Universitatea ”Dunărea de Jos”, Galați

REFERAT
la cursul

Comunicare interculturală

Profesor Petrovschi Nina

TEMA:

Strategii discursive de analiză, sinteză: Controversa academică.

Agenda cu notiţe paralele
Metode celor 5 De Ce ?

Studentă Curicheru Tamara

Chișinău, 2020
 CUPRINS:

1. Controversa academică – metodă de dezvoltare a competenţelor de analiză şi sinteză.

2. Agenda cu notiţe paralele – metodă de dezvoltare a competenţelor de înţelegere

comprehensivă a unor conţinuturi şi idei.

3. Metoda celor 5 De Ce ? – metodă de dezvoltare a competenţelor de redare a

raţionamentelor.
 Motto:
„Eu nu vreau ca elevul să ajungă numai să ştie;
aş vrea ca acesta să ştie să facă ce a învăţat”.
Spiru C. HARET
Interesul tot mai susținut al pedagogilor (Cerghit, Neacsu, Nicola, Vlasceanu) pentru conceptul de
strategie educațională (strategie didactică, strategie de instruire) este expresia unei noi optici în
înțelegerea acțiunii educaționale, respectiv, ca acțiune ce poate fi raționalizată, reglată și condusă după un
ansamblu de reguli. Putem spune fără reticențe că strategia este o formă superioară a normativității
pedagogice.
Ion Neacșu subliniază rolul strategiilor de instruire în actul educațional: „strategia de instruire
implică elevul în situații specifice de învățare, raționalizează și adecvează conținutul instruirii la
particularitățile personalității elevilor (motivație, nivel de pregătire, stil de cunoaștere/de învățare),
creează premise pentru manifestarea optimală a interacțiunilor dintre celelalte componente ale procesului
de instruire, dependente, la rândul lor, de personalitatea profesorului, în special de capacitatea lui de a
realiza proiectarea, implementarea și evaluarea instruirii” .
Vom prezenta în continuare trei strategii discursive de analiză, sinteză: controversa academică,
agenda cu notiţe paralele, metoda celor 5 De Ce ? prin prisma disciplinelor Limba și literatura română și
Cultura comunicării.

1. Controversa academică – metodă de dezvoltare a competenţelor de analiză şi sinteză.

Controversa academică este o activitate de învăţare prin cooperare, similară cu pânza discuţiei.
Astfel prezintă metoda Temple Charles, Steele Jeannie L., Meredith Kurtis S. în lucrarea Aplicarea
tehnicilor de dezvoltare a gândirii critice.
”Prezentaţi clasei un subiect controversat. Aceasta se poate face prin citirea şi prezentarea orală a
unei povestiri sau a unui studiu de caz. Puneţi întrebări binare (cu răspunsuri da sau nu, cu luări de poziţie
pro sau contra) asupra subiectului. Repartizaţi elevii în grupuri câte patru. În fiecare grup doi elevi trebuie
să se situeze pe o poziţie pro şi ceilalţi doi pe o poziţie contra. Ei vor discuta întrebarea în perechi cu scopul
trecerii în revistă a argumentelor fiecărei părţi, după cum sunt repartizaţi. După 7-8 minute, membrii
perechii “pentru” se vor separa pentru a forma o pereche cu un membru din cealaltă pereche. Astfel vor
compara argumentele timp de 4-5 minute. Apoi perechile originare se vor reuni, vor compara noile
argumente şi, după 4-5 minute, vor elabora o listă mai lungă a argumentelor ce le susţin părerea. După
aceasta, perechile din fiecare grup vor dezbate subiectul. Ar fi bine să se înceapă cu declaraţia, făcută de
fiecare parte, a propriei poziţii. Această declaraţie ar trebui să cuprindă poziţia la care s-a ajuns, precum şi
prezentarea principalelor argumente ce susţin această poziţie. Urmează dezbaterea argumentelor fiecărei
părţi. Ar fi bine să lăsaţi ca dezbaterea să se desfăşoare timp de 8-9 minute. La sfârşit invitaţi fiecare parte
să facă o declaraţie succintă a propriei poziţii.” (3, p.36)
Această metodă poate fi aplicată la clasa a X-a, la subiectul Romanul de analiză psihologică.
”Ciuleandra” de Liviu Rebreanu. Elevii vor avea ca sarcină să delibereze asupra subiectului-întrebare:
Este opera ”Ciuleandra” de Liviu Rebreanu o nuvelă psihologică sau un roman psihologic? Întrebarea-
delemă își are originea în afirmația criticului literar George Călinescu ”Cu aceleași intenții psihologice,
Ciuleandra e o nuvelă onorabilă, rece, urmărind izbucnirea fatală a nebuniei la ultimul exemplar al unei
familii aristocratice” (1, p. 290).
Cadrul didactic va respecta algoritmul de implementare al metodei expus mai sus.
Etapele deliberării ar arăta astfel:
(AABB) Citirea cu atenţie a afirmației
(AABB) Împărtăşirea informaţiilor interesante/ importante din text, în grupul mic
(AABB) Planificarea cu partenerul prezentarea pentru ceilalţi doi colegi
(AABB) Prezentarea celor doi colegi argumente care să susţină întrebarea pentru deliberare
(BBAA) Prezentarea celor doi colegi argumente care să fie împotriva întrebării pentru deliberare
(BBAA) Prezentarea celor doi colegi argumente care să susţină întrebarea pentru deliberare
(AABB) Prezentarea celor doi colegi argumente care să fie împotriva întrebării pentru deliberare
(AABB) Stabilirea punctul de vedere al grupei, pro sau contra întrebării
(AABB) Exprimarea propriului punct de vedere
Prin folosirea acestei metode, dincolo de dezvoltarea unor competenţe specifice obiectului Limba şi
literatura română, se încurajează munca în echipă, se oferă posibilitatea elevilor de a-şi exprima
originalitatea, de a fi creativi, intuitivi, de a avea curajul să îşi susţină punctul de vedere, pentru ca aceștia
să devină competitivi, responsabili.

2. Agenda cu notiţe paralele – metodă de dezvoltare a competenţelor de înţelegere comprehensivă

a unor conţinuturi şi idei.
Agenda cu notiţe paralele/jurnalul dublu
”Completarea unei agende cu notiţe paralele este o tehnică de scriere inspirată din lectura unui text
artistic, ştiinţific sau publicistic. Dacă se aplică la etapa evocării, textul se va alege în corespundere cu
subiectul care va fi abordat ulterior. Tehnica este recomandabilă şi pentru realizarea sensului, când se cere
lectura atentă a textelor de proporţii. Ea poate substitui conspectarea tradiţională.” (3, p. 15)
În altă sursă identificăm aceeași metodă, dar cu altă denumire – jurnalul cu dublă intrare sau jurnalul
dialectic, care ”este utilizat în analiza textelor literare sau ştiinţifice, care permite elevilor să coreleze
noile informaţii cu experienţa lor personală, cu achiziţiile anterioare; să mediteze la semnificaţia pe care o
are un conţinut informaţional pentru fiecare din ei. Este o tehnică prin care elevii stabilesc o legătură între
text şi propria experienţă, cunoaştere.” (2, p.21)
Tabelul, instrument pentru această tehnică, este unul simplu, format din două coloane, ce poate fi realizat
individual şi în grup, dar mai rar. Exemplu:
Fragment de text Comentariul propriu

La momentul actual, metoda se utilizeză cu ambele sensuri descrise mai sus. Deși se mai crede că agenda
cu notițe paralele este sinonimă cu conspectarea tradițională.
Pentru însușirea temei Elaborarea unui discurs. Părțile de bază ale discursului am selectat această
tehnică pentru a-i ajuta pe elevi să înțeleagă esențialul și necesarul din suporturile video propuse. Astfel,
le-am propus elevilor 10 filmulețe de câte un minut, pe care aceștia trebuiau să le vizioneze și să
completeze o agendă cu notițe paralele. Pentru a-i ghida în exploararea subiectului, am venit și cu niște
notițe deja făcute. Prin aceasta, fiind asigurată că elevii vor percepe corect și exhaustiv conținuturile:

Nr. Denumirea filmulețului Sinteza momentelor importante

d/o

1. Structura unui discurs - Mesaj clar, relevant;

- Structură simplă: început (introducere), cuprins, încheiere;
- Public Speaking cu *
Melania Medeleanu *
*
-
-
-
2. Instrumentele importante - Poveste (conținut);
într-un discurs - Contact vizual (conexiunea cu publicul, cine sunt oamenii care te
- Public Speaking cu urmăresc?);
-
Melania Medeleanu
-
-
3. Introducerea unui discurs - Dacă este informația cu privire la persoana ta, nu-i necesar să te
prezinți și să numești tema;
- Public Speaking cu - Rezolvă problemele tehnice din timp!
Melania Medeleanu - Introducerea trebuie să capteze atenția!
-
-
-
-
-
-
4. Incheierea unui discurs - Încheierea este impresia cu care oamenii pleacă acasă;
- Încheierea este ultima șansă de a imprima corect mesajul tău;
- Public Speaking cu -
Melania Medeleanu -
-
5. Contactul Vizual - Absența contactului vizual întrerupe relația de respect și încredere
dintre vorbitor și audiență;
- Public Speaking cu - Privitul insistent la o persoană poate fi catalogată ca agresiune;
Melania Medeleanu -
-
6. Când te introduce altcineva - La momentul vorbirii e important ce ești acum decât ce ai fost;
- Dacă vorbitorul are mai multe funcții nu e necesar a le înșirui pe
- Public Speaking cu toate, se menționează doar cele relevante pentru discursul actual;
Melania Medeleanu -

7. Repetarea Discursului - - Înainte de prezentare repetăm discursul cu voce tare în fața cuiva
Public Speaking cu Melania pentru a primi feedback, a reformula ceva ce nu merge etc.;
Medeleanu -
-
8. Pauzele Sonore - Public - Pauzele sonore ”aaaa”, ”ââââââ” nu au ce căuta în discurs!
Speaking cu Melania - Acestea stârnesc neîncrederea, lipsa credibilității și interesului
Medeleanu publicului;
-
9. Timpul - Public Speaking - Timpul este cea mai prețioasă resursă de timp;
cu Melania Medeleanu -
-
-
10. Audiența - Public Speaking - Înainte de a structura informația, gândește-te la audiență;
 cu Melania Medeleanu - Același subiect va fi abordat diferit pentru categorii diferite de
audiență;
- Pentru un discurs de succes, asigură-te că știi despre:
*
*
*
*
*
Criterii de individualizare Reflectarea criteriilor în operă
( trăsături şi citate)

Reprezentarea de ansamblu şi
identitatea
Portretul fizic
 Statură
 Fizionomie
Statutul social
 vestimentaţie
 locuinţă
 mediul social şi familial
 limbaj
Portretul moral
 idealuri, valori
 gânduri, idei
 atitudini faţă de oameni
 gesturi, ticuri
Acest tip de agendă este specific secvenței de lecție Realizarea sensului.

Metoda a evoluat și astăzi identificăm multe forme de lucru cu aceasta. Se referă la stabilirea legăturii
dintre text şi propria experienţă, cunoaştere a elevilor.
Este foarte comod, dar și util întrebuințarea agendei la caracterizarea unui personaj literar. Elevii primesc
în prima coloană criteriile de caracterizare, iar alăturat ei trebuie să identifice pasajele din text în care
acestea se reflectă. De exemplu, avem mai jos o agendă de completat pentru personajul Costache
Giurgiuveanu din ”Enigma Otiliei” de G. Călinescu:

Am realizat și agende în care se propuneau citate din textul literar, iar elevii trebuiau să identifice
modalitatea/procedeul de caracterizare a personajului. Sarcină: Citeşte cu atenţie următoarele fragmente
extrase din romanul studiat. Stabilește modalitățile/procedeele de caracterizare ale personajului,
completânt agenda. Elevul este pus în situația când trebuie să apeleze la experiența cognitivă și să aplice
cunoștințele, completând prima coloană.

Modalitatea/procedeu Citate din operă

l
de caracterizare
“Nimic în purtarea Otiliei nu era agresiv sau arogant, gesturile şi cuvintele ei
erau pline de graţie, însă totul respira prea multă inteligenţă. Otilia trăia cum
cânta la pian, zguduitor şi delicat, într-un tumul de pasiuni, stăpânite şi
justificate. Otilia părea să ştie multe şi intimida pe orice bărbat, iritând pe
femei. Moş Costache, Pascalopol, Stănică, Felix însuşi n-ar fi îndrăznit să
contrarieze pe Otilia. O scurtă oboseală a ochilor, o ducere a mâinilor la
tâmple, ca un reproş, împietrea pe cauzatorul presupus al supărării.”
 Camera Otiliei “mirosea pătrunzător a pudră şi parfumuri.
“o amestecătură comică. Un pantof era în pat, pe o carte deschisă, pus probabil
ca să nu se închidă volumul legat prea dur. Covorul era semănat cu note
muzicale, răsfirate nebuneşte, spre a găsi în pripă ceva. În cutia în care trebuia
să caute degetarul, erau aruncate laolaltă ace, batiste subţiri, cărţi de vizită,
bucăţi de ciocolată muşcate cu dinţii. [...] Patul era el însuşi plin de tot felul de
nimicuri, de perne de catifea cu broderii aplicate, de păpuşi de stofă, de rochii
şi jupoane zvârlite în grabă”.
Uite, eu, de pildă, voi trăi numai treizeci de ani, ceea ce e destul, fiindcă nu
vreau să devin mumie. Am linia inimii netedă, asta înseamnă că sunt o fată de
inimă, capabilă de dragoste profundă (ce nostim!).”
“Eu am un temperament nefericit: mă plictisesc repede, sufăr când sunt
contrariată.”
“Ah, ce mult mi-ar plăcea să am trăsură!”
“Eu sunt o zăpăcită, nu ştiu ce vreau, eu sunt pentru oamenii blazaţi, care au
nevoie de râsetele tinereţii, ca Pascalopol.”
“Am avut întotdeauna frică să hotărăsc lucrurile dinainte, lucrurile care nu sunt
încă în puterea mea. N-am zis niciodată: mâine voi cânta la pian, dar, în faţa
pianului, am cântat. Nu promit nimic, privesc viaţa care se desfăşoară.”
“Sunt foarte capricioasă, vreau să fiu liberă.”
“Oricât de independentă aş fi, simt nevoia unei ocrotiri.”
“Ce-mi pasă ce zice lumea care mă vede cu tine la braţ?”
Aurica
“N-ar fi rea Otilia, dacă n-ar fi falsă.”
Stănică:
“Ca Otilia sunt sute. Numai să-ntinzi mâna. Nostimă fată, delicioasă, dar
uşuratică, cheltuitoare, e femeia care te ruinează.”
Aglae: “o zănatică ... zăpăcită”; “are instincte de lux”; “stricată”.
Georgeta: “Stimez pe Otilia numai pentru felul cum îmi vorbeşti despre ea.”
Agendele cu notițe paralele sunt specific etapei de lecție – Reflecția.

La tema Literatura și cunoașterea, autorii manualului de Limbă și literatură română, clasa a X-a oferă o
sarcină care sună așa: Parcurge fragmentele date în calitate de pretinse răspunsuri la un eventual
interviu. Formulează apoi câte o întrebare pentru fiecare enunț-replică care presupune acest răspuns,
completând prima coloană a agendei cu notițe paralele.
Întrebare Enunț-replică
Ficțiunea și imaginația matematică sunt dirijate și supuse unor restricții
determinate de anumite criterii de valoare de la care matematica nu poate
abdica fără a-și pierde statutul său științific.
Opera de artă este un act de creație singular, nu poate fi repetat (ca
experimentul științific), nu se poate perfecționa sau îmbunătăți (ca teorie
științifică).
Ea este o emanație unică, care poartă pentru eternitate pecetea personală a
creatorului său.
Desigur, toți marii gânditori, oameni de știință, scriitori sunt vârfuri în
gândirea și creația umană, dar opera lor este integrată de civilizație în
moduri diferite.

În acest caz, metoda va dezvolta gândirea critică a elevului, care trebuie să perceapă mesajul enunțurilor
date și doar apoi va putea intui întrăbările a căror răspunsuri sunt date. Poate fi utilizată atât la etapa de
Evocare, cât și la cea de Reflecție.
Agenda cu notițe paralele poate deveni item dintr-un test sau probă scrisă de evaluare. De exemplu:
 Identificați elementele comunicării și înscrieți-le în tabelul propus.
La un interviu de angajare:
Angajatorul: Care credeți că este cel mai mare defect al dumneavoastră?
Aplicantul: Sinceritatea.
Angajatorul:Nu cred că sinceritatea este un defect.
Aplicantul: Mă doare-n cot de ce credeți dumneavoastră.

Elementele Identificare
comunicării
Emiţător
Mesaj
Canalul (mijlocul) de
comunicare
Receptor
Context
Feedback
Agenda cu notițe paralele/jurnalul cu dublă intrare este o tehnică, după cum s-a văzut, complexă, prin care
cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate sau experienţă. Pentru a sprijini
elevul, profesorul poate sugera întrebări, care au rolul de a stimula gândirea critică sau poate oferi
anumite repere. Aplicarea metodei jurnalului dublu în didactică este variată.

Avantaje: ▪ dezvoltarea capacităţii de înţelegere a unui text; ▪ dezvoltarea gândirii; ▪ participarea activă a
elevilor în actul lecturii; ▪ valorificarea experienţelor personale ale fiecărui elev.
Limite: ▪ posibilitatea de a nu se implica toţi elevi în activitate; ▪ necesită mult timp pentru realizare;
▪ lipsa exerciţiului prealabil poate duce la eşecul tehnicii.

3. Metoda celor 5 De Ce ? – metodă de dezvoltare a competenţelor de redare a raţionamentelor.

Această metodă mai este întâlnită și cu denumirea de 6 De Ce?, iar în limba engleză – 5 Whys. 
Tehnica a fost dezvoltată de Sakichi Toyoda și
aplicată în cadrul Toyota Motor Corporation. O
tehnică de analiză a relațiilor cauzale care stau la baza
problemelor apărute, al căror scop este clarificarea
problemei cheie. Esența tehnicii este de a pune
întrebarea „De ce?” De cinci ori, fiecare întrebare
ulterioară este pusă în legătură cu răspunsul primit.
De ce de 5 ori? Se crede că în 90% din cazuri, acest
lucru este suficient pentru a clarifica cauza principală,
dar practica arată că totul depinde de calitatea
întrebărilor și răspunsurilor, adică puteți ajunge la
problema-cheie chiar mai devreme sau puteți pleca
departe.  Principiul aplicat în această metodă este
similar principiului ”pâlniei”, așa cum se arată în
imaginea alăturată.
În didactica Limbii și literaturii române, aplicarea
metodei celor 5 De Ce? are ca scop dezvoltarea competențelor de redare a raționamentelor. Poate fi
aplicată ca tehnică pregătitoare pentru comentarea unui citat/afirmație etc. De exemplu: Comentați
afirmația: ”Limba este cel mai important mijloc de comunicare”. Pentru a declanșa creativitatea elevilor,
propunem să treacă afirmația prin cei 5 De Ce?, care le va facilita înțelegerea acesteia:
 1. De ce limba e cel mai important mijloc de comunicare?
deoarece limba e tot ce avem noi mai de preț pe acest pământ.
2. De ce limba e tot ce avem mai de preț pe acest pământ?
deoarece ea e începutul tuturor începuturilor.
3. De ce ea e începutul tuturor începuturilor?
deoarece fără limbă nimeni nu ar mai fi scris nici un poem.
4. De ce  nimeni nu ar mai fi scris nici un poem?
deoarece fără limbă nu-ți poți expune nici un gând.
5. De ce fără limbă nu-ti poti expune nici un gând?
deoarece limba e cel mai important mijloc de comunicare.
Răspunzând la cei 5 De Ce?, elevul primește suportul pentru comentariul afirmației.

Aplicarea metodelor moderne descrise mai sus generează motivaţia intrinsecă, diminuează
presiunea exercitată de personalitatea profesorului şi îi determină chiar şi pe elevii cei mai reticenţi să
participe la construirea propriei cunoaşteri de sine. În plus, prin deprinderile pe care le dobândesc, elevii
se familiarizează cu învăţarea autodirijată, îşi formează personalitatea, manifestă o conduită civică corectă
şi îşi schimbă optica asupra învăţării. Totodată, utilizarea lor asigură deschideri interdisciplinare.
Nu în ultimul rând, folosirea acestora, atât în orele de literatură, cât şi în cele de limbă şi
comunicare, încurajează crearea unui climat de învăţare plăcut, relaxat, elevii fiind participanţi direct la
procesul de învăţare.
Bibliografie:

1. Călinescu George, Istoria literaturii române de la origine până în prezent. Compediu, Chișinău-
București, ed. Litera Internațional, 2001, 415p.
2. Nastas Svetlana, Pisău Aurelia, Hâncu Ionela, Sîrbu Mihaela, Ghid metodologic: Instrumente de
implementare a tehnologiilor în învățământul general, Chișinău, 2018, 86 pagini.
http://ise.md/uploads/files/1548841870_nastas.pdf
3. Temple Charles, Steele Jeannie L., Meredith Kurtis S., Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gândirii
critice, Chișinău, 2003, 93 pagini.
http://prodidactica.md/wp-content/uploads/2016/09/4.pdf
4. https://www.scritub.com/sociologie/psihologie/STRATEGII-DISCURSIVE-UTILIZATE34782.php
5. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Lasati%20copiii%20sa%20creeze%20sau
%20eseul_jos%20si%20imaginatie.pdf
6. http://www.leanblog.ro/wp/instrumente-lean/instrumente-lean/instrumente-de-analiza/metoda-5-de-
ce/