Cunoasterea

R. Descartes

Rationalismul este un curent filosofic ce considera ca

sursa cunostintelor noastre adevarate este ratiunea.
Cum se intemeiaza deci cunostintele noastre? Pe ce ne
bazam cand sustinem adevarul lor? Raspunsul
rationalistilor (Leibniz, Spinoza, Descartes) este acela
ca adevarul cunoasterii se intemeiaza pe principii
rationale. In lucrarea Meditatii despre filosofia prima ,
Descartes isi propune sa gaseasca un principiu absolut
sigur pe care sa intemeieze toate cunostintele. El se
indoieste de datele simturilor, afirmand ca daca uneori
simturile ne insala, nu ne mai dam seama exact cand
vedem realitatea si cand doar ni se pare. Atunci
principiul cunoasterii nu se poate intemeia in niciun
caz pe simturi. Acest principiu nu poate avea la baza
nici adevarurile matematice pentru ca uneori in calcule
si demonstratii comitem erori. Indoindu-se pe rand de
toate cunostintele pe care le are si negasind niciuna
demna de un adevarat fundament, Descartes constata
ca singura certitudine este actul indoielii. Indoiala este
un act de gandire astfel incat principiul pe care il cauta
se va reduce la afirmarea de sine in calitate de fiinta
ganditoare. ‘’Gandesc deci exist’’ ca principiu absolut
sigur, este fundamentul pe care se poate intemeia
cunoasterea. Remarcand ca acest principiu are drept
calitate ‘’claritatea si distinctia’’ Descartes va afirma ca
la baza cunoasterii stau astfel de propozitii clare si
distincte. Un principiu clar si distinct este cel al carei
negatie este autocontradictoriu. Nu poti spune ca nu
gandesc pentru ca deja am gandit acest lucru.
Cunoasterea se intemeiaza in totalitate pe principii
rationale nu pe simturi.