EDUCATIE INTERCULTURALA

EXAMEN FINAL

MULTIPLE CHOICE

1. Plurarismul cultural, ca filosofie a lumii de azi, are urmatoarele caracterstici, din care una este
grestita si trebuie identificata:

a. este avansata si sustinuta de multiple organisme;

b. constituie un suport actional in statele democratice;
c. avansaza numeroase prezentatii, privind resursele societatilor pluralist-
democratice;
d. presupune egalitate de tratament si sanse pentru individ.

ANS: D PTS: 1

2. Fata de ideologia europocentralista sau monocentralismul occidental actual, se impun

urmatoarele cerinte, din care una este gresita si trebuie identificata:

a. se impune o autocritica a monocentralismului;

b. se impune o distanta critica dofmantismul lui etic si stiintific;
c. o reelaborare a esentei lui teoretice;
d. formularea unor principii clare de convietuire si reorganizare a existentei.

ANS: C PTS: 1

3. Realitatea impune, in relatiile dintre oameni, urmatoarele particularitati, dintre care una este
gresita si trebuie identificata:

a. oameni nu obisnuiesc sa accepte ideea ca suntem diferiti constitutiv;

b. ca nu pot fii toti aliniati la aceleasi standarde valorice;
c. ca trebuie sa tindem sper uniformizare;
d. cunosterea si intelegerea altuia este un proces progresiv si complex;

ANS: C PTS: 1

4. Primele contacte cu alteritatea sunt insotite de urmatoarele sentimente, din care unul este
gresit si trebuie indentificat:

a. de insecuritatea si frica;
b. de furie si violenta;
c. de angoasa;
d. de adversitate deschisa.

ANS: B PTS: 1

5. Relatia interculturala dintre doua grupuri este perceputa si in sens spatial prin urmatoarele
fenomene, din care unul este gresit si trebuie identificat:
 a. prezentarea teritoriala;
b. invadarea teritoriala;
c. experimentarea teritoriala;
d. ocuparea efectiva.

ANS: D PTS: 1

6. Contactele dintre grupuri pot capata urmatoarele rezolvari, din care unul este gresit si trebuie
identificat:

a. neglijarea prezentei celuilalt;

b. deposedarea si exproprietarirea detinatorilor unei culturi si a unui teritoriu;
c. alungarea si respingerea noilor veniti;
d. asimilarea in timp a noilor veniti.

ANS: A PTS: 1

7. Simplul contact al unor grupuri culturale nu duce automat la o interactivitatea optima, ba din
contra, impactul poate genera urmatoarele fenomene, din care unul este gresit si trebuie
identificat:

a. genocid;
b. aglomeratie;
c. asimilare;
d. segregare;

ANS: B PTS: 1

8. Problema comunicarii interculturale in invatamant conduce la solutionarea urmatoarelor

probleme, din care una este gresita si trebuie identificata:

a. cum percepe profesorul diferenta culturala;

b. cum isi adapteaza stilul la profilul cultural al elevului;
c. care este receptivitatea elevului;
d. care sunt pericolele folosirii unor strategii privind alteritatea.

ANS: B PTS: 1

9. Noua “revolutie coperniciana” pe care educatia este chemata sa o realizeze presupune

urmatoarele obiective, din care unul este gresit si trebuie identificat:

a. acceptarea alteritatii si interdependenta;

b. toleranta etica si morala;
c. cresterea conditiilor exprimarii personalitatii altuia;
d. infaptuirea unui comportament solidar.

ANS: A PTS: 1
10. Obiectivul de integrare pentru o educatie interculturala nu-l reprezinta nici unul din domeniile
urmatoare, cu o exceptie care trebuie identificata:

a. culturile in sine;
b. contactul dintre culturi;
c. diferentele culturale;
d. relatiile interindividuale si intergrupale.

ANS: C PTS: 1

11. Definirea educatiei interculturale vizeaza urmatoarele elemente, din care unul este gresit si
trebuie identificat:

a. o analiza a contactelor dintre culturi;

b. o abordare pedagogica a diferentelor culturale;
c. se iau in considerare specificatiile spirituale;
d. se evita riscurile schimburilor inegale.

ANS: A PTS: 1

12. Abordarea interculturala este definita si ca o noua metodologie, care integreaza in sfera
spatiului educational datele urmatoarelor discipline, din care una este gresita si trebuie
identificata:

a. psihologie;
b. psihiatrie;
c. antropologie;
d. stiintele socialului;

ANS: B PTS: 1

13. Educatia interculturala, la nivelul societatilor, vizeaza urmatoarele obiective, din care unul
este gresit si trebuie identificat:

a. dezvoltarea unei educatii in spiritul recunoasterii diferentelor din interiorul

societatii respective;
b. pregatirea viitoriilor cetateni pentru o buna alegere in multitudinea sistemelor de
valori;
c. adaptarea la mutatia si diversitatea culturala;
d. intretinerea democratiei intre majoritari si minoritari.

ANS: D PTS: 1

14. Conceptul de intercultural presupune urmatoarele semnificatii:

( o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. interactiune, schimb;
b. solicitudine;
c. deschidere;
 d. reciprocitate;

ANS: B PTS: 1

15. Abordarea stereoculturala faciliteaza copiilor descoperirile urmatoare:

( o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. varietatea gusturilor;
b. varietatea de expresie si de limbaj;
c. varietatea de organizare sociala si stil de viata;
d. varietatea de comportamente;
e. varietatea formelor de manifestare a tolerantei.

ANS: E PTS: 1

16. Planul de invatamant, ca si programele analitice, in conditiile pluralismului cultural, trebuie sa

raspunda urmatoarele imperative:
( o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. sa interpreteze evenimentele in functie de un grup etinic;

b. sa promoveze atasamentul reciproc al grupurilor;
c. sa promoveze intelegerea etnica;
d. intregul grup sa capete putere de semnificare asupra culturii lumii.

ANS: A PTS: 1

17. Educatia si cultura, din prespectiva interculturala, se afla sub autoritatea Consiliului de
Cooperare din cadrul Consiliului Europei, cu urmatoarele obiective:
( o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. sã rãspândeascã statelor membre cunostinte, idei si tehnici de difuziune culturalã;

b. sa stabileasca relatia de cooperare intre educatori;
c. sa sensibilizeze populatiile asupara zestrei spirituale comune;
d. sa instaleze un climat de intelegere si respect fata de calitatile culturale ale fiecarui
grup;
e. sa faciliteze dezvoltarea si asimilarea limbilor de circulatie internationala.

ANS: E PTS: 1

18. Educatia pentru intelegere internationala si interculturala se configureaza la nivelul

urmatoarelor componente:
( o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. educatie estetica si morala europeana;

b. invatarea drepturilor omului;
c. pregatirea si participarea la viata sociala;
d. educatia si dezvoltarea culturala a emigrantilor;

ANS: A PTS: 1
19. Formarea formatorilor, conform Consiliului Europei, presupune urmatoarele actiuni:
( o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. constientizarea profesorilor fatã de diferentele de ipostaze si expresii culturale;

b. identificarea atitudinilor etnocentriste si a stereotipurilor de a intelege alte culturi;
c. responsabilizarea educatorilor privind capacitatea copiilor de a intelege exponenta
altor culturi;
d. intelegerea fenomenelor migrationiste;
e. integrarea copiilor din alte culturi in noua cultura prin desprinderea de vechea
cultura.

ANS: E PTS: 1

20. Prin educatie interculturala se vor urmari mai multe obiective:

( o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. formarea unei atitudini interculturale;

b. formarea unui comportament intercultural;
c. afirmarea fiecarei culturi cu norme specifice;
d. conturarea unui mediu modelator, ca baza a intelegerii;
e. conturarea unor culturi mari centralizatoare.

ANS: E PTS: 1

21. Scoala, pentru a fructifica diferentele culturale si valorile locale si a le raporta la valorile
umanitatii, trebuie sa accepte urmatoarele principii:
( o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. segregatia istorica;
b. toleranta;
c. respectul reciproc;
d. egalitatea culturilor;

ANS: A PTS: 1

22. Conceptul de intergare, ca proces multidirectional, are urmatoarele particularitati:

( o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. se extinde dincolo de cultural, in social si politic;

b. presupune unificarea si fuziunea a doua sau mai multe grupuri sociale;
c. grupurile isi pastreaza pozitii echitabile socio-politic;
d. va lua nastere o cultura noua, deschisa;
e. dar se va ajunge la asimilarea unei culturi de catre cealalta.

ANS: E PTS: 1

23. Educatia multietnica, corespodentul anglo-saxon mai vechi pentru educatia interculturala:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)
 a. cunoasterea valorilor proprii de catre fiecare grup etnic;
b. reducerea discriminarii si renegarii in scoli si societate;
c. cunoasterea, intelegerea si respectarea culturii altor grupuri;
d. facilitatea confruntarii si adversitatii intre grupurii.

ANS: D PTS: 1

24. Dezvoltarea competentelor culturale “de granita” presupune urmatoarele niveluri:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. observatii superficiale;
b. contacte cu membrii sau grupuri etnice;
c. bioculturalitate;
d. resocializare completa;

ANS: C PTS: 1

25. Educatia globala are urmãtoarele caracteristici:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. are acceptiunea de educatie pentru intelegerea interdependentelor dintre natiuni;

b. urmareste clasificarea atitudinilor fata de alte natiuni;
c. vizeaza globalizarea ca o solutie a viitorului;
d. presupune restructurarea perceptiilor comune fatã de aceste probleme.

ANS: C PTS: 1

26. O mare parte a psihologiei sociale ofera contributii esentiale pentru educatia interculturala,
prin urmatoarele elemente:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. studiul atitudinilor, valorilor si stereotipurilor;

b. studiul reprezentãrilor sociale;
c. organizarea evaluarilor, judecatilor si comportamentelor;
d. studiul particularitatilor claselor sociale;
e. organizarea relatiilor intre grupuri.

ANS: E PTS: 1

27. Rolul pozitiv pe care il joaca stereotipurile in educatia interculturala se manifesta in

urmatoarele fapte:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. constituie un instrument pentru gestionarea interactiunilor intre grupuri;

b. mentin identitati distincte intr-o societatea multiculturala;
c. sunt dependente de judecatile de valoare;
d. nu se dezvolta prin orice tip de contact cu aceste grupuri.
ANS: C PTS: 1
28. Stresul aculturativ, una dintre problemele emigrantilor, este legat de urmatorii factori:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. caracteristicile societatilor de primire;

b. starea de respingere;
c. starea de intoleranta si etnocentrism;
d. pretentia societatii de primire pentru asimilare, si mai putin pentru integrare.

ANS: C PTS: 1

29. Educatia interculturala este necesarã in formarea cadrelor didactice pentru o educatie
interculturala din urmatoarele ratiuni:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. ea este studiul influentei culturii asupra comportamentului uman;

b. este o forma de educatie care studiaza individul in contextul sau;
c. ceea ce pare a fi “deficit” fatã de normele scolare poate fi o diferenta
socioculturala;
d. ea permite “o privire in viitor”asupra societatii.

ANS: D PTS: 1

30. Antropologia, in raport cu educatia interculturala, a fost criticata din urmatoarele

considerente:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. “Culturalismul”ar prezenta culturile intr-o maniera stereotipa;

b. exotismul nu face decat sa adanceasca excluderea;
c. face exceptie antropologia legata de dominatia colonista.

ANS: C PTS: 1

31. Pertinenta antropologiei culturale pentru educatie interculturala vizeaza urmatoarele domenii:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. studiul migrarilor;
b. transmitarea culturala de-alungul generatiilor;
c. conceptele de “enculturatie” si “socializare”;
d. studiul miscarilor interetnice.

ANS: D PTS: 1

32. Antropologia educatiei trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. care sunt principiile pedagogice si procesele de inavatare in educatia informala?

b. care sunt “etno-teroriile parentale ” care conduc practicile educative?
c. ce valoare au teoriile educationale discreditate de “modernitate”?
 d. ce pertinenta pot avea cunostintele informale traditionale?

ANS: C PTS: 1

33. Studiul privind retardul scolar releva existenta urmatorilor factori determinanti:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. conditia migranta a pãrintilor;

b. conflictele socio-politice;
c. conditiile economice;
d. elemente specifice ale culturii de origine;

ANS: B PTS: 1

34. Societatea multiculturala creata prim imigrare prezinta urmatoarele riscuri:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. conflicte iminente cu majoritarii;

b. formarea de minoritati neasimilabile;
c. segregare culturala;
d. instituirea de ghetouri;

ANS: A PTS: 1

35. Domeniul de aplicare al unei educatii interculturale cuprinde urmatoarele sectoare:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. scoala;
b. societatea civila;
c. migrarile;
d. solicitarea azilului;
e. opinia publica.

ANS: B PTS: 1

36. Comunicarea interculturala, ca domeniu al educatiei interculturale, vizeaza urmatoarele

interactiuni interculturale:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. sejur de studiu in strainatate;

b. negociere comerciala;
c. negociere diplomatica;
d. congresele internationale;
e. cooperare in dezvoltare.

ANS: D PTS: 1

37. Educatia interculturala se ocupa cu studiul urmatoarelor elemente:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)
 a. comportamentul;
b. nivelul cunosterii culturale;
c. experienta specifica diferitelor culturi;
d. este influentata de cultura;
e. rezulta din schimburile din culturile existente.

ANS: B PTS: 1

38. Psihologia interculturala este studiul asemanarilor si deosebirilor din urmatoarele afirmatii:
(o afirmatie este eronata si trebuie identificata)

a. functioanarea psihologiei sociale;

b. functionarea psihologiei individuale;
c. functionarea relatiilor dintre variabilele psihologiei si cele socioculturale;
d. modificarile permanente ale acestor variabile.

ANS: A PTS: 1

39. Influenta culturii asupra dezvoltarii copilului se face prin “selectarea contextelor”, care in
cazul scolii pot fi urmatoarele:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. este un context particular;

b. constituie grupuri pe criteriul varstelor;
c. este contextul instruirii de catre adulti specializati;
d. constituie cadru de educatie al grupului majoritar;
e. este contextul impunerii unor reguli institutionale stricte.

ANS: D PTS: 1

40. Nisa de dezvoltare are urmatoarele componente determinate cultural:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. contextul fizic si social in care traieste copilul;

b. practicile educative;
c. calificarea educationala la scoala;
d. repartizarile sociale ale dezvoltarii si educatiei.

ANS: C PTS: 1

41. Psihologia adultilor cuprinde urmatoarele elemente interogative:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. care este rolul ereditatii si al experientei?

b. care este rolul sacrului?
c. care sunt influentele posibile si competentele asteptate?
d. cine face educatia educatorilor?
e. care este stadiul final realizat?
 ANS: D PTS: 1

42. Definirea educatiei interculturale vizeaza urmatoarele particularitati:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. se adreseaza tuturor elevilor, autohtoni sau emigrati;

b. cauta sa-i sensibilizeze la respectarea diversitatilor, toleranta si solidaritate;
c. gaseste caile de asimilare a culturii majoritatiilor;
d. corespunde unei optiuni ideologice si politice;
e. pregateste viitorii cetateni pentru societatile multiculturale.

ANS: C PTS: 1

43. Educatia interculturala are urmatoarele particularitati:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. este o educatie comparativa pentru straini;

b. nu vizeaza aplanarea “problemelor copiilor de emigranti”;
c. nu elevii de emigranti au probleme, ci scoala are dificultati de adaptare la
diversitatea culturala.

ANS: A PTS: 1

44. Educatorul care practica o educatie intreculturala are urmatoarele obiective specifice:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. revalorizarea culturii proprii a copiilor de origini diferite;

b. sensibilizarea celorlalti la diversitatea culturala;
c. evitarea oricarei identificari;
d. prezentarea cultelor in mod explicit si exhaustiv;
e. evitarea stereotipurilor.

ANS: D PTS: 1

45. Educatia interculturala are urmatoarele particularitati:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. nu se confunda cu cursurile de limba si cultura de origine a emigrantilor;

b. invatarea unei limbi straine este mai grea daca prima este bine insusita;
c. integrarea culturala este mai facila pentru cei care au o identitate puternica.

ANS: B PTS: 1

46. Respectul diversitatii culturale, preluând paradigma relativitatii culturale, releva urmatoarele
aspecte:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)
 a. fiecare societate dezvolta cultura sa;
b. cultura este raspunsul adaptativ la conditiile ecologice si socio- istorice;
c. culturile nu sunt bune sau rele, in raport cu o cultura erijata in model;
d. respectul diversitatii impiedica individul sa se identifice cu grupul si valorile lui.

ANS: D PTS: 1

47. Societatile care reusesc sa asigure o tranzitie mai putin problematica intre copilarie si
adolescenta se bazeaza pe urmatoarele valori:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. flexibilitate si toleranta din partea adultilor;

b. un contact mai sustinut intre generatii;
c. o invatare a rolurilor, avand modele clare;
d. o solida scoala a vietii;
e. o integrare reala in lumea adulta.

ANS: D PTS: 1

48. Adolescenta este adesea descrisa ca o etapa cu urmatoarele caracteristici:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. este o perioada de teribilisme si rebeliuni;

b. individul trebuie sa se separe de familia sa;
c. sa se revolte impotriva normelor si valorilor adultilor;
d. o perioada de framantari psihologice inevitabile.

ANS: A PTS: 1

49. O analiza sociologica in Franta (Galland, 1991) demonstreaza, intre adolescenti, urmatoarele
tendinte:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. de prelungire a tineretii;
b. o mai mare solidaritate familiala;
c. o congruenta ideologica intre parinti si copii;
d. o amplitudine mai mare a stresului emotional;
e. o intrare progresiva in varsta adulta.

ANS: D PTS: 1

50. Un studiu referitor la adolescenta in S.U.A. (1993) releva urmatoarele fenomene:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. solidaritatea familiala in fata pietei de munca este minima;

b. toxicomania si tabagismul sunt indicatori in ameliorare;
c. suicidul si criminalitatea sunt in crestere.

ANS: A PTS: 1
51. Adolescenta releva urmatoarele aspecte:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. este o perioada de framantari;

b. este “Sturm und Drang”;
c. framantarile sunt atribuite schimbarilor hormonale;
d. framantarile se datoreaza unui psihic rebel;
e. rebeliune si probleme de comportament la limita psihopatologiei.

ANS: D PTS: 1

52. Dupa Schelegel si Barry adolescenta sociala este prezenta in toate societatile si are
urmatoarele particularitati:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. corespunde unei perioade de invatare si de restructurare a rolurilor de viata;

b. este marcata de o anumita subordonare si de pregatirea pentru varsta adulta;
c. indispozitia psihologica este categoric evitabila;
d. este o perioada in care se iau decizii pentru intreaga viata a individului.

ANS: C PTS: 1

53. Problemele adolescentei in societatea occidentala sunt specifice si au urmatoarele

particularitati:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. sunt legate de o prea lunga perioada a adolescentei si tineretii;

b. lipseste marcajul clar al unui ritual de trecere;
c. un rol productiv mic sau inexistent;
d. bunastarea societatii influenteaza negativ;
e. lipseste datoria de educare a fratilor mai mici.

ANS: D PTS: 1

54. Societatile traditionale au gasit fiecare in parte modul sãu de organizare a adolescentei, dar
acum aceste solutii sunt considerate anacronice si refuzate de tineri
(o variantã este gresita si trebuie identificata)

a. casatoria fetelor inaintea pubertatii;

b. impunerea unor ritualuri de trecere;
c. inrolarea tinerilor in grupuri razboinice;
d. refuzul occidentalizarii si al scolarizarii.

ANS: D PTS: 1

55. Mentinerea identitatii culturale si a solidaritatii familiale in societatile traditionale trebuie

facuta prin continuitate in urmatoarele directii:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)
 a. in timp;
b. la nivelul institutiilor;
c. la nivelul valorilor familiale si ale scolii;
d. intre sistemul educativ si campul muncii;
e. in perceptia selectiva a influentelor moderne.

ANS: E PTS: 1

56. In adolescentã, comportamentul violent, departe de a fi universal, determinat genetic si

inevitabil, are urmatoarele particularitati:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. comportamentul antisocial este caracteristic adolescentei;

b. exista un fundament biologic al violentei, modelabil prin cultura;
c. violenta exista in toate societatile;
d. societatile cauta sa controleze violenta.

ANS: A PTS: 1

57. Societatile in care comportamentul violent al adolescentilor lipseste au urmatoarele

caracteristici:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. au practici educative severe;

b. au o socializare a controlului de sine;
c. la adulti comportamentul antisocial este minim;
d. nu incurajeaza nici increderea in celalalt, nici conformitatea;
e. favorizeaza mai mult competitia intre egali, decat cooperarea.

ANS: C PTS: 1

58. Violenta din lumea adulta devine un model pentru copii si se exercita in diverse forme:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. violenta este inclusa in sistemul de valori si institutionalizata;

b. razboiul este o forma institutionalizata a violentei;
c. legitimarea violentei de catre stat duce la o crestere a violentei civile;
d. sporturile violente sunt o compensatie pentru societatile pacifiste.

ANS: D PTS: 1

59. Comportamentul antisocial este mai frecvent in urmatoarele situatii:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. când adolescenta reprezinta o ruptura netã de copilarie;

b. când adolescentii sunt frustrati si izolati;
c. când adolescentii se deosebesc clar de adulti prin infatisarea lor;
d. când exista un grup de egali care are un nume.
 ANS: B PTS: 1

60. Cercetarea de pe Coasta de Fildes asupra violentei adolescentilor (2008) releva urmatorii
factori care genereaza violenta:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. o adaptare defectuoasa a tinerilor la schimbarile sociale rapide;

b. ei sunt prinsi intre exigentele traditionale si cererile occidentalizarii;
c. efectele subdezvoltarii economico-sociale;
d. efectele aculturatiei asupra instabilitatii familiei;
e. practicile educative.

ANS: C PTS: 1

61. Unele cercetari , constatand o dezvoltare masiva a violentei adolescentilor in societate si in

scoala, definesc drept cauze urmatoarele:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. influenta masiva a mass-media;

b. infiintarea de institutii scolare prea mari si impersonale;
c. un sistem scolar prea selectiv, care produce o “psihologie a esecului”;
d. o lipsa a respectului de sine.

ANS: A PTS: 1

62. O analiza nationala a violentei in scoala a identificat urmatoarele variabile familiale:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. locuinte instabile;
b. schimbari frecvente ale figurilor parentale;
c. lipsa colaborarii parinti - scoala;
d. neglijenta in educatia parentala;
e. presiune mai mare a parintilor fata de succesul scolar.

ANS: C PTS: 1

63. Specialistii releva si alti factori generatori ai violentei cum sunt urmatorii:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. lipsa locurilor de munca in conformitate cu pregatirea;

b. lipsa modelelor pozitive;
c. televiziunea si internetul, care abunda in violente;
d. stilul de viata prezentat de media, foarte atractiv, dar intangibil;
e. impactul violentei ca valoare exemplara.

ANS: B PTS: 1
64. Din cauza schimbarilor sociale rapide, exista o diminuare a apartenentei culturale exprimat in
urmatoarele diminuari partiale:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. diminuare la nivelul relatiilor sociale;

b. diminuare a acordului asupra normelor si valorilor comune;
c. diminuare a frecventarii scolare;
d. diminuare a participarii in institutii.

ANS: C PTS: 1

65. In privinta violentei juvenile sunt implicate in egala masura urmatoarele cauze familiale:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. dinamica familiala;
b. absenta sau abandonul parintilor;
c. practicile educative inconsistente;
d. actiunea putin riguroasa a bunicilor,
e. familiile prea restranse, fara sansa socializarii copilului printr-un frate sau o sora.

ANS: D PTS: 1

66. Socializarea pentru violentã in Statele Unite a devenit coplesitoare, intreaga societate fiind
gata sa accepte violenta ca norma cotidiana. Ea se manifesta in urmatoarele fapte:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. cei bogati se apara de violenta inchizandu-se in zone rezidentiale de lux;

b. libertatea genereaza insecuritate;
c. scolile au detectoare de arme, dar le restituie elevilor dupa ore;
d. parintii ii invata pe copii sa nu aiba incredere in nimeni.

ANS: B PTS: 1

67. Situatia violentei in S.U.A. este cunoscuta, regretatã si dezbatuta zilnic, dar politic nu se
schimba nimic, din urmatoarele motive:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. interesele comerciale impun vanzarea armelor;

b. aceleasi interese promoveaza violenta la televiziune;
c. impactul stiintelor sociale este foarte slab;
d. se cultiva inclusiv educarea prin violenta;

ANS: D PTS: 1

68. In definirea clasica a culturii, Hall (1979) specifica urmatoarele trasaturi:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. cultura este impartasita, are o dimensiune colectiva;

b. cultura este “mostenire culturala” imuabila si intangibila;
 c. cultura nu este innascuta ci dobandita;
d. diversele aspecte ale culturii constituie un sistem.

ANS: B PTS: 1

69. Termenul de cultura, in acceptia specialistilor, desemneaza urmatoarele repere:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. un ansamblu mostenit social si transmis de simboluri purtatoare de semnificatii;

b. un sistem de reprezentari;
c. o suma minima de cunostinte generale;
d. un sistem de comunicare.

ANS: C PTS: 1

70. Din diversele tentative de definire a culturii, Bennegadi (1996) extrage urmatoarele puncte
comune:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. cultura furnizeaza raspunsuri pentru toate problemele vietii;

b. ofera mijloace de interactiune cu mediul inconjurator;
c. aduce liniste individului;
d. permite ascensiunea sociala si materiala;
e. orienteaza individul printr-un ansamblu de traditii religioase si folclorice.

ANS: D PTS: 1

71. Stereotipurile pe care anglo-americanii le vehiculeaza in legatura cu mexicanii americani si

care justifica excluderea si discriminarea, ar fi urmatoarele:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. sunt considerati de o moralitate scazuta;

b. au un grad scazut de instruire si cultura;
c. sunt imprevizibili si misteriosi;
d. sunt ostili anglo-americanilor.

ANS: B PTS: 1

72. Excluderea legata de diferenta culturala si de forta stereotipurilor la nivelul comunitatilor se

manifesta sub urmatoarele forme:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. refuzul unor comunitati de a accepta adaposturi pentru refugiati pe teritoriul lor;

b. refuzul invatamantului in limba materna pentru copiii concetatenilor de alta etnie;
c. refuzul instalarii pe teritoriul localitatii a familiilor de romi;
d. refuzul invatarii limbii minoritatilor.

ANS: D PTS: 1
73. Contactele dintre grupurile culturale sunt o realitate istorica indelungata si ele au generat
urmatoarele fenomene firesti:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. s-au creat conditiile unei abordari interculturale;

b. s-au dezvoltat sentimentele de teama si de respingere;
c. de cand exista societatile umane au intretinut relatii antagonice;
d. o cultura nu evolueaza decat prin contactele sale.

ANS: C PTS: 1

74. Chiar in interiorul aceleiasi societati sau etnii, reteaua ierarhizarilor este diversificata, iar
scoala ne ofera urmatoarele exemple:
( o varianta este grestita si trebuie identificata)
a. in scoala asistam la spectacolul discriminãrii dintre baieti si fete;
b. dispretul oraseanului pentru cel de la tara,
c. al tanarului din clasele favorizate pentru colegul sau dintr-un mediu modest;
d. dispretul celor supradotati fatã de ceilalti.

ANS: D PTS: 1

75. In preocuparea de a nu impune norme culturale grupurilor minoritare se nasc urmatoarele

pericole:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)

a. de a lasa minoritatile in afara tendintelor societatii dominante care se adapteaza;

b. noile modele sunt asimilate diferentiat de majoritari si minoritari, functie de nivelul
cultural,
c. pericolul minimizãrii culturilor aduse de emigranti;
d. convietuirea ar trebui sa ajute la depasirea contradictiilor, a conflictelor si
inertiilor.

ANS: B PTS: 1

76. Migrantul, in majoritatea cazurilor, este angrenat in urmatoarele fenomene:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)
a. incorporarea si interpretarea trasaturilor culturii, plecand de la reperele propriei
culturi;
b. el se afla in situatia apartenentelor multiple;
c. el este expus unor conflicte mai mult sau mai putin violente;
d. constiinta apartenentei la societatea de origine se schimba de-a lungul generatiilor;
e. descendentii lor au o constiinta tot mai profunda de apartenenta la cultura de
origine a parintilor.

ANS: E PTS: 1

77. Definirea enculturatiei cuprinde urmatoarele elemente:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)
a. enculturatia reprezinta tot ceea ce este achizitionat in timpul vietii, disponibil in
 mediu;
b. ea presupune o invatare deliberata similara socializarii;
c. vizeaza insertia unei persoane in cultura sa, in mare parte inconstient;
d. se reduce la o limitare progresiva a comportamentelor biologice posibile si la
dezvoltarea celor socialmente acceptabile.

ANS: B PTS: 1

78. Comportamentul individual este determinat de urmatorii factori:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)
a. de cultura, ca raspuns adaptativ la grup;
b. de conditiile ecologice, socio-economice si istorice;
c. variabilele contextuale in planul grupului;
d. conditiile mediului informational si financiar;
e. efectele psihologice produse asupra individului.

ANS: D PTS: 1

79. Specificitatile culturale transmise prin limbã in procesul de enculturatie si socializare a

copilului au urmatoarele particularitati:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)
a. limba este o caracteristica universala a speciei umane;
b. activitatea lingvistica ocupa primul loc in enculturatie;
c. vocabularul copilului se moduleaza in contact cu limba;
d. enculturatia la copiii emigrantilor este mai greoaie.

ANS: D PTS: 1

80. Prin intermediul adultilor si copiilor prezenti in anturajul lui imediat, copilul foarte mic are
acces la urmatoarele componente lingvistice:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)
a. la semnificatiile limbajului;
b. limba;
c. sintaxa
d. modelul comunicational.

ANS: A PTS: 1

81. Copilul va dezvolta un comportament lingvistic dependent de urmatorii factori:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)
a. specificitatile limbii si spatiului cultural;
b. anturajul social al copilului;
c. disponibilitatile genetice in plan lingvistic;
d. modele de limbaj;
e. valorile atribuite limbii si variatiilor sale.

ANS: C PTS: 1
82. In procesul de enculturatie lingvistica, copilul interiorizeaza niste valori prin urmatoarele
fenomene:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)
a. manipuleaza limba ca instrument;
b. preia singur si isi insuseste valorile culturii in care evolueaza;
c. copilul valorizeaza limba si dezvolta competenta lingvistica;
d. asimileaza fenomene lingvistice colaterale.

ANS: D PTS: 1

83. La intrarea in scoala copilul emigrant, aflat intr-un spatiu lingvistic diferit, este expus
urmatoarelor situatii:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)
a. el a avut o limba de enculturatie, alta decat cea de scolarizare;
b. aceasta din urma devine pentru el vector de limbaj al aculturatiei si socializarii lui;
c. trecerea la limba de aculturatie este dependenta de devalorizarea limbii de
enculturatie.

ANS: C PTS: 1

84. Concepul de “nisa de dezvoltare”are urmatoarele componente:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)
a. conditiile biologice in care s-a nascut copilul;
b. contextele fizice si sociale in care traieste copilul;
c. practicile educative legate de mediul cultural;
d. caracteristicile psihologice ale parintilor.

ANS: A PTS: 1

85. Procesul de adaptare a strainului, adult sau copil, in tara de imigrare este dependent de
urmatorii factori:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)
a. locul si rolul imigrarii in tara gazda;
b. faptul de a alege sau a se supune migratiei;
c. disponibilitatile materiale ale imigrantului;
d. durata si obiectivul migratiei.

ANS: C PTS: 1

86. In problema aculturatiei, Abon (1991) stabileste urmatoarele situatii globale de aculturatie:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)
a. contactul are loc intre societatile globale - invazie sau colonizare;
b. contactul intre grupuri particulare de nationalitati diferite;
c. intre grupuri nationale inegale demografic;
d. intre grupuri inegale de emigranti, ca in Canada;
e. intre doua grupuri nationale egale demografic, dar diferite prin religie, ca
musulmanii si crestinii in Liban.

ANS: D PTS: 1
87. Aculturatia variaza nu doar functie de tipul de contact, ci si in functie de urmatoarele
caracteristici:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)
a. distanta intre culturile aflate in contact;
b. gradul de occidentalizare a culturilor in contact;
c. gradul prestigiului pe care il au culturile care se invecineaza;
d. omogenitatea mai mare sau mai scazuta a culturilor in contact;
e. modul in care se organizeaza contactele intre comunitati.

ANS: B PTS: 1

88. Abon ne releva urmatoarele moduri de aculturatie:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)
a. “spontana”- cand nu exista contact permanent, ci mediatori puternici, precum
importul - exportul;
b. “fortata”- cand modalitatile sunt lasate la initiativa grupurilor;
c. “combinata” - mediatori si modalitati diverse;
d. “impusa” - de catre putere (ex: colonizarea).

ANS: C PTS: 1

89. Abon distinge urmatoarele procese de aculturatie:

(o varianta este grestita si trebuie identificata)
a. interpretarea - codul cultural propriu se mentine indiferent de codul public
dominant;
b. sinteza - copiii la a doua generatie, care incearca modele noi de gandire si simtire;
c. sincretismul - nasterea unei culturi noi eterogene;
d. asimilarea - un esec al aculturatiei.

ANS: A PTS: 1

90. Experientele de aculturatie si procesele economice antreneaza urmatoarele genuri de

schimbari individuale:
(o varianta este grestita si trebuie identificata)
a. deculturatie a personalitatii;
b. reorganizare culturala a personalitatii;
c. coabitarea cu societatea gazda la locul de munca si cu societatea de origine in
familie si timpul liber;
d. adaptare constanta si frecventa a copiilor emigrantilor;
e. respingerea culturii gazda.

ANS: E PTS: 1