Listă subiecte evaluare MICT 2014-2016

1. Cooperarea internaţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului:

argumente şi provocări
Tema vizează trecerea în revistă a argumentelor pentru cooperarea internaţională este o
necesitate absolută pentru prevenirea şi combaterea terorismului, date fiind specificul şi
particularităţile fenomenului în prezent. Totodată, vor fi evidenţiate şi provocările / obstacolele /
dificultăţile care stau în calea dezvoltării cadrului de cooperare internaţională în domeniu.
2. Definiţia terorismului – obstacol în calea dezvoltării cadrului internaţional de
cooperare CT?
Se va aborda problema definiţiei terorismului, cu punctarea dificultăţilor pe care le
întâmpină realizarea unei asemenea definiţii în principalele formate de cooperare
internaţională, cu trecerea în revistă a existenţei / inexistenţei / problemelor în acest sens
la nivelul ONU, UE, NATO.
3. Ameninţări asimetrice (terorismul) versus sisteme securitate „clasice”
Se vor prezenta în detaliu argumentele pentru care trăsăturile actuale ale terorismului fac
imposibilă gestionarea / combaterea fenomenului prin acţiuni derulate exclusiv la nivel
naţional. Se poate face o prezentare sumară a trăsăturilor / specificităţilor terorismului
contemporan, fără a detalia foarte mult / a reduce referatul la acest aspect.
4. Abordarea fenomenului terorist în formate multilaterale de cooperare anterior creării
ONU
Tema va cuprinde istoricul abordării terorismului în formate de cooperare internaţională:
conferinţe de pace / internaţionale în secolul XIX, Liga Naţiunilor în perioada interbelică.
5. Terorismul pe agenda ONU în perioada „războiului rece”
Primele discuţii despre terorism în format ONU în perioada războiului rece. Terorism
versus „freedom fighters” la nivel ONU în perioada decolonializării; abordarea
ameninţărilor la adresa aviaţiei civile. Rolul redus al CS pe fondul războiului rece.
6. Abordarea terorismului la ONU în perioada 1990-2001. Primele rezoluţii ale CS ONU
dedicate combaterii terorismului (1267, 1333)
Apariţia fenomenului AQ şi abordarea acestuia la nivel ONU. Rezoluţii CS ONU 1267 şi
1333: conţinut, aplicare, evaluarea relevanţei în planul prevenirii şi combaterii terorismului
7. Reacţia ONU faţă de atacurile de la 11 septembrie. Rezoluţia CS ONU 1368 (2001)
Atacurile de la 11 septembrie – prezentare foarte sumară, cu accent pe caracteristicile
care au făcut necesară implicarea ONU (referatul nu se va limita la prezentarea atentatelor
de la 11 septembrie!!). Rezoluţia CS ONU 1368: conţinut, aplicare, evaluarea relevanţei în
planul prevenirii şi combaterii terorismului (utilizare după momentul 9/11).
8. Rezoluţia CS ONU 1373 – document fundamental al cadrului contra-terorist
internaţional
Se va prezenta conţinutul rezoluţiei (cu reliefarea sintetică a principalelor prevederi, fără a
se traduce / insera conţinutul integral al rezoluţiei), se vor prezenta structurile constituite la
 nivel ONU prin această rezoluţie – CTC – şi atribuţiile acestora. Se va evalua impactul
rezoluţiei ca baza a sistemului CT al ONU; se pot trece în revistă rezoluţiile consecutive
(care dezvoltă / completează R1373).
9. Consiliul de Securitate al ONU ca for de reglementare în domeniul CT la nivel
internaţional
Se va evidenţia implicarea Consiliului de Securitate în crearea cadrului CT la nivel ONU,
rolul CS în domeniul CT, cu punctarea principalelor măsuri adoptate, a succeselor /
realizărilor obţinute, precum şi a dificultăţilor întâmpinate.
10. Procesul de listare / delistare a persoanelor / entităţilor teroriste la nivel ONU
Se va prezenta cadrul ONU care guvernează procedurile de listare / delistare a unor
persoane/ entităţi teroriste şi actualizarea listei de sancţiuni (R1267, R1904, R2083). Va fi
evaluată eficienţa cadrului de sancţiuni al ONU, atât la modul general cât şi prin exemple
punctuale (ca Afghanistanul, Sudanul, Libia).
11. Convenţii încheiate la nivelul ONU / agenţiilor specializate în domeniul prevenirii şi
combaterii terorismului
Se vor trece în revistă principalele convenţii în domeniul CT încheiate la nivelul ONU prin
agenţiile specializate; Pot fi prezentate ca studiu de caz una sau câteva convenţii. Se va
evalua eficienţa acestora şi rolul lor în ansamblul CT al ONU.
12. Strategia Contrateroristă Globală a ONU
Principalele direcţii de acţiune pentru combaterea terorismului prevăzute în Strategie şi în
Planul de Acţiune. Rezultatele obţinute pe direcţiile menţionate. Evaluarea de ansamblu a
eficienţei Strategiei.
13. Terorismul în legea internaţională
Combaterea terorismului între măsuri interne (law-enforcement) şi operaţiuni militare
derulate la nivel internaţional. Cadrul internaţional de utilizare a forţei militare pentru
combaterea terorismului (jus ad bellum) – art. 39, 41, 42, 51 din carta ONU. Implicaţii ale
evenimentelor de la 11 septembrie şi intervenţiei din Afganistan asupra cadrului
internaţional de utilizare a forţei militare pentru combaterea terorismului.
14. UNODC – agenţie ONU cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului
Vor fi abordate: crearea UNODC, misiuni, structuri cu atribuţii în domeniul CT, programe
de asistenţă derulate, rezultate obţinute de organizaţie.
15. Provocări / dificultăţi în faţa ONU în domeniul CT
Vor fi trecute în revistă (eventual detaliate unele dintre acestea) principalele probleme cu
care ONU se confruntă în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului: lipsa unei definiţii
a terorismului, mecanisme netransparente de luare a deciziei, nereformarea organizaţiei /
CS; abordare reactivă a domeniului CT; preponderenţa SUA în adoptarea unor decizii în
domeniul CT.
16. Evaluare de ansamblu a eficacităţii acţiunii ONU în domeniul CT
Analizarea în oglindă a reuşitelor / nereuşitelor ONU în domeniul CT, pe ansamblu. Se pot
inventaria şi detalia momente punctuale (de exemplu reacţia ONU după 9/11). Pornind de
 la punctele slabe şi punctele tari ale organizaţiei se pot contura posibile direcţii de acţiune
ale ONU în domeniul CT (fără a detalia, face obiectul temei următoare).
17. Posibile direcţii de acţiune ale creşterii rolului ONU în domeniul CT
Pornind de la nerealizările /provocările aflate în faţa organizaţiei, vor fi prezentate posibile
direcţii de acţiune pentru dezvoltarea cadrului CT şi rolului ONU în domeniu (definiţie a
terorismului, îmbunătăţirea / revizuirea Strategiei CT, dezvoltarea structurilor permanente
(UNODC), îmbunătăţirea sistemului de liste etc.
18. Abordări diferite ale terorismului de către statele membre ale UE: background şi mod
de organizare a sistemelor CT
Diferenţe de abordare a terorismului de către statele membre UE: cauze (backgroud) şi
mod de manifestare. Pot fi prezentate şi analizate statistici comparative (materiale Europol
/ TE-SAT). Particularităţi ale cadrului naţional CT (pot fi prezentate studii de caz sau
realizate abordări comparative între două sau mai multe state membre UE).
19. Abordarea europeană a fenomenului terorist. Asemănări şi diferenţe în comparaţie
cu abordarea americană
Vor fi prezentate comparativ modurile de abordare european, respectiv american al
terorismului. Europa: accentul pe law-enforcement, pe prevenire, pe tratarea cauzelor
terorismului, evitarea sintagmei de „război”. SUA: rolul atribuit de administraţiile Bush şi
Obama mijloacelor militare de combatere a terorismului. Se vor explica cauzele care au
generat aceste diferenţe. Se va evita asimilarea poziţiei NATO cu cea a SUA şi implicit
translatarea către relaţiile NATO-UE.
20. Atuuri/realizări ale UE în domeniul CT
Vor fi trecute în revistă şi detaliate (toate, mai multe sau unele) atuurile Uniunii pentru
acţiune în domeniul CT. Spre exemplu (pot fi identificate şi dezvoltate şi altele): forţa la
nivel internaţional al UE (putere economică, grup de state influente); existenţa la nivel UE
a unor mecanisme şi structuri de gestionare a sistemului CT – legislaţie, strategii, agenţii
specializate); principal donator internaţional, alături de SUA etc.
21. Provocări / dificultăţi în faţa UE în domeniul CT
Vor fi trecute în revistă şi detaliate (toate, mai multe sau unele) dificultăţile cu care
Uniunea s-a confruntat în domeniul CT: arhitectură instituţională complicată, menţinerea
majorităţii atribuţiilor la nivelul statelor membre, abordarea pe piloni, viziuni diferite ale
statelor membre, disponibilităţi diferite de cooperare şi schimb de informaţii la statele
membre, dificultăţi bugetare etc.
22. Demersuri ale Uniunii Europene pentru prevenirea şi combaterea terorismului
anterior 9/11
Constituirea grupului TREVI (poate fi detaliat acest format de cooperare CT); tratatul de la
Maastricht şi implicaţiile din privinţa constituirii cadrului CT la nivel european; Programul
Tampere.
23. Reacţia UE faţă de 9/11. Măsuri de adaptare a cadrului normativ şi organizatoric al
Uniunii în domeniul CT
Reacţia UE imediat după 9/11. Vor fi trecute în revistă Planul de Acţiune din septembrie
2001, Deciziile-cadru din iunie 2002 (privind combaterea terorismului şi introducerea
 mandatului european de arestare) – acestea vor fi prezentate sumar, deoarece fac
obiectul altor teme; Strategia de Securitate a UE.
24. Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene 2002/475/JAI din 13 iunie 2002 – pilon
al politicii CT a UE
Poate fi trecut în revistă, în introducere, fără a se insista, contextul adoptării deciziei (în
seria de măsuri CT adoptate la nivel global după 9/11). Va fi prezentat conţinutul
Directivei, cu accent pe definiţia terorismului şi descrierea conţinutului infracţiunii de
terorism şi a celor conexe. Evaluarea importanţei Directivei ca parte a cadrului CT al UE.
25. Mandatul European de Arestare şi valenţele acestuia în lupta contra terorismului
Poate fi trecut în revistă, în introducere, fără a se insista, contextul adoptării deciziei (în
seria de măsuri CT adoptate la nivel global după 9/11). Va fi prezentat în ce constă
Mandatul European de Arestare (fără a intra mult în detalii tehnice / juridice), se va
prezenta şi evalua utilitatea lui în domeniul combaterii terorismului.
26. Măsuri de adaptare a cadrului CT al UE după atentatul de la Madrid (martie 2004)
Se vor prezenta Declaraţia Consiliului UE privind combaterea terorismului (direcţiile de
dezvoltare a Planului de acţiune, instituirea CTC – prezentarea sintetică a atribuţiilor);
Planul Revizuit de Acţiune; Programul Haga.
27. Rolul Coordonatorului European pentru Contraterorism în ansamblul CT al UE
Se va prezenta înfiinţarea funcţiei de CTC, în contextul măsurilor CT adoptate de UE după
atentatul de la Madrid. Vor fi prezentate rolul şi atribuţiile CTC, va fi evaluată poziţia
acestuia în ansamblul structurilor CT ale UE şi eficienţa cu care cele două persoane care
au îndeplinit funcţia până în prezent şi-au îndeplinit atribuţiile.
28. Strategia Contra-Teroristă a UE
Va fi prezentată Strategia CT a UE, cu măsurile propuse pe cei patru piloni; mecanismul
de monitorizare a implementării Strategiei; rezultatele obţinute (preferabil prezentate tot pe
piloni).
29. Strategia Uniunii Europene de combatere a radicalizării şi recrutării în scop terorist
Va fi argumentată necesitatea existenţei unei strategii dedicate fenomenului radicalizării –
creşterea fenomenelor de radicalizare / autoradicalizare, numărul mare de atentate comise
de „lone wolves”. Va fi prezentat conţinutul strategiei.
30. Mecanisme şi programe UE de combatere a radicalizării în scop terorism
Va fi evidenţiat modul de manifestare a riscurilor de radicalizare la nivel european. Vor fi
prezentate şi, eventual, aprofundate, programele derulate la nivel european pe linia
strategiei (COPRA, RAN etc.).
31. Strategia de Securitate Internă a UE (2010-2014)
Prezentarea în ansamblu a Strategiei şi a contextului în care a fost adoptată. Modul de
abordare a terorismului (obiectivul 2 al Strategiei). Evaluarea eficienţei strategiei şi
perspective pentru viitoarea Strategie de Securitate Internă (2015-2019).
32. Schimbări ale cadrului CT al UE introduse prin Tratatul de la Lisabona
Vor fi trecute în revistă, la modul general, modificările introduse la nivel UE prin tratatul de
la Lisabona (abordarea domeniului securităţii naţionale prin TL, creşterea rolului Comisiei
 şi Parlamentului European în domeniul JAI, apariţia SEAE), după care vor fi detaliată
schimbările survenite în domeniul CT: clauza de solidaritate, biroul procurorului public
european.
33. Structuri europene cu atribuţii în domeniul CT aferente Consiliului European
Se poate începe cu o scurtă prezentare a Consiliului European ca instituţie. Se vor
prezenta grupurile / comitetele cu atribuţii în domeniul CT care funcţionează pe lângă
Consiliu (TWG, TWP, CATS, COPS, RELEX).
34. Rolul Comisiei Europene în ansamblul CT al UE
Se poate începe cu o scurtă prezentare a Comisiei Europene, cu accent pe creşterea
rolului acesteia prin Tratatul de la Lisabona. Atribuţii ale CE, principalele Direcţii Generale
cu atribuţii în domeniul CT, Centrul de Informare şi Monitorizare.
35. Rolul Parlamentului European în ansamblul CT al UE
Se poate începe cu o scurtă prezentare a Parlamentului European, cu accent pe creşterea
rolului acestuia prin Tratatul de la Lisabona. Se vor prezenta atribuţiile PE în domeniul CT:
încheierea de acorduri (se poate aprofunda problematica acordului SWIFT cu SUA);
aprobarea bugetului etc.
36. SITCEN/INCTEN ca hub de intelligence al UE şi rolul său în domeniul CT
Se va face un istoric al structurii (apariţia sub forma de SITCEN – atribuţii, surse de
informaţii, produse, beneficiari; transformarea în INTCEN). Structuri componente şi
atribuţii, beneficiari, surse de informaţii, rolul în ansamblul CT al UE.
37. Rolul Europol în prevenirea şi combaterea terorismului
Se va face un istoric al Europol, se vor evidenţia începuturile abordării domeniului CT şi
accentul tot mai mare pus pe această dimensiune; creşterea rolului după 9/11; atribuţii şi
direcţii de acţiune în domeniul CT; produse (TE-SAT), rolul în ansamblul CT al UE.
Evaluare de ansamblu asupra performanţei Europol în domeniul CT.
38. Cooperarea statelor membre ale UE pentru combaterea terorismului în formate
conexe Consiliului UE (CdB, CTG, PWGT)
Vor fi prezentate formatele de cooperare ale statelor membre UE în formatele conexe
Consiliului. Referatul se poate axa pe prezentarea in extenso a unuia din formatele
prezentate.
39. Evaluarea cadrului instituţional UE în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului
Va fi evaluată în ansamblu arhitectura CT a UE, cu prezentarea generală a modului în
care a fost construită, a principiilor în baza cărora funcţionează, şi a documentelor de bază
ce o fundamentează (acestea vor fi doar trecute în revistă / inventariate, fără a se insista
în detaliu asupra lor). Vor fi evidenţiată problemele care afectează performanţa UE în
domeniul prevenirii şi combaterii terorismului.
40. Posibile direcţii de dezvoltare ale cadrului CT al UE
Vor fi prezentate discuţiile purtate la nivel UE, analize în medii ştiinţifice / academice cu
privire la perspectivele actualizării cadrului UE în domeniul CT (crearea unui serviciu
european, creşterea rolului şi atribuţiilor formatelor europene, sau păstrarea competenţelor
statelor naţionale şi îmbunătăţirea funcţionării mecanismelor actuale).
41. NATO - argumente pro şi contra implicării unei organizaţii militare în domeniul
prevenirii şi combaterii terorismului
Evaluarea măsurii în care o organizaţie militară, înfiinţată în anii războiului rece pentru a
răspunde ameninţării sovietice, are la dispoziţie mecanismele necesare pentru abordarea
terorismului contemporan, cu specificul şi formele sale de manifestare.
42. Reflectarea terorismului în Conceptele Strategice ale NATO
Va fi trecut în revistă modul în care a evoluat abordarea ameninţării teroriste de către
NATO, prin raportare la conceptele strategice succesive ale Alianţei – 1991, 1999 şi 2010.
Acestea nu vor fi prezentate in extenso, ci se va analiza doar modul în care este abordat
terorismul în cadrul acestor documente.
43. Reacţia NATO faţă de atentatele de la 11 septembrie 2001
Reacţia NATO faţă de atacurile de la 11 septembrie; invocarea art. V din Tratatul de la
Washington; rolul NATO în faza iniţială a conflictului din Afghanistan; operaţiuni anti-
teroriste iniţiate de NATO în sprijinul SUA în acest context.
44. Procesul de reflecţie strategică privind implicarea NATO în domeniul CT după 9/11
Vor fi evidenţiate căutările la nivelul Alianţei cu privire la modalitatea optimă de răspuns
faţă de atacurile de la 11 septembrie: declaraţia NAC de la Reykjavik, linia de acţiune
adoptată la summit-ul de la Praga.
45. Operaţiuni anti şi contra-teroriste ale NATO
Vor fi trecute în revistă operaţiunile anti şi contra-teroriste ale NATO: Eagle Assist, Active
Endeavour, Enduring Freedom.
46. Reflectarea terorismului în documentele NATO: Conceptul Militar pentru Combaterea
Terorismului şi Planul de Acţiune al Parteneriatului împotriva Terorismului (Praga,
2002)
Abordarea terorismului la summit-ul NATO de la Praga, ca parte a răspunsului Alianţei faţă
de atacurile de la 11 septembrie. Prevederile Conceptului Militar: direcţii şi domenii de
acţiune a NATO în prevenirea şi combaterea terorismului. Dezvoltarea relaţiilor în domeniu
cu statele partenere – obiectiv al Planului de Acţiune al Parteneriatului împotriva
Terorismului.
47. Reflectarea terorismului în documentele NATO: Planul de Muncă Apărarea Împotriva
Terorismului (Istanbul, 2004)
Obiectivul major al DAT-POW: implicarea tehnologiei în lupta împotriva terorismului. Arii de
capabilităţi vizate de DAT-POW. Rezultate obţinute.

48. Reflectarea terorismului în documentele Liniile directoare ale politicii CT a NATO

(Chicago, 2012)
Abordarea terorismului în Conceptul Strategic al NATO adoptat la summit-ul de la
Lisabona. Principiile şi domeniile de acţiune a NATO în domeniul CT, menţionate în Liniile
Directoare. Evaluarea impactului documentului pentru politica CT a Alianţei. Modificări
organizaţionale la nivel NATO pentru aplicarea acestor politici.
49. Domenii de acţiune a NATO în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului
 Vor fi trecute în rezistă, sintetic şi conclusiv, principalele domenii în care NATO acţionează
în domeniul CT: for de discuţii şi decizii politice în domeniu, furnizarea şi schimbul de
intelligence, operaţiuni militare de combatere a terorismului, coordonarea eforturilor
statelor membre şi partenere, managementul consecinţelor unui atac terorist etc.
50. Rolul NATO în schimbul de informaţii pentru combaterea terorismului. Avantaje şi
provocări
Vor fi prezentate structurile de schimb de informaţii / analiză la nivel NATO în domeniul
CT, vor fi evidenţiate puncte tari şi puncte slabe ale Alianţei în acest domeniu.
51. NATO ca for de acţiune politică împotriva terorismului
Vor fi trecute în revistă măsurile NATO împotriva terorismului nu ca acţiune militară,
operaţii efective anti sau contra-teroriste, ci ca for de consultare şi decizie politică: rolul art.
V din Tratatul de la Washington ca posibil instrument de sprijin pentru statele membre în
cazul unui atac terorist; discuţiile în Consiliul Nord-Atlantic sau cu ocazia summit-ului cu
privire la modul de abordare a terorismului şi acţiunile Alianţei în domeniu.
52. Relaţiile NATO – UE în domeniul CT: cooperare sau competiţie?
Va fi evidenţiat conclusiv modul de abordare a domeniului CT de către cele două
organizaţii (principii, modalităţi concrete de acţiune), pentru a putea realiza o comparaţie.
Dincolo de unghiuri diferite de abordare (militară/MATO vs non-militară /UE), vor fi trecute
în vedere domeniile de acţiune în care ambele organizaţii sunt prezente (de exemplu,
schimbul de informaţii, for de decizie politică) dar nu acţionează concertat, fiind semnalate
chiar cazuri de abordări contradictorii, divergente.

53. Provocări în faţa abordării domeniului CT de către NATO

Vor fi trecute în revistă principalele provocări cu care NATO se confruntă în abordarea
terorismului, cu accent pe: lipsa acţiunii preventive, discrepanţa între NATO ca organizaţie
militară şi natura non-militară a terorismului, înţelegerea diferită a terorismului de către
statele membre (o comparaţie SUA – Turcia poate fi foarte interesantă în acest sens),
cooperarea cu Rusia în domeniul CT.
54. Posibile direcţii de acţiune pentru dezvoltarea rolului CT al NATO
Tema va fi abordată prin raportare la ultimele decizii şi documente strategice ale NATO în
domeniul CT. Ca direcţii de acţiune pot fi inventariate: dezvoltarea / clarificarea
organizaţională a structurilor NATO în domeniu, concentrarea pe aspecte militare,
securizarea frontierelor etc.

55. G8 ca actor internaţional în domeniul combaterii terorismului

Vor fi prezentate domeniile de acţiune, principiile, avantajele / dezavantajele care
recomandă sau nu organizaţia pentru abordarea domeniului CT, rezultate obţinute,
proiecte în derulare etc.
56. OSCE ca actor internaţional în domeniul combaterii terorismului
 Vor fi prezentate domeniile de acţiune, principiile, avantajele / dezavantajele care
recomandă sau nu organizaţia pentru abordarea domeniului CT, rezultate obţinute,
proiecte în derulare etc.

57. Global Counter-Terrorism Forum ca actor internaţional în domeniul combaterii

terorismului
Vor fi prezentate domeniile de acţiune, principiile, avantajele / dezavantajele care
recomandă sau nu organizaţia pentru abordarea domeniului CT, rezultate obţinute,
proiecte în derulare etc.
58. Acţiunea internaţională pentru combaterea finanţării terorismului
Tema va fi abordată prin prisma cursului: mecanisme şi strategii de cooperare în
prevenirea şi combaterea terorismului, fără a fi prezentată (decât eventual, fugitiv, în
introducere) finanţarea terorismului în sine (mecanisme, forme de finanţare etc.). Vor fi
prezentate măsuri luate la nivelul organizaţiilor internaţionale discutate la curs (ONU, UE,
NATO) în acest domeniu. Pot fi trecute în revistă / prezentate şi structuri dedicate
prevenirii finanţării (Moneyval, Grupul Egmont, FIU.NET etc.).
Notă: Experienţa anilor trecuţi a evidenţiat faptul că, fiind un subiect „la modă” şi tratat în
cele mai diverse contexte, este una din temele favorite, dar şi cea care a fost cel mai des
abordată pe bază de copy-paste şi deviere de la temă.

59. Abordarea terorismului şi a cooperării internaţionale în materie în Strategia de

securitate a SUA
Legislaţie internă / strategii naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului;
principii / mod de abordare a fenomenului terorist; prezenţa şi activitatea în organizaţii
internaţionale (ONU, UE, NATO, alte formate).
60. Abordarea terorismului şi a cooperării internaţionale în materie în Strategia de
securitate a Marii Britanii
Legislaţie internă / strategii naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului;
principii / mod de abordare a fenomenului terorist; prezenţa şi activitatea în organizaţii
internaţionale (ONU, UE, NATO, alte formate).

61. Abordarea terorismului şi a cooperării internaţionale în materie în Strategia de

securitate a Franţei
Legislaţie internă / strategii naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului;
principii / mod de abordare a fenomenului terorist; prezenţa şi activitatea în organizaţii
internaţionale (ONU, UE, NATO, alte formate).
62. Liste de persoane/entităţi teroriste: studiu comparativ (ONU, UE, SUA, Rusia)
Va fi analizat comparativ modul de listare a entităţilor teroriste de către statele/organizaţiile
menţionate (inclusiv pe dimensiunile de delistare / actualizare a listei), cu evidenţierea
avantajelor dezavantajelor sistemelor menţionate şi a rezultatelor obţinute. Comparaţia
poate fi făcută vizând toate statele / organizaţiile menţionate sau în orice combinaţie (ex:
ONU/UE, SUA/Rusia etc.).