ASIGURAREA DE BUNURI

ASIGURAREA CLĂDIRILOR ŞI A LOCUINŢELOR PE EXEMPLUL ASIROM

Introducere.......................................................................................................................................2

CAPITOLUL I ASIGURAREA DE BUNURI DIN ROMÂNIA......................................................4

1.1. TRASATURI ALE ASIGURARILOR DE BUNURI.............................................................4

CAPITOLUL II S.C. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ S.A.ASIROM ASPECTE

ECONOMICE, FINANCIARE ŞI JURIDICE....................................................................................7
2.1. SCURT ISTORIC...................................................................................................................7
2.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE ŞI STRATEGIE....................................................................7

CAPITOLUL III FORME DE ASIGURARE ŞI MODUL DE DESPĂGUBIRE A

CONTRACTELOR DE ASIGURARE PRACTICATE DE ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ
ASIROM.............................................................................................................................................9
3.1. ASIGURAREA FACULTATIVĂ A CLĂDIRILOR, ALTOR CONSTRUCŢII ŞI A
CONŢINUTULUI ( MIJLOACE FIXE ŞI MIJLOACE CIRCULANTE), PENTRU PAGUBE
PRODUSE DE INCENDIU ŞI ALTE CALAMITĂŢI......................................................................9
3.1.1. OBIECTIVUL ASIGURĂRII............................................................................................10
3.1.2. RISCURILE ASIGURATE.................................................................................................11
3.1.3. PRIMA DE ASIGURARE..................................................................................................12
3.1.4. SUMA ASIGURATĂ.........................................................................................................13
3.1.5. FRANŞIZA.........................................................................................................................14
3.1.6. BONUSUL..........................................................................................................................15
3.1.7. PAGUBA............................................................................................................................15
3.1.8. DESPĂGUBIREA..............................................................................................................17
3.1.9. CONSTATAREA PAGUBELOR, STABILIREA ŞI PLATA DESPĂGUBIRILOR.......18
3.1.10. CULPA ÎN PRODUCEREA PAGUBEI...........................................................................19

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ...............................................................................................22

4.1. STUDIU DE CAZ PRIVIND ASIGURAREA FACULTATIVĂ A CLĂDIRILOR ŞI
ALTOR CONSTRUCŢII ŞI A CONŢINUTULUI, PENTRU PAGUBE PRODUSE DE
INCENDII ŞI CALAMITĂŢI.......................................................................................................22
4.2. STUDIUL DE CAZ REFERITOR LA ASIGURAREA BUNURILOR SAU VALORILOR
PENTRU CAZURILE DE FURT PRIN EFRACŢIE...................................................................27
4.3. STUDIUL DE CAZ PRIVIND STABILIREA FRANŞIZEI................................................29

CAPITOLUL V CONCLUZII.......................................................................................................31
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................36
Introducere

Trăim zi de zi, procurându-ne bunuri şi servicii sau suntem angrenaţi în cadrul societăţilor,
a organizaţiilor care furnizează aceste lucruri. Aşa cum afirmă Mintzerg, trăim ”într-o lume de
organizaţii”, unde ne naştem, învăţăm, ne câştigăm existenţa. Organizaţiile au un rol important în
viaţa noastră zilnică şi reprezintă o parte din existenţa noastră cotidiană.
Existenţa individuală şi socio-umană se grevează pe necesităţi şi trebuinţe, a căror satisfacere
justifică şi orientează activitatea omului.
Unele trebuinţe pot fi satisfacute imediat sau într-un orizont de timp apropiat, altele sunt
posibile într-o anumită eventualitate sub aspectul incertitudinii şi al nesiguranţei.
Studiile statistice evidenţiază regularitatea şi realitatea producerii anumitor evenimente
generate de factori naturali sau de însăşi activitata omului, pagubele produse putând fi evaluate
măcar cu aproximaţie. Incertitudinea constă în faptul că nu pot fi identificate subiectele (persoane
fizice au juridice) asupra cărora planează pericolele respective, intensitatea şi momentul producerii
evenimentului.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost preocupaţi să prevină şi să suporte în comun
pagubele generate de producerea unor evenimente incerte nedorite (calamităţi naturale şi
accidente). Omul a simţit nevoia de protecţie datorită numeroaselor pericole la care este expus.
Aceste potenţiale pericole au apărut, datorită dezvoltării tehnicii şi tehnologiei, ştiinţei, activităţii
omului precum şi dezlănţuirii forţelor naturii.
Printre factorii perturbatori şi dezechilibranţi ai procesului reproducţiei sociale se numără
calamităţile naturale, accidentele, precum şi anumite evenimente ce survin în viaţa omului .
Necunoscâdu-se nici momentul ivirii şi nici intensitatea acţiunii acestora, ele pot provoca
distrugerea totală sau parţială a unor bunuri, întreruperea producţiei şi/sau transportului, pierderi de
vieţi omeneşti pierderea capacităţii de muncă a unor persoane.
În scopul prevenirii prejudiciilor provocate deasemenea fenomene (evenimente) viitoare şi
nesigure al limitării efectelor lor în cazul în care s-au produs şi al reluării neîntârziate a activităţii
economice vremelnic întrerupte, se folosesc pe scară largă soluţiile oferite de instituţiile de
asigurări.
În ţările dezvoltate asigurările au devenit o importantă ramură a economiei naţionale pentru
că, prin valoarea adăugată creată, societăţile de asigurare, de intermediere sau de prestări de servicii
inedite participă la sporirea produsului intern brut, oferă locuri de muncă, participă la oferta de
capital de împrumut pe piaţa financiară şi prin sumele acordate asiguraţilor contribuie la refacerea
bunurilor distruse sau avariate.

1
 Rolul pe care îl are activitatea de asigurare în economia unei ţări rezultă din funcţiile pe
care trebuiue să le îndeplinească asigurarea.
În principal, acestea sunt următoarele:
Funcţia de bază a asigurării este aceea de a acoperii pagubele produse asiguraţilor de
calamităţi sau accidente (asigurările de bunuri şi de răspundere) şi de a achita asiguraţilor anumite
sume, în cazul în care ar interveni unele evenimente în viaţa lor (asigurările de persoane). Aceasta
este funcţia directă care face ca asigurarea să prezinte interes atât pentru asiguraţi (populaţia şi
unităţile economice), cât şi, direct sau indirect, pentru economia generală a ţării.
Acest interes constă în:
- pentru asigurati:
Asigurarea dă o siguranţă care de multe ori este esenţială pentru bunul interes al activităţii
omului sau al unităţii productive. Se pune problema dacă omul ştie că, în cazul în care ar afecta
rezultatele muncii lui, el sau unitatea pentru care raspunde sau este delegat sunt protejati şi vor fi
desdăunaţi, şi astfel în cazul în care acesta lucrează cu senzaţia că s-ar putea ca, la un moment dat,
rezultatul muncii lui să fie distrus, trebuind eventual să reînceapă activitatea şi având de infruntat
greutăţi financiare, poate foarte mari. Ţinând seama de cele menţionate mai sus, prin garanţia pe
care o prezintă asigurarea, omul se simte mai liber, are mai multă iniţiativă în a-şi îndeplini
sarcinile sau în a crea ceva nou, ceea ce are cu atât mai multă importanţă cu cât activitatea
respectivă este mai legată de posibilitatea ivirii unor pierderi sau pericole iminente.
- pentru economia ţarii:
Pagubele produse de calamităţi sau de accidente, cele care nu pot fi evitate sau prevenite, cu
toate măsurile de prevenire a fi luate, reprezintă pierderi efective, de substanţă, nu doar pentru
persoanele fizice sau unităţile economice păgubite ci şi pentru întreaga economie.
Ea are rolul de a contribui prin acordarea cât mai operativă a despăgubirii sau a sumei
asigurate corespunzătore, la refacerea într-un timp cât mai scurt a producţiei întrerupte sau frânate
din unităţile calamitate, respectiv la refacerea cât mai rapidă a capacităţii de muncă a persoanelor
vătămate sau păgubite. În modul acesta, asigurarea are un efect direct, stimulativ, asupra
dezvoltării economiei.

2
 CAPITOLUL I ASIGURAREA DE BUNURI DIN ROMÂNIA

1.1. TRASATURI ALE ASIGURARILOR DE BUNURI

În cadrul asigurării de bunuri, societatea de asigurări se obligă ca la producerea riscului
asigurat să plăteasca asiguratorului (beneficiarului) o despagubire. Nu este obligatoriu ca
asiguratorul să plătească întreaga sumă pentru refacerea situaţiei financiare a asiguratului care a
suferit o daună, deoarece în contract pot exista prevederi care limitează suma asigurată.
Asigurări de bunuri pot incheia persoane fizice si persoane juridice cu domiciliul, sediul sau
resedinţa în România.
Într-un contract de asigurare de bunuri, asiguratul trebuie să aibă un interes patrimonial cu privire
la bunul asigurat. O persoană are un interes patrimonial dacă producerea unui eveniment asigurabil
poate cauza o pierdere (prejudiciu) persoanei respective. În cazul în care în contractul de asigurare
este menţionat un beneficiar, altul decât persoana asigurată, acesta trebuie să aibe un interes
patrimonial faţă de bunul asigurat.
O regulă generală în asigurarea de bunuri este aceea că interesul patrimonial să existe atât
în momentul încheierii asigurarii, cât şi în momentul producerii riscului asigurat.
În asigurarea de bunuri, interesul patrimonial decurge, de regula, din statutul de proprietate
al persoanei care doreşte sa se asigure. Există situaţii în care şi alte persoane decât proprietarul
pot avea interes fată de un bun, cum ar fi:
1) proprietate în comun - o persoană care deţine un bun în comun cu una sau mai multe
persoane are dreptul de a asigura bunul respectiv la intrega valoare. Aceasta nu înseamna
că, în caz de distrugere a bunului asigurat, această persoană va fi singura despăgubită, ci va
beneficia de despăgubire doar în limita dreptului ei de proprietate;
2) proprietatea ipotecată - în caz de ipotecă, ambele părti au un interes asigurabil: debitorul
ipotecar - în calitate de proprietar, iar societatea ipotecară - în calitate de creditor. În aceste
situaţii se încheie un contract de asigurare în numele ambelor părţi;
3) proprietatea închiriată - în cazul în care chiriaşul încheie un contract de asigurare, o face în
numele şi folosul proprietarului, deci nu poate pretinde încasarea despagubirii, ci numai
restituirea primelor de asigurare de la proprietar;
4) proprietatea aflată în custodie - custodele are un interes asigurabil, în ceea ce priveşte bunul
pe care il deţine în custodie, pentru că, din punct de vedere legal, este responsabil pentru
orice daună produsă bunului respectiv;
5) persoanele din familia proprietarului - pot beneficia de utilizarea bunului asigurat, ceea ce
determina existenţa unui interes asigurabil al acestora faţă de bunul respectiv.

3
 Asigurările de bunuri, deşi au o sferă largă de aplicare, sunt departe de a epuiza cerinţele
societăţii noastre.
În primul rând,ele nu cuprind şi nici nu pot cuprinde toate bunurile şi întreaga gamă a riscurilor
asigurabile care se află într-un continuu proces de amplificare.
În al doilea rând, sumele asigurate în cadrul acestora nu acoperă întreaga valoare a
bunurilor respective, arareori situându-se la nivelul unor valori scăzute, cu toate că asiguraţii, în
număr din ce în ce mai mare, doresc să-şi pună bunurile sub protecţia asigurărilor, în evoluţia
riscurilor apare fenomenul concentrării lor pe anumite grupuri sociale determinate, condiţii din care
asigurările de bunuri au crescut şi vor creşte.
Organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale din domeniul asigurărilor, reglementată
de Legea nr. 47 din 1991, prevede că activitatea de asigurare din ţara noastră să se desfăşoare prin
trei categorii de societăţi şi anume: societăţi de asigurare, societăţi de asigurare- reasigurare şi
societăţi de reasigurare. Toate aceste societăţi au în comun faptul că acceptă riscuri în schimbul
primelor plătite de asiguraţi şi reasiguraţi, după caz; societăţi de intermediere sau agenţii de
intermediere, care negociază şi încheie contracte de asigurare şi reasigurare cu societăţile de mai
sus;
Societăţi care prestează alte servicii privind încheierea şi executarea unor contracte de asigurare-
reasigurare( de comisariat, de avariere).
Potrivit legii, se pot constitui societăţi comerciale din domeniul asigurărilor cu capital
român, precum şi societăţi cu capital mixt.
În România, asigurările de bunuri ocupă un loc predominant în activitatea de asigurare. Se
pot asigura:
Bunurile aparţinând persoanelor fizice şi juridice cu domiciliul, sediul şi reşedinţa în
România;
Bunurile primite în folosinţă sau aflate la acestea spre păstrare, reparare, prelucrare,
curăţare, vopsire ori spre a fi expuse în cadrul muzeelor sau expoziţiilor;
Bunurile sau activităţile care fac obiectul unor contracte de concesionare, închidere sau
locaţie de gestiune.
Bunurile se asigură pentru sumele declarate de asigurat şi care nu trebuie să depăşească
valoarea lor la data asigurării, acestea fiind:
- la mijloace fixe şi obiecte de inventar – valoarea de nou a acestora, din care se scade
uzura în raport cu vechimea, întrebuinţarea şi starea de întreţinere;
- la materiile prime, materiale, produse finite, mărfuri şi altele asemănătoare – preţul
de cost al acestora;
- la obiectele de muzeu sau expoziţie, precum şi la lucrările de artă pe sticlă, din sticlă
ori pe plăci de marmură sumele corespunzătoare valorii lor de circulatie.
4
 Asigurarea se încheie pe o perioadă de un an, iar la cerere şi pe perioade mai scurte –cel
puţin un trimestru, pe baza declaraţiei de asigurare semnată de asigurat.
Asigurarea se consideră încheiata prin plata primei de asigurare şi emiterea de asigurator a
poliţei de asigurare, fiind valabilă numai pentru bunurile şi riscurile specificate în poliţa la adresele
încheiate în aceasta.

5
 CAPITOLUL II S.C. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ
S.A.ASIROM ASPECTE ECONOMICE, FINANCIARE ŞI
JURIDICE

2.1. SCURT ISTORIC

Trecerea la economia de piaţă a făcut necesară adoptarea unei forme de organizare a
activităţii de asigurare şi reasigurare în România. Astfel, în locul Administraţiei Asigurărilor de
Stat, care şi-a încetat activitatea la 31 decembrie 1990, au luat fiinţă trei societăţi: Societatea
comercială de asigurare- reasigurare “Asigurarea Românească” S.A., prescurtată ASIROM,
societatea “ASTRA S.A.” şi agenţia “CAROM” S.A. Societatea “Asigurarea Românească” S.A. a
preluat activele aferente asigurărilor facultative de viaţă, în sumă de 6100 mil. ROL, cele aferente
asigurărilor obligatorii, asigurărilor facultative de autoturisme şi altor asigurări în sumă de 1000
mil ROL şi, în limitele acestora pasivele corespunzătoare, precum şi bunurile imobile aparţinând
ADAS, incluse în capital. În toate actele, poliţele, anunţurile, publicaţiile şi alte acte emanând de la
societate, denumirea societăţii va fi precedată sau urmată de cuvintele “societate pe acţiuni”,
“S.A.”, de capital social, din care cel efectiv vărsat, numărul de ordine din registrul comerţului şi
sediul societăţii.
Societatea comercială de asigurare- reasigurare “ASIROM” este persoana juridică română,
având forma juridică de societate pe acţiuni. Aceasta îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu
legile române şi cu statul propriu.

2.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE ŞI STRATEGIE

Obiectul de activitate al societăţii este:
- practicarea asigurărilor obiligatorii potrivit prevederilor legale în vigoare;
- practicarea asigurărilor facultative:
o de viţă;
o de personae, altele decât cele de viţă;
o de autovehicule;
o maritime şi de transport;
o de aviaţie;
o de incendiu şi alte pagube la bunuri;
o de răspundere civilă;
o de credite şi garanţii;
o de pierderi financiare din riscuri asigurate;

6
 o agricole;
- practicarea reasigurărilor;
- practicarea activităţii de intermediere şi prestări de servicii în domeniul asigurărilor;
- practicarea altor activităţi conexe sau utile atingerii scopului societăţii, inclusive
constituirea de fundaţii.
Obiectivele strategice ale societăţii ar putea fi sintetizate astfel: modernizare – calitate –
eficientizare maximă. În strategia de dezvoltare a ASIROM aceste obiective se materializează în
acţiuni precise, concretizate în: diversificarea gamei de produse şi servicii specifice oferite
clienţilor actuali şi potenţiali în concordanţă cu legislaţia în vigoare; orientarea, cu precădere, spre
segmentele de piaţă nou apărute; aplicarea unor metode flexibile de organizare şi structurare a
resurselor umane în vedera creşterii competenţei profesionale, a eficienţei personalului şi prestarea
unor servicii ireproşabile asiguraţilor; perfecţionarea produselor existente; creşterea calităţii
serviciilor; perfecţionarea managementului resurselor umane şi optimizarea investiţiilor de capital.

7
 CAPITOLUL III
FORME DE ASIGURARE ŞI MODUL DE DESPĂGUBIRE A
CONTRACTELOR DE ASIGURARE PRACTICATE DE
ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ ASIROM
3.1. ASIGURAREA FACULTATIVĂ A CLĂDIRILOR, ALTOR CONSTRUCŢII ŞI A
CONŢINUTULUI ( MIJLOACE FIXE ŞI MIJLOACE CIRCULANTE), PENTRU
PAGUBE PRODUSE DE INCENDIU ŞI ALTE CALAMITĂŢI.

Conditii speciale

Privind asigurarea facultativă a clădirilor, altor construcţii şi

a conţinutului ( mijloace fixe şi mijloace circulante materiale),
pentru cazurile de pagube produse de incendiu şi alte
calamităţi

Asigurarea clădirilor şi a Asigurarea conţinutului

altor construcţii (mijloace fixe şi mijloace
(inclusiv instalaţii fixe circulante materiale)
aferente)

Persoane juridice Persoane juridice

- birouri - birotică
- magazine - mărfuri
- restaurante - obiecte de inventar
- hoteluri - mobilier
- depozite de mărfuri - mijloace fixe (instalaţii,
- hale industriale utilaje şi maşini de
- cladiri administrative producţie)
- semifabricate, produse
Persoane fizice finite
- locuinţe, dependente,
construcţii, anexe Persoane fizice
gospodăresti - centrale termice
- alte bunuri care nu sunt
cuprinse în asigurarea
complexă a gospodăriei

Sursa: Creaţie proprie.

8
Figura 1-1. Conditii speciale privind asigurarea facultativa a cladirilor, altor constructii si a
continutlului.

3.1.1. OBIECTIVUL ASIGURĂRII

Clădiri şi alte construcţii (inclusiv instalaţiile fixe aferente de încălzire, electrice, sanitare,
ascensoarele etc.) cu destinaţii diverse:
- locuinţe, dependinţe, anexe gospodăreşti;
- clădiri în curs de construcţie, împrejmuiri;
- birouri, hoteluri;
- unităţi de administraţie publică (restaurante, baruri);
- magazine şi depozite de mărfuri;
- unităţi de producţie, prestări servicii, atelier;
- instituţii culturale (teatre, cinematografe, studiouri de radio şi TV, muzee, expoziţii), lacaşe
de cult;
- staţii de benzină, depozite de carburanţi;
- unităţi de mecanizare în agricultură, tractoare neînmatriculate în circulaţie, maşini tractoare
şi utilaje agricole;
- unităţi de morărit şi panificaţie, fabrici de ulei, distilerii de
alcool.
Se recomandă ca la încheierea asigurării :
- clădirile să fie evidenţiate separat în contractul de asigurare cu specificarea sumei
asigurate pentru fiecare clădire în parte. Un avantaj în caz de daună este acela că nu mai
este necesară evaluarea tuturor clădirilor (bunurilor) asigurate, ci numai acelora la care
s-a produs dauna (pentru aplicarea proporţiei).
- destinaţia construcţiei ;
- zona în care este situată clădirea - nu se încheie asigurări, la clădirile situate în zone în
care se cunoaşte faptul că au apărut sau că este iminentă producerea fenomenului de
probuşire sau alunecare de teren - preîntâmpinarea fenomenului de antiselecţie, similar
şi pentru clădirile amplasate în zone în care se produc frecvent inundaţii periodice.
Nu se pot asigura solariile şi tunelele - construcţii speciale din stâlpi din lemn, beton, metal
sau alte materiale, cu pereţi laterali şi acoperişul din panouri de materiale de polietilenă, simple
folii de polietilenă sau alte materiale. În termeni de specialitate, prin instalaţiile fixe aferente unei
clădiri, se înţeleg acele elemente ale instalaţiei încorporate în elementele de construcţie ale clădirii.
De exemplu: instalaţia de încălzire centrala ca instalaţie fixă aferentă clădirii, este compusă din
ţevile de transport al agentului termic şi corpurile de încălzire (elemente de calorifer sau registre de

9
încălzire), nu şi furnizorul de agent termic (cazanul, centrala termică etc), care este un utilaj;
cazanul şi centrala termică se asigură la grupă "conţinut", instalaţia sanitară şi de apă curentă, ca
instalaţie fixă aferentă clădirii, este compusă din conducte de apă, obiecte sanitare (chiuvete, cadă,
vas WC etc), nu şi hidrofor, boiler sau consumatori de apă, cum ar fi maşina de spălat sau filtru de
epurare a apei, care sunt utilaje; instalaţia de hidrofor se asigură la grupa "conţinut", ascensorul, ca
instalaţie fixă aferentă clădirii, se compune din puţul ascensorului (care poate fi puţ complet închis,
realizat din zidărie sau beton armat, puţ semiînchis cu construcţii metalice etc,), glisierele care
dirijează micşorarea cabinei (constituite din bare de oţel profilat sau - rotund, care se fixează pe
pereţii puţului ascensorului prin console metalice), nu şi cabina ascensorului, contragreutatea,
motorul electric de tracţiune, aparatajul electric de comanda, care sunt utilaje. Cabina şi celelalte
elemente mobile se asigură la grupa "conţinut".
Continutul clădirilor.
Se asigură :
- maşinile, utilajele, instalaţiile, motoarele, uneltele, inventarul gospodăresc şi alte mijloace fixe
- obiectele de inventar
- mărfurile, materiile prime şi auxiliare, materialele, semifabricatele, produsele finite şi alte
mijloace circulante materiale
Bunurile asigurate şi valorile acestora vor fi specificate într-o listă anexă la contractul de
asigurare.
Nu se pot asigura :
- banii, hârtiile de valoare, documentele, registrele sau titlurile, actele, manuscrisele, pietrele
scumpe, obiectele de platină, aur sau argint, mărcile poştale şi altele asemenea ,cu excepţia
bunurilor de acest fel care constituie obiecte de muzeu sau de expoziţie ori a celor care se
asigură potrivit altor condiţii speciale de asigurare ;
- bunurile din gospodăriile persoanelor fizice, autovehicolele şi alte vehicole cu tracţiune
mecanică (asigurări auto - pentru cele înmatriculate în circulaţie, navele - asigurări
maritime şi animalele, asigurări de animale, care se asigură potrivit altor condiţii speciule de
asigurare

3.1.2. RISCURILE ASIGURATE

- incendiu ;
- trăsnet (chiar dacă trăsnetul sau explozia nu au fost urmate de incendiu)
- explozie
- ploaie torenţială (inclusiv acesteia)
- grindina ;
- inundaţie ca urmare a unor calamităţi naturale : revărsări de râuri unde de viitura formate

10
 prin ruperea unor baraje etc) ;
- furtună ;
- uragan ;
- cutremur de pământ ;
- prăbuşire sau alunecare de teren ;
- greutatea stratului de zăpadă sau de gheaţă ;
- avalanşe de zăpadă ;
- căderi de corpuri pe clădiri sau alte construcţii.
- alte acoperiri pentru clădiri şi alte construcţii
Se mai acordă despăgubiri şi pentru :
- cazurile în care, pentru a se opri întinderea incendiului sau la o ameninţare bruscă de
inundaţie, de prăbuşire sau de alunecare de teren, a fost nevoie, după caz, să se
dărâme ori să se demonteze clădirea sau altă construcţie, ori să fie mutată în alt loc,
precum şi în cazurile în care, în urma unui cutremur de pământ, inundaţii, prăbuşiri
sau alunecări de teren, a devenit imposibilă folosirea clădirii sau altei construcţii şi
este necesară, după caz, demontarea sau mutarea în alt loc a acestora ;
- pagube produse clădirilor sau altor construcţii prin izbirea lor de către un vehicul ;
- cheltuielile pentru lucrările de curăţare a locului unde s-a produs paguba (ridicarea
molozului, aluviunilor, pământului provenit de la prăbuşiri sau alunecări de teren
etc), în măsura în care sunt în lagătură cu riscurile asigurate şi sunt necesare pentru
executarea lucrărilor de reparaţii.
În cazul mijloacelor fixe (cu excepţia clădirilor sau altor construcţii) şi mijloacelor
circulante materiale se mai acordă despăgubiri şi pentru pagubele produse acestora ca urmare a :
- carbonizării totale sau parţiale, ori topirii chiar şi fără flacăra;
- avarierilor accidentale produse la instalaţiile de gaze, apa, canal;
- incălzire centrală ;
- dărâmării, demolării sau mutării în alt loc a clădirilor sau altor construcţii în care se
aflau bunurile asigurate, ori a unor clădiri sau alte construcţii învecinate, dacă
aceasta se face pentru a opri întinderea incendiului sau la o ameninţare bruscă de
inundaţie, de prăbuşire sau alunecare de teren ;
- acţiunii unor cauze care au produs pagube bunurilor asigurate datorită avarierii sau
distrugerii de către un risc asigurat, a clădirilor sau altor construcţii în care se aflau
bunurile respective;
- pierderii sau dispariţiei bunurilor asigurate cauzate direct de riscuri asigurate ;
- prăbuşirii clădirilor sau altor construcţii în care se aflau bunurile asigurate, precum
şi a izbirii de către un vehicol.
11
3.1.3. PRIMA DE ASIGURARE
Cotele de primă pentru asigurările care se pot încheia :
- pentru incendiu şi alte calamităţi - se aplica cota de prima de bază .
- pentru riscurile FLEXA (incendiu, trăsnet, explozie şi căderi de corpuri)
- cota de primă = 50% din cota de primă de bază.
- numai pentru incendiu : cota de primă = 40% din cota de primă de bază.
Prima de asigurare de bază - este conform cu tariful de prime din Anexa Condiţiilor
Speciale privind asigurarea facultativă a clădirilor, altor construcţii şi a conţinutului pentru cazurile
de pagube produse de incendiu şi alte calamităţi.
Cotele de primă sunt diferenţiate în funcţie de :
- categoria bunurilor (clădiri sau conţinut);
- grupa de bunuri ;
- amplasarea construcţiei urbană sau rurală.

3.1.4. SUMA ASIGURATĂ

Sumele asigurate se stabilesc conform cererii asiguratului, astfel pentru :
A. Clădiri :
- separat pentru fiecare clădire sau altă construcţie (depozite, ateliere etc)
menţionată într-o listă, anexă la contractul de asigurare.
B. Conţinutul clădirilor :
- global pentru toate bunurile în aceeaşi grupă prevăzută în tariful de prime.
- separat pentru, fiecare bun sau pentru unele bunuri, din aceeaşi grupă
prevăzută în tariful de prime (menţionate într-o listă anexă la contractul de
asigurare).
În general, sumele asigurate se stabilesc global pentru stocurile de mărfuri aflate în depozit.
La asigurarea clădirilor suma asigurată se stabileşte pe baza declaraţiei asiguratului.
Se recomandă să se compare suma asigurată cu valoarea reală a clădirii, pentru a se evita
subasigurarea sau supraasigurarea.
Subasigurarea : în cazul persoanelor juridice se va explica asiguratului aplicarea regulii
proporţiei în caz de daună.
Valoarea trecută în contabilitate nu reprezintă valoarea reală a construcţiei, de asemenea
valoarea reală a clădirii diferă de valoarea de circulaţie.
Asigurarea nu se încheie la valoarea de circulaţie a clădirii, ci la valoarea reală.
• Valoarea reală a clădirii = Valoarea de nou - uzură ;
• Valoarea de circulaţie = Valoarea de piaţă.

12
 Valoarea realăUzura
Valoarea de nou

Sursa: Creatie proprie.

Figura 1-2. Valoarea reală (Valoarea la data producerii evenimentului asigurat)

La data producerii evenimentului asigurat sumele asigurate diferă de la caz la caz astfel :
- Pentru clădiri şi alte construcţii, preţurile unitare pe articole de deviz pentru lucrările de
construcţii şi instalaţii aferente lor, metodologia de întocmire a devizelor, în vederea
stabilirii valorii din nou, precum şi dispoziţiile legale ce se aplică la întocmirea devizelor,
pe categorii de lucrări, sunt cele valabile la data producerii evenimentului asigurat;
- Pentru bunurile cumpărate din comerţ, preţurile de vânzare practicate în comerţ;
- Pentru bunurile provenite din producţie proprie, preţurile de producţie, cel mult însă
preţurile de vânzare din comerţ mai puţin adaosul comercial şi TVA aferent acestuia;
- Pentru obiecte de muzeu sau de expoziţie, lucrări de artă pe sticlă, din sticlă ori pe plăci de
marmură la valoarea de circulaţie ;
- Pentru bunurile de tipuri ce nu se mai fabrică, preţurile stabilite în comparaţie cu bunuri
asemănătoare, făcându-se scăderea corespunzătoare pentru diferenţe de calitate şi
productivitate ;
- Pentru bunurile destinate vânzării, preţurile de vânzare mai puţin adaosul comercial şi TVA
aferentă acestuia .

3.1.5. FRANŞIZA
Pentru unele asigurări, la cerere, prima de asigurare poate fi stabilită prin diminuare în funcţie de
nivelul franşizei deductibile acceptate astfel :
- franşiza : 3 milioane ROL- diminuare corespunzătoare de prime, cu 1,5
- franşiza : 7,5 milioane ROL - diminuare corespunzătoare de prime, cu 2,5
- franşiza : 7,5 milioane ROL- diminuare corespunzătoare de prime, cu 4,5, franşiza
reprezentând partea din orice pagubă, produsă ca urmare a unuia şi aceluiaşi eveniment, ce
se suportă de asigurat (ce se scade din despăgubire ).
La bunuri a căror cantitate se exprimă în kg, litrii, metrii liniari, pătraţi sau cubi acea parte
din cantitate totală care a fost distrusă în întregime.

13
 La celelalte bunuri : -distrugerea în întregime, fără resturi ce se mai pot întrebuinţa sau
valorifica sau distrugerea în aşa mod încât, deşi au rămas resturi ce se mai pot întrebuinţa sau
valorifica, bunurile nu mai pot fi folosite prin repararea părţilor componente ori pieselor avariate
sau prin înlocuirea, recondiţionarea ori restaurarea acestora, sau cazul în care la bunurile ce mai pot
fi folosite prin repararea părţilor componente ori pieselor avariate ori prin înlocuirea sau
recondiţionarea acestora, costul reparaţiilor ori costul de înlocuire sau de recondiţionare a
părţilor componente sau a pieselor avariate din care se scade uzura corespunzătoare pentru pieselor
noi sau recondiţionate (cu excepţia materialelor auxiliare, geamurilor, oglinzilor şi altor bunuri
casabile, de la piesele în cauza), depăşeşte valoarea la data producerii evenimentului asigurat a
bunurilor respective. Paguba parţială : La clădiri şi alte construcţii: -avarierea în cazurile în care
clădirile sau alte construcţii se pot reface prin reparaţii.
La bunuri a căror cantitate se exprimă în kg, litrii, bucăţi, metrii liniari, pătraţi sau cubi
pierderea de calitate (deprecierea) la acea parte din cantitatea totală care a rămas după producerea
evenimentului asigurat şi care diminuează valoarea bunurilor respective.
La celelalte bunuri : -avarierea în cazurile în care bunurile respective mai pot fi folosite prin
repararea părţilor componente ori pieselor avariate sau prin înlocuirea, recondiţionarea ori
restaurarea acestora.

3.1.6. BONUSUL
La asigurările încheiate în baza tarifelor de prime aferente condiţiilor speciale privind
asigurările facultative ale clădirilor, altor construcţii şi a conţinutului pentru pagube produse de
incendiu şi alte calamităţi, dacă acestea se reînnoiesc pe noi perioade de câte 1 an şi dacă în anii
precedenţi nu s-au plătit ori nu se datorează despăgubiri de asigurări, primele de asigurare se reduc
după cum urmează : pentru al 2-lea an consecutiv de asigurare, cu 10% din cota de primă stabilită
pentru primul an de asigurare ;
pentru al 3-lea an consecutiv de asigurare, cu 25% din cota de primă stabilită pentru primul an de
asigurare ;
pentru al 4-lea an consecutiv de asigurare, precum şi pentru anii următori, cu 30% din cota de
primă stabilită pentru primul an de asigurare.
Dacă la reînnoirea asigurării se solicită asigurarea şi a altor bunuri decât cele pentru care s-
a contractat asigurarea anterioară, pentru acestea nu se acordă reducere de primă (bonificaţie),
incheindu-se asigurare separată.

3.1.7. PAGUBA
Paguba produsa asiguratului poate fi:
- totală
- partială
14
Paguba totală :
La clădiri şi alte construcţii
- distrugerea în întregime, fără resturi ce se mai pot întrebuinţa sau valorifica, sau
distrugerea în aşa mod încât, deşi au rămas clădirile, resturi sau elemente de construcţie
ce se mai pot întrebuinţa sau valorifica, refacerea prin reparaţie nu mai este posibilă sau,
cazul în care costul reparaţiilor mai puţin uzura.
Cuantumul pagubei, în caz de pagubă totală :
La clădiri şi alte construcţii : costul construirii din nou (de înlocuire), din care se scade
uzura şi valoarea la data producerii evenimentului asigurat, a resturilor ce se mai pot întrebuinţa
sau valorifica.
La bunuri a căror cantitate se exprimă în kg, litrii, bucăţi, metrii liniari, pătraţi sau cubi.
Valoarea la data producerii evenimentului asigurat, a părţii din cantitatea totală care a fost distrusă
în întregime.
La celelalte bunuri : valoarea la data producerii evenimentului asigurat a bunurilor distruse,
din care se scade valoarea la aceeaşi dată a resturilor ce se mai pot întrebuinţa sau valorifica.
În caz de pagubă parţială.
La clădiri şi alte construcţii -costul reparaţiei, din care se scade uzura şi valoarea la data
producerii evenimentului asigurat, a resturilor ce se mai pot întrebuinţa sau valorifica.
La bunuri a căror cantitate se exprimă în kg, litrii, bucăţi, metrii liniari, pătraţi sau cubi.
Valoarea la data producerii evenimentului asigurat, a pierderii de calitate (deprecierii), a acelei
părţi din cantitatea totală care a rămas după paguba şi care diminuează valoarea bunurilor
respective. Gradul de depreciere se stabileşte în procente, pe baza examinării bunurilor avariate.
La celelalte bunuri : -costul reparaţiilor părţilor componente sau pieselor avariate ori costul
de înlocuire sau de recondiţionare a acestora, din care se scade uzura corespunzătoare pentru
piesele noi sau recondiţionate (cu excepţia materialelor auxiliare, geamurilor, oglinzilor si altor
bunuri casabile, de la piesele in cauză) şi valoarea la data producerii evenimentului asigurat a
resturilor ce se mai pot întrebuinţa sau valorifica.
Constatarea şi evaluarea pagubei, precum şi stabilirea despăgubirii, se fac de
către asigurător.
Se întocmeşte un proces - verbal de constatare a pagubelor. Constatarea se face la
locul daunei.
La constatare participă :
- asiguratul sau un membru major din familia acestuia, dacă asiguratul este persoană
fizică (din familie face parte orice persoană fizică, care în mod statornic, locuieşte
şi gospodăreşte împreună cu asiguratul)
- reprezentantul conducerii unităţii asigurate, dacă asiguratul este persoană juridică;
15
 - doi martori (nu se admit ca martori membrii asiguratului, precum, şi părinţii,
copiii, bunicii, unchii şi nepoţii acestuia, chiar în cazul în care, în mod statornic,
nu locuiesc şi nu gospodăresc împreună cu asiguratul.

3.1.8. DESPĂGUBIREA

Pagube produse bunurilor asigurate de Cheltuieli făcute în vederea limitării

avarii sau distrugeri prilejuite de masurile
de salvare luate în timpul producerii
evenimentului asigurat
pagubelor, dacă sunt necesare în urma
unor pagube produse de cauze cuprinse în
asigurare

Sursa: Creatie proprie.

Figura 1-3. Despagubirea.

16
 Despăgubirea se stabileşte după starea bunului în momentul producerii evenimentului
asigurat. Despăgubirea nu poate depăşi :
- suma la care s-a făcut asigurarea (suma - asigurată)
- cuantumul pagubei
- valoarea bunurilor din momentul producerii evenimentului asigurat.
Despăgubirea de asigurare trebuie să permită readucerea bunului în starea în care se află
înainte de producerea evenimentului asigurat.
La calculul despăgubirii se scade uzura !
La asigurarea clădirilor, coeficienţii de uzură care vor fi utilizaţi la calculul despăgubirii
sunt cei din Decretul 93/1977, aceşti coeficienţi reprezentând cota de valoare rămasă a construcţiei,
sunt utilizaţi si în "Metodologia de evaluare a construcţiilor".
Uzura bunurilor avariate sau distruse se stabileşte în raport cu :
- vechimea ;
- întrebuinţarea ,
- starea de intreţinere a acestora la data producerii evenimentului asigurat.
La stabilirea uzurii se ţine seama de costul reparaţiilor curente sau capitale, inclusiv de
înlocuirile de părţi componente sau piese, executate înainte de producerea evenimentului asigurat
(pentru menţinerea stării tehnice corespunzătoare a bunurilor ).
Valoarea acestora se stabileşte în baza documentaţiilor privind costul efectiv al reparaţiilor
sau înlocuirilor respective, iar în lipsă, pentru persoanele fizice şi întreprinzători particulari, pe
bază de expertiză suportată de aceştia.
Pentru bunurile de acelaşi fel, având valori mai mici şi care se prezintă la fel din punct de
vedere al vechimii, întrebuinţare şi stării de întreţinere, se poate stabili o uzura medie.
În caz de pagubă parţială la clădiri şi alte construcţii asigurate la stabilirea cuantumului
pagubei se vor avea în vedere şi următoarele:
- dacă învelitorile au fost înlocuite în totalitate după construirea clădirii, uzura ce se
aplică la costul de refacere a învelitorii se stabileşte în funcţie de data înlocuirii
învelitorilor, iar nu de data construirii clădirilor respective ;
- pentru învelitorile executate din ţiglă, olane şi azbociment, nu se scade uzura,
indiferent de vechimea clădirii sau învelitorii.
Prevederile de mai sus referitoare la uzura se aplică în mod corespunzător şi pentru
resturile de la învelitorile respective, ce se mai pot intrebuinţa sau valorifica.

17
3.1.9. CONSTATAREA PAGUBELOR, STABILIREA ŞI PLATA DESPĂGUBIRILOR
Constatarea şi evaluarea pagubei, precum şi stabilirea despăgubirii, se fac de asigurător.
În caz de pagubă se întocmeşte de organele asiguratului un proces-verbal de constatare a
pagubelor produse, cu participarea asiguratului sau a unui membru major din familia acestuia şi a
doi martori.
Despăgubirea nu poate depăşi suma la care s-a făcut asigurarea, nici cuantumul pagubei şi
nici valoarea bunului din momentul producerii evenimentului asigurat.
Cuantumul pagubei se stabileşte în funcţie de faptul dacă paguba este totală sau parţială.
Valoarea din momentul producerii evenimentului asigurat a bunurilor asigurate, se stabileşte
scăzându-se din valoarea din nou a acestora, uzura corespunzătoare (cu excepţia produselor
agricole, viticole, pomicole, produselor animaliere, alimentelor, combustibilului şi furajelor).
Valoarea din momentul producerii evenimentului asigurat a produselor agricole, viticole,
pomicole, produse animaliere, alimentelor, combustibilului şi furajelor, precum şi valoarea de nou
la aceeaşi dată în cazul celorlalte bunuri, se stabilesc în baza următoarelor preţuri unitare (pe
unitate de măsură) :
-pentru bunurile procurate din comerţ, preţurile de vânzare practicate în comerţ;
-pentru produsele, alimentele şi furajele din producţia proprie a asiguratului;
-în cazul produselor de importanţă strategică, preţurile de contractare şi de achiziţie stabilite
de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei ;
-în cazul celorlalte produse, preţurile de contractare şi/sau achiziţie cu care acestea sunt
preluate de unităţile de specialitate iar în lipsa, preţurile de vânzarea pe piaţa locală;
- pentru bunurile obţinute din producţia casnică care nu au corespondent pentru
asimilare cu bunuri asemănătoare în comerţ, preţurile pieţii locale;
- pentru bunuri la care nu există stabilite preţuri şi nici nu există asemenea bunuri pe
piaţa locală, preţurile unor bunuri asemănătoare.
Uzura bunurilor, în procente, se stabileşte ţinând seama de vechimea acestora, starea
de intreţinere şi gradul de folosinţă. Pentru bunurile de acelaşi fel, având valori mai mici şi
care se prezintă la fel din punct de vedere al stării de întreţinere se poate stabili o uzura
medie.
După fiecare pagubă, suma asigurată se micşorează cu începere de la data producerii
evenimentului asigurat, pentru restul perioadei asigurării, cu suma cuvenită drept
despăgubire, asigurarea continuând pentru suma rămasă; prima pentru aceasta
perioadă rămâne neschimbată.
La cererea asiguratului, suma rămasă poate fi completată printr-o asigurare
suplimentară, contra plăţii diferenţei de primă corespunzătoare.
18
 Asiguraţii sunt obligaţi să pună la dispoziţia asigurătorului toate informaţiile, actele şi
orice dovezi în legătură cu producerea şi mărimea pagubei, precum şi cu stabilirea celor
răspunzători de producerea pagubelor.

3.1.10. CULPA ÎN PRODUCEREA PAGUBEI

Se consideră culpa în producerea pagubei numai următoarele cazuri:
a) incendierea intenţionată a bunurilor sau a clădirii ori a altei construcţii în care sunt
adăpostite bunurile asigurate, producerea unei explozii sau inundaţii în scopul
distrugerii bunurilor asigurate, precum şi carbonizarea sau topirea intenţionată a
bunurilor asigurate, dacă aceste fapte rezultă din acte încheiate de organele de
drept (poliţie, alte organe de cercetare, pompieri sau altele);
b) folosirea focului deschis, inclusiv a unei surse de lumină cu flacără deschisă
(neapărată de sticlă sau sită), în grajduri, poduri, şure, hambare sau alte locuri în
care sunt depozitate produse uşor combustibile sau produse inflamabile ori în
încăperi care sunt folosite pentru manipularea acestora;
c) aprinderea sau nesupravegherea focului deschis, în exteriorul dar în apropierea unei
clădiri - în care se află bunurile asigurate – cu pereţii sau învelitoarea acoperişului
executate din materiale uşor combustibile cu excepţia cazurilor în care aceste
materiale sunt acoperite cu un strat protector de pământ, tencuială etc.
d) folosirea unor produse uşor inflamabile pentru curăţarea parchetelor, duşumelelor,
hainelor sau pentru alte scopuri, ori manipularea unor asemenea produse, în aceeaşi
încăpere şi în acelaşi timp în care este aprins focul, în care arde lumina cu flacără
sau în care funcţionează reşouri ori radiatoare electrice;
e) fumatul în încăperi în care sunt depozitate furaje sau produse uşor inflamabile ori
manipularea acestora;
f) construirea de clădiri sau alte construcţii în zone periclitate de inundaţii, prăbuşiri
sau alunecări de teren, dacă organele în drept au interzis prin acte publicate sau au
comunicat în scris asiguratului -înainte de construire - interdicţia de a se construi în
acea zonă, iar pagubele la bunurile asigurate au fost produse de inundaţie, prăbuşire
sau alunecare de teren.
Culpa în mărimea pagubei:
Se consideră culpă în mărimea pagubei numai următoarele cazuri :
a) neluarea intenţionată a măsurilor pentru limitarea pagubei - în timpul producerii
evenimentului asigurat - numai dacă acest fapt rezultă din actele încheiate de
organele de drept (poliţie, alte organe de cercetare, pompieri sau altele); neluarea
măsurilor care stau în putinţă asiguratului sau a oricărei persoane fizice majore care,

19
 în mod statornic, locuieşte şi gospodăreşte cu asiguratul - după producerea
evenimentului asigurat - pentru limitarea pagubelor produse, salvarea bunurilor
asigurate, păstrarea şi paza bunurilor rămase şi a resturilor recuperabile, precum şi
pentru degradările ulterioare.
Pagubele produse sau mărite prin faptele persoanelor minore care, în mod statornic,
locuiesc şi gospodăresc împreună, cu asiguratul se despăgubesc; fac excepţie numai cazurile în
care se constată o lipsă evidentă de supraveghere a minorilor, când asiguratul sau orice persoană
fizică majoră care locuieşte şi gospodăreşte cu asiguratul, avea posibilitatea să-l împiedice pe
minor să cauzeze sau să mărească paguba şi nu a făcut-o.
Fac excepţie de la cazurile de culpă pagubele produse de persoane majore debile mintal,
dacă aceasta rezultă dintr-un act eliberat de organele medicale în drept.
În toate cazurile de culpa, se cercetează dacă paguba a fost produsă sau a fost mărită,
precum şi dacă între aceste fapte şi producerea pagubei sau respectiv mărimea pagubei există
o legatură, în cazul în care nu există această legătură, nu se respinge despăgubirea

20
 CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ

4.1. STUDIU DE CAZ PRIVIND ASIGURAREA FACULTATIVĂ A CLĂDIRILOR

ŞI ALTOR CONSTRUCŢII ŞI A CONŢINUTULUI, PENTRU PAGUBE PRODUSE
DE INCENDII ŞI CALAMITĂŢI.
În data de 25, 26 mai 2004 imobilul domnului Petru Alexandru din Comuna Reviga, Judeţul
Ialomiţa a suferit o degradare parţială datorită furtunii care s-a abătut asupra localităţii.
Acest imobil era asigurat la S.C Asigurarea Romaneasca "ASIROM" S.A. cu contractul nr. A
0965524 din data de 11.01.2004 cu suma asigurată de 40 milioane RON, în baza condiţiilor privind
asigurarea facultativă a clădirilor, altor construcţii pentru cazurile de pagube produse de incendiu şi
alte calamităţi. După oprirea furtunii, proprietarii imobilului au sesizat pagubele produse şi pe data
de 27 mai 2004 s-au prezentat la sediul ASIROM SMB pentru a anunţa evenimentul produs.
Documentele care stau la baza întocmirii dosarului de daune,în acest caz sunt:
a) înştiinţarea;
b) procesul verbal de constatare a pagubelor produse la clădiri;
c) fotografiile;
d) actul de moştenire;
e) contractul de asigurare.
Asiguratul se prezintă la sediul ASIROM unde completează înştiinţarea cu privire la
producerea evenimentului asigurat, document în care se vor menţiona: numele asiguratului, adresa,
cauza producerii pagubei, numărul contractului de asigurare, valoarea acestuia. Păgubitul ia
legătura cu constatatorul de daune care ia la cunoştinţă de evenimentul produs.
Constatatorul de daune s-a deplasat în comuna Reviga, a constatat pagubele, a făcut fotografii
care să ateste pagubele provocate de furtuna şi a încheiat Procesul verbal de constatare a pagubelor
produse la clădiri.
În procesul verbal s-au menţionat toate datele cerute prin formular şi anume :
constatări cu privire la :
- ziua, luna, anul şi ora când s-a produs paguba: 25, 26.05 2004 -felul pagubei - provocate
de furtuna: furtuna; -măsurile de salvare luate : nu este cazul;
- organele care au făcut cercetări asupra cazului; actele încheiate; -pagubele suferite
anterior de clădirile distruse total sau parţial: data, felul şi cauza pagubelor :nu
- indicarea copropietarilor când asiguratul stăpâneşte clădirea cu altcineva : 2/8, 3/8, 3/8.

21
 Date în legătură cu clădirile din gospodărie :
- destinaţia clădirilor distruse total sau parţial :locuinţa 1, locuinţa 2, magazie3;
- data construcţiei : locuinţal - 1923, locuinţa 2 - 1952, magazie 3 - 1948;
- mărimea pagubelor :distrusă parţial cu recuperare de material;
Date în legătură cu caracteristicile clădirilor
- materialul de construcţie a pereţilor exteriori şi grosimea acestora:
o locuinţa 1 - cărămida 35 cm;
o locuinţa 2 - cărămida 35 cm;
o magazie 3 - cărămidă 40 cm;
- cheltuieli interioare şi exterioare :
o locuinţa 1,
o locuinţa 2,
o magazie 3
 var
 ciment etc;
- materialul invelitorii:
o locuinţa 1 - tablă astereală;
o locuinţa 2 - tablă astereală;
o magazie 3 - tablă astereală;
- şarpantă:
o locuinţa 1 - lemn, brad ecarisat;
o locuinţa 2 - lemn, brad ecarisat;
o magazie 3 - lemn, brad ecarisat;
- planşeele :
o locuinţa 1 - grinzi brad;
o locuinţa 2 - grinzi brad;
o magazie 3 - grinzi brad; -tavanele :
o locuinţa 1 - tencuiala, şipci, trestie;
o locuinţa 2 - tencuiala, şipci, trestie;
o magazie 3 - scândura brută;
- tâmplărie :
o locuinţa 1 - lemn brad;
o locuinţa 2 - lemn brad;

22
 o magazie 3 - metalică simplă;

- vopsitorie :
o locuinţa 1 - tâmplărie invelitori streaşină, duşumea;
o locuinţa 2 - tâmplărie invelitori streaşină, duşumea;
o magazie 3 - tâmplărie streaşină;
- încălzirea :
o locuinţa 1 - sobe teracotă;
o locuinţa 2 - sobe teracotă;
- instalaţiile :
o locuinţa 1 - electrice;
o locuinţa 2 - electrice;
o magazie 3 - electrice;
- eventualele renovări :
o locuinţa 1 - reparaţie curentă;
o locuinţa 2 - reparaţie curentă;
o magazie 3 - reparaţie curentă;
Date în legătură cu stabilirea pagubelor
După ce au fost stabilite lucrările ce trebuie executate, inspectorul de daune ia legătura cu una
din firmele de construcţii abilitate în repararea clădirilor avariate şi având la bază datele în
legatură cu stabilirea pagubei solicită acesteia un deviz - situaţie de plată.
Preţurile materialelor, precum şi manopera sunt luate de către inspectorul de daune din
devizul - situaţie de plată - solicitat.
Dacă invelitorile au fost înlocuite în totalitate după construirea clădirii, uzura ce se aplică la
costul de refacere a învelitorii se stabileşte în funcţie de data înlocuirii invelitorilor şi nu de data
construirii clădirilor respective.
În urma pagubei s-a constatat o avariere a următoarelor bunuri :
1. invelitoare tabla (de schimbat) : 28,4 m²;
- cost material : 61.300 ROL/m²;
- cost manoperă : 42.300 ROL /m²
Total materiale = 28,4 x 61.300 = 1.740.920 ROL
Total manoperă = 28,4 x 42.300 = 1.201.320 ROL
Total general = 2.942.240 ROL
2. revizuit învelitoare tablă : 130 m²;
- cost materiale 3.100 ROL/m²;
23
 - cost manoperă 14.350 ROL/m²;
Total materiale = 130 x 3.100 = 403.000 ROL
Total manoperă = 130 x 14.350 = 1.865.500 ROL
Total general = 2.268.500 ROL
3. vopsit învelitoare (tablă 2 straturi) :158,4m²;
- cost materiale 14.800 ROL/m²;
- cost manoperă 13.520 ROL/m²;
Total materiale = 158,4 x 13.520 = 2.141.568 ROL
Total manoperă = 158,4 x 14.800 = 2.344.320 ROL
Total general = 4.485.888 ROL
4. confecţionat jgheaburi tablă 13m²;
- cost materiale 25.200 ROL/m²;
- cost manoperă 11.358 ROL/m²;
Total materiale = 13 x 25.200 = 327.600 ROL
Total manoperă = 13 x 11.358 = 147.654 ROL
Total general = 475.254 ROL
La totalul sumelor în valoare de 10.171.882 ROL, se adună cheltuielile directe
(cote ce se virează conform legii pentru rovizionare, transport, C.A.S. ajutor şomaj), precum şi
cheltuielile directe şi beneficiul societăţii care execută lucrările de reparaţii a abilelor asigurate.
După aplicarea T.V.A-ului suma rezultată în valoare de 19.295.384 ROL reprezintă, de fapt,
despăgubirea ce urmează a fi încasată de societatea care a executat reparaţia de la societatea care a
asigurat imobilul, respectiv ASIROM.
Despăgubirea mai poate fi încasată şi de păgubit fără ca reparaţiile să fie efectuate, dar
asiguratul angajându-se să facă lucrările de reparaţii ulterior cu despăgubirea încasata în avans.

Antreprenor : Beneficiar:

S.C. CONSTRUCT INVEST SRL S.C. ASIROM SMB

24
Tabelul: 1-1. DEVIZ - SITUAŢIA DE PLATĂ
Nr. Descrierea m² PU Cost Cost Total
Crt. lucrării mat/man materiale manope
ră
1. învelitoare tablă 28,4 61300/42300 1740920 1201320 2942240
2. Revizuit 130 3100/14350 403000 1865500 2268500
învelitoare tablă
3. Vopsit învelitoare 158,4 13520/14800 2141568 2344320 4485888
tablă 2 straturi
4. Confecţionat 13 25200/11538 327600 147654 475294
jgheaburi tablă
Total I 4613088 5558794 10171882
Cotă aprovizionare 553570 553570
12%
Cotă transport 15% 691963 691963
CAS 22% 2056754 2056754
Ajutor şomaj 1% 277940 277940
Total II 5858621 7893488 13752109
Cheltuieli 1464600
indirecte 10,65%
BENEFICII 7% 962648
Total III 16179357
TVA 19% 3074078
TOTAL GENERAL 19253435

ANTREPRENOR: BENEFICIAR

Sursa: Creatie proprie.

25
4.2. STUDIUL DE CAZ REFERITOR LA ASIGURAREA BUNURILOR
SAU VALORILOR PENTRU CAZURILE DE FURT PRIN EFRACŢIE.
În data de 25.05.2004, d-na Vica Daniela, proprietara bunurilor din apartamnetul
situat în str. Delfinului nr.ll, bl. D19, sc.l, ap.49, sector 3 asigurată cu contractul nr. A
784740 din data de 10.02.2004 cu suma asigurată de 20 milioane RON în baza
condiţiilor speciale privind asigurarea bunurilor de uz casnic şi gospodăresc, s-a intors
din Drovincie de la rude.
La întoarcere, a sesizat că uşa apartamentului era forţată, existând urme,
încuietori rupte, lăcaşul încuietorilor la toc deteriorate.
Pentru constatarea furtului, păgubita s-a adresat secţiei de Poliţie nr. 9, care a
trimis un organ abilitat, pentru a constata la faţa locului ce s-a întâmplat. S-au făcut
poze şi s-au luat amprente şi s-a constatat că în interiorul locuinţei, lucrurile erau
răvăşite. De asemenea, s-a constatat că au fost sustrase mai multe lucruri: aparatură
electrică şi electronică.
Dosarul de daune cuprinde :
a) înştiinţarea cu privire la producerea evenimentului asigurat;
b) procesul verbal de constatare a pagubelor;
c) declaraţia păgubitului;
d) declaraţiile celor doi martori;
e) listele de preţuri ale bunurilor;
f) fotografii de la locul furtului;
g) contractul de asigurare (original);
Păgubita s-a prezentat la sediul ASIROM pe data de 27.05.2004 unde a
completat un formular - înştiinţare - care cuprinde -următoarele elemente şi anume
numele păgubitului, adresa, cauza pagubei, bunurile furate, nr. Contractului de
asigurare, suma asigurată. Acest formular este depus la registratura S.C. ASIROM.
În baza înştiinţări, la sediul păgubitei se prezintă constatatorul daune, în cazul
nostru domnul Popescu Minai care întocmeşte Procesul verbal de constatare a
pagubei, document care cuprinde: numele constatatorului de pagube, numele
asiguratului, adresa, bunurile furate. De asemenea, este menţionată valoarea acestora
de nou, vechimea şi gradul lor de uzura.

- 26 -
 Se constată că valoarea bunurilor furate este mai mare decât valoarea
asigurată. Deci, în aceste condiţii despăgubirea va fi numai în limita valorii asigurate
şi anume :
- valoarea bunurilor asigurate din nou: 31.950.000 RON
- valoarea rămasa după aplicarea gradului de uzură stabilită pentru fiecare
produs în parte este de :
o 35% - pentru robotul de bucătărie; 2.450.000 x 35% = 875.500 RON;
2.450.000- 875.500 = 1.574.500 RON;
o 15% - pentru Laptop; 25.000.000 x 15% = 3.750.000 RON; 25.000.000
- 3.750.000 = 21.250.000 RON
o 25% - pentru televizor; 4.500.000 x 25% = 1.125.000 RON;
4.500.000 - 1.125.000 = 3.375.000 RON;
Deci, însumând valorile rezultate după scăderea gradului de uzură obţinem o
valoare totală de 26.199.500 RON. Suma asigurată conform contractului de asigurare
nr. 784.740 din 10.02.2004 este de 20.000.000 RON; în acest caz despăgubirea nu va
fi de 26.199.500 RON -valoarea totală a pagubei ci de 20.000.000 RON - suma
asigurată.
În faţa reprezentantului constatator de pagube de la ASIROM, păgubita va da
o declaraţie - un formular tip care cuprinde: numele, adresa, nr.contractului de
asigurare, valoarea asigurată, explicaţii asupra evenimentului produs. De asemenea,
asigurata menţionează faptul că a luat la cunoştinţă că are obligaţia ca în cazul
identificării autorilor (de la poliţie) să anunţe, în scris, ASIROM S.M.B, iar în
eventualitatea recuperării bunurilor sustrase, se obligă să restituie despăgubirea ce o
va încasa de la ASIROM la prima notificare.
Pe verso-ul declaraţiei se află lista ce cuprinde bunurile furate, gradul de
uzura, gradul de distrugere şi valorile acestora (preţurile bunurilor furate sunt luate de
către inspectorul constatator la data daunei, din magazine, iar în cazul în care nu sunt
găsite pe piaţă, se iau prin asimilare).
Dosarul de daune mai cuprinde declaraţiile a doi martori din vecinătate
păgubitului, fotografiile făcute la faţa locului pentru atestarea pagubelor produse
precum şi lista preţurilor bunurilor sustrase la preţul din magazin la data producerii
sau asimilate acestora şi contractul de asigurare încheiat de ASIROM S.A.

- 27 -
 Despăgubirea poate fi încasată după ce poliţia atestă că pe perioada de două
luni (perioada ce reprezintă termenul de reducere a bunurilor furate) nu au fost găsite
bunurle respective. Dacă bunurile sau o parte a acestora vor fi recuperate după această
perioadă şi păgubitul a încasat deja despăgubirea, acesta este obligat să restituie
contravaloarea bunurilor găsite.
Concluzii:
Analizând cele două studii de caz s-a constatat că:
- despăgubirea nu poate depăşi suma asigurată cerută de asigurat;
- la calculul despăgubirii se ţine seama de primul risc asigurat -dacă a
beneficiat de despăgubire, în anul cât a fost asigurat, la reînnoirea nu
mai beneficiează de reducere;
- atât clădirile cât şi bunurile sunt despăgubite la valoarea reală, adică
valoarea din nou minus uzura, valoarea din nou fiind valoarea de pe
piaţă locală asimilată la bunurile asemănătoare.

4.3. STUDIUL DE CAZ PRIVIND STABILIREA FRANŞIZEI

Se încheie un contract de asigurare pentru suma de 7 miliarde RON; franşiza
reprezintă 10%, dar minimum 500 000 RON.
a) Paguba produsă este în valoare de 1000 000 RON.
Franşiza se calculează în felul următor : 10% x 1 000 000 - 100 00 RON
(rezultă ca 100 000 < 500 000) rezultă că se va despăgubi suma de 500 000 RON,
suma ce rezultă din următorul calcul: dauna - franşiza = despăgubirea.
1 000 000 - 500 000 = 500 000 RON şi nu
1 000 000 - 100 000 = 900 000 RON
Un alt exemplu de calcul al franşizei ar fi următorul :
b) Paguba produsă este în valoare de 6 000 000 RON.
Franşiza se calculează în felul următor : 10% x 6 000 000 = 600 000 RON; (rezultă că
600 000 > 500 000 RON) rezultă că se va despăgubi suma de 5 400 000 ROL, suma
ce rezultă din următorul calcul:
Dauna - franşiza = despăgubirea
6 000 000 - 600 000 = 5 400 000 ROL
Franşiza calculată mai sus este o franşiza deductibilă.
Principalele avantajele ale franşizei sunt :

- 28 -
- descongestionează în mare măsură lucrările de rezolvare a cazurilor de
pagube;
- contribuie la prevenirea accidentelor; asiguratul, ştiind că în caz de
pagubă va trebui să suporte şi el o parte din pagubă, devine în general
mai atent decât în cazul acoperirii complete;
- asiguraţii care au asigurări în curs pot încheia asigurări suplimentare
pentru majorare a sumelor asigurate iniţial, precum şi pentru asigurarea
altor bunuri decât cele pentru care s-a încheiat asigurarea iniţială;
asigurările suplimentare se pot încheia şi pe o perioadă mai mică de
trei luni dacă asigurarea iniţială expiră într-o perioadă mai mică de trei
luni.

- 29 -
 CAPITOLUL V CONCLUZII

Activitatea de asigurare este, prin natura sa, o activitate economică în care

riscul este implicat într-o mai mare măsură decât în alte activităţi: funcţia economică
a unui asigurător este de a-şi asuma riscuri, pe care un individ sau o persoană juridică
nu şi le pot asuma, să mutualizeze aceste riscuri, formând astfel un echilibru prin
combinarea unui număr cât mai mare de riscuri similare.
Există două elemente principale ce caracterizează activitatea asigurătorului, şi
anume :
- mutualizarea riscurilor asiguraţilor;
- colectarea de fonduri prin primele pe care le încasează şi investirea
acestora în pieţele financiare.
Statisticile arată că cel puţin teoretic, şi dacă anumite condiţii de bază sunt
îndeplinite, cu cât portofoliul de asigurări este mai mare şi mai omogen, cu atât
riscurile incluse pot fi mai echilibrate şi calculate. Deşi funcţia economică principală
este transferul riscurilor către întreprinderi specializate (asigurători) care iţi asumă
riscurile până la o anumită valoare prin încasarea primelor de la asiguraţi, există
câteva diferenţe între asigurători.
Asigurătorii joacă un rol important şi în alocarea resurselor. Sumele mari de
bani îcasate ca prime de asigurare trebuie investite în mod corespunzător în diferite
categorii de active pentru a face posibilă solvabilitatea şi lichiditatea, necesară plăţii
daunelor.
Riscurile sunt tratate aici ca fiind globale ce ameninţă existenţa asigurătorului,
care pot duce la ruinarea sa, şi nu la riscurile la care sunt supuşi asiguraţii, cel asumat
şi aferent unui contract de asigurare.
Aceste riscuri sunt clasificate de Conferinţa Autorităţilor de Supraveghere
din Uniunea Europeană, în funcţie de impactul lor asupra solvabilităţii
asigurătorului. În unele cazuri anumite suprapuneri ale riscurilor nu pot fi evitate,
precum şi faptul că riscurile individuale nu sunt independente, deoarece anumiţi
parametrii influenţează mai multe riscuri şi intensifică efectele lor.

- 30 -
 Din totalitatea angajaţilor unei societăţi ce activează în domeniul asigurărilor,
agenţii de asigurare deţin rolul cel mai important în ceea ce priveşte activitatea de
dezvoltate a firmei, de creare a unei imagini faţă de clienţi şi pe piaţa asigurătorilor.
Din cauza acestui fapt selecţionarea de personal pentru a fi pregătiţi pentru activitatea
de agenţi de asigurare trebuie să se deruleze nişte reguli care să poată scoate la iveală
acele persoane care au într-adevar aptitudini pentru a desfăşura această activitate.
Problemele de etică apar în asigurări legate de trei obiective şi anume:
- responsabilitatea agentului de asigurare,
- responsabilitatea faţă de client,
- responsabilitatea faţă de public în general. Responsabilitatea agentului
de asigurare este strâns legată de societatea de asigurare. Între cei
doi intervine un contract, o înţelegere scrisă. Acest contract insuflă o
atmosferă de solemnitate viitorului agent în meseria sa. El presupune
şi norme şi principii de respect, un grad de loialitate. În fond agentul
de asigurare reprezintă firma, contribuind la faimă şi în faţa clientelei
şi a concurenţei.
Responsabilitatea faţă de client constă în calitatea serviciului de asigurare
prestat. Unii economişti sunt de părere ca responsabilitatea faţa de client e chiar
funcţia primară a economiei asigurătorilor. Aşa cum un agent de asigurare serveşte
clienţii, aşa vor fi şi referinţele lui viitoare.
Agentul de asigurare vinde clientului un produs deosebit: serviciul de a fi
asigurat. Acest serviciu trebuie vândut în mod profesional, cu responsabilităţi, în felul
următor :
a) agentul de asigurare trebuie să facă o minimă educaţie clientului sau în
materie de asigurări. Această educaţie este foarte necesară în contextul dezvoltării
unor produse de asigurare complexe, a unor planuri de asigurare ca reprezentând
viitoarea bază a discuţiilor lor viitoare. Astfel, el va putea apropia de client tipurile de
contractele asigurare cele mat avantajoase;
b) agentul de asigurare şi clientul sau trebuie să-şi impună în afaceri
confidenţialitatea deplină;

- 31 -
 c) cele două părţi trebuie să se informeze reciproc, în timp, astfel încât să
existe o evoluţie pozitivă a relaţiilor de afaceri. Procesul de informare trebuie să fie
continuu şi cu titlu gratuit;
d) agentul de asigurare şi clientul său trebuie să înştiinţeze din timp în
legătură cu orice modificare sau anulare a contractului de asigurare;
e) agentul de asigurare trebuie să fie loial clientelei, oferind cu promptitudine
toate serviciile şi informaţiile necesare oferite de societatea de asigurare.
Responsabilitatea faţă de public constă în a vinde clientelei
cele mai reprezentative produse de asigurare.
Este deosebit de important în această relaţie, sistemul informaţional şi de
publicitate, prin el realizându-se popularitatea produselor cele mai interesante.
Se dezvoltă astfel o relaţie de mai lungă durată între părţi, o relaţie ce se
dovedeşte a fi într-o continuă maturizare spre folosul tuturor.
Agentul de asigurare trebuie să aibă un anumit nivel de control asupra
atitudinii publicului faţă de asigurare. Acest control se realizează prin mijloace
diverse (sondaje), dar şi prin studierea comportamentului faţă de noile produse,
comportament analizat în urma utilizării prospectului de asigurare.
Prospectul de asigurare este deci foarte important pentru formarea unei opinii
a clientelei în faţa noilor performanţe ale produsului.
Prin activitatea sa agentul de asigurare reprezintă o primă sursă de informaţii
pentru public; clientele percepe economia asigurărilor prin agentul ce o informează în
mod profesional şi o serveşte, conturând astfel o imagine pozitiva a industriei
asigurărilor în ansamblu.
În linii mari, pentru ca activitatea în cadrul unei societăţi ce activează în
domeniul asigurătorilor, să fie optimă, aceasta trebuie să aibă :
- propietari potriviţi ;
- un manager competent ;
- personal tehnic cu experienţă ;
- suficient capital şi suficiente fonduri ale acţionarilor;
- politică adecvată de formare a rezervelor, astfel încât numai profiturile
reale să se distribuie acţionarilor ;
- politica de reasigurare prin care sumele asigurate ce depăşesc
capacitatea de absorbţie a societăţii, să nu fie reţinute de acestea.

- 32 -
 O altă modalitate de perfecţionare a activităţii de asigurare în sensul
micşorării riscurilor financiare proprii şi creşterii profitului pe societate o reprezintă
operaţiunea de calcul al primelor de asigurare. Această activitate trebuie să se bazeze
pe criterii ştiinţifice, respectiv folosindu-se modele statistice - matematice, astfel încât
societatea să încaseze din primele de asigurare, fonduri ce să-i permită acoperirea
riscurilor asumate, a cheltuielilor pe care le efectuează precum şi obţinerea unui profit
din activitatea desfăşurată.
Perfecţionarea activităţii poate avea caracter ştiinţific, dacă se bazează pe
datele oferite de sistemul informaţional în acest domeniu. Pornind de la aceste date,
pot fi cercetate, analizate şi interpretate rezultatele obţinute în activitatea de
asigurare, pot fi identificaţi factorii care le-au determinat şi apoi pot fi stabilite căile
şi mijloacele necesare pentru îmbunătăţirea lor.
Micşorarea volumului despăgubirilor plătite de către societate reprezintă o
altă cale de optimizare a activităţii. Pentru a se putea ajunge la o scădere a plăţilor
către asiguraţi, este necesară o analiză minuţioasă a evoluţiei despăgubirilor pe feluri
de bunuri, pe categorii de asiguraţi şi în profitul teritorial.
Această activitate s-a dovedit a fi indispensabilă pentru depistarea unor
situaţii, conjuncturi sau alte elemente ale asigurării care ar influenţa într-un fel sau
altul probabilitatea de producere a evenimentului asigurat. Pentru reducerea
volumului despăgubirilor mai este necesară efectuarea la timp şi în bune condiţii a
inspecţiei de risc ce poate contribui la prevenirea producerii unor pagube.
Un alt mijloc de reducere a cheltuielilor cu plata despăgubirilor este
efectuarea acestora proporţional cu devalorizarea monedei în timpul scurs de la
încheierea asigurărilor până la producerea riscului. Aceasta ar însemna că dacă, să
presupunem, pe acest interval, moneda naţională s-a devalorizat cu 15%, atunci
societatea (în cazul în care nu s-a făcut o suplimentare a valorii asigurate) va plăti
doar 75% din dauna constatată.
Alte mijloace de îmbunătăţire şi diminuare a efortului în finalizarea unui
dosar de daune ar mai fi :
evitarea declaraţiilor date de către cei doi membrii întrucât adesea de la poliţie
confirmă data evenimentului şi investigaţiile făcute. Un alt impediment este acela că
nu în toate cazurile există martori astfel încât despăgubirea să fie făcuta pe baza
declaraţiei şi pe răspunderea asiguratului la data producerii evenimentului.

- 33 -
Prezentarea documentelor bunurilor cumpărate (minim 1 an vechime) de către
păgubit.
În general, o societate de asigurare trebuie să utilizeze tot felul de pârghii
(tehnice, financiare, psihologice) pentru a reuşi să îmbine creşterea profiturilor cu
creşterea încrederii clienţilor pentru a putea duce o activitate stabilă financiar cu
posibilităţi continui de a cuceri noi segmente de piaţă.
Lansarea unei asigurări pentru echipamentul electronic (echipamentul propriu-
zis cât şi partea de programe şi baze de date), venindu-se astfel în întâmpinarea
cerinţelor unor potenţiali clienţi, dintre care unii şi-au manifestat interesul în acest
sens.
Noua asigurare va fi elaborată avându-se în vedere produsele similare practicate
pe piaţa internaţională, care vor fi adaptate cerinţelor de pe piaţa ramânească.
Actualizarea condiţiilor de asigurare facultativă a clădirilor şi conţinutului lor prin
corelarea acestora cu practica societăţilor de asigurare din străinătate, cu solicitările
clienţilor şi ofertele existente pe piaţa asigurărilor din România.

- 34 -
BIBLIOGRAFIE :
1. Alexa,Constantin,CiureI,Violeta Asigurări şi reasigurări în comerţul
internaţional,Editura AII,Bucureşti, 1992
2. Bi|rcea Florian, Probleme econlmico-financiare legate de sfera şi rolul asigurărilor de
bunuri din România, teza de doctorat, Biblbteca Academiei de Studii Economice,
Bucureşti 1971.
3. Forumul internaţional de asigurare şi reasigurare http://www.fiar.ro/
4. International Insurance Facts; http://www.internationalinsurance.org/
5. Insurer Financial Results 2001; http://www.iso.com/studies_analyses/study018.html
6. Iulian Văcărel, Florian Bercea , Asigurări şi Reasigurări, , ISBN 973-95872-7-5,
ISBN 973-9282-31-8, 1993, 1998, 1999, 2002, 2003 Revista Primm (Asigurări,
Bănci, Fonduri de pensii, IT&C). Colecţia 2000-2001_http://www.primm.ro/
7. Legea asigurărilor şi reasigurărilor din România, nr.136/1995
8. Ministerul Finanţelor,Oficiul de Supraveghere a Activităţii de Asigurare şi
Reasigurare, Rapoarte Anuale, 1993-1997
9. Paul Tănasescu; Sorin Lăzăroiu; Mihaela Calotă; Cosmin Şerbănescu, Asigurări
moderne de bunuri şi persoane
10.Popescu Dumitru, Macovei Ioan , Contractul de asigurare Iaşi ,Editura Junimea 1982
11.Violeta Ciurel , Asigurări şi Reasigurări - Abordări teoretice şi practici internaţionale;
Editura Al Beck, 2000.

- 35 -
- 36 -