Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Lucrare individuală nr.1

Tema: Diagnosticul situaţiei financiare a entităţii economice
S.A. “Floarea – Carpet”
la disciplina
Gestiunea financiară a întreprinderii

CHIŞINĂU 2011
 CUPRINS
1. Analiza situaţiei patrimoniale a entităţii.
2. Aprecierea evoluţiei în dinamică, structurii şi stabilităţii
surselor de finanţare.
3. Analiza lichidităţii.
4. Analiza ratelor gestiunii financiare.
5. Evaluarea rentabilităţii.
6. Analiza fluxului mijloacelor băneşti.
7. Diagnosticul riscului de insolvabilitate în baza metodei
scorurilor.
 1. Analiza situaţiei patrimoniale a entităţii.
Pentru a desfăşurarea activităţii economico-financiare, întreprinderea îşi formează patrimoniul,
care reprezintă totalitatea resurselor economice controlate de agentul economic. Analiza situaţiei
patrimoniale presupune examinarea activelor controlate de întreprindere, indiferent de sursele de
finanţare a acestora.
Necesitatea analizei situţiei patrimoniale rezultă din importanţa informaţiei obţinute în urma
analizei pentru elaborarea deciziilor de diferit gen .
În vederea aprecierii situţiei patrimoniale se studiză mărimea şi evoluţia resurselor economice,
reflectate în activul bilanţului contabil. La această etapă iniţială de analiză pot fi calculate atît
abaterile absolute, cîi şi indicii relativi, adică ritmul sau sporul creşterii activelor disponibile faţă de
perioada precedentă.
Vom efectua aprecierea generală a mărimii şi evoluţiei patrimoniului la S.A. „Floarea-Carpet” în
comparaţie cu dinamica veniturilor din vînzări şi a rezultatului financiar (profitului) pînă la
impozitare. Se compară ritmurile de modificare a acestora în timp. Raportul optimal dintre cei trei
indicatori este considerat:
RPI >RVV > RA > 100%,

unde: RPI – ritmul de modificare a profitului pînă la impozitare, %

RVV - ritmul sporului veniturilor din vînzări, %

RA – rimtul de modificare a valorii activelor, %

În calitate de sursă informaţională pentru analiza situaţiei patrimoniale serveşte bilanţul contabil
(forma nr.1) şi raportul despre profit şi pierdere (forma nr.2).

Analiza mărimii şi evoluţiei patrimoniului S.A. „Floarea-Carpet” în perioada 2009-2010

Tabelul 1

Nr. La finele anului, lei Ritmul

crt. Indicatori 2009 2010 creşterii, %
A B 1 2 3=2:1*100
1. Valoarea totală a activelor 104530623 107263249 102,614
2. Venituri din vînzări 75068514 79724491 106,202
Profitul perioadei de
3. gestiune pînă la impozitare 3055906 3354844 109,782

Concluzie: Din datele tabelului 1 rezultă că în dinamicî se evidenţiază o tendinţă pozitivă de creştere
a patrimoniului. Concomitent cu creşterea activelor la întreprindere, observăm o creştere atît a
veniturilor din vînzări, cît şi a profitului pînă la impozitare. Aceasta atestă faptul că patrimoniul
disponibil la entitatea economică este utilizat eficient, deoarece ritmul de creştere a veniturilor
depăşeşte pe cel al activelor. Raportul optimal dintre cei trei indicatrori se respectă:
RPI >RVV > RA > 100%

Pentru studierea structurii patrimoniului întreprinderii pe larg se foloseşte o astfel de metodă de

examinare a informaţiei din rapoarte financiare ca analiza pe verticală. Aceatsă metodă cuprinde
calcularea ponderii fiecărui element component în totalul activelor.
Vom studia structura patrimoniului la S.A. „Floarea-Carpet” prin metoda de analiză pe
verticală.
Analiza structurii patrimoniului S.A. „Floarea-Carpet” pentru anii 2009-2010
Tabelul 2

Nr. Devierea
Anul 2009 Anul 2010 cotei, %
Crt. Grupa activelor lei Cota, % lei Cota, %
A B 1 2=1:∑1*100 3 4=3:∑3*100 5= 4-2
1 Active nemateriale 82814 0,079 135437 0,126 +0,047
Active materiale 69518088 66,505 71187211 66,367 -0,138
2 pe termen lung
Active financiare 34900 0,033 34900 0,033 -0,001
3 pe termen lung
Alte active pe 71016 0,068 51213 0,048 -0,020
4 termen lung
Stocuri de mărfuri 21678211 20,739 22977331 21,421 +0,683
5 şi materiale
Creanţe pe termen 12114365 11,589 12473196 11,629 +0,039
6 scurt
7 Mijloace băneşti 982013 0,939 294968 0,275 -0,664
8 Alte active curente 49216 0,047 108993 0,102 +0,055
9 Total active 104530623 100 107263249 100 x

Concluzie: În baza calculelor efectuate putem menţiona faptul că în structura patrimoniului

entităţii economice prelevează activelele materiale pe termen lung, care ocupî o pondere de
aproximativ 66 p.p. Însă se observă reducerea absolută şi relativă a acestei grupe de active, această
fiind nesemnificativă. O pondere mai mică în totalul activelor îi revine stocurilor de mărfuri şi
materiale şi creanţelor pe termen scurt. Acestea, comparativ cu activele materiale pe termen lung,
denotă o majorare absolută şi relativă.
De asemenea se observă o reducere semnificativă a mijloacelor baneşti, în anul curent faţă de
precedent, ceea ce se apreciză negativ. Reducerea semnificativă a mijloacelor băneşti a cauzat
formarea unui flux net total negativ, adică întreprinderea plăteşte mai mult decît încasează.
Restul modificărilor survenite în structura patrimoniului nu au fost atît de însemnate.
 Pentru studierea structurii patrimoniului întreprinderii poate fi folosită şi metoda ratelor. În
acest scop se calculează şi se interpretează un şir de rate, care caracterizează structura patrimoniului
după diverse criterii.
Vom studia structura patrimoniului la S.A. „Floarea-Carpet” prin metoda ratelor. Pentru aceasta
vom avea nevoie de următorii indicatori:

Tabelul 3
Indicatori Anul 2009 Anul 2010
Active pe termen
lung,lei 69706818 71408761
MF la valoarea de
bilanţ, lei 61898890 68475788
Active curente 34823805 35854488
Valoarea MF intrate
în cursul perioadei de
gestiune, lei  1667198 8681160
Valoarea de inventar
a MF la sfîrşitul
perioadei, lei 156802552 165482950
Uzura MF calculată
în cursul perioadei de
gestiune, lei  1919437 2103500
Alte active ce au adus
venituri, lei, inclusiv:
a) active financiare 34900 34900
b) alte active pe TL 71016 51213
c) alte active curente 49216 108993
TOTAL 155132 194106

Analiza ratelor de structură a patrimoniului S.A. „Floarea-Carpet” pentru anii 2009 – 2010
Tabelul 4
Algoritmul de
Indicatorul calcul 2009 2010
Active pe termen
lung
1. Rata
imobilizărilor Total active 0,667 0,666
0,853
2. Rata MF la valoarea
patrimoniului cu de bilanţ + SMM
destinaţie de
producţie Total active 0,800
3. Rata MF la valoarea
compoziţiei de bilanţ
tehnice a
activelor Active curente 1,777 1,910
4. Coeficientul de Valoarea MF  0,01 0,052
 intrate în cursul
perioadei de
gestiune

Valoarea de
reînnoire a inventar a MF la
mijloacelor fixe sfîrşitul perioadei
Uzura MF
calculată în
cursul perioadei
de gestiune
5. Rata medie de
Valoarea de
acumulare a inventar a
uzurii mijloacelor mijloacelor fixe
fixe sfîrşitul perioadei 0,02  0,013

Mijloace băneşti
6. Rata activelor
perfect lichide Total active 0,009 0,003
MF + SMM +
Alte active ce au
adus venituri
7. Rata activelor
ce au adus
venituri Total active 0,801 0,854

Concluzie: Calculul coeficienţilor structurii patrimoniului permite constatarea următoarelor

concluzii. Structura patrimoniului se caracterizează prin rata ridicată de imobilizare a activelor
(67%). Rata sporită a patrimoniului cu destinaţie de producţie atestă o situaţie pozitivă a structurii
activelor. Astfel, din totalul activelor controlate de întreprindere la sfirşitul anului 85% pot fi folosite
direct în activitatea operaţională. Creşterea acestei rate cu 5% se apreciază pozitiv , fiidcă contribuie
la sporirea volumului activităţii.
Comparînd coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe cu rata medie de acumulare a uzurii
denotă faptul că întreprinderea în perioada precedentă a folosit o parte din resursele proprii de
finanţare destinate reînoirii mijloacelor fixe pentru alte scopuri, deoarece coeficientul de reînnoire a
mijloacelor fixe > rata medie de acumulare a uzurii. În anul de gestiune situaţia este opusă: calculele
ne arată că întreprinderea a utilizat pe deplin toate sursele de finanţare menite menţinerii potenţialului
tehnic. Efortul întreprins de conducerea întreprinderii referitor la reînnoirea mijloacelor fixe a fost
suficient pentru compensarea procesului de învechire, uzură şi scoatere din funcţiune a mijloacelor
fixe. În consecinţă se observă o creştere a compoziţiei tehnice a activelor întreprinderii.
La nivel scăzut şi cu tendinţă negativă de diminuare, se situează rata activelor perfect lichide.
Această situaţie poate cauza dificultăţi privind achitarea datoriilor curente.
Activitatea conducerii întreprinderii este caracterizată pozitiv deoarece aproximativ 85% din
activele disponibile aduc întreprinderii venituri.
 O importanţă deosebită prezintă şi analiza patrimoniului net al întreprinderii. Patrimoniul net se
defineşte ca valoare a activelor, diminuată cu mărimea datoriilor (pe termen lung şi scurt). În
conformitate cu această, modalitate, valoarea patrimoniului net se calculează în felul următor:
Patrimoniul net = Total active – (Datorii pe termen lung + Datorii pe termen scurt)

Tabelul analitic se întocmeşte în baza datelor bilanţului contabil şi se interpretează rezultatele

obţinute. Calculul şi analiza patrimoniului net sunt prezentate în tabelul ce urmează:
Calculul patrimoniului net al S.A. „Floarea-Carpet” pe perioada 2009-2010
Tabelul 5
Influenţa
Abaterea asupra
absolută patrimoniului
Indicatori Anul 2009 Anul 2010 (+,-) net
A 1 2 3=2-1 4
1. Total active, lei 104424707 107177136 +2752429 +2752429
2. Datorii pe termen lung, lei 3258360 5507172 +2248812 -2248812
3. Datorii pe termen scurt, lei 11170440 7867247 -3303193 +3303193
4. Patrimoniul net, lei 89995907 93802717 +3806810 X
(rd.1 – rd.d2 – rd.3)

Concluzie: Din calculele efectuate ruzultă că la sfîrşitul perioadei de gestiune entitatea dispune
de un patrimoniu net de 93 802 mii lei. Totodata se observă o tendinţă de creştere a acestiu indicator
datorită majorării considerabile a activelor şi a reducerii datoriilor pe termen scurt , în anul curent faţă
de anul precedent. Datoriile pe termen lung s-au majorat cu 2 248 mii lei. Sub influenţa acestui factor
patrimoniul net a scazut în aceeşi măsură. Apariţia valorii pozitive a patrimoniului net confirmă o
stare stabilă la întreprindere, adică dispune de active formate pe surse proprii, iar activitatea nu este
finanţată doar din sursele împrumutate.

2. Aprecierea evoluţiei în dinamică, structurii şi stabilităţii

surselor de finanţare
 Formarea patrimoniului necesar pentru desfăşurarea activităţii economico-financiară a
întreprinderii se efectuează pe seama diferitor surse de finanţare. Aprecierea surselor de finanţare ale
întreprinderii porneşte de la aprecierea generală a structurii lor.
Componenţa şi structura surselor de finanţare a activelor a SA „Floarea-Carpet”
Tabelul 6
  2009 2010 Modificarea (+,-)
Categorii de surse de
finanţare Sumа, lei Ponderea % Sumа, lei Ponderea, % absolută relativă%
  lei
A 1 2=1:∑1*100 3 4=3:∑3*100 5= 3-1 6=(3/1*100)
-100
Capital statutar şi 24344836 23,290 24344836 22,696 0 -
suplimentar
Rezerve 63098199 60,363 65326736 60,903 +2228537 +3,532
Profit nerepartizat 2506006 2,397 4064476 3,789 +1558470 +62,189
(pierdere neacoperită)
Capital secundar 152782 0,146 152782 0,142 0 -
Total capital propriu 90101823 86,197 93888830 87,531 +3787007 +4,203
Datorii financiare pe - - 1760398 1,641 +1760398 -
termen lung
Datorii pe termen lung 3258360 3,117 3746774 3,493 +488414 +14,990
calculate
Total datorii pe termen 3258360 3,117 5507172 5,134 +2248812 +69,017
lung
Datorii financiare pe 3520611 3,368 79949 0,075 -3440662 -97,729
termen scurt
Datorii comerciale 4504448 4,309 5063227 4,720 +558779 +12,405
termen scurt
Datorii pe termen scurt 3145381 3,009 2724071 2,540 -421310 -13,395
calculate
Total datorii pe termen 11170440 10,686 7867247 7,335 -3303193 -29,571
scurt
Total pasiv 104530623 100 107263249 100 X X

Concluzie: Calculele efectuate în tabelul de mai sus ne prezinta structura surselor de finanţare a
entităţii economice. Informatiile conţinute în tabelul dat demonstrează că întreprinderea dispune de o
mărime pozitivă a capitalului propriu, de asemenea conducerea reuşeşte să crească valoarea acestuia
cu 1%, pe seama majorării rezervelor şi a profitului nerepartizat. În urma desfăşurprii unei activităţi
economice favorabile putem observa că ponderea cea mai mare o ocupă capitalul propriu 86%-87%.
Tendinţa pozitivă de majorare a surselor proprii de finanţare va reduce riscul insolvabilităţii generale.
Totodată, în se observă o majorare a datoriilor pe termen lung cu 69% şi o reducere a celor pe
termen scurt de 30%. Din punct de vedere al capacităţii de plată curente şi a lichidităţii, această
dinamică este nefavorabilă pentru întreprindere, deoarece confirmă că ea n-a dispus de mijloace
băneşti suficiente pentru efecturea plăţilor curente şi a apelat la bancă pentru obţinerea unui credit pe
termen lung.

Pentru reflectarea structurii pasivelor se mai calculează şi se interpretează un şir de indicatori,

care sunt prezentaţi în tabelul ce urmează:
Analiza coeficienţilor structurii surselor de finanţare a activelor S.A. „Floarea-Carpet”
pentru anii 2009 – 2010
Tabelul 7
Denumirea ratei
Nr. crt. (coeficientului) Anul 2009 Anul 2010
Coeficientul de autonomie
1 (capital propriu / total pasiv) 0,862 0,875
Coeficientul de atragere a
surselor împrumutate
2 (total datorii / total pasiv,
sau 1-coef de autonomie ) 0,138 0,125
Coeficientul corelaţiei dintre
3 sursele împrumutate şi proprii
(total datorii/ capital propriu) 0,160 0,142
4 Rata solvabilităţii generale
(total pasiv / total datorii) 7,245 8,020
Rata generală de acoperire a
5 capitalului propriu
(total pasiv / capital propriu) 1,160 1,142

Concluzie: Datele tabelului atestă nivelul destul de înalt al independenţei financiare a entităţii
de sursele împrumutate atrase. Aceasta rezultă din faptul că ăn structura pasivelor prevalează sursele
proprii de finanţare (capitalul propriu). Astfel coeficientul de autonomie ia valori între 86%-87%.
După părerea specialiştilor nivelul de siguranţă al acestui coeficient este cel puţin 0,5. Deci, putem
cert menţiona că întreprinderea este la un nivel de siguranţă în ceea ce priveşte sursle de finanţare.
Analizînd coeficientul de corelaţie dintre sursele împrumutate şi cele proprii se poate de afirmat
faptul că suma mijloacelor atrase revenită la 1 leu capital propriu este de aproximativ 15 bani.
Punctul critic fiind de 1 leu.
Gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de care dispune întreprindere
constituie un raport de 8/1, cînd nivelul minim al acestuia este de 2/1. De asemenea se observă o
creştere a acestui coeficient în anul de gestiune faţă de precedent.
Calculînd rata pîrghiei financiare (rata generală de acoperire a capitalului propriu),
concluzionăm următoarele, că primele 100% din activele întreprinderii se finanţează pe seama
surselor proprii, iar celelate 15% - prin atragerea mijloacelor împrumutate. Faptul că aceată rata este
în descreştere denotă o situaţie favorabilă pentru întreprindere.
 La următoarea etapă a analizei se apreciază stabilitatea surselor de finanţare şi gradul de
îndatorare pe termen lung. Pentru aceasta vom avea nevoie de următorii indicatori:
Tabelul 8
Indicatori Anul 2009 Anul 2010
Total datorii,lei 14428800 13374419
Capital permanent, lei
(capiat propriu+datorii pe TL) 93360183 99396002

În acest scop se calculează şi se interpretează următoarele rate:

Rata stabilităţii financiare = Capital propriu +datorii pe termen lung
Total pasiv

Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent = Datorii pe termen lung
Capital permanent

Rata de autofinanţare a capitalului permanent = Capital propriu .

Capital permanent

Coeficientul de levier = Datorii pe termen lung

Capital propriu

Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul social = Datorii pe termen lung
Capital social

Rata de acoperire a datoriilor pe termen lung cu capitalul social = Capital social .

Datorii pe termen lung

Analiza stabilităţii surselor de finanţare şi a gradului de îndatorare pe termen lung

Tabelul 9
Nr. crt. Denumirea ratei Anul
    2009 2010
1 Rata stabilităţii financiare 0,893 0,927
2 Rata de îndatorare pe termen lung
faţă de capitalul permanent 0,035 0,055
3 Rata de autofinanţare a capitalului
permanent 0,965 0,945
4 Coeficientul de levier financiar 0,036 0,059
5 Rata de îndatorare pe termen lung
faţă de capitalul social 0,134 0,226
6 Rata de acoperire a datoriilor pe
termen lung cu capitalul social
7,471 4,421

Concluzie: Din informaţiile prezentate in tabelul de mai sus rezultă că sursele de finanţare a entităţii
se caracterozează printr-un grad destul de înalt al stabilităţii: capitalul permanent alcătuieşte o parte
preponderentă din totalul pasivelor (mai mare de 90%). Acest grad fiind în creştere de la an la an.
 Creşterea ratei de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent reprezintă o tendinţă
negativă care reflectă majorarea riscului potenţial de a nimeri sub influenţa externă, însă este necesar
de menţionat că S.A. „Floarea-Carpet” nu depaşeşte nivelul de siguranţă, care este de 26-40%. În caz
că întreprinderea va depăşi această limita, va fi necesară stoparea atragerii suplimentare a mijloacelor
împrumutate pe termen lung.
Ceea ce ţine de rata de autofinanţare a capitalului permanent, observăm că aceasta este mult
peste nivelul de siguranţă de 60%. Tot aşa putem spune şi despre coeficientul de levier financiar,
acesta nu se apropie de nivelul critic unitar, ci ia valori aproape de 0,03-0,05. Astfel se constată
gradul înalt de independenţă a întreprinderii de atragerea a surselor împrumutatepe termen lung.
Pentru a evalua riscul de faliment al entităţii economice, vom analiza rata de îndatorare pe
termen lung faţă de capitalul social şi rata de acoperire a datoriilor pe termen lung cu capitalul social.
Aceştea caracterizează capacitatea firmei de a contracta, în caz de necesitate, noi împrumuturi pe
termen lung.

Analiza echilibrului financiar, care presupune asigurarea echilibrului între anumite categorii
ale elementelor patrimoniale şi sursele de finanţare ale acestora. În acest scop se calculează şi se
interpretează mărimea fondului de rulment net.
Fondul de rulment net (FRN) poate fi calculat prin două metode :
 Fondul de rulment net este depăşirea mărimii activelor curente asupre datoriilor pe termen
scurt, adică:
FRN =Activele curente – Datorii pe termen scurt
 Fondul de rulment net este o parte a capitalului permanent, ăndreptat spre finanţarea
activelor curente, adică:
FRN=(Capital propriu + Datorii pe termen lung) - Active pe termen lung
Rata de manevrare a capitalului propriu = FRN / Capital propriu

Calculul fondului de rulment

Active pe termen lung Datorii pe termen lung

Fond Capital propriu

de rulment
net
Active curente
Datorii pe termen scurt

Vom efectua calculul marimii reale a fondului de rulment net al S.A. „Floarea-Carpet” ăn
tabelul de mai jos:
Calculul fondului de rulment net al S.A. „Floarea-Carpet” pentru perioada anilor 2009 - 2010
 Tabelul 10
La finele anului, lei Abaterea, Influenţa
Nr. Indicatori 2009 2010 (+,-) factorului
crt. A 1 2 3=2-1 4
1 Active curente 34823805 35854488 +1030683 +1030683
2 Datorii pe termen scurt 11170440 7867247 -3303193 +3303193
3 Capital propriu 90101823 93888830 +3787007 +3787007
4 Datorii pe termen lung 3258360 5507172 +2248812 +2248812
5 Active pe termen lung 69706818 71408761 +1701943 -1701943
6 Fond de rulment net (rd.1-rd.2)
sau (rd.3 + rd.4 - rd.5) 23653365 27987241 +4333876 +4333876
7. Rata de manevrare a capitalului
propriu, (rd.6 : rd.3) 0,263 0,298 +0,036 X

Concluzie: Calculele efectuate în tabelul de mai sus ruzultă ca atît la sfîrşitul anului de gestiune,
cît şi la începutul anului de gestiune întreprinderea dispune de un fond de rulment net pozitiv. De
asemenea se constată o tendinţa de majorare a indicatorului, aceasta denotă faptul ca entitatea
economică desfăşoară o activitate eficientă. Influenţă pozitivă asupra fondului de rulment net au
avut-o majorarea activelor curente şi diminuarea datoriilor pe termen scurt. Totodată, majorarea
capitalului permanent a contribuit la creşterea absoluta a indicatorului rezultativ cu 37 870 mii lei şi
respectiv cu 22 488 mii lei. În acelaşi timp majorarea activelor pe termen lung a influenţat negativ
asupra fondului de rulment net, acesta reducîndu-se cu 1 701 mii lei.

3. Analiza lichidităţii
Analiza lichidităţii bilanţului contabil ocupă un loc central ăn aprecierea situaţiei financiare a
firmei. Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice. În cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una dintre cele
mai importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe piaţă – posibilitatea de a-şi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente.
Astfel vom examina nivelul şi evoluţia coeficientilor lichidităţii sub aspect static prin
aplicarea analizei exprese.
Calculul coeficienţilor lichidităţii S.A. „Floarea-Carpet” pentru perioada 2009-2010
Tabelul 11

Lа Lа Mărimea
Coeficienţii lichidităţii Modul de calcul 31.12.2009 31.12.2010 optimală
Active curente
Coeficientul lichidităţii totale Datorii pe termen scurt 1,0 -2,0
3,117 4,557
Coeficientul lichidităţii MB+Investitii pe termen
intermediare scurt+Creante pe termen scurt
Datorii pe termen scurt 1,172 1,623 0,7
Coeficientul lichidităţii Mijloace banesti
absolute Datorii pe termen scurt 0,088 0,037 0,2

Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul de mai sus rezultă că la S.A. „Floarea-Carpet” în
decursul anului de gestiune s-a evit o tendinţă de creşterea a coeficienului lichidităţii totale. În
particular lichiditatea totală (curentă) se încadrează în intervalul optim, adică întreprinderea dispune
de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în sumă deplină. Acest
fenomen pozitiv se explică prin faptul că ritmul de creştere a activelor curente depăşeşte considerabil
ritmul de creştere a datoriilor pe termen scurt.
Din cauza micşorării mijloacelor baneşti şi a creanţelor pe termen scurt în condiţiile creşterii
datoriilor pe termen scurt, lichiditatea intermediară a scăzut, însă nu a ieşit din nivelul minim
recomandabil.
La cel mai scăzut nivel în comparaţie cu optimul, se situează coeficientul lichidităţii absolute.
Acest coeficient este cel mai stric şi dur criteriu de apreciere a lichidităţii. Astfel, analizînd acest
coeficient, putem menţiona ca întreprindere nu are destule mijloace baneşti pentru a achita datoriile
pe termen scurt. Coeficientul lichidităţii absolute nu se încadrează în intervalul optim nici la
începutul, nici la sfîrşitul perioadei de gestiune, demonstrînd evoluţia negativă în urma reducerii
sumei mijloacelor baneşti disponibile.

Analiza lichidităţii bilanţului contabil presupune clasarea activelor şi pasivelor întreprinderii

în funcţie de cîteva criterii. Astfel, bilanţul contabil se consideră absolut lichid, dacă se respectă
următoarele relaţii:
A1 > P1; A2 > P2; A3 > P3; A4 < P4;
 Clasarea activelor în funcţie de gradul lichidităţii şi pasivelor după scadenţă ale S.A. „Floarea-
Carpet” pentru perioada 2009-2010 este expusă în tabelul 12.
Clasarea activelor S.A. „Floarea-Carpet” în funcţie de gradul lichidităţii şi pasivelor după
scadenţă
Tabelul 12

Nr. La finele anului, lei

crt. Indicatori 2009 2010
1. Total active inclusiv: 104530623 107263249
1.1. A1 – mijloace băneşti 982013 294968
1.2. A2 – investiţii şi creanţe pe 12114365 12473196
termen scurt
1.3. A3 – stocuri de mărfuri şi 21727427 23086324
materiale, alte active curente
1.4. A4 – active pe termen lung 69706818 71408761
2 Total pasive inclusiv: 104530623 107263249
2.1. P1 – datorii urgente (pe termen 4864650  839938
scurt cu termen expirat)
2.2. P2 – datorii curente (pe termen  6305790 7027309
scurt cu termen neexepirat)
2.3. P3 – datorii pe termen lung 3258360 5507172
2.4. P4- capital propriu 90101823 93888830

Rezultatele respectării/nerespectării condiţiilor de lichiditate a bilanţului contabil sunt expuse în

tabelul următor:
Raportul dintre active în funcţie de gradul lichidităţii şi pasive după scadenţă realizat
de S.A. „Floarea-Carpet” pe pracursul anilor 2009-2010
Tabelul 13
Condiţii optimale de asigurare Raportul dintre active în funcţie de
a lichidităţii bilanţului contabil gradul lichidităţii şi pasive după
scadenţă realizat la întreprindere pe
pracursul anilor:
2009 2010
A1 > P1; A1< P1; A P;
1< 1

A2 > P2; A2 >P2; A2 >P2;

A2 > P2 A3 > P3; A3 >P3;
A4 < P4; A4 < P4; A4 < P4;

Concluzie: Studierea informaţiei prezentate în tabelul de mai sus permite de a conchide

următoarele. Atît la începutul, cît şi la sfîrşitul anului, suma activelor perfect lichide este mult mai
redusă în comparaţie cu datoriile urgente, ce atestă nerespectarea condiţiei A 1 > P1. Aceasta ar
însemna că entitatea economică nu este disponibilă să achite datoriile sale urgente din mijloacele
băneşti disponibile la moment.
 În privinţa activelor realizabile în concordanţă cu datoriile curente şi a activelor lent realizabile
cu datoriile pe termen lung se constată corespundea cu condiţiile A 2 > P2 şi A2 > P2 atît la începutul,
cît şi la sfîrşitul anului de gestiune. Îndeplinirea criteriilor de mai sus au condiţionat formarea
fondului de rulment net pozitiv, adică corespunderea condiţiei A4 < P4. Această inegalitate are un
caracter rezultant şi economic foarte profund.

4. Analiza ratelor gestiunii financiare

Ratele de rotaţie a activelor măsoară viteza de trasformare a activelor întreprinderii în
lichidităţi. Viteza de rotaţie a activelor în diferite ramuri şi întreprinderi este diversă: în unele
sectoare ale economie, activele se rotesc mai repede, în altele – mai încet.
 În teoria şi practica economică sunt utilizate trei modalităţi de apreciere a ratelor generalizatoare
de rotaţie a activelor prin:
 Numărului de rotaţie;
 Ratei înzestrării veniturilor din vînzări cu active;
 Duratei de rotaţie.
Pentru aprecierea ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor se utilizează datele raportului
financiar (f.1 şi f.2) ale S.A. „Floarea-Carpet” şi se construieşte tabelul analitic în baza cărora se
interpretează rezultatele obţinute.
Analiza ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor ale S.A. „Floarea-Carpet”
Tabelul 14

Anul Anul Abaterea

Nr. Indicatorii 2009 2010 absolută (+,-)
crt. A 1 2 3=2-1
1. Valoarea medie anuală a activelor, lei 100837863,5 105896936 +5059071,5
2. Venituri din vînzări, lei 75068514 79724491 +4655977
3. Numărul de rotaţii ale activelor
(rd.2 : rd.1) 0,745 0,753 +0,008
4. Rata înzestrării veniturilor din vînzări cu
active, lei (rd.1 : rd.2) 1,343 1,328 -0,015
5. Durata de rotaţie a activelor, zile (360 : rd.3) 483 478 -5

Concluzie: Datele tabelului arată că la S.A. „Floarea-Carpet”, în anul de gestiune, a crescut

numărul de rotaţii ale activelor cu 0,008 ori faţă de cel precedent, corespunzător s-a redus rata
înzenstrării veniturilor cu active cu 0,015, ceea ce înseamnă că pentru a genera venituri din vînzări în
valoare de 1leu întreprinderea a avut nevoie cu 0,015 lei de active mai puţin decît în anul precedent.
De asemenea,durata de rotaţie a activelor s-a redus cu 5 zile datorită creşterii numărului de rotaţii,
aceasta înseamna ca activele aduc mai mult venit într-un timp mai scurt.
Astfel putem spune că situaţia la întreprindere este favorabilă, iar activele sunt utilizate eficient.

Analiza ratelor de rotaţie a părţilor componente ale activelor totale, ca şi a ratelor

generalizatoare, poate fi efectuată în dinamică.
Vom aprecia evoluţia ratelor de rotaţie a parţilor componente ale activelor totale în comparaţie
cu realizările anului precedent. Calculele vor fi efectuate în tabelul de mai jos:

Analiza ratelor de rotaţie a componentelor patrimoniale active ale S.A. „Floarea-Carpet”

Tabelul 15

Anul Anul Abaterea

Nr. Indicatorii 2009 2010 absolută (+,-)
crt. A 1 2 3=2-1
1. Venituri din vînzări, lei 75068514 79724491 +4655977
1.1. Inclusiv cu plata amînată, lei 8016841 8145114 +128273
2 Costul vînzărilor 59848230 63120697 +3272467
3 Valoarea medie a mijloacelor fixe, lei
61983200 65187339 +3204139,5
4 Valoarea medie a activelor curente, lei 33838568 35339146,5 +1500578,5
5 Valoarea medie a stocurilor, lei 21492512 22327771 +835259
6 Valoarea medie a creanţelorpe termen scurt
aferente facturilor comerciale, lei 8691120 9458506 +767386
7. Numărul de rotaţii ale mijloacelor fixe
(rd.1: rd.3) 1,211 1,223 +0,012
8. Numărul de rotaţii ale activelor curente,
(rd.1 : rd.4) 2,218 2,256 +0,038
9 Durata de rotaţie a activelor curente , zile
(360 : rd.8) 162 160 -2
10 Durata medie a rotaţiei SMM, zile
(360* rd.5 / rd.2) 129 127 -2
11 Durata medie de încasare a creanţelor pe
termen scurt aferente facturilor comerciale.,
zile(360*rd.6 / rd.1.1.) 390 418 +28

Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul de mai sus ruzultă că, la S.A. „Floarea-Carpet”, în
anul de getiune faţă de cel precedent, a avut loc creşterea numărului de rotaţie atît ale mijloacelor
fixe, cît şi ale activelor curente. De asemena, este de menţionat faptul că numărul de rotaţii ale
activelor curente este de aproximativ 2 ori mai mare decît numărul de rotatii ale mijloacelor fixe.
Deci, în peroada analizată S.A. „Floarea- Carpet” a utilizat eficient atît mijloacele fixe, cît şi activele
curente.
Dacă să analizăm evoluţia duratei de rotaţie a creanţelor pe termen scurt, calculele ne arată că
perioada de încasarea acestora a crescut cu 28 zile, acest fenomen se apreciază negtiv, deoarece
ilustrează o politică imprudentă a întreprinderii privind colectarea datoriilor cumpărătorilor. Acestă
situaţie a fost cauzată de creşterea cu un ritm mai mare a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor
comerciale în comapraţie cu ritmul de creştere a volumului vînzărilor în credit.
Durata de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale ne arată în cîte zile are loc rotaţia acestora
în cursul unei perioade. Observăm că acest indicator s-a redus cu 2 zile, adică a avut loc accelerarea
rotaţiei materialelor în anul de gestiune faţă de cel precedent. Acest fenomen se apreciază pozitiv,
deoarece întreprinderea îşi organizează relaţiile sale cu furnizorii şi efectuează controlul stării
stocurilor.

5. Evaluarea rentabilităţii
Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienţei, care exprimă capacitatea întreprinderii de a
căştiga profit. Acesta se determină ca raportul dintre efectele economice şi financiare obţinute de
întreprindere şi efortul depus pentru obţinerea acestora.
 În practica economică, rentabilitatea poate căpăta diferite forme, după cum se schimbă parţile
componente ale formulei de bază. În calitate de efect economic şi financiar, la calculul rentabilităţii,
se utilizează profitul, dividende etc., iar în calitate de efort – costul vînzărilor, activelor totale,
capitalul propriu, permanent al întreprinderii.
Rentabilitatea vînzărilor
Rentabilitatea veniturilor din vînzări reflectă capacitatea întreprinderii de a obţine profit în
urma vînzării produselor finite, mărfurilor şi prestării serviciilor, adică caracterizează marimea
profitului obţinut la un leu venituri din vînzări.
Vom exprima evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vînzări la S.A. „Floarea-Carpet”,
în comparaţie cu realizările anului precedent, în tabelul de mai jos:
Aprecierea dinamicii veniturilor din vînzări
Tabelul 16
Abaterea
Anul Anul absolută
Indicatori 2009 2010 (+,-)
A 1 2 3=2-1
1.Venituri din vînzări,lei (VV) 75068514 79724491 +4655977
2.Profitul brut,lei (PB) 15220284 16603794 +1383510
3.Profitul din activitatea operaţională,lei (PAO) 2643077 3474202 +831125
4.Profitul pînă la impozitare,lei (PPGPI) 3055906 3354844 +298938
5.Profitul net,lei (PN) 2506006 3030569 +524563
6.Rentabilitatea veniturilor din vînzări (%),
calculată în baza:      
6.1.Profitului brut (rd.2 : rd.1 x 100) 20,275 20,826 +0,551
6.2.Profitului din activitatea operaţională
(rd.3 : rd.1 x 100) 3,521 4,358 +0,837
6.3.Profitului pînă la impozitare
(rd.4: rd.1 x 100) 4,071 4,208 +0,137
6.4.Profitului net (rd.5 : rd.1 x 100) 3,338 3,801 +0,463

Concluzie: Din calculel efectuate în tabelul de mai sus putem constata o majorare a tuturor
indicatorilor de rentabilitate faţă de nivelul anului precedent.
Dacă vom analiza mai detaliat aceşti indicatori ai rentabilităţii vînzărilor putem spune ca
situţia care s-a cret în cadrul întreprinderii este favorabilă, pe măsură ce toţi indicatorii sunt în
creştere.
Primul indicator al rentabilităţii veniturilor din vînzări, calculat în baza profitului brut, ne
arată că PB generat de întreprindere la 1 leu VV a crescut cu 0,6 bani comparativ cu anul precedent,
care poate fi îndreptat atît la acoperirea chletuielilor perioadei, cît şi la formarea profitului din
activitatea operaţională.
 Rentabilitatea VV calculată în baza PAO-ului, de asemenea s-a majorat. Aceasta ne arată că
întreprinderea a gestionat eficient vînzările, astfel profitul obţinut din activitatea operaţională la 1 leu
VV a crescut cu 0,8 bani. Modificarea dată este cauzată de efectul pozitiv al majorării considerabile
veniturilor activităţii operaţionale şi reducerii pe ansamblu a cheltuielilor legate de activitatea de bază
a întreprinderii.
Rentabilitatea VV calculată în baza PPGPI-ului caracterizează corelaţia dintre mărimea
profitului pînă la impozitare şi veniturile din vînzări. Deci, profitul contabil cîştigat de întreprindere
la 1 leu VV a crescut cu aproximativ 0,1 bani. Această modificare nesemnificativă este rezultatul
obţinerii pierderii din activitatea financiară în anul de gestiune.
Ultimul indicator al rentabilităţii vînzărilor calculat în baza PN ne arată o creştere de 0,5 bani
a PN generat de întreprindere la un leu VV.

Rentabilitatea economică (a activelor)

De eficienţa utilizării activelor depinde capacitatea întreprinderii de a supraveţui sub aspect
financiar, de a atrage mijloace băneşti de cumpărători şi a achita, în termenele stabilite, datoriile
acesteia. Unul din cei mai importanţi indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea
activelor sau econimică. După conţinutul economic, aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la
fiecare leu al mijloacelor investite în circuitul întreprinderii, indiferent de sursa de finanţare a
acestora.
Vom examina evoluţia nivelului rentabilităţii activelor la S.A. „Floarea-Carpet” în comparaţie
cu realizările anului precedent. În baza datelor bilanţului contabil şi a raportului privind rezultatele
financiare von construi tabelul analitic:
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Tabelul 17
Abaterea
Anul Anul absolută
Indicatori 2009 2010 (+,-)
A 1 2 3=2-1
1.Profitul pînă la impozitare, lei 3055906 3354844 +298938
2.Valoarea activelor la începutul anului, lei 97145104 104530623 +7385519
3.Valoarea activelor la sfîrşitul anului, lei 104530623 107263249 +2732626
4.Valoarea medie a activelor, lei (rd.2 + rd.3) : 2 100840563,5 105896936 +5056372,5
5.Rentabilitatea activelor, % (rd.1 : rd.4 x 100) 3,030 3,168 +0,138

Concluzie: Din datele tabelului 17 rezultă că rentabilitatea activelor la S.A. „Floarea-Carpet” are o
tendinţă de creştere faţă de nivelul anului precedent. Dacă în anul precedent rentabilitatea activelor a
atins nivelul de 3,03 % în anul de gestiune, acesta s-a majorat pînă la aproximativ 3,2 %. Aceasta
înseamnă că în anul de gestiune la fiecare leu active, în medie s-a obţinut cu 0,14 bani profit pînă la
impozitare mai mult decît în anul precedent. Această situaţie se apreciază pozitiv, deoarece atestă
faptul că activele sunt utilizate eficient în cadrul întreprinderii.

Analiza rentabilităţii capitalului propriu(financiară)

În desfăşurarea procesului activităţii economice, întreprindere consumă resurse financiare şi
este necesar a verifica dacă aceste resurse sunt utilizate într-un mod sificient de eficient pentru a
obţine rezultatul financiar, care va asigura finanţarea investiţiilor necesare şi rambursarea datoriilor
întreprinderii. În acest scop, este nevoie de a efectua analiza rentabilităţii capitalului propriu, care
reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu în vederea obţinerii profitului.
Rentabilitatea capitalului propriu exprimă legătura care există între rezultatul financiar şi
capitalul propriu şi se determină în baza raportului dintre profitul pînă la impozitare (sau profitul net)
şi valoarea medie a capitalului propriu.
Vom examina nivelul rentabilităţii capitalului propriu al S.A. ,,Floarea-Carpet’’. În baza
datelor din Raportul de profit şi pierdere şi Bilanţul contabil vom construi şi vom interpreta următorul
tabel analitic:
Analiza dinamicii rentabilităţii capitalului propriu
Tabelul 18
Abaterea
Anul Anul absolută
Indicatori 2009 2010 (+,-)
A 1 2 3=2-1
1.Profit pînă la impozitare,lei 3055906 3354844 +298938
2.Profitul net, lei 2506006 3030569 +524563
3.Valoarea capitalului propriu la începutul anului, lei 87549598 90101823 +2552225
4.Valoarea capitalului propriu la sfîrşitul anului, lei 90101823 93888830 +3787007
5.Valoarea medie a capitalului propriu, lei
[(rd.3+rd.4):2] 88825710,5 91995326,5 +3169616
6.Rentabilitatea capitalului propriu,
calculat în baza profitului pînă la impozitare, %
(rd.1:rd.5x100) 3,440 3,647 +0,207
7.Rentabilitatea capitalului propriu,
calculat în baza profitului net, %
(rd.2:rd.5x100) 2,821 3,294 +0,473

Concluzie: Calculele efectuate mai sus ne arată că atît rentabilitatea calculată în baza profitului net ,
cît şi cea calculată în baza profitului pînă la impozitate a crescut în anul de gestiune faţă de cel
precedent cu aproximativ 0,47% şi respectiv 0,21%. Aceasta însemnă că în anul de gestiune s-a
cîştigat cu 0,47 bani, respectiv 0,21 bani mai mult profit net şi profit pînă la impozitare din fiecare leu
de mijloace proprii, decît în anul precedent.
Deci, observăm că întreprinderea utilizează eficient sursele sale proprii, iar situaţia la
întreprindere este favorabilă.
 Analiza rentabilităţii capitalului permanent (rentabilităţii investiţiilor)
Rentabilitatea capitalului permanent, ca şi rentabilitatea capitalului propriu, este o
caracteristică a politicii financiare a întreprinderii şi reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza
capitalul propriu şi a surselor atrase pe termen lung în vederea obţinerii profitului net, adică mărimea
profitului net obţinut la fiecare leu capital permanent.
Vom examina nivelul rentabilităţii capitalului permanent al S.A. ,,Floarea-Carpet” în ultimii 2
ani. În baza datelor din Raportul de profit şi pierdere şi Bilanţul contabil vom construi şi vom
interpreta următorul tabel analitic:
Analiza dinamicii rentabilităţii capitalului permanent
Tabelul 19

Abaterea
Anul Anul absolută
Indicatori 2009 2010 (+,-)
A 1 2 3=2-1
1.Profitul net, lei 2506006 3030569 +524563
2.Valoarea capitalului permanent la începutul anului, lei 89145399 93360183 +4214784
3.Valoarea capitalului permanent la finele anului, lei 93360183 99396002 +6035819
4.Valoarea medie a capitalului permanent, lei
[(rd.2+rd.3):2] 91252791 96378092,5 +5125301,5
6.Rentabilitatea capitalului permanent, % (rd.1:rd.4x100) 2,746 3,144 +0,398

Concluzie: Calculele efectuate în tabelul de mai sus ne demonstreză faptul că întreprinderea

utilizează eficient mijloacele de finanţare pe termen lung. Acest lucru se observă dacă vom studia
analiza dinamicii rentabilităţii capitalului permanent. Astfel rezultă că rentabilitatea surselor de
finanţare pe termen lung a crescut cu aproximativ 0,40% în anul de gestiune raportat la cel precedent.
Deci, în anul de gestiune, la fiecare leu de capital permanet, S.A. „Floarea-Carpet”, cîştigă cu 0,40
bani profit net mai mult decît în anul precedent.
Situaţia mijloacelor financiare pe termen lung la S.A. „Floarea-Carpet” se apreciază pozitiv.

6. Analiza fluxului mijloacelor băneşti

Desfăşurarea activitşţii economice a întreprinderii generează permanent mişcarea mijloacelor
băneşti sau flux de mijloace baneşti. Acesta reprezintă încasările şi plăţile mijloacelor băneşti
efectuate în cursul perioadei de gestiune respective.Diferenţa dintre suma afluxurilor şi retragerilor
constituie fluxul net de mijloace baneşti.
 La etapa iniţială se efectuează analiza pe orizontală a fluxurilor băneşti. Acestă metodă
presupune compararea indicatorilor relativi şi absoluţi de modificare a activelor întreprinderii şi a
veniturilor din vînzări cu modificarea fluxului bănesc net; se calculează ritmurile de creştere a
acestora. Ritmurile de creştere a fluxului net bănesc (RFNB) se compară cu ritmurile de creştere a
activelor (RACT) şi a ritmulului de creştere a veniturilor din vînzări (RVV). În condiţiile desfăşurării unei
activităţi normale, a creşterii stabilităţii financiare şi solvabilităţii întreprinderii este necesar ca ritmul
de creştere a volumului vînzărilor să depăşească ritmul de creştere a activelor, iar ritmul de creştere a
fluxului bănesc net să depăşească ritmul de creştere a veniturilor din vînzări:
100 <RACT <RVV <RFBN

Analiza mărimii şi evoluţiei fluxului bănesc net al S.A. „Floarea-Carpet” în corelaţie cu evoluţia
veniturilor din vînzări şi a valorii medii anuale a activelor în perioada 2009 - 2010
Tabelul 20
Ritmul
Nr. La finele anului, lei creşterii, %
crt. Indicatori 2009 2010
1. Flux bănesc net 948188 (597076) X
2. Valoarea medie anuală a activelor 100840563,5 105896936 105,014
3. Venituri din vînzări 75068514 79724491 106,202

Concluzie: Analiza mărimii şi evoluţiei fluxului bănesc net al S.A. „Floarea-Carpet” în corelaţie cu
evoluţia veniturilor din vînzări şi a valorii medii anuale a activelor ne arată că inegalitatea care
presupune desfăşurarea unei activităţi normale şi cu tendinţe de creştere a stabilităţii financiare nu se
respectă (100 <RACT <RVV <RFBN). Ritmul de creştere a fluxului bănesc net nu poate fi calculat
deoarece în anul de gestiune întreprinderea a înregistrat un flux net negativ.
Dacă vom analiza ritmul de creştere a veniturilor din vînzări şi cel al activelor, acestea
corespund inegalităţii (100 <RACT <RVV).
Obţinerea unui flux net negativ în anul de gestiune denotă o situaţie nefavorabilă cu privire la
lichiditatea firmei. Întreprinderea nu dispune de lichidităţi suficiente, ceea ce va crea probleme la
onorarea datoriilor pe termen scurt. Cauzele care au condiţionat situaţia dată vor fi analizate la
următoarea etapă.

La etapa următoare a analizei se studiază modificările survenite în mărimile absolute şi

relative ale fluxurilor mijloacelor băneşti în comparaţie cu perioadele precedente.
Aprecierea informaţiilor obţinute se efectuează pornind de la următoarele considerente:
 Desfăşurarea reuşită a ctivităţii operaţionale trebuie să genereze fluxul net pozitiv;
 Menţinerea şi dezvoltarea potenţialului economic al întreprinderii condiţionează fluxul net
negativ din activitatea de investiţii;
 Fluxurile pozitive din activitatea activitatea operaţională şi cea financiară trebuie să compenseze
fluxul negativ din activitatea de investiţii.
Nerespectarea primei şi ultimei condiţii provoacă scăderea soldului mijloacelor băneşti şi
insolvabilitatea întreprinderii. Neglijarea celui de-al doilea aspect determină reducerea potenţialului
întreprinderii în perspectivă.
Vom efectua aprecierea generala a fluxurilor mijloacelor băneşti pe tipuri de activităţi la S.A.
„Floarea-Carpet” în baza datelor din Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pentru ultimii doi
ani. Datele necesare pentru analiză sunt expuse în următorul tabel analitic:
Evoluţia fluxurilor băneşti nete pe tipuri de activităţi în 2009 - 2010
Tabelul 21

Nr A n i i Abaterea
crt. Tipurile de activitate 2009 2010 (+/-), lei
1 Flux bănesc net din
activitatea operatională, lei  (617279) 1187965 +1805244 
2 Flux bănesc net din
activitatea de investiţii, lei 129417  (112449) -241866 
3 Flux bănesc net din
activitatea financiară, lei  1436050 (1672592) -3108642 
  FLUX NET TOTAL, lei  948188 (597076) -1545264 

Concluzie: Calculele efectuate cu privire la evoluţia fluxurilor băneşti nete pe tipuri de activităţi ne
arată care sunt cauzele formării fluxului negativ în anul de gestiune. În general, situaţia fluxurilor
băneşti la S.A. “Floarea-Carpet” este foarte flotantă.
În anul precedent s-a obţinut un flux bănest pozitiv datorită fluxului bănesc net pozitiv din
activitatea financiară, care a compensat pe deplin fluxul net negativ al activităţii operaţionale. Însă în
anul de gestiune fluxul net pozitiv al activităţii operaţionale nu a compensat pe deplin efectul negativ
din activitatea de investiţii şi cea financiară, astfel obţinîndu-se un flux net total negativ.
Fluxurile nete negative, în anul de gestiune, din activitatea de investiţii şi cea financiară
presupun faptul că întreprinderea a îndreptat mijloacele băneşti încasate pentru procurarea
mijloacelor fixe şi pentru plata creditelor bancare încasate ceea ce demonstrează formarea fluxului
net pozitiv format în anul precedent de gestiune.
Incapacitatea întreprinderii de a forma fluxul net pozitiv din activitatea sa economico-
financiară impune dezvăluirea cauzelor respective prin efectuarea analizei structurale.

Analiza structurală ofera utilizatorilor Rapoartelor financiare informaţii detaliate cu privire la

provenienţa încasărilor şi utilizarea mijloacelor băneşti încasate. În cadrul analizei se examinează
corelaţia dintre diferite canale de încasare şi direcţii (scopuri) de plată a mijloacelor băneşti. Analiza
structurală permite aprecierea contribuţiei fiecărui element component al plăţilor si încasărilor la
formarea fluxului net al mijloacelor băneşti.
 Analiza separată a structurii încasărilor şi plăţilor de mijloace băneşti la
S.A. „Floarea-Carpet” în perioada 2009 - 2010
Tabelul 22

Fluxurile Anul 2009 Anul 2010

de mijloace băneşti suma, lei cota,% suma, lei cota, %
Încasări băneşti
1.Încasări din vinzari 79637590 62,881 84686641 60,078
2.Alte încasări operationale 12222088 9,651 4757695 3,375
3. Încasări băneşti din ieşirea activelor 129417 0,102 - -
pe termen lung
4. Încasări sub forma de credite 34658388 27,366 51517549 36,547
Total încasări băneşti 126647483 100 140961885 100
Plăţi băneşti
1.Plăţi băneşti furnizorilor 65950339 52,467 59808445 42,250
2. Plăţi băneşti salariatilor 19031874 15,141 24623487 17,395
3. Plata dobinzilor 365391 0,291 685408 0,484
4. Plata impozitului pe venit 187349 0,148 31106 0,022
5.Alte plăţi operationale 6942004 5,523 3107925 2,195
6.Plăţi băneşti p-u procurarea activelor - - 112449 0,079
pe termen lung
6. Plăţi băneşti privind creditele 33222338 26,430 53190141 37,575
Total plăţi băneşti 125699295 100 141558961 100
Flux net total 948188 X (597076) X

Concluzie: Calculele efectuate cu privire la analiza separată a structurii încasărilor şi plăţilor de

mijloace băneşti ne arată care sunt cauzele formării fluxului negativ în anul de gestiune.
În anul precedent s-a obţinut un flux bănest pozitiv datorită fluxului bănesc net pozitiv din
activitatea financiară, care a compensat pe deplin fluxul net negativ al activităţii operaţionale. Însă în
anul de gestiune s-a format flux net pozitiv al activităţii operaţionale, care nu a compensat pe deplin
efectul negativ din activitatea de investiţii şi cea financiară, astfel obţinîndu-se un flux net total
negativ.
Fluxurile nete negative, în anul de gestiune, din activitatea de investiţii şi cea financiară
presupun faptul că întreprinderea a îndreptat mijloacele băneşti încasate pentru procurarea
mijloacelor fixe şi pentru plata creditelor bancare încasate, ceea ce demonstrează formarea fluxului
net pozitiv format în anul precedent de gestiune.
Dacă vom studia ponderea elementelor în total, putem menţiona că ponderea cea mai mare în
total încasări o ocupă încasările din venituri, care sunt în descreştere în comparaţie cu anul precedent.
O pondere mai mică, însă care nu trebuie neglijată, îi revine încasărilor sub formă de credite şi
împrumuturi, această pondere fiind în creştere în comparaţie cu anul precedent. O pondere mai mare
a plăţilor privind credite în total plăţi decît încasările din acelaşi sector a provocat formarea fluxului
net negativ din activitatea financiară. De asemenea, creditele încasate în anul precedent, cît şi în anul
de gestiune au provocat formarea fluxului negativ din activitatea operaţională, deoarece se observă că
ponderea plăţilor aferente dobînzilor a crescut aproape de 2 ori faţă de anul precedent.
Faptul că întreprinderea nu a avut încasări din ieşirea activelor pe temen lung, dar mijloace
fixe a procurat, a condus la formarea fluxului net negativ din activitatea de investiţii, în anul de
gestiune.

7. Diagnosticul riscului de insolvabilitate

în baza metodei scorurilor
Studiul riscului de faliment al fiecărui agent economic constituie o componentă a analizei
financiare de natură managerială care se realizează cu ajutorul unor metode specifice. Aceste metode
permit o diagnosticare preventivă a dificultăţilor economico-financiare şi pe această bază se poate
interveni prin aplicarea unor măsuri cu efecte operative şi strategice pentru redresarea şi consolidarea
stării financiare, creşterea performanţelor şi în consecinţă anularea riscului de faliment al agentului
economic.
Prezentam modul de analiză a riscului de faliment prin modelul Altman.
Modelul Altman se bazează pe funcţia:
Z = 3,3R1 + 1,0R2 + 0,6R3 + 1,4R4 + 1,2R5
în care variabilele R1, R2, R3, R4, R5 sunt indicatori economico-financiari cu un conţinut informaţional
consistent capabili să sintetizeze prin agregare starea financiară a unui agent economic, iar
constantele cu care sunt amplificaţi indicatorii sunt de natură statistică şi exprimă ponderea sau
importanţa unei rate sau variabile în logica economică a evaluării riscului de faliment.
Conţinutul informaţional al fiecăruia dintre cei 5 indicatori permite să se aprecieze că
nivelurile lor sunt cu atât mai bune cu cât înregistrează o valoare absolută mai mare.
Interpretarea valorilor funcţiei Z în baza modelului Altman:
Valoarea funcţiei Situaţia riscului de faliment
Z < 1,8 Situaţie critică, spre faliment
1,8  Z < 3,3 Riscul de faliment este într-o marjă normală
Z > 3,3 Riscul de faliment este aproape inexistent

În situaţia în care se obţine un rezultat mai mare decît 3 – considerat în studiul statistic al lui
E.Altman drept un prag – atunci întreprinderea este calificată drept nonfalimentară, ea fiind apreciată
ca avînd o situaţie financiară sănătoasă. Dimpotrivă, dacă rezultatul este inferior lui 1,8 întreprinderea
se consideră expusă falimentului, întrucît ea prezintă o situaţie financiară instabilă.
Deşi metoda funcţiei "Z" este apreciată ca având aplicabilitate curentă cu bune rezultate în
fundamentarea deciziilor de conducere, aceasta este marcată de o serie de dezavantaje care au un
conţinut predominant subiectiv, cum ar fi:
 indicatorii utilizaţi la calculul mărimii "Z" se referă la exerciţii financiare anterioare;
 nivelurile ratelor economico-financiare pot fi deformate în cazul unor contabilităţi
"creative" şi în consecinţă şi concluzia finală este neconformă cu realitatea;
 aplicarea unor tehnologii de înregistrare contabilă diferite în timp şi spaţiu, pot
deforma atît mărimea indicatorilor economico-financiari cât şi nivelul mărimii "Z",
inclusiv conţinutul concluziilor. În aceste condiţii este diminuată sau chiar anulată
utilitatea lor în cazul comparaţiilor efectuate în dinamică sau între diverşi agenţi
economici;
Pentru aprecierea riscului de faliment s-a elaborat următorul tabel analitic:

Ratele financiare necesare pentru aprecierea riscului de faliment

al S.A. „Floarea-Carpet”după modelul lui E.Altman
Tabelul 23
Coeficientul
Nr. Anul Anul de
crt. Indicatorii 2009 2010 ponderare
 1 Activ total, lei 104424707 107177136 X
2 Valoarea medie anuală a activelor, lei 100840563,5 105896936 X
3 Venituri din vînzări, lei 75068514 79724491 X
4 Profit reinvestit, lei - - X
5 Capital propriu, lei 90101823 93888830 X
6 Total datorii, lei 14428800 13374419 X
7 Profit pînă la impozitare, 3055906 3354844 X
8 Active curente, lei 34823805 35854488 x
R1 – rata rentabilităţii economice, (rd.7/rd.2) 0,030 x 3,3 0,032 x 3,3
9 =0,099 = 0,106 3,3
R2 – viteza de rotaţie a activelor, nr. de
10 rotaţii(rd.3/rd.2) 0,744 0,753 1
R3 – coef. autonomiei financiare 0,862 x 0,6 = 0,875 x 0,6
11 [rd.5/(rd.5+rd.6)] 0,517 = 0,525 0,6
12 R4 – rata profitului reinvestit, - - 1,4
R5 – rata activelor curente, 0,333 x 1,2 = 0,335 x 1,2
13 (rd.8/rd.1) 0,400 = 0,402 1,2
X
14 Z = 3,3R1 + 1,0R2 + 0,6R3 + 1,4R4 + 1,2R5 1,760 1,786

Concluzie: Conform calculele efectuate în baza modelului lui E.Altman am obţinut un coeficient Z
aproximativ 1,8, atît în anul de gestiune cît şi în anul precedent. Acest prag al coeficientul Z
presupune ca la întreprindere riscul de faliment este într-o marjă normală. Creşterea cu cîteva sutimi
al acestui coeficient denotă faptul că întreprinderea se află într-o situaţie stabilă.
Modelul lui E. Altman nu este unicul model care poate analiza riscul de faliment la
întreprinderii, de asemena acest model poate fi în contraziceri cu altele, de aceea se recomandă de a
aprecia riscul de faliment conform altor modalităţi.

O altă modalitate de apreciere a riscului de insolvabilitate este modelul D.Diuran, care are la
bază, de asemenea, metoda scorului. În cazul dat, modelul include 3 rate financiare, care, în opinia lui
D.Diuran, caracterizează solvabilitatea unei entităţi economice în condiţiile economiei concurenţiale,
fiecăreia din ele revenindu-i un coeficient de ponderare. Aceste rate sunt:
1. Rentabilitatea economică;
2. Lichiditatea generală;
3. Coeficientul autonomiei financiare
În funcţie de acest model, întreprinderile se clasifică în 5 clase după următorul tabel:
Repartizarea întreprinderilor pe clase după gradul de solvabilitate în baza modelului D.Diuran
Tabelul 24
Ratele Clase (grupe) de întreprinderi
financiare ale
I II III IV V
modelului
Rentabilitatea Mai mare de 20-29,9% 10-19,9% 1-9,9% mai puţin de 1%
economică, % 30%
 50 puncte 35-49,9 20-34,9 5-19,9 0 puncte
puncte puncte puncte
Coeficientul Mai mult de 1,7-1,99 1,4-1,69 1,1-1,39 Mai mic de 1,0
lichidităţii 2,0
totale 30 puncte 20-29,9 10-19,9 1-9,9 puncte 0 puncte
puncte puncte
Coeficientul Mai mare de 0,45-0,69 0,3-0,44 0,2-0,29 Mai mic de 0,2
autonomiei 0,7
financiare 20 puncte 10-19,9 5,-9,9 puncte 1-4,9 puncte 0 puncte
puncte
Total puncte 100 65-99 35-64 6-34 0

Valorile ratelor financiare ale S.A. „Floarea-Carpet” pentru determinarea

riscului de insolvabilitate conform modelului D.Diuran
Tabelul 25
A n i i
Ratele financiare 2009 2010
Rentabilitatea economică, % 11 12
(PPGPI/Valoarea medie anuală a
activelor*100)
Coeficientul total de achitare 30 30
(lichiditatea totala)
Coeficientul de autonomie 20 20
Numărul de puncte acumulate 61 62
Clasa, conform gradului riscului
de insolvabilitate în baza
modelului D.Diuran Cl.III CL.III

Concluzie: Conform modelului lui D.Diuran întreprinderea S.A. „Floarea-Carpet” este situată în
clasa a III după riscul de insolvabilitate din toate cele 5 clase. Analizînd situaţie, putem menţiona
faptul că cel mai mic punctaj la acumulat rentabilitatea economică, 12 puncte din total 50. Deci,
rentabilitatea activelor se află la un nivel mediu. Cît despre coeficientul lichidităţii totale şi cel al
autonomiei financiare, aceştia au acumulat maximum de puncte, atît în anul de gestiune cît şi în cel
precedent.
Clasa a III a presupune că întreprindrea are o marjă de risc de insolvabilitate normală sau
medie.

Aprecierea globală a riscului de faliment al S.A. „Floarea-Carpet” este expusă în tabelul ce

urmează:
Sinteza principalilor indicatori ai riscului de insolvabilitate
al S.A. „Floarea-Carpet” în anii 2009-2010

Tabelul 26
A n i i
Specificare 2009 2010
Modele scoring Riscul de faliment Riscul de faliment
 Modelul Altman este într-o marjă este într-o marjă
normală normală
Modelul D.Diuran Cl.III Cl.III
Solvabilitatea şi lichiditatea
Lichiditatea totală 3,117 4,557
Lichiditatea intermediară 1,172 1,623
Lichiditatea absolută 0,088 0,037
Coeficientul de solvabilitate
generală 7,245 8,020
Coeficientul autonomiei
financiare 0,862 0,875
Flux bănesc net,lei 948188 -597076

Concluzie: Conform calculele efectuate în baza modelului lui E.Altman am obţinut un

coeficient Z care presupune că la întreprindere riscul de faliment este într-o marjă normală. Conform
modelului lui D.Diuran întreprinderea S.A. „Floarea-Carpet” este situată în clasa a III - o marjă de
risc de insolvabilitate normală.
În particular lichiditatea totală (curentă) se încadrează în intervalul optim, adică întreprinderea
dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în sumă deplină. Acest
fenomen pozitiv se explică prin faptul că ritmul de creştere a activelor curente depăşeşte considerabil
ritmul de creştere a datoriilor pe termen scurt. Din cauza micşorării mijloacelor baneşti şi a creanţelor
pe termen scurt în condiţiile creşterii datoriilor pe termen scurt, lichiditatea intermediară a scăzut,
însă nu a ieşit din nivelul minim recomandabil. La cel mai scăzut nivel în comparaţie cu optimul, se
situează coeficientul lichidităţii absolute, deoarece în anul de gestiune s-a obţinut un flux net negativ
în comparaţie cu anul precedent. Coeficientul lichidităţii absolute nu se încadrează în intervalul optim
nici la începutul, nici la sfîrşitul perioadei de gestiune, demonstrînd evoluţia negativă în urma
reducerii sumei mijloacelor baneşti disponibile.
Datele tabelului atestă nivelul destul de înalt al independenţei financiare a entităţii de sursele
împrumutate atrase. Aceasta rezultă din faptul că în structura pasivelor prevalează sursele proprii de
finanţare (capitalul propriu). Astfel coeficientul de autonomie ia valori între 86%-87%. După părerea
specialiştilor nivelul de siguranţă al acestui coeficient este cel puţin 0,5. Deci, putem cert menţiona că
întreprinderea este la un nivel de siguranţă în ceea ce priveşte sursle de finanţare.
Gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de care dispune întreprindere
constituie un raport de 8/1, cînd nivelul minim al acestuia este de 2/1. De asemenea se observă o
creştere a acestui coeficient în anul de gestiune faţă de precedent.

Rezumatul diagnosticului financiar al întrprinderii S.A. „Floarea-Carpet”

Tabelul 27