Ganglionii bazali

Ganglionii bazali sunt mase de substanta cenusie situate la baza encefalului.

Principalele componenete sunt date de:
- Corpul striat
- Thalamus
- Nucleul sub-talamic
- Structuri cenusii mezenecefalice (substanta neagra – pars compacta).
*Pars reticulate nu face parte propriu-zis din substanta neagra, ci mai degraba din
Globus Pallidus.

I. Corpul striat:
- Arhistriat (complexul nuclear amigdalian cu rol in mirs, comportament,
emotii)
- Paleostriat
- Neostriat

a) Paleostriat: - (alcatuit doar din Globus Pallidus) functiile motorii si

comportamentale sunt date de Putamen si Globus Pallidus.
Globus Pallidus este format din globus pallidus lateral (extern) si globus pallidus
medial (intern), unite printr-o lama de substanta cenusie. Globul pallid intern
coboara pana in mezencefal, ajungand pana in dreptul substantei negre (pars
reticulata).

b) Neostriat: format din Putamen si Nucleu Caudat (In boala Huntington se

observa atrofia capului nucleului caudat - > dispare amprenta sa).

Nucleul Caudat teste format din cap, corp (contribuie la formarea ventriculului
lateral) si coada.

Anatomie:
- *Nucelul lenticular este o notiune pur teoretica ce inglobeaza Putamen
impreuna cu cei 2 nuclei ai Globus Pallidus.
- Corp striat: Nucleu Caudat + Nucleu Lenticular
- Neostriat: Nucleul Caudat + Putamen
- Paleostriat: globus pallidus
- Arhistriat: complex amigdalian
 In comportament, ganglionii bazali reprezinta elementul major in modularea
acestuia, acionand asupra componenetei:
- Motorii
- Senzoriale
- Cognitive
- Emotionala
- Instinctiva
- Afectiva.
De aici reise faptul ca ganglionii bazali functioneaza la fel pentru fiecare functie
in parte. Ei sunt un punct nodal in circuitele neuronale, care proceseaza informatia
specifica. Aceste noduri pot fi simple sau de comunicare intre mai multe retele
(atunci se numesc Hub-uri).
Programul motor presupune o succesiune de miscari simple in vederea obtinerii
uneia complexe -> ganglionii bazali selecteaza in fiecare moment grupele
musculare necesare pentru realizarea miscarii, rolul lor fiind atat in initierea
miscarii automate, in controlul acesteia, cat si in stoparea ei, precum si in
mentinerea tonusului muscular (control permamnent).

*Schema cale directa si indirecta*

Calea directa are rolul de initiere si pastrare a activitatii motorii pe termen scurt,
iar calea indirecta controleaza tonusul pe musculature agonista si antagonista (rol
in selectia grupelor musculare pentru activitatea motorie)

… de la VA/VL, informatia pleaca la nivelul ariei 6, stimuland-o si astfel activand

dezinhibitia ariei motorii 4 pentru muschii selectivi in miscarea necesara. In mod
normal, aria motorie 6 inhiba activitatea ariei motorii 4 (in repaus).
Eferentele care pleaca de la cortex trimit un stimul excitatory pe calea
corticostriata.
In timp activitatea de stimulare a caii directe poate mentine tonusul, chiar daca
este de scurta durata. In sistemul nervos, fiecare structura nucleara are o activitate
prorpie de pace-maker. Fiecare din acesti nuclei are o frecventa electrica specifica
-> se pot recunoaste nuclei prin studii electrofiziologice:
- Nucleul Luis : 12 cicli/secunda
- Globus Pallidus Intern: 4-6 cilcii pe secunda.
La randul lor, aceste circuite reglatoare de mare importanta sunt:
- Substanta neagra (pars compacta din mezencefal) trimite eferente ascendente
pentru Putamen (nigrostriate), ce are drept transmitator Dopamina. Efectul
dopaminei pe MSN de pe calea indirecta este inhibitor, iar cel de pe calea
directa este stimulator.
Aceste efecte depend de receptori:
- Proteinele G: modificarea unor protein G -> mesageri secunzi -> cai de
semnalizare intracelulara. Activarea receptorilor dopaminergici da efecte
metabolice diferite (unii receptori stimuleaza adenilatciclaza, altii o inhibia).

Clase de receptori dopaminergici:

- D1, D5 (receptori D1-Like)
- D2, D3, D4 (receptori D2 – Like)
In conditii normale, la nivel striat exista receptori D1 si D2. Astfel, pe calea directa
dopamine faciliteaza activitatea, iar pe calea indirecta dopamina inhiba partial
stimularea. Dopamina nu este transmitator, ci neuromodulator – principalul
neuromodulator in SNV (informatia utila este transmisa prin Glutamat).
Dopamina actioneaza si asupra:
- Vaselor (dilatatie)
- Cordului (creste inotropismul si Frecventa Cardiaca)
- Splahnic
- Tubului digestive (intregul perete al tubului digestiv, in special stomac, pilor
si intestin).

In SNC, circuitele dopaminergice se gasesc si la nivel:

- Hipofizar: scade secretia de prolactina
- Hipotalamus: functiile vegetative si comportamentale
- Structuri corticale: pelaca din aria tegmentara vertebrala si ajunge la nivelul
cortexului limbic (mesolimbic)
- Circuit mezzo-cortical.

Pentru dopamine exista receptori modulati synaptic, dar pot fi si extrasinaptic

(pericarion, dendrite, portiunea initiala a axonilor). De aici rezulta efectul de masa
al dopaminei (neuroplasticitate). Astfel, se mentine aproape de normal functia
sinapselor si ajuta in caz de leziune la refacerea sinapselor. Neuroplasticitatea are
un rol major in invatare, prin procesul de realizare de noi sinapse.

Deci dopamine pe alea directa facilitateaza activitatea fazica (de initiere), iar pe
calea indirecta (creste???) activitatea motorie. O scadere cu 80% a dopaminei duce
la o scadere a activitatii motorii -> pacientul cu boala Parkinson este hiperton,
hypokinetic.
Tot din aria tegmentala ventral mai pleaca alaturi de fibrele mezilimbice, alte
fibre la nivelul sistemului limbic, ce stimuleaza prin dopamine eliberarea de
enkefaline/endorfine, cu rol esential in sistemul de recompense (baza
mecanismului de adictie).
 Din punct de vedere biochimic, dopamine este o catecolamina. Pe calea de
sinteza a catecolaminelor, dopamina apare prima. Calea de sinteza portenste de la
tirozina.
Tirozina se hidroxileaza si se transforma in DOPA (dioxifenilalanina). Prin
decarboxilare, DOPA se va transforma in Dopamina.
Neuronii dopaminergici nu au enzime pentru a completa sinteza pana la
adrenalina. Prin urmare, dopamine se acumuleaza in vezicule la nivelul terminatiei
presinaptice, apoi va fi eliberata in fanta sinaptica si va ajunge la receptorii
dopaminergici de pe membrana post-sinaptica. Odata ce s-a realizat efectul,
dopamina se va desprinde de receptori, o parte va fi preluata inapoi de terminatia
presinaptica prin receptorii D2 de la acest nivel, iar o parte va fi preluata de astrocit
din fanta sinaptica.
Dopamina se va metaboliza pe 2 cai:
- O parte din dopamine sub actiunea Catecol-O-metil Transferazei (COMT) –
ce are specificitate scazuta pentru Dopamina- se va transforma in produs
intermediar, apoi va trece in mitocondrie unde se va transforma sub actiunea
Monoaminoxidazei B (MAO-B) In acid homovanilic, ce se va elimina urinar
(se poate doza).

- Cealalta parte din dopamine trece direct in membrana mitocondriala, unde

sub actiunea MAO-B se va transforma intr-un produs intermediar si
peroxide de Hidrogen (cantitatea de peroxide de hydrogen este controlata
de superoxide dismutaza si glutation. Daca aceste enzime se lezeaza ->
stress oxidative -> moarte celulara). Produsul intermediar, sub actiunea
COMT se va transforma ulterior in acid homovanilic, care de asemenea se
va elimina urinar.

- COMT este produs de ficat si poate acionta si pe L-Dopa (atentie la

tratamentul cu L-Dopa)

Superoxid dismutaza este cel mai importat sistem anti-oxidant(50% este in

Sistemul nervos deoarece reierul are activitate metabolica intense). Stresul oxidativ
este un eveniment tardi si enspecific -> trebuie identificata cauza si tratata.
Specificitatea motorie a acestui circuit este data de aria motorie principal si
secundara. Cortexul moduleaza activitatea structurilor striate nu numai prin calea
directa si indirecta, ci si prin calea hiperdirecta care sunteaza calea dopaminergica
si face sinapsa direct in Nucleul lui Luis. Calea porneste de la cortexului limbic.