RESUSCITAREA

ÎN STOPUL CARDIO-RESPIRATOR
1. PRIMUL AJUTOR CALIFICAT
OBIECTIVE:

Sa intelegem:
 Importana acordării primului ajutor calificat în stopul
cardio-respirator
 Cum se acordă primul ajutor calificat
 Riscurile la care se expune salvatorul în timpul resuscitării
 Diferenţele dintre primul ajutor acordat în interiorul şi în
afara spitalului
 Lucrul în echipă
 Dezvoltare personală în scopul obținerii performanței
 Asigurarea calității actului medical
STRUCTURA:

 Primul ajutor calificat– notiuni generale si

importanta acestuia;
 SVB – algoritmul BLS;
 Resuscitarea in stopul cardio-respirator la adult;
 Cunoasterea Defibrilarii – notiuni generale.
 Importanța acordării primului ajutor
calificat
-“Lanțul supraviețuirii”

 Recunoașterea stopului cardiac; solicitarea de

ajutor în scopul aplicării tratamentului și
manevrelor specifice in stopul cardiac la adult;
 Începerea rapidă a manevrelor de resuscitare;
 Defibrilare imediată pentru a reporni inima;
 Îngrijire postresuscitare pentru păstrarea
functionalității organismului (în special creier și
inimă).
Cum se acordă primul ajutor calificat ?
Se va asigura salvatorul si victima;
Se va evalua starea de constienta a victimei;
-Verificați starea de conștiență a victimei: mișcați
cu blândețe umerii victimei și întrebați cu voce
tare: “Sunteți bine?”;
Dacă victima răspunde:

 lasați victima în poziția în care ați găsit-o; dacă

ați stabilit că nu există nici un alt pericol efectuati
pozitia laterala de siguranta;

 încercați să aflați ce i s-a întâmplat și chemați

ajutor specializat dacă este nevoie;

 reevaluați-l cu regularitate pana la sosirea

echipajului medical dotat cu echipamentul
necesar;
Dacă victima nu răspunde :

 se strigă după ajutor;

 victima se poziționează în decubit dorsal și apoi
se deschid căile aeriene prin hiperextensia
capului și ridicarea bărbiei, si se verifica respiratia
prin metoda PAS;
 se plasează o mană pe frunte și se împinge cu
blândețe capul pe spate;
 pentru deschiderea căilor aeriene se va ridica
bărbia victimei cu vârful degetelor plasate sub
menton;
ELIBERAREA CAILOR AERIENE
 Menținând căile aeriene deschise
salvatorul încearcă să stabilească dacă
victima respiră utilizând metoda PAS
(privește – ascultă – simte) :

 privește mișcările peretelui toracic;

 ascultă zgomotele respiratorii la nivelul gurii

victimei;

 simte fluxul de aer pe obraz;

 decide dacă respirația este normală, anormală

sau absentă .
Verificarea respiraţiei
Dacă victima respiră normal:

 se așează victima în poziția laterala de siguranță;

 salvatorul va trimite după ajutor – va apela 112 ,

pentru chemarea ambulanței cu dotarea si
tehnica specifica necesara;

 va continua să evalueze respirația victimei

urmărind dacă aceasta rămâne normală.
Poziţia laterală de siguranţă
 Dacă victima nu respiră sau respiră
anormal
 salvatorul va trimite pe cineva după ajutor, să găsească și
să aducă un DEA dacă acesta este disponibil; sau, dacă este
singur va folosi telefonul mobil pentru alertarea serviciilor
de urgență;
 se încep compresiile toracice după cum urmează:
- aplicaţi podul palmei în zona centrală a toracelui şi cealaltă
mână deasupra;
- începeţi compresiunile toracice la o frecvenţă de
100/minut;
- după efectuarea a 30 de compresiuni administraţi 2
ventilaţii;
- compresiile și decompresiile trebuie să fie egale ca
intervale de timp;
- după 30 de compresii se deschide calea aeriană folosind
hiperextensia capului și ridicarea mandibulei;
 Tehnica efectuarii compresiunilor toracic
a. Localizarea sternului; b. Plasati mâna cealalta
peste cea de pe stern si incrucisati degetele.
Compresiunile
toracice
 Respiraţia artificială
- pensaţi nasul victimei
- țineţi-i bărbia ridicată
- inspiraţi adânc
- încercaţi să aplicaţi cât mai etanş buzele pe cele
ale victimei
VENTILATII
- expiraţi continuu (1 sec) în gura victimei
- verificaţi dacă i se ridică pieptul
- păstraţi-i bărbia ridicată
- verificaţi mişcările toracelui

VENTILATII
Verificarea revenirii toracelui
 Resuscitare cardiopulmonară
efectuată de o singură persoană
 Resuscitare cardiopulmonară
efectuată de doi salvatori

Primul
ajutor
calificat
 Raport

Compresiuni toracice : Frecvenţă ventilaţii

30 compresiuni : 2 ventilații
- dacă salvatorul nu este instruit sau nu dorește să
administreze ventilații gură-la-gură/gura-la-nas,
atunci va efectua doar compresiuni toracice.
- în acest caz, compresiunile toracice trebuie
efectuate continuu, cu o frecvență de cel puțin
100 pe minut (dar nu mai mult de 120 pe minut).

Resuscitarea se continuă până când:

- sosește ajutor calificat și preia resuscitarea, sau
victima dă semne de viață: se mișcă, deschide ochii
sau respiră normal, sau salvatorul este epuizat
fizic.
 Riscurile salvatorului

 Eliminarea sau minimizarea riscului

 Manipularea
 Evitarea pericolelor exterioare:(trafic,electricitate,gaz,apă)

Otrăvirea
Acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat

Substanţele corozive

Infecţiile
 Tuberculoza
 SARS
 Nu se transmite hepatita B sau C, sau CMV
 Nu au fost raportate cazuri de infectare cu HIV după
aplicarea manevrelor de resuscitare
 Obstrucţia căilor aeriene la adult

Evaluează
severitatea

Obstrucţie severă a Obstrucţie uşoară a

căilor aeriene căilor aeriene

Inconştient Încurajează tusea

Conştient Continuaţi să evaluaţi dacă tusea
Începe resuscitarea 5 lovituri interscapulare devine ineficientă înainte ca
pacientul să devină
de bază 5 compresiuni abdominale
inconştient
 Pacient inconştient?
Solicitaţi ajutor
Eliberarea căilor aeriene

Algoritmul Nu respiră normal

DAE RCP 30 : 2
Pana la sosirea defibrilatorului

Evaluarea
Ritmului

Nu se
Se indică şoc
indică şoc

Defibrilaţi o singură
dată
150 – 200 J bifazic
360 J monofazic

RCP 2 min RCP 2 min

30 : 2 30 : 2
Până la reluarea
respiraţiilor normale
 Diferenţele dintre primul ajutor acordat în
interiorul si în afara spitalului

sunt reprezentate de :

 Timpul de incepere a manevrelor de resuscitare;

 Echipamentul necesar resuscitarii;

 Locatia efectuarii resuscitarii.

 Lucrul în echipă

Resuscitarea este ideal să fie facută in echipa de 2-3

membrii
(asistent+medic+paramedic/ambulantier);

Coordonarea resuscitării – fiecare membru al

echipei indeplinește o sarcină bine stabilita de
coordonator, in efectuarea manevrelor de
resuscitare;
 Dezvoltarea personală

Insușirea de aptitudini si abilitati prin

efectuarea frecventă si corecta a
manevrelor de resuscitare.

Frecventa efectuarii corecte a manevrelor de

RCP duce la cresterea performantei
 Asigurarea calității actului medical

- îmbunătățirea cunoștințelor prin noutățile care

apar in domeniu;

- tehnica RCP efectuată corect;

- materiale și echipamente noi;

- reusita resuscitarii.
 SUPORTUL VITAL DE BAZA

SUPORTUL VITAL DE BAZA LA ADULT:

- Persoana inconstienta?
- Strigam dupa ajutor
- Deschidem si eliberam caile aeriene
- Verificam respiratia ( metoda PAS )
- Nu respira?
- Sunam la 112
- 30 compresiuni toracice/2 ventilatii
- RCP pana la sosirea defibrilatorului, apoi respectarea
protocolului
STOPUL CARDIO-RESPIRATOR SI
RESUSCITAREA

Stopul cardiac apare când inima inceteaza sa se mai

contracte si sângele nu mai este pompat prin vase.
 componentele resuscitarii cardio-pulmonare
(RCP)
 Tehnica RCP cuprinde 3 componente:
A- calea aeriana= (Airway),
B- respiratia =(Breathing) si
C- circulatia =(Circulation)
ECHIPAMENTE SI MATERIALE NECESARE
RESUSCITARII:

 Echipament de protectie personala;

 Echipament de resuscitare:
 (masti si balon de ventilatie,deschizator de gura,
canule nazale,aspirator si sonde de
secretii,defibrilator extern automat sau
semiautomat,eletrozi defibrilare,pulsoximetru)
 Echipament necesar pentru administrarea
oxigenului;
CUNOASTEREA DEFIBRILARII

Încetarea fibrilaţiei sau oprirea FV/TV la 5 secunde

de la aplicarea şocului;
Succesul depinde de transmiterea curentului la
miocard;
 Tipuri defibrilatoare:
- manuale
- automate
- semiautomate;
 Tipuri:
- monofazice
- bifazice.
 DEFIBRILAREA

 Personalul medical cu sarcina de a practica RCP

trebuie instruit, echipat şi autorizat să efectuez
defibrilarea.
 Defibrilatoarele semiautomate externe:
- Analizează ritmul cardiac
- Pregătesc aplicarea şocului
- Au specificitate pentru recunoaşterea ritmului
ce se pretează pentru defibrilare, de până la
100%
 Se aplică electrozii adezivi;
 Se urmăresc instrucţiunile audio-video;
 Se face analiza ECG automată;
 Se încarcă automat dacă ritmul cardiac se pretează la
defibrilare;
 +/- trecere pe modul manual.
 Avantaje:
 Necesită mai puţină pregătire;
 Nu este necesară interpretarea ECG;
 Convenabile pentru defibrilarea de “prim-ajutor”;
 Programe de defibrilare pentru public.
 Defibrilarea este singura metodă eficientă de restabilire a
debitului cardiac la un pacient cu FV sau TV fără puls;
 Defibrilarea trebuie efectuată prompt şi eficient, în
 condiţii de siguranţă;
 Noi tehnologii au îmbunătăţit performanţele aparatelor şi
au simplificat folosirea lor.
 Se recomanda efectuarea RCP si in timpul incarcarii
defibrilatorului;
 Se pune o valoare mare pe scaderea la minimum cu putinta
a pauzelor pre si post soc electric in efectuarea compresiilor
toracice;
 Se incurajeaza utilizarea dispozitivelor ce ofera instructiuni
si feedback salvatorului in timpul manevrelor de
resuscitare.
 Concluzii

Eficiența RCP depinde de profesionalismul

echipei medicale

- rolul salvatorului(lor) în “lanțul

supraviețuirii”
- munca în echipă
- manevre de RCP efectuate corect
- coordonarea
Prin calitatea actului medical – RCP corectă >
“salvarea unei vieți”.
Întrebări?