasonica, iar alta parte din acade-
micieni este in alta. Caci, precum se $tie, avem in tars cloud
marl organizatii francmasonice,' adversare intre ele una con-
dusa de un om politic, iar cealalta de un literat.
Dau aceste din urma observatii $i sugestii ca materiale, cu
gandul ca ele sa slujeasca celui ce ar voi sa cunoasca spre a
scri candva Istoria spiritului public' modern la Romani. Cad e
insemnat $i valoros, pentru Istoria aceasta, nu numai ceea ce
se vede $i se arata in desfasurarea vietii noastre publice, ci
mai cu seams ceea ce nu se arata si nu se poate, deci, vedea
de toata lumea ci numai de unii cars ajung prin imprejurari
sa cunoasca dedesubturile sau culisele faptelor noastre sociale.
Tot a$a materiale dau, de altfel, $i mai jos la articolul despre
Personalitatea $ffintifica a lui Gh. Ghibanescuu, p. 266.
Ilse Barbulescu
 SCRIITORII IN STI1NTA SI LITERATI1 261

Scriitorii in tiinta i Iiteratii

In anul 1930, distinsul nostru scriitor de Beletristica, d.

Mihail Sadoveanu, a implinit 50 de ani de viata. Cu acest prilej,
libraria Socec $i Comp. din Iasi si-a propus sa-i ofere un Al-
bum, In care diferiti intelectuali ai lasului sa-$i scrie ceva' din
gandirile lor. Pentru aceasta a trimis invitatii scrise. Am primit
si eu o asa invitatie, la care am raspuns cu pldcere prin ur-
matoarele randuri, pe cari le public acum In Arhiva spre a sluji
ca material la o eventuala Istorie a spiritului public la Romani" :
Cu prilejul implinirei varstii de 50 de ani, pe care ti-o
sarbatoresc admiratorii $i prietenii, 10 urez $i eu, iubite domnule
Sadoveanu, sa fii $i de acum Inainte, tot asa de fericit cum ai
Post prin nastere. Da, to -ai nascut fericit, pentru ca ti-a dat
Dumnezeu darul de a fi literat, adica beletrist de talent, iar nu
om de *tiinta talentat. Creatorul beletrist i$i faureste creatiile
sale literare numai din observarea naturii fizice sau sufletesti,
prin intuitia inspirata a mintii $i caldura simtirii sale alese, mai
totdeauna facandu-si din viata un sport distractiv cu preumblari
prin frumusetile acestei naturi, sau vanand $i pescuind ca dum-
neata ; altd muncd decat aceasta $i aceea a stilizarii care-s,
evident, relativ foarte usoare, nu face beletristul de talent, spre
a-si fauri creatiile sale. Omul de *tiinta talentat Insa, iubite d-le
Sadoveanu, isi faureste creatiile sale stiintifice (descoperirile de
adevaruri) nu numai din observarea, linistit sau petrecand ca
la sport, a naturii prin intuitia inspirata a mintii $i caldura sim-
tirii sale alese, ci el, pentru ca sa facd aceasta observare tre-
bue mai intaiu sa-$i canoneasca trupul $i mintea printr'o munca
istovitoare care-i pregateste posibilitatea acestei observari : in-
vatand fel de fel de limbi $i citind fel de fel de call on docu-
mente vechi $i noui, daca-i filolog sau istoric, cercetand in Ia-
boratoare, daca-i naturalist, trudindu-se pana la jertfire de sine,
in urmarirea unei boale sau la aplicarea leacurilor, daca-i medic
si asa mai departe. E dar strasnic de greu sa fii talentat crea-
tor inteale tiintei $i e evident, foarte usor, comparativ, sa Iii
creator de talent in Beletristica ; cu toate ca si una si alta, a-
dica $i *tiinta si Beletristica, se intemeiaza pe intuitia inspirata
$i caldura simtirii lui, adica a creatorului.
262 !LIE BARBULESCU

De aceea spun ca dumneata te-ai nascut fericit, iubite

domnule Sadoveanu.
Dar e$ti fericit In viata, Inca $i pentru ca creatiile beletri$-
tilor, ca dumneata, pot fi citite, intelese $i apreciate u$or de
multa, foarte multa lume, fara o pregatire prealabila prea deo-
sebita ; ii e aproape destul acestei multe lumi, pentru aceasta,
sa alba, ca $i creatorul beletrist, mintea naturals si simtirea-i
mai mult on mai putin impresionabila. Creatiile omului de
Stiinta, Insa, nu pot fi intelese $i apreciate de cat de putina,
foarte putina lume, fiindca, pentru Intelegerea for trebuie o
munca pregatitoare inteale Istoriei sau Filologiei, Intr'ale Stiin-
telor Naturale, Inteale Medicinii $i a$a mai departe ; $i prega-
tirea asta, care-i destul de istovitoare $i ea, nu o au decat
I oarte putini. De aceea creatorul belestrist poate avea, ca dum-
neata, raultumirea, fericirea daca vrei, de a-$i vedea creatia
Imbrati$ata de multimi $i de a fi sarbatorit de acestea, pe cats
vreme creatorul de Stiinta nu poate avea aceasta fericire, pentru
ca in jurul lui nu exists acei multi cari sa-i poata aprecia crea-
tiile la dreapta for valoare.
lata, iubite d-le Sadoveanu, de ce e$ti fericit, dela na$terea-ti
$i pans astazi : pentruca ti-a dat Dumnezeu sa fii beletrist' de
talent, iar nu om de Stiinta talentat. Dar, tocmai fiindca ti-a
lost ursit sa nu to canonesti traind, sfar$e$c aceste randuri ale
mete urandu-ti $i sa nu uiti niciodata de generbzitatea pe care
senatorii Romani o cereau sarbatorind pe Imparati : Sa fii mai
fericit de cat August $i mai btu; de cat Traian".
Prof. Ilie Barbulescu
la*i 8 Noembrle 1930

Personalitatea stiintifica a lui Gheorghe Ghi=

banescu fata de Academia Romano §i Doc=
toratul 4honoris causa>>

In luna lulie a acestui an s'a stins din viata prolesorul

secundar pensionar, in varsta de 72 ani fara 2 luni, Gheorghe
Ghibanescu, pre$edintele Societatii Arhiva°, al carei organ de
 PERSONALITATEA STIINTWICA A LW GIL GIIMANESCU 261

exprimare este de 43 de ani aceastd revista Arhiva. Cu el $tiin-

ta istorica romaneasca a pierdut pe unul din cei mai devotati
si pasionati pentru ea slujitori. Caci Ghibanescu cerceta, cu pa-
tima unui pelerin pentru credinta sa, adevarurile ascunse de
vremuri ale Istoriei Romanilor, atat pe cele politice, cat si pe
cele sociale ale trecutului nostru : nu gasea liniste, urmarindu-le,
'Inca din cea mai frageda tinerete a lui. Pentru ca sa poala cu-
noaste adevarurile istorice reale, Ghibanescu a inteles de vreme
de tot, prin intuitia puternica a mintii sale, ceea ce altii n-au
priceput nici pang astdzi, dupa 50 de ani dela prima lui tinerete :
ca cunoasterea lstoriei vechi reale a Romanilor nu se poate
dobandi fgra cunoasterea mai intai a limbii slave, in care ofi-
cialitatea si particularii fostelor Principate romane au scris gan-
durile si faptele for in multe veacuri trecute. Patruns de aceastd
credinta, Ghibanescu, pentru cg in Cara noastrd nu existau cursuri
de limbi slave, nici chiar in Universitati, a invdtat singur, ca
autodidact, acea limbd slava scrisa ; iar, apoi, cu ajutorul ei a
putut descoperi, in actele redactate la not slavoneste, multe
fapte istorice pe cari vremea ni le ascunsese in prdfuirile ei si
pe cari istoricii de pang la dansul si din vremea lui nu le cu-
nosteau ; iar pe altele stiute, dar nesigur sau neprecis cunoscute,
ni le-a confirmat sl luminat prin documentele ce el gasi uitate
in biblioteci, sau aruncate in podurile bisericilor si pe la par-
ticulari. Dar GhibAnescu nu se multumi ca numai el sä stie cu-
prinsul actelor ce gasea, ci voi sa be cunoasca si altii, si cei-
lalti cercetatori ai fenomenelor Istoriei noastre vechi cari nu be
stiau limba, caci nu aveau tenacitatea lui de a o invata. De
aceea incepe, deja de multa vreme, sa be si publice ; si ele au
apdrut, in adevar, in vreo 40 de volume, atat in limba slava in
care erau scrise, cat si in traducere romaneasca. Drept e ca
metoda cu care publicd aceste documente nu e cea a Slavisticei
moderne a acestor 40 sau 50 de ani din urma, acea metoda pe
care am aratat-o de mai multe on fn Arhiva ; dar aceasta lipsa
nu e numai a vechiului autodidact Gh. Ghibanescu, ci si a al-
tora mai noui de cat dansul, ca s. ex. d. profesor Silvio Dra-
gomir dela Universitatea din Cluj si membru activ al Academiei
Romane 1), ca sä nu mai pomenesc de mai vechiul Galusca si de

1) Vezi Arhiva, XXXV (1928), p. 66 gi Slavin, VIII Praga, (1929) 4, p. 825.

 264 ILIK, BARMILFSCU

$i mai vechiul Papiu Harlan in al sau Tesauru de Monumente

istorice". Pricina acestui cusur este insa, la toti acestia, ca $i
la Ghibanescu : ca n'au Mout studii de Filologie $i Paleografie
slava, ci numai au invatat o anumita limba slava vie $i ceva
din cea moarta literara a lui Ciril $i Metodiu. Slavistica insa,
ca Stiinta, cere nu numai atata, ci $i Filologie $i Paleografie
slave dela cel ce vrea sa tipareasca astazi texte slave. Asta
pentru a descoperi in ele nu numai trecutul Istoriei, ci $i pe cel al
limbii for $i al literaturii vremii for. Totusi, publicatiile de do-
cumente ale lui Ghibanescu, chiar de nu pot fi utilizate $i de
filologi $i literati in cercetarile acestor oameni de Stiinta, asa
cum nu pot fi utilizate de ace$tia nici cele ale lui Papiu Harlan,
Galusca $i d. Silviu Dragomir, ele pot fi intrebuintate, in intre-
gime, cel putin de acei cari se indeletnicesc cu cercetarea $i
luminarea Istoriei Romanilor. $1 au $i lost utilizate, in adevar,
de toti istoricii in cercetarile $i scrierile lor, incepand dela ra-
posatul A. D. Xenopol s. ex. in a sa Istoria Romanilor" $i
sfarsind cu cei de astazi, ca d-nii profesori univ. P. P. Panai-
tescu, C. C. Giurescu $i altii ; ele au Post intrebuintate, deci,
$i de cei ce nu $tiau slavoneasca textelor $i documentelor noastre
vechi, ca A. D. Xenopol, $i de cei ce o cunosc, ca d. P. P. Pa-
. naitescu. De cei ce nu o cuno$teau sau nu o cunosc au lost
utilizate aceste publicatii de documente ale lui Gh. Ghibanescu
in traducerile textelor slave din ele ce le adause acesta $i cari
sant de obicei corecte $i pe intelesul tuturor. Dar deo-
sebit de aceasta activitate a lui Gh. Ghibanescu de tiparitor de
texte slave $i romane cirilice, prin care el aduse mari servicii
cercetAtorilor Istoriei Romanilor, acesta mai desla$oara, el insusi,
$i o activitate de istoric cercetator al diferitelor fenomene $i
epoci din viata noastra politick $i socials, cu care . prilej des-
copera, in documentele ce publica, anumite date $i fapte pe
cari nu le cunosteau ceilalti istorici ; are, astfel, $i un numar de
volume de a$a cercethri proprii, despre Ia$i $i bisericile lui,
despre Cadastrul Iasilor, despre Cuze$ti etc.
Si in publicatiile sale de documente cirilice, pe cari be in-
sote$te in totdeauna de note explicative istorice de valoare deo-
sebita, dar $i in studiile $i cercetarile ce el insu$i face $i pu-
blica din domeniul Istoriei Romanilor, Gh. Ghibanescu ne apare
cu adevarat erudit, cum rar sunt alti istorici ai nostri, atat vechi
 1'ERS0NAL1TATEA FIINTI1'1CA A 111 Mi. GITITIANESCIT 265

cat si noui. Trebuie sa constat insa ca lucrarile lui Ghibanescu

sant subiecte marunte, cum arata si titlurile de mai sus ; ca el
nu a imbrdtisat in cercetdrile sale orizonturi largi, ca s. ex. A.
D. Xenopol care se servi de traducerile documentelor lui Ghi-
banescu. De aceea Ghibanescu, ca cercetator, e, din acest punct
de vedere inferior lui Xenopol, e insa superior lui Xenopol
prin posibilitatile de observatie ce deschide mintii acestuia si
altora descoperind si publicand acele 40 de volume ale sale.
Spun acestea, referindu-ma aci numai la activitatea lui
Ghibanescu ca istoric cercetator ; caci el mai are, de altfel, si
o alts munca de scriitor, in domeniul literar si ziaristic. Prin
aceasta din urma, in acei 50 de ani de munca ai lui, nu putin
a contribuit si el la formarea spiritului public romanesc in deobste.
De aceea e de mirare, in adevar, cum s-a facut ca Aca-
demia Romans, care are datoria, in randul intai, de a alege si
distinge pe oamenii eruditi de Stiinta ca Ghibanescu nu s-a in-
vrednicit sa-1 onoreze de cat cu faramituri ale ei scapate prin-
tre degete ; caci dupa ce deja la inceputul carierii lui de istoric
1-a ales membru corespondent in anul 1905, iar acum cativa
ani i-a rasplatit cu o mica parte din un premiu opera-i Cuzestii" ,
nu a gasit ca acest harnic cercetator merits sa fie ales deplin
in randul nemuritorilor ei, desi el a publicat cel mai mult si
lucrdri mai de seams dug alegerea-i de membru corespondent,
si cu toate ca. Academia a ales in ea, de atunci incoace, pe altii
cari n'au fAcut pentru Istorie nici jumatate din ceea ce a lucrat
Gh. GhibAnescu. Acesta-i intelesul mirarii tandrului profesor se-
cundar Gh. Obreja-Iasi in necrologul ce a publicat, la moartea
lui Ghibanescu, in ziarul din Iasi Opinia cu data de Vineri 17
Iulie 1936, unde spune ca desi in opera lui migaloasa, dar
atat de valoroasa, n-a fost intrecut de nimeni in acest domeniu,
el, Gh. Ghibanescu, n-a lost Inca primit in randurile nemuritori-
tor ca membru activ al Academiei". Si tot acesta-i intelesul
mirarii aceluiasi profesor, care scrie, tot acolo mai departe, cu
privire la Facultatea de Litere a Universitatii din Iasi, ca : atunci
cand cea mai Malta institutie culturala a lasului urma sa-1 dis-
tinga pe acest fiu al scrisului iesan cu diploma de Doctor ho-
noris causa°, i-a precupetit aceasta onoare°. 0 mirare indrep-
tatita, pe care o exprima §i un alt tanar profesor secundar lost
266 ILIE BARBEJLESCU

Si acesta elev al lui Ghibanescu, A. H. Go limas, In Opinia de

Joi 9 lulie 1936.
E o mirare aceasta $i pentru mine. De aceea m-am Mire-
bat $i am intrebat $i pe altii : care sa fie pricina acestei neso-
cotiri a imensii valoroase activitati a lui Gh. Ghibanescu $i de
Academia Romans $i de Universitatea din la$i ? Altii mi-au
atras atentia ca pricina e : ca Ghibanescu lucra singur, fara sa
faca parte din vre-un cerc sau coterie cu tentacule in Acade-
mie $i Universitate, ca lojile noastre francmasonice ; cad de ar
ti lost in acestea imi zic aceia ele i-ar fi pus in lumina
activitatea, exagerand-o chiar, cum fac pentru cei ai lor, si i-ar
fi treat, astfel, atmosfera favorabila pentru a fi ales membru
activ. Si a$a, ar fi Post membru deplin al Academiei Romane $i
Doctor honoris causa al Universitatii din la$i. Cad, in adevar,
mi-au mai zis aceia, Francmasoneria noastra cam face din alb
negru $i din negru alb pentru cei ai ei, ca sa-i inalte, pentruca
astfel sa se inalte pe sine ca lnstitutie si spre a avea in ace$tia
sprijinitori ai ei si influents in societate ; cats vreme pe cei
ce nu sunt chiar ai ei, prin conspiratia tacerii" ii trece cu ve-
derea sau ii devalorizeaza, on cat de multa valoare ar avea
ace$tia. lata, de pilda, ce face ea pentru fosta Junimea" dela
Iasi. Se $tie ca frunta$ii acestei societati culturale, intre cari
straluceau, Jacob Negruzi, Titu Maiorescu, P. P. Carp etc, erau
Francmasoni. Se $tie, pe dealta parte, in deosebi din cartea lui
Gh. Panu : Antintiri dela Junimea, ca cei, din participantii la
intrunirile ei literare, cari erau numiti caracuda erau cei ce nu
luau parte la discutii, ci stau numai $i astultau ca ni$te pe$ti
(caracude), la o parte, pe ceilalti cari discutau si apreciau es-
tetic sau literar operele ce le veneau in cercetare. Nu discu-
tau ace$tia, fie pentruca nu se pricepeau, fie pentruca nu aveau
spontaneitatea in spirit, ori, in cazul cel mai bun, pentru ca nu
indrazneau fats de criticii fruntasi pregatiti. Numele de caracu-
da era o ironizare facuta acestora, pe cari frunta$ii cari discu-
tau la $edinte ii considerau oameni de stofa inferioara, greoi. A-
cesta e sensul acestui cuvant la Junimea". Francmasoneria
de astazi, insa, intoarce pe dos acest sens, pentruca sa prezinte
Junimea ca in intregimea ei ar fi lost compusa din elemente de
seams, $i spre a se inalta pe sine. Astfel, pentru ca d. Const.
Meissner a declarat, cu modestie, nu de mult, ca dansul facea
 PERSONALITATEA STIIN1IFIC1 4 LUI GH. GHIBANESCU 267

parte din caracuda Junimii, iar nu din matadorii ei, un ziarist,

desigur francmason sau cel putin simpatizant al Francm., d. C. Sa-
teanu, scrie in Adevdrul dela 22 lulie 1936: ca caracuda" nu cu-
prindea pe cei inferiori In Junimea", ci si ace$tia, caracuda ",
erau oameni de seams, pentru ca erau profesori, magistrati
etc ; ba mai adauga $i fal$ul ea : era o onoare pe acea vre-
me sa fii o caracudd in Junimea". Asta o spune, prin d. Satea-
nu, Francmasoneria astazi, pentruca d. Meissner face parte din
ea ; cad daca d. Meissner- nu ar fi fost francmason, ea nu s-ar fi
ocupat ca sa schimbe astfel In bine sensul poreclei Caracuda":
$tim de altfel, asta $i din alte cazuri pe cari nu le mai in$ir
aci. Daca pomenitul domn ziarist ar fi avut spiritul obiectiv al
omului de Stiinta ar fi spus cel mult ca onoratul domnul Meis-
sner era exceptie, cum cred $i eu, in caracuda" ; dar sa fal-
$ifice intregul continut al cuvantului I tar ca acest inteles in
bine, pe care 1l da acum in Adevdrul poreclei caracuda", e chiar
la dansul o nascocire adhoc, pentruca era la mijloc d. Meissner
$i Francmasoneria, dovede$te chiar ceea ce d. Sateanu scrisese
mai nainte In cartea sa Figuri din Junimea", Bucure§ti 1936, p. 94,
unde spune : Vasile Pogor este autorul $i iscoditorul tuturor
poreclelor cu care a cinstit pe mernbrii Junimei" $i numai a-
cela care era mai putin de cat o caracuda" $i-i era complect
indiferent $i inexistent, nu s-a bucurat de o atare distinctiune
din partea lui Pogor" 1). Sensul pe care autorul cartii i1 da aci
cuv. caracuda" e, evident, acela pe care II aratai eu, iar ace)
din Adevdrul: ca era o onoare pe acea vreme sa fii o cara-
cuda in Junimea" e, evident, o inventie adhoc. De altfel, ziare
oarecum afiliate Francmasoneriei cuprind deseori articole de
multa reclama nemeritata pentru cei cari fac parte din acea-
sta organizatie, numindu-i, pentru niscai scrieri putin ridicate
deasupra obi$nuitei mediocritati $tiintifice $i literare : distinsul
d. cutarea, Insemnatul", wmarele" etc. Pe cats vreme pe altii
$i scrierile superioare mult ale lor, in cel mai bun caz prin
wconspiratia tacerii" ii ignoreaza sau ii depreciaza, pentru ea
ace$tia nu sant francmasoni $i fiindca daca $i pe ace$tia i-ar
1) Cartea aceasta are 380 de pagini si a aparut tot in 1936 ca acel
articol dinAdevdrul ; asa ci3 desigur a pag. 94 din carte in care e acest
pasagiu s-a cules si tipSrit inainte de 22 lulie cSnd i-a aparut articolul
din Adevdrul. A se mai vedea in carte si p. 356, 308, 285, 282 etc. despre
caracuda".
268 ILIE BA RBULESCU

lauda cum merits, francmasonii nu ar mai parea ca numai ei

sunt oameni de seams (cf. si p. 260).
Asa a Post si cu Gh. Ghibanescu, se vede, in acele insti-
tutii cari 1-au nesocotit si de a cdror nesocotire se mill pe
drept cuvant profesorii Obreja-Iasi si Golimas si ne miram si
not toti ceilalti. Spun acestea nu doar pentruca sdnt impotriva
Francmasoneriei In chip principial ; caci ea a facut si face si fapie
frumoase de ajutorare si sprijinire pentru unii dintre ai ei cari me-
rita, dar santem inpotriva-i, Intru cat pentru un mediocru care-1
francmason tine in umbra si astfel descurajeaza si dezgusteazd
pe un om de valoare nefrancmason, cum era Gh. Ghibanescu.
Noi Insa, la aceasta Arhiva, care cuaoastem $i apreciem cu
obiectivitate, deci fard spirit gregar '), lucrarea stiintifica si cultu-
raid a lui Gh. Ghibanescu pentru Romani si Romania, ne plecdm
cu respect dinaintea amintirii acestui vrednic fiu at neamului,
nedreptdtit de egoismul unora dintre contimporanii sai.
Me Barbulescu

Cu privire la limba documentelor moldo=

§i munteano=slave

1. In cartea Curentele literare la Romani in Perioada Sla-

vonisnzului Cultural, Iasi 1928, am documentat ideia noun a
mea in Stiintd ca limba documentelor munteano-slave, adica
a celor slavone scrise In Muntenia ( Tara Romdneasca = Vla-
hia), nu era cea a asa numitului dialect bulgar de rasarit, a-
dica a limbii bulgare propriu zise si necontestate, cum zisese
si sustinuse pand la mine toti oamenii de $tiinta si Romani si
din strainatate, ci ca aceasta limbd este acea din nordul si
centrul Macedoniei, adica a asa numitului de unii dialect bul-
gar de apus, iar de altii numit dialect al limbii sarbesti. A-
ceasta ideie noun a mea si-a facut loc cu incetul in Stiinta.
Dovada e ca mai Intdi profesorul slavist B. Coney (cit. Toney).
dela Sofia si-a schimbat vechia-i parerecore era ceea a tu-
1) Cum am accentuat §i in No. 1-2 din 1936 (vol. XLIII), p. 148.
 CU PRIVIRE LA LIMBA DOC. MOLDO- SI 14,1[NTEANO-SLAVE 269

turor : ca limba doc. munteano-slave e dial. bulgar rds4ritear.

cu aceasta a mea, cum am ardtat deja in carte la p. 298. Mai
tarziu a adoptat aceasta pareie noun alt Stavist 'de seams,
profesor universitar Vladimir Rozov,-un bun cunoscbtdr al do-
cumentelor noastre, in deosebi aI docum. nioldo- slave, cum se
vede, pe deoparte, in recenzia ce face profesorului Ohienko (in
rev. Slabla din Praga, XIII, 2-3'a. 1935, p. 485) cu rivire la
publicarea de catre acesta din urma a doud docum. munteano-
slave dela Mircea cel Mare, iar pe 'de alts parte cum se vede
in publicatia specials a lui Rozov : Ukrainski Grarnoti (= Do-
cumente .Ucrainiene), in care se ocupa gi cu limba documen-
telor moldo-slave.
Acesta, in adevar, in revista Slabla din Praga, XIII (anul
1935), 2-3, p. 485, unde face recensia ce pomenii despre publi-
carea de catre Ohienko a celor doua docuniente ale voevodulul
Valahiei loan Mircea cel Mare, spunea, vorbind intre allele des-
pre litera a din aceste cloud documente,. ca : lipsa din intaiul
doc. a literii s pans $i in interiorul cuvintelor ...marturiseste iii
el $i influenta limbii sarbe$ti diplomatice din sec. XIV, a limbii
din Macedonia de nord $i centru dupci. precizarea (clasificarea)
lui Bdrbulescu (svidetelstvueto vlijanii na nee i serbskago di-
plomati6eskago jazyka XIV v., jazyka s6vernoj i srednej Make-
donii po opredaenlja Barbuleskua. Deci, ca $i Coney, admite
aceasta ideie noua a mea : ca limba din Macedonia de nord
$i centru era limba docum. noastre munteano-slave.

2. In aceeasi carte Curentele literare etc. p. 325-353, am

sustinut documentand ideea mea, lara$i noud in Stiinta, ca : lim-
ba documentelor moldo-slave, adica a celor slaVone (nu cu cu-
prins diplomatic) scrise in Moldova, nu eite cea ruso-slavd, a-
dica ruseasca (ucrainiand sau malorusa), cum zisese $i susti-
nuse oamenii de Stiinta pand la Mine, ci 61'r ea -este, in funda-
mentul ei, tot limba din documentele muntediiolave, adica cea
din Macedonia de nord $i centru' (= dial. bulgar apusan, sau
dial. sarbesc), dar ca s-a impregnat In 'a&aaamai `Nal prin
influenta diecilor din cancelariile unde se. scriau documentele
diplomatice externe catre statele.vecine slave, jar mai tarziu
chiar prin colonizari de Ruteni cel putin forme fonetice $i
ortografice de obicei, dar $i morfologice iusesti, cari dadeatt
270 ILTE 13AB BULESCU

limbii documentelor acestora nediplomatice, in exterioral lor,

aspect de Umbel ruseascci, pe cand in fond limba for continea
casus generalis In loc de flexiuni si unele forme sau fonetisme
din limba doc. munteano-slave, adica din limba slava a Mace-
doniei de nord si centru. Aceasta ideie noun si-a facut si ea
loc In Stiinta cu fncetul. Dovada e ca acelas Vladimir Rozov,
In Slavia, IX, 4 (Praha 1931), p. 824, zice ca mine : ,Docu-
mentele moldovenesti se Impart in trei grupe. Cele mai nume-
roase sunt acelea in care precumpaneste elementul macedoslav,
dupl. precizarea (clasificarea) lui Barbulescu, ...si se refers la
interiorul tarii. In alto grupa, numeroase si aceasta, se intre-
buinteaza limba ruseasca apusana cu numeroasa polonizme, cum
era In cancelaria rpgilor poloni... Dar in multe documente din
prima grupa materialul de cuvinte e luat, in fundamentul lui,
din limba juridica vest-rusa si pastreaza multe particularitati
rusesti si numai ortografia, destul de neconsecventa, be da in-
t atisarea sud-slava Imacedoslava]. Alte doc., astea putine, sunt
cu limba ucrainiana (Moldayskijp gramoty deljatsja na tri gruppy.
Samuju mnogoeislennuju sostavljajut te, v kotoryh preobladeet
makedonoslavjanskij, po opred6leniju Barbulescu, element... na-
znaeennyh k obrageeniju vnutri strany. V drugoj, take dovoljno
mnogoeislennoj, upotrebljaetsja officialjnyj zapadnorusskij jazyk
s obiljnymi polonizmami, kakoj otlieal kanceljariju poljskih ko-
rolej... No i vo mnogih gramotah pervoj gruppy osnovnoj slop_
varnyj material vzjat iz zapadnorusskago juridieeskago jazyka
i sohranjaet mnogija russkija osobenosti i liq pravopisanie, do-
voljno neposledovateljnoe, pridaet im jOnoslavjanskij vid 6). Deci
tocmai ce documentasem eu in Curentele etc.

3. In acest pasaj din Rozov se mai vede si o alts ideie

noun a mea, care si ea si-a facut loc in Stiinta. Deja in Cer-
cetcirt istorico-filologice, Bucuresti 1900 p. 56-67, eu cel dintai,
pe cat stiu, am deosebit in limba documentelof moldo-slave
2 straturi (sau grupe) suprapuse dar nu contopite: limba si or-
tografia textelor interne si limba $i ortografia textelor externe.
Stratul sau grupul intern, spuneam deja atunci, cuprinde docu-
mentele pentru trebile interne ale (aril, scrise cu limba funda-
mental bulgaro-sarba (azi zic slavo-macedoneana, din nordul s
centrul Macedoniei), In care sunt impregnate elemente rusesti stre-
 CU PRIVIRE LA L1MBA DOC. MOLDO- $1 MUNTEANO-SLAVE 271

curate in ea din limba documentelor externe. lar stratul ex-

tern, spuneam, cuprinde documentele adresate statelor slave ve-
eine $i regulau afacerile externe ale Moldovii cu ele ; limba
acestora e cea ruseasca amestecata cu elemente din limba po-
.lona. Acestea externe erau scrise cu aceasta limba, flindca asa
cerea politeta uremil ca sa le scriem catre vecinii Rusi ortodoxi
$i chiar catre oficialitatea polona care cuprindea in statul ei,
regatul Poloniei, mare numar de Ucrainieni (Rusi) ortodoxi.
Asa documentam In Cercetdrl etc. Apoi am mai documen-
tat $i in Curentele literare etc. p. 325-353. De atunci aceasta
ideie pi-a facut, cu incetul, drum in Stiinta, pentruca o consta-
tam, cum aratai mai sus, la VI. Rozov. Dar aceasta ideie, de dife-
rentiare a limbii din documentele externe de cea din doc. in-
terne moldo-slave, a mai Post adoptata sau observata apoi $i de
Ohienko ; caci acesta, in studiul sau despre Dona documente
ale voevod. valah loan Mircea cel Mare", scris in limba ucrai-
niana in rev. Byzantinoslavica, III, 2 (Praha 1931), p. 424-5,
(studiu recensat de Vlad. Rozor in Slavia XIII, 2-3, p. 485),
scrie la fel, ca : trebuie sa se remarce, ca in Moldova $i Va-
lahia documentele cu caracter extern se deosebeau pregnant de
documentele interne" (treba zaznaMi, gto v Moldavii j Valahii
gramoti zovnignjogo harakteru rizko vidriMjalisja vid gramot
vnutri§nih). Atrag atentia ca inainte de a diferentia eu aceste
doua grupe sau straturi : extern $i intern, Stiinta de nicaieri, pe
cat stiu, nu mai facuse aceasta diferenta, argumentand si docu-
mentand-o, ci toti slavistii ziceau pur si simplu : ca documen-
tele moldoslave sunt scrise in limba ruseasca ; asa s. ex. scrisese
$i Sobolevski (s. ex. in a sa Lekcii po Istorii russkago jazyka,
editia 2-a, S-Peterburg 1891, p. 16 si passim), asa si slavistul
nostru prof. I. Bogdan ; caci, de fapt dintr-un sentiment de mo-
destie exagerata dublata de tactics scriitoreasca, am atribuit
lui Hasdeu si MileU etc., in Curentele literare etc. p. 337, mai
mult de cat era realitatea cugetarii si spuselor for cu privire
la aceasta problems.
Fac aceasta rememorare, pentruca mai intai sa afle despre
ea rev. Rocznik Slawistyczny din Cracovia, XII (anul 1936),
p. 225-227, in care d. recensent Na[ndris], profesor la Cernauti,
nu cunoaste de loc studiul meu din Curentele literare la Romani
272 u.m, BARBULESCU

etc. p. 330-346, in care tratez despre Limba $i ortografia tex-

telor moldo-slave. Domnul recensent $tie numai .de articolul lui
Ion Bogdan publicat acum 29 de ani fn volumul jubilar Jagid-
Zbornik", Berlin 1908, pe care eu 11 combat in Curentele etc
$iit combat nu fara succes din momentul ce, cum aratai aci, de
partea ideilor mete se a$aza $i cei doi profesori Slavi : Rozov $i
Ohienko.
Tin sa se $tie insa, $i rog pe cei obiectivi sa ma inteleaga,
ca prezint aceste date despre limba documentelor noastre mol-
do- $i munteano-slavenu pentru ca sa arat, spre a ma lauda,
ce am facut eu, cum mi-ar inventa reaua credinta a celor ce
nu au putut ei sä aduca contributii $tiintifice noun la aceasta
problems, ci pentruca aceste date sa slujasca drept materiale
pentru o Istorie a dezvoltarii Stiintei romane$ti $i a contribu-
tiilor acesteia la Stiinta in genere. Ar fi bine $i folositor, cred,
ca $i alte reviste (asa Dacoromania, Revista Gritted, Revista
Istortca ROWE etc.) sa faca acela$i lucru pentru rezultatele
admise de streinatate ale cercetarilor colaboratorilor lor.
Ilie Barbulescu

Teoria lui B. P. Hasdeu ?

D. prof. N. Draganu, in cartea sa Romdnii In veacurile

IX-XI V, pe baza Toponimiei $i a Onomasticei, Bucure$ti 1933,
se ocupa de teoria lui I. Barbulescu", pe care, cum vazuram
mai sus (p. 161), se sileste sa o combats.
Combaterea ei o face, nu aratand nevalabilitatea argu-
mentelor fonetice ale cuvintelor slave vechi din limba romans,
care-i samburele teoriei, caci asta nu o putea arata, ci o corn - -
bate pe cale laturalnica : invocand Toponimia §i tOnoma. stica
din sec. XI-XII din Panonia, Moravia, Carpatii estici, Banat, Bi-
hor $i Ardeal, unde i se pare, gresit insa cum am accen-
tuat mai sus ca in Coate traiau Romani in acele veacuri.
Trebue sa obsery insa aci Inca odata : cd autorul nu baga de
seams ca cu aceste argurnente ale sale, chiar daca ele ar fi
valabile, cea ce nu e cazul, nu combate teoria mea, pen-
tru ca aceasta teorie sustine, tacmai, ca .cele mai vechi at=
 TEORTA LIM 13. -1' 111tiDEU ? 273

vinte bulgare au intrat fn limba romana cu incepere din sec.

X, deci chiar in sec. XI-X11 de care se ocupA dansul in acea
carte a sa.,
Dar acelas prof. N. Draganu care acolo combate te-
oria lui I. Barbulescu" cand polemizeaza cu d. prof. LajOs
Trend dela Budapesta, care in unele anumite fapte istorice e
de pArerea mea exprimata in acea teorie, scrie urmAtoarele, in
bacoroniania, VII, Cluj 1934, p. 221 : Teoria lui BArbulescu...
ins nu este noun. Ea-i apartine lui Hasdeu (cf. Istoria Criticci
a Romeinilor, Buc. 1875, p. 305 si 307. Strat si Substrat, Buc.
1892, p. 5 si 10". Asa spune acum aci.
Dar ce a descoperit d. Draganu intre limp, pentruca te-
oria lui I. Barbulescu" din 1933 sA nu mai fie a acestuia, ci
sd apartina lui Hasdeu" in 1934 ? SA vedem. Trebue sA spun
insA mai nainte, CA asa tagAduiri a inovatiilor ce eu inte-
meindu-mA pe datele Slavisticei le aduc in Filologia si ls-
toria Romanilor fac parte dintr'un intreg sistem ce cu Mutate
se practica de multa vieme fats de mine si dela Cluj si din
Bucuresti. Ca si cum sunt devina O. pot aduce noulatile Sla-
visticei in aceste discutii, din cari sa se scoata alte concluzii
decal cele in circulatie de pans acum. (A se vedea si fasc.
1-2 din acest numAr al Arlauei pe 1936, p. 98-100, dar si Ar-
hiva, XXX, pe a. 1923, p. 64).
Sa vedem acum ce nou a descoperii d. DrAganu intre 1933
si 1934 pentru ca teoria lui BArbulescu" sA nu mai fie a a-
cestuia, ci a lui Hasdeu.
D. Draganu mentioneazA, ca dovadA ca ar fi teoria lui
Hasdeu, p. 305 si 307 din Istoria Gritted a Romelnilor si p. 5
si 10 din Strat ?i Substrat ale acestuia. Dar ce spune Hasdeu
in prima-i carte ? Spune doar ca : Nationalitatea romana s-a
nascut si dezvoltat in Oltenia !Ana la valea Hategului si ca
dela secolul VI au inceput RomAnii de acolo (din Oltenia etc.)
misrarea for de expansiune peste Ardeal Temisiana, campia
Tarii Romanesti etc. In a doua-i carte Hasdeu spune ca intre
sec. 111-V11 Romanii locuiau in Oltenia, Banat, o parte din Ar-
deal si in Panonia unde mai in urma fi va gasi navala ma-
ghiarti, iar la rasarit de Olt iraiau Slavii pana pe la gurile Du-
narii spre rasarit si Vistula spre miaza noapte.
Aceste afirmari ale lui Hasdeu sunt si scheletul teoriei
18
 274 ILIE BALIBULESCIT

mele, in adevar, dar numai in parte, pentru ca eu nu spun

nicaieri ca Romanii traira $i in Panonia pi nici ca In sec. VI
au Inceput ei mi$carea for de expansie, ci ca la inceputul sec.
X au inceput-o. Dar astea sunt afirmari nici numai ale lui
Hasdeu, nici numai ale mele, ci $i ale altora ca germanul
Zeuss, cum arat in Individual. limbii romeme, la p. 493. Na
ele insa, cari sunt simple afirmari, constituesc teoria ($i nici o
teorie nu poate fi compusa din simple afirmari), ci o constitue$te
suma de argumente necontrazise de $tiinta timpului ei $i felul
acestor argumente la fiecare dintre noi spre a ne sustine ideile,
acele afirmari, ale teoriei. Hasdeu aduce, pentru sustinerea a-
celor idei, afirmari, ale teoriei sale, argumente in cea mai
parte istorice din diferite izvoare istorice si geografice ce ni
s-au pastrat pans astazi ; iar argumente filologice, cu cari sa-$i
sustina acea intindere geografica a Romanilor pi expansiunea a-
cestora, da cateva etimologii sau cuvinte traco-dace, albaneze.
germane, grece$ti. Aproape de loc nu aduce in discutie tota-
litatea cuvintelor slave vechi din limba noastra spre a-$i sus-
tine acele idei, fiindca Hasdeu crede ca cuvintele slave
asa numite vechi din limba romana nu sant intrate in aceasta
prin conlocuirea Romtinilor cu Slavii, ci numai pe calea litera-
turii slave cirilice ; el chiar spune (1st. Crit. p. 306) ca : nici un
singur slavism ante-cirilic nu exista in limba romana, ci numai
slavisme moderne intrate la noi prin Literatura cirilica, iar in
Strat $i Substrat" adauga ceva mai mult : ca natia romaneasca
s-a format parte dincolo de Dunare in Peninsula Balcanica $i
parte dincoace de Dunare in acea portiune aratata mai sus (Olte-
nia etc.) din Dacia Traiana. Cum zisese, pare-mi-se a mai intai,
Benko, apoi la noi Fotino, Onciul, Ovid Densu$ianu, Philippide
etc., printr'o combinatie a teoriei emigrationiste a lui R8sler cu
teoria continuitatii a lui Jung etc. (am aratat in Arhiva, XXIX, a.
1922, p. 309). Dar asta e ceia ce eu nu spun in teoria mea ; cad eu
sustin in ea ca Romanii nu s-au format de loc In Pen. Balc.,
. ci numai la apus de Olt, _in Oltenia $i coltul de sud-vest al
Transilvaniei. Si aci Hasdeu aduce ca argumente, pentru a sus-
tine aceste idei cari sunt $i ale sale, nu cuvintele slave - vechi din
limba romana, ci anumite date ale Slavisticei generale despre
limba polono-bulgara si ceho-sarba.
Ce am fault eu insa in Individual. limbli romtine ? Am
 TEORIA LUI P. P. IIASDEU ? 275

facut ceva cu totul nou. Avand in vedere ca izvoarele istorice

.

pe cari le-au framantat mult ROsier, Hasdeu $i altii, nu pot a-

.duce nimic prin care sa se dezlege problema formarii neamului
romanesc $i a salasluirei geografice a acestuia la originea lui ;
avand in vedere ca nici datele filologice germane, trace, dace,
albaneze etc. pe cari le-au framantat Hasdeu, Rosier 1t altii,
nu pot aduce nimic nou la dezlegarea acelei probleme, eu am
introaus in discutie ceva cu totul nou, anume cercetarea fone-
tismului cuvintelor slave vechi din limba romans ; $i a$a, prin
aceasta cercetare, am dat o solutie noun problemei : pe de 0
parte ca aceste cuvinte vechi slave au inceput in sec. X a in-
fra in limba noastra $i pe de alta ca ele nu au putut intra in
limba romana in Peninsula Balcanica, ci numai in Dacia Tra-
iana. Nimic a$a ceva nu a fa cut Hasdeu, nici altul inainte de
mine. lata de ce aceasta este teoria lui I. Barbulescu", far nu
a lui B. P. Hasdeu", cum zice d. Draganu. Mi se pare ca din
aceste aratari se vede evident acest lucru. Dar atunci ma miry
de ce isi dd atatea silinte d. Draganu ca sa-mi tagaduiasca mie
ceea ce e al meu ? E corect ceea ce face astfel, pe cats vreme
acest lucru 11 arat in carte, deja la p. 1 a ei ?
De altd parte d. Lajos Tamas, profesor de Filologie Romany
(mi se pare ca la Universitate) in Budapesta, scrie urmatoarele
sugestionat, probabil, de afirmatia de mai sus a d-lui Dra-
ganu si ca sa scape mai u$or -- in intinsul sau studiu, ce a pu-
blicat, in a. 1936, in rev. din capitala Ungariei Achivum Europae
-Centro-Orientalis, II, 1-2, p. 71, sub titlul : eRomains, Romans
-et Roumains dans l'Histoire de la Dacie Trajane" : M. Barba-
lescu qui, dans le domaine des rapports slavo-roumains, n'a fait,
A bien des egards, que developper souvent d'une fOcon erronee
les theories de Hasdeu, Iar In nota mai jos scrie Ca : Dans
sa thebrie M. Barbulescu p'eche non seulement par ce qu'il croft
possible 1! passage des elements slaves en roumain seulement
dans la periode posterieure au IX-e siecle (in epoca post-pa-
leoslovenica), mais aussi par le fait qu'il batit exclusivement sur
les speculations d'ordre linguistique. 11 n'expliqtte pas comment
le romanisme aurait pu se maintenir au sud-ouest de la Tran-
sylvanie, dans le Banat, en Oltenie en contact avec les Sar-
mathes, les Goths occidentaux, les Taifales, les Huns etc".
Cele ce am expus mai sus pentru d. Draganu arata ca,
276 ILIE BA RBULESCU

tot ca acesta, n-a inteles nici d. Minas din ce constei teoria

mea $i din ce a lui Hasdeu, sau daca le-a inteles pe amandoua
imi tagaduieste paternitatea teoriei mete continuitatiste, (care-i
contra celei emigrationiste a lui Rosier), sau din Mutate, ca cl.
Draganu, sau din comoditate: spre a nu se simti obligat de a
o combate, ceeace ar fi trebuit sä faca, cu date fiiologice din
domeniul Slavisticei slave $i romane, pe cari dansul nu le po-
seda, fiindca nu cunoaste de loc aceasta ramurd de Stiintd $i
pentruca nu e deloc filolog ci numai istoric. Nu a$a se face
insa Stiinta astazi.
Dar cele ce expusei mai sus aci arata $i d -Iui Tamas
pentru ce eu, in cartea mea, am zidit exclusiv pe speculatii
de ordin lingvistica Pentrucd am vazut din Hmantarile izvoate-
lor istorice de catre Rosier, Hasdeu $i de catre altii, ca insu$i
d. Tann Is in studiul sau din Archivum, ca prin aceste izvoare
nu se poate aduce nimic nou in rezolvarea problemei locului
unde s-a format natia romaneasca $i limba ei ; asa ca am ldsat
aceste izvoare istorice la o parte $i am pus in disculie date
filologice nouci : cuvintele slave vechi. Iar aceste date filologice
noua au documentat : nu numai a e possibile le passage des
elements slaves en roumain seulemen-t dans la periode posterieure
au IX-e siecle (adica in epoca post-paleoslovenica, cum zic eu)
dar chiar ca atunci, anume cu incepere din sec. X, au inceput,
inadevar, acele vechi cuvinte slave sä intre in limba romans.
Pentrucd nimeni pand acum n'a lost in stare sa-mi combata so-
lid acele argumentari filologice din cartea mea.
lar cat pentru explicarea ce mi-o cere d. Tamas teoriei
mele : Comment le roumanisme aurait pu se maintenir au sud-
ouest de la Transylvanie, dans be Banat, en Oltenie en contact
avec les Sarmathes, les Gothes occidentaux, les Taffales, les
Huns etc. ?" spre a sustine astfel, cum face in studiul sau, Teoria,
lui Rosier, explicarea nu e de loc greu de dat. Ea s-a dat $i
'Ana acum de altii : ca in momente de navalire pradatoare a
acestor barbari peste populatia romaneas0, aceasta fugea in
padurile cari alta data erau foarte marl, erau codri, $i acopereau
Oltenia $i Transilvania etc. Cand valul cotropitor se retragea,
Romanii se intorceau din nou in vechile for sala$uri $i -$i pin-
gareau mai departe campurile.
Din acestea rezulta ca : d. L. Tamas, frAmantand $i dansul
 TEOHIA I,C1 b. P. II XS31)EIJ ? 277

acelea$i izvoare numai istorice, pe can le frdmantase inainte

de domnia sa $i Rosier $i Hasdeu $i altii, dar la can eu am
renuntat de a le mai framanta, pentru motivul pe care-1 arat
mai sus, nu aduce nici dansul nici un alt argument, nici o do-
vada alta decat aduseserd Rosier, Hasdeu etc, ca neamul roma-
nesc s-a format in Peninsula Balcani0 $i ca de acolo a venit
apoi is Dacia Traiand. Pe cats vreme eu am adus nou argu-
ment : cuvintele slave numite vechi din limba romans, ca dovadd
ca neamul romanese s-a format nici de cum in Peninsula Bal-
canicd, ci numai in partea dela apus de Olt a Daciei Traiane
$i Ca de aici Romanii au inceput mi$carea for de expansie in
sec. X (nu in sec. XI) in Peninsula Baleanica, in Muntenia,
Moldova $i Transilvania dela rasaritul Oltului $i mai departe
in Istria italiand ge astazi.
A$a ca atat d. Draganu gre$e$te, cat $i d. Minas, cand
zic ca teoria mea nu e noun, ci CO ea e a lui Hasdeu dez-
veltatd.
De aceea, cata vreme argumentele filologice din domeniul
Slavisticei ale teoriei mele sunt in picioare, pentru ca dansul
nu le-a combatut $i biruit,nu poate avea valabilitate stiinti-
flea sustinerea teoriei lui Rosier, incercatd de d. Lajos Tamils
prin frdmantarea acelorasi izvoare .i argumente istorice cu-
noscute in studiul sau : Romains, Romans et Roumains dans
l'Histoire de la Dacie Trajanea din Archivum Europae Centro-
Orientalis", I (1935) $i Il (1936).
Hie Barbulescu

Rocznik Slawystyczny" din Cracovia

i Arhiva"
Revista Rocznik Slawystyczny (Anuar de Slavistica) din
Cracovia Poloniei, arc ca referent despre publicatiile aparute
la not Si in can s-ar vedea Influenta slava asupra altor limbi"
pe d. Nandris, profesor la Universitatea din Cernauti. E acelas
domn care s-a apucat sä recenseze. in Revista Istoricci Romiinci
din Bucure$ti, vol. II, fasc. 4 (a. 1932), p. 387, cartea mea Indi-
vidualitatea limbii roman° $i elementele-i slave meld, la$i 1929.
278 ILIE BkRBIJLESCU

Lipsa de valoare $tiintifica a acestei recensii pretentioase an

documentat-o eu, apoi, in Arhiva, XLII (a. 1935), 1-2, p. 48.68,
unde dupd ce am aratat multele si feluritele insuficiente ale
recensentului, am Incheiat astfel : Din cele ce am aratat acurn
insd se vede destul de bine $i sper ca va intelege si d. recen-
sent ca : spre a recensa o 'um are ca Individualitatea limbit
romdne 51 elementele-i slave vechi ii trebuie, celui ce se Incu-
meteaza : $i enorme cunostinti in domeniul Slavisticei, Filolo-
giei Ma ghiare si Romanisticei, $i spirit care sa le cuprinda pe
Coate si sä le priceapd. Ceea ce tocmai, cum am aratat in a-
cest articol, ii lipse$te domnului recensent". A$a incheiam ras-
punsul meu.
Vdd insa in Rocznik Slawystyczny, XII (a. 1936), p. 363,
ca d. Nandri$ nu numai ca $i-a extras recensia sa, pe care am
documentat-o in ra spunsul pomenit al meu si insuficienta $i
imilaterala, in bro$ura separata, a$a cum ea a aparut in Re-
vista "storied Romanci, ci, la extract, i-a adaugat $i un rezumat
al cuprinsului in limba francezd ; dar numai la extract a pus
acest rezumat In lrancezd, pentru ca in textul aparut in Rev.
1st. Rom. nu exista rezumatul. Mid ce spune insu$i autorul la
p. 363 a revistei din Cracovia, dupa ce scrie titlul cartii mete
Individ. limbli rom. etc.: Rec. : Nandri$ RIR" 2 387-411, w
odbitce res. fr. : 25-7".
Prin urmare domnul N., punand rezumatul francez numai
la extract, s-a gandit ca prin el sä ma prezinte invatatilor din
streinatate, carora le va fi trimis extractul sou, a$a cum ma
prezentase in Rev. 1st. Rom., adica prin insuficientele .21 unila-
teralitatea mintii sale, pe cari le-am aratat in raspunsul meu
din Arhiva. Nu arata in acel numar $i la acea pagind din
Rocznik Slawystyczny: cand anume, adica in ce an $i-a facut
acel extract : daca in a. 3932 cand a aparut recensia sa fn Rev.
1st. Rom., pan in cursul anului 1935, adica dupd ce a aparut
acel raspuns al meu despre recensia dumnealui in Arhiva, XLII,
fasc. 1-2, Mire 1 Ianuar $i 1 Iulie 1935. Ar fi interesant sa se $tie
asta, spre a se vedea, astfel, sufietul moral al acestui domn profe-
sor. Dar on cand ar fi aparut extractul sou, d. Nandri$ e un incorect
si neobiectiv referent al rev. Rocznik Slawystyczny, pentruca la
acea p. 263 a ei pomene$te, relativ la cartea mea al carei titlul
II dd : Individ. limbii Rom. etc., numai rec[ensia] sa in RIR, a-
 ROCZNIK SLAWYSTYCZNY DIN CRACOVIA 5t AtintvA 279

diet( in Revtsta 1st. Rom., dar trece sub tacere, adica nu spune
si de raspunsul meu, adica de recensia mea la recensia sa.
Unui scriitor corect nu-i era permis sä fact( astfel, ci trebuia sä
mentioneze si recensia raspuns a mea din Arhiva. Prin
aceasta fapta incorecta insa, pomenitul domn recensent face un
rau serviciu Revistei Cracoviene, pentruca o prezintd lumii ca o
publicatie neobiectiva Si incorecta. lath ce imi permit a atrage
atentia domnilor conducatori ai reVistei Rocznik SlawystUczny,
profesori ai universitatii din Cracovia : T. Lehr-Splawinski, M.
Malecki si K. Nitsch. Cad acest lucru arata cd d.Nandris publics
in aceasta revista numai ce convine persoanei si interesului
sau ambitiilor sale, iar ce nu-i convine si nu e in interesul sau
personal nu mentioneazd, ci trece sub tacere.
Ilie Barbulescu

Contributia stiintifica a recensiilor

Pentru multi, poste pentru fiecare, s'ar parea banal chestia

enuntata in acest titlu. Marturisesc acest lucru, fiincica stiu cd
fiecare e obisnuit sä inteleagn, in mod teoretic macar, printr'o
recensie, o dare de sama critics asupra lucrarii respective.
Prin definitia ei, o recensie are de scop sd aduca rectificari a-
supra unor sustineri gresite, sä completeze cu date noun lu-
crarea recensata, intr'un cuvint sa recunoasca obtectiu meritele
si lipsurile ei. Numai ca cine e familiarizat cu acest fel de pu-
blicatii, recensii, mai stie ceva, anume ca nu intotdeauna a-
cesta e scopul for unic.
Fie cd acei care fac recensiile nu sint destul de pregatiti,
(si cred ca pentru o recensie e necesard o pregatire foarte se-
rioasd I), fie cd autorul avizat se simte, pe nedrept, indignat de
eventualele rectificari precizate, un lucru ramine cert: unele
recensii iau caracter de adevarata polemicci. De aici, pint( la
constatarea cd, in Rominia, si relatiiie personale se musama-
lizeazd in discutiile inimoase ale unor recensii, nu-i departe,
Facind abstractie de atItea alte motive pentru care unele din-
tre recensii urmaresc acest scop ele nu intereseaza decit
pe autorul recensiilor 1 vom sublinia ca e regretabild con-
280 MOMIL) STRTTV(;ARI)

statarea in multe recensii a preocupdrilor 'CU totul straine de

cele stiintifice. Acesta e unul din punctele sigure prin care noi
Rominii ne putem afirma, inteadevar, superioritatea fata de in-
vatatii strainatatii. E hazardata inten(ia de a exemplifica aceasta
a firmatie. Cunuastem recensiile patima$e ale D-lor profesori Al.
Rosetti ') si Gr. Nandris ') asupra operei D-lui prof. I. Barbu-
lescu, Indtvidualitatea limbii romlne si elementele slave meld.
Raspunsurile amanuntite $i objective ale autorului acestei o-
pere Ia recensiile citate 3) a pus la punct pe cei ce urmareau
sä-1 detracteze.
Lucrurile fiind cunoscute deja, nu insistdm asupra lor.
Totu$i, dacd cineva nu e la curent cu ele, e de dorit sä le ci-
teasca : recensiile pentru scopul for ciudat, car raspunsurile
pentru reabilitarea a devarului $tiintific. Fata de ceea ce s'a a-
nuntat in titlul acestei comunicdri, ne multumim sa spicuim ur,
mdtoarele cloud fraze dintr'un raspuns (citat mai sus) al profe-
sorului de Slavistica din Iasi: Recensiile celor doi Ro-
mini sint corsecinta unei suparari, $i de aceea, pe linga alte
cusururi de natura intelectuala, mai au $i pe acela de a fi im-
pletite de subjectivism personal..." si ...d-nii Al. Rosetti $i Gr.
Nandris nu au nimic de sustinut, ci numai de rdzbunat ni$te
a precieri defavorabile unor lucrdri ale for facute in Arhiva".
Cind astfel de considerente, dintre atitea altele de na-
tura asemanatoare, sint puse Ia baza unor recensii, contributia
stlintif led a for trebue controlatd, Oricare ar fi atitudinea opi-
niei stiintifice fata de aceasta propunere, noi ne oprim asupra
unui exemplu, nu numaidecit dintre cele mai indicate. Este re-
censia D-lui Ovid Densusianu din revista Grai sl Suflet, vol.
IV (a. 1929), pp. 396-404, asupra Originel Rominilor, opera lui
Alexandru Philippide. Nu incerc sd analizez cu deamanuntul a-
ceasta recensie, care in unele privinti e indreptatitd. Sint, insa,
si unele obiectii ce contrazic adevarul datorita unor criterii de
ordin subiectiv. In cursul expunerii, se va desprinde acest fel
de a proceda, care, recunoastem, nu e numai al D-lui profesor
Densusianu.
1) Revista Istorica Romina vol. I, 2 (a. 1931) p. 146 urm.
2) Revista Istorica Romina vol. 1I, 4 (a 1932) p. 386 urm.
3) Arhiva vol. XL, 1-2 (a. 1933) p. 70 urm. si Arhiva vol. XLII, 1, 2
(a. 1935) p. 48 urm.
 CON7111BUTIA *T1INTIFICA A RECENSIII 011 281

Dela inceput apare intrebarea daca materialul imens al

lui Philippide aduce multe fapte noun Si se conchide ca nou
tatea for se pierde in multe zadarnicii ; iar citatele multe din
scriitori, listele marl de nume dupd inscriptii sau notele cu dis-
cutii prelungite cum este aceea dela p. 349 urm., privitoare
la latina vulgard" constitue material ce trebue lasat la o parte'.
Evident ca invocarea acestor lipsuri nu conteaza. Raspundem
totusi, ca eliminarea multor citate din opera lui Philippide ar n
inspirat i mai multa neineredere cititorilor, cu alit mai mult
cu cit Philippide, se stie, este unul dintre acei Invatali pe care
nu toti tin sa-1 inteleaga cu dinadinsul. Deasemenea, Si numa-
rul sporit al inscriptillor, relate in intregime, credem ca ramin
in favoarea problemelor stiintifice discutate de el. Nici obiectiei :
intinderea prea mare a unei note, nu i se poate acorda pretul
pe care-I crede D-1 Pensusianu 1).
Raspunlind la critica lui Philippide asupra operei D-sale
Histoire de la longue roumaine, e revoltat contra acuzatiei ne-
drepte ca ar fi confundat reducerea in provincie romans cu
romanizarea". Se citeaza pasajul in sprijinul caruia Philippide
a facut aceasta alirmatie. Precizez insa, ca D-1 Desuseanu a
reprodus, cu multa tactica, numai o parte din acest pasaj, acea
parte anume, care e convenabila. Restul pasajului, ca si cum
n'ar interesa in discutie, e inlocuit, foarte comod bineinteles,
prin citeva puncte. Procedind atit de ingenios, a avut dreptate
sa se intrebe nedumerit : Uncle e confusia ?" (sic s) $i chiar
sa continue : Grilled de sicana ce ar trebui sa fie absents
dintr'o carte de stiinta, dar pentru ea Philippide are o deose-
bita predilectie, asa ca ol?servatiile pe care le face de multe
on la ce au scris altii dau impresia de cicaleli ". Daca ne in-
toarcem Irish' la cele ce a scris Philippide in locul semnalat de
D-1 Densuseanu prin citeva puncte, intilnim tocmai ceea ce
cauta D-sa, adica confusia". Iata prima fraza la care a fost
opritd reproducerea pasajului : In momentul deci cind cuceri-

1) De altfel, la pag. 362, a primului volum, Philippide se pronunta

destul de clar : Fiindca latina popularS joaca un rol important in lucrarea
de fats, va trebui sa intru asupra ei in oarecare detalii".
In sfirsit, chestia de amanunt, in nota mentionats la p.349 nu-i vorba
de Willa vulgar`, ci é o alta notS care o precede pe aceea la care
se refers D-I Densusianu.
282 DIONITD STRUNGARIJ

rea Daciei incoroneazd aceasta opera de romanizare a provin-

ciilor dunarene la anul 107 p. Cr. si fortifica elementul care
trebuia sa dea mai tirziu nastere poporului romin, limba latina
era vorbita dela Adriatica la Marea Neagra si de la Carpati la
Pind".', (Originea Rominilor vol. I, p. 771).
Prin urmare, lucrurile stau clar : in anul 107 p. Cr., anul
cuceririi Daciei, opera de romanizare a provinciilor dunarene
e la apogeu, $i limba Latina se vorbea aici ca $i la Adriatica
sau Pind. Ori aceasta afirmare solemnd ca °data cu intinderea
stapinirii romane Ia Nordul Dunarei se incoroneazd $i opera de
romanizare a acestor tinuturi, nu-i altceva decit confusta" in-
tre Jeducerea in provincie romand cu romanizarea".
Philippide a mai intimpinat ca fenomenul de transformare
a lat. al', gi' in rom. chi, ghi nu se poate socoti incheiat in sec.
at IX-lea sau cel mai tirziu at XIII-lea, cum afirmase D-1 Den-
susianu, cad textele din sec. at XV-lea $i chiar cel urmator a-
testa grupul c/' in cuvinte ca crainci, Ureacee. D-1 Densusianu
is nota de aceasta obiectie in contra careia invoaca explicatii
netemeinice. Cdci nu se poate admite cum zice D-sa ca
prezenta lui a in cuvintul crawl din Praxiul dela Voronet se
explica prin o gre$alti de ortografie" a copistului, sdvirsita
intr'un moment de distractie" (Histoire de la langue roumaine
vol. II, p. 128).
Tot asa de usor se trece $i peste celalalt exemplu citat de
Philippide, Ureaci'e, care pentru D-1 Densusianu nu probeazd
nimic, fiindca in numele proprii traditia conserva adeseori or-
tografii arhaice". Din nelericire ne lipsea tocmai traditia" cu
menirea de a conserva nortogralii arhaice". Este greu, poate
chiar imposibil, sä admitem ca stramosii Rominilor, in decursul
secolelor anterioare celui de at XVI-lea, obisnuiam sä se fo-
loseasca de ortografit arhaice in numele proprii $i de orto-
grafii... sa zicem moderne care ne lipsesc astazi I pentru
aceleasi cuvinte rind aratau un nume comun.
Teritoriul de formare a poporului romin, rominizarea restu-
lui de bopulatie autohtond din Nordul Dundrei de catre popu-
latia venita ulterior din Sud, inteun cuvint : teoria ernigrcirii
desvoltata de Philippide pe baza datelor istorice asupra po-
pulatiei romanizate din liasaritul Europa.. oferite de scriitori
$i inscriptii"... nu e primild de D-1 Densusianu (ca $i altii, de
 CONTRIBI1T1A !TIINTIFIC4 A RECF:NSI1LOR 283

altfel). Ii substitue parerea D-sale scare spune cred ca

este adoptata azi de oricare intelege realitati ale trecutului
nostru", Acestei afirmatii sigure a autorului (din care cauza a
socotit, poate, de prisos sä mai aduca $i alte agumente) ii ur-
meazd discutii inimoase asupra unor chestii din opera lui Phi-
lippide $i citeva intrebari cari sfirsesc prin concluzia ca Phi-
lippide ar fi adeptul teoriei lui Rosier : ... Dar atunci de ce
Philippide nu subscrie.,. in intregime teoria lui Rosier ?" A-
ceasta intrebare aduce aminte de expresiile anterioare : ,cri-
ticd de icana"", .cicalell ". Caci nu $tiu daca D-1 Densuseanu e
in stare sd inteleaga contrariul unor (raze ca acestea : Ince-
putul sec. XIII nu insemneazd inceputul migratiei Dacoromi-
nilor, cum crede Rosier, ci sfir$itul ei". (Originea Rominilor jvol.
1, p. 407). ROsler, a carui opera are toata aparenta unui
studiu aprofundat $i e inteadevar plind de eruditie, mai ales
in cele dintiiu cloud capitole, a lucrat totu$i precipitat $i pe
apucate, la intimplare, fdra sistema $i fardrabdare, asifel ca
rezultatele la care a ajuns se pot considera ca nule" (idem
pp. 694-695).
Ipoteza lui Philippide ca dela inceputul sec. al VII-lea in
jos s'au rasfirat cele trei dialecte romine$ti, cit $i modul cum
e interpretatd originea acestora 1111 conving pe D-I Densusianu.
Addogdm numai ca nici afirmatiile D-sale opuse, lipsite de ar-
gumente, nu pot fi convingatoare. La p. 406, Philippide vor-
be$te despre cele trei goluri ocupate de Romini In migratiunile
lor. Faptul ca, in fata invaziei Slavilor, Istrorominii n'au putut
ocupa acela$i gol cu Dacorominii a lost deajuns pentru D-1
recensent sä conchidd : sSubreda ipoteza ce sustine Philippide
$i de data aceasta". In sfir$it, ma silesc sd renunt la alte ob-
servatii similare ale D-lui Densusianu. In treacat fie spus ca D-sa
constata de mai multe on s contrazicari" In opera lui Philippide.
Redam numai una : sCatra sfirsitul volumului al II-lea sint stu-
diate raporturile dintre romina $i albaneza. Multa ingramadire
$i aici, interpretari contestabile $i chiar cite o contrazicere. La
p. 601, impotriva parerei ca am ar putea fi influentat de alb.
kanz se spline : s Dacd am -=-- haleo ar exista numai in macedo-
romin... ar putea cineva sä se gindeasca la vreo influents asu-
pra verbului rominesc din partea celui albanez... Dar am=habeo
exista $i in dacoromin $i in istroromin, in acele dialecte romi-
284 MOMID STR UNGARIT

'testi adica unde influenta de imprumut din partea limbii alba-

neze a Post minima ". Citatul este continuat de intrebarea :
Cum se impaca cu ce se spune numai cu citeva pagini inainte
(586-587), unde se releveaza mai multe asemanari intre alba-
neza si dacoromina decit macedoromina si sint explicate prin
faptul ea Albanezii au trait odata mai in apropriere de Daco-
romini decit de Macedoromini ?". Aceasta contrazicere, in afara
de D-1 Densusianu, o poate crede oricine s'ar margini la acest
text. Dar cercetatorul preocupat numai de realitatea adevarului,
stiintific se va convinge ca e dus in eroare si, fie-mi iertata
expresi, intentionat de catre marelei filolog ! ma, pronunt in
acest sens, cad din tot aliniatul care trateaza aceasta chestie,
D-1 Densusianu a ales numai acele cuvinte care fl ajuta sa re-
constituiasca, intr'adevar, o contrazicere". (Cf. acelasi proce-
deu pentru confusia" de adineaori). Pentru ce de ex. a omis
explicatia puss de Philippide in paranteza : (compara § 278,
XI, 3 ; XII)" ? Pentru ce D-1 Densusianu n'a cotinuat sa redea
si fraza urmatoare care precizeaza :
,,Asemenea imprumuturi de forme verbale pot avea loc
insa numai atunci cind influenta de imprumut din partea unei
limbi straine atinge maximum !" ?
lar daca ne adresam informatiilor la care ne trimite (§ 278),
aflam precis ca in dialectul dacoromin nn se gcise.ge nicio
forma verbald Imprumutatd din vreo limbs strains ori imitala
dupei vreo limbs strains ".
Asa dar, aici e vorba de ,,imprumuturi verbale", spre deo-
sebire de asentandrile fonetice" in baza carora Philippide a
stabilit concluzia ca Albanezii au trait odata mai in apropiere
de Dacoromini decat de Macedromini". D-1 Densusianu a stint
aceste lucruri I Le-a indosit numai de dragul unei contraziceri"
fictive de care avea nevoie !
lronizind ipoteza lui Philippide ca Albanezii ar fi Panoni,
D-1 Densuseanu is in discutie citeva cazuri fonetice, explicatii
etimologice, in cea mai mare parte indreptatite. Recunoastem
acest adevar, pentruca asa se cuvine, nu insa supt staruintele
ironiilor presarate la adresa lui Philippide. Procedeul acesta nu
e atit de didactic cum si-1 inchipue unii. Dimpotriva, indispun
pe cititor abundenta expresiilor depreciative, ironiile atit de
cautate, tonul ridicat, intr'un euvint Critica de sicana" despre
 CONTRIbUTIA SREINTIFICA A RECI;N,',III OR 285

care D-1 Densusianu, cu atita dreptate, recunoaste ca ar trebui

sa. fie absenta dinteo carte de stiinta" ca $i observatiile... ce
dau impresia de cicaleli u. A ticlui un raspuns alit de vehement
sprijinit pe suprimarea pasajelor care intereseaza in discutie, e
o derutare cel putin pentru mine cit se poate de serioassa.
Impotriva modultit acesta de a lucra, care falsified ,tiinta,
land, ne vom ridica mereu si-1 yam descoperi fdra crutare in
.Arhiva" ; caci e lozinca acestei reviste, pe care $i-a inscris-o
chiar in primal numar al aparitiei sale supt directia D-lui pro-
fesor Ilie Barbulescu (v. Arhiva XXVIII, a. 1921, p. 107).
Au trecut 15 ani $i Arhiva nu $i-a uitat datoria sa. Cei care cu-
nosc spriritul creat in jurul acestei reviste sint siguri ca ea nu va de-
zarma niciodata in lupta pentru izbinda acestei idei. Pe de alta parte
C bine sä se $tie ca nu e in obiceiul nostru ca, prin a releva
staruitor aceste neiertaie apucaturi, sä ignoram autoritatea $tiin-
tificd a acelora ce le posed. Nu, ci le dam cuvenita conside-
ratie, $i atunci cind operele for ajuta sa confirme unele din sus-
tinerile noastre, ii citam numaiplecit. Ne supara insa aceste
atitudini subiective, dupa cum un agricultor nu-$i poate ingadui
ca lanul sau de .holcid sä fie inadu$it de tufarii de spini sau
neghind $i se duce de-i arunca afara. Socotim ca cea mai ne-
cesard conditie a unei recensii : obiectivitatea.
Spiritul obiectiv este principiul tuturor acelora care inte-
leg sä se conducA dupd criterii stiintifice. Numai recensiile con-
cepute dupd aceasta norma pot avea valoare reala stiinPlica.
Celelalte, care sint rezultatul unor considt rente personale, nu
conteaza. Contributia for nu poate fi alta decit de a deruta pe
cei care incearct sA se initieze in problemele stiintei. In numele
acestora Jac un apel la D-rui recensenti sd binevoiascci a ne in-
druma 1211112ai pe cdile adevdrului.
Sint foarte nimerite, in aceasta privinta, cuvintele lapidare
ale lui Alex. Philippide pe care cei ce 1-au cunoscut $i in-
teles it vor dispensa de insu$irile regretabile improvizate si atri-
buite lui, pe nedrept, de catre D-1 Densusianu.
Peritru stiinta nu este Wei prieten, nici dusman, este nu-
mai adevdrul. A recunoaste calitdtile adversarului este mai mare
merit decit de a avea singur canted'. (Un specialist romin la
Lipsca p. 4).
Diomid Strungaru
RECENZII
Al E p u r e: Contributie la cunoasterea vietii si a Ince-
puturilor literare ale .marelai critic G. Ibraileanu, Roman 1936,
60 pg. 80.
Autorul acestei brosuri este cunoscut, desigur, carturarilor
nostri prin ceea ce a publicat mai 'nainte. Deja ca student al
Facultatei de Litere din Iasi, dedicandu-se in deosebi Slavis-
ticei si !find stimulat de mine, a invatat sa inteleaga limba ru-
seasca a cartilor. Atunci i-am dat sa studieze raporturile de
influenta ale fabulistului rus din sec. XIX Kra Icy asupra a doi
din scriitorii nostri ; $i asa d. Epure, a scos la lumina, Inca fiind
student, cartea cu titlul : Influenta fabulistunii rus Krylov a-
supra fabulistilor nostri Al. Donici si C. Stamati Iasi 1913,
lucrare publicatei cu che!tuiala Universitalli din Iasi, dupa
recomandarea mea. E aceasta o scriere de distinsa valoare, f a-
cuta cu multa patrundere si spirit de deplina obiectivitate stiin-
tifica a originalului rusesc al lui Krylov (cit. Krylov) si a fa-
bulelor romanesti ale lui Donici si Stamat.
Brosura Contributie" de care vreau sa vorbesc aici e si
ea o frumoasd cercetare. Autorul, impresionat de greselile, cu
privire la viata si Inceputurile literare ale fostului sau profesor
la Facultatea de Litere din Iasi de curand raposatului G.
Ibraileanu, cari circula in diferite ziare si reviste, s-a a-
pucat sa le cerceteze mai deamanuntul. A observat, astfel, ca
nu se cunoaste exact nici data nasterii lui Ibraileanu, nici im-
prejurarile primei lui copilarii si rudele cari au ingrijit de
dansul cand a Minas orfan de parinti, nici cand, anume, si in
ce revista a inceput sa scrie mai intai. Unele ziare sau reviste
au scris ca s-a nascut In Roman la 1870, ca a ispravit univer-
sitatea din Iasi in anul 1890, pe cand in realitate Ibraileanu a-
 RECENZEI 287

bia o incepea in acest an ; unele au insemnat tot gresit alte

date; iar d. Mihail Sadoveanu a prezentat pe Ibraileanu ca a
inceput a scrie literature ,ca ucenic socialist la Critica So-
ciald" a lui Ion Nadejde", ceea ce iara nu-i asa.
Bagand de seams aceste si alte greseli, d. Epure s-a a-
pucat sa studieze dansul cu deamanuntul inceputul fostului sau
profesor. Asta a facut-o informandu-se pe deoparte la rudele
in viata a lui ibraileanu, iar pe de alta scormonind arhivele
scolilor primare din Tg. Frumos si ale liceelor din Roman si
Barlad, unde avea indicatii dela rudele lui Ibraileauu ca a in-
vatat acesta. $i astfel a descoperit in Registru de Stare Civila
ca Ibraileanu s-a nascut la 23 Mai 1871 in Tg. Frumos, iar in
arhivele scolii primare si a gimnaziului din Roman unde inva-
tase raposatul, a aflat ca acesta era un scolar distins si esea
intaiul la clasificatie. In 1887, terminand clasa IV in Roman, se
mute in cursul superior al liceului Codreanu din Barlad, iar
dupe terminarea acestui liceu se duce student la Universitatea
din Iasi. Aceste si alte date Inca ne arata d. Epure in brosura.
Iar scormonind cu deamanuntul spre a descoperi inceputurile
ca scriitor ale lui Ibraileanu a aflat ca acesta a inceput sa
scrie in Julie 1889 la Roman, uncle deli nu mai traia aci ci la
Barlad, intemeie atunci cu alti doi camarazi ai sai de scoala, a-
cestia liceeni in Roman, revista ..coala Nouci". Cu acest pri-
lej, cercetand diferitele numere ale acestei reviste, in care Ibr.
scria sub diferite numi si initiate, d. Epure ni-I arata pe fostul
sau profesor, Inca din vremea scoldriei, scriitor de literature
curate in niste Amintiri ce publica in revista, ni-1 arata
ganditor al problemelor filosofice in niste Note, In care Ibrai-
leanu apare materialist care vede spiritul ca rezultat al lucrarii
moleculelor materialeft, combate pe spiritualisti, zice ca re-
ligia va pieri si deci ca era ateu. Mai descopere, apoi, In pa-
ginile acestei reviste si bucati descriptive, prin cari d. Epure
reface parerea d-lui Serb an Cioculescu, exprimata in Adevarulm
dela 21 Martie 1936, unde acesta zisese ca: ,Nu stiu ca Ibra-
ileanu sa fi scos voeo data o pagina descriptive inainte de
,Adela". Autorul brosurei Contributie" arata ca Ibr. scrisese
deja in rev. qcoala Noud pagini descriptive. $i astfel ne mai
de aci d. Epure si alte date scapate din vedere celor ce s-au
ocupat de lbraileanu.
288 11,1E 13111111,I.FSCU

Totul cu spirit critic $i in general cu obiectivitatea pe

care o manifests deja in intaia sa lucrare MI tuella fabulis-
tului rus Krylov etc." Totusi pe alocuri mi se pare ca s-a a-
batut dela mdsura $i cumpgneala universitard in exprimare din
aceasta Influenta", lasandu-se influentat de atmosfera gazeta-
reasca din cultura noastra actuala. Cad, chiar dacd Ibraileanu
e acum raposat, nu se potriveste la o cercetare cu caracter
$tiintific sa i se puns pang $i in titlul brosurei exagerari ca:
Contributie la cunoa$terea vietii $i a inceputurilor literare ale
marelui critic G. Ibraileanu", cum a pus autorul. Ibraileanu era
un scriitor distins, lard indoiald, nu era Ina un mare critic,
fiincicd in criticile sale, din aprecierea ce fdcea despre operile
literare, nu a adus puncte noi de vedere, adica nu a deschis
drumuri noui nici estetice, nici sociale, deosebite de cele ale
lui Titu Maiorescu, Gherea si ale altora mai vechi ; chiar po-
poranismul", din care se inspird in criticile sale, nu e produs
fntru nimic al gandirii $1 experientii lui, ci e luat dela Stere si
Gherea, cari, la randul tor, fl transplantasera la noi dela na-
rodnicii° sociali$ti Ru$i ai vremii tor. iar cat priveste ocuparea
lui lbr. in ,coctla Aloud din 1889.90 cu pfoblemele filosof ice
ale spiritualismului $i materialismului, exprimandu-se in favoa-
rea acestora din urma $i pentru ateism, nici acest lucru nu a-
rata originalitatea, superioritatea sau marimea" gandirei lui Ibr.
cum pare a crede d. Epure ; ci arata cel mult ca Ibr. avea o
minte aleasd, ca $i multi alti $colari de liceu $i studenti de u-
niversitate de pe timpul acela ; cad, in adevgr, se $tie ca So-
cialismul, al cgrui $ef era Ion Nadejde, propovaduia aceste idei,
pe cari imbrati$aserg multi $colari $i studenti. Lucrul acesta
se poate vedea ]impede $1 in cartea Miscarca Socialists a
d-lui t. C. Atanasiu, s. ex. la p. 25. A$a ca sta mult mai bine
acestei cercetari $tiintifice, ca d. Epure sa-si intituleze brosura
nu cu acel titlu exagerat, ci pur $i simplu : Contributie la cu-
noa$terea vietii $i inceputurilor literare ale criticului G. Ibrd-
ileanu". E neincloios ca, precum constata $i d. prof. S. Mehe-
dinti in discursul ce a tinut la Comerarea in Iasi a Junimii" la
3 Mai 1936 '), prea se face abuz la noi, in timpul din urma, de
cuvintele porn mare°, ce se dau cu u$urintd" feluritilor scrii-

1) Publicat in Convorbiri Literare, LXIX, 4-7. Aprilie -lunie 1936, p.153.

 RECENZU 289

tori sau oameni politici ; caci, mai spunea d. Mehedinti atunci :

o-amenii marl sunt numai aceia care, pe langa o exceptionala
putere de creatie, fie in latura civilizatiei, fie in latura culturii,
au avut atata armonie launtrica, in cat vieata for intreaga sa
poata Ii data ce pildd pentru posteritate".
Asa cred eu cu privire la lbraileanu, cum mi-am permis
a cere (p. 256) aceeasi masura in exprimare si fata de activita-
tea si meritele d-lui Caster. Cred ca nu mi se va Iua in nume
de rau aceasta sincera obiectivitate.
Ilie Barbulescu

D. N. M i n c e v: Romania $i Renaaerect bulgarei. Cu 4

gravuri in lemn de prof. Marcel Olinescu. Constanta (Instit. de
arte grafice Albania") 1936. 1+62. 160.
Autorul, in aceasta brosura, foarte frurnos tiparita si pe hartie
I ina, ce ne-a trimis cu rugamintea de a o recensa", vrea sa ne
dea un rezumat scurt al Istoriei Bulgariei dela cucerirea ei de
Turci in 1395-6 pans astazi ; da insa mai mare dezvoltare Is-
toriei moderne din sec. XIX a Bulgarilor pand la Independenta
Bulgariei in urma razboiului ruso-romano-lure din 1877. Cartea
nu e dar o cercetare proprie. Scopul pe care-I urmareste cu ea
este, cum insusi spune la p. 60, de a arata cu acest prilej :
c principatele romanesti au fast adapost, camin pen-
tru mil si mil de refugiati bulgari, can in Romania au pastrat
icoana Bulgariei libere atunci cind Cara for era robita" ; ca Bul-
garii la randul lor, refugiindu-se la noi, au dus in tarile ro-
manesti putere de munca suflet, cultura" ; ca ei Bulgarii, in-
torsi dela noi in vechia for patrie Bulgaria, au pastrat pururea
icoana Romaniei ospitaliere". In aceste reciprocitati intre Ro-
mani si Bulgari, zice mai departe aci autorul : noi vedem te-
meiul solid pentru stabilirea de trainice legaturi culturale si
politice Mire Romani si Bulgari", pentru ca Dundrea nu des-
parte, ci leaga pe Romani si Bulgari°. Vrea, deci, autorul sa
roada asperitatile care despart si astazi sufleteste pe Romani
de Bulgari, prinaceas a modesta lucrare inchinata aproprieiii
romano-bulgare", cum mai scrie cu cerneald pe brosura ce ni
s'a trimis la Arhiva" cu rugamintea de a o recensa". Acest din
urma scop e, evident, frumos, daca prezentarea Istoriei trecute
19
290 ILIE BARBIJLESCIT

poate ajunge sau contribui la restabilirea vechii prietenil dintre

popoarele noastre.
Rezumatul Istoriei e bike facut, in general exact si concis
fara sa ingreueze intelegerea lui. Aga ca poate fi citit u5or de
oricine. Cateva observatii insa ; caci in unele locuri autorul nu
e destul de exact $i complet in expunerea sa.
Ne spune a Romanii au avut cele mai stranse 5i felurite
legaturi cu Bulgarii, dintre Slavii Peninsulei Balcanice, in vre-
mile trecute, iar nu cu Sarbii 5i ca Bulgarii iar nu Sarbii au
adus influenta for pana in Principatele Romane. Cu ace5tia din
urma Irma Bulgarii au urmarit, la inceputul rena5terii for ", sä
facd o infratire politica, dat fiind legaturile de sange 5i lituba
intre poporul bulgar $i sarb" ; de aceea Bulgarii, in aceasta
dorinta a lor, au mers pana acolo, incat singuri se denumesc
uneori chiar Sarbi". Dar asta nu inseamna, zise la p. 51,
ca Bulgarii din Romania sint de origine sarba 5i ca influ-
enta slava a venit [in Pricipatele Romane] prin ace5tia" adica
prin Sarbi, cum au zit unii cercetatori istorici, cari 'au scris
despre relatiile Romani lor cu Bulgarii $i Sarbii", facand confu-
ziuni regretabile". Spune acestea autorul, pentru, ca sa nu fie
contrazis de vechile izvoare istorice cari, cu incepere din sec.
XIV, pana tarziu spre ziva de astazi, spun altfel decat dansul
aci, anume numesc Sarbi pe acei Slavi veniti de peste Dunare
in Principatele noastre $i cari au avut cele mai stranse $i va-
riate legaturi cu aceste Principate 5i Romanii for si le-au in-
fluentat pe acestea. Si pentru ca sa-5i sustie asta care e o teza
veche gre5ita in lstorie, citeaza pe unii 5i pe altii scriitori de
ai nostri aci nelalocul lor ; caci acei pe cari ii citeaza nu au
fticut studii ai acestei probleme al numelui Sarb sau Bulgar.
In realitate nu e adevarat ca Bulgarii se denumeate Sarbi
spre a-5i arata prin aceasta generozitatea sentimentelor lor fra-
te5ti, ci erau chiai Sarbi. A5a ca deaici rezultd ca : nu cu Bul-
garii, ci cu Sarbii au avut Romanii Principatelor cele mai stranse
$i variate legaturi din sec. XIV pita la sfar5itul sec. XVII cel
putin. Cu Bulgarii au avut pana in sec. XIV. Asta am docu-
mentat-o eu in cartea mea : Relations des Rournains avec les
Serbes, les Bulgares, les Grecs et la Croatie, Ia5i 1912, $i am
mai accentuat-o $i in diferite numere ale acestei Arhive. $i nu
se poate rasturna prin simpla afirmatie a autorului, chiar daca
 RECENZII 291

dansul mai citeaza ca autoritate nejustificata, Inca pe unul sau

pe altul cari deasemeni n-au documentat contrariul.
Apoi, la p. 43, autorul spune ca cultura ruseasca in tarile
romanesti patrunde prin intermediul miscarii culturale a emi-
gratiei bulgare din Muntenia $i Moldova". Lucrul insa nu e
chiar a$a, cu toate ca va fi luat aceasta ideie dela un fost co-
laborator al Arhinei $i din articolele acestuia aparute aci. Ade-
varul e ceva mai larg : ca cultura ruseasca a patruns in tarile
romanesti si prin intermediul emigratiei bulgare, dar mai cu
seams direct prin o$tirile de ocupatie ruse$ti in razboaiele ru-
so-turce$ti din sec. XVIII $i XIX ; ideia aceasta a fost accen-
tuate $i ea de mine in diferite articole ale Arhiuei. Dar cultura
ruseasca $i chiar anumite idei sociale ruse$ti s-au introdus la
noi in jumatatea a doua a sec. XIX nu numai prin While de
ocupatie, ci si prin unii emigranti anarhi$ti, adica socialisti,
Ru$i sau Basarabeni, ca Gherea, Dr. Russel $i altii. Ace$tia
erau urmariti la noi $i chiar prigoniti de autoritati, hind banuiti
ca sunt spioni ai oficialitatii tariste ruse$ti. Scriltorul I. C. A-
tanasiu, in cartea sa Migarea Socialistd 1881-1900, Bucuresti
1932, premiata de Academia Romans, sustine s. ex. la p. 227 in
ea, ca aceia nu erau spioni ai oficialitatii la noi, $i a$a va fi
desigur. Dar in once caz, revolutionarul bulgar Botev, care in
Mai 1876 pleaca in fruntea unei cete de 200 revolutionari din
Bucuresti, spre a provoca revolutie In Bulgaria in potriva Tur-
cilor, era sprijinit $i de indemnuri ale oficialitatii din Rusia, de
unde mai erau sprijiniti $i indemnati la rascoalele contra Tur-
ciei $i alti revolutionari emigranti Bulgari de la noi, ca Levski,
Karavelov, Rakovski etc.
Avem date ca refugiatii socialisti (anarhi$ti), cari din Ru-
sia si Basarabia veneau la noi, veneau nu numai cu gandul de
a scapa de inchisorile ruse$ti, ci $i. cu gandul sociali$tilor re-
volutionari de a propavadui in Romania acest Socialism. De
altfel a$a au $i facut Gherea, Dr. Russel $i altii. lar Gherea
ne-a adus din Rusia $i a propciveduit intre noi nu numai ideile
socialiste ruse$ti, cu taranismul $i poporanismul narodniaki-
lor" lor, ci $i sistemul de critics literara socialists ruseasca de
arta tendentioasa", pe temeiul careia, polemiza cu Titu Maio-
rescu.
Deci nu numai prin refugiatii Bulgari ne-a vcnit cultura
ruseasca.
292 ILIE BARBULESCU

Acest lucru, adica aducerea la noi de catre ostirile rusesti

de ocupatie 5i de cmigrantii anarhisti Rusi a culturei acestea
rusesti nu ni-I arata brosura d-lui Mincev, deli ar fi trebuit sa-1
arate spre a fi exacta si completa, cum vad ca nazueste au-
torul. Si ar fi putut sa le stie, pentruca despre acestea s-a
scris si in unele numere ale Arhivel.
Jar cat prive5te sprijinul, pe care sub diferite forme II de-
deau Bulgarilor refugiati barbatii nostri politici conducatori ai
Romaniei, ar fi Post bine daca brosura pomenea si de un anu-
mit fel de ajutor dat for de Ion C. Bratianu, ca ministru inainte
de razboiul din 1877 prin care $i cu ajutorul nostru se doban-
deste independenta Bulgariei. Acest ajutor 1-am aratat din a-
mintirile posterioare ale poetului bulgar Ivan Vazov, in Arviha,
XXVIII (1921), p. 93, sub titlul : Din psihologia lui Ion C. Bra-
tianu si Bulgarii".
Cu toate aceste lipsuri brosura d-lui Mincev confine un
rezumat destul de bun si folositor, pentruca, Incolo, ea ne pre-
zinta un destul de complet rezumat al Jstoriei Renasterii bulgare.
Gravurile in lemn ale d-lui profesor Olinescu sant bune,
dar mi se pare nu tocmai destul de clar ,continutul lor. Ar fi
lost lamurite, daca in josul fiecareia s-ar fi aratat ce anume
reprezinta.
Ilie Barbulescu

Marcel Handelsman : Rok 1848 we Wloszech t poli-

tyky ks. Adarna Czartoraskiego (= Anul 1848 in Italia si poli-
tica printului Adam Czartoryski), Cracovia 1936.
D-1 M. Handelsman, profesor In Universitatea din Varsovia,
a gasit in arhivele italiene mai multe acte pretioase relativ la
luptele de independenta ale Poloniei subjugate din jurul anului
1848 si pe baza acestora si -a scris studiul despre care vrem sa
vorbim mai jos.
Dupa o scurta trecere in revista a materialului mai impor-
tant publicat asupra acestei chestiuni aulorul arata ca punctul
de plecare pentru noua configuratie europeana a Post, precum
spuneau partizanii intelegerii anglo-franceze, nenorocita casatorie
a regelui spaniol din Oct. 1846. Din aceasta cauza nu numai
ca s'a rupt entente cordialea, ci s'a impins Franta spre o in-
 RECENZIL 293

telegere cu Austria si o apropiere de Rusia. Dar cu toate aces-

tea Franta va ezita sä rupd definitiv cu Anglia.
Intre timp intervine prin Martie 1847 o apropiere
franco-rusa, insa nu pe terenul politic, ci pe cel bancar. Era o
baza care in alianta franco-engleza nu exista. Astfel se pregati
apropierea franco-austro-rusd, daca nu impotriva Angliei, cel
putin lard ea.
Cu un an mai inainte pela jumatatea lunii lunie 1846
si anume dela alegerea noului papa Pius al IX-apentru Italia
se incepe o noun era. Ceea ce pand atunci era considerat drept
o utopie, dela acea data se sustinea oficial de catre guverne.
Carol Albert era un adversar hotarit al Austriei si vroia cu
on ce pret o Italie independentd. Papa, desi italian si monar-
hul Romei, era catolic mai intai de toate si deci nu putea sa
imite pe Carol Albert. Papa a cautat la inceput sä imbune pe
Italieni prin reforme, far pe celelalte OH prin concordate. Asa
se explica, ca prin toamna pnului 1847 Pius at 1X-a ajunsese
cel mai popular om din Europa. Emigrantii poloni, de pilda,
credeau foarte mult in puterea lui si gperau ca prin ajutorul
sau vor infiinta Polonia.
De altfel inceputul iernei 1847, in politica polona, insemna
un punct hotaritor. Dupa mdcelul dela Cracovia toata lumea era
dezorientatd. In esenta, Polonejii era impotriva Austriei si nu
lipsia mult ca toata lumea sa se indrepte spre Rusia. Dar in-
cetul cu Incetul politica emigratiei polone s'a indepartat de cea
francezd si s'a indreptat spre Anglia ; iar drept punct de schim-
bare au servit evenimentele din Italia.
Pentru o apropiere de Italia primul a opinat printul Adam
Czartoryski si partidul sau. In acest scop s'a cautat sä se tri-
meata in Italia oamenii cei mai destoinici si anume au Post
trimisi : VI. Zamoyski si Krasinski ; insa mai de'nainte se afla
acolo poetul Mickiewicz, din insarcinarea altui curent politic.
La 12 Ianuarie 1848 izbucni revolutia in Italia, iar la 14
Martie poetul Mickiewicz reuseste sa injghebe un legion polon
sub conducerea sa si care avea sä intre in lupth aldturi de
Italieni. Dar agentii printului Czartoryski, in special Zamoyski,
nu puteau sa aprobe ideile prea democratise ale legionului lui
Mickiewicz si din aceasta cauza nu numai ca nu vroiau sa
colaboreze cu el, ci cautau sa-1 combats si sä-1 compromita in
294 TII. 1101,BAN

fata autoritatilor italiene. Ori cum, trecind peste aceste mici

frictiuni, emigratia polona a pus mare nadejde in Italia $i nu-
mai distrugerea armatei Sardiniene a indepartat aceste sperante.
Poate aceasta nenorocire a facut ca emigrantii poloni din
Italia sa se uneasca si sa ajunga la o intelegere, cel putin
de forma, cu agentii lui Czartoryski.
Staruintele principale ale politicii polone in Piemont erau
aceleasi ca si in Roma, adica tindeau la formarea unui legion,
care n'a zabavit mult si pela jumatatea lumii Iunie 1848 s'a
injghebat. Dar de luptat acest legion n'a luptat, fiindca Sardi-
nienii se temeau de complicalii internationale si apoi n'aveau bani.
Prin Martie 1848 Czartoryski dadu ordin nepotului sau VI.
Zamoyski sa piece in Sardinia. Acesta avea misiunea sa in-
fiinteze un legion polon, independent de cel al lui Mickiewicz.
In toamna anului 1848, prin staruinta lui Zamoyski si do-
rinta regelui Carol Albert, gen. Chrzanowski fu numit seful ar-
matei italiene in Piemont. Dar cind noutatea acestei numiri 5i
a formarei legionului polon s'a raspindit, imediat ministrii Frantei
si Angliei au protestat. In urma acestui protest incercarile pa.
loneze in Italia s'au terminal.
In afara de Italia printul Adam a avut in vedere si eve-
nimentele din Ungaria. Inca dela 3 Martie 1848 Czartoryski in-
sarcina pe Ludovic Bystrzenowski sa piece in Serbia, Bulgaria,
Ungaria, cu misiunea ca impreuna cu Moldovenii $i Muntenii
sa formeze confederatia dunareana, independent de Germania.
Dar nici aceasta actiune n'a reusit. Cu explicatia acestui din
urma episod a politicii polone isi termina cartea d. prof.
Hamdelsman.
In anexa autorul publica mai multe documente inedite,
foarte interesante si pentru not Rominii.
Th. Holban

Prof. Dr. Olgierd GOrka, Liczebnoge Tatar& Krym-

skich I ich wojsk (= Nunarul Tatarilor din Crimeea $i a arma-
telor lor), Varsovia 1936, 116 p. 8".
Dupa o scurta introducere despre teoria istoriei adeva-
rate", ttece la discutia asupra numarului Tatarilcr din Crimeea.
Dar inainte de a ajunge la tratarea subiectului, combate
pe rand parerile diferitilor istorici de pana acum relativ la nu-
 RECENZLI 295

marul Tdtarilor $i in general relativ la numarul armatelor se-

colelor XVI si XVII. De exemplu autorul aratd cd dupa soco-
telile celorlalti istorici, Petru Doroszenko cu o armata de 104.000
oameni a asediat orasul Podhpjec 5 saptamani, unde se as-
cundeau numai 8000 Poloneji, in timp ce cu aceasta armata
dacd numarul ei ar fi adevarat s'ar fi prddat Intreaga
Polonie. De aici autorul deduce cd aratarile documentelor tre-
buiesc trecute prin logica sanatoasd a istoricului.
Judecand critic toate documentele, ajunge la concluzia ca
pela jum. sec. al XVII -lea toti Tatarii din Crimeea nu erau
mai multi de 60 000 familii sau aproximativ 300-360000 popu-
latie in general. In ce priveste armata ei, nu puteau mobiliza
pe atunci mai molt de 15-20 mii calareti.
Relativ la izvoarele folosite, autorul are toata siguranta
cd sunt adevarate si anume at ce scop organzle Ecaterinei
a II-a ar fi cdutat sa se induca singure in gresald". Autorul
insa a uitat cd in asemenea chestiuni trebuie sa avem in ve-
dere vremea de rdzboi, cand multd lume piere, o parte fuge
de groaza executiilor, o alta de groaza darilor $i apoI insusi
organele administrative aveau tot interesul sd arate un numar
mai mic de populatie autohtona, pentru a putea pe urmd co-
loniza elemente straine de aceasta populatie. In aceasta pri-
vinta de bun exemplu ne poate servi soarta Basarabiei.
Se tie cd in 1783 Rusia a ocupat Crimeea $i imediat
printul Potiomkin a ordonat sa se faca o numaratoare a popu-
latiei din Crimeea.
Ancheta aceasta a fost Matta de Igelsrtorn, ale carei ra-
poarte s'au publicat in Zapiski" din Odesa. Aceste rapoarte
formeazd elementul de baza, 5i singurul de altfel, in calculatiile
d-lui prof. 0. OOrka. lgelstrom gaseste in Crimeea (la 1783)
1411 colonii cu 14.091 gospodarii tataresti. Socotind cdte trei
barbati de fiecare gospodarie gaseste 42,273 barbati tatari la
sate plus 8.217 barbati la orase. La cele de mai sus, adaugdm
inc d 3126 bdrbati tatari din satele parasite de crestini si 1407
evrei. Astf el gaseste cd la 1783 in Crimeea erau 55.023 Tatari
parte barbateasca si mai fdcandu-se uncle corecturi se ajunge
la cifra de 55.917 Mari barbati.
In sudul Basarabiei gaseste 15-20 mii Tatari (informatia
o is din Geogr. Statis. Slavoni din 1802).
296 TR. HOLBAN

Pentru aflarea numarului exact al populatiei, autorul in-

multe$te fiecare familie cu 6 $i apoi la suma totals adauga
100/o. AstLel calculdnd pe aceasta cale gaseste ca in Crimeea
la 1774 erau 125.160.000 suflete tatari, adicd in momentul cand
Crimeea fu despartita de Turcia. Autorul spune ca acest lucru
nu-i de mirare, intrucat in 1864, in urma unei sistematice co-
lonizari a Crimeii, se gasiau acolo deabia 193.900 suflete.
Mai departe plecand dela datele stabilite pentru anii 1774-
1778, cand in Crimeea se gasiau 160 mii 'Mari $i facdnd un
scazamant misterios de 30-40"/o autorul gaseste pentru juma-
tatea sec. al XVII (vremea lui Ion Cazimir, Mihail Wisniowiecki $i
Ion Sobieski) vr'o 180-200 mii Tatarii in provincia pomenitd.
Ajunge la aceste date tinand seamy $i de luptele ruso-tatare
din 1736 I 37 $i 1771, care au distrus in mare parte populatia
din Crimeea.
La cele de mai sus, trebue sä mai adaugdm Inca o infor-
matie $i anume ca in sec. XVII Tatarii din Crimeea puteau sa
mobilizeze intre 29-35000 oameni.
In afard de informatiile aratate d-1 GOrka polemizeazd, In
restul rartii, cu adversarii sai, d-nii Kuczyinski $i Lasocki $i
n'am gresi, daca am afirma ca scopul acestei call a Lost tocmai
punerea la punct a acestei polemici, de altfel nu in intregime
reusitd.
Th. Holban

W. Kr o 11, Die Entwicklung der lateinischen Schriftspra-

che. Glotta 22 (1934) 1-27.
Constituirea limbii comune este orecedata totdeauna de o
epoca de pregatire, de incercari in bund parte neizthitite, de
fermentarea $i triarea unui material foarte bogat, dar inegal.
Marii scriitori ce au fericirea $i geniul unei asemenea selectio-
nari retwazd faptele de expresie din Coate punctele de vedere,
adicd fonologic, morfologic, sintactic $i stilistic, inpun restrictii
in anumite parti, creiaza $i intregesc in altele. Nicaeri mai bine
nu se poate observa acest lucru decat in istoria limbii latine
pans la Cicero, care fixeazd in mod definitiv tiparele acestui
instrument admirabil $i-1 pune in slujba imperialismului $i cul-
turii romane in lume. Studiul lui Kroll este o contributie de
 RECENZIE 297

valoare pentru lingvistica latind conceputa pe baze cuprinzatoare

$i stiintifice. Trebuie sa amintesc ca, desi s'a scris atat de mult
in aceasta privinta, toate cercetarile nu sunt decat la inceput,
pentruca in cele mai multe cazuri ele pornesc dela fapte izolate
si se irosesc in lucruri mici, iar incercarile de sinteza sant rare
si incomplecte.
In latind drumul spre limba scrisa este caracterizat
de o tendinta puternica de unificare si normizare, cum este de
altfel natural fu toate cazurile de asemenea nature. In ortogra-
fie observam o serie intreagd de realizari in acest sens : reda-
rea lui ei prin I lung in mod consecvent $i general, marcarea
consoanei duple incepand cu Eniu, inlocuirea lui c prin g, pro-
ectele ortografice ale lui C a t o, A c c i u, Lucili u, scrierea gra-
maticala a lui V e r r i u s F l a c c u s De orthographia etc. In
morfologie si derivatie se obtine indiguirea anumitelor forme
populare ca gen. in -as, -om *i -um pentru -orum, se pune ca-
pat confuziei intre masculin $i neutru in anumite imprejurari,
intre decl. 2 $i 4 si conjugarile 1 $i 2, se evitd uzul Jul faxim
ausim etc. $i se restrange in mod simtitor numarul derivatelor.
Primele incercari literare cu E n i u, Pacuvi u, A cci ti, Plaut
$i altii cautd mereu sa-si creeze mijloace de expresie potrivite
$i adecvate genurilor literare respective pentrun a le da un ca-
racter de maretie $i superioritate. Din motive lesne de Inteles
asunda constructiile 'bride, $i neviabile pe care scriitorii ulteriori
sant sail sa le evite cu desavarsire. Iau mark avant formatiile
in -tudo. -im, -tare sau -itare, -osus, iar analogia joaca un rol
cat se poate de activ : rarenter dupa modelul lui frequenter,
fleri, fiebantur, vasuni alaturi de vas, ossum alaturi de os etc.
Din faptele aeestea organice ale limbii latine din perioada pre-
clasicd Cicero $i inaintasi sai apropiati selectioneaza mereu
si nu ingaduie $a patrunda in scris decat cele mai apte $i mai
potrivite pentru acest scop. Multe din cuvintele rdmase pe din
afard pot fi observate din nou la scriltorii postclasici de natura
popularizanta, cand franele limbii scrise sant ldsate mai libere
si cand mersul normal si organic al limbii de toate zilele are
putinta sa se manifeste mai usor. De altfel in sintaxa Si stilistca
perioada preliterard are anumite carecteristici asemanatoare lim-
bii comune $i limbii scrise din operele popularizate, adicti abun-
denta de continut expresiv, atract:i verbale, confuzie intre sin_
298 11. MIIIAESCU

gular $i plural, constructii ad sensum, contaminatii, expresii

asidentice, uz paratactic, topics neindemanatica in propozitia se-
cundara, (mod $i ut pentru acuzativ cu infinitiv, inlocuirea ra-
portului de caz prin prepozitie inainte de nume dupd modelul
romanic, manifestari in favoarea purismului, preferinta pentru
arbitrar $i nemotivat. Cicer o, si in genere limba scrisa, se dis-
tinge prin simplicitate 5f norme fixe, lipsa de echivoc, deosebita
atentie in alegerea vocabularului, periodizare. Auctor ad Heren-
nium, atribuita lui Corinificiu s, constitue un inceput in a-
ceasta privinta 5i un model pentru activitatea ulterioara a ma-
estrului dela Arpinum.
Ridic o singura obiectie : civitas 'oras' (p. 25) apartine cu
siguranta limbii populare, limbii comune. Dacd Cicero a pre-
ferat pe urbs, atunci a facut-o din motive bine intemeiate- El
se gasea in fata a doud expresii ce nu se acopereau decat par-
tial d. p. d. v. semantic : civitas oscila in mintea Latinului con-
temporan intre notiunile 'comunitate intinsa, stat' gi 'cerc social
sestrans, oras' iar dualitatea aceasta data dela cele mai vechi
inceputuri politice ale Romei, cand statul nu intrecea dimensiu-
nile unui oral. Limba scrisa a trebuit sa fixeze intrebuintari pre-
cise : cwitas stat, urbe oras, pentruca in epoca tarzie, si la
scriitorii de a doua sau a treia mind, distinctia sa se piardd din
nou si civitas sd triumfe cu desavarsire asupra concurentului
sau in evolutia lingvistica romanica.
H. Mihaescu

Sbornik na po'6est Jozefa Skultetyho (Sbor-

nic in onoarea lui Josef Skaltety). Matica Slovenska, Turi"ansky
Svc ty Martin, 1933.
Matica Slovenska din T. Sv. Martin (Slovacia) a editat
un !carte frumos volum omagial (687 pag.) cu prilejul impli-
nirii varstei de 80 de ani (1953-1933) lui Josef Skultety. Ca
orice volum omagial care vrea sd se mentie pe linia unei tra-
ditii astazi in uz, dar cu toate acestea asi spune rele, nici a-
cesta nu confine, bineinteles, nimic despre cel sarbatorit, afard
doar de bibliografia lucrarilor lui intocmita dug ani si dupd
publicatiile in care au aparut (pag. 665-687). In trEacat numai
am sa amintesc ca Iozef Skultely este patriarhul spiritual slo-
 R ECENZI I 299

vac, care, inainte de razboi, fata de maghiarizare a reprezentat

in ziarele $i revistele, pe care Ie -a condus, spiritul de opozitie
demnd darza pe terenul $tiintei $i politicei, dar mai ales pe
cel al culturii slovace. A Post atat de slovac Meat nu rareori
s'a pronuntat $i in contra Cehilor, atitudine, pe care nu avem
dreptul nici s'o aprobam nici s'o condamnam. Din 1919 pana
astazi conduce Matica Slovenska, iar dela 1921 a fost profesor
de limbs $i literatura slovaca la universitatea din- Bratislava
(astazi e la pensie). In domeniul slavisticii s-a ocupat minutios
de Coate chestiunile in legatura cu Slovacii desbatute in
literatura stintifica universald. S'a ocupat in treacat $i de ches-
tiunea Valahilor din Moravia, avand o intuitie a faptelor destul
de apropiata de realitate (Slovenske Pohlady, 1897, 255-256 $i
440-448).
Din cele 33 de contributii publicate in acest sbornic $i
scrise aproape exclusiv de calre Slovaci (dintre straini remarc
pe W. van Wijk $i cativa polonezi), ocupandu-se cu diferite
chestiuni din domeniul istoriei, istoriei literare $i al Iinguisticei
slovace, pentru not cel mai important este studiul lui Andre]
Kavalicik : Valaini din Siovacia (Valasi na Slovensku), pag.
336-374. De$i autorul fl denumeste in subtitlu studiu istorico-
etnografic", el este in adevar pretios numai din punct de ve-
dere istoric. Partea etnografica $i filologica nu numai ca sunt
foarte reduse, dar sunt si foarte slabe, a$a cum remarca mai
ales pentru cea filologica $i Br. Varsik in Bratislava VIII, nr.
1-2, pag. 126-127. Daca se raporta la vremurile noastre, atunci
autorul in orice caz exagereaza specificitatea grupei etnogra-
lice valahe care se deosebe$te net de celelalte grupe etno-
grafice ale poporului slovac prin ocupatie, fel de viata, obi-
eeiuri $i organizare (337). Chiar $i pentru trecut acuitatea a-
celor deosebiri nu este atat de evidenla cum ar vrea sa ne-o
prezinte autorul in entuziasmul sau etnografic, deoarece din
izvoarele istorice vedem foarte adesea cum grupa aceasta et-
nografica se confunda cu celelalte. Cea mai buns dovadd in
privinta aceasta o constitue insemnarea cuvantului Valah" in-
sa$i : pastor in manti", atat in zilele noastre cat $i in trecut,
fiindca, oricat ne-am sforta, nici pentru trecut nu putem stabili
cu precizie alte intelesuri. Din punct de vedere filologic studiul
lui K. este pretios aumai prin faptul ca dateaza cateva cuvinte.
300 D. ORAIVALA

Astfel pentru prima data spar in Slovacia baba in 1575

(pag. 338 nota 3), koar in 1501 (pag. 338, nota 5), bryndza
in 1470 (pag. 338, nota 6), redikat sa in 1690, dar in 1665
Radikalno (pag. 339, nota 7) §i pirt in 1670 (pag. 339, tota 10).
Alaturi de cateva cuvinte de origina romans din domeniul pas-
toritului (klag, bryndza, pirt, podi§iar), dar §i de alts origina,
de ex. maghiara (sala§, choldr, pajta), autorul considers ca
fiind de origind halaha, recte romans, §i cuvinte pur slave cum
e kuliga-kula'S'a (Berneker SEW 642, kulijeg), de origina latina
ca ferula, por&wina, germand §oldra §i pungilar, care in dic-
tionarele lui Kalal ') $i Tvrdy 2) apare sub formele : pudilar(ik),
budilar, pujlar, iar Kalal 556 il socote0e de origina maghiara ;
§1 in sfat*t chiar pe kolth §i haliena (cf. Berneker SEW 541
§i 383). 0 deosebita. importanta pentru nefilologi an putea avea
folus, cuvant vechi din izvoarele istorice din Orava, din sec.
17, astazi disparut din uz. Cuvantul insemna piva de bktut
postavuri".
Kavuljak it deriva cu siguranta nespecialistului din rom.
folos. Cuvantul romdnesc ,, folos" nu a pairuns in Carpati mai
departe de Ucraineni §i acolo are clar valoarea semantics din
limba de origina. In Orava folug este de origina poloneza dela
folusz, folus, walusz, walus, falusz, !Alta de postav (deasemenea fo-
lusz-owa6, -owanie, -owy,-niczek, -nik ei amd, Si. jez. polsk. 1., 3)
758) despre care Bruckner SEJP 124 4) scrie : < ital. follare,
lat. fullo, -are ; germ. Fuller, Fuller, Walker ; terminatia -usz ca
in ratusz. din poloneza a trecut $i la Ucraineni, foarte probabil
impreund cu tehnica batutului la pitta al postavurilor, cf. ucr.
(I)oonow Walkmuhle, -ap, Walker,Walkmilhler Wenex-lea, (1029 5)

1) M. Kalal, Slovensky slovnik, v Banskej Bystrici, 1924, pag.

1012 + CM.
2) P. Tvrdy, Slovensky frazeologicky slovnik. Praha-Presew, 1933
pag. 844.
3) J. Karlowicz, A. Krynski, WI. Niedzwiedzki, Slownik jezyka pols-
kiego . 1-V111.
4) A. Brtickner, Slovnik etymologyczny Wzyka polskiego. KrakOw,
1927, 805.
5) tBrenHil }KenexoBcKllii, Manopycico-HIme4KHii cnoBap,
AbB1113, I-II, p. 1117.
 RECENZI I 301

rpmigemco, IV, 3787 '). Nu sunt de origina romana nici Crchia,

nici kanak, nici tertninatia -u/, ale carei functii in romaneste
Kavuljak le ignoreaza (o nume$te terminatie a genetivului la
substantive", pag. 339).
Intre toponimicele $i onomasticele date de catre K. ca
fiind de origina romana, sunt prea multe gre$ite ca sa ma mai
pot ocupa de fiecare in parte. Subliniez numai ca intre ele nu
este nici un nume singur romanesc e vorba de onomastice
in timp ce de origina ruseasca sunt cateva sigure (Petrenko,
Mikita, Olexa). Ajunge fire$te la parerea ca pastoritul valah
111.1 este de origina slovaca, ci adus in Slovacia de catre ele-
mente straine, anume latino-valahe in sec. 13-14, ucraino -va-
lahe in sec. 15-16 si in sfar$it polono-valahe in sec. 17-18. A-
cestea sunt limite stabilite arbitrar autorul nu a avut $i nu
va avea niciodata destul material, ca sa le dovedeasca. Des-
pre origina Romanilor, despre caracterul limbii si at indivi-
dualitatii for nationale autorul are pareri bizare, neclare, ne-
complecte $i neezacte (astfel, vorbeste despre popoarele ro-
mano-valahe..." pag, 337). In genere este ingrationist $i se tine
orbe$te de Kadlec, Valagi a vala4ke pravo 2)... ; acolo unde
se desparte de el rataceste. Nu tie sä faca deosebire intre e-
lementele romanice apusene, franceze si italiene $1 cele de ra-
sdrit, romane$ti. Din cauza aceasta fdra sa vrea falsified $i
ceiace gaseste in izvoarele istorice ; din izvoarele istorice nu
apare de loc ca de ex. Latini, Ran, Gallici este acelasi lucru
cu Olasi, Volasi, Valasi. In Slovacia se constat,d elemente ro-
manice deja in izvoarele istorice din sec. XIII, din a doua lui
jumatate. In 1243 a Post fundata in Spis comuna Spisske Vlachy,
numita expres villa italorum" (cf. V. Chalpupecky, Stare
Slovensko 3) pag. 280-282 si nota 1111).
Nici K. nu are curajul sa afirme ca aici ar fi vorba de o
colonie de pastori. Un slab argument in privinta aceasta i se
pare ea gaseste totusi in faptul ca in apropiere sunt mentio-
nate colonii pastoresti. Da, dar toate sunt mentionate si $tiute

1) A. rpHH'IeHRO, CJI0Bapb yxpamicKaro A3131Ka, gle1371,

1, 1907, 494 ; II, 1908, 573 ; III, 1909, 506 ; IV, 1909, 563.
2) Titlul intreg este citat pe pag. urm.
3) Slovacia veche, Bratislava, 1832, 423.
302 1). CRAN.IMA

unele si astazi ca rusesti, $i cele coniemporane cu S.

Vlachy (MnKek nad Popradom din anul 1255) si cele fondate
mai tarziu (Osturna 1313, Kamjonka 1315, OlAavica .1316,
Repave 1321, Jakubjany 1322, Helcmanovce 1326, Jarembina
1329, Lipnik 1338, Sulin si Folwark 1342, cf. Kavuljak pag.
348). Tot Rusi au Post §i colonistii din coloniile nou fundate tot
in Spig in 1270: Porae, Topirea 51 Zavadka. Apoi, nu avem
nici un motiv serios sa consideram ca romaneasca nici villa
latina" din 1262, numita in 1267 villa Olosci", din Liptov. A-
ici e clar vorba de italieni. (Parerile gratuite ale lui K. sunt
respinse si de catre B. Varsik in recensia citata. El crede ca
atat S. Vlachy cat si villa Olosci au avut o populatie de fran-
cezi, de valoni, deoarece de cateva on in documente in lega-
tura cu aceste nume apare 5i Gallicus". Pentru amanunte vezi
Dr. Al. litg(1(.ava, Kolonisacia Liptova do konca XIV storaia2).
Sb. filos. fak. univ. Komenakeho v Bratislava VI1, 1930, nr. 58)
5, pag. 19, nota 50. Pentru VIaNy in Liptov vezi ibid. pag.
33, nota 140).
Dovada a unei populatii romanesti nu constitue nici mons
Watch" in Orova, mentionat in anul 1272 si apoi in 1345 $i
1348, ca si numele de rau Kenez, amintit tot in Orava in anii
1345 si 1347. Intre numele acestea nu trebue sa presupunem
neaparat o legatura, asa cum crege K., deoarece Watch poate
fi de origins romanica apuseana (singur K. vorbeste foarte pe
larg de activitatea desfasurata in Orava de catre ordinul ca-
lugaresc al templierilor in Orava in sec. XIII", Sbornik Matice.
Slovenskej, XIII (4, pag. 387.402), pe cand kenez are o forma
fara nici o indoiala ungureasca (cf. J. Kniersa. Pseudorumanen
in Pannonien and in den Nordkarpathen, in Archivum Europae
contro-orientalis, Budapest, I. 1935, 169-172). Numai numele
Bilvalacha ar putea indreptati pe cineva sa sustie ca fn Slo-
vacia s'ar fi gasit deja in sec. XIII element valah, alias ro-
manesc. Dar aceasta numai dupa nume ; dar singur numele in
cazul acesta nu constitue o dovada, care sa nu poata fi puss
In indoiala. Ca si mai tarziu $i acum in sec. XIII, numele a-
cesta putea fi atribuit si altor elemente nationale dinspre ra-
sarit: o semnificatie strict nationala chiar pentru timpuri mult

2) Colonizarea Liptovului panic la sfarsItul sec. XIII,

 RECENZI1 303

mai vechi cuvantul valaha nu a avut nici in Balcani ; insasi

in Transilvania era dat $i Slavilor (cf. V. Chaloupecky op. cit.
pag. 266 si Lajos Tamas, Roumains, Romans et Roumains dans
I'histoire de la Dacie Trajane, I, 1-96, II. 46-83. Ca o proba in
contra originii romanesti a acestui nume ar putea fi interpre-
tata aici imprejurarea ca Bilvalacha nu este citata in acel fal-
sificat ca o colonie pastoreasca, de valahi. B. Varsik 1. c. face
o observatie foarte justa, cand spune ca oricine ar studia cu
mai multa atentre eventualitatea unei colonizari valahe pe la
jumatatea sec. XIII in Slovacia de mijloc ar ajunge la concluzii
negative. Astfel de colonii apar aici deabia in sec. XIV. Va-
laska Duhova e amintitd in documentul dat de catre Matei Hu-
niadi in 1474 laolaltd cu satele Kiiazia Yi Medzibrodia. Despre
Valaska Dubova K. afirma ca se stie" ca in 1332-3337 ar fi
avut $i parohie, insa nu spune dacd pentru acel an numele
este expres mentionat in izvoare sau dacd aceasta este numai
o presupunere gratuita a sa. Coloniile valahe dit Orava au
fost in 1550 in numar de 5, in 1564 de 16, iar in 1619 au a-
tins cifra de 50.
Cea mai mare Inflorire a atins pdstoritul in Orava In sec.
XVI $i la inceputul sec. XVII (in primele cloud decade), cand
au fost numdrate in total 19867 ci, iar valahii de acolo aveau
si voivod. Valaska din comitetul Zvolen este amintita in a. 1470,
iar stiri despre valahi-pastori in comitetele Gemer (14 colonii),
Nitra Turec $i Trenein (22 colonii) exista deabia din sec. XVI.
Fata de situatia aceasta din apusul Slovaciei, pentru Slovacia
de rasarit avem stiri despre Valahi din sec. XV, in fostul co-
mitat Abauj-Torna din 1437. Mai vechi sunt stirile despre dansii
fn regiunile muntoase din comitatele Saris $i Spig, uncle in sec.
XVI sunt cunoscute 16 colonii. In $arg avem 5tiri despre un
voivod valah din 1359, pe cand la apus, in Trenein, deabia din
sec. XVI. Prin urmare aici avem posibititatea de a urmari si
in timp si teritorial avansarea colonizdrilor valahe din spre
rasarit spre apus. Din Sarg-Spig Valahii au trecut in Liptov-
Orava probabil mai inainte decat spre sud in Gemer $i de acolo
mai departe in Slovacia de mijloc $i de apus. Nu avem pur $i
simplu nici un mijloc sigur cu ajutorul caruia sä putem stabili,
daca valurile acestea de Valahi, sau mai bine zis grupele acestea
de colonisti, cari acceptau dreptul valah pentru avantajiile pe
304 n. CRANJALA

cari le oferea, erau la inceput sau mai tarziu Romani. Din contra
din $tirile pastrate, din situatia de astazi, ca $i din numele for
am putea deduce cu foarte multa probabilitate ca erau Ru$i.
Dar aceasta nu se poate spune despre toti. Mai ales din nu-
mele pastrate, din cari K. reproduce o parte (din Orava, Gemer,
Trerrein), reese clar ca elementele nationale straine reprezentau
aici o minoritate neinsemnatd. Poate ca e vorba chiar numai
de specialisti, de maistri in ale pdstoritului $i branzaritului ; se
pcate ca numai ace$tia sa fi Post straini, Romani sau mai de-
grabd Rusi, a$a cum presupune $i K., A$a stand lucrurile sta,-
bilirea de limite in timp, In intervalul carora Valahii sä fie so-
cotiti pand la o data Romani, de acolo Rusi $i mai departe
Polonezi apare arbitrara, neoiintificti, a$a cum apare aceasta a
lui K., care nu mai cunoaste alte argumente pentru teza sa.
Teza lui este sprijinita pe cuvintele valah, vojvod, knez. Ori
acestea sunt cuvinte intrebuintate de catre Coate popoarele car-
patice, nuthe care in mod obiectiv judecat nu intotdeauna, ba
la apus de Maramures chiar foarte rar se pot pune in legatura
directs Si sigura cu Romanii. Kavuljak mntrebuinteaza ran $i
terminologia toponimica valaha ca sä dovedeasca ca de ex. in
Orava in sec. XIII numele Wlach Si Kenez stau intro legatura
oarecare cu Valahii. Toponimicele realmente valahe ca Magura,
Kk!era, Mineol apar mult mai tarziu $i ar fi lost desigur mult
mai folositor ca autorul sa fi cercetat anume cand apar, decat
sä faca presupuncri gratuite. Autorul evita $i o alts intrebare
fireasca : dece anume terminologia specific pastoreascd de ori-
gina romans apare in Slovacia cu mutt mai tarziu decat data
cand fixeaza el venirea Valahilor-Romani ? Singur numele Valah,
cum am mai spus, nu constitue o dovada irefutabild ca la in-
ceput eel putin Valahii din Slovacia au lost Romani, nici toti
nici in parte. Deaceia, de o colonizare de Romani propriu zisa,
de o inundare a Slovaciei de catre Romani, a$a cum fantezia
lui I. Nistor ') a incercat cu naivitate sä o conceapa nu poate
fi nici vorba, $i nu numai a Slovaciei, ci $i a intregilor Carpati
apuseni. Invatatura aceasta trasd de dare K. din izvoarele is-
torice pare sá fie dintre cele mai adevarate $i se refers atat la

1) In Xehoslovacii §i Romanii", I. Expansiunea elementului romanesc

asupra teritor ului cehoslovac, Codrul Cosminului, VI, 1929-1930, 267-272.
 RECENZII 305

timpurile vechi cat $i Ia cele noi, cand deja apar aici terminii
pastoresti de origina romans. Nici de o inundare a elementului
rusesc in Slovacia de apus nu poate fi vorba, deli in Slovacia
centrals uneori fn Spi§-$ari§ si mai departe spre rasarit in-
toldeauna valul de colonisti valahi poarta pe alocurea pecete
nationals ruseasca, cum observa si Varsik... Masa mare a co-
lonistilor valahi dela noi (din Slovacia) era formata din oameni
adunati din regiunile Slovaciei si nici decum din cele straine",
spune Kavuljak (373) $i nu avem motive ca sa nu-i acceptam
parerea. In cel mai mare numar se pare ca au participat la co-
lonizarea aceasta Slovacii de rasarit, din sesurile expuse ale
Tisei si a afluentilor ei, de unde aduce si J. Valek 1) primul
strat de colonisti in Valagsko din Moravia, in a doua jumatate
a sec. XIII. Actiunea de colonizare inceputa in Slovacia sub
,Andrei II si intensificata cu mult dupa navalirea Tatarilor pune
ipoteza lui Valek inteo lumina bund si o face acceptabila. Dar
si in Slovacia ca $i in Valagsko din Moravia stratul cel dintaiu
de colonisti, dupa stirile istorice cunoscute, nu era de pastori,
ci de agricultori. Dupa cum vad din $tirile date de catre K.,
iar nici decum din interpretarile sale arbitrare, pastoritul Incepe
sa se desvolte in Slovacia deabia Ia sfarsitul sec. XIV; inflo-
reste in sec. XV si mai ales XVI, cand acopera aproape in-
treaga Slovacia $i trece adanc spre apus in Moravia, iar Ia
nord-vest spre Silezia. Granitele statului unguresc in aceste parti
au Post fixate cu precizie si definitiv deabia mai tarziu. Deoa-
rece insa in Slovacia economia forestiera se indreapta intre
timp pe alte cai, inca in sec. XVI dar mai ales in cursul sec.
XVII privilegiile acordate colonizaritor de Valahi pastori Incep
sa fie reduse din ce in ce mai sensibil, asifel ca in Slovacia
spre sfarsitul acestui secol orice privilegii de aceasta natura
dispar. Acesta este tocmai timpul cand pastoritul cauta in alte
parti avantagiile perdute aici si trece, am putea spune in masa,
spre apus, spre Moravia si Silezia. Ar fi o gresala sa ne inchi-
puim ca s'au mutat sate intregi, in masa. Din procesul de co-

1) Josef Valek, Poznamky k mape morayskao Valagska (Note asu-

pra hartii regiunii Valagsko din Moravia), 2; Stargi kolonisace Valagska
(Colopizarea veche a regiunii Valagsko). Casopis morayskeho musea ze:ns-
keho, v. BIT& VIII, 1908, 81-118.
20
306 D. CRANJALA

lonizare al regiunilor muntoase din Vala§sko din Moravia, efec-

tuat in a doua jumState a sec. XVI $i in cursul sec. XVII, ba
$i mai tarziu, vedem ca e vorba de grupuri mici, ba chiar de
indivizi izolati, cari sub o forms oarecare luau dela curti o
intindere oarecare de padure pentru a o preface in loc arabil,
bucurandu-se de anumite avantagii In ce priveste darile. Nu toti
colonistii acestia erau Valahi-pastori si nici toti Valahii-pastori
nu au ramas pastori totdeauna. Pastoritul in Carpati a constituit
in eele mai multe cazuri numai o forma temporary de tranzitie
spre agriculture. Putem asadar deduce ca nu plecau sa caute in
alts parte parnant decal cei can nU aveau deloc sau erau cu
totul nemultumiti de ceiace aveau. Astfel de nemultumiti gasim
In Orava in 1576 ; din cauza ca nu li se micsorau darile, a-
menintau ca vor trece granita in Polonia. Nu este exclus ca in
grupele acestea de colonisti, cari cautau un loc de asezare, sa
fi fost si straini de loc, veniti de mai departe, mai ales Rusi,
poate chiar Romani, dupe cum stau dovafla cateva cuvinte izo-
late in Moravia ; dar de aici pane la ideia unei colonizari cu
Romani a Slovaciei si a Moraviei, on a intregilor Carpati, cum
se crede de obiceiu, este o mare prapastie nestiintifica ; aceasta
$i in ce pliveste timpurile cele mai vechi, cand incep sa apard
in genere in Carpati stirile despre Vlahi". Acestea sunt, idei
fanteziste si Kavuljak a facut foarte bine ca s'a ferit de a le
cadea victims. Ideile acestea fanteziste au fost in parte $i numai
aparent sprijinite de cartea lui K. Kadlec, Va181 a valaske
pravo v zemich slovanskych a uherskych1), v. Praze, 1916, pag.
528. Kadlec a precizat In adevar ca terminii Valah, knez $i
voivoda reprezinta in Carpati urme ale colonizarii valahe si ale
dreptului valah (in afara de cazurile, cand au evident alta ori-
gins slava). Dar Kadlec nicaeri nu a afirmat ca dreptul valah
este un drept national romanesc. Dreptul valah este dupe dansul
o varianta a dreptului de colonizare german, specifics statutului
unguresc, o serie de norme derivate din dreptul german, menite
sa reguleze raporturile dintre stapanitorii de teren in genere
paduros si de munte $i colonisti, carora li se asigurau anumite
$i variabile avantajii pentru a-I preface in teren agricol ; dupe
un timp erau ae regula fortati sa accepte dreptul celorlalti ta-
1) Valahii ti dreptul valah in teritorille slave Si unguresti.
 RECENZII 307

rani. Dreptul valah s'a nascut din necesitati economice $i in

parte strategic,e $i odata cu disparitia conditiilor istorizc a dis-
parut $i el. Deasemenea Kadlec nicderi $i nicicand nu a ajuns
la concluzia cd dreptul acesta era acordat numai Romani lor sau
ca. toti Valahii au lost romani. Acestea sunt completari fante-
ziste la concluziile unui studiu, care cu Coate neajunsurile de
care sufera mai ales prin faptul ca e deja invechit, ramane bun
$i deocamdata unic prin fapul ca imbratiseazd intregul complex
de probleme $i Coate teritoriile in cari ne intalnim cu problemele
acestea privind elementul valah.
Critica facutd asupra lucrarii lui Kavuljak nu este decat
un corectiv la interpretarea materialului dat de autor ; din acest
punct de vedere lucrarea sa are incontestabil o valoare insemnata,
D. Cranjald

Arta si Arheologia. Director Prof. 0. Tafrali. Fas-

cicolele 11-12, 1935-1936. Iasi 1936 in 40 85 pag.
Dupd o intrerupere de un an, datoritd unei nedumeriri ce
a produs in lumea $tiintificd aceastd intrerupere, Arta $i
Arheologia a reaparut in conditiuni tehnice $i stiintifice superi-
oare similare numai marilor publicatii din strdinatate. Din inte-
resantul cuprins al fascicolelor 11 $i 12 semnalam : Prof. 0,
Tafrali, Sculptura in lemn romaneasca "; Emil Condurache, ,,Sur
I'origine et revolution du Toros imperial ; Iconom C. Bogdan
,,Vechi obiecte de cult in biserica Sf. Neculai domnesc din Ia$i ;
0. Tafrali: Note arheologice $i Artisticea; Informatiuni arheolo-
gice din Romania $i din strainatate" de Marin predescu, 0 Ta-
frali, Minodora lgnat, Emil Condurache, Stefan Bujoreanu.
Sculptura in lemn romaneasca de D-10. Tafrali e un studiu
interesant $i unic pand astazi in publicitatea romaneasca, care
a fost $i obiectul unei comunicari la Academia Romans.
La inceputul studiului D-1 0. Tafrali face cateva conside-
ratiuni asupra evolutiei sculpturei in lemn Inca din timpurile
cele mai vechi, a capodoperilor acesteia $i a influentelor care se
vad in sculptura in lemn romaneasca.
Cea mai veche sculptura romaneasca in lemn e dela sfar-
$itul secolului XIV $i anume sunt u$ile imparategi ale manasti-
rei Cotmeana. Arta sculpturei in lemn la not a Post incurajata
308 N. GRIGORAS

de biserica, domn, boerime si chiar taranimea ne-a dat opere

de arta de o mare insemnatate". Mai departe D-1 Prof. 0. Ta-
frale face o clasificare iarasi unica pans acum, a sculpturilor
in lemn D-sa le imparte mai intai in doua : ronde-bosse si basso
reliefuri. Sculpturi in ronde-basse nu se gasesc la noi decat cu
rari exceptii, de care ce imperativul decalogului sa nu-ti fad
tie chip ciplit caruia sa-i to inchini", a Post obserzat cu mare
strictete de lumea ortodoxa. La noi spune D-1 0. Tafrali
s'a intrebuintat Inca din vechime basorelieful si altorelieful sub
influenta Byzantului, avand in tehnica for trei procedee : baso-
relieful mieplat", basorelieful modelat si basorelieful ajurat, care
de multe on nu-i decat un alto relief. Basorelieful ajurat se in-
talneste mai ales la iconostasele bisericilor.
Astfel sunt iconostasele bisericilor manastirilor Arnota si
Cotroceni, al bisericii Sf. Gheorghe din curtea Mitropoliei din
Iasi. D-1 Prof. 0. Tafrali in ceia ce privesie motivele, distinge
iarasi trei categorii : Tema sacra, tema curat decorative si tema
compozita.
Cea mai caracteristica parte a unei biserici e catapeteasma
simple sau iconostasul. Amintind pe cele mai vechi si mai fru-
moase iconostate, pe a cele din Stobi (Macedonia in sec IV) si
acela al cadedralei din Torcello sec. XI, etc. crate ca si In tam
noastra, sunt adevarate capodopera de sculptura in lemn. Din-
tre acestea sunt : Iconostasul Patriarhiei din Bucuresti, decorat
cu picturi fine in care predomina elementul floral, iconostasul
paraclisului din Magureni. La Muzeul National de antichitati din
Bucuresti se afla un frumos iconostas dela biserica manastirii
Cotroceni, in care apare printre alte elemente decorative si po-
rumbul.
Alte iconostase cu o reala valoare artistica sunt acelea
ale bisericii manastirii Arnota, un giuvaer at artei nationale
(1706), si cel din biserica Sf. Gheorghe din curtea Mitropoliei
din Iasi sec. (XVIII).
In aceste sculpturi pe langa motivele cu flori, frunze si
struguri, apar pasari, mai ales vulturul byzantin, bycefal si chiar
cerbul cu crucea intre coarne, simbol al Sf. Eustatin, aceasta
fiind o vadita influenta occidentals. Cele mai vechi sculpturi in
lemn dela noi sunt usile imparatesti ale bisericei manastirii Cot-
meana si ustle bisericei din comuna Turbati de land Snagov.
 RECENZIT 309

Aici D-1 Prof. C. Tafrali precizeaza ca acesta e din vremea lui

Vladislav II 1456. 0 opera de arta a basoreliefului compozit
sunt usile imparatesti de la Tismana (1542). Opere de o reala
valoare artistica sunt usile bisericei Manastirea Bistrita din Val-
cea (1654), usile schitului Tedelescoi (1700), usile bisericei Sf.
Neculai din Olanesti, sculptate de un sculptor roman Dragoi
(1729) Aceste usi din Olanesti se aseamana cu usile pastrate la
scoase de Arte frumose din Iasi, opera de mare valoare artistica
lucrate In stilul renasterei.
Manastirele si bisericele au mai pastrat In plus si mobile
sculptate. Din sec. XVI sunt patru jeturi de la manastirea Po-
brata. Unul se pastreaza Ia scoala de Arte frumoase din Iasi.
Sculptura for e acea geometrica.
Un jet gasit la biserica manastirei Moldovita provine dintr'o
donatie facuta de Insusi Petru Rares. E o opera de o inspiratie
superioar1 in motive originate. La Biserica Manastirei Voronet
se afla un jet la care se vede o influents athonita.
La Biserica Monastirei Golia, jetul, scaunul episcopal si
amvonul sunt din timpul lui Vasile Lupu, fiind lucrate in bogate
motive, florale in care figureaza si trandafirnl, o evidenta influ-
ents musulniana.
D-1 Prof. 0. Tatrali continua descrierea operilor sculpturale
din bisericile noastre, trecand apoi Ia descrierea altor obiecte
bisericesti sculptate, cum sunt sfesnicile. Acestea au avut de su-
knit influentele renasterei si Bizantine.
In partea II a studiului sau D-1 Prof. 0. Tafrali descrie
operele taranesti de sculpture, avand o reala valoare artistica
putin comparabila din toate punctele de vedere. Sculptura In
lemn sacra a Inlocuit pe cea in miniature. Mai departe D-1 0.
Tafrali spune ca de cateva decenii s'a format Ia not un stil spe-
cial romanesc de mobile care ar trebui Incurajat.
In acest studiu prea rezumativ, limitat mai mai mult din
cauza spatiului, D-1 Prof. 0. Tafrali ne-a descris, cu compe-
tenta D-sale, capodoperele de arta romaneasca ingropate In ma-
nastiri, dovedind ca poporul romanesc are un simt si un gust
artistic superior.
Din acest studiu se mai vede ca manastirile noastre cuprind
adevarate comori artistice ce ar trebui scoase la lumina.
Studiul este complectat de admirabile planse care impre-
'
310 N. GRIGORA'S

una cu descrierele ne dau o idee exacta de a devarata valoare

a operelor semnalate.
Dupa mine acest studiu ar trebui tipdrit in extras $i rds-
pandit cat mai mult in masele largi ale intelectualitatii noastre.
Interesante Si cu observari valoroase pentru Stiinta sunt si
articolele d-lui Condurache $i al Iconom. P. Bogdan ; $i, de ase-
meni, Notele arheologice $i Artistice.
Neculai Grigora

Padescit let unit,. prof. Josef a Paty, ,eskeho slauisty a

slovanskeho pracovnika, uspordclal Vlad. Zmegkal. Lu2ikosrbs-
kci knihouniaa, i.. 22; 1936. Nakladem Spole'eno2ti pratel Lu2ice,
v Praze, 1936, pag. 70. (50 de ani ai prof. univ. Josef Pata,
slavist ceh $i muncitor pe taram slay. Mica biblioteca Serbo-
lujiceanca, Nr. 22. Pe cheltuiala Societatii prietenilor Lujitei).
Rare sunt ocaziile, in cari pun mana pe condei cu bu-
curia, ce simt in momentul cand trebue sg scriu despre aceasta
carte micuta dedicata prof. Pata. De fapt nu despre carte ma
gandesc sä scriu. Ea este un prinos umil, al unei societati, care
are mijloace restranse $i acelea cu alte destinatii tiecat de sdr-
batoriri personale. Asa se explica dece in volumasul acesta nu
gasim decal o serie de articole mici, mai mult amintiri $i ex-
presii personale, ba $i poezii dedicate sarbatoritului, incheiate
de bibliografia lucrarilor lui mai importante, fiindca a aduna tot
ce a scris prof. Pala ii va fi greu $i lui InsAsi. Asa se explica
poate §i ca volumasul acesfa nu are aspectul impresionant al
dealtfel frumoaselor, dar denaturatelor volume omagiale, in cari
tocmai despre cel sarbatorit nu gdsesti nimic afara de o uscath
bibliografie $i poate o initiala paging, in care se descopera cu
teams ca sarbatoritul s'a nascuf in adevar si cd Inca mai trae.ste.
In afara de cele patru poezii ocazionale, dintre cari una
lujiceana, sunt aici 10 articole scrise de prieteni mai batrani si
mai tineri, acestia fo5ti elevi, articole In care se vorbeste in
special daca nu numai despre ceiace in astfel de ocazii ne
intereseaza cel mai mult, despre om. Implinirea varstel de 50
de ani este In adevar un bine ales moment, in care deja se
poate vorbi despre un om $i mai ales despre un om cum
este prof. J. Pala in mod definitiv, Este varsta, in care omul
 RECENZIE 311

de munca si-a tras sigur o cale, dela care fara indoiala nu se

va mai abate, pentru ca acum incepe tocmai sa culeaga roadele
recunostintei pentru ceeace a facut deja si sa nutrcasca cele
mai justificate sperante ca ceiace va produce mai departe va fi
si mai de pret.
Ca invatat si ca om profesorul J. Pata este un ceh asa
cum, cu necesarele exceptii omenesti, sunt toti Cehii : muncitor
si fara odihna, cinstit si consequent, amabil si idealist. Cred insa
ca nu ma insel cand am sa afirm ca aceste calitati sunt la el
potentate adesea pans la exagerare. Este tocmai ceiace se corn-
firma in aceste articole. S'ar mai desprinde din ele d prof. Pata
este un militant al ideei slave, exact panslave, ceiace n'ar fi un
neadevar. Dar ma grabesc sa adaog ca nutreste aceleasi senti-
mente de pretenie $i fata de noi, pentru tam noastra. Este mai
exact un militaot al ideei de pace si intelegere, daca se poate
de frateasca prietenie intre popoare, un militant al ideei husite
de a da dreptate oricui are dreptate, de neimpilare a celor slabi
de demna si bataioasa rezistenta fata de uzurpatorul tare. Prof.
Pata face parte dintre putinii oameni fericiti, cari nu pot sa tre-
zeasca dusmanii, cari din contra printr'o placuta influenta ce
exercita asupra celor cu cari vin in contact reuseste sa-i castige
pentru ideile sale, sä-i faca soldati ai idealului salt, al luptei
sale de o viata cunoasterea Serbiei lujicene si a poporului lu-
jicean cu tot ce se leaga de aceste cloud notiuni inafara si in-
tarirea, consolidarea si poate chiar eliberarea for inauntru, in
granitele Germaniei actuate, daca nu in ale for proprii. 0 lupta
inceputa din vremuri de studentie, care pentru el va avea sfar-
sit in lumea celor buni si drepti. 0 lupta inceputa cu articole
in ziare Si reviste provinciale, apoi in cele centrale din Praga
$1. in cele de peste granite, in reviste de specialitate, documen-
tata prin excursii des repetate la fata locului, prin adunare de
material inedit Si bogat, perfectata prin fondari de socieetati de
amicltie, cari dela 7 membri de acum 30 de ani s'au inmultit
la zeci de mil, au trecut granitele Orli in apus in Franta, in
Geneva, in sud in Iugoslavia, Bulgaria, la nord in Polonia. 0
lupta inceputa pe terenul propagandei si incoronata pe eel sti-
irrtific cu prima istorie a literaturii si culturii lujicene conceputa
original si dotata din belsug, opera care va ramane indelung
Limp unica si care impreuna cu allele mai mici au facut din
profesorul secundar si lectorul J. Pata primul profesor universi-
tar de serbolujiceana, titular al primei catedre de acest fel din
lame infiintati la facultatea de filosofie a universitatii Carol din
Praga acum trei ani. Este aceasta mai mutt un succes al cau-
zei pentru care lupta decal al sat' personal, fiindca profesorul
Pala face si de pe catedra lui universitara apostolatul caruia se
dedicase. Pe langa cartile de studii si cunostintele serioase si
intinse, pe cari le imparte dezinteresat cu o grija concentrata
312 DUMITRU CRANJALA

individual asupra fiecaruia dintre elevii sai, el are darul ca din

materia sa obligatorie pentru prea putini sa faca obiectul dra-
gostei tuturor acelora, cari au fnceput sa-i frequenteze cursurile
numai dintr'o curiozitate explicabila la cei ce se ocupa serios
de chestiunile slave. Acesta a fost si cazul meu. Am scris deja
in Arhiva, XLII (a. 1935), p. 97-125, vreo 20 de pagini despre
o carte a sa si despre Lujiceni. A fost o jertfa .de timp pe care
nu o voi regrets si cred ca voi mai avea timp candva sa mai
scriu. 0 fac ca si acum cu un sentiment de dragoste fata
de chestiunea lujiceana si cu cel de admiratie si recunostinta
fata de exemplarul ei promovator, aparator.
Dumitru Cranjala
Viata B a s a r a b i e i, V. No. 11-12. Chisinau 1936.
Aceasta revista, care acum se afla la sfarsitul andlui al
5-lea al existentei sale, apare, sub directia D-lui Pan. Halippa,
in Chisinau, centrul vietii intelectuale, adica culturale si politice,
a Basarabiei. D-nul Halippa, este basarabean de origine, fost
student si licentiat al Universitatii noastre din Iasi, acum pro-
fesor secundar in Chisinau si fost Ministru in diferite guvernari
ale Partidului National-Taranesc. Revista aceasta e vrednica de
atentia noastra deosebita, pentru cd ea imbratiseaza, in artico-
lele ce publics, toate posibilitatile de manifestare ale intelectua-
litatii basarabene in domeniile Literilor. Astfel are versuri, are
proza beletristica, dar si cercetari stiintifice.
Cea ce, insa, impinge mai mutt aceasta revista in ochii
bagatori de seams este ceea ce ea insasi exprima la pagina
804: Nona directie de regionalism cultural", pe care o practica,
fireste sub directia directorului ei, pentru Basarabia. Cat Inteleg
din ceea ce spune, cercul revistei Viata Basarabiei6 dezaproba
si respinge pe indrumatorii provinciei noastre de peste Prut,
veniti sau trimisi acolo din alte parti sau provinciii ale Roma-
niei ; ii respinge pentruca socoteste ca sfaturile si punerile la
cale ale acestora nu corespund nevoilor sufletesti si intelectuale
ale propriilor Basarabeni, si nu corespund Iiindca acei veniti
din alte provincii nu cunosc realitatile din Basarabia. Cere ca
sa fie astfel de fndrumatori numai ei Basarabenii. Deaceia re-
vista, in acest numar, se revolts in potriva transilvaneanului
Onisifor Ghibu, prof esor la Universitatea din Cluj, care, precum
la 1918, pe cand inca nu parvenise la Universitate, facea pe
mentorul Romanilor Basarabeni din Chisinau, tot astfel fl mai
face si astazi cand se ails la Cluj, prin articole cu titlul : Note
despre Basarabia de azi, ce publics in ziare.
Revista fi cere sa renunte de a mai da Basarabenilor sti-
mabilele sale invataturi, pentru ca, ii zice : d. 0. Ghibu e un
intarziat in ceea ce priveste inregistrarea unor fenomene cultu-
rale din Basarabia sl e departe de a fntelege sensul framantari-
 RECENZIT 313

for culturale de astazi". Ii mai arata, apoi, ca tot cea ce spune

d. Ghibu In ale sale Note" le-a spus deja de mult Viata Ba-
sarabiei" ; astfel ca, ii spune : dansul .nu este adanc cunosca-
tor al realitatilor sociale si culturale din Basarabia (a$a cum ii
place sä se recomande)". Continuand, revista ii adauga : de ce
nu intelege °data [d. Ghibu] ca nu mai are ce cauta un glas
din Ardeal (sau de on unde ar fi) ca sd strige in toata Cara
nevoile Basarabenilor. ...Nu-1 vrem pe d. prof. 0. Ghibu in pos-
tura de cronicar intarziat. S-au trecut vremurile misionarismului
cultural $i chipul de Christos al apostolului ardelean nu mai
impresioneaza astazi pe meleagurile noastre ". A$a zice revista
catre d. Ghibu. Spun acestea pentru ca acela$ domn Ghibu era
apostol" in Chisinau $i in 1918, impreund cu alti transilvdneni,
cand d-nii profesori Petrovanu din la$i $i Vasile Hanes din Bu-
curesti, aflandu-se in Chisinau, cel dintai mi se pare ca inspec-
tor $colar, $i observdnd ca apostolatul" d-lui Ghibu si al celor-
lalti transilvaneni nu corespundea cu cerintele realitdtilor basa-
rabene, mi-au trimis mie la Iasi articole, in care se aratau a-
ceste nepotriviri, spre a le publica in ziarul lasul care aphrea
aci sub directia mea. Articolele au $i aparut. D-1 Ghibu, apoi,
temandu-se, poate, sd nu fie scos de Basarabeni din slujba de
apostol",fiindca ace$tia incepusera deja atunci sä vaza (ca
azi Viata Basarabiei"), un rau pentru viata for in ace$ti apostoli
a pus la cale in contra mea un complot, $i intr-o noapte din
Oct. 1918, cand m'am dus sä vizitez Chisinaul, mai multi tran-
silvaneni (4 sau 5) m'au atacat pe strada Alexandrovsca $i apoi
cu totii au fugit cavalereste, disparand in intuneric ; a$a ca
nici pand astazi nu cunosc cu sigurantd pe acei domni tova-
MO ai d-lui Ghibu. Mai tarziu, numai, mi s-a spus de niste nu-
mi de oameni, pe cari nu $tiu sa-i fi vaz,ut vre-o data in viata
mea. Persoana care mi i-a declarat mi-a spus ca acestia m-au
atacat pentru ca eu am scris in lasul articole insultatoare la
adresa Romdnilor transilvaneni apostoli" in Chisinau. Era Irma
o inexactitate acest motiv al apostolilor", pentru ca acele arti-
cole au lost scrise, cum aratai mai sus, nu de mine ci de catre
profesorii Petrovanu $i Vasile Hane$. lar atacurile de astazi din
revista Viata Basarabiei", dezgustatd $i ea de pretentiile d-lui
Ghibu, necunoscator al realitatilor basarabene, dovedesc ca si
in 1918 aveau dreptate in articolele for domnii Petrovanu si
Vasile Hane$, deli ace$tia nu sunt basarabeni, ci numai expo-
nenti ai sufletului basarabean (cf. I. Barbulescu : Cateva paaini
de Istorie contimporand, Iasi 1923, p. 25).
Eu nu sunt nici astazi impotriva acestui regionalism cultu-
ral, cerut de Viata Basarabiei" $i pe care unele cercuri de Ba-
sarabeni au inceput sä-1 ceard $i sa-1 practice Inca din 1918.
Asta, fire$te, in caz cand sunt Basarabeni tot a$a de bine
pregatiti ca cei din alte provincii ale Regatului. Hilda., drept
e ca numai ei, in acest caz, cunosc realitatile $i trebuintele, su-
flete$ti mai cu seams, dar $i pe cele materiale, ale Basarabiei.
Ilie Barbulescu
314 ALFRED PONINNSKI

Notice concernant le sejour a Ia§i du Roi

de Pologne Stanislas Leszczynski au debut
du XVI1I--e siecle 1)

Nous trouvons dans le recueil Letopesetile Tarii Moldovii"i

publies par M. Kogalniceanu (Tome 11 Iasi 1845), des details for
interessants au sujet de la rencontre a Iasi du Prince de Mol"
davie de repoque Nicolas Mavrocordato et du Roi Stanislas,
arrive, incognito, en uniforme d'un colonel suedois en compagnie
d'autres ofticiers de Charles XII.
Au cours d'une audience publique acordee a ces strangers
de marque, le Voievode, raconnaissant a sa grande surprise le
Roi, grace a sa ressemblance a son pere Raphael Leszczyfiski
que le Prince Mavrocordato avait connu a Stamboul, lorsque ce
seigneur y sejournait en qualite d'ambassadeur extraordinaire de
la Serenissime Republique.
Je dois vous considerer maintenant comme colonel du
Roi de Suede, mais si vous me dites qui vous etes, je vous
traiterai d'une autre fawn" s'ecria le Prince et le Roi de lui
repondre : ,,Je suis un colonel malheureux et je suis entre les
mains de Votre Altesse, attendons les secours du Roi de Suede".
(page 162 de ('oeuvre precitee).
Le Prince n'insista plus ce jour-la, mais donna des ordres
pour l'etablissement de son hOte illustre dans les dependances
de la célèbre eglise Triisvetitelea (Trei Erarhi).
Stanislas, de son cote, se decide d'abattre son jeu, non
sans chercher, avant cette grave decision, une inspiration su-
perieure, 11 se rendit en effet a l'eglise hongroise pour y prendre
part a la S-te table du Seigneur. Par l'entremise du franciscain
qui desservait cette eglise, it demande une nouvelle audience
du Prince, ne lui cachant plus sa qualite. .

Pour eviter des temoins encombrants et peut *etre indis-

crets, ('audience fut fixee tard dans la soiree. Stanislas arriva
dans la cour deserte du Palais Princier, accompagne seulement
de son secretaire, et y fut salue avec la plus grande deference
par Mavrocordato qui le retint pendant deux heures.
Stanislas negocie avec le Prince de Moldavie aussi
bien en son nom qu'au nom de son allie Charles XII, lequel par
l'intermediaire du Roi de Pologne annoncait sa prochaine arrivee,
aussi imprevue que secrete. La meme nuit le prince de Moldavie
1) Din pricina unei erori tipografice de paginatie, punem aci aceasta
,,Notice", in loc de a o meza intre Comunicari" unde-i este locul (Dir.)
 COMUNICARI 315

desireux d'aider le souverain polonais dans Ia mesure de ses

moyens, expedie des depeches au Grand Vesir et au Chan
Deb let Girey.
Envisageant la presence du Roi de Pologne, du Craiul",
malgre les difficultes politiques qu'il causait, comme grande
honneur le Prince prit sur lui toutes les depenses du sejour et
attacha a son auguste personne le boyar Spandoni avec plu-
sieurs personnes de suite.
Citons parmi l'entourage de Stanislas : le palatin de Kieff
Joseph Potocki, le Prince Wisniowiecki et le C-te Tarlo un parent
tres devoue a la cause de Leszczyriski.
Par la suite, le Prince de Moldavie rendit deux visites au
Roi toujours empreigne de la plus grande estime et amitie.
Celui-ci desirait profiter des excellentes disposition du Prince
pour rassembler a Iasi les restes de son armee, ce qua Mavro-
cordato ne put accepter, n'ayant point recu de reponse de la
Haute Porte. Neanmoins it prouva son devouement a Stanislas
en dejouant un complol contre lui, qui consistait dans un projet
hardi d'enlevement et d'emprisonnement du souverain errant a
Citatea Alba. Enfin le courrier de Stamboul apporta le consen-
tement du Grand Vesir a ce que Stanislas se rende a Tighine
(Bender). Les adieux eurent le caractere le plus cordial. Le
Prince Mavrocordato assista, le dimanche 18 Fevrier 1712, au
depart du Roi dans Ia cour de l'eglise Trisvetitele", qui lui
avail servi pendant plus d'un mois de demeure et de refuge.
Le Pacha de Thigine recut le Roi avec beaucoup d'em-
pressement.
Se souvenant de l'hospitalite et des bons offices de Ma-
vrocordato aupres de la Haute Porte, Stanislas depecha aupres
de lui un seigneur-polonais de sa suite, le grand stolnik Smi-
gielski, qui lui remit un beau cheval et une lettre latine, au-
tographe du Souverain, l'assurant de sa vive reconnaissance.
De ,son Ole le Voievode garda ses dispositions polono-
philes et assura le Roi qu'il Malt toujours -pret de le servir lui,
assi bien que son frere Tergiman aupres de la Haute Porte.
Stanislas essaya jusqu'a l'automne 1713 de reprendre une
action militaire et politique pour reconquerir son trOne et se
resigna seulement alnrs de partir avec le consentement de la
Haute Porte et une suite fort modeste par Iasi, Voytus, la Tran-
sylvanie et la Hongrie en Suede.
Alfred Ponhiski
Conseiller de la Legation de Pologne a Bucuresti
CRONICA
1. Activitatea Cercului Revistei Arhiva"
Cercul Revistei Arhlua din Iasi, care se afla in al 43-lea an al exis-
tentei sale, si-a organizat pentru acest an scalar urmgtorul ciclu de 12 con -
ferinte publice, care se tin in Au la Universitgtii :
1. Prof. univ. D. Ggzdar u : Politeta, Decenta si Limba.
2. Prof. univ. $ t. Berechet: Inca ceva despre Grecia.
3. Prof. Octavian Gheorghiu: Teatrul social din Franta in sec.
al XIX-lea.
4. Asist. univ. Jean Pop ovic i: 0 cglatorie in America: Impresii
politice.
5. Prof. G h. Obreja- Iasi: Doctrina comunistg.
6. Prof. August Scri ban: Stricata limbg a cgrturarilor.
7. N. P. Smoching: Problema nationalitgtilor in Rusia Sovieticg.
8. Prof. univ. C. Fe d eles: Filosofia lui Mefistofel.
9. Prof. N i c o l a i e I. Pop a: Estetica literary comparatg.
10. Prof. A urel H. Golimas: Victor Place si Unirea Principatelor.
11. Asist. univ. Diom id Strungaru: Valoarea etica a literaturii
romine vechi.
12. Prof. univ. Ilie Bar b u l e s Cu: Autocratismul tarist si Demo-
cratia ruseasca inainte si dupg marele razboiu.
Primele trei conferinte au avut loc: a D-lui prof. D. Gazdaru la 21
Noemvrie, la 5 Decemvrie a D-lui prof. $t. Berechet si a D-lui prof. Oc-
'avian Gheorghiu la 15 Decemvrie a. c.
Publicul din Iasi, in special corpul didactic si tineretul §colaresc, di;
dovadg, prin prezenta sa, de interesul ce-I acorda acestor conferinte publice
cu caracter cultural.
2. Activitatea Societatii istorico-filologice ,Arhiva"
Aceasta societate, compusg din membri activi, se intruneste din doug
in doug saptamini, in unul din Amfiteatrele Facultatii de Litere, de obiceiu
simbgta la ora 6 p. m. La intruniri, pe lingg membrii Societatii profesori
si asistenti universitari, profesori secundari si alti intelectuali participa
si student' ai Faculthtii de Litere. Se fac comunicari cu caracter stiintific
sau literar, se pun in discutie diferite probleme din cadrul atmosferei creata
de aceastg societate s. a.
La 28 Noemvrie, ora 6 p. m., Societatea istorico-filologicg , Arhlua" §i-a
 CR ONICA 317

Inceput activitatea ei culturalg, in acest an scolar, prin comemorarea prof.

Gh. Ghibgnescu, fostul ei director. Au luat cuvintul D-nii prof. univ. I.
Bgrbulescu si *t. Berechet, ambii evocind munca modesta, dar prodigioasg
a disparutului, pentru care ar fi meritat titlul de Doctor honoris cause"
al Universitatii noastre, titlu propus Consiliului Facultgtii de cgtre D -1 prof.
Barbulescu, dar neacordat 1 D-1 prof. Berechet enumarg diferiti publicatori
de documente in fruntea carora pune pe Gh. Ghibgnescu, Meritul lui su-
bliniazg D-sa este cg a redat documentul in intregime cu traducerea o-
ficiala% In urmg, Societatea a ales presedinte pe D-1 prof. univ. I. Barbu-
lescu, secretar general pe D-1 prof. univ. D. Gazdaru si secretar de sedinte
asist. univ. D. Strungarth
Au participat, in afarg de cei mentionati, D-nii prof. Aug. Scriban,
Gh. Obreja-Iasi, Aurel H. Golimas, I. Morarescu, D-1 Bugariu, publicist, si
un numgr de studente si studenti.
A doua sedintg, tinutg la 12 Decemvrie, orele obisnuite, a avut
urmatorul program :
1. Prof. univ. I. BA rbulescu: Personalitatea stiintifica a D-lui
Moses Gaster.
. 2. Prof. univ. D. G gzdar u: Vlahii in literatura medievald, franco-
venetg si provensalg.
3. Asist. univ. D. Strungar u: Contributia stiintifica a recensiilor.

3. Dela Administrafia Arhivei*

Incepind din 1921, Arhiva, Organul Societatii istorico-filologice, este
condusg de D-I prof. univ. I. Bgrbulescu. Dela acest an, 1921, ping la nu-
marul de fats se ggsesc numere care pot fi servite acelora ce nu-si au
colectia complectg. Pentru numere separate, din once an, s'a limitat costul
la 50 lei de fiecare fascicol. Dgm aceasta informatie,intrucit retinem ca cea
mai mare boggtie a unei Biblioteci sint colectille de periodice". Cei care
vor sa -si comande, se vor adresa la Redactia Arhivei: Prof. I, Barbulescu
Str. Speranta No. 12, Iasi.
Revista Arhiva apare cel puttn de doua on pe an, in numar dublu,
cu un cuprins total de trei, patru sute pagini. Costul abonamentului anual
este 10016. Este, mi se pare unica revista stiintificg care apare fare intreru-
pere si care se poate procura cu acest pret. Totusi constatgm intirzierea
abonamentului, mai ales din Bucuresti si alte centre de Culturg romineasca
si citeva din straingtate.
In aceasta ordine de idei, invitam onoratii nostri abonati sä ne achite
datoriile mai vechi inclusiv anul curent. Totodatg ii ruggm sa ne anunte,
dacd adresa cunoscuta de not ru e exacta. Avem absolutg nevoie de acest
amanunt, intrucit dorim ca numerile expediate sa ajunga sigur la destinatie.
*
Directia revistei Arhiva' exprimg multumirile sale tuturor acelora,
putini la numar insa, care ajuta la continuarea imprimgrii acestei reviste
318 DIONIID STRUNGARU

de *tiinta si Culture romineasca din Capita la Moldovei, existenta careia a

incheiat al 43-lea an. Primarul Iasi lor D-1 Racovita a binevoit a ajuta Ar-
hiva cu suma de 6000 lei. Ii multumim cordial Domniei Sale si D-lui
oarec, fost Ajutor de Primar, card a sus(inut §i domnia sa ideea de aju-
torare a acestei reviste.
I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei si al Sucevei Nicodim ne-a ajutat
cu 1000 lei, din partea Mitropoliei. Creditul Funciar Urban din Iasi, prin
Directorul salt D-1 N. Gheorghiade, a dat, deasemeni, 1000 lei.
Tuturor, Arhiva le pastreaza recunostintele sale.

4. Rostul de pada acum al Arhivei".

Acest numar, fiind Inchinat celor 15 ani de aparitie sub conducerea
D-lui Prof. I. Barbulescu, justifica reproducerea citorva rinduri din prefata
volumului aparut in 1921, care contureaza programul revistei: De vreo 20
si mai bine de ani incoace /tita de multe s-au scris superficial si fals in do-
meniul Istoriei si Limbii Rominilor, incit va trebui sa facem acum un popas,
ca sa revizuim si. cu date necunoscute *tiintei celor ce au scris in acea
vreme, sa indreptam; not vom aprofunda in toate directiile si cu toate ele-
mentele Stiintei istorice si filologice de astazi problemele pe care cei de
ping acum, in rivna for de a scrie mult, le-au solutionat numai prin cerce-
tare la suprafata a unor izvoare si prin necunoasterea multor altora... Opera
Arhtvel" va ft de aci inainte, in acelasi timp, si una de curatire morala,
de darimare a spiritului de gmca care a falsificat nu numai metoda *tiintei
noastre, ci si adevarurile cu privire la Istoria si Limba Rominilor"... (v. Un
cuvint inainte, Arhiva XXVIII, 1, anul 1921).
Angajata dela primul numar in aceasta lupta de a spune adevarul
in $tiintg, Arhiva a cautat prin critici indreptatite sa aduca la realitate pe
acei care incalcau obiectivitatea in cercetarile lqr. Programul revistei, pe
care si 1-a ales .dela 1921 incoace, a lost intotdeauna la inaltimea lui demna:
In adevar, indreptarea feluritelor erori inradacinate sau strecurate ma'
inainte si dupe acest an a aparut aproape in fiecare numar al Arhivei. A-
portal nou al Arhivei, prin aprolundarea tuturor elementelor istorico-filolo-
gice, s-a aratat de multe ori. De asemenea, lupta impotriva spiritului
gregar de coterie a deschis-o Arhiva deja in primul numar (v. Arhiva
XXVIII, 1 (a. 1921) p. 104 urm.) si a continuat-o, Cu mult curaj, in numerele
urmatoare pans astazi.
Diomid Strungaru
 Tabla de materii
pe anul 11937

1. STUDII $1 COMUNICARI: Pag.

D. Gazdara. . Modelul italian al Gramaticii lui Vacarescu . . 3
Gr. Scorpan . Un Ieit-motiv al poeziei lui Eminescu : umbra 12
August Scriban Citeva etimologii . . . . . . . . . . . . 22
Tb. Holban . Raspindirea coloniilor rominesti in Polonia . . . 23
A. H. Go limas Carol I si Rominii din Ardeal intre 1866 -1900. . 29
C. I. Andree,scu
C. A. Stoide .
al Poloniei . . . . ........ ..
Moldova si alegerea lui Henric de Valois ca rege
Un episod din domnia lui Meorghe Duca: Ras-
49

coala lui Hincu si Durac din 1671-1672 . . 56

Ilie Barbulescu Vechimea numelor barbatesti nearticulate, in ca-
drul dezvoltbrii istorice a limbii romine . . 81
ff 91 0 ortografie in textele clrilice romine sf des-
coperitorul ei . . . . . . . . . 98
N. A. Bogdan . Citeva cuvinte despre pictorul Gh. Popovici . . 101
H. Mibiescu . Cea mai veche traducere romineasca a lui Herodot 105
Th. Holban . . Tipografii si cart! armenesti in Tariie Rominesti . 111
D. Strungaru . Istoricul acuzativului cu pre (pe) din limba rom 115
Gh. Obreja-fla0 Cu cine va merge Polonia ? . 127
1. Iblorarescu . Un fenomen de morfologie romineasca . . . . 133
Me Barbulescu. Originea numelui de familie Mic(ul) sinoua teorie
despre formarea limbii si poporulni rom. 161
Th. Holban . . Raspindirea coloniilor rominesti in Polonia . . . 168
D. Gazdaru . . Intregiri la studiul despre amarita traturea in li-
teraturile romanice . .. . . . . 182
Aug. Scriban . bictionarul enciclopedic ilustrat de I. A. Candrea 185
C. A. Stoide . . Capitanul Stefan, neamul sau si M-rea Dumbravita 200
D. Cranjala . . Valahii din Moravia . . . . . . . . . . 216
I. Morarescu . . Noui exemple are fenomenului de unificare a celor
doua forme ale pronumelor : Dumneata, mata . 220
A. H. Golimas . 0 informatie nefolosita despre luptele Nemtilor
cu Moldovenii si Tatarii . . . , . . . 224
D. Strungaru . Din graiul basarabean 228
C.. Turcu . . . 0 marturie hotarnica din anul 1795 247
Ilie Barbulescu. Cuvintul martalor . . . . . . 251
. . Masaryk gi originea conceptiei Micei Intelegeri . 252
. . Sarbatorirea si personalit. stiint. a d. M. Gaster 253
,, . Scriitorii in Stiinta si literatii . . . , . . . . 261
II

Pag.
,, . Persona lit. stiint. a lui Gh. Ghibgnescu fatd de
Acad. Rom. §i doctoratul honoris cause* 262
. . Cu privire la limba documentelor moldo- si mun-
.
teano-slave 268
. . Teoria lui B. P. Hasdeu ? . . . . . . . . . 272
. Rocznik Slawystyczny din Cracovia si Arhiva 277
D. Strungaru. . Contributia stiintificg a recensiilor . . . . . . 279
Alfred Ponlilski Notice concernant le sejour a Iasi du Roi de Pologne
Stanislas Leszczynski au debut du XVIII-e siecle 314

H. RECENZII
Petre P. Panaitescu, Scoala Noug de Istorie, Un raspuns (tile
Barbulescu) 138
Gh. Duzinchevici, Contributiuni la Istoria leggturilor Polono -Ro-
mine in anti 1856-1866 (llie Barbulescu) . . . , . 140
Din Trecutul nostru, revista istorica dedicata memoriei mult re-
gretatei Sofia Bezveconnaia (Hie B6rbulescu) . . . 141
C. A Stoide 5i Const. Turcu, Documente si Regestre din Tinutul
Neamtului, secolele XVI, X VII, XVIII (Hie Barbulescu) . 142
P. N. Panaltescu, Insemngtatea economics a Mocanilor in lstoria
Tgrii Rominesti (Const. Neagu) . . . . . . , . 140
I. A. Candrea 51 G. Adamescu, Dictionarul enciclopedic ilustrat
.Cartea Romineasce (August Scribon) . 150
Al. Epure. Contributie la cunoasterea vietii si a inceputurilor lite-
rare ale marelui critic G. Ibrgileanu (I. Beirbulescu) . . 286
D. N. Mincev. Rominia ai Renasterea bulgara (1. Bdrbulescu) . 289
Marcel Handelsman Rok 1848 we Wloszech i polityka ks. Adama
Czartoryskiego (Th. Holban) .......... 292
Olgierd G6rka. Liczebnoga TatarOw Krymskich i ich wojsk (Th
Holban) 294
W. Kroll. Die Entwicklung der lateinischen Schriftsprache (H
Mih6escu) 296
Sbornik na podest Jozefa Skultetyho (D. CrOnjalO) 298
Arta si Aiheologia (N. Grigoras) . . . . . 307
Padesat let univ. prof. Josefa Paty (D. Cranja16) 310
Via4a Basarabiei (I. Beirbulescu) . . . . . . . . . 312

III. CrOnica i Bibliografie

Diomtd Strungaru. Activitatea Societatii istorico-filologice Arhiva" . 175
0 noug adunare a Comitetului International at Stiintelor Istorice 158
Sgrbatorirea prof. Dr. Ohijenko la Varsovia . . . . . . 159

........
1. Activitatea Cercului Revistei Arhiva. 2. Activitatea Soc. istorico-
filologice Arhiva". 3. Dela Administratia Arhivei". 4. Rostul de
pang acum al Arhivei" . . . . . . . 216-18
 BIBLIOGRAFIE
La Direcfia Arhivei", Str. Speranta No. 12, s'a primit :
Lombard, All : La prononcia- Strungaru, D.: Din graiul basa-
tion du roumain. Upsala 1936. 8', 176 p. rabean. Iasi 1936. 8° 20 p. Extras din
Brtindal, Viggo. Franceza lim- Arhiva XLIII, 3-4, 1936.
ba abstracts Bucuresti 1936. 8°, 17 p. Pleidell, Am.: Das erste Kapitel
Extras din Revista Fundatiilor Regale. der ungarischen Stadtegeschichte. Bu-
Epure, Al : Contributiuni la cu- dapesta 1936. 8°, 32 p.
noasterea vietii si a inceputurilor lite- Klik, J.: Ctvrty desidilety rejs-
rare ale marelui critic Gh. lbraileanu. trik bibliograficky 1925-1934. Praga
Roman 1936. 8", 20 p. 1936. 8°, 106 p.
Mincev, D. N.: Rominia si Re- Mojimir. H.: Wdrterbuch der
nasterea bulgara. Constanta 1936. 8°, deutschen Mundart von Wilamowice,
62 p. Zweiter Teil S-Z. Praga 1935. 8°,
Tafrali, 0.: Sculptura romineas- 353-640 p.
ca in term: Iasi 1936. 8°, 12 p. Vajs, J.: Evangelium SI. Mato: le.
Chmelar, J : Le probleme al- Praga 1935. 8°, 115 p.
lemand en Tcliecoslovaquie. Praga Stahl, N. si Bogdan, Damian P.:
1936. 8°, 96 p. Manual de paleografie slavo-romina
Krofta, Kamil : Das Deutschtum Bucuresti 1936, 8°. 192 p.
in der tschechoslovakishen Geschichte. Goebbels, Dr.: Bolsevismul in
Praga 1936. 8°, 6.). p. teorie si practica. Berlin 1936. 8°, 35 p.
Krofta, Kamil : La Tchecoslova- Badareu, D.: L'individuel chez
quie et la crise de la securite code. Aristote. Paris 1936. 8°, 156 p.
tive. Praga 1936. 8,. 62 p. Claudian, Al : Originea socials
Gasiorowski, S. J.: Le probleme a filosofiei lui Auguste Comte. Bucu-
de la clasification ergologique et la resti 1936. 8°, 223 p.
relation de l'art a la culture materielle. Claudian, Al.: Colectivisinul in
Krakovia 1936 8°, 65 p. filosufia lui Platon. Iasi 1936. 8°, 106 p.
Stefanescu, M.: Cazul unui con- Petrovici, Em.: Folclor din Va-
curs.. dela Universitatea din Cluj. Bu- lea Almajului (Banat). Bucuresti 1935.
curesti 19 i6. 8', 28 p. 80, 158 p.
Esih, I. ; Prvo slovensko djelo 0 Gamillscheg, Ernst.: Die Mun-
povijesti Mad jaira i Ugarske dr2ave. dart von Serbanesti-Titulesti. Leipzig
Belgrad 1936. 8'. 12 p. (2 exemplare). 1936 So, 230 p
Simenschy. Th.: Recenzii publi- Kranjala, D.: K problemu pu-
cate de autori romini si straini... Chi- vodu Rumunu. Praga 1936. 8o, 24 p.
sinau 1936. 8°, 7 p. Extras din Byzantinoslavica VI 1934/35.
Mare§, F,: Remarques sur le Donici, Al.: Fabule. (Ed. L. T.
probleme des manuscrits tcheques. Boga). Chisinau 1936. 8o, 79 p.
Praga 1936. 8°, 21 p. Petrovici, E.: Le pseudo i final
Helfert, VI.: Histoire de la du roumain Buc. s. a. 80, 11 p. Extras
musique dans la Republique Tcheco- din Bulletin Linguistique.
slovaque. Praga 1936. 8 °.301 p. Bodin, D.: Scoala noua de isto-
Moravec, Em.: La valeur stra- rie. Bucuresti 1936. 80, 16 p.
tegique de la Tchecoslovaquie, Praga Dionisie Pseudo-Arcopagitul :
1936. 8 ", 67. Despre nurnele divine. Traducere de
Morariu, Leca.: T. Robeanu.Ra- Cic. loidachescii si 1 heofil Simenski.
dauti 1936. 8,, 22 p. Extras din Frea- Iasi 1936. 80, 127 p.
matul literar 1936. Luca, Ion.: Ra. Poem dramatic.
Lofgren, 0.: Arabische Texte Bacau 1936. 80, 128 p.
zur Kenntnis der Stadt Aden in Mit- Botez Octay.: Naturalismul in
telalter, Pt. 1, 2. Leipzig 1936. 8°. opera lui Delavrancea. Bucuresti 1935.
Dedering, S. : Johannes von Ly- 8o, 15 p.
kopolis. Leipzig 1936. 8' X XVI1+93 p. Ohienko I.: Nauka pro ridnovni
SteOto, Fedir.: Ceti hudebnici obov'ezki. Warsovia 1936. 80, 72 p.
v ukrajinke cirkevni hudbe. Praga 1935. Rascu I. M. : Eminescu si Ale-
4°, 45 0. csandri. Bucuresti 1936. 80, 67 p.
Mihaescu, H.: Argot latin. Iasi Potra George : Despre tiganii
1936. 8°, 20 p. Extras din Buletinul domnesti. manastiresti si boieresti. Bu-
Inst. de Filologie Romina. III 1936. curesti 1936. 8o, 28 p. Extras din Re-
 - Spataro Nic Gh, : In fuga am- -
vista 1storica Rom Ina V -VI (1935-936). Buc. 1936.
T. Codrescu-Rev. lstorica VI 1-3.
lor. Versuri. Chisinau 1936. 80, 95 p. Iasi 1936.
- Dragomir Silvio: Vasile Goldin. - Codrul Cosminului IX. Cernauti
Sibiu 1936. 80, 16 p. 1935.
- Convorbiri Literare LXVIII-LXIX
Reviste: 1935-36.
- Fat-Frumos XI, 1-5. Cernauti 1936.
- Gandul Vremii IV 1-7. Iasi 1936.
- Instituto interuniversitario Italia- - Insemngri iesene I, 1-23.141936.
-
no, XIV. Firenze 1636.
Forschungen and Fortschritte
XII. 19-34. Berlin 1936
- Lumea Nona V 1-11. Buc. 1936.
- Libertatea IV, Ian.- Dec, 1936.
- Macedonia IX 7-11, Buc. 1035.
- Glasnik. Zemaljskog Muzeja u
Bosni i Hercegovini XLVII, 1935. Sa-
rajevo. 1936.
-
- Revista Critics X 1-3. Iasi 1936.
Pagini Basarabene I, 1 Chisinau
Godignikst, XXXII (a. 1935-36). - Revista Istorica Romana IV, Bu-
Sofia 1936. curesti 1934.
- Bulletin de l'Academie des Scien- - Studii Italiene 11, Buc. 1935.
ces de l'U. R. S. S. (a. 1935-1936).
Moscova 1936.
1939.
-Revista Critics X, 1-4 Iasi 1936.
Tara Birsei VIII 1-3, 5. Brasov
- Le Monde Slave, XIII. Paris 1936. - Din Trecutul nostru III, 17-27
-
1936. -
Natie Vi!da. XVII 5-7, 8-9, Brn6, (1935) si IV 28-35 (1936) Chisinau.
Transilvania LXVI, 4-6 (1936)
- Na:4a Kultura. No.7-10 Lvov 1936. Sibiu,
- Nepiinkes Nyelviink. XIII, 6-11. - Transnistria II 1. Cluj 1936.
-
Szeged 1936.
Prilozi XVI, 1 Belgrad 1936.
- Prager Rundschau, VI, 3.4 Pra-
- Viata Agricola XXVII 1-11 Bucu-
resti 1936.
- Viata Basarabiei V 2-10. Chisi-
ga 1936. nau 1936.
- Ridna Mova IV 7-11. Warszawa - Viata Romineasca XXVIII 1-8.
1936. Bur. 1936.
- Sbnrnik Filologicky, X. - Bulletin Lirguistique III, Bucu-
Praga
1934-1935. re0 1935.
- Shornik Matice Slovenskej, XIV, - Revue de Transilvanie I, 4. Cluj
1. Tur(!ransky Say. Martine 1936. 1935.
- Rodna Red, X, I. Soria 1936.
- Szazadok a Magyar tOrtenelmi. Ziare :
LXVIII, 4-6,9-10 (a. 1934). LXIX, 1-10 Adevarul Literar si Artistic, Ian.-Dec.
(1 1935), LXX. 1- 3, 4-6. Budapesta 1936.
i934-1936 - Prager Presse, Ian.-Decent, Pra-
- Ungarische Jahrbilcher, XVI. 1
ha 19,13.
Berlin 1936 - Pra2ske Noviny, Ian.- Dec., Pra-
- Centralnaja Evropa IX, 4-5. Pra- ha 1935.
ga 1936. - Luldckosrbsky V2:'tstnik, Ian.- De-
- Analele Dobrogei, Cernanti 1935. -
cembrie Praha 1936.
Lu2icka Korespondence lan.-De-
- Anales Scientifiques de l'Univer-
site d'Iassy. XXII, Iasi 1936. -
cembrie. Praha 1936.
Zpravy Ceskoslovenske Spoleo-
- Arhiya Somesang, Nr. 18,19 Ng-
sand 1936.
- Arhivele Basarabiei VII, 2, VII',
-
nosti Hukopisne Ian. -Dec. Praha 193F.
Ceskoslovensko-bulharska Vza-
jemnost Ian.- Dec., Praha 1935.
2-3. Chisinau 1936. - Cuget Moldovenesc lan,-Dec ,
- Arhivele Olteniei XIV, 79-83, XV, Cernauti i936.
-- Bihliotheca hibliologica Nr. 1-3. - Egalitatea XLVII, Ian.-Dec.. Buy.
83-85. Craiova 1915.
Atheneum. II. 1. Iasi 1936.
Cultul Patriei IV lan.-Dec. Buc.
1936.
Cluj 1933-36.
- Buletinul Inst. de Fil. Rom. Alex. - Gazeta Cartilar V, Ian.-Dec. Bur
1936.

- Bulet. Soc. Reg. Horn. de Oeo- cembrie,

Philippide. II. Iasi 1925.
grafie. Tom. LIII-LIV Buc. 1a34-36.
- GlasulIasiStudentimii
1937.

1936.
III, lan.-De
- Bulet. Cartii Romanesti VIII, 1-10. Neamul Evreesc XXVIII Buc. 1936.

Acest numar s-a inclus hi 16 Dec. 1933