Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ricinul PDF
Ricinul PDF
2
CUPRINS
Importanţa culturii
Suprafeţe şi producţii
Compoziţia chimică a bobului
Sistematică și soiuri
Cerinţe faţă de climă şi sol
Zone de cultură
Tehnologia de cultivare
3
Importanța culturii
4
Uleiul:
Utilizat în scop:
Industrial;
Medicinal;
Cosmetic;
Ulei de ungere;
Biocombustibil.
fixarea lustrului;
Industria textilă:
material de impermeabilizare,
fixare a culorii;
Industria săpunului:
obținerea de săpun cu efect antimicrobial și hidratant;
hârtie carbon;
vaselină.
agenţi antispumanţi;
geluri de duş;
săpunuri lichide;
7
Uleiul de ricin utilizat în scop medicinal:
Oleum Ricini - uleiul de ricin obținut prin presare la rece :
Efect purgativ:
datorat acidului ricinoleic.
8
În uz intern:
Tratarea constipaţiilor :
1-2 lingurițe ca laxativ ;
3-4 lingurițe ca purgativ;
efectul se instalează la câteva ore de la ingestie;
uleiul de ricin trebuie utilizat pe o durată de
maxim 3-4 zile;
uleiul de ricin nu trebuie utilizat intern de către
persoanele:
• cu probleme abdominale (apendicită sau
enterită);
• cu probleme de ficat;
• femeile însărcinate.
Tratarea parazitozelor intestinale
9
În uz extern:
Tratarea:
alopeciei (căderea părului);
bătăturilor;
negilor;
papiloamelor;
cicatricilor cheloidale;
ulceraţiilor;
friabilităţii unghiilor;
12
Obținerea de:
parfumuri de sinteză:
arome sintetice de flori şi fructe;
ruj de buze;
creme de înfrumusețare;
şampon etc.
13
Uleiul de ricin utilizat ca lubrifiant:
Ungerea motoarelor cu turaţie mare şi a lagărelor cu
frecări puternice:
are capacitatea de a-şi păstra neschimbate însuşirile fizice în
condiţii de modificare a temperaturii.
Obţinerea de lichide hidraulice de foarte bună calitate:
lichid de frână;
lichid de cricuri hidraulice;
lichid folosit la tăierea metalelor.
14
Uleiul de ricin utilizat ca biocombustibil:
Biodiesel:
Utilizare mai extinsă în America de Sud (în special în Brazilia),
dar şi în ţări precum China, India, SUA.
Caracteristici:
Vâscozitate şi densitate cu valori ridicate:
trebuie amestecat cu motorină până la un procent de 45%.
Cifră cetanică ridicată (80):
se poate utiliza în amestec cu alte tipuri de biodiesel pentru
îmbunătăţirea cifrei cetanice a acestora.
15
Şroturile
Bogate în proteină:
cca. 40% proteină;
utilizate în hrana animalelor;
numai după îndepărtarea compușilor toxici prin procedee specifice:
Ricinină;
Ricină.
16
Planta de ricin:
Meliferă:
Florile produc atât nectar, cât şi polen.
Ornamentală:
Spaţii publice şi în grădinile oamenilor.
Plantele decorează prin:
inflorescenţele colorate.
17
Importanţa agrotehnică:
19
Ricin - Suprafața cultivată și producția pe plan mondial
2018:
1,29 milioane ha;
1.076 kg/ha.
20
2000 în România:
ricinul nu mai
apare în datele
statistice.
21
22
45 şi 55% (până la 58-60%) ulei:
14-18% proteine;
15-17% substanţe extractive neazotate;
15-17% celuloză;
2-4% cenuşă.
23
Uleiul de ricin:
Nesicativ;
Incidele de iod cuprins între 80 şi 90 (frecvent 82 - 88).
Ricina:
Glucoproteină foarte toxică, care a fost identificată în anul 1881.
Conținutul de ricină - 1,2-6% din masa semințelor.
Toxicitate mai mare decât a stricninei, cianurilor, acidului cianhidric
etc.
Toxicitate asemănătoare cu a multor toxine bacteriene ori cu a
veninului de şarpe.
Câteva seminţe sunt suficiente pentru a provoca la oameni o 25
intoxicaţie foarte gravă, chiar moartea.
Ricina este prezentă în proteina din boabele de ricin:
nu se găseşte în tegument;
nu este solubilă în ulei:
nu se găseşte în ulei;
se găsește numai în turte şi şroturi.
26
RCA (Ricinus communis agglutinin):
substanţă comparabilă cu ricina, dar mai puţin toxică;
produce aglutinarea globulelor roşii.
Ricinina:
Alcaloid cu toxicitate moderată;
Se găseşte:
în special în capsulele şi în tegumentul seminţelor de ricin;
dar şi în celelalte organe ale plantei (tulpini, frunze), de la germinare la
maturitate;
Concentraţia de ricinină creşte în condiţii de secetă în perioada de
maturare a seminţelor.
27
Sistematică și soiuri
28
Familia Euphorbiaceae
Genul Ricinus L.
Specia Ricinus communis L.
Subspecii:
BRS Nordestina
BRS Energia
GCH5
GCH6
Hale
Hiruy 30
PRINCIPALELE OBIECTIVE URMĂRITE ÎN
AMELIORAREA RICINULUI
31
Cerinţe față de climă şi sol
32
Ricinul necesită zile:
cu temperaturi cuprinse între 20 şi 26oC;
însorite;
33
Cerinţe faţă de temperatură
Plantă termofilă:
cerinţe ridicate faţă de căldură de-a lungul întregii perioade de
vegetaţie.
34
Riscurile termice cele mai mari:
determinate de temperaturile scăzute după semănat şi în
primele faze de vegetaţie;
temperaturile ridicate (de peste 38oC) din faza de înflorire.
Brumele târzii de primăvară şi cele timpurii din toamnă:
distrug plantele de ricin;
temperaturile de -1oC distrug tinerele plăntuţe în primăvară;
temperaturile de -3oC distrug plantele de ricin în toamnă.
Temperaturile de 15oC din perioada înfloritului:
întârzie eliberarea polenului;
temperaturile mai scăzute afectează fertilitatea polenului.
35
Cerinţe faţă de umiditate
Plantă cu cerinţe moderate faţă de umiditate.
Pentru obţinerea de producţii ridicate, ricinul necesită:
200-300 mm precipitaţii de-a lungul perioadei de vegetaţie.
Recolte normale la ricin se obţin la:
180-200 mm precipitaţii de-a lungul perioadei de vegetaţie
(Bâlteanu, 1974).
Nevoia cea mai mare de apă a ricinului (Căzănaru, 1987):
în faza răsăririi;
la formarea celei de-a cincea frunze;
Calendaristic:
37
Cerinţe faţă de sol
Solul favorabil pentru cultura ricinului:
textură mijlocie;
bogat în elemente nutritive;
Ricinul:
este mediu tolerant faţă de alcalinitatea solului;
tolerează umiditatea mai scăzută a solului;
nu tolerează fertilitatea scăzută a acestuia.
Erodate;
Cu fertilitate scăzută;
38
Acide;
Sărăturoase.
Zone de cultură
39
Factorul limitativ pentru cultura ricinului în ţara noastră îl
constituie temperatura.
Ricinul trebuie cultivat în zonele calde din sudul ţării:
jumătatea sudică a judeţelor Dolj şi Olt:
în fâşia de-a lungul Dunării cuprinsă între Calafat, Segarcea şi Corabia;
în jumătatea sudică a judeţului Teleorman:
în arealul cuprins între oraşele Alexandria, Turnu Măgurele şi Zimnicea;
în judeţele Giurgiu, Călăraşi şi Constanţa.
Soiurile mai timpurii pot fi cultivate şi în:
Tulcea;
Ialomiţa;
Ilfov;
sud-estul judeţului Buzău;
sudul judeţului Brăila; 40
41
Rotaţia
42
Ricinul nu este pretenţios faţă de planta premergătoare.
45
Fertilizarea minerală:
46
Dozele de îngrășăminte chimice
35-70 kg/ha azot:
± 5-10 kg/ha în funcţie de rezerva de apă a solului din momentul
semănatului;
+ 10-20 kg atunci când ricinul urmează după prășitoare târzii nefertilizate cu
îngrăşăminte organice;
- 1-1,5 kg N s.a. pentru fiecare tonă de gunoi de grajd aplicat plantei
premergătoare.
47
Administrarea îngrăşămintelor chimice
Îngrăşămintele simple cu azot şi cele complexe:
Administrare la pregătirea patului germinativ sau concomitent
cu semănatul.
48
Fertilizarea organică
Îngrăşămintele organice aplicate în doze moderate de 20
t/ha.
Ricinul valorifică mai slab îngrăşămintele organice decât
plantele prăşitoare din zona sa de cultură (porumb, sfecla
pentru zahăr, cartof).
Este indicat ca aplicarea îngrăşămintelor organice să fie
efectuată plantelor prăşitoare premergătoare ricinului.
49
Aplicarea îngrăşămintelor foliare
Momentul aplicării:
în faza de 4-5 frunze;
înainte de apariția racemului principal.
Aplicarea amendamentelor
Pe solurile cu reacţie acidă (cu un pH mai mic de 5,8):
se recomandă aplicarea de amendamente calcaroase.
50
Lucrările solului
51
Ricinul necesită un teren bine pregătit şi afânat în profunzime.
De regulă, pregătirea terenului se face la fel ca la celelalte
culturi prăşitoare de primăvară:
Dezmiriștit;
Arătură – 25-30 cm;
Lucrări de întreținere a arăturii.
52
Primăvara:
Lucrările solului sunt determinate de:
calitatea arăturii la ieşirea din iarnă;
gradul de tasare a solului;
nivelarea;
Cât mai puţine lucrări ale solului, pentru conservarea apei în sol.
Pregătirea patului germinativ:
Combinator;
Perpendicular pe direcţia de semănat;
53
Sămânţa şi semănatul
54
Sămânţa trebuie să fie:
Mare;
Întreagă (fără tegument spart);
Lucioasă;
Puritatea fizică de minim 98%;
Germinaţia de minim 85%.
Înainte de semănat se impune tratarea seminţelor:
Produse fungicide împotriva fuzariozei şi a putregaiului cenuşiu.
55
Epoca de semănat
Semănatul ricinului se face atunci când în sol, la adâncimea de 10
cm, şi la ora 7 dimineaţa, temperatura înregistrează 10oC timp de
3 zile consecutiv.
Calendaristic:
A doua şi a treia decadă a lunii aprilie.
Practic, ricinul se seamănă după semănatul porumbului.
Densitatea de semănat
Densitatea optimă:
60 mii plante/ha în cazul soiurilor semitardive;
80 mii plante/ha în cazul soiurilor timpurii şi semitimpuri și cu
talie mică.
Monoracemizare fitotehnică.
56
Distanţa între rânduri:
70 cm.
Distanța între rânduri cuprinse între 40 și 80 cm nu determină
diferențe semnificative (Căzănaru, 1987).
57
Norma de semănat:
25 - 40 kg/ha.
Adâncimea de semănat:
6-10 cm:
6-8 cm la o bună aprovizionare cu apă a solului şi pe solurile mai grele;
8-10 cm în cazul solurilor uscate la suprafaţă (în primăverile secetoase)
Semănători:
De precizie (de tip SPC).
Diametrul orificiilor de pe discul distribuitor trebuie să fie de 5,5-6 mm.
58
Lucrările de îngrijire
59
Combaterea buruienilor
Combaterea bolilor
Combaterea dăunătorilor
Irigarea
60
Combaterea buruienilor
61
Combaterea buruienilor prin intermediul praşilelor
2-3 praşile mecanice între rânduri:
Prima praşilă mecanică:
După răsărirea completă a plantelor,
A doua praşilă mecanică:
Atunci când plantele de ricin au 15-20 cm înălţime;
Ultima praşilă mecanică:
Când plantele de ricin au cel mult 35-40 cm înălţime.
Adâncimea la care se efectuează lucrările de prăşit este de 4-6 cm.
2 praşile manuale pe rând:
Se efectuează după efectuarea praşilelor mecanice.
62
Combaterea chimică a buruienilor
Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi a buruienilor
dicotiledonate anuale:
Erbicide aplicate ppi sau preemergent (după semănat, înainte de
răsărit):
Dual Gold 960 EC (S-metolaclor 960 g/l):
1,0 l/ha.
64
Combaterea dăunătorilor
Viermii sârmă (Agriotes spp.);
Răţişoara sfeclei (Tanymecus palliatus);
Buha semănăturilor (Agrotis segetum);
Omida de stepă sau omida păşunilor (Loxostege sticticalis);
Buha verzei (Mamestra brassicae);
Omida capsulelor de bumbac sau omida fructificaţiilor
(Helicoverpa armigera sin. Heliothis armigera).
65
Irigarea
A doua udare:
Norma de udare:
400-600 m3/ha la udarea prin aspersiune.
66
Recoltarea
67
Recoltarea manuală:
68
Recoltarea manuală la ricin în Africa de Sud
(Weiss, 1971) 69
70
71
Recoltarea mecanizată :
Se efectuează într-o singură trecere cu ajutorul combinelor de
recoltat ricin.
Se efectuează în două etape, atunci când nu se dispune de o
combină specială pentru recoltat ricinul:
în prima etapă se recoltează capsulele din cultura de ricin cu ajutorul
combinei pentru cereale, cu unele adaptări specifice;
în etapa a doua capsulele se treieră cu ajutorul batozelor pentru decapsulat
ricin.
72