Lucrarea practică Nr.

13
Tema: Suspensia
Subcompetențe:
 Stabilirea părţilor componente ale suspensiei;
 Descrierea rolului părţilor componente suspensiei;
 Compararea constructivă a elementelor suspensiei.

Elevul va fi capabil:
O1 – Să descrie destinaţia suspensiei şi elementelor acesteia;
O2 – Să enumere elementele suspensiei;
O3 – Să descrie părțile componente a suspensiei;
O4 – Să compare din punct de vedere constructiv elementele suspensiei.

Tehnologii didactice:
Activitate: – frontală, individuală şi lucrul în grup.
Metode: – explicaţie, demonstraţie, surse informaţionale şi lucrul cu manualul.
Mijloace didactice: – mostre, planşe şi machete.

Întrebări de control.
1. Care este destinaţia suspensiei ?
2. Care sunt condiţiile impuse şi clasificarea suspensiei ?
3. Destinaţia şi construcţia arcului în foi.
4. Destinaţia şi materialul din care este obținut arcul elicoidal.
5. Destinaţia şi avantajele elementelor pneumatice.
6. Destinaţia şi construcţia stabilizatorului.
7. Destinaţia, construcţia şi funcţionarea amortizatorului.
8. Destinaţia şi construcţia articulaţiilor sferice.
9. Destinaţia şi principiul de funcţionare a suspensiei independente cu pivot.
10. Destinaţia şi principiul de funcţionare a suspensiei independente de tip MCPherson.
11. Destinaţia şi principiul de funcţionare a suspensiei cu bare de torsiune.
12. Construcţia şi principiul de funcţionare a suspensiei cu elemente elastice hidro-pneumatice.
13. Construcţia şi principiul de funcţionare a suspensiei active a automobilului.
Bibliografia.
1. Gh. Frăţilă, Mariana Frăţilă, St. Samoilă ”Automobile, cunoaştere, întreţinere şi reparare”,
Editura didactică şi pedagogică, R.A.- Bucureşti 2005.
2. E. V. Mihailovschii, C. B. Serebreacov, E. Ia. Tur ”Ustroistvo avtomobilea”, ”Maşinostroienie”-
Moscva 1981.
3. E. Ia. Tur, E. V. Mihailovschi, L. A. Jolobov ”Ustroistvo avtomobilea”, ”Maşinostroienie”-
Moscva 1990.
4. Gh Stoianov, Gh Bagrin „Construcția automobilului” Editura Lumina 2010.
5. Gh Bobescu, Gh Alexandru Radu, Anghel Chiru, Cornel Cofaru, Vladimir Ene, Valentin
Amariei, Iurie Guber „Motoare pentru automobile și tractoare volumul II” Chișinău Editura
Tehnică 1998.
6. [Link]

Mod. Coala
Efectuat
[Link]
Catan Nicu
Semnat Data
LL.71660.001.A.06.09 Lit. Coala Coli
Verificat Gîrlă Igor Suspensia 1 6

[Link].
Aprobat
ET-183c
C.E.T
 1. Descrieți destinația suspensiei.

Suspensia automobilului are rolul de a asigura confortabilitatea pasagerilor şi de a proteja încărcătura şi

organele componente împotriva şocurilor, trepidaţiilor şi oscilaţiilor dăunătoare, cauzate de neregularităţile
drumului.

2. Indicați părțile componente din figura prezentată de mai jos.

Fig. 1. Suspensia independenta.

1. Bratul oscilant superior 5. Bratul oscilant inferio

2. Bulon bratului inferioar [Link]
3. Piulita tijei amortizatorulu [Link] din cauciuc
[Link] puntii din fata [Link] sferic

3. Descrieți destinația, articulaţiilor sferice, arcului elicoidal şi braţelor oscilante.

Tijele și pîrghiile care formează transmisia direcției sunt legate între ele prin articulații sferice, care mai au și rolul de a
elimina jocurile datorate uzării și de a se amortiza șocurile transmise roților de direcție de la cale.
AmplifArcurile elicoidale , aceste arcuri preiau numai sarcini ce lucrează în lungul axei lor şi din
această cauză la o suspensie cu astfel de arcuri se prevăd dispozitive de ghidare.
Arcul elicoidal este de circa 2,5 ori mai uşor şi mai puţin voluminos decît arcul în foi. Aceste arcuri
se utilizează, în special, la suspensiile independente.
Braţele oscilante 2 şi 8 sunt articulate la un capăt de punte, iar cu celălalt de braţul portfuzetă, prin
intermediul a două articulaţii sferice în jurul cărora se brachează roata.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 4. Indicați părțile componente din figura prezentată de mai jos.

Fig. 2. Suspensie cu arcuri in foi

____________________________________________________
1. Cadrul 6. Bulon
2. Amortizator din cauciuc 7. Bucsa din cauciuc
3. Amortizator 8. Brida
4. Perna de cauciuc 9. Arc in foi(resort)
5. Cercel 10. Bulon si piulita
5. Complectați tabelul de mai jos.

Părţile componente a
Nr Denumirea elementului (piesei)
suspensiei

Suport sferic
1

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 Părţile componente a
Nr Denumirea elementului (piesei)
suspensiei

Brat oscilant
2

Bucsa
3

4
Arc

5
Amortizator

6 Arc in foi (resort)

Stabilizator
7

8 Elemen elastic pneomatic

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 6. Indicați părțile componente din figura prezentată de mai jos.
1. Arc
2. Tija amortizatorului
3. Ruliment sferic
4. Saiba
5. Piulita
6. Tampon limitator
7. Stabilizator
8. Brat
9. Bucsa
10. Suport sferic
11. Piulita
12. Ruliment cu bile
13. Bratul portfuzeta
14. Corpul amortizatorului

Fig. 3. Suspensia independenta din fata

7. Descrieți destinația şi funcţionarea amortizatorului hidraulic.

Amortizorul (din fr.: amortisseur) este
un dispozitiv care servește la amortizarea unui șoc, a unui zgomot sau a unui fenomen de oscilație la

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 un sistem tehnicÎn cursa de destindere , lichidul din partea superioară a tubului
interior 2 este comprimat şi, ca urmare, rondela 3 a supapei de comunicare este
presată pe piston, supapa fiind închisă. Prin găurile interioare ale pistonului,
lichidul ajunge la rondela obturatoare 7 a supapei de destindere. Dacă viteza
relativă a pistonului este mai mică decît viteza critică, scurgerea lichidului se
realizează prin fantele (de înălţime b fig. 13) din rondela obturatoare 7, deoarece
presiunea lichidului este mai mică decît forţa de precomprimare a arcului 1 al
supapei. Dacă viteza de deplasare a pistonului depăşeşte viteza critică, presiunea
lichidului creşte şi învinge forţa arcului 1, iar rondelele 7 şi 4
ale supapei de destindere se îndepărtează, realizînd o secţiune de trecere mai mare.
Volumul generat de piston la partea inferioară este mai mare decît volumul
lichidului împins de sus, cu volumul tijei scoase din tubul interior. Diferenţa se
completează cu lichid din camera de compensare, care pătrunde în tubul interior
prin învingerea rezistenţei arcului stelat al supapei de admisie 5, datorită depresiunii
create în spaţiul de sub piston şi a pernei de aer comprimat din partea superioară a
camerei de compensare.
În cursa de comprimare (fig. 14, b), lichidul de sub piston trece uşor prin supapa de
comunicare 3 (datorită arcului slab al acesteia), în partea superioară a tubului
interior 2. O parte din lichid (egal cu volumul tijei introduse în tubul principal) trece
prin fantele din rondela obturatoare 6 a supapei de comprimare, în camera de
compensare, realizînd forţa de rezistenţă la comprimarea amortizorului, la viteze
mai reduse decît viteza critică. Dacă viteza oscilaţiilor creşte, presiunea lichidului se
măreşte, depăşind forţa de precompri-mare a arcului stelat al supapei de
comprimare şi rondelele supapei se deplasează în jos, realizînd o secţiune de trecere
mai mare (fapt ce conduce la micşorarea forţei de amortizare după viteza critică).
Acest lucru este foarte important şi pentru exploatarea automobilului pe timp rece
cînd viscozitatea lichidului creşte; trecerea lui prin orificiile calibrate este
îngreuiată, fapt ce conduce la creşterea presiunii în cilindru, iar supapa de
comprimare intră în funcţiune, descărcînd suspensia şi amortizorul de
suprasolicitări.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data