Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teza Catana Rezumat Site
Teza Catana Rezumat Site
TEMA:
EXECUTAREA SANCȚIUNILOR
CONTRAVENȚIONALE ÎN ROMÂNIA
- REZUMAT -
Coordonator de doctorat:
Prof. univ. dr. ŢICAL GEORGE MARIUS
Doctorand:
CATANĂ NECULAI
BUCUREŞTI 2014
1
CUPRINS
CUPRINS ........................................................................................................................... 2
ARGUMENTUL CERCETĂRII ..................................................................................... 4
CAPITOLUL I
SISTEMUL CONTRAVENŢIONAL ROMÂNESC ................................................... 10
CAPITOLUL II
CONSTATAREA, APLICAREA ȘI EXECUTAREA SANCŢIUNILOR
CONTRAVENŢIONALE............................................................................................... 15
CAPITOLUL III
ASPECTE PROCEDURALE COMPARATE PRIVIND EXECUTAREA
SANCȚIUNILOR CONTRAVENȚIONALE .............................................................. 19
CAPITOLUL IV
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE COLECTARE A AMENZILOR (ANCA) .................24
3
ARGUMENTUL CERCETĂRII
1
Astfel la nivel naţional, în anul 2012, din totalul de 26927 accidente rutiere soldate cu victime, pe fondul vitezei,
neacordării priorităţii pietonilor angajaţi regulamentar în traversare sau consumului de băuturi alcoolice au fost
produse 10513 accidente, soldate cu 805 persoane decedate, 3994 persoane rănite grav şi 10125 persoane rănite
uşor.
9
Urmare a aplicării metodelor de cercetare prezentate anterior, lucrarea
propune înfințarea Agenției Naționale de Colectare a Amenzilor (ANCA),
agenție care să gestioneze activitatea de executare a amenzilor reprezentând
sancțiuni contravenționale.
Predicţiile domeniului de cercetare au vizat identificarea unor sincope în
sistemul contravențional românesc. Astfel, din fazele procedurale contravenționale,
faza executării, care este și cea mai importantă sub aspectul îndeplinirii scopului
contravenției, prezintă o reglementare juridică neunitară, care se regăsește în
cuprinsul mai multor acte normative, cu nuanțe de drept procesual civil, dreptul
fiscal, dreptul civil, dreptul penal. Mai mult, în faza de executare sunt implicate
mai multe instituții ale statului cu atribuții împărțite și răspunderi limitate. De
exemplu, poliția, care deține rolul principal în aplicarea sancțiunilor
contravenționale, are atribuțiuni și pe linia executării amenzilor, deși această
atribuție nu se regăsește în atribuțiile Poliției Române, conform Legii nr. 218/2002
de organizare și funcționare.
CAPITOLUL I
10
persoanelor vinovate de încălcarea dispoziţiilor legale ce prevăd şi sancţionează
contravenţii.
Sistemul contravenţional românesc actual este încadrat în ramura dreptului
administrativ, însă evoluţia juridică scoate în evidenţă tot mai accentuat crearea
dreptului contravenţional ca ramură distinctă de drept, respectiv adoptarea unui
Cod contravenţional, care ar trebuie să cuprindă, printre altele, o parte referitoare la
regimul juridic al contravenţiilor şi sancţiunilor contravenţionale şi o alta dedicată
procedurii contravenţionale.
2
‖În momentul în care găsim o istorie bazată pe documente recunoaştem în ele un dreptcu caracter propriu
poporului căruia el se aplică, ca şi limba şi obiceiurile acelui popor‖, Fr.K. Savigni, Vom Beruf unserer Zeit fýr
Gesetzgebung und Rechtssiswenschaft, Freiburg, 1982, p. 5.
3
Dumitru Ifrim, Unele sugestii de îmbunătăţire a regimului contravenţiilor, R.R.D. nr. 11 / 1978, pag. 36
11
1.3. Sistemul contravenţional românesc actual
În prezent, sediul materiei îl constituie O.G. nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor4, care a abrogat Legea nr. 32/1968. Desigur, actuala
reglementare conţine elemente de noutate, dar cel mai important aspect îl
reprezintă punerea de acord a prevederilor sale cu principiile Constituţiei din 1991.
Într-o interpretare extinctivă O.G. nr.2/20015 poate fi considerat un ”cod
contravenţional‖ actual chiar dacă de-a lungul evoluţiei a suferit o instabilitate
juridică materializată prin 39 de modificări, rectificări sau derogări. Fiind un
domeniu vast reglementat prin ordonanţă, legiuitorul a adoptat pentru fiecare
domeniu de activitate acte normative cu rol de reglementare dar şi sancţiune,
aceste prevederi din legile speciale fiind adoptate în lumina cadrului legal general.
Sub acest aspect al reglementării juridice, contravenţia se diferenţiază de
infracţiune a cărei reglementare se regăseşte într-un cadru restrictiv, pe fiecare
valoare socială ocrotită, cu o stabilitate juridică rigidă, în Codul Penal al României.
Potrivit O.G. nr.2/2001 contravenţia este definită ca fiind fapta săvârşită cu
vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, hotărâre a Guvernului sau,
după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau
al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului
General al Municipiului Bucureşti. Prin Legea de aprobare nr.180/20026, O.G.
nr.2/2001 i s-au adus anumite modificări şi completări care îmbunătăţesc unele din
textele iniţiale.
În urma prezentării procedurii de executare a amenzilor, reglementată de
O.G . nr.2/2001 putem enumera următoarele instituții implicate: organele din care
fac parte agenții constatatori (care au și rolul principal), organele speciale ale
unităților administrativ teritoriale din raza de domiciliu al contravenientului
(administrațiile financiare), ANAF, instanțele de judecată din raza de competență
unde s-a săvârșit contravenția, serviciul executări civile din cadrul instanțelor din
raza de competență unde s-a săvârșit contravenția, serviciile specializate din cadrul
primăriilor unde domiciliază contravenientul.
4
Publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001.
5
Textul initial a fost publicat în M.O. nr. 410 din 25 iulie 2001 insă a suferit modificări, rectificări și derogări după
cum urmează:Rectificarea publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584, din 18 septembrie 2001;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2002; Legea nr. 180/2002; Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002, abrogată
prin Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003; Legea nr. 357/2003; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2003;
Legea nr. 506/2004(derogari); Legea nr. 526/2004; Ordonanţa Guvernului nr. 8/2006; Legea nr. 182/2006; Legea
nr. 352/2006; Legea nr. 353/2006; Decizia Curţii Constituţionale nr. 953/2006; Decizia Curţii Constituţionale nr.
228/2007; Decizia Curţii Constituţionale nr. 1354/2008; Legea nr. 293/2009; Legea nr. 108/2010(derogari);
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2010(derogari); Legea nr. 202/2010; Legea nr. 278/2010(derogari);
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2011(derogari); Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
39/2011(derogari); Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2011(derogari); Legea nr. 136/2011(derogari); Legea
nr. 213/2011(derogari); Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011(derogari); Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 114/2011(derogari); Legea nr. 18/2012(derogari); Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
13/2012(derogari); Legea nr. 76/2012; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012(derogari); Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 32/2012(derogari); Legea nr. 94/2012; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2012;
Legea nr. 154/2012(derogari); Legea nr. 190/2012(drogari); Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
77/2012(derogari) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013; Legea nr. 2/2013(derogari);
6
Publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002.
12
Numărul mare de instituții implicate în procesul de executare a amenzilor
precum și mixtul de proceduri care se aplică pentru executarea amenzilor nu fac
altceva decât crearea unui sistem care funcționează cu sincope si foarte lent, ce
duce la tergiversarea executării și implicit la nerealizarea scopului pentru care a
fost aplicată sancțiunea contravențională.
13
Prin aplicarea sancţiunii se urmăreşte restabilirea ordinii de drept şi repararea
prejudiciului cauzat prin nesocotirea unei valori sociale ocrotite de lege.
Spre deosebire de sancţiunile civile, care se caracterizează printr-o mare
stabilitate, sancţiunile contravenţionale sunt în continuă transformare în funcţie de
specificul abaterilor care se săvârşesc, caracteristică ce face dificilă codificarea lor.
Sintetic, dar edificator, sancţiunile contravenţionale sunt definite în
doctrina actuală ca reprezentând o grupă a sancţiunilor juridice care se aplică
persoanelor fizice şi juridice care au săvârşit contravenţii.
Prin sancţiune contravenţională se înţelege o măsură de constrângere sau
reeducare, care se aplică contravenientului în scopul îndreptării acestuia şi
prevenirii săvârşirii contravenţiilor. Sancţiunile juridice nu constitue mijloace de
răzbunare a societăţii, ci de prevenire a săvârşirii faptelor ilicite. Sancţiunea
contravenţională nu prezintă un scop în sine ci un mijloc de ocrotire a relaţiilor
sociale şi de formare a unui spirit de responsabilitate.
Faţă de Legea nr.32/1968, O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor a introdus un sistem nou sancţionator, diversificat, mai suplu şi, cel
puţin teoretic, mai funcţional, s-a apreciat în doctrina7.
Astfel, spre deosebire de reglementarea anterioară, care prevedea trei tipuri
de sancţiuni (avertismentul, amenda şi confiscarea administrativă), Ordonanţa are o
concepţie modernă, stabilind în art. 5, alin. 1, că sancţiunile contravenţionale sunt
principale şi complementare8.
Cea mai blândă sancţiune contravenţională principală, avertismentul, este
reglementată de art.7 din O.G. nr.2/2001 şi constă în atenţionarea verbală sau
scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârşite, însoţită de
recomandarea de a respecta dispoziţiile legale.
Amenda, apreciată ca fiind sancţiunea contravenţională cea mai importantă,
specifică dreptului administrativ, este o sancţiune pecuniară ce afectează
contravenientul prin diminuarea patrimoniului său, fapt pentru care a fost denumită
sancţiunea patrimonială9. Amenda contravenţională constă în luarea silită din
patrimoniul contravenientului a unei sume de bani şi trecerea acesteia în
patrimoniul statului, al instituţiilor publice sau al unităţilor administrativ-
teritoriale.
Prestarea unei acţiuni în folosul comunităţii, ca sancţiune contravenţională
principală, a fost introdusă relativ recent, pe fondul procesului de armonizare a
legislaţiei României cu legislaţia ţărilor Uniunii Europene10.
Sancţiunile contravenţionale complementare prevăzute de O.G. nr.2/2001
sunt: confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii,
suspendarea sau anularea avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei
activităţi, închiderea unităţii, blocarea contului bancar, suspendarea activităţii
7
I. Poenaru, Răspunderea pentru contravenţii, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998, p. 57.
8
R. N. Petrescu, Drept administrativ, Ed. Accent, Cluj – Napoca, 2004, pag. 511.
9
V. Dongoroz, op. cit. pag. 498
10
A. Iorgovan, op. cit., pag. 417.
14
agentului economic, retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni
sau pentru activităţi de comerţ exterior, temporar sau definitiv; desfiinţarea
lucrărilor şi aducerea terenului în starea lui iniţială.11
CAPITOLUL II
11
Alexandru Ţiclea, op.cit, p.47
12
În materia audiovizualului, actul constatator se numeşte decizie (Legea nr. 504/2002). Prin hotărârea I.C.C.J,
Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal decizia nr.2657/205 s-a statuat că ” potrivit Legii nr. 504/2002, sancţiunile
contravenţionale pentru încălcarea prevederilor acesteia, nu se aplică de agentul constatator prin proces-verbal de
constatare aşa cum prevede O.G. nr.2/2001, ci se aplică prin decizie a Consiliului, aprobată în prezenţa a cel puţin
8 membri, prin votul a cel puţin 6 din aceştia”.
15
individualizează fapta ilicită şi contravenientul şi nu un act administrativ
jurisdicţional.
Procesul verbal de constatare este un act oficial, deoarece este întocmit de
un agent constatator aflat în exerciţiul funcţiunii, în calitate de reprezentant al
statului. Totodată este considerat înscris autentic, deoarece produce efecte depline,
nefiind necesară nicio alta formalitate, aprobare sau confirmare, producându-şi
efectele juridice indiferent de voinţa celui sancţionat.
13
A. Iorgovan, Tratat de Drept Administrativ, vol. II, Ed. All Beck, Bucureşti, 2002, pag. 434.
14
În cadrul art.1, Cod penal, se prevede că scopul legii penale este de a apăra împotriva infracțiunilor România,
suveranitatea, independențe, unitatea și indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia,
proprietatea, precum și întreaga odine de drept.
17
Potrivit art.109 din O.U.G. 195/2002, constatarea contravenţiilor şi
aplicarea sancţiunilor se fac direct de către poliţistul rutier, iar în punctele de
trecere a frontierei de stat a României, de către poliţiştii de frontieră.
Conform art. 8 din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor silvice, contravenţiile prevăzute la art.1-5 din aceeşi lege se
constată de pădurari, brigadierii, şefii districtelor silvice, inginerii şi tehnicienii
silvici din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Regiei
Naţionale a Pădurilor, inspectoratelor silvice teritoriale şi al celorlate subunităţi
silvice, precum şi de alţi angajaţi împuterniciţi de Ministerul Mediului şi
Schimbărilor Climatice.
Conform art.54 din O.U.G nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor,
constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art.50 şi art.51 din
acest act normativ, se fac de către reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii
Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
CAPITOLUL III
15
V.I. Prisăcaru, op. cit., pag. 458
16
I. Mândru, Amnistia şi graţierea, Ed. All, Bucureşti, 1998, pag. 373.
19
În secolul al XIX-lea, multe sisteme de drept din Europa au trecut de la
clasificarea trihotomică a faptelor la cea simplă prin „depenalizarea”17
contravenţiilor. S-a afirmat că raţiunea ‖depenalizării‖ trebuie căutată într-o serie
de considerente cum ar fi: readucerea dreptului penal la graniţele sale naturale,
conservând sancţiunea penală pentru acele fapte care, raportat la valorile sociale
cer o consecinţă - aplicarea unei sancţiuni criminale, ce trebuie să prezinte cerinţa
indispensabilităţii; în al doilea rând, sunt raţiuni cu caracter practic, constând fie în
exigenţe de simplificare a procedurilor referitoare la fapte de joasă relevanţă
socială, fie în acelea de muncă a judecătorului penal cu finalitatea obţinerii unei
utilizări mai raţionale a aparatului judecătoresc. Aceste abordări se regăsesc în
modificările efectuate de-a lungul evoluţiei în codurile penale din Suedia, Olanda,
Portugalia, Italia, Norvegia.
În urma evoluţiilor sistemelor legislative din a doua jumătate a secolului
trecut, influenţate în mod categoric de armonizarea legislaţiei europene prin luarea
în considerare a deciziilor CEDO se regăsesc trei sisteme cu privire la procedura
aplicabilă contravenţiilor18 :
- primul sistem, specific Franţei, este caracterizat de faptul că angajarea
răspunderii contravenţionale are loc în condiţiile reglementate de procedura
penală. Totuşi şi acest sistem cunoaşte o procedură specifică de aplicare a
sancţiunilor rutiere;
- al doilea sistem, specific Republicii Moldova, adoptat de o parte din statele
din estul Europei, presupune existenţa unor proceduri contravenţionale19
care se aplică doar în cazul aplicării sancţiunilor contravenţionale. Procedura
contravenţională este o procedură extrapenală, reglementată prin coduri
contravenţionale sau legi cadru;
- al treilea sistem este un amestec a primelor două, astfel că unele contravenţii
sunt reglementate de Codul Penal, iar sancţionarea lor se face conform
procedurii penale, iar alte contravenţii sunt constatate şi sancţionate după o
procedură specială care se completează cu dispoziţiile Codului de procedură
civilă.
17
Spre exemplu în Italia majoritatea contravenţiilor prevăzute în Codul Penal au fost „depenalizate‖ prin Legea
nr.689/1981, care cuprinde şi reglementarea procedurii de constatare şi sancţionare a acestor fapte – Enciclopedia
Treccani, Contravenzione, Instituto Poligrafico e Zecca Dello Stato, Roma, 1988, p.7.
18
Mircea Ursuţa, Contravenţiile rutiere, Editura Universul Juridic, Bucureşti 2011, p.14.
19
În Ungaria este în vigoare Codul contravenţional adoptat prin Legea nr.LXIX/1999.
20
Tudor Draganu, Liberul acces la justiţie, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 2003, p.263.
21
Potrivit art 521 din Codul de procedură penală francez‖infracţiunile pe care legea le pedepseşte cu o amendă ce
nu depăşeşte 3.000 Euro”.
20
Contravenţiile din legislaţia franceză sunt stabilite de către parlamentari
prin Decrete de Stat22. Consiliul de Stat este autoritatea competentă care
încriminează, reglementează şi stabileşte limitele sancţiunilor pentru contravenţii.
Legislativul francez, în funcţie de pericolul social ce caracterizează contravenţiile,
reflectat în cuantumul amenzilor, a realizat o divizare a contravenţiilor în cinci
clase, după cum urmează:
- prima clasă a contravenţiilor pentru care legiuitorul francez a stabilit
un cuantum al sancţiunilor pecuniare, cuprins între 1 -38 Euro,
reprezintă faptele cu un grad redus al pericolului social cum ar fi:
insulta realizată într-un loc care nu este public;
- a doua clasă a contravenţiilor se sancţionează cu o amendă cuprinsă
între 39 - 150 de Euro, cum ar fi folosirea telefonului mobil de către
conducătorul auto în timp ce conduce un autovehicul pe drumurile
publice, oprirea sau staţionarea abuzivă, etc.
- a treia clasă a contravenţiilor se sancţionează cu amendă cuprinsă între
151 - 450 Euro, de exemplu ameninţările cu violenţă;
- a patra clasă a contravenţiilor se sancţionează cu amendă cuprinsă
între 451 - 750 Euro. Din categoria contravenţiilor la regimul rutier se
încadrează în această grupă a contravenţiilor încălcarea regulilor
privind depăşirea autovehiculelor sau circulaţia pe contrasens,
încălcarea liniei continue, etc.
- a cincea clasă a contravenţiilor se sancţionează cu amendă cuprinsă
între 751 - 1500 euro (în cazul unei recidive contravenţionale,
contravenientul poate fi sancţionat cu amendă până la 3000 Euro, dacă
recidiva nu este considerată un delict). De exemplu, în această
categorie poate fi menţionată, fapta de a conduce un autovehicul pe
drumurile publice cu o viteză de peste 50 km/h peste limita legală.
Amenda ca sancţiune principală reprezintă criteriul de bază în clasificarea
contravenţiilor în cele cinci clase. Cuatumul amenzilor prezentat mai sus nu
reprezintă altceva decât aprecierea pericolului social ce caracterizează fapta
contravenţională, dar care stabileşte şi procedura aplicabilă contravenţiei săvârşite.
22
Codul Penal francez art.R610-1.
21
sancţiunile şi totodată stabileşte și competenţele. Astfel, poliţia poate aplica amenzi
administrative într-un cuantum de maxim 340 Euro per amendă. Sancţiunea devine
irevocabilă dacă nu există vreo plângere adresată procurorului, care acţionează ca o
agenţie administrativă. Decizia procurorului poate fi contestată la judecătoria de
canton, care poate interveni asupra ei. În ultimă instanţă, poate fi făcut apel faţă de
decizia pronunţată la Judecătoria de canton, instanţa competentă fiind Curtea de
Apel din Leeuwarden, care şi în acest caz acţionează ca cea mai înaltă instanţă
administrativă.
Simplitatea sistemului penal olandez a centrat orientarea sa pe
dezincriminarea faptelor cu un pericol social redus şi reglementarea lor, ca fiind
contravenţii, de legi distincte în funcţie de domeniul de aplicare. Însă această
abordare a dus la creşterea numărului de contravenţii. Totodată, amenda ca
sancţiune atât administrativă cât şi penală a devenit principalul instrument al
organelor de aplicare folosit cu eficienţă ca urmare a responsabilităţilor instituţiilor
implicate în urmărirea executării acesteia până la achitare.
În Olanda limita minimă a unei amenzi este de 3 Euro, iar cea maximă de
780.000 Euro, pentru minorii între 12 şi 18 ani limita maximă fiind de 3.900 Euro.
Dacă în cazul amenzilor rutiere poliţistul are o limită în a aplica de până la 340
Euro, judecătorul are libertatea de a aplica amenzi până la limita maximă.
La fel ca şi în sistemul contravenţional francez, contravențiile sunt
clasificate în şase categorii, cuantumul sumei reprezentând sancțiunea pecuniară,
pe fiecare categorie, fiind după cum urmează: prima categorie 390 Euro, a doua
categorie 3900 Euro, a treia categorie 7.800 Euro, a patra categorie 19.500 Euro, a
cincea categorie 78.000 Euro a şasea categorie 780.000 Euro. O dată la doi ani,
legislativul olandez adjustează cuantumul amenzilor, ultima majorare fiind la 01
ianuarie 2012.
Pentru a nu bloca aplicarea contravenţiilor, legislativul a reglementat
competenţele de aplicare, executare şi urmărire a amenzilor în legi şi regulamente.
Astfel pe principiul simplităţii a fost creată Centraal Justitieel Incassobureau
(CJIB) care funcţionează sub supravegherea procurorului.
Întrucât, această agenţie înfiinţată şi-a dovedit eficienţa în sistemul de drept
olandez, având în vederea gradul de încasare a amenzilor de peste 90%, este
necesară o abordare detaliată a modului de funcţionare, a principiilor pe care se
bazează în exercitarea rolului său.
23
M.O. nr.135 din 31 mai 1994.
23
acesta, altfel spus CEDO şi protocoalele adiţionale au devenit izvor de drept intern,
ceea ce, în plan naţional, are drept consecinţă imediată aplicarea convenţiei şi
protocoalelor de către instanţele judecătoreşti române, iar în plan internaţional
acceptarea controlului exercitat de CEDO cu privire la hotărârile judecătoreşti
naţionale.
În anul 2007, Curtea Europeană a drepturilor Omului a pronunţat prima
hotărâre de condamnare a statului român pentru încălcarea dreptului la un proces
echitabil în materie contravenţională în cauza Anghel contra României - cererea nr.
28183/03, hotărâre pronunţată la data de 4 octombrie 2007, în care Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a analizat procedura contravenţională din dreptul
românesc.
În hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Anghel
împotriva României, Curtea a precizat că prezumţia de nevinovăţie nu a fost
respectată, atâta timp cât în sistemul românesc legislaţia contravenţională nu
conţine dispoziţii derogatorii de la principiul potrivit căruia sarcina probei revine
reclamantului, principiul fundamental al procedurii contravenţionale.
CAPITOLUL IV
4.2. Analiza încasării amenzilor aplicate de poliție pentru anul bugetar 2009
La începutul anului 2010, Direcția Cazier Judiciar Statistică și Evidență
Operativă din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române a solicitat
25
unităților din teritoriu o evidență a sumelor încasate pentru amenzi reprezentând
sancțiuni aplicate de către poliție.
Pentru a stabili care sunt procentele de încasare a amenzilor la nivelul
județelor tării, au fost folosite datele statistice furnizate de ”Statistica
contravențiilor în anul 2009 aplicate de Poliția Română‖, statistică întocmită anual
la nivelul Poliției Române . Din statistica anexată se constată că în anul 2009
Poliția Română a aplicat un număr de 4.756.627 de contravenții în valoare de
849.765.000 lei.
Cele mai multe contravenții aplicate cu sanțiunea contravențională amendă
sunt cele la regimul rutier, pentru faptele prevăzute în O.U.G. nr. 195/2002
republicată. Astfel au fost aplicate un număr de 3.798.992 contravenții la regimul
rutier, reprezentând un procent de 79,8% din numărul total de contravenții. Acest
procent este confirmat și prin faptul că formațiunile de poliție rutieră au aplicat un
număr de 3.283.865 de sancțiuni contravenționale, reprezentând un procent de
69,03% din numărul total de contravenții.
26
4.4. Agenția Națională de Colectare a Amenzilor24
24
ANCA este o idee, un proiect care a rezultat din necesitatea îmbunătățirii sistemului de colectare a amenzilor, in
special a celor rutiere , care dețin un procentaj însemnat față de celelalte , dar și a colaborării internaționale pe acest
domeniu. Acest proiect prin care se urmărește crearea unei noi instituții este pe departe a fi perfect, dar eficiența în
forma prezentată este garantată prin raportarea la sistemul de colectare a amenzilor existent în Olanda.
27
4.5. Procedura executării amenzilor rutiere
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
28
Propunerile propuse în proiectul elaborat nu reprezintă decât o necesitate a
unei strategii în domeniul dreptului contravențional, la care să participe principalii
actori cu rol de prevenire și combatere a faptelor antisociale, care să vizeze atât
latura teoretico-legislativă cât și cea tehnică funcțională, de eficientizare a
sistemului contravențional din România și armonizarea acestuia la cerințele
Uniunii Europene.
Obiectivele principale ale acestei strategii ar putea consta în:
- Crearea dreptului contravențional , ca ramura distinctă a sistemului judiciar
românesc, alături de dreptul penal, dreptul civil, dreptul de procedură penală,
etc;
- Crearea unui cadru legislativ suplu și eficient armonizat la jurisprudența
CEDO și a practicilor europene în acest domeniu;
- Eficientizarea contravenției ca instituție represivă și preventivă, alături de
infracțiune, prin identificarea unor pârghii de stimulare a executării
sancțiuilor contravenționale;
- Delimitarea atribuțiilor instituțiilor implicate în aplicarea, sancționarea și
executarea sancțiunilor contravenționale;
- Crearea ANCA (Agenția Națională de Colectare a Amenzilor)cu rol
executiv dar și de coordonare a executării sancțiunillor contravenționale;
- Stabilirea unor proceduri concrete cu atribuții bine definite pentru actorii
implicați în executarea amenzilor. Amenda ca sancțiune contravențională
principală nu trebuie asimilată ca fiind în faza de executare, un impozit sau
o taxă de plătit către bugetul de stat sau bugetul local;
- specificarea rolului fiecărei autorităţi publice implicate, cu competenţele
proprii, în scopul evitării suprapunerii de atribuţii sau extinderii unora dintre
acestea dincolo de limitele acordate;
- crearea unui cadru de cooperare cu toate statele europene pe linia aplicării,
sancționării și executării sancțiunilor contravenționale;
29
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
- Antoniu, G., Noul Cod penal comentat, vol. I, Edit. C.H. Beck, București, 2006;
- Apostol Tofan, D. Drept administrativ, vol. II, Edit. C.H. Beck, București, 2009;
- Apostol Tofan, D., Regimul juridic actual aplicabil contravențiilor. Aspecte de drept
procesual, Curierul judiciar, nr. 7/2002;
- Amariei R., Luăm amenzi de 500 milioane euro pe an. Topul instituţiilor care rup
chitanţe, ziarul Capital, 29.11.2010;
- Barrows, S. J, Crimes, misdemeanours and penalties, Cornell Law School Library,
Washington, 1990;
- Bornea, M., Bornea, F.A., Prezumția de nevinovăție în materie contravențională, precum
și natura juridică a sancțiunilor complementare prevăzute de art. 96 din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 195/2002 , republicată, Dreptul nr. 7/2009;
- Bârsan, C., Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Comentariu pe articole. Ediția a
2-a, Edit. C. H. Beck, Bucuresti, 2010;
- Berger, V., Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Ediția a 5-a în limba
română, Institutul Român Pentru Drepturile Omului, București, 2005;
- Bobos, Gh., Teoria generală a dreptului, Edit. Dacia, Cluj- Napoca, 1996;
- Boroi, A., Drept penal. Partea generală, Ediția a doua, Edit. C.H. Beck, București, 2008;
- Brezoianu, D. Drept administrativ român, Edit All Beck, București, 2004;
- Bulai, C., Manual de drept penal, Partea generală, Edit. All Beck, București, 1997;
- Caloianu, D., Ghidul contravenientului la radar, Edit.C.H. Beck, 2009;
- Ceterchi, I., Craiovan,I., Introducere în teoria generală a dreptului, Ed. All Educational,
1998;
- Chipăilă I., Constatarea şi sancţionarea faptelor contravenţionale, Ed.Cornelius, Baia
Mare, 2003;
- Chirita, R., Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Comentarii și explicații, vol. I,
Ed. C.H. Beck, București, 2007;
- Covey F., Central Fine Collection Agency, Center for Advanced Research, The
Netherlands, 2001;
- Colectiv, Constatarea și sancționarea contravențiilor, Edit. All Beck, București, 2004;
- Colectiv, Legislație contravențională, Culegere de acte normative, Ediția a 6-a, Edit. C.
H. Beck, București, 2008;
- Colectiv, Centraal Justitieel Incassobureau, Afdeling Management Informatie, Bijlage
Jaarbericht, 2011;
- Colectiv, Efficiency and Quality in Justice, European Judicial Systems - Edition 2010;
- Constantinescu, M., Iorgovan, A., Muraru, I., Tanasescu, E. S., Constituția României
revizuită comentarii și explicații, Ed. All Beck, București, 2004;
- Cristus, N.,Răspunderea contravențională, Practica judiciară 2007-2009, Ed. Hamangiu,
2010;
- Crisan, I. H., Spiritualitatea geto-dacilor, Ed. Albatros, București, 1986 ;
- Culegere de practică judiciară 1992-1998 , Ed. All Beck, București,1999;
- Daniel G., Amenzile de circulaţie, slăbiciunea bugetului local, Monitorul de Vrancea,
ed.13.01.2012;
- Dongoroz, V., Tratat de drept procesual penal, Ed. Acdemiei Române, București, 2000;
- Dongoroz, V., Kahane, S., Oancea, I., Bulai, C., Explicații teoretice ale Codului penal
român, vol. I, Editia a II-a, Ed. All Beck, București, 2003;
30
- Dreptul la un proces echitabil și accesul liber la justiție, http://www.inm-lex.ro; Elliott
C., French legal system, Harlow, England, Longman, 2000;
- Enciclopedia Treccani, Contravenzione, Instituto Poligrafico e Zecca Dello Stato, Roma,
1988;
- Guţuleac V., Tratat de drept contravenţional, Chişinău, S. n., „Tipografia Centrală‖,
2009;
- Hammer, Ph., Romaniello, S., La responsabilité pénale des personnes morales, La loi du
4 Mai 1999, Edit. Kluwer , Diegem, 1999;
- Haddad S., Article juridique, L'amende forfaitaire ou comment s'amender des petits
forfaits routiers, 2006;
- Hotca, M. A., Drept contravențional, partea generală, Ed. Editas, București, 2003;
- Hotca, M. A, Regimul juridic al contravențiilor. Comentarii și explicații, Ediția a 4-a, Ed.
C.H. Beck, Bucuresti, 2009;
- Iorgovan, A., Tratat de drept administrativ, Ediția a patra revazută și adaugită, București,
Ed. C.H. Beck, 2005;
- Juris Classeur, Procedure penale, Tribunal de Police, Paris, 1997;
- Kuty, F., Justice pénale et procès équitable, Exigence de délai raisnonable, Présomtion d
_innocence. Droits spécifiques du prévenu, vol. 2, Edit. Larcier, 2006;
- Lensing J.A.W., The Netherlands (Criminal Law) in International encyclopedia of Laws,
R. Blanpain (Ed), Kluwer Law International, 1997;
- Micu, D., Garantarea drepturilor omului în practica Curtii Europene si a drepturilor
omului si în Constitutia României, Ed. All Beck, Bucuresti, 1998;
- Mitrache, C., Drept penal român, Partea generala, Ed. Casa de editură și presa Sansa
S.R.L., București, 1998;
- Negoita, A., Drept administrativ și elemente de știința administrației, Tipografia
Universității București, 1981;
- Oroveanu, M., Tratat de drept administrativ, Ediția a doua revazută și adăugită, Ed.
Cerna, București,1998;
- Orlov Maria, Belecciu Ştefan, Drept administrativ (pentru uzul studenţilor). — Ch.:
„Elena-V.I.―, 2005, p. 160;
- Petrescu, R. N., Drept administrativ, Ed. Hamangiu, București, 2009;
- Picard, E., La notion de police administrative, vol. II, Paris, 1984;
- Pivniceru, M. M, Susanu, P., Tudorache, D., Contravenția. Îndrumar teoretic și practic,
Institutul European, Iași, 1997;
- Podaru, O., Chirita, R., O.G. nr. 2/2001 comentată și adnotată, Ed. Sfera juridică, Cluj
Napoca, 2006;
- Podaru, O., Chirita, R., Regimul juridic al contravențiilor, O. G. nr. 2/2001 comentată,
Ediția a 2-a , Ed. Sfera juridică și Ed. Hamagiu, București, 2011;
- Poenaru, I., Răspunderea pentru contravenții, Ed. Lumina Lex, București,1998;
- Poenaru, I., Regimul juridic al contravențiilor, Ed. Lumina Lex, Bucrești, 2002;
- Popescu, C. L., Polițiștii competenți în domeniul circulației pe drumurile publice, potrivit
Ordonanței de Urgență a Guvernului nr195/2002 privind circulația pe drumurile publice
și regulamentele de aplicare a acesteia, aprobat prin Hotarârea de Guvern nr 85/2003,
Dreptul nr. 4/2003;
- Predescu,O., Udroiu, M., Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dreptul procesual
român, Ed C.H. Beck, Bucuresti, 2007;
- Ramascanu, B., Procedura contravențională judiciară în lumina jurisprudenței C.E.D.O.,
revista I.N.M, Themis nr. 2/2005;
- Tak P.J.P., The Dutch criminal justice sistem , Wolf Legal Publishers (ED), 2008;
31
- Tudor, T., Răspunderea administrativă în domeniul circulației rutiere, Edit. Dacia, Cluj
Napoca, 1981;
- Ticlea, A., Reglementarea contravențiilor, Ediția a VI-a, Edit. Universul Juridic,
București,2008;
- Ticlea, A., Tratat de dreptul muncii, Ed. Universul juridic, București, 2009;
- Ursuta, M., Procedura contravențională, Ediția a II-a revazută și adăugită, Universul
Juridic, București, 2009;
- Ursuta, M., Contravențiile rutiere, Ed. Universul juridic, 2010.
32
reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea
sau coordonarea Guvernului sau a ministerelor.
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru
îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,
precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul
Oficial nr. 389 din 29 iunie 2013;
- Ordonanța Guvernului nr.28 din 27 august 2013 de actualizare a Codului de procedură
fiscală;
- Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române;
- Legea nr.61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuie
socială, a ordinii şi liniştii publice republicată, cu modificările ulterioare;
- Legea nr.12/1990, privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale
ilicite, republicată, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr.126 din 29 august 1998;
- Legea nr.102/2010, privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor/mica
reforma in justiţie;
- Hotararea Guvernului nr. 520/2013 privind reorganizarea si functionarea ANAF;
- Hotărârea Guvernului nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice;
- Hotărârea Guvernului nr. 480/2013 pentru modificarea și completarea Regulamentului de
aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe
drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 care a fost publicată
în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 454, din 24 iulie 2013;
- Hotărârea Guvernului nr. 69/2012 de modificare a O.G. 27/2011 privind transporturile
rutiere;
- Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Justiţiei;
- Hotărârea Guvernului 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 935/2010 pentru modificarea și completarea Hotărârii
Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea si funcționarea Ministerului Justiției,
precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 762/2010 privind condițiile de
acordare, în mod gratuit, a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru
procurori, judecători, magistrați-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor și procurorilor, precum
și pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și al parchetelor;
- Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră 2011-2020, Programul de acţiuni Prioritare
pentru perioada 2011-2020 de implementare a Strategiei Naţionale de Siguranţă Rutieră;
- Strategia ANAF pe termen mediu 2011-2014, Bucureşti 2011;
- Decizia Consiliului Europei nr.2005/214/JHA privind principiul recunoaşterii mutuale a
sancţiunilor financiare;
- Decizia Consiliului Europei nr2006/783/JHA privind principiul recunoaşterii mutuale a
ordinelor de confiscare;
- Cod pénal. Nouveau Code pénal. Ancien Code penal, Dalloz, Paris, 1996-1997;
- Le code penal Francais, Edition 1995;
- Le code de procedure civile, Edition may 2005;
- The Dutch Criminal Justice System, Wolf Legal Publishers, 2008;
- Codul contravenţional Ungar adoptat prin Legea nr.LXIX/1999;
- Legea nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 a fost adoptat Codul contravenţional al
Republicii Moldova, intrat în vigoare la 31 mai 2009;
33
- Regulamentul circulației rutiere a Republicii Moldova publicat în anexa nr. 1, la
Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, cu modificările efectuate prin H.G. nr 989
din 19.10.10, publicate în M.O. 211-212/29.10.10;
III. Jurisprudenţa
a) naţională
1) Decizii Curtea Constituțională
- Decizia nr.XXII din 19.03.2007 privind examinarea recursului în interesul legii, declarat
de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
referitor la consecinţele nerespectării cerinţelor înscrise în art.16, alin.(7) din din
Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări prin Legea nr.180/2002;
- Decizia nr.XXXV din 06.11.2006 privind examinarea recursului în interesul legii,
declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, cu privire la aplicarea sancţiunilor cu caracter administrativ faptelor concurente
în cazul când sunt incidente dispoziţiile art.181 din Codul Penal;
- Decizia nr.I din 18.02.2002 privind aplicarea dispoziţiilor art.1, lit.(e) şi ale art.6 din
Legea nr.12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale
ilicite;
b) CEDO
- http://www.government.nl
- http://jaarbericht2011.cjib.nl
- http://www.cjib.nl
- www.echr.coe.int
- http://www.anaf.ro/public/wps/portal/
- http://www.legifrance.gouv.fr
- www.euroavocatura.ro
- http://opinii.juridice.ro
- www.mpublic.ro
- www.inm-lex.ro
- www.presamilitara.ro
- http://www.juridice.ro
- www.avocat.net
- www.humanrights.coe.int
- http://ro.primariacraiova.ro
- http://www.raiffeisen.ro/abcdar-bancar
35