UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA – SIBIU

FACULTATEA DE DREPT – SPECIALIZAREA

ADMINISTRATIE PUBLICA I. D. SIBIU

DISCIPLINA: Managementul proiectelor

TEMA: Analiza SWOT

PROFESOR DE DISCIPLINA: HULPUS IOANA ALEXANDRA

STUDENT : MARIUS STOICA

ANUL I ADMINISTRATIE PUBLICA

1
 Analiza S.W.O.T

1. INTRODUCERE

În economia modernă, firmele reprezintă „forţa motrică” a progresului, a

dezvoltării, sunt cele ce asigură necesarul de supravieţuire al societăţii.

Studiind firmele, evidenţiem polarizarea acestora în două categorii: unele care

obţin succese apreciabile, prosperă şi se dezvoltă constant, iar altele care se luptă
cu greu pentru supravieţuire sau înregistrează performanţe economico-financiare
modeste.

Examinarea factorilor care determină succesul sau eşecul unei firme (afaceri), a
determinat cearea unor metodologii specifice de analiză şi diagnosticare a
activităţii firmei (afacerii).          Managementul strategic este procesul prin care o
firmă poate obţine efecte materializate în creşterea semnificativă a performantelor
sale, în consolidarea poziţiei ei pe piaţă şi anume prin elaborarea, implementarea şi
controlul strategiei firmei în vederea realizării misiunii asumate şi asigurării
avantajului competitiv.

2
Formularea strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei defineşte
misiunea ei strategică, deduce obiectivele strategice necesare realizării misiunii,
alege strategia adecvată atingerii obiectivelor şi precizează modalităţile punerii în
operă a acesteia.

Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea obiectivelor

strategice şi a strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului care
materializează strategia respectivă, se bazează pe un amplu proces de analiză şi
evaluare a mediului de acţiune a firmei, a situaţiei competitivităţii ei în acest mediu
şi a situaţiei firmei, a capacităţii acesteia de a înfrunta schimbările produse în
mediu.

Managementului strategic îi este specifică, în esenţă, analiza continuă, pe de o

parte, a mediului extern al firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbările
din cadrul acestuia iar pe de altă parte,

a situaţiei interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face faţă

schimbărilor[1].

Metoda de analiză a mediului, a competitivităţii şi a firmei pe care o prezint în

continuare, este analiza SWOT.

Prin intermediul său şi (sau) al altor analize cum ar fi: analiza situaţiei industriei şi
a atractivităţii acesteia, analiza competiţiei, autoanaliza firmei şi a forţei ei
competitive, managementul de vârf al firmei poate anticipa schimbările şi elabora,
implementa strategia optimă pentru a asigura prosperitatea firmei.

Metodele de analiză a mediului, a competitivităţii şi a firmei pot folosi şi

eventualilor investitori pentru a-şi plasa investiţiile sau firmelor de consultanţă
financiară.

3
2. ANALIZA SWOT – prezentare teoretică

SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti „Strengthts” (Forţe,

Puncte forte), „Weaknesses” (Slăbiciuni, Puncte
slabe), „Opportunities” (Oportunităţi, Şanse) şi „Threats” (Ameninţări). Primele
două privesc firma şi reflectă situaţia acesteia, iar următoarele două privesc mediul
şi oglindesc impactul acestuia asupra activităţii firmei.

Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competenţe distinctive pe care

aceasta le posedă la un nivel superior în comparaţie cu alte firme, îndeosebi
concurente, ceea ce îi asigură un anumit avantaj în faţa lor. Altfel
prezentat, punctele forte, reprezintă activităţi pe care firma le realizează mai bine
decât firmele concurente, sau resurse pe care le posedă şi care depăşesc pe cele ale
altor firme.

Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel
de performanţe inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezintă
activităţi pe care firma nu le realizează la nivelul propriu celorlalte firme
concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le posedă.

„Oportunităţile” reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firmă, altfel

spus şanse oferite de mediu, firmei, pentru a-şi stabili o nouă strategie sau a-şi
reconsidera strategia existentă în scopul exploatării profitabile a oportunităţilor
apărute. „Oportunităţi” există pentru fiecare firmă şi trebuie identificate pentru a
se stabili la timp strategia necesară fructificării lor sau pot fi create, îndeosebi pe
baza unor rezultate spectaculoase ale activităţilor de cercetare-dezvoltare, adică a
unor inovări de anvergură care pot genera chiar noi industrii sau domenii adiţionale
pentru producţia şi comercializarea de bunuri si servicii.

4
„Ameninţările” sunt factori de mediu externi negativi pentru firmă, cu alte cuvinte
situaţii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în măsură semnificativă,
capacitatea firmei de a-şi realiza integral obiectivele stabilite, determinând
reducerea performanţelor ei economico-financiare. Ca şi în cazul oportunităţilor,
„ameninţări” de diverse naturi şi cauze pândesc permanent firma, anticiparea sau
sesizarea lor la timp permiţând firmei să-şi reconsidere planurile strategice astfel
încât să le evite sau să le minimalizeze impactul. Mai mult, atunci când o
ameninţare iminentă este sesizată la timp, prin măsuri adecvate ea poate fi
transformată în oportunitate.

Aplicarea analizei SWOT este facilitată dacă se foloseşte  o listă de probleme care

trebuie urmărite în cadrul analizei şi ale căror răspunsuri sunt relevante pentru
evaluarea situaţiei de fapt a mediului şi a firmei. Este recomandabil ca problemele
urmărite în ceea ce priveşte punctele forte, punctele slabe, oportunităţile şi
ameninţările să aibă o anvergură necesară pentru a fi cu adevărat probleme
strategice, să aibă legătură cu planurile strategice şi să ofere indicii semnificative
pentru evaluarea judiciozităţii acestora şi, la nevoie, pentru reconsiderarea lor.

O parte din principalele probleme de urmărit în cadrul analizei SWOT sunt

prezentate în continuare, ele pot fi folosite drept referinţă pentru efectuarea unei
analize, dar pot şi este preferabil să fie completate cu alte probleme specifice
firmei în cauză.

Probleme de urmărit în analiza firmei:

A. Cu privire la „Punctele forte” esenţiale:

– suficienţa resurselor financiare disponibile;

– existenţa unei competenţe distinctive pe unul sau mai multe din planurile:

5
◘ managerial;

◘ organizatoric;

◘ cercetare-dezvoltare;

◘ calităţii produselor şi/sau serviciilor;

◘ pregătirii personalului,

◘ costurilor;

◘ comercial, etc.

– posedarea unor brevete de invenţii de produse şi /sau tehnologii care conferă

firmei avantaj competitiv;

– posedarea unor abilităţi deosebite în materie de inovare a produselor şi/sau

tehnologiilor;

– deţinerea poziţiei de lider sau de vârf de piaţă;

– posedarea unor abilităţi comerciale deosebite;

– existenţa unei imagini favorabile despre firmă;

– posibilitatea de a practica economia de scară;

– existenţa unui sistem bine organizat şi eficace de planificare strategică;

– viteza de reacţie decizională la modificările produse în mediul intern sau extern,

– calitatea culturii de întreprindere

B. Cu privire la „Punctele slabe” potenţiale:

6
– inexistenţa unei direcţii strategice clare;

– lipsa unor abilităţi sau competenţe deosebite;

– existenţa unei infrastructuri neadecvate, uzate fizic sau moral;

– lipsa competenţei manageriale;

– deteriorarea continuă a poziţiei competitive;

– erodarea imaginii firmei în percepţia deţinătorilor de interese;

– vulnerabilitatea la presiunile concurenţei;

– reducerea ponderii pe piaţă;

– existenţa unor dezavantaje competitive (handicap tehnologic, costuri ridicate);

– menţinerea unui nomenclator inadecvat de produse şi/sau servicii (prea larg sau
prea îngust);

– atenţie precumpănitoare dată problemelor curente în detrimentul celor de

perspectivă.

Probleme de urmărit la analiza mediului:

A. Cu privire la „Oportunităţi” potenţiale:

– creşterea rapidă a pieţei;

– posibilităţi de extindere a nomenclatorului de produse şi/sau servicii;

7
– existenţa cererii de noi produse şi/sau servicii pe pieţele existente sau pe pieţe
noi;

– existenţa cererii pe noi pieţe a produselor şi/sau serviciilor existente;

– posibilităţi de integrare verticală;

-manifestarea unei stări de stagnare sau regres la firmele concurente;

-posibilităţi de încheiere a unor alianţe, acorduri etc. avantajoase;

-posibilităţi de încheiere a unor contracte de leasing, factoring, franchising.

B. Cu privire la „Ameninţări” potenţiale:

– adoptarea unor reglementări legislative sau normative restrictive cu impact

nefavorabil;

– intrarea intr-o perioadă de recesiune economică la nivel naţional sau

internaţional;

– schimbări demografice nefavorabile;

– schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferinţelor clienţilor;

– creştere mai lentă, stagnare sau chiar recesiune a pieţei;

– intrarea unor noi competitori pe piaţă;

– cererea crescândă pentru produse de substituţie;

– presiunea crescândă a concurenţei;

– puterea crescândă de negociere a furnizorilor şi/sau a clienţilor;

– vulnerabilitate la fluctuaţiile mediului de afaceri[2].

8
Analiza SWOT se poate desfăşura la scara ansamblului firmei sau, pentru
adâncirea investigaţiei şi conturarea unor concluzii mai detaliate, la cea a
domeniilor funcţionale din cadrul firmei: marketing, vânzări şi distribuţie,
cercetare- dezvoltare, producţie, financiar şi personal – relaţii de muncă.

Analiza SWOT are un pronunţat caracter calitativ, permiţând formularea unui

diagnostic asupra condiţiei trecute şi actuale a firmei sau a domeniilor ei
funcţionale, pe baza răspunsurilor la problemele menţionate anterior, conturându-
se perspectivele de evoluţie pe termen lung ale firmei şi ale domeniilor respective.

Diagnosticarea în urma utilizării analizei SWOT, poate fi definită ca o cercetare

complexă a aspectelor economice, tehnice, sociologice, juridice si manageriale ce
caracterizează activitatea unei firme, prin care se identifica punctele forte, punctele
slabe, oportunităţile, ameninţările şi cauzele care le generează şi/sau le va genera,
se formulează recomandări de eliminare sau diminuare a aspectelor negative şi /sau
de valorificare a celor pozitive.