Sunteți pe pagina 1din 14

COMUNICAREA IN CLASA SI METODE DE COMUNICARE INTERACTIVA

Structura
Comunicarea - in general si la clasa
Abilitati si tehnici in comunicarea la clasa
Comunicarea eficienta si interactiunea educationala
Metode si tehnici de promovare a interactiunii educationale
Construcia echipei
Comunicarea - in general si la clasa
Comunicarea este un proces social prin care oamenii se nteleg pe baza vehicularii unei
informatii (mesaj) prin intermediul limbii, mimicii, gesturilor sau a altor sisteme de semnalizare
si tehnice (Schaub, Zenke, Dictionar de pedagogie, 2001). Etimologic, sensul de baz pare a fi
dat de latinescul comunicare
, termen ce se refer la aciunea de a pune n comun lucruri, indiferent de natura lor.
Unele axiome ale comunicrii (Nu, 2004)
Este imposibil s nu comunici (chiar i tcerea are semnificaii variate).
O comunicare interuman se desfoar simultan n dou planuri coninut i relaie
(informaiile propriu zise - prin cuvinte - i respectiv informaiile despre informaii
paralimbajul si limbajul corpului)
Comunicarea este un proces continuucomunicarea seamn mai mult cu o spiral fr de
sfrit dect cu un segment cu dou capete
Oamenii utilizeaz dou modaliti de comunicare, una digital (specific uman, bazat pe
corespondena convenional dintre semn i semnificat; cuvintele sunt prin excelen semnale
digitale) i respectiv cea analogic, bazat pe analogie, asemnare i asociere specific n
general fiinelor (exemplul nvrii iniiale la pui de om i animale prin observare i imitaie).
Comunicarea este ireversibil mesajul odat comunicat nu mai poate fi luat napoiAtenie
mare ca educatori la mesajele care reflect o apreciere o evaluare important, o valoare, o
credin (convingere)
Orice proces de comunicare este simetric (bazat pe egalitate) sau complementar (bazat pe
diferen).

Care este situaia n clas?


Comunicarea implic procese de acomodare i adaptare (negocierea sensurilor).
Cu toate ca la oameni (si in scoala) limbajul verbal este mijlocul principal de comunicare, acesta
nu este singurul. Dupa Albert Mehrabian (apud Frunjina si Tesileanu, 2002, Nuta, 2004), in
comunicarea umana: cuvintele (limbajul verbal) inseamna 7%) -caracteristicile vocii
(comunicarea paraverbala) 28% -limbajul trupului (nonverbal) 65 %. Cercetatorii afirma
asadar prezenta masiva a limbajului paraverbal stimuli si semnale (indicii) transmise prin voce
(tonul, intensitatea/volumul, ritmul, etc). Tonalitatea vocii (timbrul, inaltimea etc) poate
transmite diverse emotii si sentimente (tonul face muzica...explicati, exemplificati). Dictia,
pronuntia, accentul pus pe o silaba dintr-un cuvant sau pe un cuvant din propozitie au de
asemenea rosturi si semnificatii importante in comunicare (Exemplu accente diferite puse in
propozitia Tu trebuie sa citesti aceasta carte)
. Alte elemente care pot fi interpretate in comunicarea verbala din clasa sunt: dresul vocii, tusea,
oftatul etc. Pauzele facute in vorbire pot fi utilizate pentru: -sublinierea cuvintelor care urmeaza;
- introducerea unui moment de suspans; -atragerea atentiei asupra unei probleme de disciplina
etc
Variatia vocala adecvata la profesor este un element foarte important de management al
comunicarii in clasa. Vocea plata si monotona, ca si stridentele (ton prea inalt, ascutit) ori tonul
prea scazut sunt de evitat, pe cat posibil.
Limbajul corpului (nonverbal)are in vedere semnalele transmise prin:
fizionomie - expresia fetei - mimica (zmbet, ncruntare, indiferen etc)
contactul vizual cu interlocutorul
gestica diverse miscari facute cu minile, braele, degetele etc; este importanta de pilda
miscarea mainilor pentru a accentua sau explica mesajul verbal.
Postura - pozitia corpului si orientarea corpului
Distanta fata de interlocutor poate indica grade variate de relationare
Modul in care se misca o persoana dansul profesorului; in clasa.

2. Abilitati si tehnici in comunicarea la clasa


Abilitatea de a asculta, socotita o adevarata artaA asculta este mai mult decat a auzi
primul nivel al ascultarii, care presupune mai departe: -a intelege continutul; -a retine continutul;
-a analiza si evalua continutul.

Este importanta ascultarea activa (atentia acordata atat mesajului intelectual cat si a celui
emotional), a asculta cu deschidere si empatie; comunicarea cldurii i empatiei umane este in
schimb foarte important pentru pentru reusita tuturor elevilor si prevenirea abaterilor sau
conflictelor in clasa. Timpul este foarte presant dar uneori cteva minute sau chiar secunde sunt
suficiente pentru a comunica aceast disponibilitate educaional, cu efecte pozitive, stenice n
cele mai multe cazuri.
Comunicarea empatic are o relevan special, aduce beneficii suplimentare n cazul multor
elevi care au diverse dificultati.
Ascultarea poate fi de asemenea informativa axata pe intelegerea unor mesaje noi, a integrarii
unor informatii noi, a realizarii unor clarificari - sau evaluativa (evaluarea cunostintelor,
formularea unor judecati de valoare legate de cunostinte etc.
Tehnici de ascultare eficienta -parafrazarea a formula sau repeta cu cuvintele tale ceea ce
crezi ca ai auzit -clarificarea a pune intrebari in acest sens - reactia, raspunsul (feed/back)
care solicita dar si incurajeaza; tipuri de feed/back: -imediat cel mai eficient -onest, pe cat
posibil
- suportiv (prin opozitie cu cel pasiv sau ostil), care poate fi si imediat si onest
Abilitatea de a vorbi
Exprimarea verbala se realizeaza la trei niveluri distincte:
-nivelul faptelor
-nivelul senzatiilor si trairilor emotionale
dezvaluirea registrului personal, a perceptiilor si sentimentelor interne, a felului unic de a vibra
la lumea exterioara
-nivelul ideilor si imaginilor mentale
cunoasterea logica, specifica omului.
3. Comunicarea eficienta si interactiunea educationala (Painisoara, 2003)
Dezvoltarea abilitilor de comunicare interactiva
-Ascultarea interactiv (relaia complexa dintre emitator si receptor)
-Ascultarea eficient (centrarea pe continutul i calitatea prezentrii)

Sistemul categoriilor de interactiune verbala (VICS Verbal Interaction Category

System)

Profesorul initiaza comunicarea ofera informatii si opinii ofera directii pune intrebari (inchise sau deschise)
Raspunsul profesorului
- accepta sau respinge (idei, comportamente, sentimente)
Raspunsul elevului/ studentului -raspunde profesorului (predictibil sau nu) raspunde altcuiva nu raspunde
Elevul/ studentul initiaza comunicarea cu profesorul cu altcineva
Alte categorii: tacere, confuzie etc.
Pasii in ascultare(Ross)
1. Senzatia (mai degraba perceptia)
Bariere:
- zgomote pe canal
- deficiente de receptie - oboseala
alti factori perturbatori din campul senzorial
- defecte de transmisie
2. Interpretarea
Bariere:
- blocaj/ refugiu: tema prea complexa/ prea banala
criticarea emitatorului si a formei mesajului - stilul de comunicare

- a sari la concluzii
- distragerea atentiei

ascultatorii dorm cu ochii deschisi


- defecte de codificare
Alte vicii de interpretare:
- ascultarea atributiva
legarea importantei mesajului de modul de obtinere
adolescentei) - disturbatori emotionali

- ascultatorul defensiv (specific

reactiile emotionale la anumite cuvinte sau fraze


3. Comprehensiunea
Determinanti: inteligenta, volumul vocabularului, abilitatea de a face inferente, reperajul ideilor
cheie, sesizarea structurii discursului, experiente de ascultare, atractivitatea si/ sau prestigiul
vorbitorului, factori contextuali si circumstantiali...
Capcane: elemente adiacente (colaterale), redundanta...
4. Raspunsul
Eficienta ascultarii creste cand obiectivele sunt specificate
- ascultam ca sa: - intelegem retinem - analizam si evaluam continutul comunicarii - dezvoltam relatii (ascultare empatica)
- ne facem o imagine despre emitator - ne relaxam
Cheile ascultarii eficiente (Sperry)
* Sesizarea oportunitatilor, a campului de interese
* Accent pe continut, nu pe modul de prezentare
* Rezistenta la distragere
* Flexibilitate si adaptabilitate, fara reactii emotionale exagerate
4. Metode si tehnici de promovare a interactiunii educationale
Metoda socratica
Metoda interogativa - conversatia euristica, eficienta in grupuri mici/tutoriale
Intrebari: focalizate, motivante, de sondaj

Practici de chestionare: redirectionarea, timpul de asteptare, timpul de oprire,


optima
Metode de cultivare a creativitatii si rezolvare de probleme

Asaltul de idei: brainstorming-ul


- Metoda evaluarii amanate: la inceput, nici o interventie nu este criticata
- Cantitatea genereaza calitate
Variante de brainstorming
a) traditional
metoda de stimulare a creativitatii participantilor
- cadru propice pentru instruirea scolara
Modalitati de aparitie a ideilor: - calea progresiv-liniara
idee initiala
idei intermediare
idee finala - calea catalitica
dela idea initiala la alte idei prin analogie sau prin

opozitie -

calea mixta
Variante (metode) de expunere a ideilor
- expunere libera
- exprimare pe rand
- biletele
- metoda mixta
Reguli
: - receptivitate pentru toate ideile
- se solicita si se valorizeaza contributia membrilor tacuti

intarirea

- regulile trebuie afisate la vedere


- incurajarea de a construi pe ideile preopinentilor, oricat de inedite
Acomodarea la brainstorming si limite
Implicare progresiva si completiva (complementara) a elevilor: exercitii de producere a ideilor in
grup despre teme familiare si accesibile;
Limite de evitat: de-responsabilizarea prin chiul social, polarizarea sau monopolizarea
discutiilor, diluarea obiectivelor si caderea in derizoriu, activitate cronofaga, inhibitia sociala ;
b) electronic
- de regula prin grupurile de discutii- poate fi individual sau pe grupuri;

Exemple : programe de tip Inspiration sau IdeaFisher


- se introduce un concept cheie iar programul ofera o multime de asociatii, comparatii sau
ordonari posibile... Avantaje si dezavantaje comparativ cu Brainstormingul traditional
c) personal
se poate dezvolta pe fondul celui traditional prin trecerea in anumite secvente la activitatea
individuala...
Metoda rezolvarii creative de probleme
Etape (Noller& Biondi si Panisoara):
# Descoperirea nevoii de implicare
# Descoperirea dezordinii
# Descoperirea problemei
# Descoperirea ideilor #
Descoperirea de solutii #
Descoperirea acceptarii

Reguli divergente pentru CPS (creative problem solving)


+ amanarea evaluarii
+ cautarea cat mai multor idei inovative

+ acceptarea tuturor ideilor (acceptanta interna si externa)


+ depasirea limitelor cognitive auto-impuse
+ lasarea ideilor sa fiarba la foc mic
Reguli convergente pentru CPS

* deliberarea (planificarea)
* explicitarea ideilor (coerenta, concretete, claritate)
* evitarea unei premature inchideri
* cautarea problemelor dificile si inaparente, adecvate obiectivelor
* dezvoltarea judecatilor afirmative
Metode bazate pe dezbaterea de grup Reuniunea Phillips 66
J. Donald Phillips (Michigan State University)
n ce const metoda?
6 echipe funcionale a cte 6 persoane
n microgrupuri, se desemneaz cte un conductor de discuii moderator
activitatea n echip are trei coordonate: pregtirea, desfurarea i valorificarea
produciei de idei
durata: 2 ore
Faze:
Discuia pe grupuri
fiecare echip dezbate separat 6-12 minute
ideile sunt reinute de ctre lideri, sunt analizate i se contureaz o arie
problematic segmentat pe rezolvri pariale sau optime
Dezbaterea n plen
liderii expun n faa ntregului colectiv concluziile discuiilor n echipe
membrii echipelor pot participa cu argumente suplimentare n confruntarea dintre lideri

este admis analiza critic, prioritatea demersului constituind-o selecia i ierarhizarea


soluiilor
evaluarea general a ideilor este apanajul cadrului didactic
Modalitati de organizare in functie de distribuirea in spatiu a liderului (classic, intr-un colt, in
cerc)
Tehnica focus-group
presupune o discuie focalizat care tinde s furnizeze un complex informaional calitativ
participanii nu emit doar propriile idei ntr-o manier abstract, ci, dimpotriv, se dezvolt o
construcie de grup bazat pe interaciunea i influenarea reciproc a membrilor grupului.
focus-group-ul urmrete mai mult colectarea de date i analiza procesului de influenare a
opiniilor n cadrul grupului
presupune o planificare a studiului: stabilirea scopului, a tipurilor de ntrebri
recomandri cu privire la tehnica punerii ntrebrilor
determinante practice ale activitii moderatorului
Dou maniere de lucru:
Modul cumulativ
presupune obinerea unui evantai mai larg de informaii
un grup nr. 1 discut liber problema n cauz i concluziile sunt sintetizate
grupul nr. 2 discut liber aceeai problem pn cnd epuizeaz subiectul; n acest
moment li
se prezint concluziile grupului 1, continund dezbaterea
Maniera contradictorie de focus-group
presupune necesitatea atragerii persoanelor care manifest rezerve i tendine
inhibitorii prin agresiune i confruntare
o persoan din grup are sarcina s gseasc contraargumente n momentul n care
grupul pare s ajung la un consens simplu
Avantaje
- apropie participanii de lucrul ntr-un grup natural

- dezvolt plcerea pentru o astfel de discuie, chiar i n momentul n care ei nu se afl n


grupurile unde se desfoar n mod cotidian
- dezvolt o manier neinhibitoare de lucru
- impune un climat pozitiv de discuie
- introduce maniera pozitiv de focalizare pe o sarcin, dezvoltnd strategii
naturale de ocolire sau diminuare a divagaiilor i fenomenelor de perturbare

a comunicrii

Controversa creativ i tehnica dezbaterilor


divizarea grupului de lucru n microgrupuri de 4 persoane
2 participani susin cu fermitate o poziie i ceilali 2 susin poziia contrar
fiecare membru se retrage pentru a discuta cu ali colegi in alte microgrupuri care au acelai
rol i apr aceeai perspectiv ca i el se vor rentoarce s discute n microgrupul de origine
ideile pe care leau gsit
n urmtoarea zi, n grupurile de 4 participanii i prezint poziiile, iar ceilali colegi iau
notie i adreseaz intrebri, apoi perspectivele se inverseaz argumentele folosite n discuie de
ctre partea cealalt vor putea fi folosite i n continuare, dar fiecare parte trebuie s aduc cel
puin dou noi arg
umente de substan
n ziua a treia, ambele echipe i prezint noile poziii nsoite de argumentele deja exprimate
ntro nou lumin i de noi argumente
vor cuta mpreun avantajele fiecrei poziii pentru a ajunge la o perspectiv comun care s
ofere
o perspectiv unitar a avantajelor i s diminueze punctele

Avantaje:

mai slabe

grupurile vor descoperi c fenomenele se compun din mai multe adevruri, uneori
contradictorii ntre ele, ntr-un grad superior, vor cuta ntr-un fenomen perspectiva holistic
nglobnd toate aceste perspective
Tehnica dezbaterilor
- situeaz fa n fa 2 echipe a 3 participani care prezint pri opuse ale aceleiai
idei;
- o echip este cea afirmatoare, ea prezentnd argumente favorabile moiunii, iar cealalt numit
negatoare prezint idei opuse
Modelul britanic de dezbatere
Clasa este mprit n dou echipe, una favorabil subiectului, cealalt n opoziie cu prima.
Cte doi participani sunt selectai din fiecare echip.
Primul vorbitor, afirmator sau negator, prezint cazul echipei timp de 5 minute
Al doilea vorbitor, afirmator i negator, prezint 3 minute.
Subiectul este apoi deschis la comentarii, ntrebri i rspunsuri din partea echipelor.
Un membru al fiecrei echipe sumarizeaz cazul.
Dezbaterea se ncheie cu o sesiune de concluzii generale la care particip ntreaga clas.
Metode bazate pe dezbaterea de grup
Tehnica interaciunii observate tehnica acvariului
nainte de intrarea elevilor, scaunele sunt aezate n dou cercuri concentrice
elevii i aleg, dup preferin, un loc n cele dou cercuri
folosirea unui al doilea cadru didactic, aflat n exteriorul cercurilor, cu rol de observator
cei din cercul interior discut 8-10 minute o problem controversat
reguli de baz pentru conversaia din cercul interior:
fiecare susine o idee pe baza unor dovezi
sunt de acord cu antevorbitorul i aduc argumente suplimentare
nu sunt de acord cu antevorbitorul i prezint argumente care s-mi susin poziia

stabilirea i a altor reguli de comun acord cu grupul pentru ca se va produce o implicare activ
i de consisten a participanilor, se vor dezvolta relaiile interpersonale i identitatea de grup
posibilitatea unor scaune goale n cercul interior ce pot fi ocupate de ctre observatorii care
vor
s se implice n dezbatere
persoanele din cercul exterior observ i completeaz o fi/protocol de observare
ulterior, se schimb locurile; se pornete cu o alt tem
fiecare grup este, pe rnd, observator i observat
Seminarul socratic
metod de tip fishbowl, dar care urmrete o participare necompetitiv
discuie centrat mai mult pe nelegerea colectiv i mai profund a materialului de studiat
dect pe identificarea unui rspuns corect
profesorul mparte fiecrui student cte un pasaj scurt din coninutul ce urmeaz a se dezbate
nainte de or, studenii citesc i iau notie asupra textului
la nceputul orei, se formeaz 2 cercuri concentrice, cei din interior discut tema, cei din
exterior observ
discuia dureaz 10 minute, apoi cei din cercul exterior au 10 minute pentru feed-back
locurile se schimb i procesul este reluat
cei din cercul exterior observ cum neleg textul cei din interior; important este modul cum
este rezolvat problema i nu doar tipul de rspuns oferit
5. Construcia echipei
Exerciii/jocuri de spargere a gheii
Tipuri de predare n echipa
Exerciii/jocuri de spargere a gheii (ice-breaking)
n funcie de gradul de complexitate, exist un continuum de la exerciii simple i unic
direcionate pn la tehnici care se individualizeaz dincolo de denumirea acestei metode.
* jocul ziarului vorbitorcerem elevilor/studenilor la nceputul orei s i exprime
sentimentele produse de ziua respectiv pe un ziar; ruperea ziarului poate desemna sentimentele
de frustrare al

e respectivei persoane; ceilali colegi vor descrie n cuvinte starea persoanei i-i vor oferi ceva
din starea lor pentru a compensa i a aduce tot colectivul la un echilibru emoional naintea
nceperii leciei
* tehnica grupurilor zumzitoare (buzz groups) - ntreruperea activitilor cu toat
clasa pentru a da posibilitatea i cursanilor mai timizi s se exprime n grupuri de 4 persoane;
raporturile grupurilor nu menioneaz numele contributorilor la ideile emise;
* numbered students un alt tip de buzz group; fiecare student din grupurile
respective primete un numr; fiecare este responsabilizat s asculte, s participe i s
sumarizeze ideile grupului su, deoarece nu se tie ce numr va trebui s raporteze rezultatele
grupurilor n funcie de
metoda pe care cadrul didactic o va folosi n continuitatea ice-breaking, exist o gam larg de
tehnici:
Tehnic ce precede focus-group-ul: fiecare grup primete aceeai propoziie care deschide o
povestire; prin efortul de grup, ei vor trebui s adauge o alt propoziie, dup care vor trimite
foaia la grupul din stnga lor i o vor primi pe cea de la grupul din dreapta; ei vor continua ideea
colegilor lor cu o alt propoziie, dup care operaia se repet; sunt citite povestirile care, pornind
de la aceeai propoziie iniial i folosind aceleai grupuri de studeni, sunt totui diferite.
Tehnic ce precede Phillips 66: la nivelul formrii echipei, elevii se plimb n faa tablei
mprite n ase spaii, acestea coninnd 10 cte o caracteristic (energic, calm, vesel) i fiecare
i noteaz
numele n dreptul uneia dintre ele astfel avem constituite 6 grupuri cu identiti primare gata
formate.
Predarea in echipa
Tipul predrii n echip

Descriere

Echip cu lider
O persoan din grup este desemnat
de ctre liderul echipei, primind responsabiliti speciale n organizarea echipei.
Asociaii
lider informal poate aprea din cnd n cnd.

Toi membrii echipei au status egal, dei un

Ucenicii
O persoan din echip este
profesorul veteran care ajut la pregtirea noilor profesori.

Echipa coordonat
Dei n aceast metod profesorii nu instruiesc
acelai grup de elevi/studeni, ei predau acelai material propriilor cursani utiliznd n comun
proi
ecte de lecie, activiti, examene etc.
Echipa rotativ
de a

Fiecare membru al echipei preia responsabilitatea

preda o anume parte din cursul de un semestru (n sensul metodei mozaicului la studeni)