Tenis de câmp - istoric, evolutie,

tehnica jocului, regulament.

Student:
Alexandru Rusu

Cuprins:
1. Istoria tenisului.............................................................................3
2. Istoria tenisului românesc............................................................4
3. Evoluția tenisului..........................................................................5
4. Tehnica jocului..............................................................................6
5. Alegerea materialelor, echipamentul de joc...............................7
6. Regulile jocului..............................................................................9
7. Bibliografie....................................................................................15

1. Istoria tenisului.
Tenisul de câmp face parte din marea familie a jocurilor sportive fiind un sport individual
şi de echipă în proba de dublu. Prin procedeele tehnico-tactice utilizate în joc, precum şi prin
scopul urmărit în pregătire şi joc, tenisul reprezintă atât un mijloc al educaţiei fizice, cât şi un
sport, o disciplină sportivă. Tenisul de câmp este îndrăgit şi practicat astăzi în toate colţurile
lumii. Este un mijloc accesibil tuturor vârstelor, poate fi practicat, începând cu vârsta de 5 ani

2
până la 70 de ani şi chiar peste această vârstă, îşi aduce contribuţia atât la întărirea şi păstrarea
sănătăţii, cât şi la dezvoltarea armonioasă a organismului.
Originar din Anglia, la sfârșitul secolului al XIX-lea, tenisul s-a răspândit mai întâi în
lumea engleză, în special la persoanele bogate din clasele superioare.
Tenisul este acum un sport olimpic și este jucat indiferent de bani, de vârstă, în multe țări
de pe glob. În mod remarcabil, în afara adoptării sistemului "Tiebreaker", regulile sale au rămas
neschimbate din 1890.
Jocul de tenis, ca şi alte jocuri sportive, îşi are originea în jocul cu mingea, practicat de
vechii eleni. Primele menţiuni asupra existentei sale apar în secolul al XIII-lea, în Franţa practicat
sub numele de jocul cu palma – jeu de paume. Existau două variante de practicare ale acestui joc:
– longue paume, practicat de marea masă de oameni în aer liber; – courte paume practicat de
nobilime în săli. La început, se practica cu mâna goală, iar mai târziu cu o mănuşă , în scopul
apărării palmei. În decursul timpului mănuşa a fost înlocuită cu o paletă din lemn cu mânerul
scurt şi suprafaţă mare de lovire. În secolul al XV-lea jocul apare în Anglia sub numele de tenis,
şi se trece la practicarea din sală în aer liber sub forme ca field-tennis care au exercitat o mare
influenta asupra formării tenisului modern. De ce 15-30-40? Asupra acestui subiect există două
păreri. Prima se referă la faptul că aceste cifre ar reprezenta valorile monezilor de 10 15 sous
(veche monedă franceză) cu care jucătorii pariau pentru fiecare schimb de mingi în partidele de
paume de la curtea regilor Franţei. A doua părere pune notaţia pe seama sistemului cifric
dodecimal, astfel un joc valoreaz ă 60 de puncte. Pentru a câ ştiga un joc erau necesare patru
mingi fiecare valorând 15 puncte, 40 fiind o abreviere a lui 45, pentru a permite departajarea la
egalitate când juc ătorul mai trebuia s ă câ ştige 2 puncte consecutiv 10 plus 10 pentru a încheia
ghemul. Pentru a facilita prezentarea istoricul jocului de tenis, propun numai o enun ţare
cronologic ă a celor mai importante date şi personalităţi care au determinat apari ţia şi evolu ţia sa
pe plan interna ţional şi na ţional: În 1874 s-a recunoscut oficial crea ţia maiorului
W.C.Wingfield jocul de tenis. În 1877– începe primul turneu de la Wimbledon. În 1881 începe
primul turneu U.S. Championships. În 1891 începe primul turneu de la Roland Garros. În 1900 I-
a edi ţie Cupa Davis– echipe de seniori. În 1905 începe primul turneu Australian Championships.
În 1913 se înfiin ţeaz ă FILT actualmente FIT. În România tenisul de câmp apare în 1898-1899 –
adus de studen ţii români pleca ţi la burse în str ăin ătate. În 1922 prima participare a echipei
României în Cupa Davis. În 1926-apare profesionismul în tenis. În 1929 se constituie Federa ţia
Societăţii Române de Tenis (F.S.R.T.) actualmente FRT. În 1968 – FILT aprob ă organizarea
turneelor open cu participarea laolalt ă a amatorilor şi profesioni ştilor. În 1973 - se înfiin ţeaz ă
ATP, iar primul lider mondial al clasamentului ATP a fost Ilie N ăstase. În 1988 la J.O. Seul
tenisul este inclus în categoria sporturilor olimpice. Tenisul a evoluat şi s-a r ăspândit pe toate
continentele, fiind practicat în majoritatea ţărilor globului atât ca form ă de agrement, cât şi sub
forma sa competiţională.

2. Istoria tenisului în România.

În România, tenisul era precticat la începuturi de studenții români reveniți în țară de la studiile
effectuate în străinătate. Începuturile datează din anul 1885, an în care sunt organizate primele
cluburi în București, Cluj, Brașov, Ploiești, etc.

3
 La 8 mai 1910 se înființează la București ,, Tenis Club Român”, iar la 12 martie 1929 ia
ființă ,, Federația Societăților Române de Tenis” care se afiliază la F.I.T.( Federația Internațională
de Tenis).
Cel mai mare jucător profesionist de tenis de câmp din România este Ilie Năstase născut
pe 19 iulie 1946 la București, fiind numărul unu mondial de două ori, în 1972 li 1973. Năstase era
cunoscut pentru glumele sale din arenă, dar și pentru reputația de a folosi tactici agresive, multe
dintre acestea pline de scces, drept pentru care a primit porecla de Nasty(,, Răutăciosul”) după
câteva incidente.
De-a lungul carierei sale a câștigat 83 de titluri, 58 fiind înregistrate de Asociația
Jucătorilor de Tenis Profesioniști(ATP). Printre cele 58 de titluri la simplu, se numără și US Open
în 1972, respectiv Roland Grros în 1973. A fost pe locul doi în competiția de simplu de la
Wimbledon de două ori, în 1972, jucând finala împotriva lui Stan Smith și în 1976 împotriva lui
Bjorn Borg. A câștigat de asemenea de patru ori Turneul Campionilor în anii
1971,1972,1973,1975. La dublu a câștigat turneele de la Wimbledon în 1973, Roland Grros în
1970 și US Open în 1975.
Pentru echipa de Cupa Davis a României a jucat timp de 18 ani un număr de 146 de
meciuri de simplu și dublu, câștigând 109. Alături de Ion Țiriac a fost finalis al Cupei Davis de
trei ori, în 1969, 1971 și 1972.
De asemenea, Ion Țiriac în anul 1970 împreună cu Ilie Năstase a câștigat turneul de la
Roland Grros. Talentul său pe teren s-a materializat mia ales la dublu, câștigând alâturi de Ilie
Năstase, înafară de Roland Grros, numeriase alte turnee precum Foro Italico, open Philadelphia
Indoor (1970), Monte Carlo Open, Open Suedia, Italian Open și Canadian Open(1972), Arymehr
Cup (1977), alături de Guillermo Villas la Baltimore Internationale și Nice Internationale(1977).
Țiriac a fost component al echipei României în Cupa Davis între anii 1959 și 1978, disputând trei
finale, cu SUA, în1969, 1970, 1972, în toate trei avându-l ca partener pe Ilie Năstase.

3. Evoluția tenisului.
Tenisul s-a schimbat mult datorit ă revolu ţiei tehnicoştiinţifice Efecte revolu ţionare
asupra evolu ţiei tenisului au avut şi au cuceririle ştiin ţei şi tehnicii din ultimele decenii. Cu prec

4
ădere industria materialelor sintetice a determinat fabricarea a noi tipuri de suprafe ţe de joc,
rachete, corzi, mingi, plase, înc ă lţăminte şi îmbr ă c ăminte.
Terenurile erau odinioar ă, acoperite cu dale de piatr ă, zgur ă, beton, scândur ă, iarb ă,
parchet, ajungând în prezent s ă fie făcute la comand ă din materiale sintetice de diferite culori şi
viteze. Racheta – apare în secolul al XVI-lea ini ţial având form ă p ătrat ă cu mânerul scurt, iar
mai târziu form ă rotund ă cu mânerul lung. Din punct de vedere al materialului din care sunt
confec ţionate rachetele au evoluat de la cele de lemn, aluminiu considerate ca neelastice pân ă la
cele cu un grad de elasticitatecrescut (grafit, bor, fibră de sticlă, kevlar, titanium). Suprafaţa
capului rachetei a fost la început mică, după care a crescut până la tipul jumbo (mare) după care
s-a stabilizat la dimensiuni mijlocii (mid size) si mărite (oversize).
Lăţimea capului rachetei a evoluat de la tipul îngust la cel mare stabilizându-se la cele
medii. În ceea ce priveşte lungimea rachetei a evoluat de la 81cm ajungând în prezent la 61cm
lungime. Greutate rachetei la început a fost de 450 grame, apoi de 311 grame, ajungând în
prezent la 255 de grame. Circumferinţa mânerului rachetei a evoluat între 170-118 mm. Cordajul
la început era făcut din fire de păr de cal, de-a lungul timpului apărând cele de nailon si din
intestin natural de oaie sau bou. Mingile la început au fost confecţionate din in şi piele umplute
cu nisip, pietricele de râu sau chiar pilitură de fier, dar provocau traumatisme participanţilor.
Ludovic al XI-lea reglementează umplerea mingilor cu câlţi sau păr de animale pentru a se
preveni accidentarea jucătorilor.
Invenţia cauciucului natural şi a mingiilor din cauciuc din secolul XI-XII, care aparţine aztecilor
a adus o modificare importantă în evoluţia jocului mărind viteza de circulaţie a mingii şi interesul
pentru acesta. În ceea ce priveşte echipamentul de joc, pe la 1880 jucătoarele erau îmbrăcate în
rochii albe, până la glezne, înflorate, cu mâneci lungi, gulere dantelate, iar pe cap purtau pălării
cu boruri largi, ornate fantezist. Primii jucătorii erau îmbrăcaţi în pantaloni albi lungi şi bluze
albe. În 1968 tenismenii profesionişti "cei 8 eleganţi" ai grupării lui Dave Dixon au fost primii în
a adopta bluzele colorate pentru o mai uşoară identificarea a jucătorilor pe micile ecrane.
Televiziune în culori a fost motorul principal al îndepărtării tenisului de la vechile canoane.
Timp de decenii regula echipamentului alb a fost respectată cu stricteţe, azi regula nu se
mai respectă, apărând echipamente de diferite culori. În ceea ce priveşte încălţămintea, la început
se juca în pantofi. Odată cu invenţia cauciucului, încălţămintea s-a perfecţionat continuu, apărând
în ziua de azi încălţăminte corespunzătoare fiecărei suprafeţe de joc. De-a lungul timpului au loc
modificări radicale în organizarea turneelor de tenis. Se trece de la sistemul turneelor izolate la
sistemul turneelor în circuit cu durată variind de la o lună la 6/12 luni; de la participarea separată
a jucătorilor (amatori, profesionişti) la sistemul open; – de la turneele individuale la cele pe
echipe; de la sistemul eliminatoriu la sistemul turneu.
Jucătorii joacă pentru premii în bani, în schimb organizatorii nu mai acordă nici un fel de
alte condiţii cu privire la transport şi întreţinere. O dată cu acest mod de organizare a
competiţiilor se restrânge numărul locurilor pe tablourile finale, creându-se în schimb competiţii
de calificare şi precalificare deosebit de dificile. În acest mod, în vreme ce pentru un număr
restrâns de jucători se asigură locuri consistente, zeci şi uneori sute de jucători îşi dispută dreptul
de a ocupa restul de 4/8 sau 6 locuri râmase vacante pe tabloul principal al turneului.

4. Tehnica jocului.
Deprinderea procedeelor de lovire a mingii şi a regulilor tactice, specifice tenisului,
necesită o muncă sistematică şi îndelungată, atât din partea elevului, cât şi a antrenorului

5
sau profesorului. Învăţarea jocului de tenis trebuie să înceapă la 5-6 ani, să se desfăşoare
sistematic, urmărind formarea la jucători a deprinderilor tehnico-tactice, corecte şi
eficiente. Procesul învăţării, volumul deprinderilor şi cunoştinţelor se planifică pe o
perioadă de 6-8 ani. Ulterior, în funcţie de progresele realizate, planificarea pregătirii la
copii, juniori se individualizează. În eşalonarea sarcinilor învăţării şi perfecţionării
tehnicii şi tacticii vor fi avute în vedere cerinţele jocului competiţional, punându-se accent
pe modul cum utilizează copiii, juniorii, loviturile în meci. Modul cum se eşalonează
loviturile, cum se învaţă ele şi cum se accentuează interesul pentru anumite lovituri,
asigură orientarea copiilor spre o anumit ă concep ţie de joc.
Orientarea juc ătorilor spre o anumit ă concep ţie de joc se realizeaz ă în func ţie de
particularităţile morfofunc ţionale care apar între indivizi şi care reclam ă individualizarea
orient ării tactice dup ă vârsta pubertăţii. Eficien ţa concep ţiei tactice este determinat ă de
includerea în planul de învăţare a tuturor elementelor specifice jocului ofensiv; de aceea
juc ătorii trebuie s ă deprind ă pân ă la vârsta de 13-14 ani toate elementele specifice fiec
ărei etape din fazele disput ării punctului în jocul de simplu şi în jocul de dublu, men
ţionate la unitatea de învăţarea 3.
În anii de preg ătire, copiii şi juniorii trebuie s ă deprind ă mijloacele cu ajutorul c
ărora s ă poat ă realiza con ţinutul şi sarcinile fazelor disput ării punctului în jocul de
simplu şi în jocul de dublu prezentate anterior la unitatea de învăţare 3. Procesul de
învăţare perfec ţionare a tehnicii şi tacticii jocului de tenis este condi ţionat de urm ătorii
factori prezenta ţi în continuare:
1. Succesiunea învăţării loviturilor:
1.1. – dreapta, reverul,
– serviciul, returul,
– atacul,
– voleul, smeciul,
– stopul,
– demivoleul
– passing-shotul, lobul
1.2.
2. Condiţiile de exersare: u şurate; izolate; cu adversar.
3. Num ărul de subiec ţi :în grup; cu partener; individual.
4. Structura miş c ării: analitic ă; global ă .
5 .Structura motric ă: de pe loc; din mers; din alergare.
6. Locul de execu ţie: careul de serviciu; linia fund.
7. Efectul imprimat mingii: plat; liftat; t ăiat; top-spin.
8. Direc ţia: median; lung de linie; cros (lung, scurt).
Etapele învăţării tehnicii şi tacticii jocului de tenis
1. Obişnuirea cu mingea, cu racheta şi terenul de joc Sarcini: dezvoltarea
ambidextriei; preg ătirea mâinilor şi a picioarelor pentru obi şnuirea cu mingea, cu racheta
şi cu deplasarea în teren. Mijloace: Se recomand ă exerci ţiile prezentate la 1.1., 1.2.
1.1. Obişnuirea cu mingea, cu racheta Sarcini: învăţarea mânuirii: mingii; rachetei;
mingii şi rachetei; îmbun ă tăţirea coordon ării mân ă ochi minge. Mijloace: baterea
mingii din deplasare pe teren cu mâna, racheta; arunc ări, prinderi cu mingea; oprirea
mingilor pe rachetă; ducerea mingii pe rachetă; ţinerea mingii pe rachetă; ridicarea mingii
de pe sol cu ajutorul rachetei.
1.2. Obişnuirea cu terenul de joc Sarcini:
6
 a) acomodarea cu dimensiunile terenului;
b) învăţarea formelor de deplasare în teren;
c) învăţarea urmăririi,
d) deplasării în vederea lovirii mingii;
e) învăţarea aşezării în teren;
f) învăţarea plasamentelor.
Mijloace:
a) deplasări cu prinderea mingii rostogolite;
b) deplasări cu prinderea mingii din aer, după contactul cu solul;
c) schimbări de direcţie; evantaiul; evantaiul cu pivotare.
2. Învăţarea mecanismului de lovire
Sarcini:
1. deprinderea loviturii propriu-zise şi finalul loviturii;
2. deprinderea pregătirii loviturii.
Mijloace:
a) exerciţii pregătitoare cu mingea;
b) exerciţii de imitaţie ( priza, procedeul respectiv);
c) exerciţii individuale la minge oferită, aruncată, lansată;
d) exerciţii cu partener;
e) exerciţii sub formă de întrecere;
f) utilizarea aparatelor ajutătoare.

5. Alegerea materialelor, echipamentul de joc

Vârsta optim ă de începere 5-6 ani, când se recomand ă practicarea mini tenisului pe
terenuri cu dimensiuni reduse, cu rachete mici şi mingii de burete. Alegerea rachetei este
o ac ţiune capital ă în începerea învăţării jocului. Racheta trebuie adaptat ă ca grosime a
mânerului mâinii juc ătorului. Pentru a putea determina grosimea corect ă a mânerului, în
func ţie de mâna dumneavoastr ă folosi ţi urm ătoarele metode:
a) degetul mare şi inelarul să nu atingă podul palmei în momentul strângerii rachetei.
b) vârful degetului mare în momentul strângerii rachetei. să atingă prima articulaţie a
degetului mijlociu.
c) măsurarea distanţei din vârful inelarului până la a doua linie a palmei, distanţa
obţinută trebuie să fie apropiată de circumferinţa mânerului. (118-180mm)
d) ţineţi racheta în mâna cu care jucaţi, forma mânerului trebuie să se potrivească
conturului mâinii trebuie să o simţiţi confortabil şi să o manevraţi uşor.
e) încercaţi o rachetă dacă se răsuceşte în mână în momentul loviturii, este posibil ca
mânerul să fie prea mic dacă mâna şi braţul vă obosesc s-ar putea ca acesta să fie prea
mare.
Greutatea, lungimea rachetei trebuie aleasă corespunzător vârstei de începere,
sexului,. La copii se recomandă ca racheta să fie uşoară în cap. Ca lungime racheta trebuie
să fie scurtă la 5 ani, medie la 6 ani, junior 7 ani, normală la 8 ani. La juniori seniori,
veterani se poate alege de la început o rachetă normală.

7
 Determinarea echilibrului rachetei se realizează prin aşezarea rachetei pe degetul
arătător. Dacă racheta rămâne imobilă, echilibrarea este bună. Dacă se înclină în partea
mânerului ea este uşoară în cap, dacă se înclină în partea capului este grea în cap. Cu o
rachetă uşoară în cap mânuirea este mai uşoară dar controlul este mai dificil. Cu o rachetă
grea în cap forţa loviturilor va fi crescută de masa de inerţie ceea ce va atenua vibraţiile ,
dar cu un risc de oboseală crescut la nivelul articulaţiei mâini, cotului ,umărului. Un
echilibru bun la centru este la o rachetă a cărui braţ are cca 34cm.
Cordajul rachetei pentru un debutant este indicat un racordaj de nailon solid şi care
suportă o tensiune de 18kg forţă. La avansaţi, performanţă se pot folosi racordajele din
fibre naturale, care sunt sensibile la umiditate, cu fragilitate la lovituri, dar prezintă
avantajul de a fi mai suple şi suportă o tensiune de 28 32 kg forţă pentru maximum de
forţă şi control asupra mingii.
Determinarea tensiunii cordajului rachetei. -se realizează prin apăsarea cu ambele
degete în acelaşi timp în sus, în jos, în centrul cordajului, ţinând cadrul cu ambele mâini,
tensiunea trebuie să fie identică pe toată suprafaţa cordajului. Ţinuta jucătorului,
jucătoarei este compusă din şort, tricou, fuste, rochii. Este bine ca acestea să fie alese
astfel încât să nu deranjeze în mişcări şi din bumbac întrucât este cel mai eficace
absorbant al transpiraţiei.
Alte accesorii necesare: manşete, banderole din bumbac absorbante, şapcă pentru
protecţia împotriva soarelui. Încălţămintea trebuie aleasă cu o jumătate de număr mai
mare, astfel încât să permită purtarea a 2 perechi de ciorapi sau a unei perechi speciale
prevăzute cu o supra-căptuşeală pentru protecţia degetelor şi călcâielor.
În alegerea încălţămintei trebuie să se ţină seama şi de suprafaţa pe care se joacă:
– pe suprafe ţele dure se recomandă încălţăminte cu talpă netedă;
– pe suprafeţele lente se recomandă încălţăminte cu talpă în relief antiderapantă.
Mingiile de antrenament şi de concurs trebuie alese în funcţie de suprafaţa de joc:
– mingile cu presiune mare pe suprafeţe lente
– mingile cu presiune medie, mică pe suprafeţe medii, suprafeţe rapide.
Mingiile trebuie schimbate în caz de uzură deoarece schimbă tehnica loviturilor.

6. Regulile jocului.

Jocul standard.
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
 Niciun un punct — “zero”

8
 Primul punct — “15”
 Al doilea punct — “30”
 Al treilea punct — “40”
 Al patrulea punct — “Game” cu excep]ia cazului in care fiecare jucator / echipa a câstigat
trei puncte si scorul va fi “Egalitate” Dupa “Egalitate” scorul va fi “Avantaj” pentru jucatorul /
echipa care a câstigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa câstiga de asemenea
urmatorul punct, acel jucator / echipa câstiga “Game”-ul; daca jucatorul / echipa adversa câstiga
urmatorul punct, scorul este din nou “Egalitate”. Un jucator / echipa trebuie sa câstige doua
puncte consecutive imediat dupa “Egalitate” pentru a câstiga “Game”-ul.

Tie-break.
In tie-break, scorul se tine “Zero”, “1”, “2”, “3”, etc. Primul jucator / echipa care câstiga sapte
puncte câstiga “Game”-ul si “Set”-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de
oponent(tii). Daca este necesar, tiebreak- ul va continua pâna aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua
puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa
aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ câte doua puncte pâna la sfârsitul tie-break-ului
(la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui
set). Jucatorul / echipa a carui rând a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul
game al setului urmator.

SCORUL ÎNTR-UN SET.

Exista diferite moduri de a tine scorul intr-un set. Cele doua moduri principale sunt “Advantage
Set” si “Tie-break Set”. Oricare mod poate fi folosit cu conditia ca cel care va fi folosit sa fie
anuntat inaintea competitiei. Daca este folosit “Tie-break set” trebui de asemenea anuntat daca
setul decisiv va fi jucat ca “Tie-break Set” sau “Advantage Set”.
A. “ADVANTAGE SET”
Primul jucator / echipa care câstiga sase game-uri câstiga acel “Set”, cu conditia sa fie o diferenta
de doua game-uri fata de oponent(ti). Daca este necesar, setul va continua pâna aceasta diferenta
este realizata.
B. “TIE-BREAK SET”
Primul jucator / echipa care câstiga sase game-uri câstiga acel “Set”, cu conditia sa fie o diferenta
de doua game-uri fata de oponent(ti). Daca scorul este 6 — 6 se va juca un tie-break.

SCORUL ÎNTR-UN MECI

Un meci poat fi jucat dupa sistemul “cel mai bun din 3 seturi” (un jucator / echipa trebuie sa
câstige 2 seturi ca sa câstige meciul) sau dupa sistemul “cel mai bun din 5 seturi” (un jucator /
echipa trebuie sa câstige 3 seturi ca sa câstige meciul).

SERVANT & PRIMITOR

Jucatorii / echipele vor sta de-o parte si alta a fileului. Servantul este cel care pune mingea in joc
pentru primul punct. Primitorul este jucatorul care este gata sa returneze mingea servita de catre
servant.

9
 ALEGEREA PĂRȚII DE TEREN ȘI A SERVICIULUI
Alegerea partii de teren si alegerea de a fi servant sau primitor in primul game va fi decisa de o
tragere la sorti ininte de inceperea incalzirii. Jucatorul / echipa care câstiga tragerea la sorti poate
alege:
 Sa fie servant sau primitor in primul game al meciului, caz in care oponentul(tii) va alege
partea de teren pentru primul game al meciului; sau
 Partea de teren pentru primul game al meciului, caz in care oponentul(tii) va alege sa fie
servant sau primitor in primul game al meciului; sau
 Sa ceara oponentului(lor) sa aleaga din posibilitatile de mai sus.

SCHIMBAREA PĂRȚII DE TEREN

Jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren la sfârsitul primului, al celui de-al treilea si la fiecare
urmator numar impar de game-uri al fiecarui set. De asemenea jucatorii trebuie sa schimbe partea
de teren la sfârsitul fiecarui set in afara cazului in care numarul de game-uri din acel set este par,
caz in care jucatorii vor schimba partea de teren la sfârsitul primului game al setului urmator.
Intr-un tie-break jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren dupa fiecare sase puncte.

MINGEA ÎN JOC
In afara cazului in care este anuntata o greseala la serviciu (“fault”) sau o rejucare (“let”) mingea
este in joc din momentul in care servantul loveste mingea si ramâne in joc pâna la deciderea
punctului.

MINGEA ATINGE O LINIE

Daca o minge atinge o linie, se considera ca a atins terenul delimitat de acea linie.

MINGEA ATINGE O ANEXĂ PERMANENTĂ

Daca mingea in joc atinge o anexa permanenta dupa ce a atins terenul corect, jucatorul care a
lovit mingea câstiga punctul. Daca mingea in joc atinge o anexa permanenta inainte de a atinge
terenul, jucatorul care a lovit mingea pierde punctul.

ORDINEA LA SERVICIU
La sfârsitul fiecarui game standard, primitorul va deveni servant si servantul va deveni primitor
pentru game-ul urmator. La dublu, echipa care urmeaza sa serveasca in primul game al fiecarui
set va hotari care din jucatori va servi in acel game. In mod similar, inaintea inceperii celui de-al
doilea game oponentii lor vor hotari care jucator va servi in acel game. Partenerul celui care a
servit in primul game va servi in al treilea game iar partenerul celui care a servit in al doilea game
va servi in al patrulea. Aceasta alternanata va continua pâna la terminarea setului.

SERVICIUL
Imediat inainte de a incepe miscarea de serviciu, servantul trebuie sa se afle in repaus cu ambele
picioare in spatele (adica mai departe de fileu decât) liniei de fund si intre extensiile imaginare

10
 ale semnului de mijloc si liniei laterale. Atunci servantul va arunca mingea din mâna in orice
directie si va lovi mingea cu racheta inainte ca mingea sa atinga pamântul. Miscarea de serviciu
este terminata in momentul când racheta jucatorului loveste sau rateaza mingea. Un jucator care
poate folosi doar o mâna are voie sa foloseasca racheta pentru aruncarea mingii.

EXECUTAREA SERVICIULUI
Când serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor
terenului, incepând cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se
va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a
a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal
opus inainte de a fi returnata de primitor.

GRESEALA DE PICIOR
In timpul miscarii de serviciu, servantul nu va:
 Schimba pozitia mergând sau alergând, doar usoare miscari ale picioarelor fiind permise;
sau
 Atinge cu oricare din picioare linia de fund; sau
 Atinge cu oricare din picioare suprafata din afara extensiei imaginare a liniei laterale; sau
 Atinge cu oricare din picioare extensia imaginara a semnului de mijloc.
Daca servantul incalca aceasta regula este o “GRESEALA DE PICIOR”

GRESEALA LA SERVICIU
Serviciul este gresit (fault) daca:
 Servantul incalca regulile 16, 17 sau 18; sau
 Servantul rateaza mingea in incercarea de a o lovi; sau
 Mingea servita atinge o anexa permanenta, un bat de simplu sau stâlp de fileu inainte de a
atinge terenul; sau
 Mingea atinge servantul sau partenerul servantului, sau orice obiect de imbracaminte sau
echipament al servantului sau partenerului acestuia.

AL DOILEA SERVICIU
Daca primul serviciu a fost gresit (fault), servantul va servi din nou, fara intârziere din spatele
aceleiasi jumatati de teren de unde a fost servit primul serviciu gresit, in afara cazului in care
primul serviciu s-a executat din jumatatea de teren gresita.

CÂND SE SERVESTE & PRIMEȘTE

Servantul nu va servi pâna când primitorul nu este gata de joc. In orice caz, primitorul trebuie sa
joace in ritmul rezonabil al servantului si sa fie pregatit sa primeasca intr-un timp rezonabil de
când este gata servantul. Primitorul care incearca sa returneze serviciul este considerat gata de

11
 joc. Daca se demonstreaza ca primitorul nu a fost gata de joc serviciul nu poate fi anuntat ca
gresit.

REJUCAREA LA SERVICIU
Un serviciu se rejoaca daca:
 Daca mingea servita atinge fileul, chinga sau banda si este in alta privinta buna sau daca,
dupa ce atinge fileul, chinga sau banda, atinge primitorul sau partenerul primitorului sau orice
lucru pe care il poarta sau il tine inainte de a atinge terenul; sau
 Mingea este servita când primitorul nu este gata de joc. In cazul unei rejucari, acel
serviciu nu trebuie considerat, iar servantul trebuie sa serveasca din nou, dar un serviciu rejucat
nu anuleaza o greseala la serviciu anterioara.

REJUCAREA
In toate cazurile când se decide o rejucare, cu exceptia rejucarii la al doilea serviciu trebuie
rejucat intreg punctul.

JUCĂTORUL PIERDE PUNCTUL

Punctul este pierdut daca:
 Jucatorul face doua greseli consecutive la serviciu; sau
 Jucatorul nu returneaza mingea in joc inainte de a cadea de doua ori consecutiv; sau
 Jucatorul returneaza mingea in joc in asa fel incât loveste pamântul sau un obiect in afara
terenului corect; sau
 Jucatorul returneaza mingea in asa fel incât, ininte de a cadea, loveste o anexa
permanenta; sau
 Jucatorul in mod deliberat conduce sau prinde mingea in joc pe racheta sau o atinge
deliberat cu racheta mai mult de o data; sau
 Jucatorul sau racheta, indiferent daca este in mâna jucatorului sau nu, sau orice poarta sau
tine jucatorul atinge fileul, stâlpii de fileu / bete de simplu, coarda sau cablul metalic, chinga sau
banda sau terenul adversarului in orice moment când mingea este in joc; sau
 Jucatorul loveste mingea inainte de a trece fileul; sau
 Mingea in joc atinge jucatorul sau orice poarta sau line jucatorul, cu exceptia rachetei; sau
 Mingea in joc atinge racheta când nu este tinuta de jucator; sau
 Jucatorul schimba in mod deliberat forma rachetei in timp ce mingea este in joc; sau
 La dublu când ambii jucatori ating mingea in timp ce o returneaza.

O RETURNARE BUNĂ
Este o returnare buna daca:
 Daca mingea atinge fileul, stâlpii / betele de simplu, coarda sau cablul metalic, chinga sau
banda, cu conditia sa treaca peste oricare din ele si sa loveasca suprafata de joc in terenul corect;
sau

12
 Dupa ce mingea in joc loveste suprafata de joc in interiorul terenului corect, sare sau este
dusa de vânt inapoi peste fileu, iar jucatorul se intinde peste fileu si joaca mingea in terenul
correct; sau
 Mingea este returnata prin exteriorul stâlpilor sau al betelor de simplu, atât peste cât si sub
nivelul partii superioare a fileului, chiar daca atinge stâlpii sau betele de simplu, cu conditia sa
loveasca suprafata de joc in interiorul terenului corec; sau
 Mingea trece pe sub coarda sau cablul metalic intre batul de simplu si stâlpul de fileu
adiacent fara sa atinga fileul, coarda sau cablul metalic sau stâlpul de fileu si loveste suprafata de
joc in terenul corect; sau
 Racheta jucatorului trece peste fileu dupa ce jucatorul a lovit mingea in partea sa de teren
si loveste suprafata de joc in terenul corect; sau
 Jucatorul loveste mingea in joc, care loveste o alta minge care statea pe suprafata de joc in
terenul corect.

INCOMODARE
Daca un jucator este incomodat in a juca punctul de o actiune deliberata a adversarului(lor), acel
jucator va câstiga punctul. In orice caz, punctul trebuie rejucat daca un jucator este incomodat in
a juca punctul de o actiune neintentionata a adversarului(lor) sau de ceva in afara controlului
jucatorului (neincluzând o anexa permanenta).

CORECTAREA ERORILOR.
Erorile descoperite trebuie corectate dupa cum urmeaza:
 Intr-un game standard sau tie-break, daca un jucator serveste din jumatatea gresita a
terenului, eroarea trebuie corectata imediat ce a fost descoperita si servantul va servi din
jumatatea corecta de teren in concordanta cu scorul. O greseala la serviciu facuta inainte de
descoperirea erorii va ramâne valabila.
 Intr-un game standard sau tie-break, daca jucatorii sunt in partile de teren gresite, eroarea
trebuie corectata imediat ce a fost descoperita si servantul va servi din jumatatea corecta de teren
in concordanta cu scorul.
 Daca intr-un game standard un jucator servette in afara rândului jucatorul care trebuia sa
serveasca va servi de indata ce eroarea este descoperita. Daca s-a incheiat un game inainte sa se
descopere eroarea ordinea la serviciu va ramâne cea modificata.
O greseala la serviciu facuta de oponent(ti) inainte de a se descoperi eroarea nu va ramâne
valabila. La dublu, daca partenerii aceleiasi echipe servesc in afara rândului o greseala la serviciu
facuta inainte de descoperirea erorii va ramâne valabila.
 Daca un jucator servette in afara rândului intr-un tie-break si eroarea este descoperita
dupa ce un numar par de puncte au fost jucate, eroarea trebuie corectata imediat. Daca eroarea
este descoperita dupa ce un numar impar de puncte au fost jucate ordinea la serviciu va ramâne
cea modificata. O greseala la serviciu facuta de oponent(ti) inainte de a fi descoperita eroarea nu
va ramâne valabila. La dublu, daca partenerii aceleiasi echipe servesc in afara rândului o greseala
la serviciu facuta inainte de descoperirea erorii va ramâne valabila.
 Intr-un game standard sau tie-break la dublu, daca este o eroare in ordinea primirii,
aceasta va ramâne modificata pâna la terminarea game-ului in care a fost descoperita eroarea. La

13
 urmatorul game in care vor fi primitori in acel set partenerii isi vor relua ordinea initiala la
primire.
 Daca din greseala la scorul de 6-6 este inceput un tie-break si initial era convenit ca setul
sa fie “advantage set”, eroarea va fi corectata imediat daca numai un punct a fost jucat. Daca
eroarea este descoperita când al doilea punct este in joc, setul va continua ca “tie-break set”.
 Daca din greseala la scorul de 6-6 este inceput un game standard când initial era convenit
ca setul sa fie “tiebreak set”, eroarea va fi corectata imediat daca numai un punct a fost jucat.
Daca eroarea este descoperita când al doilea punct este in joc, setul va continua ca “advantage
set” pâna când scorul ajunge la 8-8 (sau un numar par mai mare), când se va juca un tie-break.
 Daca din greseala un “advantage set” sau “tie-break set” este inceput, când initial era
convenit ca setul decisiv sa fie un “tie-break decisiv”, eroarea va fi corectata imediat daca numai
un punct a fost jucat. Daca eroarea este descoperita când al doilea punct este in joc setul va
continua fie pâna ce un jucator / echipa câstiga 3 game-uri (si prin urmare setul) fie pâna scorul
ajunge 2-2, când un “tie-break decisiv” trebuie jucat. In orice caz, daca eroarea este descoperita
dupa inceperea celui de-al cincilea game, setul va continua ca “tie-break set”.
 Daca mingile nu sunt schimbate in succesiunea corecta, eroarea trebuie corectata atunci
când jucatorul / echipa care ar fi trebuit sa serveasca cu mingi noi este urmatorul indreptatit sa
serveasca intr-un nou game. Ulterior mingile trebuie schimbate in asa fel incât numarul de game-
uri dintre schimburile de mingi sa fie cel initial stabilit.
Mingile nu trebuie schimbate in timpul unui game.

JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (când este pus in joc
primul serviciu al meciului) pâna când se termina.
 Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Când jucatorii schimba partea
de teren la sfârsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa
primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii
trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfârsitul fiecarui set va fi o pauza de
set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un
punct pâna când primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de circuite
profesioniste au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise
când jucatorii schimba partea de teren la sfârsitul unui game si cele 120 de secunde admise la
pauza de set.
 Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau
echipamentul necesar (excluzând racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului si poate
fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
 Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In
orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de
trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta /
schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
 Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat
inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci
disputat dupa sistemul “cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa
sistemul “cel mai bun din 3 seturi.
 Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care
organizatorii competitiei au decis altfel.

14
7. Bibliografie.
1. Brown, J., Tenis – Trepte spre succes, Editura Teora, Bucureşti, 1997.
2. Bârcu, J., Pregătirea fizică, tehnico-tactică şi mentală în tenis. Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2005.
3. Lăzărescu, A., Teuşdea, C., Tenis Tehnică, Tactică, Metodică, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 1999.
4. Teuşdea, C., Tenis de câmp Caiet de lucrări practice. Editura Fundaţiei România
de Mâine, Bucureşti, 2007.
5. Teuşdea, C., Tenis Noţiuni de bază. Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2007.
6. Radu Voia,Tenis - mică enciclopedie, Editura Sport-Turism, 1979
7.  William J. Baker,Sports in the Western World, p. 182, University of Illinois
Press, 1988
8. Doherty, Reginald Frank. R.F. and H.L. Doherty – On Lawn Tennis Kessinger
Publishing, 2010

15