Diagnosticul Financiar Al Socep

CAPITOLUL I
PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI
SOCEP S.A. este o importantă companie de exploatare portuară din Portul

Constanţa Nord. Înfiinţată în anul 1991 SOCEP S.A. este o companie cu capital integral
privat, având ca activitate de bază efectuarea de servicii portuare (99%), respectiv:
încărcări, descărcări, depozitări, expedieri mărfuri generale şi containere, precum şi
efectuarea altor operaţiuni conexe transporturilor navale.
Societatea nu are filiale şi nu aparţine vreunui grup de întreprinderi. De asemenea,
nu deţine participaţii la alte societăţii cu drept de control.
SOCEP S.A. este membru FIATA, are implementat sistemul de Management al
Calităţii, pe standard ISO 9001/2001 şi este deţinătoare a certificatului " Punctul Verde ".
Societatea este situată în molurile II şi III ale portului Constanţa Nord ocupând un
important segment din piaţa serviciilor oferite în Portul Constanţa în derularea
containerelor, mărfurilor generale şi vrac solide de import, export şi tranzit.
Compania are o cifră de afaceri anuală de peste 18 milioane de euro şi 650 de
angajaţi.
Pe lângă terminalele din Portul Constanţa Nord, SOCEP S.A. dispune şi de o
platformă de depozitare mărfuri generale cu o suprafaţă de 4000 mp în Portul Constanţa
Sud.
1
Diagnosticul financiar al SOCEP S.A.
CAPITOLUL II
ANALIZA DINAMICII ŞI STRUCTURII PATRIMONIULUI
2.1. Bilanţul financiar
Diagnosticul financiar al SOCEP S.A. a fost efectuat pe baza datelor din bilanţul
contabil, contul de profit şi pierdere, notele explicative şi situaţia activelor imobilizate
pentru anii 2005, 2006 şi 2007.
Pentru început, am elaborat bilanţul financiar, ordonând activele după gradul de
lichiditate, iar pasivele după gradul lor de exigibilitate.
Principalele corecţii realizate pentru elaborarea bilanţului financiar au vizat:
 separarea pe termene de lichiditate a imobilizărilor financiare şi a creanţelor şi
înscrierea imobilizărilor financiare la active imobilizate şi a creanţelor la active
circulante;
 eliminarea din activ a cheltuielilor înregistrate în avans şi reducerea
corespunzătoare a nivelului capitalurilor proprii, respectiv 95.358 lei în primul an,
137.463 în anul 2 şi 195.128 în anul 3;
 reclasarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli în rândul datoriilor peste un
an, respectiv 220.000 în primul an şi 375.000 în anul 3.
În ceea ce priveşte modificările care au avut loc la nivelul celor 3 ani urmăriţi în
analiza mea, pot preciza următoarele:
 activele imobilizate au scăzut semnificativ în perioada supusă analizei, ceea ce
presupune o restrângere a activităţii. Comparându-se indicele de creştere al cifrei
de afaceri cu indicele activelor imobilizate din anul 3 (112,49 > 96,76) se observă
că activele imobilizate cresc într-un ritm mai mic decât cifra de afaceri, aspect
considerat favorabil;
 imobilizările necorporale au înregistrat o creştere în anul 3 faţă de anul 2 ca
urmare a achiziţionării unei licenţe pentru programe de calculator;
2
 activele circulante au cunoscut o creştere importantă. După comparaţia indicelui

activului circulant cu indicele de creştere al cifrei de afaceri (129,46 > 112,49) se
observă că are loc o scădere a vitezei de rotaţie a activelor circulante, de unde
rezultă o înrăutăţire a eficienţei utilizării acestora;
 în anul 2 are loc o scădere a stocurilor, ceea ce presupune creşterea vitezei de
rotaţie a acestora, urmând ca în anul 3 acestea să crească considerabil, datorită
creşterii într-un ritm mai mare a stocurilor faţă activele circulante (183,25 >
129,46) care conduce la încetinirea vitezei de rotaţie a stocurilor;
 creanţele au crescut în anul 3 ceea ce semnifică creşterea perioadei de recuperare
de la clienţi;
 disponibilităţile băneşti au un trend ascendent şi sunt reprezentate în totalitate de
conturi la bănci, iar indicele de creştere al disponibilităţilor este mai mare decât
cel de creştere a cifrei de afacerii, aspect nefavorabil întrucât banii sunt blocaţi în
conturi bancare, rămânând nevalorificaţi şi presupunând costuri de oportunitate
mari;
 capitalul propriu a crescut pe seama capitalizării profiturilor, ceea ce înseamnă că
averea societăţii a crescut de la un an la altul;
 rezultatul reportat scade în anul 3 ceea ce presupune rapartizarea mai multor
dividende;
 datoriile pe termen mediu şi lung au crescut în anul 3 faţă de anul 2 ca urmare a
constituirii unor provizioane noi;
 datoriile de exploatare pe termen scurt au crecut considerabil în anul 3 ca urmare
a dublării datoriilor comerciale furnizori faţă de anul de bază;
 în anul 2 şi 3 nu au mai fost înregistrate datorii financiare curente ca urmare a
restituirii sumelor datorate instituţiilor de credit.
3
2.2. Analiza dinamicii şi structurii activelor
În cadrul acestui subcapitol am realizat calculul şi interpretarea ratelor de

structură ale elementelor de activ, mai întâi ratele care vizează activele imobilizate şi apoi
cele care vizează activele circulante, aşa cum sunt prezentate în tabelul următor:
RATELE DE STRUCTURĂ ALE ELEMENTELOR DE ACTIV

Anul 1 Anul 2 Anul 3
1. Rata activelor imobilizate 70,64 66,82 60,09
1.1. Rata imobilizărilor necorporale 1,54 1,63 1,77
1.1.1. Rata concesiunilor, brevetelor şi licenţelor 100,00 100,00 100,00
1.1.2. Rata fondului comercial 0,00 0,00 0,00
1.1.3. Rata imobilizărilor necorporale în curs 0,00 0,00 0,00
1.2. Rata imobilizărilor corporale 98,07 97,93 97,78
1.2.1. Rata terenurilor şi construcţiilor 56,90 57,32 57,06
1.2.2. Rata instalaţiilor tehnice şi maşinilor 42,91 41,29 40,30
1.2.3. Rata altor imobilizări corporale 0,19 0,23 0,20
1.2.4. Rata imobilizărilor necorporale în curs 0,00 1,16 2,44
1.3. Rata imobilizărilor financiare 0,40 0,43 0,45
2. Rata activelor circulante 29,36 33,18 39,91
2.1. Rata stocurilor 7,81 4,30 6,09
2.1.1. Rata materiilor prime 93,22 96,11 48,94
2.1.2. Rata producţiei neterminate 0,00 0,00 48,92
2.1.3. Rata produselor finite şi mărfurilor 55,82 3,89 2,14
2.2. Rata creanţelor 36,64 29,56 28,31
2.2.1. Rata creanţelor comerciale 98,97 98,92 99,03
2.2.2. Rata altor creanţe 1,03 1,08 0,97
2.3. Gradul net de asigurare cu disponiblităţi * * *
- fata de activele circulante 55,55 66,14 65,60
- fata de activele totale 16,31 21,94 26,18
2.4. Gradul brut de asigurare cu disponibilităţi * * *
- fata de activele circulante 55,55 66,14 65,60
- fata de activele totale 16,31 21,94 26,18
Tabelul 2.1. Ratele de structură ale elementelor de activ
4
În urma analizei acetor rate se constată următoarele:

 Activele imobilizate – în anul de bază deţin o pondere de 70,64% din activele
totale, în scădere până la 66,82% în anul 2 şi respectiv 60,09% în anul 3, semnificând o
scădere a gradului de investire al capitalului de la o perioadă la alta, precum şi o scădere a
ponderii activelor imobilizate în totalul activelor, ca urmare a creşterii valorii activelor
totale într-un ritm mai accelerat decât cel al valorii imobilizărilor.
Din datele tabelului se observă că acestea au o pondere semnificativă în totalul
activelor, înregistrând valori peste nivelul optim de 60% aşa cum este cazul anilor 1 şi 2
şi de 60% aşa cum este cazul anului 3, după cum reiese din graficul prezentat în
continuare:
Structura activelor totale în anul 1 Structura activelor totale in anul 2
Active Active
circulante circulante
29% 33%
Active Active
imobilizate imobilizate
71% 67%
Structura activelor totale în anul 3
Active
imobilizat
e
Active
60%
circulante
40%
5
Figura 2.1. Structura activelor totale
Întrucât activele imobilizate cuprind mai multe componente am procedat la

analizarea unor rate complementare, precum rata imobilizărilor necorporale, rata
imobilizărilor corporale şi rata imobilizărilor financiare.
Rata imobilizărilor necorporale are un nivel neglijabil, în structura acestora
regăsindu-se doar concesiuni, brevete şi licenţe.
Pe perioada analizată, rata imobilizărilor corporale înregistrează valori optime,
peste valoarea minim acceptată de 85%.
Deasemenea, după cum se poate observa în cei trei ani urmăriţi, în cadrul
imobilizărilor corporale, terenurile şi construcţiile, urmate de instalaţiile tehnice şi maşini
sunt predominante, restul imobilizărilor corporale fiind relativ insemnificative.
Ponderea cea mai mare o deţin construcţiile ceea ce presupune un potenţial ridicat
de producţie.
Valoarea redusă a ratelor imobilizărilor necorporale şi a imobilizărilor financiare
semnifică o pondere mică a activelor intangibile în total activ şi o activitate de investiţii
financiare restrânsă.
Conform rezultatelor obţinute putem aprecia că întreprinderea investeşte cu
prioritate pentru dezvoltarea potenţialului tehnic intern, deoarece rata imobilizărilor
corporale este preponderentă în raport cu rata imobilizărilor financiare.
 Activele circulante – înregistrează o creştere progresivă în orizontul de timp

considerat, datorită devansării ritmului de creştere a activelor totale de către ritmul
activelor circulante. Acestă creştere a ratei activelor circulante s-a realizat preponderant
pe seama stocurilor.
Rata activelor circulante se află într-o postură uşor negativă deoarece se află sub
valoarea minimă acceptată de 40%. Aceasta tinde să se atenueze de la o perioadă la alta,
urmând ca în 2007 să fie foarte aproape de acest prag.
6
Stocurile reprezintă un activ important al orcărei societăţi, iar în cazul de faţă, din
punct de vedere fizic, sunt alcătuite din materii prime şi produse finite şi mărfuri în
proporţii apropiate, şi au o evoluţie oscilatorie, astfel că în anul 2 scad faţă de anul de
referinţă urmând să crească în anul 3 fără a atinge însă nivelul înregistrat în anul de bază.
Rata stocurilor este redusă, aspect specific întreprinderilor din sfera serviciilor.
Creanţele sunt formate în principal din creanţe comerciale şi urmează o traiectorie
descendentă, având totuşi o pondere însemnată în activele totale.
Disponibilităţile băneşti – deţin ponderea cea mai însemnată în cadrul activelor
circulante, depăşind cu mult valorile optime ale acestei rate şi rezultând o utilizare
ineficientă a resurselor băneşti şi respectiv costuri mari de oportunitate, fiind imobilizate
în conturi la bănci (proastă gestionare a trezoreriei). Această pondere este evidenţiată
grafic în continuare:
Structura activelor circulante in anul 1 Structura activelor circulante în anul 2
Stocuri Stocuri
8% 4% Creanţe
Disponibili 30%
Creanţe
tăţi Disponibili
37%
băneşti tăţi
55% băneşti
66%
7
Structura activelor circulante în anul 3
Stocuri
6%
Creanţe
28%
Disponibilit
ăţi băneşti
66%
Figura 2.2. Structura activelor circulante

2.3. Analiza dinamicii şi structurii capitalurilor
În cele ce urmează, am procedat la analiza structurală a pasivului bilanţier pe baza

ratelor de structură, care oferă informaţii privind politica financiară a întreprinderii şi
evidenţiază aspecte legate de stabilitatea şi autonomia financiară a lor.
Analiza nivelului, dinamicii şi structurii capitalurilor firmei presupune analiza
după criteriul exigibilităţii, pe forme de proprietate şi analiza capitalului investit.
2.3.1. Analiza structurii capitalului după criteriul exigibilităţii
Analiza structurii capitalului după criteriul exigibilităţii permite aprecierea

modului în care firma reuşeşte să-şi procure resursele financiare adecvate structurii
patrimoniului.
În tabelul următor voi prezenta valorile pe care le înregistrează câteva din ratele
de structură ale pasivului după criteriul exigibilităţii:
RATELE DE STRUCTURĂ ALE ELEMENTELOR DE PASIV

STRUCTURA DUPĂ CRITERIUL
EXIGIBILITĂŢII * * *
8
1. Rata stabilităţii financiare (Kper/Kt) 92,53 96,36 95,18
2. Rata datoriilor pe termen scurt (Dts/Kt) 7,47 3,64 4,82
2.1. Rata datoriilor financiare (Dfc/Dts) 40,36 0,00 0,00
2.2. Rata datoriilor comerciale (Dcom/Dts) 10,03 15,71 26,75
2.3. Rata altor datorii nefinanciare (Ad/Dts) 49,61 84,29 73,25
3. Rata structurii finanţării (Dts/Kper) 0,08 0,04 0,05
Tabelul 2.2. Structura după criteriul exigibilităţii
 Rata stabilităţii financiare – înregistrează un trend crescător şi un nivel foarte

ridicat. Creşterea acestei rate în anul 2 se datorează achitării unor datorii pe termen scurt,
reprezentate de sume datorate instituţiilor de credit, precum şi creşterii capitalului
propriu, iar în anul 3 scade ca urmare a creşterii unor datorii pe termen scurt , sub forma
datoriilor comerciale- furnizori.
Nivelul acestei rate nu oferă informaţii foarte multe, motiv pentru care pentru a
oferii o imagine cât mai clară am comparat nivelul său cu rata activelor imobilizate şi am
constatat că în toţi anii urmăriţi rata stabilităţii financiare este mult superioară acesteia,
aspect considerat negativ ca urmare a unei nevalorificări a capitalurilor permanente.
Întrucât rata stabilităţii financiare este mai mare decât rata activelor imobilizate
atunci vom avea şi o lichiditate mare şi în creştere. Diferenţa dintre cele două rate
depăşeşte nivelul recomandat de 10%-15%.
Nivelul foarte ridicat al acestei rate reprezintă o marje de securitate mult prea
mare şi un surplus de resurse permanente care necesită remunerare, plata unor dobânzi,
etc, însă riscurile sunt mici, mai ales cel de insolvabilitate.
Evoluţia comparativă a celor două rate este prezentată în următoarea figură:
9
Comparaţie rata stabilităţii finaciare cu
rata activelor imobilizate
100,00% 92,53 % 96,36 % 95,18 %
80,00% 70,64% 66,82%

60,09% Rata activelor
60,00% imobilizate
40,00% Rata stabilităţii
financiare
20,00%
0,00%
Fig. 2.3. Dinamica ratei stabilităţi financiare şi a ratei activelor imobilizate
 Rata datoriilor pe termen scurt – înregistrează o evoluţie inversă faţă de evoluţia

ratei stabilităţii financiare şi are un nivel scăzut, ceea ce presupune riscuri reduse.
Aceasta s-a diminuat în anul 2 datorită majorării capitalului propriu, şi a crescut în anul 3
situându-se însă mult sub nivelul anului 1, ca urmare a creşterii datoriilor pe termen scurt.
Pentru a surprinde structura datoriilor pe termen scurt am calculat o serie de rate
analitice precum: rata datoriilor financiare, rata datoriilor comerciale şi rata altor datorii
nefinanciare. Din calculele efectuate rezultă că ponderea principală revine datoriilor
nefinanciare în toţi cei 3 ani supuşi analizei.
 Rata structurii finanţării – nivelul acestei rate este foarte scăzut, nesemnificativ,
mult sub nivelul normal de 50%.
2.3.2. Analiza structurii capitalului pe forme de proprietate
10
Pentru obţinerea unor informaţii cu privire la autonomia financiară şi la riscurile
la care se expune firma am efectuat calculul ratelor de autonomie financiară şi al ratelor
de îndatorare, aşa cum se prezintă în tabelul următor:
STRUCTURA PE FORME DE PROPRIETATE * * *
1. Rata autonomiei financiare globale (Kpr/Kt) 87,78 92,59 91,32
2. Rata autonomiei financiare la termen (Kpr/Kper) 94,87 96,09 95,95
3. Rata de îndatorare globală (Dt/Kt) 12,22 7,41 8,68
4. Rata de îndatorare la termen (Dtml/Kper) 5,13 3,91 4,05
5. Rata de îndatorare la termen (Dtml/Kpr) 5,41 4,07 4,23
Tabelul 2.3. Structura pe forme de proprietate
 Rata autonomiei financiare - în cele 2 variante din tabelul de mai sus prezintă
evoluţii similare. Îm ambele cazuri se situază peste nivelurile minime acceptate şi creşte
în anul 2, iar în anul 3 cunoaşte o scădere foarte mică faţă de anul precedent. Creşterea
înregistrată în anul 2 este datorată majorării capitalului propriu şi reducerii datoriilor pe
termen mediu şi lung (aspect favorabil). Se poate afirma că societatea dispune de

autonomie financiară, ponderea capitalului propriu în capitalul permanent fiind de peste
90% în cei 3 ani. Neavând o politică de investiţii agresivă, nivelul acestei rate nu este
considerat mare. Nivelul ridicat al acestei rate presupune riscuri mici pentru firmă, însă
faptul că nu există datorii presupune un cost mare al capitalului investit. Deaseamenea,
faptul că firma nu are datorii este apreciat nefavorabil întrucât aceasta nu poate rezista pe
piaţă fără împrumuturi.
 Rata de îndatorare – în cele două variante ale sale (globală şi la termen) nu

cunoaşte creşteri sau descreşteri semnificative. Nivelul său este foarte redus ceea ce
presupune riscuri mici.
2.3.3. Analiza capitalului investit
11
Pentru determinarea ponderii capitalului investit în capitalul total am apelat la
calculul ratelor surprinse în graficul următor:
Comparaţie rata capitalului investit cu

rata datoriilor de exploatare
90,79 92,59 91,32
Rata capitalului
investit
Rata datoriilor de
exploatare
9,21 7,41 8,69
Fig. 2.4. Rata capitalului investit şi rata datoriilor de exploatare

După cum se observă, ceea mai mare pondere este deţinută de capitalul investit,
fapt care conferă firmei o bună stabilitate financiară, dar care generează costuri cu
atragerea resurselor. Din datele din tabel rezultă un capital investit supradimensionat.
Corelate cu structura activului, nivelurile ratei capitalului investit şi ratei
datoriilor de exploatare sunt considerate normale.
Pentru a stabili obligaţiile firmei în materie de remunerare a capitalurilor utilizate
şi pentru a caracteriza riscurile la care aceasta se expune am efectuat analiza pe baza
elementelor de pasiv şi analiza pe baza elementelor de activ.
ANALIZA PE BAZA ELEMENTELOR DE PASIV * * *

1. Stabilitatea capitalului investit (Kip/Kinv) 96,68 100,00 100,00
2. Exigibilitatea capitalului investit (Dfc/Kinv) 3,32 0,00 0,00
3. Autonomia capitalului investit (Kpr/Kinv) 96,68 100,00 100,00
4. Îndatorarea globală a capitalului investit (Kîm/Kinv) 3,32 0,00 0,00
5. Îndatorarea la termen a capitalului investit (Îtml/Kinv) 0,00 0,00 0,00
12
ANALIZA PE BAZA ELEMENTELOR DE ACTIV * * *
1. Ponderea activelor imobilizate (AI/Kinv) 77,80 72,17 65,80
2. Ponderea necesarului de fond de rulment (NFR/Kinv) 9,47 8,21 9,76
3. Ponderea disponibilităţilor şi plasamentelor (Db/Kinv) 17,97 23,70 28,67
Tabelul 2.4. Analiza capitalului investit
Pe baza rezultatelor obţinute se poate concluziona că în anul 2 are loc o scădere a

capitalului investit, urmând ca acesta să cunoască o majorare în anul 3.
Ponderea capitalului investit în capitalul total a crescut şi ea, rata capitalului
investit având o valoare foarte ridicată, ceea ce înseamnă că firma apelează la surse de
finanţare ce trebuie remunerate, finanţarea prin datorii de exploatare fiind foarte mică.
Ponderea capitalului investit permanent în ansamblul capitalului investit este
ridicată şi în creştere pe seama creşterii nivelului capitalului propriu; nivelul
exigibililităţii capitalului investit tinde către 0, iar sursele proprii sunt de până la 100%,
ceea ce semnifică riscuri aproape nule în privinţa asigurării surselor de finanţare.
Ceea mai mare parte a capitalului (65,80%) serveşte la finanţarea activelor
imobilizate.
CAPITOLUL III
ANALIZA STATICĂ A ECHILIBRULUI FINANCIAR
3.1. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii
Pentru a caracteriza lichiditatea firmei SOCEP S.A. am comparat pasivele pe

termen scurt cu resursele disponibile pentru aceeaşi perioadă. În acest scop am utilizat o
serie de rate, precum:
LICHIDITATEA Anul 1 Anul 2 Anul 3

1. Lichiditatea generală 393,01 912,55 828,34
2. Lichiditatea curentă 362,32 873,28 777,88
13
3. Lichiditatea imediată 218,33 603,55 543,36
Tabelul 3.1. Analiza lichidităţii
 Lichiditatea generală – nivelul acestei rate este supraunitar şi se situează peste

nivelul minim acceptat ceea ce semnifică faptul că societatea nu are probleme în a-şi
onora obligaţiile curente de plată, dar şi existenţa unor resurse nevalorificate.
Valorile pe care le ia această rată în intervalul analizat sunt expresia unui fond de
rulment pozitiv care îi permite întreprinderii să facă faţă incidentelor care apar în
mişcarea activelor circulante sau unor deteriorări ale valorii acestora.
 Lichiditatea curentă şi lichiditatea imediată – sunt supraunitare şi înregistrează

valori ridicate, acest lucru fiind o consecinţă a unei utilizări mai puţin eficiente a
resurselor disponibile, chiar dacă indică un nivel ridicat de solvabilitate.
În ceea ce priveşte capacitatea întreprinderii de a face faţă scadenţelor cu surse

proprii (solvabilitatea) se pot calcula mai mulţi indicatori, însă eu am optat pentru
următorii doi:
SOLVABILITATEA Anul 1 Anul 2 Anul 3
1. Solvabilitatea generală 818,26 1350,19 1152,44
2. Solvabilitatea
patrimonială 87,78 92,59 91,32
Tabelul 3.2. Analiza solvabilităţii
 Solvabilitatea generală – creşte în anul 2 şi scade în anul 3, rămânând însă

ridicată. Aceasta reflectă o situaţie financiară bună pentru întreprindere care are
14
capacitatea de a-şi achita obligaţiile băneşti, imediate şi îndepărtate, faţă de terţi, iar
solvabilitatea patrimonială este normală.
În continuare voi reprezenta grafic corelaţia dintre lichiditatea generală şi
solvabilitatea patrimonială:
Lichiditatea generală & Solvabilitatea

patrimonială
10,00 9,13
8,00 8,28
Lg
6,00
Sp
4,00 3,93
2,00 0,93
0,88 0,91
0,00
1 2 3
Figura 3.1. Corelaţia dintre lichiditatea generală şi solvabilitatea

patrimonială
În ceea ce priveşte situaţia creanţelor şi obligaţiilor firmei acestea sunt redate în

tabelul următor:
Indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3
Creanţe clienţi 6584294 5774582 7169187
Datorii furnizori 463276 340021 825857
Cifra de afaceri 42031070 39130061 44018316
Termen încasare creanţe 56,4 53,1 58,6
Termen plată datorii 4,0 3,1 6,8
Tabelul 3.3. Creanţele şi obligaţiile întreprinderii
15
După cum se poate observa, pe perioada celor trei ani analizaţi, creanţele şi
obligaţiile au crescut într-un ritm superior celui al cifrei de afaceri, ceea ce influenţează
negativ fluxul de disponibilităţi.
Această dinamică este parţial diminuată de raportul dintre creanţe şi obligaţii.
Corelaţia dintre creanţe şi obligaţii este redată grafic în figura următoare:
Corelaţia creanţe-obligaţii
70,0
58,6
60,0 56,4 53,1
50,0
Di
40,0
Df
30,0
20,0
10,0
4,0 6,8
0,0 3,1
1 2 3
Fig. 3.2. Corelaţia dintre creanţe şi obligaţii
3.2. Analiza corelaţiei FR, NFR, T
În continuare am efectuat calculul fondului de rulment, iar în tabelul de mai jos

se observă că întreprinderea SOCEP S.A. prezintă o structură financiară care evidenţiază
un fond de rulment pozitiv.

Capital permanent 57218975 57370473 60975435
16
Capital propriu 54281875 55125481 58503387
Active imobilizate 43680966 39783944 38493252
Fond de rulment 13538009 17586529 22482183
- Fond de rulment propriu 10600909 15341537 20010135
- Fond de rulment străin 2937100 2244992 2472048
Tabelul 3.3. Analiza fondului de rulement
Pe perioada analizată fondul de rulment înregistrează un trend crescător, în anul 3

fiind obţinut prin afectarea a 22482183 mii lei resurse stabile finanţării activelor
circulante.
Creşterea acestuia se datorează creşterii capitalurilor permanente precum şi
scăderii activelor imobilizate ca urmare a casării acestora.
Fondul de rulment pozitiv indică faptul că întreprinderea are capitaluri
permanente într-o sumă destul de ridicată pentru a putea finanţa integral imobilizările sale
şi are lichidităţi excedentare care îi permit să facă faţă riscurilor diverse pe termen scurt,
dar şi că întreprinderea beneficiază de perspective favorabile în ceea ce priveşte
capacitatea de rambursare.
 Fondul de rulment propriu – este pozitiv, semnificând faptul că imobilizările

sunt integral finanţate din capitaluri proprii şi deci există autonomie.
Pentru analizarea fondului de rulment am utilizat următoarele rate:
RATELE FONDULUI DE RULMENT Anul1 Anul 2 Anul 3

1. Finanţarea imobilizărilor 130,99 144,21 158,41
2. Finantarea imobilizarilor prin Kpr 124,27 138,56 151,98
3. Acoperirea capitalurilor investite 116,78 129,48 137,94
4. Ponderea FR în Kper 23,66 30,65 36,87
5. Rata de finanţare a AC 74,56 89,04 87,93
6. Rata de finanţare a stocurilor 954,65 2069,24 1443,56
17
7. Rata de acoperire a NFR 254,70 388,79 393,74
8. Rata de finanţare a cifrei de
afaceri 115,95 161,80 183,87
Tabelul 3.4. Ratele fondului de rulment
 Finanţarea imobilizărilor prin Kpr – are tendinţa de creştere ajungând de la 130,99%

în primul an la 158,41 în anul 3 ca urmare a creşterii într-un ritm mai rapid al
capitalurilor permanente faţă de activele imobilizate. Nivelul înregistrat în anul 3
depăşeşte însă nivelul maxim recomandat de 150% ceea ce presupune un fond de rulment
supradimensionat.
 Acoperirea capitalurilor investite – nivelul acestei rate depăşeşte 100% ceea ce

înseamnă că resursele permanente sunt suficiente pentru a finanţa imobilizările şi cea mai
mare parte din necesarul de fond de rulment dar presupune şi existenţa unor resurse
nevalorificate.
 Rata de finanţare a activelor circulante – depăşeşte cu mult nivelul recomandat de

20%-30%, aspect considerat nefavorabil întrucât fondul de rulment este o resursă
scumpă .
Partea activelor circulante nefinanţată de datoriile pe termen scurt se regăseşte sub

forma necesarului de fond de rulment, care aşa cum rezultă din tabelul următor este
pozitiv pe toată perioada analizată (5.315.340 în anul 1, 4.523.400 în anul 2 şi 5.709.956
în anul 3).

Stocuri 1418113 849903 1557412
18
Creanţe 6652857 5837866 7239324
Datorii de exploatare pe termen
scurt 2755630 2164369 3086780
Necesarul de fond de rulment 5315340 4523400 5709956
Tabelul 3.5. Analiza NFR
Pentru a observa dacă nivelul pozitiv al necesarului de rulment reprezintă o

situaţie normală ca urmare a unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de
finanţare a ciclului de exploatare sau dacă această reflectă un decalaj nefavorabil între
lichiditatea stocurilor şi a creanţelor şi exigibilitatea datoriilor de exploatare vom efectua
următoarele calcule pentru anul 3:
FR = AC – Dts = 25.568.963 – 3.086.780 = 22.482.183
Calculul fluxurilor de lichidităţi şi exigibilităţi se face pentru o perioadă de o lună.
Durata medie în care datoriile pe termen scurt devin exigibile este de 1,5 luni, iar
termenul mediu în care activele circulante se transformă în lichidităţi este de 1 lună.
Activele circulante care devin lichide într-o lună sunt de 25.568.963, iar datoriile
ce devin exigibile pe perioada de 1 lună sunt de 2.057.853,3.
Diferenţa dintre cele două fluxuri este de 23511109,7.
Rezultă că firma are o bună capacitate de plată şi că nivelul pozitiv al necesarului
de fond de rulment este rezultatul unei politici de investiţii prin creşterea nevoii de
finanţare a ciclului de exploatare. Comparând nevoia de fond de rulment cu cifra de
afaceri, am constatat că acesta creşte ca urmare a creşterii cifrei de afaceri, aspect
considerat favorabil.
Pentru o mai bună analiză a necesarului de fond de rulment voi calcula

următoarele rate:
RATELE NFR Anul 1 Anul 2 Anul 3

1. Rata NFR 45,53 41,62 46,70
2. Rata de finanţare a NFR prin T 154,70 288,79 293,74
19
Tabelul 3.6. Ratele NFR
 Rata NFR – se constată o ameliorare a trezoreriei în anul 2 prin scăderea nivelului

acestei rate de la 45,53% în primul an la 41,62%, urmând ca în anul 3 să crească la
46,70%, aspect nefavorabil.
Conform datelor prezentate în tabelul de mai jos trezoreria netă este pozitivă,
fapt care semnifică un excedent monetar al exerciţiului financiar. Întrucât aceasta se
menţine pozitivă în toate cele 3 exerciţii financiare successive, această situaţie
demonstrează o rentabilitate economică ridicată, precum şi posibilitatea plasării rentabile
a disponibilităţilor băneşti pentru întărirea poziţiei pe piaţă a întreprinderii.
Calculul trezoreriei pe baza bilanţului financiar este prezentat în tabelul următor :

Disponibilităţi băneşti 10087349 13063129 16772227
Datorii financiare curente 1864680 0 0
Trezoreria netă 8222669 13063129 16772227
Tabelul 3.7. Analiza trezoreriei nete
Faptul că trezoreria este pozitivă semnifică că întreprinderea constituie

plasamente financiare faţă de partenerii financiari pentru o sumă care o depăşeşte pe cea a
resurselor pe termen scurt obţinute de la partenerii financiari. În acest caz, situaţia
exprimă o trezorerie îndestulătoare, pentru că întreprinderea dispune de lichidităţi
abundente care să-i permită să ramburseze datoriile financiare pe termen scurt. Se poate
vorbi de o reală autonomie pe termen scurt.
Trezoreria netă fiind pozitivă suntem în prezenţa unui echilibru financiar.
Analizând fondul de rulment împreună cu nevoia de fond de rulment (FR > NFR)
constatăm faptul că fondul de rulment permite să se finanţeze integralitatea NFR şi deci
NFR se finanţează integral din resurse stabile şi întreprinderea poate să evite orice
20
dependenţă faţă de resursele de trezorerie. Aşadar întreprinderea se găseşte într-o situaţie
favorabilă în ceea ce priveşte solvabilitatea la scadenţe apropiate, resursele permanente
fiind suficiente pentru a finanţa în acelaşi timp: imobilizările, NFR şi o parte a utilizărilor
de trezorerie.
În concluzie, întrucât FR>0, NFR>0, FR>NFR rezultă că T>0 , ceea ce
presupune că întreprinderea înregistrează un echilibru financiar stabil şi deci,
întreprinderea dispune de un fond de rulment pozitiv, ceea ce înseamnă că resursele sale
permanente finanţează în totalitate imobilizările şi degajă un excedent de resurse din care
o parte serveşte la finanţarea nevoilor rezultate din ciclul de exploatare, adică a
necesarului de fond de rulment, iar diferenţa constituie trezoreria pozitivă.
Nivelul trezoreriei pozitive este foarte ridicat. Se apreciază că aceste resurse sunt
utilizate necorespunzător şi deci fondul de rulment, în acest caz, nu serveşte practic la
nimic, deoarece el nu face decât să finanţeze trezoreria.
Deasemenea se poate observa că întreprinderea a adoptat o strategie defensivă.
Pentru a ne face o părere cât mai precisă cu privire la echilibrul financiar am
realizat următoarea reprezentare grafică, care surprinde evoluţia indicatorilor de echilibru
financiar în cei trei ani supuşi analizei:
21
Evoluţia indicatorilor de echilibru
financiar
25000000 Fondul de rulment
20000000 Fondul de rulment

15000000 propriu
Necesarul de fond
10000000 de rulment
5000000 Trezoreria netă
0 Capacitatea de
Anul 1 Anul 2 Anul 3 autofinanţare
Figura 3.3 Evoluţia indicatorilor de echilibru financiar
22
CAPITOLUL IV
ANALIZA STATICĂ A ECHILIBRULUI FINANCIAR
În cadrul acestui capitol am utilizat informaţiile furnizate de contul de profit şi

pierdere şi bilanţul contabil pentru a realiza analiza ratelor de gestiune ale capitalurilor şi
ratelor de gestiune ale activului.
4.1. Analiza ratelor de gestiune a capitalurilor

În cadrul acestui subcapitol, folosind partea de pasiv a bilanţului am procedat la
calculul numărului de rotaţii ale capitalurilor firmei şi respectiv durata în zile a unei
rotaţii pentru fiecare element al acestora, aşa cum poate rezulta din tabelul de mai jos :
ANALIZA
Denumire Anul 1 Anul 2 Anul 3
Rata de rotaţie a capitalului permanent 0,73 0,68 0,72
Rata de rotaţie a capitalului propriu 0,77 0,71 0,75
Rata de rotaţie a capitalului investit 0,75 0,71 0,75
Rata de rotaţie a datoriilor totale 5,56 8,87 7,92
Rata de rotaţie a Dtml 14,31 17,43 17,81
Rata de acoperire a riscurilor 0,57 0,42 0,36
Rata de rotaţie a Dts 9,10 18,08 14,26
Rata de rotaţie a furnizorilor 0,00 115,93 89,86
Termenul mediu de plată a furnizorilor 0,00 3,15 4,06
Tabelul 4.1. Ratele de gestiune a capitalurilor
 Rata de rotaţie a capitalului permanent – în ceea ce priveşte această rată putem

observa că este subunitară. Nivelul său este în toţi cei trei ani urmăriţi sub valoarea
minimă acceptată, respectiv de 2 rotaţii pe an. Deasemenea putem obseva că acesta
urmează o traiectorie descendentă, scăzând în anul 2 de la 0,73 la 0,68. În anul 3 se
23
constată o oarecare redresare însă nivelul său rămâne în continuare scăzut. Această
scădere semnifică micşorarea eficienţei utilizării capitalurilor permanent şi se datorează
creşterii acestuia într-un ritm superior cifrei de afaceri.
 Rata de rotaţie a capitalului propriu şi rata de rotaţie a capitalului investit – au

aceeaşi semnificaţie ca şi rata precedentă şi se află deasemnea sub nivelul minim
recomandat de 2 rotaţii pe an, fiind influenţate de aceiaşi factori ca şi rata de rotaţie a
capitalului permanent.
 Rata de rotaţie a datoriilor totale – a fost în 2005 de 5,56, în 2006 creşte la 8,87,
iar în 2007 scade la 7,92. Această rată a fost în toţi cei trei ani peste nivelul minim
acceptat de 4 rotaţii.
 Rata de rotaţie a datoriilor pe termen mediu şi lung – această rată înregistrează

niveluri ridicate pe perioada analizată, astfel că în 2005 a fost estimată la 14,31, în 2006
a crescut la 17,43, iar în 2007 a ajuns la 17,81, ca urmare a finanţării investiţiilor în cea
mai mare parte de resurse proprii şi datorii pe termen scurt.
 Rata de rotaţie a datoriilor pe termen scurt – această rată a înregistrat valori

destul de reduse dar în creştere, în principal datorită utilizării datoriilor pe termen scurt
pentru finanţarea imobilizărilor.
 Rata de rotaţie a furnizorilor – cu excepţia primului an, acesta ia valori foarte

mari, fiind în anul doi 115,93, iar în anul trei scăzând la 89,86. Acest nivel semnifică
folosirea de resurse atrase mai mari pentru finanţarea ciclului de exploatare, pentru care
firma nu plăteşte dobânzi, şi se apreciază favorabil.
24
4.2. Analiza ratelor de gestiune a activelor
Pentru a realiza aprecierea sintetică a rotaţiei activelor am utilizat o serie de rate

de rotaţie, rate pe care le-am determinat atât pe ansamblu cât şi pentru principalele
componente (activele imobilizate şi activele circulante).
4.2.1. Analiza ratelor de rotaţie ale activelor totale şi activelor

imobilizate
Rezultatele obţinute în urma efectuării calcului ratelor de rotaţie a activelor

toatele şi activelor imobilizate sunt prezentate în tabelul următor:
RATELE DE ROTAŢIE ALE AT ŞI AI
Rata de rotaţie a activelor totale 0,70 0,72 0,75
Rata de rotaţie a activelor imobilizate 0,96 0,98 1,14
Rata de rotaţie a imobilizărilor corporale 0,98 1,00 1,17
Rata de uzură a imobilizărilor corporale 0,31 31,68 14,54
Termenul de recuperare a valorii IC 0,00 0,20 0,54
Rata de moderinizare a IC 0,00 1,0000 1,8435
Rata scoaterilor din funcţiune 0,00 2,3045 0,0981
Tabelul 4.2. Ratele de rotaţie ale activelor totale şi activelor imobilizate
 Rata de rotaţie a activelor totale – a avut valori mici dar în uşoară creştere de la
un an la altul. Nivelul redus al acestei rate se datorază gradului ridicat de imobilizare a
activelor şi investiţiilor realizate de întreprindere în perioada supusă analizei, investiţii
care vor produce rezultate în perioada următoare.
 Rata de rotaţie a activelor imobilizate şi rata de rotaţie a imobilizărilor corporale -

au avut o evoluţie similară, înregistrând o uşoară creştere de la un an la altul, însă nivelul
acestei rate este scăzut datorită ponderii ridicate a imobilizărilor în structura activelor.
25
Aceste rate evaluează eficienţa utilizării imobilizărilor şi nu rotaţia acestora, de aceea,
pentru a caracteriza rotaţia imobilizărilor am completat analiza cu următoarele rate:
 Rata de uzură a imobilizărilor corporale – exceptând anul 2005 în care această

rată înregistrează valori care se încadrează în limitele normale (0,31), în următorii doi ani
valorile pe care le ia această rată, cu privire la starea tehnică a mijloacelor fixe ale
întreprinderii, sunt foarte ridicate (31,68 în anul 2006 şi 14,54 în anuol 2007), aspect
nefavorabil întrucât aceasta semnifică o uzură puternică a imobilizărilor.
 Termenul de recuperare a valorii IC – ia valori foarte mici pe toată perioada

analizată, aspect considerat favorabil deoarece nivelul scăzut al acestei rate conferă
întreprinderii o mare flexibilitate precum şi posibilitatea de a înlocui mai rapid
imobilizările uzate.
 Rata de modernizare a IC şi rata scoaterilor din funcţiune – se analizează prin

comparaţie. În anul 2 rata de modernizare este mai mare decât rata scoaterilor din
funcţiune, semnificând că întreprinderea a decis scoaterea din funcţiune a unor elemente
de capital fix sau o restrângere a activităţii firmei. În ultimul an raportul se schimbă ceea
ce presupune fie înlocuirea unor imobilizări scoase din funcţiune în perioada anterioară
fie dezvoltarea activităţii firmei.
4.2.2. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante
Viteza de rotaţie a activelor circulante exprimă în mod sintetic eficienţa cu care

sunt folosite materialele în activitatea întreprinderii, ratele de rotaţie ale activelor
circulante sunt prezentate în tabelul următor :
26

Numărul mediu de rotaţii ale AC * 2,06 1,94
Durata medie în zile a unei rotaţii * 176,81 187,90
Numărul mediu de rotaţii al stocurilor * 34,51 36,57
Durata medie a unei rotaţii a stocurilor * 10,58 9,98
Durata unei rotaţii a materiilor prime * 9,98 6,55
Durata de imobilizare a materiilor prime * 98,85 64,76
Durata unei rotaţii a producţiei neterminate * 0,00 6,32
Durata de imobilizare a producţiei
neterminate * 0,00 3,38
Durata unei rotaţii a produselor finite * 3,85 0,28
Durata de imobilizare a produselor finite * 3,91 0,29
Termenul mediu de încasare a creanţelor
clienţi * 58,26 54,22
Termenul mediu de încasare a creanţelor * 48,44 45,10
Tabelul 4.3. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante
 Numărul mediu de rotaţii ale AC – scade în 2007 faţă de 2006 de la 2,06 la 1,94
indicând o scădere a vitezei de rotaţie a activelor circulante. Acest lucru reise şi din
creşterea pe care o înregistrează durata medie în zile a unei rotaţii a activelor circulante
de la 176,81 cât era în 2006 la 187,90 în 2007.
 Numărul mediu de rotaţii al stocurilor – a crescut în 2007 faţă de 2006 de la

34,51 la 36,57, indicând o creştere a vitezei de rotaţie a stocurilor. Acest lucru este
evidenţiat şi de scăderea duratei medii a rotaţiei stocurilor de la 10,58 în anul 2006 la
9,98 în anul 2007.
 Durata unei rotaţii a materiilor prime – a scăzut de la 9,98 în anul doi la 6,55 în
anul al treilea, semnificând o creştere a eficienţei activităţii de aprovizionare a
întreprinderii cu materii prime. Această situaţie este evidenţiată şi de scăderea duratei de
imobilizare a materiilor prime de la 98,85 în 2006 la 64,76 în 2007.
27
 Durata unei rotaţii a producţiei neterminate şi durata de imobilizare a

producţiei neterminate – nu pot fi comentate întrucât în anul doi lipseşte producţia
neterminată şi asfel nu avem bază de comparaţie.
 Durata unei rotaţii a produselor finite – a scăzut de la 3,85 în anul 2006 la 0,28
în anul 2007, traiectorie urmată şi de durata de imobilizare a produselor finite care a
scăzut de la 3,91 în anul 2006 la 0,29 în anul 2007, fapt care semnifică o scădere a
numărului de zile de stocare a produselor finite şi o creştere a eficienţei activităţii de
desfacere.
 Termenul mediu de încasare a creanţelor clienţi cât şi termenul mediu de

încasare a creanţelor - au scăzut, situaţie considerată favorabilă.
În continuare voi evidenţia grafic ratele comentate anterior cu privire la rotaţia

activelor circulante:
Rotaţia AC în anul 2 Rotaţia AC în anul 3
Durata unei rotaţii a Durata unei rotaţii a

materiilor prime materiilor prime
9,98 6,55
0 Durata unei rotaţii a 6,32 Durata unei rotaţii a

3,85 producţiei producţiei
neterminate 0,28 neterminate
Durata unei rotaţii a Durata unei rotaţii a
produselor finite produselor finite
48,44 Termenul mediu de 45,1 Termenul mediu de

încasare a încasare a
creanţelor
creanţelor
Figura 4.1. Rotaţia activelor circulante în anul 2
28
În tabelul următor este prezentat ciclul de conversie al numerarului :

Ciclul de conversie al stocurilor * 10,58 9,98
Ciclul de conversie al creanţelor-clienţi * 58,26 54,22
Ciclul operaţional * 68,83 64,20
Ciclul de plăţi * 3,15 4,06
Ciclul de conversie a numerarului * 71,98 68,26
Tabelul 4.4. Ciclul de conversie al numerarului
Conform datelor din tabelul anterior reiese că ciclul de conversie al stocurilor,

care cuprinde intervalul de timp dintre momentul achiziţionării materiilor prime şi
momentul vânzării produselor finite, a scăzut de la 10,58 zile în 2006 la 9,98 zile în
2007.
Ciclul de plăţi a crescut foarte puţin, de la 3,15 în anul 2 la 4,06 în anul 3.
Ciclul de conversie a numerarului, obţinut ca diferenţă între ciclul operaţional şi
cel de plăţi scade de la 71,98 în 2006 la 68,26 în 2007, ceea ce indică o situaţie financiară
bună a firmei.
Structura ciclului de conversie a numerarului este redată în figura următoare :
Figura 4.2. Ciclul de conversie al numerarului
29
CAPITOLUL V
SINTEZA DIAGNOCTICULUI FINANCIAR
Capitolul V, al prezentei lucrări, intitulat „sinteza diagnosticului financiar” este

dedicat identificării punctelor forte şi punctelor slabe şi formulării concluziilor desprinse
din diagnosticul financiar efectuat pentru întreprinderea SOCEP S.A. Constanţa.
Deasemenea, acesta vizează şi o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea rezutatelor.
Pentru început mă voi ocupa de evidenţierea punctelor tari desprinse din analiza
efectuată, şi anume:
 Structura activelor corespunde obiectului de activitate al întreprinderii;

 Existenţa unei marje de siguranţă determinată de un surplus de resurse permanente ;
 Structură financiară corespunzătoare ;
 Evoluţie satisfacatoare a soldurilor intermediare de gestiune ;
 Lichiditatea curentă şi lichiditatea imediată au valori ridicate, societatea neavând
dificultăţi în a-şi onora datoriile pe termen scurt ;
 Solvabilitatea patrimonială este ridicată ceea ce presupune că societatea reuşeşte să
se autofinanţeze în mare măsură, expunându-se creditelor pe termen scurt cât mai
puţin;
 Situaţie bună a echilibrului financiar ;
 Valoarea trezoreriei este ridicată, societatea având suficiente lichidităţi pentru a face
faţă nevoilor curente, putând acorda dividende pe viitor ;
 Valoarea gradului de îndatorare este redusă, societatea preferând autofinanţarea;
 Poziţia societăţii într-o zonă favorabilă privind riscul de faliment (risc redus de
faliment).
30
În ceea ce priveşte punctele slabe, pot aminti următoarele :
 Recuperarea greoaie a creanţelor ;

 În cadrul activelor circulante, disponibilităţile băneşti deţin o pondere foarte ridicată,
ceea ce presupune o prostă gestionare a trezoreriei, acestea nefiind valorificate
corespunzător ;
 Se constată o autonomie financiară foarte ridicată, care deşi presupune riscuri mici
pentru firmă, faptul că firma nu a contractat împrumuturi este apreciat nefavorabil
deoarece aceasta evidenţiază un cost mare al capitalului investit ; desprinzându-se
totodată şi concluzia că neavând datorii firma poate avea probleme în ceea ce priveşte
concurenţa ;
 Ponderea capitalului investit în total capital este foarte ridicată şi în creştere
semnificând faptul că firma apelează la surse de finanţare ce trebuie remunerate şi
deci costuri de oportunitate mari ;
 Fondul de rulment este supradimensionat, aspect nefavorabil întrucât acesta este o
resursă scumpă ;
Ca urmare a punctelor forte şi punctelor slabe identificate se recomandă o serie de

măsuri pentru îmbunătăţirea rezultatelor întreprinderii şi anume :
 Urmărirea unei strategii de creştere internă prin achiziţii de imobilizări
corporale ;
 Urmărirea unei strategii de creştere externă prin efectuarea de plasamente pe
termen scurt sau pe termen mediu şi lung ;
 Achiziţionarea unor titluri de valoare ;
 Atragerea unor resurse străine.
31
ANEXA 1
BILANŢUL CONTABIL
Nr
.
rd. 2005 2006 2007
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
1. Ch. de constituire 1 0 0 0
2. Ch. de dezvoltare 2 0 0 0
3. Concesiuni ,brevete şi alte imobilizări
necorporale. 3 670.791 649.333 681.298
4. Fondul comercial 4 0 0 0
5. Avansuri si imobilizări necorporale în
curs 5 0 0 0
TOTAL (rd. 01 la 05) 6 670.791 649.333 681.298
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
24.373.91 22.332.05 21.478.01
1. Terenuri şi construcţii 7 5 6 8
18.380.06 16.086.85 15.168.96
2. Instalaţii tehnice şi maşini 8 6 7 8
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 9 83.465 90.590 75.676
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs 10 0 452.379 916.578
42.837.44 38.961.88 37.639.24
TOTAL: (rd. 07 la 10) 11 6 2 0
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate 12 0 0 0
2. Imprumuturi acordate entitatilor afiliate 13 0 0 0
3. Interese de participare 14 91.400 91.400 91.385
4. Imprumuturi acordate entitatilor cu
interese de participare 15 0 0 0
5. Investitii detinute ca imobilizari 16 81.329 81.329 81.329
6. Alte imprumuturi 17 0 0 0

TOTAL: (rd. 12 la 18) 18 172.729 172.729 172.714
ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL (rd. 43.680.96 39.783.94 38.493.25
06+11+18) 19 6 4 2
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime şi materiale consumabile 20 1.321.951 816.879 762.178
2. Producţia în curs de execuţie 21 0 0 761.829
3. Produse finite şi mărfuri 22 29.418 32.950 32.070
32
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri
(ct.4091) 23 66.744 74 1.335
TOTAL: (rd. 20 la 23) 24 1.418.113 849.903 1.557.412
II. CREANŢE
1. Creanţe comerciale 25 6.584.294 5.774.582 7.169.187
2. Sume de incasat de la entitatile afiliate 26 0 0 0
3. Sume de incasat de la entitati cu
interese de participare 27 0 0 0
4. Alte creanţe 28 68.563 63.284 70.137
5. Capital subscris si nevarsat 29 0 0 0
TOTAL: (rd. 25 la 29) 30 6.652.857 5.837.866 7.239.324
III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN
SCURT
1. Actiuni detinute la entitatile afiliat 31 0 0 0
2. Alte investiţii pe termen scurt 32 0 0 0
TOTAL: (rd. 31 la 32) 33 0 0 0
10.087.34 13.063.12 16.772.22
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 34 9 9 7
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 18.158.31 19.750.89 25.568.96
24+30+33+34) 35 9 8 3
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 36 95.358 137.463 195.128
D. DATORII PE TR SCURT
1. Împrumuturi din emisiune de obligaţiuni 37 0 0 0
2. Sume datorate instituţiilor de credit 38 1.864.680 0 0
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 39 0 0 0
4. Datorii comerciale - furnizori 40 463.276 340.021 825.857
5. Efecte de comerţ de plătit 41 0 0 0
6. Sume datorate entitatilor afiliate 42 0 0 0
7. Sume datorate entitatilor cu interese de
participare 43 0 0 0
8. Alte datorii 44 2.292.354 1.824.348 2.260.923
TOTAL: (rd. 37 la 44) 45 4.620.310 2.164.369 3.086.780
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE (rd. 13.633.36 17.723.99 22.677.31
35+36-45-62) 46 7 2 1
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII 57.314.33 57.507.93 61.170.56
CURENTE (rd. 19+46) 47 3 6 3
G. DATORII MAI MARI DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiune de obligaţiuni 48 0 0 0
2. Sume datorate instituţiilor de credit 49 0 0 0
3. Avansuri încasate în contul comenzilor 50 0 0 0
4. Datorii comerciale - furnizori 51 0 0 0
5. Efecte de comerţ de plătit 52 0 0 0
6. Sume datorate entitatilor afiliate 53 0 0 0
7. Sume datorate entitatilor cu interese de
participare 54 0 0 0
8. Alte datorii 55 2.717.100 2.244.992 2.097.048
33
TOTAL: (rd. 48 la 55) 56 2.717.100 2.244.992 2.097.048
H. PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii
similare 57 0 0 0
2. Provizioane pentru impozite 58 0 0 0
2. Alte provizioane 59 220.000 0 375.000
TOTAL PROVIZIOANE: (rd. 57 la 59) 60 220.000 0 375.000
I. VENITURI ÎN AVANS
Subvenţii pentru investiţii 61 0 0 0
Venituri înregistrate în avans 62 0 0 0
TOTAL: (rd. 61+62) 63 0 0 0
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL
34.342.57 34.342.57 34.342.57
- capital subscris vărsat 64 4 4 4
- capital subscris nevărsat 65 0 0 0
- patrimoniul regiei 66 0 0 0
34.342.57 34.342.57 34.342.57
TOTAL: (rd. 64 la 66) 67 4 4 4
II. PRIME DE CAPITAL 68 0 0 0
III. REZERVE DIN REEVALUARE 69 2.832.161 2.586.059 2.586.059
IV. REZERVE
1. Rezerve legale 70 3.239.300 3.333.051 3.521.670
2. Rezerve statutare sau contractual 71 0 0 0
3. Rezerve reprezentand surplusul realizat
din rezerve din reevaluare 72 0 246.102 246.102
13.264.01 14.358.52 14.358.52
4. Alte rezerve 73 0 3 3
16.503.31 17.937.67 18.126.29
TOTAL: (rd. 70 la 73) 74 0 6 5
Actiuni proprii 75 0 0 0
Castiguri legate de instrurnentele de
capitaluri proprii 76 0 0 0
Pierderi legate de instrurnentele de
capitaluri proprii 77 0 0 0
V. PROFlTUL SAU PIERDEREA REPORT
AT (A)
sold C 78 699.188 0 708.463
sold D 79 0 1.494.287 0
VI. PROFlTUL SAU PIERDEREA
EXERCITIULUI FINANCIAR
sold C 80 2.329.579 1.984.673 3.123.743
sold D 81 0 0 0
Repartizarea profitului 82 2.329.579 93.751 188.619
CAPITALURI PROPRII -TOTAL
(rd.67+68+69+74-75+76-77+78-79+80-81- 54.377.23 55.262.94 58.698.51
82) 83 3 4 5
34
Patrimoniul public 84 0 0 0
54.377.23 55.262.94 58.698.51
CAPITALURI- TOTAL(rd.83+84) 85 3 4 5
35
ANEXA 2
SITUAŢIA ACTIVELOR IMOBILIZATE ÎN ANUL 2
Valoare Amortizări şi
brută provizioane
Sold Sold Sold Sold
Elemente de active 01.01.06 Creşteri Reduceri 31.12.06 01.01.06 Amortizare înregistrată Reduceri 31.12.06
Alte imobilizări necorporale 847.241 4.502 0 851.743 176.450 25.960 0 202.410
Av. şi imob. Necorp. În
curs 0 4.502 4.502 0 0 0 0 0
34.964.39 1.357.68 33.606.70 10.590.48 11.274.65
Terenuri şi construcţii 8 0 9 9 3 1.022.252 338.082 3
26.602.73 26.472.76 10.385.90
Instalaţii tehnice şi maşini 6 93.121 223.097 0 8.222.670 2.386.330 223.097 3
Mobilier, ap., birotică 159.296 24.010 1.592 181.714 75.831 16.885 1.592 91.124
Av. Şi imob. Corp. În curs 0 569.510 117.131 452.379 0 0 0 0
61.726.43 1.699.50 60.713.56 18.888.98 21.751.68
Total imob. Corporale 0 686.641 9 2 4 3.425.467 562.771 0
Titluri deţinute ca
imobilizări 174.800 0 0 174.800 0 0 0 0
Alte creanţe imobilizate 0 0 0 0 0 0 0 0
Total imob. Financiare 174.800 0 0 174.800 0 0 0 0
TOTAL ACTIVE 62.748.47 1.704.01 61.740.10 19.065.43 21.954.09
IMOBILIZATE 1 695.645 1 5 4 3.451.427 562.771 0
36
ANEXA 3
SITUAŢIA ACTIVELOR IMOBILIZATE ÎN ANUL 3
Valoare Amortizări şi
brută provizioane
Sold Sold Sold Sold
Elemente de active 01.01.07 Creşteri Reduceri 31.12.07 01.01.07 Amortizare înregistrată Reduceri 31.12.07
Alte imobilizări necorporale 851.743 61.411 0 913.154 202.410 29.446 0 231.856
Av. şi imob. Necorp. În
curs 0 61.411 61.411 0 0 0 0 0
33.606.70 33.756.44 11.274.65 12.278.42
Terenuri şi construcţii 9 151.592 1.861 0 3 1.005.630 1.861 2
26.472.76 27.541.33 10.385.90 12.372.36
Instalaţii tehnice şi maşini 0 1.182.819 114.248 1 3 2.100.708 114.248 3
Mobilier, ap., birotică 181.714 0 50.654 131.060 91.124 14.914 50.654 55.384
1.334.41
Av. Şi imob. Corp. În curs 452.379 1.798.610 1 916.578 0 0 0 0
60.713.56 1.501.17 62.345.40 21.751.68 24.706.16
Total imob. Corporale 2 3.133.021 4 9 0 3.121.252 166.763 9
Titluri deţinute ca
imobilizări 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte creanţe imobilizate 174.800 0 15 174.785 0 0 0 0
Total imob. Financiare 174.800 0 15 174.785 0 0 0 0
TOTAL ACTIVE 61.740.10 1.562.60 63.433.34 21.954.09 24.938.02
IMOBILIZATE 5 3.255.843 0 8 0 3.150.698 166.763 5
37
ANEXA 4
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
Nr.
rd. 2005 2006 2007
1. CA netă (rd. 02 la 04) 1 42.031.070 39.130.061 44.018.316
Producţia vândută 2 41.875.760 39.053.761 43.969.962
Venituri din vânzarea mărfurilor 3 155.310 76.300 48.354
Venituri din dobanzi inregistrate de entitatile al
caror obiect de activitate il constituie leasingul 4 0 0 0
Venituri din subvenţii de exploatare aferente
CA nete 5 0 0 0
2. Variaţia stocurilor
sold C 6 68.969 129.166 818.397
sold D 7 0 0 0
3. Productia realizata de entitate pentru
scopurile sale proprii si capitalizata 8 39.978 31.455 210.949
4. Alte venituri din exploatare 9 473.268 2.982.820 2.982.820
VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL
(rd.01+06-07+08+09) 10 42.613.285 42.273.502 46.551.972
5.a) Cheltuieli cu materiile prime şi materiale
consumabile 11 4.682.501 3.948.587 4.450.005
Alte cheltuieli materiale 12 342.873 302.478 378.799
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) 13 1.104.481 1.010.870 1.070.008
Cheltuieli privind mărfurile 14 172.310 164.118 71.512
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 16+17) 15 23.307.139 23.270.033 25.848.004
a) Salarii si indemnizatii 16 17.276.123 17.364.542 19.357.580
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 17 6.031.016 5.905.491 6.490.424
7.a) Ajustarea valorii imob. corp. şi necorp
(rd. 19-20) 18 3.154.113 3.451.427 3.150.697
a.1) Cheltuieli 19 3.154.113 3.451.427 3.150.697
a.2) Venituri 20 0 0 0
7.b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd.
22-23) 21 46.508 -126.641 13.656
b.1) Cheltuieli 22 112.642 105.011 13.656
b.2) Venituri 23 66.134 231.652 0
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28) 24 7.420.806 6.815.468 7.852.470
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 25 6.809.728 6.262.875 6.198.327
8.2. Ch. cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate 26 545.836 531.720 527.802
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active
cedate 27 65.242 20.873 1.126.341
Cheltuieli privind dobanzile de refinantare 28 0 0 0
inregistrate de entitatile al caror obiect de
38
activitate iI Iconstituie leasingul
Ajustări priv. provizioanele (rd. 30-31) 29 -412.500 19.014 529.292
Cheltuieli 30 220.000 239.014 573.908
Venituri 31 632.500 220.000 44.616
CHELT. DE EXPLOATARE (rd. 11 la
15+18+21+24+29) 32 39.818.231 38.855.354 43.364.443
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE
- Profit (rd. 09-30) 33 2.795.054 3.418.148 3.187.529
- Pierdere (rd. 30-09) 34 0 0 0
9. Venituri din interese de participare 35 3.000 34.765 3.000
- din care, veniturile obtinute de la entitatile
afiliate 36 0 0 0
10. Ven din alte investitii si imprumuturi care fac
parte din activele imob 37 0 0 0
afiliate 38 0 0 0
11. Venituri din dobânzi 39 96.295 150.383 548.742
afiliate 40 0 0 0
Alte venituri financiare 41 832.304 668.217 711.459
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd.
35+37+39+41) 42 931.599 853.365 1.263.201
12. Ajust valorii imob fin deţ ca active circulante
(rd. 44-45) 43 -21.851 0 0
Cheltuieli 44 37 0 0
Venituri 45 21.888 0 0
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct.666-7418) 46 175.139 46.619 0
- din care, cheltuielile in relatia cu entitatile
afiliate 47 0 0 0
Alte cheltuieli financiare 48 842.721 1.877.843 630.726
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd.
43+46+48) 49 996.009 1.924.462 630.726
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A)
- Profit (rd. 42-49) 50 0 0 632.475
- Pierdere (rd. 49-42) 51 64.410 1.071.097 0
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A)
- Profit (rd. 10+42-32-49) 52 2.730.644 2.347.051 3.820.004
- Pierdere (rd. 32+49-10-42) 53 0 0 0
15. Venituri extraordinare 54 0 0 0
16. Cheltuieli extraordinare 55 0 0 0
17. .PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA EXTRAORDINARA
- Profit (rd. 54-55) 56 0 0 0
- Pierdere (rd. 55-54) 57 0 0 0
VENITURI TOTALE (rd. 10+42+54) 58 43.544.884 43.126.867 47.815.173
CHELTUIELI TOTALE (rd. 32+49+55) 59 40.814.240 40.779.816 43.995.169
39
PROFITUL SAU PIERDERA BRUTA
- Profit (rd. 58-59) 60 2.730.644 2.347.051 3.820.004
- Pierdere (rd.59-58) 61 0 0 0
18. IMPOZITUL PE PROFIT 62 401.065 362.378 696.261
19. Alte chelt. cu impozitele 63 0 0 0
20. PROFITUL SAU PIERDERA NET(A) A
EXERClTIULUl FINANCIAR
- Profit 64 2.329.579 1.984.673 3.123.743
- Pierdere 65 0 0 0
40
ANEXA 5
BILANŢUL FINANCIAR
Modificarea absolută Indice

ELEMENTE DE ACTIV Anul 1 Anul 2 Anul 3 D2/1 D3/2 I2/1 I3/2
ACTIVE IMOBILIZATE 43680966 39783944 38493252 -3897022 -1290692 91,08 96,76
Imobilizări necorporale 670791 649333 681298 -21458 31965 96,80 104,92
1. Concesiuni ,brevete şi alte
imobilizări necorporale. 670791 649333 681298 -21458 31965 96,80 104,92
2. Fondul comercial 0 0 0 0 0 0,00 0,00
3. Avansuri si imobilizări necorporale
în curs 0 0 0 0 0 0,00 0,00
Imobilizări corporale 42837446 38961882 37639240 -3875564 -1322642 91,08 96,61
1. Terenuri şi construcţii 24373915 22332056 21478018 -2041859 -854038 91,62 96,18
2. Instalaţii tehnice şi maşini 18380066 16086857 15168968 -2293209 -917889 87,52 94,29
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 83465 90590 75676 7125 -14914 108,54 83,54
4. Imobilizări corporale în curs 0 452379 916578 452379 464199 0,00 202,61
Imobilizări financiare 172729 172729 172714 0 -15 100,00 99,99
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate 0 0 0 0 0 0,00 0,00
2. Imprumuturi acordate entitatilor
afiliate 0 0 0 0 0 0,00 0,00
3. Interese de participare 91400 91400 91385 0 -15 100,00 99,98
4. Imprumuturi acordate entitatilor cu
interese de participare 0 0 0 0 0 0,00 0,00
5. Investitii detinute ca imobilizari 81329 81329 81329 0 0 100,00 100,00
6. Alte imprumuturi 0 0 0 0 0 0,00 0,00
7. Creanţe mai mari de un an 0 0 0 0 0 0,00 0,00
41
ACTIVE CIRCULANTE 18158319 19750898 25568963 1592579 5818065 108,77 129,46
Stocuri 1418113 849903 1557412 -568210 707509 59,93 183,25
1. Materii prime şi materiale
consumabile 1321951 816879 762178 -505072 -54701 61,79 93,30
2. Producţia în curs de execuţie 0 0 761829 0 761829 0,00 0,00
3. Produse finite şi mărfuri 791596 33024 33405 -758572 381 4,17 101,15
Creanţe 6652857 5837866 7239324 -814991 1401458 87,75 124,01
1. Creanţe comerciale 6584294 5774582 7169187 -809712 1394605 87,70 124,15
2. Sume de încasat de la societăţi din
cadrul grupului 0 0 0 0 0 0,00 0,00
3. Sume de încasat din interese de
participare 0 0 0 0 0 0,00 0,00
4. Alte creanţe 68563 63284 70137 -5279 6853 92,30 110,83
5. Creanţe privind capitalul subscris
şi nevărsat 0 0 0 0 0 0,00 0,00
6. Imobilizări financiare mai mici de
un an 0 0 0 0 0 0,00 0,00
Disponibilităţi 10087349 13063129 16772227 2975780 3709098 129,50 128,39
1. Investiţii financiare pe termen scurt 0 0 0 0 0 0,00 0,00
2. Casa şi conturi la bănci 10087349 13063129 16772227 2975780 3709098 129,50 128,39
ACTIVE TOTALE 61839285 59534842 64062215 -2304443 4527373 96,27 107,60
Fond de rulment 13538009 17586529 22482183

Necesar de fond de 5315340 4523400 5709956
42
rulment
Trezoreria netă 8222669 13063129 16772227
Modificarea absolută Indice

ELEMENTE DE PASIV Anul 1 Anul 2 Anul 3 D2/1 D3/2 I2/1 I3/2
CAPITAL PERMANENT 57218975 57370473 60975435 151498 3604962 100,26 106,28
Capital propriu 54281875 55125481 58503387 843606 3377906 101,55 106,13
1. Capital social 34342574 34342574 34342574 0 0 100,00 100,00
2. Prime de capital 0 0 0 0 0 0,00 0,00
3. Rezerve din reevaluare 2832161 2586059 2586059 -246102 0 91,31 100,00
4. Rezerve 16503310 17937676 18126295 1434366 188619 108,69 101,05
5. Rezultatul reportat 699188 1494287 708463 795099 -785824 213,72 47,41
6. Rezultatul exerciţiului 2329579 1984673 3123743 -344906 1139070 85,19 157,39
7. Repartizarea profitului (se scade) 2329579 93751 188619 -2235828 94868 4,02 201,19
8. Provizioane nejustificate 0 0 0 0 0 0,00 0,00
9. Venituri în avans 0 0 0 0 0 0,00 0,00
10. Active fictive (se scad) 95358 137463 195128 42105 57665 144,15 141,95
Datorii pe termen mediu şi lung 2937100 2244992 2472048 -692108 227056 76,44 110,11
1. Împrumuturi din emisiune de
obligaţiuni 0 0 0 0 0 0,00 0,00
2. Sume datorate instituţiilor de credit 0 0 0 0 0 0,00 0,00
3. Avansuri încasate în contul
comenzilor 0 0 0 0 0 0,00 0,00
4. Datorii comerciale - furnizori 0 0 0 0 0 0,00 0,00
5. Efecte de comerţ de plătit 0 0 0 0 0 0,00 0,00
6. Sume datorate entitatilor afiliate 0 0 0 0 0 0,00 0,00
7. Sume datorate entitatilor cu
8. Alte datorii 2717100 2244992 2097048 -472108 -147944 82,62 93,41
43
9. Provizioane mai mari de un an 220000 0 375000 -220000 375000 0,00 0,00
DATORII PE TERMEN SCURT 4620310 2164369 3086780 -2455941 922411 46,84 142,62
Datorii de exploatare pe tr scurt 2755630 2164369 3086780 -591261 922411 78,54 142,62
1. Avansuri încasate în contul
comenzilor 0 0 0 0 0 0,00 0,00
2. Datorii comerciale - furnizori 463276 340021 825857 -123255 485836 73,39 242,88
3. Efecte de comerţ de plătit 0 0 0 0 0 0,00 0,00
4. Sume datorate entitatilor afiliate 0 0 0 0 0 0,00 0,00
5. Sume datorate entitatilor cu
6. Alte datorii 2292354 1824348 2260923 -468006 436575 79,58 123,93
7. Provizioane mai mici de un an 0 0 0 0 0 0,00 0,00
Datorii financiare curente 1864680 0 0 -1864680 0 0,00 0,00
1. Împrumuturi din emisiune de
obligaţiuni 0 0 0 0 0 0,00 0,00
2. Sume datorate instituţiilor de credit 1864680 0 0 -1864680 0 0,00 0,00
CAPITAL TOTAL 61839285 59534842 64062215 -2304443 4527373 96,27 107,60
DINAMICA
INDICATORILOR
DE REZULTATE Anul 1 Anul 2 Anul 3 D2/1 D3/2 I2/1 I3/2
-
Cifra de afaceri 42031070 39130061 44018316 2901009 4888255 93,10 112,49
Rezultatul din
exploatare 2795054 3418148 3187529 623094 -230619 122,29 93,25
Rezultatul total 2730644 2347051 3820004 -383593 1472953 85,95 162,76
44

Diagnosticul Financiar Al Socep

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diagnosticul Financiar Al Socep

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI

SOCEP S.A. este o importantă companie de exploatare portuară din Portul

2.1. Bilanţul financiar

 activele circulante au cunoscut o creştere importantă. După comparaţia indicelui

2.2. Analiza dinamicii şi structurii activelor

În cadrul acestui subcapitol am realizat calculul şi interpretarea ratelor de

RATELE DE STRUCTURĂ ALE ELEMENTELOR DE ACTIV

Tabelul 2.1. Ratele de structură ale elementelor de activ

În urma analizei acetor rate se constată următoarele:

Structura activelor totale în anul 1 Structura activelor totale in anul 2

Structura activelor totale în anul 3

Întrucât activele imobilizate cuprind mai multe componente am procedat la

 Activele circulante – înregistrează o creştere progresivă în orizontul de timp

Structura activelor circulante in anul 1 Structura activelor circulante în anul 2

Figura 2.2. Structura activelor circulante

2.3. Analiza dinamicii şi structurii capitalurilor

În cele ce urmează, am procedat la analiza structurală a pasivului bilanţier pe baza

2.3.1. Analiza structurii capitalului după criteriul exigibilităţii

Analiza structurii capitalului după criteriul exigibilităţii permite aprecierea

RATELE DE STRUCTURĂ ALE ELEMENTELOR DE PASIV

Tabelul 2.2. Structura după criteriul exigibilităţii

 Rata stabilităţii financiare – înregistrează un trend crescător şi un nivel foarte

100,00% 92,53 % 96,36 % 95,18 %

80,00% 70,64% 66,82%

Fig. 2.3. Dinamica ratei stabilităţi financiare şi a ratei activelor imobilizate

Diagnosticul financiar al SOCEP S.A.

 Rata datoriilor pe termen scurt – înregistrează o evoluţie inversă faţă de evoluţia

2.3.2. Analiza structurii capitalului pe forme de proprietate

Tabelul 2.3. Structura pe forme de proprietate

termen mediu şi lung (aspect favorabil). Se poate afirma că societatea dispune de

 Rata de îndatorare – în cele două variante ale sale (globală şi la termen) nu

2.3.3. Analiza capitalului investit

Comparaţie rata capitalului investit cu

90,79 92,59 91,32

Anul 1 Anul 2 Anul 3

Fig. 2.4. Rata capitalului investit şi rata datoriilor de exploatare

ANALIZA PE BAZA ELEMENTELOR DE PASIV * * *

Tabelul 2.4. Analiza capitalului investit

Pe baza rezultatelor obţinute se poate concluziona că în anul 2 are loc o scădere a

3.1. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

Pentru a caracteriza lichiditatea firmei SOCEP S.A. am comparat pasivele pe

LICHIDITATEA Anul 1 Anul 2 Anul 3

Tabelul 3.1. Analiza lichidităţii

 Lichiditatea generală – nivelul acestei rate este supraunitar şi se situează peste

 Lichiditatea curentă şi lichiditatea imediată – sunt supraunitare şi înregistrează

Diagnosticul financiar al SOCEP S.A.

În ceea ce priveşte capacitatea întreprinderii de a face faţă scadenţelor cu surse

Tabelul 3.2. Analiza solvabilităţii

 Solvabilitatea generală – creşte în anul 2 şi scade în anul 3, rămânând însă

Lichiditatea generală & Solvabilitatea

Figura 3.1. Corelaţia dintre lichiditatea generală şi solvabilitatea

Diagnosticul financiar al SOCEP S.A.

În ceea ce priveşte situaţia creanţelor şi obligaţiilor firmei acestea sunt redate în

Tabelul 3.3. Creanţele şi obligaţiile întreprinderii

Fig. 3.2. Corelaţia dintre creanţe şi obligaţii

Diagnosticul financiar al SOCEP S.A.

3.2. Analiza corelaţiei FR, NFR, T

În continuare am efectuat calculul fondului de rulment, iar în tabelul de mai jos

Indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3

Tabelul 3.3. Analiza fondului de rulement

Pe perioada analizată fondul de rulment înregistrează un trend crescător, în anul 3

 Fondul de rulment propriu – este pozitiv, semnificând faptul că imobilizările