capete lor de stâlpi ai b.
'lldachinelor funerare scythiee din câmpiu mun- vaselor cu margini late - extinse foarte larg ori7.ontal-din categoria
tcani'(, aşa cum le reg~sim at ât in Italia cât şi in Ilnllstatt-u l unguresc
(Oedenburg), ori În Polonia vcsticl'l (eL Andrieşcseu p. 54) - Întregul
ţinut illyro-thracic pani'( in Posen-ul tlaval!-Ior gctice (v. mlli jos, cap. V)
şi pân~ la Dipylon (eL vestitu l vas dela Dipylon, d. p. la Forrer, p.
180) in Attica, precum şi, nu mai puţin, in lipul cazanclorseythiee(cf.
Minns, o. C., p. 16'2,23°,375, eu Ebert În Prăhist. Ze;lJc/tr. IV 191Z,
p. 453), toot~ cnonna intindere dintre Alpi şi CaucuB e plintl. cu acest
tip de \lUse, a dirui desvoltare maxim!i e de pus Între 3. 1000 ş i 3. 500
Fig. 71 Fig.,,,
a. Chr., în prima vreme a fierului, avându-şi fireşte ° rezonanţ!i foarte
indelungatli şi În eele patru (Rcinccke modificllt de Forrer) periode L.-.
Tenc. Rude bune, pocalele posnaniene şi kylix-uri le greceşti, ele repre-
zintii una şi aceeaş strliveche tradiţie, deosebit evoluatil dup!l regiuni,
şi desvoltatit, in ce ne priveşte, Într'un chip cu totul particular la C~­
sani, în legtl.tudl. cu vasele de tip nou, vestic, pe care le vom ex.-.mllla
mai jos, sub rubrica VII . In adevAr dacl\ picioarele de astfel de vase,
lucrate fie cu mâna fie cu roata (eL fig. 83 şi 84, precum şi figurile
131- 135 la Andrieşescu, Piscul Grasan;, P.57 sq.) nu ne dau nimic nou
faţ1 de ce cunoaştem din Hallstatt-ul vcstic, cupc.le largi şi scun.de, sus:
ţinute de acestepicioare,sunt modela te dupll. un tlp nou, postenor ce~ul
din Hallstatt (deşi inspirat tot de acolo) şi reprezinti!. aici la Crll.sam o
evolutie deosebit de interesantă. Dar, pentru a în,e1ege vremea şi s~ilul
acesta nou. si!. examinăm mai de aproape bag-.Ha şi variata categone a
www.cimec.ro
ce urmc.-.z1' indat:L
VII. Cas/roane, s lr4dlini,Jarfuriişi lips;i. Daci!. la vasele de intrebuin-
ţarc zilnică, pentru preglltirca ori pâstmrca alimentelor-diferitele specii
de gi!. l eţi, oale. ulcioare, cllni şi u1ceJe') - am putut mereu constata per-
zistenţa tradiţiei loca le in forma şi împodobirea lor, altfel se prezintA
lucru l cu \lUsele de aparat şi reprezentare, de care se servesc oamenii,
la implinirea acclui rit special , pe care IlU numai primitivii, ci şi civi-
li zaţ ii din toate timpurile l'a u Înţeles ca un fel de s3rb3toare a vielii,
Fig. 73 Fig. 71 Fig. 7~
prînzul. Zeii sun t invocati la începutul şi la sfâr~ilul mesei; locurile
la masil sunt o distincţie socia la; oaspetii str3ini sunt mai ales onora ti
prin pr!l.nzuri dllte in sllnll.ta tea lor. Din cele mai vechi timpuri (vasele
de argint dela Maikop sunt datate in mileniul al III-lea a. Chr.)S),
monnintele sunt pline de vasele de aur şi argint care au servit la masa
i l uştri l or răposaţi. Mormintele miceniene, ca şi cele din Rusia Sudicll.
sunt pline de vase de acestea nobile. Este cL'lr eli in contactu l cu civili-
7.alii superioare primele forme artistice care pll.trund, sunt acelc.-. in le-
gllturli cu tehnica rlisboiului şi cu fastul reprezentativ, în arme, haine,
podoabe ale trupului şi vase de servit la mesele bogat Încll.rcate cu
') Un Înleruant caple de oalll {eL la AndficfelCU, nOta I dela plg. 46; el mlc:r.
prcteul insi in leltt .c~tClpledfeptlingurl)\·cziinfig. 85 a,b,il,Îcp.penlro
forma lui pe cel del. Cradina din Bosnia la Curficin IVi". Miu. alU Bolti. II. d. Huztf(.
Vlllr901, p. 56, fii. 36. Un Iit capac flClI! dimpotrivl la I"OII~, "\"ZI in {'g. 86.
,) Ce. Rosto\'tuff, Iranianl arId GUtAI, p. 22 ,i unn. ,i pl. III.
,,,. 3·'
roadele plm:lntului. Astfel darli chiar În primitivitatca unei vieţi pur ru-
ra le mbdelc nouli plitrund uşor şi repede: inel din sec. VI[ 3. Chr.
frumoasele vase pictate ale Grecilor intraţi in Marea Ncagrll, ajunse-
seri până l:lng! Kiev, umplând În sec. vr to..t!( actuaL'} Ucraina 1).
Firesc a fost ca,allrurea de Lucrurile greceşti ca re plitrundcau pc Dunlire
În SUSi), s.'\-şi facă repede loc. de pe la 3°03. Chr., pe Dun!1re la va le,
acele vase de pastă fin il. cenu~ie CU un frum os luciu la suprn faţll şi COmle
foarte elegante. inspirate din ccle greceş ti , dar mai simple şi mai ieftin e
decât acestea, fabricate cu roo tn de Celţii cnTi coborau din Alpi Înspre
Fig." Fig. 78
Thracia şi Duni1rca de Jos . [o adev!l.r , precum observă cu dreptate şi
Ebert'), Într'o altll ordine de idei, marfa ceramicA mai popu lară-cum
era În cazul nostru cea celtid fuţii de cea greceasdl - era mai u~r
desflcutl decât cea pictată ori împodobilli cu relide. La fel era şi cu
imita rea celor dou1 feluri de fabricate in diferitele ţinUl\lri ale Nordu lui
şi Estu lui. Cer-l.Inica La Tene, originar eeltic3, a fost apoi imitatli de toate
poponrele la c.'\rea ajuns, constitu ind o întreaJf.l serie de stiluri locale.
Dimpotrivl1 marfa greccascl!. a fost mai rar şi ma i cu greu imitati şi
atunci numai cu ajutoru l insu, al Grecilor, cum vom ar1\ta mai jos.
I'rm unnare este fi resc si( ~sun la Piscu l Cr!isanilor forme de cupc
de o tehnid perfect!i a roţii, cu un profil cu totul complicat, pornind
dew origini vechi hallstatlume (cf. Ia Forrer, pl. 83 fig. 10, fig. 1, fig. 5,
1) Cfo Ebert, SiUruul. j", AltUl., fi. ;100 , i urm.: din Milel, din Lcsbot, din Si kyon-
Korinth.
') Cr. PArvan, Pin/lraIIOn, pusim .
• ) O. 1:., p. '97.
www.cimec.ro
IV. "'"TATIUKEA (;E"I'lCA DELA PI SC::l'l. C ltÂAA""ILQR
fig. 6, fig. 7). stilizate Înd şi mai mult in chip eleniSlic, în epoca La Tene
mijlocie. şi constituind adc.vllrate dublete celtice la fonne le cunoscute din
Sud. in specia l ale aşă ziselor cupc tmegarienetde origine Însă delianil.
Astfe! avem: 1° pentru fonna de castroane şi s triehini mai mari
î~ cari se aduceau. ~âncAri le la masll , .0. formA pe care, cu sau ~rll pi~
Clor, suntem neVOI\'1 a o legâ de tradlţlonala formă sudesticll chiar În
lul ars, aş~ cu m o gll~im În Ha llstatt-ul unguresc, la Ocdenburg (Forrer,
pl. . 152. f..g. 3, cu fi g . noastre 8?-89), dar avându-şi de sigu r inspi-
raţla , ca ŞI to.1 tC formclecare unnea z1l, În vasele de metal hallstattiene.
FiR·790,i b Fiq.80 Fig. 8 1
ele Însele, la rândul lor. dcsvoltfm d in ce priveşte motivul buzei dis-
fr!l.nte (vezi În fig. 90-102 O serie evolut iva a tipului acestuia) tipuri
ma i vechi, Învecinate, din epoca a lV-a a bronzului (cf. l:'orrer , pl. 33,
fig. 14) 1): 2° pen tru tipul ceva mai nuc decât prunul, aşa cum se vede
in fig. 87, În furm ele identice ca linii, din fi g, 103-105 , ori, mai ales, din
ronnelc rcd;\te in fig. 106 ş i 107, in spira ţia din Ilallstatt-u l metalic. aşă.
cum ne apa re foarte sugestiv În exemplarele rcprod use la Forrer , pl. 83.
fig. 5 şi 6. este nbsolut limpede: şi anume, deopotrivA pentru bolurile
şi tipsiile cu buze late, făru picior, ca ş i pentru străchinil e ş i poca lurile
cu picior scurt (vezi În fig. 10S-II S O scrie de funduri de ambele fe-
luri şi c~nC1i ş i D echclctte, lI 2, p. 610, fig. 238; p. 642, fig. 246, I)j
Crl~:.te.IC foarte mari rarrw-ii adinci, ori ca.lrOllne,.unl ucolICbil de rrecvente la
>.8

30 când deci vedem vasele cu picior lung - şi fercstre - de origine Estelimpede d,dadla Crăsaniap3 r in aceste subgrupe şi vase fllcute
strnvechesudcstică (vezi mai sus categoria VI) lu!lnd aspecte ca acelea cu mAoa, cle nu sunt originalele celor constatate aHitllrca, ca ~cute
din fig. 116 şi mai ales. aproape exagcrol de risfrânt C.1 buze, din fig.
117. inţelegem cii nu mai c vorba decât ca o simpli rc.miniscen\l1 de
vechile forme locale. şi dl influenţa cea nouli a transformat pâni şi

Fig. 86

cu roata, ci, dimpotriv~, sunt imitaţii mai mult sau mai puţin reuşite
dupllacestca. Vasele cu buze late, ca acelea met.'\lice, nu-şi au În re-
Fig . 8z giunea noastrA nici un fel de tradiţie; ele sunt o mod~ veOlt~ din altA
parte,şi anume,nu din Sudul gre

spiritu l structura l al tipului respectiv; 4° la fel, spiritul nou ornamcntal cesc,ionic(caretrim eteâşielaici

cucereşte şi tipsiilc de lip vechiu sudestic, cu margine lobat§. (Andrie- vase de metal cubuzcrAsfrânte
şescu, p. 55). l1iţindu-le cât mai mult m1irginilc: vezi evoluţia dela fig. orizontal [vezi mai sus p . 17,
118 la 120 (eL şi fig. 121), şi.d1l un aspect nou chiar vaselor de tip cond, fig. 8;cf.fig'9, Inp.18: lebesul
dela BlUl\noaia], dar nu crea un
sistem intreg de forme), ci din
Vestul celtic, care alllturca cu
ornamentul dAdea şi un sti l con-
Fig. 88 structiv nou.
Şi acum se pune o Întrebare
de camcter ind mai precis sti listic-etnografic: e motivul buzelor late
genera l in p!\rţile Daciei În vremea La Tene? Este adică unul şi acelnş fel
dcinf1uenţ!l.celtic!laici?

Fig. 8s a, b ,i r
::~fcl!~i:~~;~:::l~~: j~~
de vase de profil tipic ~
e1eno-ccltic, adicA L3 :
cari. la proemincnţcle de pc too.rt1i (iarllş reminiscenţă hallstattian1i : eL Tcncgcneraleuropcan: :
sunt frumoasele cu pc ' -- ----- . . ------ . ---... .
fig. 7 la Forrer, pl. 83), adică la tipul deonsfl comuta, genem l În Sudest
fig. 123-127, şi 128), Fig. S')
atât la Nordul cât şi la Sudul DunArii (cf. Audrieşescu, p. 56, nota 2).
adaugă caracterul nou al buzelor late (Fig. 122) extinse perfcct orizontal
ume(fig . 12I)-IJI) ori ocnochoe (fig. 81,82, 132Şi 13J), lucrate cu roata
(şi impodobitecu ornamcntulinval,aşacum ilgbimÎnc3din Hallstatt-ul
(deşinumultc,avemdestu leexemp larcşideacesteurneşidnicubuze la te).

www.cimec.ro

unguresc pc vasele dela Oedenburg (Forrcr, pl. 152, fig. 5), ca o
egcncrnre a mcandrului spirnlic (ihid., fig. 1, 2,6), şi cum el devine
tipic ioLa Tene{cf. şi Dechelette,II 3 p. 1438, lig. 6+4 şi pl.X) şi ne in-
tâmpin!i întrealtcle şi pc frumoasele urne dela Poiana,din aceL'lşLaTene ca
aceldelaCclsaoi 1).10 adcv!irpentrucupeledinfig. 123- 127, Andricşescu
i-r
)
Fig. 90 FiII. 0)1
a comparat cu dreptate formele din epoca La Tene II bavarezli. (1. c.,
p. 60, nota); pentru urne ea şi pentru cupe putem aduce şi exemplele
deb Apahida (Kodcs,l. C., profilele dela P.24 şi fotogr. passim) şi Po-
iana (numai urne, 1. c.); pentru oenochoe, ca tip original, pe cea dea
Fig. 94 Fig. 95 Fig. 96
1-1311statt (Forrer, pl. 83, fig. 7), iar C:l d erivaţii greco-ecllice in 'La
'felle întreaga scrie p ân1t in vremea romanA. Şi tot aşa sunt identice
cu profilele dela Apahida (1. '., pag. 25, fig. 25) ş i di.n ile prclucnlte
În parte c.'l strecurlitori, foarte bine l uc~tte ş i bogat profila.te la roatli,
pc cari le ditm aici in fig. 141- t43, 144 a. h., 145 a. h. (o fonnll mai
popularll, În fig. 146). CL şi fig. '47 - J49, pentru profilele tot
de tip popular.
1) Cf. p. ornamentul in \'.1,,i
Andrietelcu, 1. C., p. 63-68, can: ind c inclinat
- dupA Foner-a pune acest ornament in Icg:hurl cu cel in zig.7.lIg, vechiuneolilic,
plrueccsepoatedeasemeneaperfcctllhţinepebuad.p.levoluţieidinfig. IJ.04-1 40.
www.cimec.ro
IV. WI'ATIUNKA e:;t;l'lcA OF-LA "'SCU L CR"\SANII.oR
TO:lte aceste ultime forme, de cupe, boluri, urne ori strCCurlltori,
nU pre::jntd 'tlroclerislica bud laM, de care am vorbit cl se arat~ a fi
o exceptie intre formele generale La Tene.
E drept cA la Apahida nu avem dec5t unle şi cu~, pentrud nu s'au slpat
decât exclusiv morminte, in cari fire~te lipsesc alte ,'ase de întrebuinţare
f'ig.97 Fig. lOG
:Jilnidi. Dar e fapt, cA. nici una din cupe nu arc buzclel~llc dela. Cr1\sani. 1..1
poiana Înc.\ nu s'a f3cut o si'lp3.tură sistematici şi ce am scris eu acum
doisprezece ani,a fost rezultatul numai a unei repezi di.Ul.torii de cerce-
tare. Profilele dela. Poiana, pe cât le-am putut vedeaat'unci, er'dU foarte ase-
Fig. 102
mllnllioarc cu cele deL:t Apahida, precum profilelesbţiunii La Tene deLI
Bonţcşti sunt 3semllnl1to:.tre cu ccledela Poiana.Toluş deocam d ată nu P\t-
tem afi rma cu sigurnnţli. di. Ia Poiana şi Bonţeşti ar lipsi vasele cu buze late.
Dimpotrivli. cer:.unica pe care o vom numi tip special getie (prelun-
gire cvidenti'l. a I-Tall'lt.'ttlu lui metalic) sc regăseşte intocmai În staţiunile
înveeinate,ca Tinoslll la Vest şi Piscul Coconilor la Sud. Putem dcci ~
cu pcrfect.1l linişte, afirma di. avem la Crllsani ş i În genernlÎn regiunea
dintre blomiţa şi Argeş un tip de ccramicl La 'fene, absolut analog cu •
cel din Vestul câmpici muntene (Zimnicea, 8uhaia), ca şi cu cel
ardelean dela Aiud, Sighişoara şi SL Gheorghe (vezi mai jos, cap. VI),
imigrat, şi :lOlIme, dupli l e~turi le absolut limpezi cu Vestul hallstattian .
ajuns la noi din Apusul, pe care Începând dela a. 300 C~I\i.i ~I apropie tradiţie postneoliticli, ne-ar Îndemna sli admitem la Crlisani şi o
şi- I mutll tot mai departe În Rlistirit, dar desvoltat apoi aiCI pe baz~ epod pre-cclticli şi chiar pre·hellenicll, peste ca re s'au suprapus
absolut autonome, ca un stii abia ma i tâniu, Întâi influenţe g receşti şi apoi influenţe celtice. D e
particular La Tene. f.ipt Însă, eum prin sApl1tură nu s'a constatat nici un fel de rliscolire in
I n adc\'i\r,dupl1 cum vom
arlila mai de aproope În cap.
~-_.- p .. ~~~ -_ .• -----
VIalaccsteilucrl\ri ,vaselecu
buze late constitue În med iul
dacicoapariţieperfectunitarl\,
Fig. 106 Fig. 107
cuformecuat:ltmaidesllviir-
Fig. 103
şi t e,c lI c:1t I1c îndreptl\mspre timpuri' mai nou li a stra telor de civilizaţ ie . rllscolire ca re ali fi dus la
centrul puteri i geticc, platoul ardelean 1) şi in general regiu nea de pMure, - alunecarC:1 mai la ad:lnc a lu crurilor greceşti , nu ne rlim:lne decAt să
Învrcmece va.seledecaractcr ne irnpli dlm cu id eea cll forme foarte arh aice loca le au continua t a coc-
vestic La Tcnc sunt mai rare, .x iSl..1 cu cele noull de tot - La Tene II (dupll Reinccke. 111), şi, pro-
iarccledecaracterestic, tScy-
IhiCt, ale popu l aţie i de slep!i i)
l1u ae regl\sesc decât doari\ prin
mormintele pur scythice, ca
darurii zo l ateadusemorţi l or3).
511 trecem acum laexami-
narca vaselor de origine gre- Fig. 104 babil, ş i ITI (R. I V)- reprezentând, nu cum ar pllrea la prima privire
ceascll, g1isite la Crllsani.
epoce diferite. ci numai st!l.rÎ social-economice şi culturale pregnant di-
Ca şi la Poiana, pe valea 5iretu lui , ori lu Piscul Coconi lor, pe M os- ferenţiate, dar contempora ne .

tiştca. cantitatea de cioburi de amfore greceşti gi'isit c la C rlls:mi c foarte Trebuie dela inceput 811 observlim d nici amforele greceşti nu ne pot
ma re. Pânll în stratelc c;:elc mai adânci de cu ltur1\. imediat deasupra
solului origi na r. deci dela înce-
putul in s u ş al ex i s ten ţei aşezl1rii
dela Cr1\s:\Il i, apar restu ri de am-
fore . Acest lucru e hotll.ritor din
punctul de vedere al cronolo-
Fig. III Fig. 112 Fig. IIJ
giei. Cllci resturile aşa de multe
Jo~ig. 105 de ceT:.lmicll. indigenl\. de veche da un termen precis post qutm pentru stat iunea dela Crllsani, ci doară
un tennen aproximativ anle quem.
nil2 ~ f~:::O:~~' ~a~;r:o~~~:tl~ ~i; ~,:Io:r~~::tl~e~:::a:~t;::;'r:a~~~ In adevăr dintre toate mllnuşile găs ite numai doul1 au stampile: am-
bele sunt rhOOiene ş i 3Jl3rţin sec. H a. Chr.
Cluj, II 19'1 , p. SI sq.
") ef. hl Ebert, O. ~. , p. ,80, fig. 70. stAnga. Pe una (v . fig. 150), foarte titlu plstrată, se mai pal cetl totu ş destu le
1) Vezi mai jos, cap. VI al aa:sui lucriti. litere. ca sli ne facem o idee de ce lip epigrafic reprezi n tă: in r. 1 clar

www.cimec.ro
lnl, apoi la urm3 un ţt; În r. 2 aq ... ; in r. 3 sigur d la inceput şi
probabil apoi un a. Avem deci ca de obiceiu la Rhodos (el. Dumont,
lnscr. ,bamiquesde Grice, Miss.scient., VI l87 1, p. 77 şi urm.), numele
epon,mului in primele dou1i rânduri şi numele lunei in al treilea: bel
f ....} I'/Of![ .... ) /tJa[J.lov}. Şi în lIccastâ inscripţie ş i În cca unnlltoare a
prezcnţ..'l la Crisani şi a celorlalte mari centre de export de vinuri sudice,
Thasos şi Cnidos. Cum ştim însă c.ll. în ordinea În care aceste centre
au fost active pe va lea. Dunării, Thasos le-a precedat cel puţin din sec.
IV, şi d, din sec. 1[I, Rhodos Îi ia aproape total locul, pentru a face
apoi mai ales În sec. rr- J a, Chr. şi 1 p. Chr. o parte roarte impor-

,-\
~
. ._- .
Fig. 114 FiI;. IlS Fig. 116

are forma mai târzie, de A, cu bara orizontalli in unghiu, deci În orice

caz nu ne putem gândi c.'l daL.uc decât cel mai dc vreme la sec. II .
C"f . chiar foarte aproape de a. 100 a. Chr.
Cealalt1i stampilă (v. fig . 151) e perfect clarll şi se poate cet! în Între-
gime, lipsindu-i numai jum1it:ute din prima literil., b: [ tJ }oJ.lov. Aplicatii tant1 ş i Cnidicnilor , este clar di numeroasele resturi de amfore thasiene
ne dau o bun!!. datare cu sec. IV, ca termen ultim, anle quem a trebuit
s1 fie intemel.'lt3 aşezarea dela Cr.ll.sani .

Fig. 117

pe o mllnuşl1 bipartit.'\, ea a avut loc - fiind miel1 - pe una singură
din cele dou11 ramuri cilindrice subţiri, lipite Împreunll spre a a l~tu;
o mănuşă unic.ll. şi din cari una s'a dcsf:\cut şi s'a pierdut. Deşi mai
rari, daUrile rhodiene exclusiv cu numele lunci sunt bine cunoscute (cf.
la Dumont,o. '., p. 118, dou11 stampile simi,lue, întâmpl!itor amândoull.
lot din luna tJdJ.tO!;). Şi aceasHI. stampil.ll. pare dupll litere a aparţine
inel sec. II a. Cbr.
Deşi R.r.ll. stampile, avem totu ş câtCY:1 alte resturi de amfore, ba chiar
una aproape Întreagă, evident thasian.ll. (fig. 152), care ne documenteaz!!.
Fig. 121 Fig. In
- Dar nu numai amfore cu vin şi untdelemn (v . fig. 153-155), ci şi
~dte vase de întrebuinţue zilnic.il, o.'l le mari, chiupuri, ulcioare mici şi
mari, cu o singur!!: (fig. 156) ori cu douli mănuşi şi cu gâtui str5mb,
de p~stmt şi transportat lichide, in sfârşit enorme do/ia ş i pilhoi de
factum excelent!!. greceasd (cf. profilcle din fig. 157- 159), foarte
multe fragmente de ocnochoe populare, unele de un profil nou şi in-
teresant, cu un cuvânt un inventar care nu stă ca importanţi fie

www.cimec.ro
 ,., IV S'rA'I' IU ~HA C;K·rl cJ. D"LA PlseUL C ItJ. !iA1'\ILOK

cantit.'ltivli.fiecalitativ~,
Întru nimic mai prejos de cel tceltict,documen-
IC3Z~ marea inOu enţă grecească in staţiunea noastră. Mai mult chiar ,
urit.!!. şi rAu modeL'\tă decât chi.'1r in epocele vechi de tOl, c faptul c1\
nu avem aici ~i vase greceşti pictate, ca in Sudul Rusiei, şi cli puţinele
VJse elenistice cotelir (fig. 100-'161), ori de/ierle, cu razele, palmele ,
etC., În relief (cUI)c!e aşa zise tmegarieoet: fig . 162 - 170) 1),
spre a ou mai vorbi de singurul fragment de vas atlic cu sma lţ
negru, caracteristic sec. IV
(fig. 171), ca mar~ ieftin!l
de export, g4s it până acum

-
............. ......
la Crllsani,-loote aceste
~pecii mai fine sunt simple
Fig. 12] Fig. 12" excepţii în staţiunea noastrlL
Oamenii modeşti şi draci
anume vase de facturi cehic1\. le reg!\sim in tehoid grcccascll. şi deaici, ţAmni lipsiţi de nevoi
invers: se vede limpede că deşi nici Grecii nici CcI{ii nu erau pici Il\..'li deosebite artistice, nu
dori..'lu sA Întrebuin\eze ş i
aeele fabri cate prea scumpe Fig. 129
şi prea u şo r pieritoore, pe
careleputeâ trimete Atena, Asia MicA, Alcxandria t),ci se mulţumiau cu
excelentele şi solidele fabricate locale, gen celtic,procurându-şi ce l mult,ca

Fig. 125 Fig. 126

-cum vom :irita, pentru cei din urmll., şi mai jos - ci numai influenţa
lor culturalil, şi grecismul şi celtismul erau foarte active şi se amestecau
şi unificau Într'o singur1l civilizaţie caracteristic local.!!., regiooallt.

FiR· 130

vase de lux, acele cupe hemisferoidale d v"nis mal, cu ornamente sim-

ple flora le, În re1ief, cupele deliene, cum le numeşte Courby, mlega-
Fig. 127 Fig. 128
~miaumai inainte, şi decare am pomenit mai sus, gl,site

Foarte de mirat la prima privire, dar uşor explicabi l atunci ciind ') ef. F. Courby, La fmlU grtU d ,Jiel', Pari. 1922.
avem in vedere simplicitatea şi primitivitatea ceramicei indigene, mai ') el. Ebert, o. t., p. 210 ,i urm.

www.cimec.ro
in oum"r mai mare la Crisani, pentru simp lul motiv cli ele puteau fi
fabricate chiar pe loc cu ajutorul tiparelor aduse din Sud, ori chiar cu
tipare ~cute la fuţa locului dupli originalcle aduse din Sud .
10 adevăr s'a glisit şi la Crhani, c,'1 şi în Rusia SudicA 1), un tipar de
[:leut eupe tmegarieoet (fig. J72): şi anume împ.eun:t cu un fragment
de :unforli rhodian:t ş i nu depa.te de singurn ţeastli de om plstratJ
Fig. '31 Fig. 1]2 Fig. 13]
apiOape intreag:t in aceastii sb \iune de cu ltivatori ai iitului incine-
rlrii - deci într'un mormânt, poate chiar al meşterului care fahrica la
Crbani astfel de vase tinflorite •.
In recenta sa monogrnfie, Ul vases greCI âre[,~fs, p. 396, Courby
a expiÎmat pli.crea eli toate vasele numite de el tdeJiene. (dupli p.inci-
paIul centru de export de unde plecau), întruc;Ît ar corespunde la ca-
racterele seriei deliene - şi ale noastre corespund perfect (ef. şi An-
drieşescu p. 74) - t.chuie slI. fie cflril excepţie. lucdri ale industriei din
Dc1os. Unul din principalele sale argumente spre a susţjne aceast~ ted
e cl1 pasta şi patina acestor vase, oriunde s'a. gAsi, e quasi-identidl .
Courby uită că vasele La Tene se prezin~ pc o enormA suprafaţă a
Europei cu acelaş caracter de quasi-identitate, deşi, azi se ştie, ele erau
' ) CL Ebcrt, o. C., p. 210.
www.cimec.ro
fabricate În mai multe locuri, iar nu în unul singur. Dar mai mult:
pasLl ~,:Îse1or 1...'1 Tene e asemlinl1toare eu cea a vaselor de1iene. La CrA-
~;:e ~c~:I:~Ş.id:i~ll:t~roi~:~~~~~~:i;ic~~ ;~~~~~c;~~~S::les{~e:~:~~~
teclticCt g1isite la Cr1isani, e unul (fig. 173) c.ue ne-a p!istrJt n,galivul cn
crcux :.1 unui ornament delian, JY..tlmCla folioL'IIă . cpetatl1 capricios de
Fig. 136
ncrcguL'It, ca spre a se jud. după pozitivul în relief al unui motiv de-
lian, care conţinea in lemn ori În tcracotl1 numai tiparul unei singu re
foi a acestui orn,tment. prin repetarea dreia se putea obţine efectul
de tObl, orizontal, vertical ori de gropa.e neregulată, ce s 'ar fi dorit.
In acelaş atelier În carc se fabricau vasele de gen tceltiet se fabricau
Fig. 139 Fig. '""O
deci şi vase de gen edeli:l n.: dill aceeaţ pasttl fi de llceiafÎ mefteri; vasul
inel1 l1\oale La Tene fusesc ornamentat În glumA. nu cu nega tivul unui
tipar «delian •• ci C\t pozitivul unei stampile de fabricat chiar tipare Ide-
liene. aici la Cr1isani. Dac3 acum acest atelier era chiar in CrAsani, cum·
nimic nu ne impiedecl1 de a admite 1). ori În cuta.e centru mai aproape,
') O do\,.dll. evidentA de exî.!enţa atdierolui ceramic de manieri celticA chiar
in .t.tiunea dda Criuni ede . igur ,i ealapodul de lustruit vasele cu patinl neagrA
gbttcu urme de nelreall pe partea cu care ae frecil,tneladcrente(lig. 174 ' icf.Andri-
e?C'.cu,p.80n.I\.
- - - - - - - , - V A - , S ' -.V.-c7"AKVA"N,
I GA7/Ctl
de Dunlire-.1 Scordisci/()r celţi, ca M!l.nlistirea ori, mai potrivit indi,
Zimnicea, lucrul c secundar. Vasele tdelienet nu emu toale din Delos,
ci şi indigenii noştri ştiau sli le fabrice.
Fig. 14 1
Oricum ar fi fost Însă aceste vase ca origine, ele ne dau, cronologic,
indl o in dicaţie pre\ioas!l.. l\Ioda lor n 'a exista t decâ t Între c. 300 ş i 100
Fig. '-Il
a. Chr. Accastll. dată. înslt. corespunde Îarll. ş perfect ş i cu indica tiile c rono-
logice date de amforele greceşti, ş i cu caracterul de La Tene mijlociu
(Rcinecke, nI) al sta ţiunii noastre.
Dimpotrivli sistemul lli.mpilor greco-romanc nefiind fam iliu localni-
cilor dela Crnsani, trebuie si considcrllm ca import propriu zis delian
www.cimec.ro
opaiţul din fig. 175, care poartă. pe partea supcrioor1i o ornamentnrc
ce se regbeş te identic pe cupele din DeJos (Courby , p. 379; cf. An-
dricşescu, p. 89)'
Trecem acum La ex.1minarea resturilor archeologice de carncter mc-
talie 1), singurele in stare a ne da llimurm mai precise in directia etno-
groficl1, nu numai prin prezenţa, ei chiar p rin absenl:1 lor.
Fig. 1.. 7 Fig.I"S Fig . ... 9
De aur, s'a br1lsit door.1 o boabll de colier , goo lil, rupt3 în dou~ bucliţi
(fig. 176). imitll.nd forma perlelor de slicli'l. con temporane : v. fig. 177
şi 178: deci lucrare loc.1HL
De argint. o monetil concavă tip daco-celtic(fig . 179). şi o monetl
cu JlIA K EiJO/l'DN IIP DTIIl:, deci '58-'503. Chr.
Fig. 150 Fig. 151
Dc bronz, capu l unei figurine de lip hellcn istic, totul Illut ilal (fig.
180) de cei ce l-au gasit În ruinc înainte să fi înccput noi si\p~tll ril e.
Un candelabru de bron z cu trei ramuri (fig. t 8I tJ . b. ş i 182 tJ . h. c. ):
frumoo sl1 lucrare heLlenisticl1 de o simp Licita te de linii ş i de o discrc~ie
in oma ment apro.1 pc c!lutatli, gi'l.s ită împreună cu resturile unei amfore
rhodiene şi cu a lte fra gmen te de vase in săpi'l.turil e 111 , la punctul T ,
') I'~ntru puţinele obiecte in lUI ClIlI. cremene. pialri. corn, os ,i .tiell, CIIre .... 1,1
mlIi lIhit in dplturi , du nu r~l)re:r.inll istoric ori etnografic nimic dCOflC:hil. \ie:r.i ~n u·
menare. ,i detcrierea lor la Andri~teBCU. p. 78 ,i urm., ilr 1:1 noi, mii joi, fuuio la
d.infig. 187 " r".gmcnlelcde llidJi ill pasdmuhicolori, din fi" . 189,i 11}O.
_==:_~--
poateintr'un monnânt (er. mai s us , p. 185 ş i fig. 34 !ş I pl. IX fig. 2 şi pl. 13 ele (cr. mai sus, cap. J,p. 29-32, lu cruri scytho--sarnllllicedinmediu i
X). O figurin1i de bronz, care a alci\tuitfieun idol plnt (Brettidol) gen HaU- nostru). O brnţar5 de bronz (fig. 184). care a putut apa rţine ş i unei

·~'i.\(
Fig. 1 .~7 Fig. 158 Fig. 159

epoci mai vechj şi eare nu prezintă nimic:caracteristic. O C;tLlr.lmli, pro-

babil sanna tic!l (fig. 185; cr. M. Roslovtzcff, Ulle troflfJ(lil/e de I'ipoque

"
~. l :

fi .-:
I '
:,' 1 •

Fig. ' 52 Fig. 153

.,
, " ,

staU (reprezentând un clI.llrcţ: cr. Forrer, p. 113 sq.), fie, Încă mai 1 '''';
'.::".. \
.I
probabil, o aplică, fie o fibulii (cr. Dechelette II 2, p. 855): c:tr.lcte-
Fii' 160 Fig. 161

grCco-sarmale dl' Kerlsc/t, În MOnum"1Jls PiO/, XXVI 1923, Paris, p.

12 [din extrasul .ll.pane]. fig. 6). Dou N fibule simple de formil. lânie L;l

Fig. 155 Fig. 156 Fig, '6)

ristid atât în mediul vestic La Tene cât şi În lumea scythicii (fig. Tenc (fig. J86 ş i 188 cu Forrcr pl. 63. fig, J 16) , deci dintr'un mediu mai
183). unde, mai ales, aceste ornamente În fonnit de animale sunt acasă târziu ca vasele dcliene şi amforele thasiene şi rhOOiene, şi ca atare

www.cimec.ro
aproape indiferente pentru data re , fiind, ca ,i cataruma de mai sus, cari, ca şi Scythii. nu aveau nevoie de fibule, la felul lor de
doar' prevestiri ale unor vremi mai nou~ 1). imbrAclhninte.
De fier, puţine lucruri ş i apro:\pe niciunul mai clar identificabil t ).

Fig. 165

Fig. 170

De altli parte lipsa quasi- totaU\!(doar Idou~-trei resturi de vârfuri

Fig. 16".

Afirmare-A noastră repetatA, el'!. Ia Cms;mi. ne afHim m.1i ales in faţa

unei civiliz.1ţii de lemn, se confinn!l. astfel şi prin săp.!l.turi.

de l:lnci), a urmelor de arme, ofensive ca şi defensive (spede, Ilnci,

:) ~
Fig. 168

Dar se mai confirmă .şi alte lucruri . Nimic, nici în ceramic.1l. , nici
În metal, nu indică prezenţa Scythi lor 3 ). I naceeaşvremclijlsaaproope
totalA a fibulelor c"xclude prezenţa Celţilor, permiţand prezenţa Geţilor,

1) Aht vreo dOu.lsnici II/crufi, la. Andrie~scu. p. 83.

1) / bid.,p.88.
') Suntem liguriinsicAinmovilelevccincsevorgialobicinuitelcllntichittţisci .
tice, deoarece acest popor nOl1\lld locuind in clruţe nu puttdItlsd urm"delocuinţe,dJ:r
la Îogropare numerosse obiecte erau date morţil or În mormAnt pentru Irebuinlde
din vil ţl,iiIOllre.
(i. Fig. 173

scuturi. coifuri, platoşe, virfuri de s~geţi, etc.), ne arad c~ aici locuia o

populaţie pacinic~, de ocupaţii agricole, plstoreşti şi pescA.rcşlÎ (de o

www.cimec.ro
parte r!işniţe, de alta multe greutăţi de pl..sit, g~sitc În ruine), stator-
nic legată de locuinţele ei aşcZ<lte şi de plimftnturile ei.
Fig. 17<4 Fig. 17S
Cum dar-l, după şt iril e istorice, Scyt hii api'irea u <t ici exclusiv ca nomazi,
iar Celţii exclusiv ca r!isboinici, res turile archcologicc de viaţ~ nlm l ă,
pacinică şi aşcza tli, exclud prc zen ţrt ş i :1 unom ş i a celorblţi. fa r sărllci a
destul de blltătoarc la ochi a acelora şi loc.'\lnici, faţit de buna stare
contemporană din alte aşezări1..1. Tenc,mai ocrotite de plitd!iciuni, identi-
Fig. 179
fidl pe locuitorii Crllsanilor cu Geţii lui Dromichaitcs şi ai urmaşilor
slli; caracteristica vieţii poporului getie es te anume-În izvoarele cari
povestesc infrângerea lui Lysimachos - tocmai accast!l extremă sim-
pljcitalC rural ă .
www.cimec.ro
Am arotat Ill.,i sus, ell, in vreme ce nimic nu se opune ca ma i toaH!:
industria ccramici1 de tip celtic sl fi e fabricată chia r pc loc, ba intă
:lnume fapt e precise ne dcmonstreaz§ aceasta nu numa i pentru vasele
La 'felle, ci şi pentru cele deliene. -dimpotrivit,omare partc.cca mai
mare chidr, din eera mica obicinuită grecC3scit, amfare, doli i, ocnochoc,
",ase atuce , vase hellenistice C61tlis, etc., e adus1i din Greci;t. şi
tu.
"
'
!:
l
/" .
Fig. 162(1 b. , i t
anume, nu trehuie sli ne facem iluzii, nu din Grecia pontic.ll.," Jlistria
şi celelalte oraşe de aici, cari serviau doar!l ca intennediari,ei din Sudu l
grecesc.
Pe care drum?
IUspunsul îl dli insliş aşeza rea Crl\sanilor pe Inlomiţa, aş!t cum il
va da pentru Tin08ul aşezarea pe Prahova de Jos, ori pentru Bon\e, ti
,i Poiana, Siretul. Amforele trebuiau aduse pe apA, ca dealtfel toate
fabricatele aşa de fragile În lut ars.
Dar aşezarea anticl din care se putea ingriji şi priveghea - de pe
Coconilor-Cernica (Tinganu l) - Tinosul; ori: Spanlov- Bucureşti­
T4rtllşeşti- Bogaţi- Gcmcnea-Stocneşti -J idova; ori: Blllltnoo ia-Co-
mana-Popeşti, etc., pe Argeş, in sus J).

·
drumul cel larg al Dunlrii - toat!l w lea lalomiţci, era Cars;u.m (Hâr- Dar am ar!\tal eli vechea tradiţie a culturii dela Crlsani, pitstrată şi
I}Ova). Cu alt prilej am accentuat faptul, cli tocmai în. sec. al III-lea ş~ cei În această fundatie recentă, neştirbită În că din eneolitic şi bronz mAcar
următori Carsium se manifestA ca un mare emponum al negoţuluI de
vinuri sudice, laCUL de Rhod ien i ş i apoi de Cnidieni 1) pe Dun!ire
in Sus .
Totuş Piscul Crbanilor a lclitueşte o continuitate antropogeogrd.fidi
nu cu Bl1răgnnul şi cu stepa R!bl\ritului, resp. cu Dunlirca, ci cu Vestul

~! U ~
. /,
Fig . •86 Fig•• 87 Fig.18R

în formele popula re ale cernmicci ei, e traditia unui popor de pădure,

. ~ , ~ b r nu de step1\ . Apariţia Getilor lui Dromiehaitcs În stepa munteană

.,-.-----'
-:c':"1 ;.
~i moldo-basarnbean1i nu s'a putut dar înLâmplh În urma unei mut3.ri

~---I-~
(.--
il "
'
.';•
I l' I

____ ...l
"
tI, ___ ____ _
.. _____ __ .. #

Fig. 184 Fig. 185

pliduros. Intre Geţii din Dobroge:t şi Geţii aceştia din câmpia mun-
tcanA rlimâne un sp aţ iu liber, neprielnic , pe care il strlibat ş i unii şi
alţii prin legă:turile economice ori prin expediţiile ri\sboinice, dar pe
care nu-I umplu Cll totul. Şi [otuş c clar c!l Gc\ii din drc..pta şi cei din
stânga Dunlirii trebuiau 511 aibii un punct de perfectă continuit.ate pc
in suş fluviul care-i despărţia. Iar acest punct e indicat chiar de şirul
de aşezări La T ene ş i de descoperiri greceşti mergând pânli În Carpaţi:
e regiu.nea unde Pddurea se apropie destlll de Dundre, ca sll alcdtuească,
intocmai ca intre BJnat-OltenÎa şi Serbia, o si1lgurd fard pe amhtk ma-'
{uri: adic.ll. intre gura Mostiştei şi gur:a Argeşului, mai exact, intre Cdld- ~
Taf" fi Giurgiu: in linie aproape dreaptl SE-NV: Mitnăstirea -Piscul ,
Fig. 189 Fig.II}O
din ceabltit slep.ll., cea ponticli, din dreapta Dun!\rii, ci Cll totul dimpo-
trivJt: el cobora În jos pc vl'tilc Argeş ului , D :îmboviţci , Prnhovei, falo-
miţci ori Buzăului , ea sli ia locu l Scythilor treptat impinşi tOl mai departe
~1ltre Nistru de Gcţii cari se întindeau di n C'lrp:lţi tot mai departe
spre E ş i SE.
Numai aşa se poate explic.1a ş i cxpediţia lui Alexandru cel Mare În
stânga Dun!\ rii : el voia să Înspăimânrc la gra niţa Dunării pe nouii duş~
mani primejdioşi,ca ri se anunţau aici, locuitorii munţilor şi coline1or
Daciei, atrnşi tot mai mult spre Dun~re de legliturile roditoare cu

1) Cf.lur.rtl III Pln'UlI, Plnitration, şi textu l,I). 37 ,i urm.

www.cimec.ro
lGrecii. Şi aici, ca şi in Rusia sudic1\. Grecii rcuşinu n alclltulo mare zonll.
culturall «mi... elenidb, unde veche:.I civilizaţie local1i se amesteca şi se
imprietenea cu cea str1\io1\, şi, la venirea Celţilor aici, dela 280 îna-
inte, intoctn:li ca b. venirC3 S:lr1naţilor in ţinuturile scythe dela Nordul
M1\rii Negre -cam in uceeaş vreme ·şi Celţii şi SaTlnaţjj au g§sit
popo.'lre indigene adânc plltrunse dc civilizaţia greccasc.": Geţii În
Apus, Scythii in ruis1irit, gata a primi nu ca inferÎori, ci ca egali civili-
7":lţ~1 .. dusi! de nouii veniţi. Numai aşa se po:ae inţelege. de ce Geţii
getizeazi! La 'fene-ul din Dacia, crc.lnd ci un L'l Teneallor,iar Scythii
scythi zează pc Sarmaţi, transmiţi1Ol.lu-le arta lor cleno-scythiL
Către a. 100 d. Hr. Daco-Geţii erau de mult restritnşi În hotarele
lor, dinspre Vest de presiunea Suebilor şi Sa rm aţilor lazygi, dinspre
Est şi Nord de presiunea Surmaţilor Roxolani, cca a triburilor bas-
tume şi in general est-germanice. Tripla ofensiv1i dacic! de pe vremea
lui Durebista - cu un secol şi jUl1lll.tate inainte - Împotriva Cclţilor
din Moravia, Boemia şi Ungaria, spre Vest, Serbia şi Bulgaria spre
Sud. Podolia şi Chersonul spre Est, nu avuse ca urmare slatorrudl
decât cel mult înlocuirea puterii celtice cu cea sarmatică.
Şi totuş Plolemaeus, singurul itvor antic mai am~nunţit asupra
tinuturi lor din Nordul Dun1irii, ajuns panlt la noi şi rezumând În
hlirţile şi te.nul sl1u tradiţia gcogrnfie1i raman1\ dela Agrippa, pc vre-
mea lui Augustus, până la cartografii anonimi de pe vremea lui Marcua
Aurelius 1), ne-a păstrat, in sec. II d .I-Ir. , Înc~ foarte preţioase şi deslU l
ue nllmcroa.~c ştiri, care confirmă chiar pentnl sec. l- II d. IIr. o
stare de lucruri a cărei cea mai comp let!\ fazl1 avusese loc in sec. VI I
şi VI a. Chr., pc vremea d ominaţiei scitice În regiunea carpato-ba l-
:~~~:s't;~Ş~u~~~i.i~l~n:~~::~i ~l::i i;ăce:~:~\I~ I:~n~;~:~:r~~n~u~ ~:~~~~:
special analizei lui Ptolemaeus. tocmai pentru a preciza şi În chip
istoric limitele str1'ivechii e:\l'ansiuni daca-getice În Europa cent ral ă,
nordic!!. şi sudestid, despre realitatea căreia archeologia preistorid şi
1) Vezi rKOnslruirea prolotipclor lui PlolellUleUS fi relatin lui cu imcdilltul siu prc'
dccctlOr Marinus T)-riu.s. urmldlc. cu multi t)t:flpÎc:ac:ilale da.r ,i cu o suml de: ipol~
~raluilC:. la Gudmund Schllue. Ploltft/Y'J AtoPJ of Norllr"" Europe, Copcnhagl, 1917'
www.cimec.ro
protoistoricll, pe bazl! numai stilistice, cu greu ar pULe'\ oferi argu-
mente absolut hot1\"rÎtoare l ).
Dacia proprie se Întinde dupli Ptolemaeus (III 8, 1-2) În graniţe
foarte modeste fa~ de acelea pc care i le acordâ pe vremuri Arrippa,
in Comt'lllllrij/r sale (Dacia, Gttico jiniUlJtllr ab nrienle desertis Sar-
maliae, ah orcidel/le jlllm;nt Vis/ula, il septentriont Ocem/O, o "'eridit
Jiu",;"" I-listro. qllae paUllt ill Itmgillld;/fe milia pasmll", CCLXXX,
in Itllitudille qlla cQgn;/1I111 ('sllltilia p(lssullm CCCI.#XXXV1) : la Apus
,(,isa, la Nord Carpaţii gn l iţieni, 1:1 Rlisărit Siretul, la Sud Dun1l.rea,
Dur acclaş Ptolemllcus ne-a pllstrat din regiunile nordice germano-
sarmatice un lOare numl1r de nume de popoare şi l ocalit.!!."ţi, cari ne
confirmlt grani~e l c cele largi date de Agrippa, aş:\ cum vom arll.tâ În
amllmmte mai jos.
Dacă Însi\ Dacia , şi dup!l Agrippa şi dup1\ Ptolemaeus, avea ca hotar
sudic Dunăre:!, Dacii, ca popor, chiar dup!! ştiri l e ce ni s'au m:Ji p!Lstrdt
la Ptolemacus, S'IIU intins şi in dreapta Dunlrii, spre Pannonia, Dal-
matia, Macedonia şi Thraeia. Examinarea acestor ştiri va alcll.tul mai
jos un paragraf special.
Gudmund Schi..iue, În lucrareu sa citatll, procedând exclusiv filo-
logic, s'a Hlsat ispitit a g3.s1 foarte multe dublete tOponimiee, pe care ,
alribuindu- Ie unor greşeli de copişti, el le-a redus la un singur fapt
geografic. Acest fapt el 1-3 localizat pc hartă, după cum i s'a pilrut mai
potrivit din punctul de vedere al criticei de text, iar nu dlO acel al
renlit!lţilor geografic-etnografice. in acest fcl el a împuţinat numllru l
toponimicelor Într'un chip foarte sensibi l, În unele plirţi cu dreptate,
in foa rte multe Însli greşit, precum vom ar1ita pentru fiecare În parte.
D:lr chiar SchGue nu :l respins, ci dimpotrivll a sustinut cu Ui.rie pre-
zenţa Dacilor Costoboci de ambele pli.rţi ale Vistulei de Jos, În Polonia
actualli (p. 113 sq. şi fig, 17)'
Sli. începem ş i noi examinarea e~:pansiunii daco-getice din această
regiune extremă nordicll.
Ptolemneus (IU 5,9) citează in Nordul sannatic, spre Vistulu, din-
colo de munţii PellcÎni (adid Bastarnici) popoarele KOIQ1:o{J6nw, "ai
T(!Cl.I-op.ol'ral'ol. SchGuc a arătat, cu dreptate, el e vorba, nu de dou!
popoare, ci de unu l, care se chema in originalul latin folosit de Marin
1) er. d. p. Eric:h Diurne, Di, IlrrQ}tjuhe KlTo,,1i4 i" du ProfJin:t Pou", in rev.
MIU/nu' IV 191:1, p. 1S.qq.

din Tyr, Coistoboci tratl$lnontani (o. C., p. JOO sq.). Ei sunt numiţi
astfel spre a se deosebi de Costobocii din Moldova nordicli, pe cari
,i
ii vedem În harta plolcmacic.!i. in codicele Urb;lJos 82, din sec. XIII
(1a Schtiuc, fig. 12) intre Carpaţi Siretu l (după hart5 Însll lljcrasos=
Pr'ltul) de Sus (cL În ediţia C. Mueller a Geogr. lui Ptolemaeus,
1 1, p . 426, citatele privitoare la Cosloboci şi p. 447 identificare<. r.
I-lierasos cu Sirctul). Dar tot in regiunea Vistulei, şi anume pe stânga
fluviu lui . înspre Warthe, pe marele drum al chihlimbarului prusian,
mergând direct dela Pressburg, prin Silezia şi Posen, spre Danzig
şi Riigcn, drum bine cunoscut de Roman..Î dela Nero Înainte (ef. Sehiitte.
p. 48 şi 102 şi UfIlI.), intitlni m la Pto)emaeus (Il II , 13) loca litatea
I6y{~alJa. Schilttc susţ in e cu energie (nota dela p . 114 sq.) exactitatea
informaţiei lui Ptolcmacus impotriva lui R. Much, carc .lfirmase el
Setidava, ca şi localitatea vecin.!i., p e Oder, l'olJoolJMra (in cod.
Vaticanus 191, 1.'oIJ0000e.11·a) deci real 2'ovoov6alÎu . sunt dublete r.!i.t~­
cite prin Germania ale l ocalit.!i.~ii din Dacia proprie, ZusidavlI. Credem,
ca şi SchOlle, eli SetidovQ nu e greşit localizat1\. În Posen , dar sustinem
contra lui şi a lui Much, eli SlIsudavll nu e un dublet al Setidavti
(,p. 11 3), ci o localitate deosebit!, exact cu acest nume: Iovoov-6alÎa
(eL pentre partea întâi a numelui Tomaschck, o. C., II 2, 44)' In
adevăr, precum recunoaşte şi SchUlte, p. 100, p. III , p. 113, CIC . ,
Dacii nu sunt la Vistula O excepţie, ci ci sunt foarte numeroşi şi în
leg.!i.tur1\ unii cu a lţii, astfel încât dou1\. -dllvoe in aceste părţi nu
inseamn1\ de fel o p l ctoră, ei dimpotriva sunt chiar prea pu-
ţine.
La Sud de Costobocii lratlsmo11tani. pc V.stula de Sus, găsim poporu l
.4rsietai, eu care de sigu r stau În leglit\lrlk atât oraşul Arscnion, cât
ş i oraşu l Arsekvia (cL Bersov;a. Salsovia) in Si Jez ill ce hă, şi pe care \
SchUtte (fliră a le mai consider3 ca duhlete) la atribuc hot11rit la tthe
Dacian tribe of Arsictai. (p. 11 1 şi 11 2; eL p . 99): PlOI. Il II, 13 cu
111 5.8. Pcntru r~d1\cina daeu-thrncicA a cuvântului, cL toponimicele
"'A(>Oa,'" AgoaCa ş i " AgoCl'a la Tomaschek, II 2,54, - iar pentru na-
ţionalitatea dacidi li Arsieţilor, acclaş ], p . 106.
Intre Dacii Costoboci şi Daci.i Ars;eli, Ptolemaeus Înşirl lângli Vis-
tula pe Anartophracti, o ramur1\. a Anarţi l or din NV Daciei romane
(IU 5,8 cu 111 8,3)' Ca şi Cotirlii din Bocmia (eL la Schiittc, fig. 20),
vecini i Arsieţilor, eorespunzând acelor cn igmatici Coltnsi; din Dacia
csticli (ibid., fig. 12), Anar\ii şi Anartofracţii vor fi fost \1n popor
www.cimec.ro
,,, V. KXPANSIUNE.A GE'I'lcA INTRE 90CI S I 500 A CUR
amestecat, ceho-dacic, dad nu chiar pur celtic 1). Destul e.!i. Dacia
din Sudu l Carpa\i lor Îşi are dincolo de aceşti mun~i, spre Boemia,
Silesia şi Polonia, o continuare şi prin Anarţi .
La Sud de Ar8ie~i în continuare perfectă pânA În Carpaţii Deskizi,
l'tolem:leu 8 (III 5, 8) enumerâ la rând neamurile dacice: elra
~(lPtiJXO'1 "ira fl uwyito, xol Eleooo, naqU 'to" KU(}1uinj'/i 'to 6(}0t;.
Aceste popoare din Polonia sudvcsticli par a fi luat o parte aetivli l}i
in r!isboaicle Romanilor cu Marcomannii şi Quazii, pe vremea lui Marcua
Aurelius (eL Milllenhoff la Schutte, p. 99). Numele lor sunt trans-
p:trent dnco-thracice: Sabotii, amintesc pe Costoboci, Bieuii pc Bessi,
i:lr Piengiffle Îmi parc a fi pur şi sim plu Pie-Cetae i ), ca Pie-Pltigi,
partea dintâiu Înscmn(lnd, ca in Piepo",s leIL. VI 180 1 cu Tomaschek,
II 2, 20: tocmai numele unui rex Coisstobocctlsis vecin), .duşman.,
deCi Piegetae fiind Geţii barbari cari n!ivliliau mereu peste Carpaţii
nordici În Daci:1 romanll.
.,
Ajunşi acum la Carpa~ i S), să continuăm spre Sud-Vest prin Moravia
Jctualli, către DunArea nord-p:mnonidL L.1 Miaz.!i.zi de Arsic\i şi Biessi,
• J
'1 De"h{e! COlillii revin ,i II ~ udul Dunllrii. in Pllnnonil Supc-riGlrl. impreunll ou
rudtle lor «hice &ii,lllh I~ Plolt;mllcu.(l 1'4.2)dl,i in IltC i:tvolrc,dlr ci fiind
(Allinuncintcr~z.1m.imuh aici.
t) Cp. p. "raric Tt'QUVh4l. ClIrc În muc apar ,i CA (v. MUlltr, /. t., p. 431) Tv-
!?CI)"ttirw, 7'(Jf]ay'ldrw, TV(}a;ryir4l ori TV!.'ll'li'irw. CII delhrtJ ,1 II Slr.bo, in
I
l1'IiSt. TV(}cy(rtu , TV()#')')'ârw, ctc.
J) AicÎ trebuie a5 tntcrcll14m cheltiunea ns\ionilitlliii }Juri-lor din Germanill aud·
dliet. arlllorÎ eXIICt In regiullca cdtodacict de catc ne ocuplm acum: in Doemia, Si·
[tiin ,i J\.Iorllvia, III Î2.\'Ollrele VIstulci ,i Oderului. SchUlle ateati pC' tAOIÎ)'Ot 01 Boo(!fll
}Jixel flit; ~t'1'aĂ1Î' fOV OV'OTotila~Ofa/r.ot.. ailuiPtolemneus(JIII.lo)in unghiu l dc-
NE al ~miei (ng. 20); I\ l ueller. in hllr!lI ,a 111 Plolemleu. (h. 9) In Siluin de SV;
Kicpttl. ;lt/lu A"t;qlllll. h. X I, la re I. TacilUS, Gt:rm. 43 ii carllclerizelld pe Du,i ca
Suebi,IiR,CRZilhl lllRlo:IeQulIzilor(lcrga .•• tlalldllruJ,iiiueo.t~ledeLlIgijpecllri
ii 1000lizclI:t4 ueStul de depl\rle 111 N . Vila Alani 'U , t i enumcrli III un loc cu altt nCI-
muri genn",nice,.",rmut ice , i gelÎcc. flirlahi'l CAracteri1.are,ararllde llCetll ci iiafCnd
in enumer1lrc lI!lfcl: SUrllllltat {Altr,ngtl tI D,"t:i, Vom!a{iqll, trtm Vinl/ofu. O,i, Bn,i,
CoboUI. Singurul l'Cfi ilor deln c",re afllm mii precis ce\'1I delpre BII,i e Cauiui Dio.
Cu prilejul primului rhboiu dlcic, lnainlt dc f,'fl)uva blliJic dela Tllplt. i K trimitt
lui Traian din parlca lui ~bIl l un mare burete (CiUpclcl)lCrid,.,,(}d/.lPUOI Aar/·
7OIt; Uywl' on dUO' U: rwl' OI1JI/I&.1,1I)1' xal BOfÎ(!1X "aq<lI"'VOI '2'{larw'0 &:r/OOJ
a.."1rlrlu ~IJI cr'(.PI"'ÎOW. (L.XVIII 8, 1). Uit exciUi ca Buri, ,1 fi JUCIt lteli
rol, dACII erau locmllÎ in Silc%ia ,i un biet uib gt:rmanic i:wlal. dincolo dt Mar.
comannii ,i QUII.lii (Plolemlcu,+ T acituI). carÎ, ,i pe vremt:a lui OomilÎl.n,
jUCIscrii rolul prim;:ipaJ. Clei erot. de=-.iuns CI Quuii si {it ei In paee cu Romanii. ca si

Plolemacus aşează. spre SE de: actualul BrOnn. oraşul Singmte (LI 11 t
ISI cu 3llasullui Mlillerlharta 9 şi cu SchGtle. p. 11( şi fig. 20), de
aspect cvident dacic (cf. Singi-datJa, in Dacia şi Schlitte p. 111), resp.
thracic (ef. localitatea Ilyyor; de pc peninsula Sithonia, În Chalcidicc:
Tomaschek, ~, 80), t.1cdinat latine şte şi având nominativul Singo,
impiedeCcl tota l pe Buri de a le uni cu DeCebal. (er. imprcjuriril~ anllioage dintre Ro-
mani, Cotini ,i Marcomllnni, in Il. , 60/70. lot cu <serisori Intine', in regiunile moravo·
boeme, Dio, LXXI 12, J). In II, 179/So "edem pe l az)'Ni ,i pe IJuri tocmindu-se eu
MnreuB Aureiiui IIsupraajulorulu; pc ellre tii. j.l dellinrilsooiuleuQuB2oii: OQllbrol
1t(.lt:)rc!?O, ounlouro' (oi 'JdClI)Il, J oUrIl oll1olif!O/. olJJIJlol.'io«l ro" · P(])J.I(l/OI ;
,)Oil'1oo,' ;rei,' rrloTtlr;:'l(J(kl MaeHOIJ lo~tt, ,} IH)~ JlSXUI 7I'(llI1"oe rlV :tOUM' :a.llf·
otoOru' lrpopoiiJIro yd{l.ur} Harallaytl; Toi, KOlJdoole, (301ffe "ul :t06rlJeo~,:t(}Oool­
HOti;" orrlol :rou,uovr; v:rollJi,m]'fa.l (LXX I 18), lurA, e imposibili o aeliune comun:1
illzygo_burli,dac:leiarfifostseparRliintreeilocmniprinQu:lzi.Uurii trebuie IA fi fO&t
deei "eeini,i cu lazygii. cum pe vremea lui Trllian i-lInl conSllllat vecini cu Daeii. CAnd
in II. , 80 Commodusacordn paa! i\larcomllnnilor ti Qu:&2oilot, le pune.i llCc~11 con-
ditie: r"a lu}ra roic 'JdCtl~, Itrjll roie UooflO'; I"tra lOfe Ov(mlll(u; :WMI«iial~
(Lx..XIl :l, <Il. deci Durii .unt ''edni , i cu Vandalii, ,i impreun~ cu hnygii ,i
lIeqtia fie un grup unitar 1. gr1IIniţli Dileiei. Ace" lucru ni le spune: preeil de Dio in
capitolul urmllOr (j. 1-3). unde e "orba de l)/leel! Itomanilor cu Burii ,i ceilalţi
bclIbari \-ee,"i; Roman.i iau o'fIlleei mu lti .i del_ Uuri •• delu oollolti, dl,a)lftdoa;
rove dlloucdJJOexuci \'or I1sA o bandll libc:rl depatruzec:iJellooii inlrel llN1l or
" Dacia _ rii; xwao; f1fI'W'I t;ie :JoOc tIi Llwdq. oiJ01};. IIlT pe 12.000 LIWI'w' t wl>
:fQooOQW"co.revoiscmd le dea ajUlor IlICCIOlIll, i-II mUlut'!Uvern:lloruIOacÎei , Sabi·
ni.nUl, in provincillromanl- il rii Awdq. tii ~/1"i(!q. - spre R·i coloni:r.1. Deci iBrl~
Hurii lunt lingi Dacia in tOacillliberlt. Sunt ei Gertnllni dU sunt Daei 1 CAci altfel
doarll veeio ii VIIIldalierau Germani. Aieicredem el trebuÎe al intentinll'lol. III 8,3,
ellrel4tBuexaCtLn m,jlocul Oaciti un popor cu nume indc.ntie OOVf!Ol. duplleapj.
:~:o:~:;iyB::i:v:~e~;~,::ţ~I~~~:~~:':C~ ell~ :~~otrri;:i:=;~U;'~rl7nllt~i:~::
/Juri in Slovacia, ,. Buri In Vtllcca , i Argeş ~ Credem cll PlolemaeUJ R fAcUI din doul
popoRredeolCbiteLugii~iBurijunu l Ji ngllr ,i 1·. aşezat la egu.Uidillantll.in mijloc, intre
adevlratdelor patrii: ctRn Buriioreril In Sudul Carpali lor I loVllci.TncitusII yorbitde
Huri cu mnd la spattk QURzilor, in sens occideneal : ~p'l el e' etil ~pre. Rhllril, in Slovndll.
iar nu IpreN,I:D S iJezill. LnlUl1it,CltaCteri1.arca Ourilor de Tacilu, ca Suebi u plecat de
sigurdd a alŞeatrelilor IllngA Quazidc,preJ;llri,tih biTle el lunt Sue.bi ei poaleei
dda o realll amestecnr~ a lor cu Suebei,ca II Celţilor. cu DaltIlrnii, ori II GC1,lor eu SIlmUl\ii.
Am R\'d dllT, ca în cazul CoslObocilor , i (.;3rpilor Iflltori in oouD rCf.!iuni difl'rile.
din auZi migrWii unei plrţi din ei departe. 1n NV, , i pentru B/lri, deopotrivA DatI
,i pe. Olt ,i in basenu1 Tisei de Sus, o migtlltie spre NV. care purtuc 1) mare. parlc
I Durilor locmai in apropierea Quazilor, adiclllcolo unde \'Om mai intilnl ,i pe Pu_
geUu, Dia.i, Coryioni, Arsidne, Rm:o'''t, etc. Fllpt e, ci rldleina bur· e bine. cunOlC\ll1
in gelo.thracicl prin nume CII Durus (Thru: 1), BotJ(l·xll'flO:;, 8rlfrbiJta (er. mat.
la TomllllChl'k, 11 :I.p. 16 Iq.).
www.cimec.ro
V, RXI'ANSltlNf1.AeK1'lcAl:-'TKE_fi1SOOA CIIR.
iar la ~ud .de acest oraş pe întregul mal slovac al Dunării, triburile
:::aa~lQ:ur ~a~a;,e ~~~,,~~~~Ji~:(~:~~~ ~:;.dpp7:JraJ~ ~~ T6 'Pa-
~. 66, gre.şil: TO,", KOjM"tol,) .. 'PClJţ,ha,-'triburi cari, '~id~n:~'n~9;~;
rl despArtlte de neamul daCIC 'Pam)(t}"oIOL (111 8. 3) din N D ..
cum a observat ~i ~li~ler În ed. sa (Il, p. 444) şi cum relev:! şi Sc~~;:~
(p. ~Jo), a c~ru~ IOcltnare de a socoti tribul din Dacia ca un dublel
g~cŞ.lt al c~luIAt.1m ţ~a Quazilor n'o putem Înslt împ!trti!lşl. C!l.ci lOpO-
;:~: ;:~~Aa~:n~~glunea ungaro-slovaell e incll mai hogatii decât ar
In adev.ltr P.tolemaeus cunoaşte in Pannonia Inferioar!l., deas upra
~udapcslell chIar la c~tu l Dunlrii, oraşu l K&(}1ur; (II IT, 3 şi 15, 3
ŞI I!l 7, 1). ~s~e clar .IIlSii, dl. acest nume nu poa te fi t.1espllrti t de al
Dacilor Carpl dm re~ lUnea vccinll spre NE, În mlJnţi i cari ei inşişi
poart4 numele aeehJlllş popor, .exact in aceastA regiune vesticA (cf.
p.lol. III 5,8). Jar .prezenta Dacilor Carpi in regiunea Dunllri i p:lnno-
ntcecrcd eli poate{, documentatl înel! depe vremea lui Hcrodot (IV )
C3re.cunoaşt~ ÎI) ~ra de dincolo de Triballia (de ambele p.!l.rţi ale ~~~
rn;~1 s!lrbeştl) mal sus pe DunAre, deci ditre Vannonia (tJ "anme(!Oa
XWIJ11) un râu K6.(!1U' alAturi de altul"AJ.1U, cari curg nad, {loeA'1
/1,.8ţlOI', ('am aşa cu~ c~rge râul numit de Ptolemaeus 'Aea{lwl'
(de c~re v?~ v~rbl 1 ~~edl3t), crâuri. însă, cari amintesc şi numele dc
~~:ţ~:~~:~: ;~a~~ ::IC~ parte, Alpii de alta , - printre cari Îşi
F3~t. C, ca nU.I~e~e r!lu lui • Aea/ltIHi (cetit ind de Cuntz În noua
SI cd,ţ~e-.v. ma l J OS P:
227 şi 288 -fvaeaRwv) din Pannonia (l'toI. Il
II, 3 ş~ J l Jt'
T~ trebu,.c ratai pus În leg!1turll cu numele Jiulu i 111 3celaş
aut?r. Pa{lw:. In ]~acl~ (1 11 8,2), pc baza analogiilor de prosthesll
Cii 10 ~("'lIIS 11\ DaCI:.' ŞI AsoII/lIs În Moe:sia, Amulria aHlturi de Mw-
rest". A):wna alllturt de .Amlot în compusu l Llan)):mlol, AbrittllS
!l1~turt de Be(n:olJ(!U (cL ŞI •APeett1'fI'11 allturi de Been:{aj ' b l'
În nume de persoane:, ca •A.w1rSoxor; al1tturi de AI 1" ' a Cll(~
lTI3terin lul In Tomaschek, Il 2, s. tJ.). ' oxo" etc, c.
Jar numele r!tului din partea opuslt. Martls ast.;'1zi J\ilarch a .•
teşt~ nllm~le
râulu i dacic Jlf&.(!Ir; (devenit la S~a.bo M&o,oor;). Nu ~~~~
:o~;;n~:acl v~~tdc:e;;~Ci~:; !ir3S~~ut :!ir~/;'s:;;r~:~~dd~o:tr~~~
tre:Jga Slovacle actual1i pânll în Moravia. Caesar, b. G., VI 25. zice:
'1 .... . R. - M,_iit. s«#,,~,,' Iflor~, s",'o III. To_. III. /It,,,. .•
 VASILKI'}.K\,AS,',I':l'I(;A

(J1trcYII;a silva) oritur ab IItlvtt;orlUfI tt Ntmttum el RllflracorUIII

finiblls; rtd(lque flllminis Datmbij rtgione ptrtind ad fintl Dacorum tt
Allartium: },Î"c se fieet;! sill;slrorms (exact in p!ir{ile locuite de Dacii
Racotat şi În ţinutul râului ,M arus), dif.'tTStS a jillm;lIt! rcgion;blll. Jar
Str.J.bo, p. 295, zicc: tO 68 1'01'1011 "lua' r~e I'C(!ţjU1'{tIC l'O ':tItlul' TOV
"AA/1toC ro 11e" om'f:;cie âxlnjl' V-rQ lWI' J:mltJwl' ""urtxtTul' ch' WOVt;11 tw),'
F erwlI OU1,Q1tTf:' i"l,xUl' dexcie/livortn), nOafJ.uro/ll''1t@''}OT:(!qJXUTcird
"anal' PBe0C, XOtd 66 TotJ"01'l(01' T1i :w.flNflely. TOV • EOXl'rl,IOIJ 6tlVl'OiJ,
,ti(!Oe n rWl' oew'll xal avn) xflTtX0tJoa, tim :rtJ.od..nut :'rQde Tac de-
"rov, ,dXflt 1'1'fleyETW1" tOt), Ile. UH(!/{Jcic; 8(!oue oU" ilo/Lev IJ'(?dCIlU'.
lnsf.lrş' t Pl inius, N. h., IV 80 sq. (25), În p otrivire cu graniţa vcslicl1
datlt Dacici de Agripp:t ((lb ocridentl! jilnlljllc J!istllla) şi În legl1tur!i
cu inflltrnţiilc Snmlaflor h zygi cari cobondl prin pasurile Siovae;ci
in pust~ ungurcascl\ dU1>:1 20 p. Chr., îrnpingRnd pe Daci sprc Tisa,
zicc: $Ilptriora aulem il/ter Dam""ilu" tJt J-ferrynill1n sa/lllm IISqJlt ad
Panno"ica hibcma Carmmti Ct>nntmorllmquc ibi c01Jji,,;lIm CIlmpos el
plaTla la::)'ges Sllrmatae, mOl/lts vero et salhls pllisi ah his Daci ad PlI-
tMsmm amntm. Şi Pl inius adaugli imediat e>.p licaţ'a: II jlfllTa (carc
dealtfcl se vars1i În faţ:l Carnuntului, ccva. mai jos chiar, de acest laglir
roman), sive is Duria cst a Suef:is rtgtloqllc I'arm;llflo dir;mens eos,
aversa Bonn-naei tC1lcntalijque indeGermtwi.Agrippa tOlllt1l cum tradum
ab llistJ'O ad oaar/um (urrneaz!i o cifra cvident fantastic1l atribuitli lui
Agrippa, de longitudi ne, şi alt:t, la fel, p entru latitudine) tul flzmu:u
Vistlam a deserl;s Sarmal;f1e prodidit .
E clar deci c!t râul /lfams alc!l.tueşte graniţa dintre Suebi şi Daci
in vremile mai \'cehi şi c!I. Dacii au fost abiâ târziu de. tot împinşi
de aici spre 'fisa (dar numai În regiunca dc du p, - clici munţii
rAmân complet in stăpânirea lor: amintesc ca pildli un<lloag1i pc Ro-
mânii din Moravia jucând acelaş rol de post inaintat d:\cic În Vestu l
Carpa\ilor), de către Sannnţi, i~r dela ViSlu la !Io prc Est de Gcrmani:
inll1iu de Bastarni, apoi şi de alte neamuri.

Dar nu numai până la Vistula şi chiar dincolo, dtre Odcr, iar mai
la Sud pân! la 1\ larus, ci şi piinl\ la ])unhrc;l pannonidi, pe intreaga ei
lungime NS dela Ko.!}7ttt; pânl1 la confluenţa cu Sava 1), erau Daco-

') Cr.,i Btandis, la P._W, IV, p, 19S1. care ind 8f"tltc citind ca izvor pentru ace"
fapt ,ipc Appian, lUyr. 2:J:Appian spunceu totul altceva I

www.cimec.ro
 Vf\SII. t-: I'AIt\· ' .... (iliTIC"
datll chiar de Traian p entru Bcrrov;a: ef. Tomaschek, Il 2,59), din
r1\dhcina bCTl', cunoscut1!. de l:1ng!l. Nicopolis ud lstrum .şi de lâng!l.
Uessapara (Tomaschek, 1. c.), şi sufixul thraco-gctic -b;s, -vis.
Cât priveşte localitatea IaJ,MdPlol. H IS, 4i ef. şi T. P. şi G. R.,
:. ~:il~:I~\~~:~i'vs';~;d:ee:..a~~ !n~:.~~~~r~~!:~~~~Î~:.i ~:e!e ~r~:c::
chiar la Pto!cmaeus, pomenit lribull:alch~voto, (III 8, 3)' dupi'l. capitala
1.'(1).61], prin Vestul Olteniei actuale (cf. la SchUtte, o. c., harta ptole-
l~:~;~:E;!:!~~~~~t~!E~E~
IalooxiJ.'l, în numele zeului IaJ.60~111'.6!; (fieftlJ(!w" f ie 'Aoxlt l,7tl(f;;),-
IaMo{Jvooa (idem) şi chiar 2,'016'/ (idem; v. tot m.'lterialul la 00-
brusky, in ]:rolstila J.111::ei, Sofia , Ic)o7. p. 25 şi urm.: Sallcluarul
thracÎc alilli Asklepios dela izvoarele G/avei Panega).
In adevlir, chiar Schulle (care f1l.cuse, p. 95. din Karrodunon al
lui I)tolemaeus şi Karsidava acelui aş + C.,lidava şi Cersic din 1'abula,
unul şi acelaş oraş, local1zat de el În N Carpnţilor, dincolo de rasul
Dukla), las! SiIJgidava s1l existe de sine st!hlitor in Dacia tr:lns~lvani\
~p~ ~:;at:~::~c:,eri~;'~;:;";~/~:n~::l ~e~:~~lr~~i~Cl::~:td:a~~~g~~t~:~
dealtfel ajuns - pe c!it se poate deduce numai din toponimie - cu
migraţii l esalcşi până in Macedonia (vezi maijos, p. 231),aşâ cum l-am
g1\sit şi in Moravia, la SiJlg01M. ..,
Dar r!ispândirea Dacilor spre SV p ână la Adnatlca e blOC do-
cumcntatli printr 'o jntreagă scrie de altc num c de popoare şi loca-
lit1i\i. . ..
L!\sftnd la o parte combinaţiile cu Istros, Dun1\rca , ŞI lSlna, penmsula
din fundul Adriaticei (cf. P.-W.- Kroll, VIII 2114),preculll şi lpotezele
lui SchUtte (o. c., p. 86şi 92) cu A/bolla - Alvo1la din Istria = AllxJ-
cellSel din Dacia, iară ca dublct, atunci cJln d doar1\ A/borcll-ses, dela
AJboca, sUnt suficient susţinuţi filologic chiar numai de A/btmllls din
regiunea aurifer1\. a Daciei şi nu nvcm nevoie sli r!1tll.cim locma~ spre
Italia, spre a le găsi explicaţia , -vom trece direct la rcexamlllarea
materialului adunat de Cari Patsch in articolul său Thrtlkische Spuren
aII der Adr;a, in Oesterr . .7ahreshefte, X 1907, p . 16g sqq.
www.cimec.ro
I'alsch plccllnd deln ideea curentă că Dacii şi Thracii sunt act la,
pOpor, n'a flicut nici o deoscbire intre inflltraţiile sudathraciee in Dala
maţia şi migra~ii1e strict dacice, de o parte din regiunea Singidunului,
pc vnlca Savel şi apoi pe cea 3 Drinului spre Salona, de aha din rea
giunca Ratiariei, în sus, pe valea TimocuJui, prin Naissus şi apoi
pc valea râului Drilo spre Scodea, Lissus şi Dyrrachium. Tinând
dariI. seam!!. de aceast1\. esenţialll diferenţă şi Hisând la o parte numele
thracice indiferente, pe care le Întâlnim În V Peninsulei Balcanice,
511. vedem cn re sunt toponimicele caracteristice p entru chestiunea ce
ncintcreseazll.
Am vorbit I ~ai sus (p. 38) de tribul .âaoV(lOtOt din Dalmatia (Ptol.
Il 16,5; la Plln. N. h., IJ[ 22 (26) J4-3, Daorizii in inscr . din vremea
imperiului Dtlversi: C IL. III D. XXJJJ), undeva prin Împrejurimi le
Salon ei (Multer, h . 10 şi II): el ar reprezenta în numirea sa amicv3t1l.
epoca expansiuni i scytho-getice de prin sec. VII-VI a. Chr. CaraCa
terist:~ e insii! clf tol În Dalmaţia, nu departe la SE de .âaoV(lOtof,
intâlOlm p.e laad~wta, (~tolem., 1. c.; la Plin. N. h., III 22 (26)
1.+2: Sardwtes), tar mal la SE, 1te&, 'tfj Maxe&n'(q., pe 1:xfqfover;
(ibi{/.; la Plin. 143. Scirtari) . Ambele aceste nume de tribuT! ne duc
inspre IUsitrit: 1:ae6twra" spre Sardica (cc. ş i s.'ltu l I&.e"e~ de lâng1l.
Cal/atis: C IL. II[ 1421413), iar 1:xf(!TO,'e, spre Scirtia"a din Macea
donia, pe via E'gnatia intre Lychnidus şi I-leracJea (l\liller, Iti" . Rom.,
s. v.) şi spre Skirtos, tDacul., din Torni (Tocilescu, Fou;/les d re-
cherchu, P: 226 sq.). Fireşte, în vremea Imperiului şi Iaq6Uirro, şi Ix{q_
TO"e, vor fi fost de mult i ll yrizaţi de populaţia În mijlocul c!ircia se aşeza­
ser1\.. (Cf. CJL . 111 p. 1987, D. LXII: un Dasills.ScirtoexD{llmatia).
Dar, dupl\ cum a relevat Patsch (1. c., p. 173), chiar lribul JlIavtol
de lângit Salorta pare a fi fost thracic , şi numele Însllş al Salon ei se
aratlt thraeic , nu numai pe baza asem1in1irilor aduse de Patsch (p. 171),
ci şi pentru motivu l c1l. rlldllcina numelui ecomu n lhracică şi revine şi
in nltc top onimice, C:l Sala d in Pannonia, studiat de noi mai sus (p . 227).
Ceeace e Însli abso lut caracteristic, e nUm1iru1 Însemnat al elemen-
telor gctice , Întfiln.ite in toponÎm ia regiunii dintre Salona şi Apollonia.
Astfel, pc drumurtle ca re duceau dela Narona la Scodra, Tabula Peu-
tingeriann numeşte stafun: le Asamo, Ad::izio şi Ber::umno (l\t.Ucr, o. c.,
p. 468 sqq .), care sunt identice sau aproape, cu Somus-Alomlll, Azi.::il
şi Ber.::obis d~n Danat, Ardeal şi Bulgaria getic.ll.. De altfel Însllş numele
Scodrei se regliseşte epigrnfic in acea regio Scodrihesis (CIL. VI 26g8, cu
 --- -
V"~HI Y. 1',\nVt\S, f;HrlCIi
Patsch p, 169), cunoscutlt nou!!. d in ])ncia Aurelianlt 1). Apoi, p e acelaş
teritoriu unde am întâlnit p e Seir/ol/ef, apar localit1iţile eC(!ţd~{Jv{J şi
Wjw·thtIO,' (Pto1., II 16,7), ind idnd aceea\l direcţie dacică, dinspre
Oltenia, Banat ş' Serbia, a migraţiei geticc spre Adriatica. Pe via
cii pr;ntre neamurile irnnicne, scytho-sarmatiee dela Don, erau şi
1.:o!!i'ariOl-=
$arge,,/ias paeon ieâ trebuie d stea in lei:-Aturll cu numele acelor ira-
Egllalia, la Apus de ScirtimUl, deci încadrand-o thracic, III (i\ liller,
1lin. Rom., p. 520, cu harta dela p. 518) p omeneşte o muta/io C\I numele
lJrucida, p e care Tomaschek (1, p. 28) , dup1\. W essel ing, a emendat-o
~~'r~;e a~~:~'e a~!~a~i~n Î~e~~~l: :~:~~:u~er:~:~~ :l~:; ~:~;:~~:
in Brugiada, adidi la non). Bel!)'I"', punfmd-o in leg!itur!i C\I numele
str1\vechiu al poporului Bef-rOl; credem cii BrI,cida (ca iMla in ţinutul
getic d in SCyth12 i\linor) reprezintă o form!t mai de grab1\ inrudit1\
Cli Brucla (ca Ge'lIIda) şi Cll B(!8')'sM.{Ja (cf. Tomaschek, 11 2,63)-
tuate dacice - fiind p oate, ca însăş, o prescurtare din Brucidova.
ln adevlir, odat!t intraţi in ţinutu l dela IUs!irit de ffi\lnte le Scardfls,
in l\laccdonia şi Paeonia, reminiscenţcJe getice nu Înceteaz!!. de fel, ci
d mpotr;vli 'l).
Livius (XL LV 26,7) cunoaşte - pentru sec. II a. Chr. - in teri-
toriul ftlaedi-Ior dintre Axios şi Sl rymon, localitatea Dt'SlIdoVll. Am
Încercat cu alt prilej') sl dovedesc c1l. avem e\'tntual de cetit Deusdavll,
adicl{ Dausdava, ca p en tru L1uollo-dct1J(I din ţ"nutul Appiarensilor gelici,
la SV de Duroslorum (Ptolem . III 10, 6, - cu hl"r\ile lui l\1iiller,
18 , i 19). Dar oricum ar fi lectum exact1\, numele gctic cU -dllva rra-
m:'ine câşt i gat p entru aceast1\ localitate.
De aItl'i. parte, tot prin aceeaş regiune, unde trebuie sl căutăm De-
mdavtl, un exccrptalor byzumin (v. cit. şi discuţia 1:1 Tomaschek,
IL 2, 98 sq.) ne-a pl'tstrat numele de râu ~·aerC'l'r1a,. ca re e quasi-
identic cu :\cca Sargelias dacic1', de c:\rc ne vorbeşte C.'lssius Diu
(LXVIii 14, 4), cu pr:lejul ascunderii teza urelor lui Deceba l. Cu
dreptate relevă T omaschc k pr ezenţa unui toponim ic lloalog, ICQY61'-
TCtOll aproape de izvoarele r:1ului Erg:nes, deci pc cel!t lalt drum getic ,
spre Asia I\<I ică,~e va lea H ebru luiinjos (v.l:l noi mai depnrte,p. 235)·
- getic in Sudul thracic . De alt1\ parte noiamcliutat s5suggedl.m mai sus,
') Ce. ,i PllflilCh , 1. C., p. 170, pentru AJ(U//IInI fi Ad::;;,ium, fi p . 169, pentru Stodra.
Nalullli el, dupl!. cele dcsvoltate ml; IU' in lext, noi nu implrtl,im concluziile la care
IIjunge P,U.c:.h in ce prh·~te explicare.' prezentei 'I'hmcilor 111 Adrinlica.
') Pentru cc.lellhe dlte\1t ekmente general thracice.conIUltll!e 1. Adriatica,pc care
noi nl.l le mai relulm udarnic aic:i, \'. Pa ..ch, 1. c. OeucmwC1 Ir«em cu \'ederea ana·
logiiledenumeint&lnifep.ematuIAdrialiccilal'liniu.,N. II . 111 21 (25) 139Sqq.:
Arli/l~, Alulae ori BI/liant'.
'J C::iuuclc Note di gtogrujia /ln/icn, p. JJ9 aq.
www.cimec.ro
Dar explicaţi:! acestor fenomene e l nu o da. Ori, noi ştim atât dela
Ptolemaeus (1115, lo),dt ,i dela Ammianus MarccJlinus (XX II 8,38),
SargMat. Este clar ci Sargttias dacic~ apoI, dupa ea, ,i
din D:tcia trebuic 501 fie SCYlhî, ca Agu/llyrsii de pe valea Mureşulu i
şi cu S(~J'nnji de pc valea O,mării l>ănl\ene şi oltene. Numele acesta
scythic de ap5 n'lIr fi nimie nou În aceste reg;uni, unde d . p. şi r âul
APO din Banat (Tomaschek, lL 2, 91 şi MiIler , 11ill . Rom., s. v.) e
de sigur tot scythic l ).
Ma; la M iaz1\:tl, În Chalcid ice, pt. istmu l peninsulei Sithonia, g1\.sim
localitatea Sillgos, care recheam1' in minte Sillgidavo, Si"cidtllwm şi SiI,-
gonedin regiunile nordice,gete (ef. mai sus, p. 224 şi 228). Dup1\ ora, a
fost numit apoi ,i golfu l dintre peninsulelcwS ithonia şi Acte, Singitieus
(I'tol. 1111 2,9). De31tl1 parte in Emathia, undeva la Apus de J'e113 (ibid.,
III 12, 36 ~ i h1\rţite 20 I}i 2 1 l\1i..illcr) apar oraşe l e 'l'tlQH1OU ,iX"V6(!u
(cunoscute şi din al\i autori antici: v. citatele 1:1 Mi..iller, voI. L 1, p.
517):cea de adoua de sigur În legăturâ cu Scodra (v. mai sus, p. 229).
iareea dintâiu amint ind atât numele râuh.i Tyras şi numele de persoan1'
Turesis (\'. şi m3i j os), cât ţii mai ales numele fortl1re\i i Ge\ ilor Terizi,
de pe capul al iacra, Tiri::is (Strabo, p. 319), ortografiad. În It inerarii
şi 1'rrSSll, Tirissa ori 1'lIrisja (cf. notele lui l\1Uller la Ptol. III 10,3:
TIQlOrl, 6HQO , şi 1\1i1l er, it;',. Rom., s. tJ).
Trec!ind la regiu nea sude~t iell. a Macedoniei şi spre Thracia sud-
v('stic1', la Edoni ş i Trausi, către Ncstos şi masivul Rhodope, prima
chestiu ne care trebuie desblhu tA e aceea a raporturilor d intre Edoni
şi GC\i. P erdrizc t a notn l 2i ), cu multli probabi litate, c1' numele regelui
Edoni lo r - dintre Strymon şi Ncstos, împreju rul Pangeu lui - pe la
anul 500 3. Chr' f CelaJ trebuie să corespundli prezenţei unui element
p. 35, cl\ Trtllls;; la originl€ au fost de neam scythic, şi anume Aga-
t.hyrsi ca şi acei din Dacia, dar eli ind de pe vremea lui ll erodot , de-
~I ~~io Dacia, ei fuseserl thra ci r.3 ţi. Ca şi Daursij (t:Oacii
') Ca in Zlldllp;!, er. !'ln'an, Nllme de rduri Jaco'IC)'th,'Ct , p. of ,i 28,-contn
plrcrii lui 1'omuchek.
,) In lJulltlj" dt ro". htll., XXXV 1911, p. 108 ,i
urrn.
albit) din Dalmatia 1), Geto.Tmusii dela Nestos de Jos, erau astfel
triburi geto·scythiee!) împinse pânll. in aceste regiuni de marele curent
de migraţie scythid început Înd din sec. VII În Europa centrnl1i :şi
sudcstidl.. lIerodot vorbind de Traim· şi de Thracii din ţinutul aşezat
mai sus de ţara Crestonienilor, adici1 pc valea Strymonului,dtreţnra
Maedilor, unde am întâlnit Desudava (-= Dau sdavu), c1itre Edoni,
'~;r:e ~::I:~;~I,feP:p~:~a~!i 1~::la~:t~:r~~~;~,~:st~~~~ ~~V~~~j~~Ş~:
mi'i.rturisesc, şi eu însumi, nu l-au pus pân1i acum în valoarea cuvenlti'i..
I-Ierodot (V 3 şi urru.) spune limpede c1i obiceiurile Gc\ilor, Trausilor
şi neamurilor de dincolo de Crestonicni, In N spre munte, fac din aceste
popoare lUI grllp apartc, deosebit de cei/alfi Thraci, cari ,.o/lOtOL ..
n.oecml110loto, :l:eh't"E' Xe6w1't"Ot Xata na,rw, nJ.1)v /'l!t8M' xal T(!avowv
xal tWV xanÎitEQ08 K/l'tjot"wva/wv olxeol'twv. Şi anume, Herodot , cu
spiritul s1iu ascuţit de observaţie, a v!!.zut accea ce noi acum du-
t!!.m a demonstr~ împotriva pr cjudeclţilor curente in ştiinţll, ca-
printre Thrneii mediteraneanizaţi in credinţele lor, devenite din
uraniene, cum fuseser!!. În Nord, acuma chthoniene, ca ale abo-
rigenilor preindogermani - Geti;, şi cu ci Trausii, şi gntpu l muntean
adtat, reprczentau O mentalitate nordic!!., uranian~, de credinţl in nc-
murirea sufletului şi de dj spreţuire a vieţii p!l.mântenc: 'tovt"wv 6A ni
l)Sepuncintrcbatclldaclacei.1deaIO&delo<:alizatIOlprinaCCfICplr\ialcMI'"
ecdoniei ,i eu cad Tonu.schck (1, p. 68) nu ,Iie U II fld, nu au fOII cumvtllol DOllrJii,
Iju",i, cu celalalt curent getic, pAnA ha &loni.
1)A, mai considerA tot ca originiI' &yth i ,i pe Idr~,lOCOlili altfel - lot dupi
Herodol - ca ThrlCÎ f i anume, de Tomaswek, I 68. ca oder hemwende Theil da
Volkea •.• , dai wehrhafteund kriegerisehe Element unler den diiaehen l'hrakerll
(dupl noi DH _ Dai _ Daci: v. mai JOI, p. 2341, din RhodoJ>t:. In adevlr T ornascbck
lnlu,irecunQa,tedouii lucrurifoarteimportllnte: l'cil,dupAl-lcrodot,Sauiiineetelld
de " mai fi pomen iţi ca un ncam insemnat thracic , i a O cit numele lor, propriu zis,
IIU e thucie, ci iranian: ,K!atu iSI cine .peciriseh.arische I3ildulIgt; ba mai mult: 'man
erkennt, du. t i kein eehter Volb namc war,lQndem nur lJe~ichnung du kricgeri-
IChen Adei. unta jenen V6Ikern'. Dar IIccaata e tocmai ceea ce lu.ţinem noi: elementul
K)'lhie predominant in rte<:. VII-VI atit in Carpal; elt ,i in regiullile inv~nate, tt-
rlfte eu el in mignalii1e lale pe Daei, ea ,i pe alte neamuri mai ncÎnlCmnlte ,i, in IpeCÎ.d
in Rhodopc, prin rrmui, de o parte (vcehii Agat!'y";)' prin DU ( - Dai, n rlvecilii
Geli), de altii, exercitA o lndeiungatA ItApanirc I!UP'" Thn.eilor ludici. In numl!'!c
Sltrilor - khtra _ nobilii, lITillO<:ralia - am IV"ti astfl!'! pAstratil chiar o indcpiirtatii.
urmldeinlrebuinţarclunorterminifCytbiei,cvc:ntua l chilrllimbii,ÎIl DalcanipAni
la Egee.
www.cimec.ro
/1;;" J'l:rai 01 âOal'arf'c»'u;, 1tOltÎÎOL, elflYJtal ţlO" Tf1avool de ta ţlh
cI.Ua :'l'avt"a )(atu 'ta"tel mim ă)Jow, ef11jl~1 bmsUovoi (deC'i in general
s'au asimilat cu lumea thracică dimprejur). )tata de t"O, yuodju:vOv otpl xal
d;royn.olw'oJl (deci în chestiunile capitale ale credin\ei, naşterea. şi
moartea) :tOIe-VO' t"01&6e' TOV pa 'Ye~JlCI'ov itEf1"COţl€.1'Oi Olitf10oljxWte,
dAoq>1Îeovt"al,80o 11U' dei btelt"6 tym'et"o dvwrJ.ijool xaxa, dJ'''1r1:0/I8.01 tU
dvO(!lUm1la itaVta ;rdOta, tO,. !5' dncryel'oţle1'OV na(Col'ti, n: xal7}60/l81'OI
i'1i xf1vmovot, imA8yol'U:' 8ow)l xaxtih' i~CI1talJ.uxOel, iod bl ndon eV'
JOI/lOI'!n (deci se bucurlt de trecerea du, viaţa aceasta la cea etern!!. cu
acc l aş entuziasm ea şi GCţii cei «nemuritori.). In ce priveşte pe eci
)(a-rvnee08 K()'tjot"wvalru1', aceştia, ca şi Thr..'lcii de primprejur, sunt
polygami, dar, ca şi Gcţii, sacrifica soţului pe soţia la care a ţinut
mai mult, şi aeesr sacrificiu crud e socotit, ca şi la Geti, ca o m::tre
fericire pentru cea ucisă, iar nealegerea celorlalte soţii ca o mare ru~
şinepentrtlele.
Dar mai e un pas.'lgiu, la Cassius Dio (LI 22,6--8), care, provenind
dt sigur dintr'un vcchiu izvor istoric grecesc 1 citeazlt incidental sub
a. 29 a. Chr., aproape ca un fel de glossl1 marginal1l. , O:r1l. prea strâns!!.
IcVturll cu povcstirea evenimentelor-conflictu l dintre Daci şi
Suebi - urm!1torul fapt etnografic. acum , dupll. mlirturiile şi ex~
plicIirile de mai sus, i ar!!.ş foarteca.racterist:e şi-ceeace e mai ales
preţios - foarte limpede: Dacii /:;r,' dl'q;ottf1a tOv "/ OTflOv I'i/tOnal,
liil' 01 ţls" bd 'trula aVtOV "al nea," T'll T(!,paUtxf1 ob«Jiil'u, l, f8 'tOI'
tÎf' Jllwlo, l'O,uOV teAoiioi )(al Mvool, it}.~v naqa tO~ na,.v h"XWf!lol'
(cf. şi Strabo, p. 303 şi 3°5, precum ş i, mai ales, p. 296, unde prin
.1/01001, aşa cum sun l descrişi de Poseidonios, avem a inţelege pur şi sim-
plu Ge\i), c11'OjW,COl'tat, ol6e tnAx8uoa Lla)(ol x8xA'maL, d't861} rhat m'i,
(ilB xal 9f!{j.)(s, toii .daxlxoii ril'ov, "tov n}1' ~Po60n'tjv note Ih'ol)t~oa,rro,
OlrtB,". Acest loc din Dio a fost de obiceiu interpretat in sensu l unei
migra lii de .D:lci. din Rhodope spre Minz1l.noapte (er. d. p. şi Toma·
sche k,l , p. 71,eu indicaţia greşi t!!. a pasagiului: .Vor\'liter der Daken.).
Cât priveşte o legi1turâ Între aceşti Daci din Rhodope şi Ge ţ ii lui
Ccta, regele Edonilor, cu tovarAşii lor geto·seythiei, Trnusii-Agathyrsi,
nimeni Înd nu se gândisc la ea, cu toatll. relaţia strâns!!. de conţ in ut
a tuturor textelor ad use de noi mai sus.
De altA parte ~I compară., cu dreptate (in Stre;tbug~
Fes1gaht, Leipzig J924, p. 179) numele poporului thmcie din Rho·
dope oricnm l, la E de Trausi, Korprllol, cu numele m.arelui neam
 ~,\~ -- ~
~;;~~w~~~~, ~~~~;c~ri::ta~~~:~:' şt~~:I~X;~,r:l~i~: :~v~~~eet~~. !o:c :
rt
nordthracic, getie, corespunde unui o sudthracic: zara> ::oro, ca În
Gcrmi:Jara> Byluora. In ce priveşte sufixu l -.1.0', el cOrL'Spunde una-
cieului -la, care e un diminutiv: Îr\ cazul de faţti perfect apropriat la
idcC'.J. de .Carpii mici. din Rhodope. ra\~ de .. Curpii mari. din N şi E
Carpaţi lor. Dar dacii aceste cOll3idcmţii sunt întemeiate, atunci ele-
mentul getie din Rhodopc se demonstrcaz1i a fi fost excepţiona l de
puternic. Prezenţa şi fi Scythilor a ici explic1i: suficient şi pentru Carpi,
cum de au ajuns ş i ci pânâ la l\'Iarcn Egec.
Dar mai e incl\ un am!\nunt de luat in considerare. Unul dintre
cele mai Însemnate triburi din Rhodopc 8C numeşte LI ;O( (eL citatele
la T omaschek, 1, p . 71), iar Plin ius cunoaşte la Nestos şi În Rhodope,
Diobessi (N. "., IV 11 (18),40; cf. ~i Tomaschck,l, p. 72). Dar .dro~
sunA şi de", devo, in alte compusc (cf. Tomaschek. 11 2,31) , cAci de
fupt rJ1dăcina e d"e~, de unde deriv?J, şi Llă~, Davos. Credem darii. cii.
:lcei .dio, de cari vortleşte Thucydides pentru sec . Va. Chr.ca aflându-se
În mare num1ir prin muntii Rhodope, deci Între Slrymon ~i Il ebros
(II 96 cu VII 27) trcbuie in\eleşi, aşa cum - întâmplător - se citeşte În
codicelc C (Thuc., ed. Hud e), ca LIGo" adicii. Dad ori Getae. Şi atunci
/);o~Btssi~i ar fi, ca şi acei Ma/lJo/JIO",'ol , de cari vorbeştc Straho, p.
295 (ef. Tomaschek, 1 63 sq.) , poporul amestecat la care se gândia
Perdrizet (1. c.) când atribuia lui Cela şi tovadlşilol s3i septentrionali
nl1vii.liţi În ţara Edonilor, anume supuşi thraci de originll. meridionalii..
(Inş ·şi Edonii ar putea fi consideraţi pentru acele timpuri îndeplrt:ue
ca membri ai marci familii bessice, cuprinse Între StrYll10n şi Neslos:
cf. Plinius, IV I I (18) 40: Rersorumqlle multa 1Iom;lIa (ul Mestflm am-
Ilem ima p(lI/g(U; mOllt;s ambientcm).
D e altii parte, începând din regiunea de N a muntelui Rh odopc,
unde par a fj fost acasă Sialelot! (cf. viCIIs SiflllUIIIS, I L. III 14413.
in regiunea getidl cle prin părţile O escului, şi Z"'IPOlOl, l:b'O/ot,
ori, cum citeşte Tomaschek, Siennoi, În Dada proprie: Ptolem. 11J 8,3),
o populaţie al elirei nume cuprinde in l,artea a doun a lui cthniconul
{,('lat!, frecvent in Rhodope (cf. Tomaschek, J, p. 72), se parc cli Geţii
locl1esc in aceste regiuni in masse aproape compacte. In adevăr, oraşul
PhiJippopolis era pe teritoriul Thrncilor Cot/o/etOt (cf. Plinius, N. h.
IV 11 (18) 41: Celo/etae lIIa;ores J-/aemo, millores RJlodopaerubditi,
inier quos J-1ebrus amnis, opp,dllm sub /Ulodope POlleropo/is ante", mox
www.cimec.ro
a conditore Pllilippopolis. nltnc a situ TrimOlltiuln dicta; v. şi Toma-
schek , 1, p. 85 sq ., citatele din alti autori cu privire la CoeJaletae).
Ori 3cest oraş se chema in limba acestor indigeni Pu/pudetJa, deci
f,e În intregime, fie in parte, locu itorii de aici erau Geţi (cf. ]lArvan,
('"it. Nofe di geogr. ant ., p. 339). Dar, cum am arhtal În amii.nunte alt~­
d;ttll (/. C., p. 338 sqq .), intrenga vale a Hebrului cragetizatt\: Adria-
nopolca de mai târz iu s'a chemat pe vremi le libert1l.ţii thrace, USClu/aV(I,
adic3 oraşul Oeseilor, Gc.ţilO( dela Oescus (1. C., p. 34J), Dimum, geto-
n"locsicl1 l, are de corespondent Dymoe pe Hebrul de J os, iar tocmai
la Mareu Egce Înt lilnim, la V dcltei Hcbru lui, portul IdJ.t) (cf. Toma-
schek, 1. p. 70), -Ia Propontidt\, pe ambele malur;. diferite l oca l ităţi
cu r!id. l'yro-, Tyr;~ (ibitl., II 2, 75), - in sfârl1it dincolo de Marca de
i\larmflra gl1sim, 13 gura râului Ascanio8, În I\fysia, un Klot;, C.1 În
Scythia 1\lil\or, evident dacic (alte dovezi ibid., 11 2,85), iar in Di-
thynia, la golful astacenic , o .1a;t{{Jv!;a (Procop ., lIirl. arc., cd. ll aury,
30,8): forma acestui nume e "eche ş i por thraeic~ ş i a fost de sigur
dati'i de nborigcni i Thraci sudici unci localitt\\i fundate de Dacii imi-
gral; acolo intr'o epocii. destul de indepll.rtat~, nedatnbill ind mai
prcci~ cronalog:c.
Dealtft'1 dubletele geto-bithynice sunt destul de multe; mai adno-
c;\m nici: Cnpora pe Tyra!\ (carpodacic) şi Cepora in Dithynia (Tom.,
11 2,84); ef. ş' Capidava, C'\pisturia, Capustoros (ibid.): forme geticc.
Cnuco1les În Dithynia (i\lUlIcr, ed. Ptolem. [V " 3], 1 2, p. 800); Cau-
(Otflses in Dacia (Ptol., 111 8, 3). Abrittusin Getia crobyzicd; "A{J(}tf-
111)1'Î, regiune În l\1ys·a. Argesis (numele Argeşului), În Dacia; Argesis
in i\ lysia (eL Pârvan, Nu me <k rdfm·, p. 12 sqq. ş i 30, cu 'I'om ., 1[2, 54).
Tiarantos, r. geto-scyLil ic, are de corespondent Tcioavro" r. LI(Î(Klv60~, in
Dilhynia (Torn., p. 74). SanciduvlI 1.1\ Dacia, Satlcia, Stll/gas În Phrygia
nordic!i (ibM., p . 78). Sala, Sale în reg. dacice; Sa/a, Saloll, Salollia in
Bi lhynia ş~ Phrygid (mai SllS, p. 227 şi 229 şi Tom., II 2,78). Selidtlvu
pe \Varthe, Scte, Selae, Set; În Bithynia (Tom., I I 2, 79). Cedollia În
D.lcia (maijos,p. 27 '); Kydolliae, În My~Î:lla golful Adramyttion. Itt60'''1
Îl Crninu s:lrbească şi Smyma in Asja~Mic~ (;b. 8J). C"rsium in
Scythia 1\lică, KO()(JBU' În Mysia (p. 84 cu 85) . Germi- in Dacia, Iii
Dcnthelcţi, ori În Dahnali'l getid, ş i de altll parte in Mysia, Phrygia
ş. Galatia (p. 88). In sfârş it un foarte imponant argument negativ.
Numele de 10calit1t{t formate cu -para pr;vesc exclusiv Thraci.a şi nu se
găsesc de fel nici În Dacia nici În Bithynia (cf. Tomaschek, Il z, p. 63).
 - --:.148
Când Odrysii se r!\;sco:d;t ÎlI' polriva Romanilor pe vremea implira·
lului Tiberius efac. AmI., IV 46 SI). ci au ca principa li aliaţi pe
Dii şi pc Cotlaletae. Conduc3torii Thrncilor împotriva Romanilor se
numesc 'laTlns, J'urtsis şi Di",:': binlili, cel dintlli, şi multi dintre:li slli,
după vechiul obiceiu thraco-getic, se sinucid, spre a nu cădea robi la
duşman. E caracteristic eli dadi Tarsul e un n\.lme bcssic şi sud.
thracic, frecven t (ef. cît. la Tom. 11 2, p. 36), Turttis c cu tOlul rar şi
aminteşte numai râul getie Tyras l ). iar Dinu c comun besso-gctic
(ibid., p. 38 ş; 33 sq. cu p . 72).
De altl!! parte strategia l,'eUemct1. a Thracilor IslJ.'1u" spre NV
de Cocla l e~i, in Hacmlls (ef. Tomaschek , 1 86), avea, se parc, drept
oraş principal, KOIJllo~atJJov (Pto l. , ni 11,7): numele, în special
pentru partea a doua a lui,e nesigur; darclementul K(I(!:tov-,fiechiar
şi În forma Carby- dela Plinius, N. It., I V 11 (18),40 (Carh)'lui aHI-
turca şi în imediat1t leg1tturl cu Djobersi) , indicll. o origine nordicll,
adid getidl (carpică) . Tomaschek (eL ~i 1, p. 108) ch iar stl la ÎndoeaHl,
dacl!. să-i considere pe Scl eţi drept Thraei şi nu, mai de grab1$., Mocsi,
având in vedere toponymicul I81.h~e" :toTa#~, 14ngll Arisbe in "froada,
ceeace, dupll noi, În oricc caz ar duce la Înd un document caracteristic
pentru migraţ i a geto-mysidi - cu Trcro-Cimmcricn ii - pe va lea He-
bru lui in JOs (". mai jos). Crobyzogelieulu i Ko1Îo~o'l! de langA Mar-
cianopolis îi corespund în Rhodope KoVo~ov),o, şi KovoxafJql[tJ
(cL Tomaschek, Il 2, 87). In sfârşit, SllcÎ- i getici dela gura Oltu lui ,
la Celeiu (Sucidava) şi de mai la vale pe Dunlire, lângA Du rostorulll
(altl Sucidava),se reglsesc şi ci pc valea Hebru lui la pasu l Eo(j~xo,
(ef. Tofl' ., II 2, 9").
Explicând nllmele oraşu l ui Uscudava (cit. Note d. g. a., p. 341),
am arlltat cA drumu l pe care au ajuns Geţ i i În va lea lIebru lui a trebuit
8lt urmeze valea Oescului În sus, pfml1 la drumu l cel mare Serdica-
Philippopolis: o atare di recţie ar explica p erfect şi p rezen ţa Geto-
Scythilor În Rhodope şi la Pangeu, şi inundarea vlii Hcbrului cu
Geţi pân.1l. chiar dincC?lo de fropon1.id.1l. .
Dar o atare mişcare ne aminteşte Îns3ş drumu l T hracilor 7'rerts
din Haemus şi pânll la Troia . R amaşi, În parte, p ân3 pc vremea lui
T hucydides (Il 96) incă la grani ta dint re regatul Odrysilor şi T riballi,
/ 1) Oad ne-1lJTl glndl 1. o deromtarc a lui DUTD::is in Turuit, ind lot la ridlcina
geticl Dural (numele regelui dinaintea lui DeD:bal) am trebuI .1 reflcctlm Intliu
efo ,i Duro-storu"" elc.
www.cimec.ro
Între izvoarele Oescului şi valea latelului, dar ca mare mass.1l. migratorie,
trecuţi cu Cimmerienii În Asia-l\licll. Îndi dinainte dea.60o,Trerii lua-
lerlt fireşte drumul lIebrului. Ei impinseser.1l. de sigur cu dânşii pe
Gcţii dela Oescu9 tot mereu mai depane pAn.1l. dincolo de Bosporus.
La golful astaecnic, unde am întdlnit mai sus o LJaxlPuCa, intaJnim
şi un TqOJJ.HW. fundaţie a TraJlilor thraci împinşi intr'acolo tot de
Trcri, iar pe Trerii înşişi Îi vedem ocupftnd În direct.1l. continuare a
viiii Jlebrului, dincolo de HeUespont, regiunea dintre Abydos şi Adra-
.nyttion. La fel, Trerii împinşi de Cimmerieni ajunsescr.1l. pânli În
5V -peninsulei balcanicc, mutând cu ei şi pe Thracii Trallcis p:1n!'l
În Epir. Aşezliri ca Bi'iru; şi 8dlovqo~ in '{'rallia iIlyricl1, B&loveo,
in Thesprol ia '), tocmai c!l.lTcAcarnania,şi în :teceaş vreme caB&)'€!lo"
eri lJillov(!o" pe versantul sudic al Rhodopei, ne aratlf pe '1'ralli, in
lov!!.r!tş; a Trerilor, cuprinşi În aceeaş mare mitteare de migraţie dela
N III S, in care am constatat mai sus pe Ccto-Scythi 2).
/ JlG.n arătat Îns~ În primu l capitol al acestei lucrliri, cli ciocnirea dintre
Iranieni şi Cinunerieni a trcbuit sti aibli loc În stcpa dela Vestul !\Urii .-
Casp:ce incli înainte de anul 1000, - eli prin a. 900 ţinuturile carpato-
danubiene erau ad!inc turburate de presiunea cimmerian!i., care, ea
Întâiu, r!{scoleşte neamuri le geto-thracice. - cli, În sfârşit, prin sec. "1 11
a. Chr., Cimmcricnii, cu tot Cll Treri, ajunseserli in Asia-Micli. De
altll parte acţiunea de deplasare a popoarelor Europei centrale şi sud-
estice, inceputl de Cimmerieni era continuatll. În sec_ VII şi VI de
Sciţi. Toponymia MY$ici şi Dithyniei asiatice prezintl numcroase ana-
log:ii nu numai Cll cea lhracicll din Europa, ci şi cu cea specific gctic!1..
Putcm darii afinnâ, Ilrl :t I!l.sâ prea mu lt loc ipotczelor, di Gcţii
din massivu l carpatic Începllser;1 mişdrile lor spre V, SV, S şi SE
ÎOCll de p,= la 900 a. Chr. şi di, prin a. 500 a. Chr., de când I lerodot
mai Jlutd fi Î ncă informat prin martori oculari ai evenimentelor,
aceste mişc1\ri erau definitiv înc heiate, ua chiar erau aşa de demult
incheiatc, Încât nmintirea lor :.proape se pierduse.
1n ce priveşte migraţii l e gelice spre N pânli la Oder şi gura Vistulci,
pJre probabi l cli ele ali fost În specia l pricinuite de curentul de mi-
graţie scythic!l. pe la N Carpaţilor.
') cr.,i Patsch, l.c.. p.17l8q.,ilrPCnlrU partea etnografie-rcligioul,ef. Toma-
.ehck, II I, .. 6.
il Pentru IlIlte consitleraliilc de mai lUI lIJupra Trerilot ,i Tr.Uilor,ve:a:i materillul
doeumentllr .(rllns III, T On\lIIChek,o. ,.,1, p . 53-S7.
,,8
, 'foate aceste mişc1\ri getice spre V au trebu it, fi reş te, 511 incetc7.c
,in momentul elind Ccl\ii, începând de prin seC'. Va. Chr. au pornit
marca lor migraţie spre E şi SE. FătA a pute:'! total dcplasâ pe
Geţi d in Boemia, l\lon.via, Silez;a, ca şi din Unguria p:lOnonic!l, dci
vedem c1\ chiar in sec. 1 a. Chr., Burebista se lupt1\. cu Celţi; tocmai
În aceste regiuni, CeJţii ali imputinat totuş pc Geti În citatclcţinuturi
şi, împrcun1\ cu Germ:'!nii, i-au impins mai spre E, sau chiar, cum a
fost cazul cu Cotin;i, Anatţi; ori Teuriscii cehiei, s'au infiltrnt pânl\
in regiunea Daciei muntoase, amestecându-se cu Dacii nordici.
Să ne Întonrcem acum În regiunea Vislu]ci de Sus, spre a re lua
chestilinca expansiunii gcticc În Galiţ i a şi Ucraina, de acolo dc unde
() părllsiscm mai sus, când am inceput a urm1\ri pc Gc\i În 1\10-
r:wia şi Unga ria pannonidl, şi apoi tot mai departe spre SV, S şi SE.
In continuitate cu ceila l ţi Germani de pe Vistu la, Ptolemaeus aşează
pe BaSlarnÎ iT\lrc Vistu la şi Tyras (111 S, 7; S, 10; S. II), deasupra
Dacici ({;:r41 T.J}lt L.la"lm',· 111 5,7), dar destul dedepnrtec1l.tre N,
p<,ntru cn intre Uastarni şi Carpaţii nOl'clici şi estici s1l poat!i ine!l.pdl,
dela V spre E, intâiu Carpiall;;, apoi lagr;; şi in sfârş i t 1'yrage(ij
(ef. ş i Schi.ittc, o, C., fig. 17, care ajunge la acceaş localizare a cclor trei
popoare, in Galiţia şi Basarabia nordică). De altll parte, alil.turca de
CoisloOOci Irallsmollla1l/' dela Vistula (PIO!., ] Il 5, 9) , de cari am \'or[)'t
mai sus, in leg1itur/\ cu Selid"t'a (p.2Z2), avem Coistoboci-i dintre Carp:lţi
şi Tyras, pe cari Schliuc Îi nşe:lzlt (1. C.J, prea spre Sud În mij locu l
1\loldovci. atunci când, de fapt, ei au trebuit s1i-şi aib1\ l ocuinţelc
tot prin Galiţia şi Buco"ina (Muller, harta 17. îi aşează prea sus, spre N,
tocmai dincolo de 1'yras).
Strabo(p.306;cf. şi p. 289, unde Borysthenc le egraoiţa.orientali1:'t T)'-
"egetilor) conconl~ perfect cu Ptolemaeus f!icflnd pe Dustarni deopotri,,!'i.-
vecin i : Ia V cu Gcrm:mii,la Ecu Tyregeţii. l ar Pl inius, IV IZ (Z5), 81 şi
IV 14 (28), 100, confirm1i. aceeaş dublă vecin1i.tate a llastllrnilor, de o
partecll Cennanii (lal\ l arusşi Vistula) iar de alta cu Dacii (spre Carpaţi).
In accste regiuni nordice, dinco lo de Tyras, prin Podolia actuală,
Ptolemaells cunoaşte ( III 5. 15) chiar o C/epidava getid, În mijlocul
altor aşezări, de originll ori numai de nume ccltice, elim sunt, dcla V
spre E , CarrodwllIm (credem greşi t identificat de Schuttc Cll Carsi-
ilava, la ieşirea nordică â pasu lui Oukln : eL l. C., fi g. 17). AIllctot/i,11ll
(poate şi ir-mic:cf. Vasmer, o. c., p . 63icf. tOluş, l a l\lUller, Alaluv(m;um
www.cimec.ro
(\În GaIlia), Viba,,'avorium şi Eradu",. Astfcl 1'turiscii cehici din N
Daciei (Ptolem., IH 8. 3) 1), a şe zaţi intre A"ar/i şi Coistoboci, se ames-
teci aici de: o parte cu neamurile baslarniec, de alta cu Carpii gctici.
Ştirile ce avcm din antichitate despre Carpi ni-i fac CllOoscuţi pe
intregul, cnorm, teritoriu, dintre Galiţia vesticii şi gurile Dun!!:rii
(cL Tomaschek, 1 108 sqq. şi SchUtte, o. C., p. 100 şi fig. '7 cu C.
;\WJler, comm. din ed.lui Plolemaeus, 111 5. 10 şi 111 JO, 7; eL Patseh
şi Stein la P.-W., III 1608 sqq.). In "reme ce Însl Tomaschek şi ~Iuller
sunt inclinaţi sti aşeze pe Carpi În majoritate ori chiar in totalitate
in Moldova, Basarabia şi Ucraina sudicll, Schutte ii aşcaz~ exclus ;"
in Gal i ţia vestic.!!.. Credem ins!\ c!\ adevlrul e acesta: pc vremea lui
lIerodot, expansiunea scythici sprc Vest inundase tot ţinutul dela
R~rjtul Carpaţilor, şi Carpii getici din aceste p!1rti erau cuprin şi
sub numele quas:-scyth;c de Xo))."."t16ol, despre cari Hcrodot zice,
textual, di. erau - EJ.ltp,t, ~"IJOO' ,i locuiau regiunea d intre Bory-
sthencs şi Dun!!.re (IV 17P), Singurii C,"piliberi , despre cari Însă lle-
rodot nu avea decât ştirea vag!!. li un\li râu Kaf!1W; prin p.!!.rţile Dunll.rii
pannonicc, erau pe atunci cei din Carpa~ii Slovaciei actuale. Pto le-
maeus, utdiz!ind excelente ştiri lati"e, pune IIi el pc Karptw)'o{ (I II 5,
10) În Sarmatia (nu în Dacia) tot prin aceleaşi regiuni ale Slovaciei
~~f~:ili~:l:t~t,iC;.' !:o;~c~:l1.~~:~~n~as~:%;ir p~~:~v;~t~c~ ~;!; ~~~~!~
la cOlu l Dun1irii pannonicc ( II 15, 3). Oimpotriv1\, Carpii din Basa-
rabia sudic1\ apar la Ptolemaeus Ca "AQ1t10' cu un OftlŞ "Aemr; :rr.OJ.I'
(111 10,7), deci ca un trib carpic diferit de cele din S:trmatia vestid şi
aşezaţi in f\ locsia I nferioari , deasupra gurilor Dun!rii, despArtiti Îns1\
de fluviu prin Celţii BQtroy&'}).oI, adic!l, precum putem cetl În nu mai
puţin de PltN din mssele lui Ptolemaeus (ed. l\lGller, 1 ' . p. 463):
ltorSxovol de nir; X'ct.w Mvola, Ta llSv {mee 1:<.11' "/orQoII "AQ.7ttO' Ilel' tl7I:O
Toilr; TVQayynor; 2:oQ/tO.rar; . Ilf!Ltoy(V.),ol 68 tinte ta fltOI!OtU . Aşadar,
perfect consec"ent cu sine Însuş, Ptolemactls pune, ca şi in 111 5,
II, pc Tyrageţi locmai sus În Sarmatia. deasupra cotului Nistrului
') Schalte, fi. C., p. 80. (ace din ei potrivit metodc:i sale pur filologice un ,implu
dub\ct nJ Tauri,dlor cellÎ din Alpii lIultriad, uitind ei PtolcmRcUJ ne dl În N Dlloici
,ioaeriedc loclllitBlicclticecufceonfirml prezcnlaunui IIl trcJdencamaicÎ.
~~td:;:,;~:~:. 1'~~~:'c~~U~\u:l~r ~[~C~;: ~;~~r::lj;ou~c~e~~~~ !~~ :~::;:
titlU KUQ:rloo.r; df!'J'UI' ·Bf('(J(!O', du, 'AQorq!!ur; .. .
 '''SILI': I'ÂItVAN. GNTIc,:A

lStrabo, p. 289, spune clar d1 ei se intind pân1\ la Dorysthenes),

ti.VlEOVl'. 6eloQl'u; cn
oi AaxQtyyot ... etc. Biruiţi, Costohocii nu se Iasă
stipâniti de Vandali, ci, la rândul lor coboară prin l\1oldo"a la vale,
dincolo de cari, spre NV, sunt Tagrii. dincolo de cari, tocmai in V,
IrCC in Dobrogea (o inscri.ptie din acest timp , dela Tropaelun Traiam'
sunl Carpianii: vnD ai tOV, Bamt(]l'a, n(Kl, TIi tJax{q. Tdyqo', )Cal
poment:şte pe un Dai:us Como::ui. i"ter!tclfll a Caslallocis: 111 en..
ii,,' aUTO'" Tv(]aylrrat. Am aveâ astfel dela NV spre SE: 1. Carpi:mii,
q.z14 1l1 ) şi aiung, uciz:înd şi prlidând, pân1i in Grecia (ef. Tol1l..l-
2. Tagrii, 3. Tyrageţii, 4. tdc1a Borysthenes pân!i la lIiemsost (111
schek, J I07cU TLL. OII. II, s. '-'.).Tovadl.şii lor de pustiire vor fi fost
10, 7) Harpiii. La N de toţi aceştia, Dastarnii; la S, pe Dunl\re, fie
"ccinij Bastarni, pomeniti imprcum'l cu Costobocij printre neamurile
Peucinii (PLOI. III 10, 7: Uastarni, rl1.tl1.ciţi tocmai În Moldova de
care, iti începutul nUII'ilor rlisboaie ale lui l\larcuA Aurelills cu î\latco-
Meazbl), fie Britogallii cehici (in Basarabia sudic!i pe braţul Chiliei).-
Cli Moldova şi Basarabia erau de fapt ţ!iri daciee, ni se confirm1i prin :~:~l~ii ~O~ll::~~iia;:rni::t~i Ş!:~:t~~~iac}I~~:~;;lt.~teag~ltfa:I~~'n~:ia~)·I~I~
toponimia ce ne·a p?istrat tot Ptolemaeus din aeeasl!i regiune trans-
provinciei I?aei:l; inscripţia dela Roma (C I L. VI 1801) pomenind re
danubianlt a Moesiei Inferioare: el cunoaşte aici, intre Siret şi Nistru,
descendenţii lUI PitJ!>orus rex CQisslOboC81Uis, nu pO:ltc s1\ sc rnportc
chi.1r pe Nistru oraşul Tyral (cu numel e lu i geti c), deasupra braţului
(după CUIll 3 relc\':lt şi Tomaschek. 1 J08) decât la Jl ' ştc ostateci ai
Chi liei, la Mare, .. A(]nt, n($ll" - iar la R!is1\rilul Sirclului ZOf!'lI~al)Q,

r~:~:!~~;;1~~~~~~;~:~~~,~?,(~~:~~lF3.~:~;c~;ţ~;I,:~~:;~::~ ~~~:~;~:
7'aţlaoldava şi Jlleopoq/davo. (11110, 7-8); G. R . IV 5, pomcnind singur
drumul direct Tyras-Porolissum-Certie, prin NE Daciei, ne d1\ un
intreg l}ir de 10c:t Lităţi: Thira, 1'irepsflm, freil/a, Capora, Alilfcflm,
s.v. Dacicus}: printre nlte lurbudrÎ ale lor, cea din a. 218: LXXVIJl
Ermcrium, Urgum, Sturum, Congr;, Poro/irsum, Certie, mai toate de
'1.7, 5), ori Dacii PetoporiQlIi ai Tabulei Pcutingeriane (locul respectiv
aspect linguistic thracic (Tomaschek, 11 2, r. V., nu sludiaz!1 decât
a fost coreclal cu probabilitate de Sehlittc, p. 82 , În: loci VI ugi(l)
pe câteva, neglijând reslul).
Dl1c(i) pptoporia"i) sunt tot Costoboci (formaţia numelui regelui,
Dar intre Carpiani şi Tyragcţi, d lAri pe culmile Carpaţilor (ca.
Petoporus, ca Pieporus de mai sus, ar Îndemna In această prcsupunere 1),
ast3zi Rutenii din Polonia +Slovacia), nu Tagrii, probabil un trib
iar aşezarea lor in Tabula la N de Nistrui de Sus (Agalillgm) ar COIl~
mai mic gctic, altfel necunoscut '), ci Costobocii er.1U adedratul popor
firffia-o: cf. i\liller, lli". R om., p. 616 cu harta dela p. 496), e destu l
al Dacilor liberi din N Daciei rOmane. Ptolemaeus, În harta Daciei
de Îndifcr{,llI. deonrece 1l3fonaht:llca dac:c:1 a Coslobocllor e perfect
(cf. şi cod . Urbinas 82, la SchUtte, fig. 12), ii aşeaz!i În NE Daciei
romane, deci prin Bucovina l}i Moldova nordvestidl. de astăz i. Dar
ştiri l e literare şi epigrafice ne arată că marea lor mulţime en\ dincolo
~~:~~Ii~i ~~c~:~~t:~:\l~~ş!~l ~:i~{:I~~:~e~u~~~:e:l i,~ J:~~ ~:It~ul~~e~:~
(Miller, 1, c. cu harta dela p. 614) nu adaug-l nimic la cllnoştin~e1c
de graniţele provinciei, prin urmare În Rusia carpatic§. şi Galiţia oricn-
noastre, şi Tom:lschck hoti\.-ît greşeşle (1 J08) când l\C g:lndeştc pentru
talli şi În Moldova n ordică . fn adev?ir, Cassius Dio, LXXl 12, ne arat1t
cei din llrlll~ (Ia G eogra ful Ravenna t IV 5, Getlto-Citlli) 11\ .picti Citim,
ca ci, când sunt atacaţi de Vandalii Asdingi, pc vrcn1e:\ lui Marcu8 Geţi l atuaţi, deonrecc, in ararâ de faptul problematic al tatuârii Gcţdor
Aurclius, Îşi au o ţar!1 proprie a lor, In N Daciei, ş i dl turburl\rile din
(v. I:t noi Ill:ti S1l5, c. ll J, p. '70), aici trebuie s1\ ne aştcptllm la un
ţara Costobocilor au apoi cu urmare o Întreug1\ scrie de turbl1r1fri şi in
sll'lrile din Dacia romană. Asdingii cuceresc cu armele n)I' TWI' K o-
') Fiir!l indII ne permite" .punem ca SehUtte, p. 82, ci ' lhe lix place. o( the DIlC'''1I
OtovfJw~wv XWQ<lI'.'. 1'1y.)Joal'fe, ~c Axel,'ov" ~al n),' L1a)daj'o,)~c~11tTQ~
King Petoporult . rcferl O a historical king I'ieporui who WII' obliged 10 lake Ihehcr
on Roman terrllO'y H>wllrd. thc end of the lecond cenlUry A. D.', ceeace con\ine nu
1) C. MiUler citelzl pentru numele ncc.tui popor inscriplillde pe "a9ul deBur
Q ilrc,tl11, ci mIIi multe dintr'o dalJ, prinlre cari plÎma I'tt/Wr/Is '" P(tO/KI'III.
dell Slln-!o.1.icl.iu,ul-Marc din Dlnat: rowovl'JT't}''1 (1 1, p. 431), inr SchUue il ur- ') I)entru I in loc de~. d. d. p. numele DmtuJugu S3",ull)nÎS, in loc de D(nlulIItu
meul (p. 100). De fapt e de a\'\It in vedere pentru numele lor numai localitstea Trg";J, Surllloms: CIL. III 6'45 - 12341. din limll gelo.moesic. de cp. cu ,.ld. ,up. din
Tipa dintre Sennta Pri.şta ,i Appiaria (lt;'l. Rom., 1. ".) , de sigur aetiel, pe c!tnd in.
Tomuchek, •. v.
scripţia d~11 Sln-Micliu, e probabil intr'o limbi ndndogermanici.

www.cimec.ro
cthnicon veritabil, iar nu la porecle. Ori, ca ethnicon apropiat Ptole-
maeus ne oferl'i. poate pentru :lceea~i regiune a dhnpici muntene pe
Pi,phigi (nltf/lt.tyOl): cf. cod. Urbinas, la SchiHtc, fig. 12. Am avea
deci, ca in NV gelo-sarmatic. c!l.tre Cracovia (v. mai sus, p. 223)
:;i aici, un Irib de Pie-Getae, iar nu de t!ieli Getac•.
• Simultan cu mişcit-ile bastarllo-costoboce de pe vremea lui i\1arcus
Aurelius, par a fi incepui şi Corpii nl\v!llirile lor (cf. Patsch şi Stein,
la P.-W., 11l 1608 sqq.). Da" in vreme ce Costobocii nu Illai joacă
nici un rol În istoria Rl1s1irilului dupl1 scc. 111), C",pii, de o parte
~:,~,r:~c~;;:;~~s~:::::~;~~~::~:::~~:!i~~~~~:~:;::,I~~~~~!~:I~~I;,~~~~:~\~;'!~
~~1:?I~~;'r!;r~~~;:i~f.fi~~i,:~0~!.::;;'~?i;~~~f~!j~f:?
11 1924. p. 32 1 şi l'on .). Dacia lui Traian e inundnt1\ de GOli, Sar-
ma\i, Baslarni şi Carpi'l;.-audn lui Aurclius Victor, Caes. 39, 43:
Carporllm "atio lramlalfl omni$ i" "Of/rllm SO/IIItI, e lot aşa de goalli
~\:~r~llila~~~~~~lI~~~e~~:~~::~~I~r~~il~cr~~~I~: ~~~i~ '~r~i~I~~~~~;tri:~\~~
~;:ii~,:~~f~:îk~!~:::;~~b~~~~~:~:;~~::~:~~';i;~:i.~i~!v·:!Ei0~ ·
e5axat \v. material111 la Tomasehek, j 108 sqq., şi P.-W., l. r.; eL
la noi mai sus, p. 41).
Nu poate fj deci vorba (cum crcde TOlllnsehck), atunci când ur-
m~rim aceste necontenite nrtv!1liri, dO:lrl\ de un mic grup de triburi
~~~:~:r ~ir~ ~~~;~~l::a; ~i)~Sr;i~b~:I~li:sl\etl:i:n:, I~:tol~):~~~~~" ~~~~~
~!~ad~i::~I~r:~;7n:I~1 ~~ur~;~ ;~~~~:\~~~~t~i;;~ilu~~S~eil;n~:~~ut~~:~:~~1
nordic şi estic al munţilor lor, .Ca r paţi i •. Aceastli concluzie, si ngură,
ne poate lămuri de ce elementu l getic e rl\sp.lndit aşa de departe,
chiar dincolo de Nistru, precum ne spline ]>tolemaells textual, tocmai
i) er. IOIU, o men1iune dupre (Oi la Ammidnus, XX ii 8, -4:Z: e drepl insi ci
nul nid o leail.turl cu vreun el'eniment bine dlitabiJ.
www.cimec.ro
plin "A (l:TIO' 1), piinii la Nipn!l de Jos (111 10, 7:njll 6e ano Toii UQ-
XfIXWTurou ord/cuta; rOI; " JOTf]OlJ 71a!?ui.tOIi pix!?' Ta,,· toii lJoQvoObov;
:toT«Jloii IxfJoi.(Î)'jI i((ll n) l' ea' l" o!O' X W fl CI" P.il/:!' 'tou '1tf!U.001J :to-
TII/lOii XUt/XOl'OIV ". I !?:'llOl ... ) . Şi afirmarea lui Ptolemaeus e Întliritl\ pr;n
toponirnia şi onomasticI dela Răsilritul Nistrului, precum urmeazA .
Dacă nume bune thraee ca Axiaees, Croby::i, Rhotlt!, Saggarius,
OrtltSsoJ, gllsite la Plinius, N. h.! lV 12 (26),82. ca fiind la Răsllrit
Jc Tyras, de fapt sunt simple dublete ale regiunii geto-crohyzice dela S
Dunllrii şi vor trebui de acum şterse din lista toponimicclor din N Mării
;\cgre (v . demonstrarea mC:1 in Note tli geograf.lllll., /.c.,p. 333 sqq.),-
nvem in schimb alte onomastice şi wponimice, sigurt", pentru do-
cumcntarea clemcnlu lui gctic la R d e Tyras.
In ade\'llr, elemente thraco-getiee se glisesc chiar dincolo de Bory-
,thcnes, dar ele nu corespund unei extensiuni org.lnice şi comp.;cte
g iee, ca f.CC('3 pc c.,re autorii În chip unanim ne-o eonfinnă patitI /"
Boryslltmes. De aceea , din multele nume lhrJci ce cJnstatabile prin
inscriPtii în aceastl regiune extremă geLÎd, cred necesar (1 cnumer:\
a:ei numai pe acelea care se int;jlncsc in albi", şi la Apus de Olbia.
Penlru cele dcla Rblirit de albia, în afară de Vasmer. o. (., Cdre
noteazll aUlturi de numele ir.tnicne Încli şi o întredgli serie de nume
th(,dee , e alum de consult.1t :tnicolul lui C. :i\lhteeseu, Nomi traci
Ilt/ IcrritoriIJ Sct/O-SflrJtIflJico, În Ephl'meris DacQromalla , Rom:t, IT 1924,
:\Iateescu enumerll ~i elocumenteazll urml!.toarele nume thracicc la
Olbia: J. 'A/JAwl'axo, (rl1d. 'AIJlol'-), fiu al unui 'A!.'ol1Quaxo" nere-
le\'at de Al. În lista Si! şi caro:: prin mei .•"QOI1-oU se ar,all a fi fost
probabil ch ier get: cL mai sus, p. 222, Arsietai, Arsekvia, ctc.-
2 . 'A,lUa) (posibiljinci\ nesigur)'-[ " fJ~o, in Ov(!Y-fiaeo" sigUI iu-
nian, tIt:lt OI pritnl\ I'lidliein1l: cL la • trabo, p. 306, poporul OU()Yo~!­
cat ş i ca finnl: cf. numele pCr8!11lC Altr<l{Jueo), (f)fl(!l'u{JaCo" etc.]. -
3. Duxl) (posibil). - +. O"u,!!C-fial.o, (posibil chiar Întreg, iar nu
numai prin terminatie, cu m doeumcnteazli l\.Jateescu).- 5. neWu~,
/liro, şi Bit/lIIs. - 6. JJ(}ata6o,. - 7. ['&rOţIOVOO, (sigllr) . - 8. r d).w;.-
9. Llât5a" .1<.1150;. - 10 . .duo;-. - Il . .dlC'I'. - 12 . .dt('ciCel/u!O'
!ct){}Ol', ';ye/tWI' Lltţ,if!WI'.- 13, iJ(}€l/Jal.I' . - 14. Llu(litm'CII!O' (ef.
numele regelui dac DiurptUJclIs).- J5. IJclltOu!O'.- 16. ZCl),OI"-
,) DupA 'I'om:lKhek. 1 101}, .eine dialeinilche Ncbcnform \'on Kug:tuut; dupi altiI
o influent" fonctid lIermllnici (Skirii ,i Uaslamii erau d: muh aici chiar pe "remea
lui PrOlogenes, in ue. II a. Chr.).
 ef. ciI. La T om ., p . Ji)·-15· ~cf)']("::()~ (p. 53 . din rltd. suro- [Tom.
p. 44]' format C_a Zov!!'}\ , Z01'!!O:,O" tot dela albia: Tom. p .•p)._
16. ~·m l.01Wnt.O~ (p. 53, poate din ri!ld. sur,,· (ţoka) nspimU , ca În
+
general În aceste re~iuni. /1(1;0" in loc de JlUt O;, cu consonantismul
wrent thraco·gctic: P>fli posibil Însli şi iranianul -flu' o:, ca in
d'fI 'l'·&Pfl~OC). - J7· TW'u'(J!oO; (ibM., poate d in rld. ~al'e- [ef. Ia Tom.
p. 70] + Srsus { natiane f)acJul} ; Tom. p. 43) '
Aceen cc inslt mi se plre !Ilai decisiv - c.:l!i(.i Ccto-Thraci gltsim cn
populaţie flot:mtil pAn!!. în Caucas 1) - e toponimia . Şi afirmarea lui
ptolemneus d\ r.ran ita csticlt a Ge\ ilor-C.'\rpi e Borysthenes, mi se
parc confirmatll prin urmltloart'le nume: unu l de popor, nitui de loca-
litate şi, poate. un ni treilea şi un al patrulea de oraş<'. J. Plinius, pro-
babi l dup1\ Agrippa, eunonşte. l V 12 (26) 83 . pc peninsula numit1l
.Drumtll lui Achilleu s. din fatB gurii unite a N iprului şi Dugului,
poporu l numit Sardi. i\ccM ethnicon c aş:a de caracleriMic thracic şi
poponll Snrclilor cu capitala Sardir(l (Serdi, St'rdira) a!}1 de bine C\I-
noscut, Încât mi sc parc superfluu să mai insist. J I. Dc :a1t11. parte,
e.'(act În faţa tcritoriului locuit de Sardi avem insula Bere::an, pe care
s'au aş e zat intA iu :\Iilcsienii, când nu ajuns ll.ici prin sec. Vll şi ou 1
indr3zoeau incli :l debard.l pc malul limanu lui, unde mai apoi au fundal
O/bin. Ori ('stc clu. clt nu!Ut'Jc, păstrat pân~ azi, al Beţ('zanu l ui, nu-şi
poate g;\si o explicare lllul{lImitoarc cu ajutoru l iranicnei (Va:uner,
o. r" p. 64 sq . t.:cardl acest Ilicru pornind dcla rldlicini ascmltnMoarc
din ir:m. şi OSSCI., cu însemnarea de .înnalt.! ubrupt. , dar recunoaşte
că .dic Dcutung blcibt unsichen), ori, Cu :ltât mai puţin, cu ajutorul
Fmbilor tur:lIlienc sau mongolicc. Dimpotri\'1\, dac~ urmărim topo·
nimia gcto-thmcicl1, gAsim o intrea~lI. scric de nume, În specia l gcticc!
ca Brr::o/!is, Rt'rsfllflflt, Rf'I·zttm"o. lJllr:r;aoll, Buzat/a (Tom., II 2, $9 r 01.. l ...u!:.t ~
~j 62 şi la noi mai SU!!, p. 229), pornind <Ici., aCl.caş rildăcină bute}::.
cu însemnarea. nu de abrupt, ci dc al". prUn! CII alb, idec'l adid'a dela
(!;lrc p l eacă şi numelc mef:lcadlnului (in lituană, ca şi În alte limhi:
eL Tom., 11 z, 59 s. Bers01';(I) şi <lccl:t:tl herz('i (in albanez1\. şi românl").

1) CI. de J'lild4. p. Daci, numele Ido'l'. III i\hle.tlcu. 1. c. _ In ce prj,·~te pe

.borigenii thruci - incA dr pe Vfemell Cimmerienilor - Între 1\ipru ,i I<uban. pco
u,;Ilil coula nordicl li \fldi Nrllre, r3rerib SUnt fonr!r Îmr1rlite. Roatovtaef( in
lrUlliafll r/llJ G,,'elu repre:tintl - ea ultimul scriitor pe "CCll leren _ un punct
.le ,"ederc (onrte 'Ihrnco·(jh. ef. ~I lIerodol. 1\' 10:: !CI_ dC.!lpre T.urii din N MArii
:\tlZrr-.

www.cimec.ro
Ori ace:lst!l. idee de .alb. , in le~ltur1\ lot CIt AchiliclIs. o rcglbim ~i
". \ " RXPAl" S llit..:BAClITI C \ H'''·R.Eooo!;:;lsooA.CIlIt .

În dCnllmirca dat3 de Greci insulei ~h:t·",; : li 'J!Xti.UM; '1 A€t'k"J
1'J100 , (PtoL, III 10, 9), care de fapt c ins ula ~erpilor, dar Îned
din antichitate a fost confund:!tl de l\lcla cu nerczanul, fireşte din
caU1..a .drumului lui Achillt"' us. , care cr:\ acolo (II 7): LCllct Bor)'J-
thtll;s astia obiecta /,llTl'a aamoduIII el I/Ilia ibi A,hillu silus tst, A,hillea
ragllomillc. Curios e Ca Slrabo (p. 306), ou cunoaşte numele Bcreza_
nu lui numit de Pmlemacus , de sigur in lips1\ de altceva mai bun,
BO(JIJO {)8)'f}' - dcşi ştie el[ tare un poru şi cu toate c~ şi lui impre-
jllr!l.rile clno~rafjce dela coastă îi su nt perfect duc: tj de t>7t€QXEt-
1'81 "'1 mIca xw(!a Toii j,er.0sl'To; Iler~u 80(!IIO{}l!'OIJ; xal " / 01!)01l 1t!)<hu/
1'611 fOTU' 1} ((Îi)' r en7)" lfJl]I.l{a (tstcpa Geţi lon), l'rrewl (spre N) oi 1't'-
l!'1'bUI, J.1~iJ 'oiJ~ (mai la N) al ' l clC 1'Y1'; ·~":(1!!/ll.hat, Aceas ti\ im-
prejura .. e m'u face 51\ cred d.'I incii din vremea Gc\ilor numele insulei
a fost ex.clusiv cel barhar. getie. «Rereza"a•. I II. In sf:ll'~it, cu
toat~ opunerea lui Vasn1er, p. 67. 11\1 cred cu totul neindrel'H\ţită
din nou. din sec. IV În:.inte, s~lb prc..~iunea celtică dinspre Apus. şi
d deabIa dup~ Atht'3s, OromirhuilC"S este primul rege g('tic, t:arc
rcuş~te s11 refac1\. unitatea geticA până in stcpa ucrainian:\.
Oricum s'ar prezenta Îns1\ am!tJltll"ltele, tradiţia p1\slfat3 de Il erodot,
cA mormintele regilor cimmrrieni erau pe ma lul r!l.s~ritean al Nis-
tr.tlui, ne aratA eă prin anii 1000 a. Chl". graniţa Imperiului cimmcri::sn
(egul de ce rassa vor fi fost locuitnrii lu i) , era la Tyrns. elim de altii
parte, din analiza istorico-geografici'l flieulA În pag-inele prccedcl~te,
re1.ultl.\ ci'[ J\istrul ero. pe intregu l lui curs locuit nu numai pe dreapta,
ci in multe plirţi chiar pc sulnga lui de neamuri gctice, pr:ntre care
C:lrpii crllu poporu l sa u grupa de popoare cea mai importantă, Nistrlll
~;;i:~~:'~~i::,~~~~E~;;~:l~r,~;.e s~:. <~~~(~cr~I~~.',;~~; ~~a~:~:nc~~s~:i';~:.1
sp;:i~o:~~in I:il 'S~I'ez~ahr~~ ~~~::r~orao~3el~e ;:~~~-~:~7:~eE~~~no.a:~ i~~~:

~;~~l;~~~;~:;~~~§~g1t:~~
explicarea oraşului l.:eQ'I,ol' dc pe Ni pru (Ptolcm. III 5, 14) ca de ori-
gin1i thracidi (cf. cu lucul din Vasmer, Tomaschcl:. Il 2,79), şi,:Jş
adliuga Încă, 1' -. şi numele oraşu lui ~'&!.>OI', ceva mai sus pe Nipru,
C:lre ar fi pur şi simplu gctic. dupli r1iel1\cinile gclO-mysice sara şi
sama (". cit. la Tom., 11 2, 79)'
jOaca insi1 din inscripţiile gl.\sitc la Olbia şi În genera l În S Rusiei
in continuarea excelentei Iradi~ii a lui Iferodat, mai al(.'s prin tnlrea
t ~~~~~c;1id~:fl;r;;~:;s ,e~~~~;:;~o~;~~:::~., ~/!~:s;r\te~~~ ~lj~\\i P~::~Cg~~~~ oper!l. geografico-etnograficl1 a lui Poseidonios din Rhodos, capiltll
Olb:a, pe vreme? lui Traian, dc OiI) Chryso~t()nllls, nu sunt mai put in interes din ce in ce mai "Îu pentru chestiunile etnografice şi note31.!I.
fundate ca descrierea vieţii getice la Tomi, pe vremea lui AlIgllstus, Illai amanunţit numele şi felul popoarelor din regiunile nordice ale
de Ovidius. credclIl totu~ din vrem il e vcchi - sec, \ ' [1 - Va. Chr.- ~~;~:U~i'n~~~~1111:it:l~~t~;:~U;~~d~::;1 ~:_::t~~~~~~t:::um~iin~~s.Vislllla şÎ
lu crurile S';\U prezentat altfel in aceste regiuni.

~~i:~~Ei:,~:fi,:t1·:~~,:'~~·~~~;;:::;:~:';?2
In adevăr d in lecLUra atentă :1 lui Ilerodot , care a cunoscut bine
Olbia, rc.ie8e di, chiar pe. Ia mijlocu l Recolu lu i al V-lea, Sciţii CUlu Îll e~
mereu harbal'ii abJolut caracteristici prin multimea şi autoritatea lor
in aceste pi'l.'ţi. Casa regal1\ scythit, <lvllndu-şi reşedinţa şi palatul
clădit cu toată arta ~i lu xu l glecesc, era insulnt1t chiar În Olbia, iar
neamurile b:lrharc dimprejur erau considerate ca " /"!Utl)'1!C ~~vD(l(.
ch"ar dind nu erau de neam sc)'th ic. Gcţii - atitc:riori Scythi lor in
pr~~u~t~~~~a;~c~:~~~ s(~e r:~/I~~~: ~~ t~r~~~~n~i:~)a~~~ r~~~~!tep;:p~l~~
Astfel pentru c1ănslI] IJL'f]f['OI şi flffrptyo/. Sarm;::~g~tl/Sa şi Germ;sara,
llccste rrgiuni - au trebuit dară să fie În aceste timpuri mult s lăbiţi
de presiunea scythic!l. şi, În Pllt~, imp:nşi spre N'O şi RV. Inclinihn
.1 crcde di o reacţie getiel elt: pUlc;nÎc reflu,," etnogrJfic ti avut loc
~~:d~~u~i l:~~;~:';~~S:;/~':(::~:it ':;~;.1~~a(C~.tc~., ~~n;i t~~:~~~). ~~II~~~~:

www.cimec.ro
 pOOlIC ue i\larinus din Tyr (cf. p. :\4) În chip a~a de neintel:gen l ,
d din fiecare .Iecţiun e. gre~it:\ a celui de al doilea prototip ci ar fj
creat o IIolld localitate (\'. la Schiiue. rg. 14). Credem cli Sc.hUtte se
in~c;tl;\. ~i nu vom folosi impotriva argumcntilrii sale cazul absolut
arbitrar cu Sarm;::tgrtlHo= Grrmisl/rtl (p. 84)' ambele bine cunoscute,
chiar din ins :ript ii, ca localităţ i deosebi le , departe unu de alta şi de-
ill1portanţli absolut dif\·rit~. Ci ne vom opl'i o clipli la g;mnastica pe
C;II"C d o face (p. 85 cu p. 80 şi S , sq.) cu Sitlgidava dacidl, a circi
poz;ţ:c, pe drumul dela Turnu l-Roşu spreApulum, e c~utala la S;~hi­
şaara (!) (pag. 98), jll r numele ei e idc["Itifical cu: Sallgidavo, Zargi-
dtl va (protutipe ptolemeicc). AcirlatHl şi Sagadat'(1 (Tabul a), Sade/apa
şi Sat/ddapi' (GR). Ln fcl, Suridtwa dela RlI.shrit de Durostorul1l (p.
97 şi Lg. 17) dcvint. şi Rusidava delll N de Romula in Oltenia (TP)
~i Zlisidov(I elin DlI.rl\gan (Ptol.) şi Zurohal'a din Banatul vestic (reol.),
11\1In:,i cel"3CI! tr("buia sll. devic firesc, Sucit/ava dela Apus de gUrA 0 1-
tlllui , la Celeiu, rotlstatală lni" msrriptii, nu a devcnit. M~ opr~c
deocamdatl aici, pentm a IIU pierde mai \llultl vreme Cll construcţiile
aşa de excesiv raţionaliste ale lui Schtitte ~i voiu Încerca n m1l. I ~muri
cu datele lu i Ptolcmneus , n,d ti insist;\ aC Unl mai mult asupra
oJmbinaţiilor filologice ale. altfel. fOJrte meritostlllli autor danez.
/ Ptolemaeus (111 8, 3) inşir!!. popoarele DitcÎei prtromatlt dela V la
E ş i dela. T la S in trei grupe de câte cinci . Aceastll. grupare nu ni
se pare înt:.i.mpl3toare , ci credem ca, la un geo~rllf matematic ca Ptole-
maeus , alent la rostul meridianelor şi paralele lor, ca şi la accid entele
de geografie fizică, rostul aşcz~rii ne:ll1lllrilor dace in acest fel co-
respunde unei !ituaţi i topografice precise. In adev1l. r, din grupa vestică
de cinci, primul popor , cel al Allar/i/or.ecunoscllt şi din alte izvoare
ca fiind În NV Daciei tlf(tr(Tdin cad ri\;lleru l transilvan, iar al ci ncilea,
Saltlcmii, având in vedel·c local itat ea Sa/rlt/(f de pc S;\Va, 1:, V de S:r.
miullI, pe care trebu ie 53 o cunsider1\m ca o prelungire migralor.c
a lor, au trebuit să fie nu prea departe de Pannoni~, Infcrioar1\, deci
În SV Dacici, deci în Banat, la Dun1\rc. P e meridianul Anarţilor
şi S:lldensiilor trebuie 55 e5ut:\m ucci şi celelalte trei popoare inter-
mediare: Prednvnzsii, Bi,/ii şi A/bouusii l ). Toate cinci sunt dara. ·de
~~boccnsilorde:\lijller.ed . )Jlolem.ll,p."+4,dup3Boeeking,
•in regione Dan u bianll in qua TrtwlDllm CI.t' (NOD., ("d. 8oec::king, XXXIX
(_XLI!], p. 10 ,i ~99: ef. CIL. 1111 619'), mi.ep",relOl·tiodClI.rbilratll.,e.dad
am ' Tt"I' .A-i loc.lidm IIbsolut sigur 1. Alburnut, in :\Iunlii Apuseni.
www.cimec.ro
~~~i:ti ~~~~~a~c"d~r~I~~I:i Ş:o~.ltcnia, deci afadi de partt.:1 pr:ncipală a
A doua grupli de t:inci incepe cu T l!uriscii celtici: am v1\zUl m,i
5U:t(p. 23SEq.).clt pecursul superior al Nistrului, drept dea!>upra Daciei,
ptoletn:teus t:unoaşte o serie de l oca litll.ţi celtice. nac1\ ele au aparţinul
chiar TeurÎscilor, nu se poate :,rirma cu sigurao ţ1\. Probabil Însa ca
:j'~~;~;~!~:~~~~i~i~~~~l~~a.j~~dc~::ur~~:~~~~~~~~~~:~~~~n~~~:~\t:~\~~:~i::~
celtici din S!l.tmar. AI treilea popor din grupa 3 doua ponte fi incâ
mai precis local izat: sunt B/lridave"sii, cari nu puteau 8!!. se afle, cum
~;. ~rl~~cs!i n~~aml~leS d:;â~'~:~~~:~I':~~lâl~i,:~j~:;r~·~\~e;~:~Ş~:I~ it:u~~~~
;;~~e r~~~a';~~\l ~ ~~C~ll Ş~c:s:~c~~~~~ l;::~~:;Sa!~,'~~n~: i~~!'l~i~:ll~c~;ŞI~/~~
stabi lit meridianul celei de a dOlla grupe de cinci neamuri d3cicc.
el de-al cloi lea, Uatllunsii (ori Ractltcnsii) vor fi ocupat platoul Înalt
llrdelean dintre Târnave şi Someş, iar al patrulea şi :t I cincilea, Polll-
loltT/sii!) şi Kf'iflgisii, primul Oltenia "i Vi\luntenici deluroasc, al doi lea
re~iunea corespunzătoare de camp, pânll. in Dunitre .
:\ treia grupA dc cinci poate fi iarAş localizat! ceva mai 13murit
tot prin dtJuli popoare, primul şi al lre ilea. Costo/)odi locuiau, cum
alll \"lizut mai sus (p. 240 şi urm.). În cea mai mare Jlartea Jar, afr.rl'i din
mAsivul carpat ic: in Ga li ţ;., sud:d şi ~loldO\'a l1ordÎc~. De aha. parte
~~:~s;·:; ~~I~as~t~~~:~~ac;3~~~·~~·~~c,e~~~1 d::, p~;/:~ l~u;::~~, I:~i:~
buiau s1I. alc1\tueascl1 o continuitate spre V cu Brilogallii din Bas:-
~::~~:~:~:'::~;:~:~~l~;;c~~'~:~~~~~~~:~~~::;t~~~:;~:~~:~:;~~~:'~
cu ţinutul Învecinat ~prc Apus. din Tara Sccuilor. Puvest irea lUI
,\ mminnus, XXX I 4, 13, priviloure 1:. retragerea COlilor lui Ath'lnarich
inaintca I lunilor cai i \'cniuu din Rllsă.rÎt in CallrtlltlIlt/cIISi.f /QCIIS s·3r
potrivi şi ca Cll localizarea d .: mai sus. AI patrulea şi al c;ndlt·;\ pl por
din a treia serie. 8(1)(,1I$;i ~i Piefig;; ar trebui astfel s:l-şi ~i1sea~c!\ loc,
primul prin Bu:diu, H.·S~rat ,i
nrll ila, al doilea in câmpia l\1untC:tnă
din naşc:J, Ilfov şi lalomiţa .
') (iR. IV '4, 1). 104, ("unoa,te o POlul" Pt" drumul VimimltÎ//11I· Tibim/lll.

Dad cOl1lpar~m acum accastll localizare a celor cinci sprezecc nea-
llluri înşirate dc Ptolemaclls in Dacia proprie Cli h1tr\ilc ptolcmeice,
ca acee:1 din sec. X ill (dt.pl lIelb:': lg-Cuntz, SlC. X I) plistraHI. în cod.
UrbiT/as 82 (la Schiitte, fig. 12),ohse1'Văm că tr:ldi\itl cartografid an-
t:cli, chiar f!tr!l grade de longitudine şi htlitudine (care lil)SrSC la Ptole-
maeus pentru localizarea popoarelor) It procedat În spirilul În care
am lucrat şi noi mai sus. Dimpotriv!\. procedarea, nu dupA meridiane ,
cum am făcut noi. ci dup!\. gradele de latitudine, cum face C. l\IUller
În Atiaslii s!\.u la Ptolemaeus (hartII 18), aşez;md neamurile Daciei in
cinci grupe de câte trei, pe cinci paralele respcclivC', mi se pare foarte
put in fericită şi duce, in specin l pemru V şi E Daeiei, la o grupare
cu totu l artific ială, pur mecanică, :t popoarelor pe h:trti'l, nccores-
punz:\nd la nÎl.:Î un fel de re,lIit:tte istorico-geograficli .
:; 1~:~~~:!;:~F~c~~~::;I%;C~~~;\~~'~;C{~~k!i::;~~~oI~:,~:;
dacice Înşir:\te de dânsul nu se vede a fi fost, dup1i nume. iranian
(scit ori Earmat)I) . Constat'.trca e foarte importantii, clici ni se confirmă
şi În acest chip cli la \' şi SV de Siret locuiau aproape exclt.lsi,·
Geţi . Dc:\ltfcl, cum am v!iZllt mai sus. S:trm"ţii nu slint cunoscuţi
Ilii Prolcmaelts decât numai d incolo de N istru şi de Ti s:!' Astfel nll-
"lilirile sarmate pe carc le-am stuJiM amll.nJnţ i t in cap . Il al aceste i
lucrări au fost - :J:''tnli la sf:irşitu l sec. 1 d. Hr. - numai nişte migraţii
de nomazi, cari au trecut pestc pltmfintul dacic flin\ a se opri aici, iar
triburile rcspccti,·c. sau au fost primite in Imperiu (eL Ilrraci Sar-
mflla~ (ArMta~) la Plin., N . h., J V ti ( 18). 4 1), In Sudul Dunării,
~:I ~~s:~~/~~:P~':~ii-;â!~r~e:a:~:~~tT;~~r::u;:~. ;:~:;:! :~~ecl~,~,d~::::!:
pe vremuri cea seiticli , nu se poa te În nic i un el\Z vorbi, 1;11' rolul elc-
mentu lui sarmat ic in Dacia l'a Începe serios de:lbi:'t dupli llşCZ:lrea
Romanilor aici, şi, fireşte, se V3 imensiric:\ Cll atlÎt mai II1u lt dllp!l
părli.sirea Daciei : dar atunc i clementele germane vor jud şi cle un rol
tot aşa de important ca şi c('le iranicne, pentru a ceda, ambele. din
sec . VI inainte, influenţei pre<:umpliniloarc 8Ia'·c.
L In ce pri"eşte oraşele Dacici, Ptolcmacus cunoaşte faza ce.. mai
\'eche a provinciei romane, imediat după cucerire. O 5Ul1111 de I(lcalit!i\i
') Vom rdull d~ahfd ChtsTiulicu mai jos , la in,irnr~a numelor de
J" J'J ". "Xr\S'S tl"'~':'\ GY.TI C'\ 1''TltI~ _ ŞI JDO A. CItR .
cu nume romane pe care le constatilm În ltinerarii. In el lipsesc.
Singurele centre cu nume romanc, cunoscute lui Ptolemacus, sunt:
O.}).."tta~&t' (nec\Jnoscut din alte izvoare, ciici inscr . citat~ de l\IUJler,
1 1, p. 446, şi SchUue, p. 94, nu c suficicnt!i nici pentru nume, nici
pentru localizare); l,.'oJ.i,·cI,I (cunoscut şi din Tnbula); l1eon:W(!{a
AiiyaVoTu (dubios, daci identic cu Pretoria din 'J'abula şi Ctl ' , h-
YOI'.-r{u dela Ptolemaeus insu~, cum crede Schtitte, p, 97 sq.; deÎ
ca şi OVJJ'nClI·6 .. , !.ceasta e o denumire care privi:\ direct pe imp~rat
şi imprejurarile rlishoiu lui, in vreme ce Prat!lor;uln simplu e cu totul
comun); 'A''i'otlotla (iadl.ş greşit consideratii de Schiille, 1. c" ca
CI simpll\ coruptelă a numelui l ocalit~ţii precedente; mai de grab~
ÎncA una din denumiril e provizorii :.Ie vreune i aşeziiri d intr'o str:îm-
toare a muntilor, dat li poate chiar de Traian in Commentarii/e sa le ori
dcCritonîna lesaleCetica);dcnull1ir i analoagc.prccumrclcvit Miillcr
cu dreptate au fost şi J1I(]O'VI' = Ad pirum, 1111'01> =- Ad pilIIlm şi
~ Y~afa ".". Aquoe. dintre cari iar~ş cele dintâiu doura altfel nccunoscute,
iar ultima potrivindu.se cu oricare dintre diferitele Aqfloe şi Ad aqllllS
din ltinerarii, dar probah il referind\l~se la cea de lângil Clilan . In
sf:irşit . localitatea ZtiiYţlO, dup!!. un izvor grecesc, aşezntii de l\IUlIer
după gradele indicate de Pto lcl1laeus la Lederota În Banat, dar po-
lrivindu-se ca nume şi cu orice alt pod , i ncheie lista. cum se .... ede.
foarte scurt!i a l ocalit!lţ il or cu num c greco-romane dela Plolemaeus .
Aceeacc ind e hotiirÎtor pentru epoca la care protOlipu l folosit de Pto·
lemaeus era redactat. e numele Sarmizegclhusei: Ia(!f.IICqtOoVOQ
(laollelo,', e afl;lm adicli in vremea răslJoa icl or dacicc : oraşu l e ind
.11 regelui barbar, iar nu coloT/ia DacÎea . Deci iar1ş, lista oraşelor Da-
ciei de la Ptolemaeus trebuie pusă. În leg-lturl\ cu operele in dicate mai
sus. pornind dela insliş expedi\ iile lui Traian, şi, ccl mult, cu Gt>l;ctt
ale lui Dio C hrysostomus. dar În nici un caz cu itinerarii din C!poca
rOlllflnli fi Daciei: lucru car e lui Schtittc, o. C., nu i-a fost tocmai clar,
Î3r pe MUller se pare di nu l-a preocupat ').
Cu atât mai mult ins1t Plolemaeus nu se va potri,,1 cu TP şi cu variama
foarte 11lrzic a acele ia ş fam ilii de itinerari i imperiale, GR, când va fi
vorba de oraşe l e cu nume ind igene ale Dacici. J'tolemaeus e singurul
') Tin !IA nOla aici. ea ,impli curioziTale, ci atit Mudl~r elt ,i SchOne 'UCetC pe
bitlut PloIcl1\l&cua,idupli toponimiRactullt!l rominc:ucl, rtcându·j morali dind nu
le'pouivc,u:, Astfel CII Nf'li11lIllV/1 sti devic Nedeill, Timon T~RSC\II, Somon ISoar~lIi,.
orll~~ din Dllci:!. Polllfll Potctul , eTC. ~IC.
www.cimec.ro
 ,6,
izvor care ne·a pAslT:u,..6list3 mai bogat3 de vceh i nume de local itAţi
dacice. Dacă negăs irea unora d in ele in T P e un motiv suficient ca
sA le admitem nUOl:Ji pe cele confirmate de acest izvor mai târziu ro-
man, condamnându-Ie pe celelalte la rangul de simple d\lblete ori
coruptCie ale celor dintâi, m3 indoesc foarte mu lt. Ori, cam aceasta
e metoda dup!i care procedeazll Schtitte : grupllnd ~ i l ocalit!iţi l e lui
Plolcmaeus În form!l. de itinerariu şi chinuind pe aces t autor ca 53 intre
În cadrele TP. Du pli aceastli meIodll Schtitte (fig. 17) co ndamnlt Ia
neex i s tenţ!i urm3toareJe oraşe ptolemeice : Pllfrida fJo (dublcl la Petro-
Java), Carlido'Oa (scoas~ cu lotu l d in Dacia ş i facuta origi nal la dublcl\d
Currod,ulllm, din Sarm:uÎa, el insu!) deplas.1 t de pe 'fyra; la i eşirea de N a
pasului Dukla 1), Sangidava şi Z argidava (dublete la Singidava) , A n-
cur/ia (du biet la Praetoria Augusta) , Cermi.::tra = Zcrmizirga (dubl et
la SarmizegelUsa). Ramidova (d u biet la Ko mid:wa), Z IISÎda va (d u biet
la S lIâdat:a, ca insăş scoas3 cu totul di n Dac ia ş i dus?\. în !\ Ioes ia)
Polomltl (duble t la Potu la dela GR : Schtitte, p. 85), Z lIrobara (du.
biet la Ziridava), Acmo"ia (dublct al Agmon iei d in Moesia la GR:
SchUltc, p, 85), Pittum (dubleI la Pirum), T ot aşa dispar deal tfcl la
SchUue ş i următ oa rele triburi dacice: Saldellsioi (simphl du biet la
Soldat din Pannon ia), Bifpltoi (du biet la Pitphigoi), Teurisci (dublet
la l'fluriscii din NoTicum !), Prtdawmioi (dub let la Buridaua ş i Buri-
dat'cmioi) , RhalactnS1'o; (dublct la Racatac din i\ loravia), COlensioi
(du biet la Cot;,,;; d in Boem i•• ·Silezia) , Albocc"sio; (dublet la Albona
din Nordu l Adriaticei. in pcn insula Istr ia: ef. Sehiitte, p. 86). La fe l.
I-Inrpioi dela gurilc Dunăr ii ş i Cllrpiolloi d in Vestul Car paţil o r rac
tdouble em ploi •.
Am ind icat mai sus, incid enta l, primejdia metod ei lui Schtitte in
leg1itură cu Cermisara din Ardeal şi S ucidat'o d in Oltenia, documcn-
latc monumcntal ş i deci stric:i. nd toată logica :a rgumente lor criticei
verba le. Dar printre 6Coruptclelet î n ş irate ma i sus sunt unele foa rte
rezistente la orice tentativă dc suprimarc, deoarece prcsupu n eli ret-
pect ivul copist care lc·a cet it tgreş iu ern un mare indogcnnanist, căci
se ar;lU a fi ştiu t filolog ic thr3că. celtid ş i iran ian!!.. Sangi (da t'a) cores·
punde unei rădăcin i thrace fpcl. iale, bine deosebite de S ingi-, ea rc arc
:I ItC compuse (cf. Tom., II 2.78 cu So), iar Znr,r:i(dnva) , aşeza tă de
Ptolcmaeus pc malu l stâng al Siretulu i mijlociu in (ld Itlo.osiu tn, adicA
in teritor iu geto ·iranian, îşi are o perfect~ cxplicare at:lt singurll. , d in
ossetieă (ef. Tom., Il 2, p . 77), cat şi, prin r!\d. Sort·, d in numele de
www.cimec.ro
,6,
popor iranian Sarga/ii şi din numele de râu Sargtlias (cf. mai sus, p . 230).
Ramidava Îşi are confirmată r3d3cÎna dc baza in sta\iunea drumului\
Philippopolis- J ladrianopolis, Ramot: de pe Hebrus; iar originea acestui
numc e eeltidl, precum vedem din toponimicul identic din Gallia
(eL I\Jiller, iti". Rom., p. '35 cu 537) şi îşi are rostul ci atât in fostul
regat eeltic dela Tylis in părţil e Odrysi lor, cât şi În l\ loldova sudid,
unde Plolem aeus aş..:az!!. Ramido'Ua sa dacica şi unde pune simultlln
şi pe Co/tntii ceh ici, de cari am vorbit mai sus. in sc himb Komidat/a
pe care ar fi s'o dubleze, are ca bazli răd3cina como (skr . kama) genera l
thraeieă (ef. T om ., Il 2, p. 86 cu 49). dar in specia l folos ită cu pre·
d il ecţ i c la Ce~i ş i În Bosporu l Cimmerian (1. C., p. 49) : nu mai puţin
de doi regi gcţ i au în nume le lor acest cuv~n t: Como-s;clIS ş i Di-comes.
Ega l de ncî ndrept:lţit e aşâ zisul du biet SlIcidav(l = ZlISidavo ; înt5iu
de toale o Sucidava foarte precis loeal izabila exist:l in Dac ia oltean3
la Celciu şi deci n'avem nevoie să presu punem nici o confuzie cu
Sucidava moesic3 deJa Durostorum; apoi Zusidava lui Pto lemacus
_ aşezat!!. depanc in K E câmpiei muntene, duc Siret - Îşi poate
perfect tAsi o exp licare, ca şi SUSJldaua de pe Oder în Geti:J gcrmanic1\.
prin compoziţia cu cuv:lntu l SUIU , bine cunoscut din onomastica
thraeică (v. Tom., 11 z , 44): S pentru Z, şi invers, e frecvent in geto-
thracicl\: cf. Înainte de orice numele S::mnizegethusei, pronunţat (in
inscr.) şi Za rmi·, ·sara şi ·::ara, etc. Polonda ca dublet la Poltlltl este
Î.1răş ncadlllisibi l, deoarece l'otfllo e ruda bunii cu Pole/ente, Palltalia
(eL ci t. Ia Tomaschek, Il 2, p. 63, care dealtfel n'a observat aceste
leg!Hun) , În vreme ce Polonda, mai drept Palodo, ori Pelendovil (TI')
au tota l alte r1it!(1eÎ ni (ef. T om. , 11 2, p. 6+ cu 65 ; Paloda dtmane la el
Ilcexplieat1t). La fcl, ZlIrobara şi Zirida vu corespund la doui1 realit3\i
geto~ thraci ce precise. şi nu F'0t fi nişte stupide greşe li de copist. Clic i
in ZI/ro-bara avem ce le dou3 r3d. foa rte bine cunoscutc zl/ra taplh
(Tom., II 2, p . 78) şi f11'ffJtl, d in bher, «bogau (ihitl., p. 59): ~bogată
in rt pCJ (nu cum crede 'fomaschek , /. c., p. 78 .krumme Schu tzwehrt;
pentru a > t: În limba gctidi cf. zcra ş i zara (ib. p. 77], dOVll şi devll
[1" 70]); d impotriv!l. in Z iridat/a avcm ca bază dd. Ziri· b'nc cunoscuta
(ib., p. 77), cred idelltic!i cu Ciri· (eL Germi· şi Zermi-: ib., p. 88)',
documcntat1t chiar cpigrafic prin Giridava din .\1oesia, la 5 de gura
Oltu lui (C IL. 111 12399 şi hanu IV G k).
Mll opresc aici, deoarece dublete ca: dacicul Cu rsidava = cc lticu l
Carrodlwum, greşite şi ewnologic şi topografic, nu pot fi d:scuultc
 ,66
acum mai deaproape,-iar altele ca PlllritllltJa = Petrodov(l, PiTwm - Pi-
rum, nu pot fi demonstrate nici in afirmativ, nici in negativ. Un
singu r dublet de nume de trib trebuie Îns!\ sa fie atins şi el aici: Pre-
dllt'tTIsioi = Bllritlavt1l.tioi. Schiltte zice (p. 97): tPiejigoi, Ae, tribe
south of Bttridavensioi = Biefoi, Ad, soulh of Prt'tlavellsioi•. Int âiu de
toate nu e exactă partea Întâi a ana logiei , clici sub BllritlafJl!IJsio; :wem
În textul lui Ptolemaeus Potulatenses, iar sub aceştia Keiagisoi; harta
ptolemaeicli din cod. Urbinas 82 (SchUtte, fig. 12) aşează triburile
tot aşa, şi Piefigii sunt fireşte foarte departe spre SE de Buridavt'nsi.
Dar pcntru cazu l că admitem o corupte!;l in numele p,.edovens;o;
- dat fiind d\ prt- singu r mi parc a insemna nimic de sine st~l.t1'itor
în thracicl'i, spre a alclitul împreună cu tlava un nume de localit:\te,
ci se ara t ă li fi o simp l!\ prcpm:i\ie - T omaschek a dat ind deacum
treizeci dc :l1\i (o. C. , 11 2, p. 65) o emendaţie excclentll., bazată chiar
pe cod. Vaticanus 191 (notat de C. MUller cu X): am avea adictl de
cetit lIu:bavr/l'OIOl, ceeace la folosirea unui izvor lat in, cum a fost cazul,
de l\larinus din Tyr ori ale predecesor al lui Ptolemaeus, e absolut
plausibil, în l a t ineşte T şi i putându-se perfect confu nda. Ori, in aceastli
ipoteztl PiedavelluJ, ca ş i Piegetae, cn şi Piephigi, au În partea întâi cu-
vântul getic pie,.fiendt, tfei nd., duşman: Pieâava ar insemna deci,cum
zice şi Tomnschek. tDosendorft, şi cxplicaţÎ3 ar fi cu al:it ma i fireasdi, cu
cât acest trib dacic dinspre Ti sa de mijloc e Între lazygi şi Munţii
Apuseni, e deci afad din Dacin proprie, ca şi Piegetlle şi, dcaltfel,
ca şi Pil'phigi-i, din codrul VH1siei ş i ll!iritgan (cod. Urbinas 82, la
Schi.ille, fi g. l2).- 1n ce priveşte pe BltlfţOl, cari, dllpl'i SchGtte, ar trebui
511. fie id entici cU f1 d.qJfYOl, ceeace Însit nu e dovedit de Schiltte prin
nimic. credem cit avem iar1l. ş o foarte lI şoarll. greşeal!i de copist: BieJi
in loc de Biesi; dl.ci, n'avem ncvoies!l. rcpetll.m:prototipulluiPtolcl1l:lelis
a fost latin: iar confundarea lui/ cu s Într'UIl tcxt latin nu e excepţional
de rar!!.. In sprijinul p~rerii noastre: vine faptul d1 Bir!i =. Bies; din
Dacia vestică au ca vecini spre N pe Piedavel/ses, iar spre Rlislirit
in S Ardealului, pe BUTidavellstI, exact In fel cum În Slovacia şi
l\lordvia a"CIll pe Biess; lui Ptolemaeus (III 5,8) vecini cu Piegelac la
N ş i cu Bllr; (dupit Ptolemacus spre NV, dup1\. nOÎ mai sus,
p. 223, n. 3. spre S şi SE). Este adic1\ fenomenul, de repetate ori
constatat mai sus, al regllsirii triburilor getice din Dacia proprie, la
fel În NV celto-germanic. ca urmare a llIigraţiilor produse înrr'acolo
prin presiunea întâiu cimmerian3, apoi scythică, venit!\ din E odat~
www.cimec.ro
Cll inceputul primului mileniu a. Chr.DC3ceea plrerea b:1tranului
5chafarik, citatll la l\lilller , J J, p. 425, dl BicJi din Dacia, identici
ca nume, şi dup3 pll.rercol lui, cu Biusi din Sarmatia sudvcsticli a lui
ptolel1l11eUS, grffil au fost puşi În Dacia proprie, este tot a~a de ncin-
temeiati't ca ~i cun~trucţiile lui SchGtte, cu inevitabilcle sale dublete.
De fapt. acet"ace admitem toţi despre Costohoci ori Cnrpi, că au fost
şi În NV l1i in SE, trebuie aplica t deopotrivli tuturor triburilor
d:lcice care:1U sufcrit acecas deplasare, ca şi aceia. şi În acecllşdi r ecţie.
SI't cxaminllm acum ll1:ti deaproape aşezarea şi numele o ra şelor
Daciei lui Ptolemac\ls. De t.!ata aceasta gcografu l dllnd gradele
de longitudine şi latitudine. putem aşeza precis pc o hartii numele
deaşez3ri ce ne 3 p!lstrllt (cf. harta 18 1a Miiller) . Urml\rinrl În text
w
(I II 8,4) onlln('a În carc le enumcr~. constatlim cli ca c acccnş ca şi
pentru triburi. dd:1 V la E şi del:l N la S. Cu deoseb ire cll., acolu
unde în cutare regiune a Dacici, oraşele sunt mai dese, el ia câtc o
Întreagă grupli. deodat!\ (d. p. Napoca, Potat$Sfl, Salil/flc; sau: Z"ro·
h(lTfl, Ai~;::is, Argitlava. 1'du·sclIm) . dupli gradele de longitud ine (NS) ,
şi numai dupn enumcrarell Întregii grupe continuă pe gradu l resrec~iv
de latirudinc (VE), 1\1:,i departe. EI citeşte deci pe o hartii, iar nu
redl un texl. Aceasta l-a tăcut pc Schtitte sll presupue ca profotipe
ale lui Ptolemaeus diferite itinerarii, iar nu texte litcrare. Dar noi
nu trebuie 81\ uitlm cii harta lui Agrippa, ca hartll, iar nu ca itinerariu,
9VlIse continuato-i. AtlÎt Comm~l/ta,.iile lui Traian cât şi Gelica ale lui ;
Criton ori Getica alc lui Dion, trebuise să aibn. şi o transcriere carto-
grafidi. Accclltu!tm acenstn, pentruc3, dupl cum am cercat a demonstra
!Ilai sus, Ptolcmacus ne dă o lisHI de :"tolel' bT'fjtJaJ({q. hnf(Q.I,lott(!CJ.L
din vremea când Dacia Înc!1 nu fusese organizali1 ca provincie romani1,
deci nici şose l e regulate cu 11//ltal;(meS şi slatio"es incii nu avea şi deci
nici de adevll.rn te itinerarii ole Daciei nu putea fi vorba.
Singuru I itiner:lI iu care ne-a pllstrat o posibilitate de control al lu i
Ptolemaeus e TP. In eateva locu ri ea e îmboglllitli prin doun.-trei
şfiri in plus de!:, GR . Acesta. deşi foarte târziu, ne dă, ca ş i TP.ea jnsliş
redactat!t definitiv mult dup!!; picrderea Daciei Traia:\c, indicaţii pre-
ţioase d1 acest ţinut a rămas in s trânse leg3.turi cu Imperiul şi dupll
a, 270. Cu dreptate rclev1\. l\liller (Itin. Rom., p. 539 sq.) faptul cl
GR s()("oa.e ch iar ca aparţinând la Jmperiu im portante regiuni ale
Daciei Traiane tocmai pc baza acelor legături, dcsj:lre cari, cum am
9-3.tat cu alt prilej, atlU NDO cât şi Procopiu!t şi Iu slÎn iallus ins . . '

~~~~i::{:~~~a:i~~j~~~i~i~::~~~~:~~if:~~:[~ti:f~i~:i:.~;~~~!~
J
atât hl conlro!ul direCţiei (h'umuri lor (şi la de destul de I,rs:gur!i pe
alacure;I), etil la confirmarea mAcar din loc in loc a nşc:t.'I.rii sigure
cd puţin a unora dintre or.lşele lui Ptol cmacus.
·Povxx6VWI'. cel lI,ai de NV orllş :Il Oacici. Dup1\ m:me, cchic:
corespunde PClfCCl a»c~1\ri i extrem nord·vcsticc a Anarţilor cehiei.
Altfel , necunoscut.
Lloxl~ava la ESE de 'POVXxOlrW1'; aşezat de SchulIc. fig. Ii
~i~:~I~~:~~ ~;'::':~~~~~~;i~::~~r.V~;!-~~:~~~:=~:~~:: ~!~iLc,~~~d::'
Il prontlllllii ca 0, intr'un ţÎm,l de limb1\ aOlestcca~ (suntem dl1pl
l'tOlemacu s ind .. tot in teritoriu anart ic) ş i unde Dacii fusese,", incă
de demult pâlnmşi de Sci\i, iar mai t!lr~iu de Cclţi. CL iJw<l{J/tl;u
:! ~:n,B:~~~~nil~~v~icg~!f~~t:;~~~n~!ne:~AS:~:~i\:rt î~0~~~~1 ~'~re~~r:i:'~~
~PjsC~;,~;';:~~~;:~fo;~~i~i~:::ţ~::;f;~:g::f~f~'i:~~~:;~~;;~~~:~~
;~{l~i~;:~;~~~~~:~i:~~;i)r~~f~~~ ;::::~d~~::i~:'~:;'~~~ i~~~~
~~r~~'::\~lCI~~~,::' (re:~;~~~n;~U~o:ac~;:~t~II~~r~~: s:~~:II~her~I~~~~~e~~::;:
Lissos, ele. (eL Tom., II 2, 70, cu Patsch, 1. C., p. 169 5(1')'
• A!!xofM)j(JQ<1. Altfel necunoscut. D e cautat , dupn localizarea din
Ptolcmncus, departe la IU\snrit de l'orolissum, fie lJe la Rodna, unde
::~~o::~~~:la~~a~~n~;I~~c~li:art~~n!~~:~e~leN~~~'el~e /~~~ ~::;~!~'p~~t~:
india ă!!,,',- 't{' lOai iluâln eşlc in Arcit/lwa, Ardlllw ~i A rclIIUle (cL
') ce. Plrun, .\llIlIIe. "'/lIr. D..,Oflur"m, 1. C., p, JJO .qq.
www.cimec.ro
J" v. HXI·"~!HUI\~;.\ aln'leA Jl\"l'RF. 000 ŞI '00 A. CHR.
'fom. Il 2, 54); partea a doua credem cll trebuie dutată În tulpina
3diecti\'ali1 :-raTaaa, pe care o reif.lsim În numele de erou cuceritor
/Iura(JO' din Bithynia (\' . m3Î. sus, imigraţiilt getice În acel ţinut).
l\f:li puţin probabil1l. ni se pare leglltura cu rld. fU6v şi av!!, d in nu-
mtlc edonic Bioo'IJ(!O' (ef. Ia Tom., II 2 , 18 Cll 12).
rlJlq:ovlor(în cod. Venelus 383, la NIUl ler, P: 1'lJlrpa}.ov}. Necunoscut.
Aşezat de Ptolcmaeus in ţinutul costobocic din NV Moldovei. Nume bun
dacic. Tomaschek nelu Anei semna c1l Ptolemaeu8 nu cunoaşte propriu
7i5 Dacia de dupli Traian, şi câ, chiar de-ar fi cunoscut-o, colonizarea
nU s'u Întins niciodat1l. pân.1l. În Maramureş, Bucovina şi Basarabia,
explicll numele 1'()UpoVÎ.OII din r!l.d!icini dalmalo-italice (J 1 2, 76), atunci
când r/id. thrace id enl ice (h"h-, b%-) ne exp lidt perfect acest topo-
nimie. 1n adevAr, nu poate fi vorba aici nici de 1'ri-buliu'H, dalmatinu l,
nici de Tf!urvJ.tO" italicu l, ci de 1'ri-, din 1'ri-bal/i, 1'ri-",om",ium, 1'ri-
stoblS, etc., ~ i de bolD, bula, din As-bolo-dina (CIL. 111 14214U), B vÎ.a-
tw(!CJ (r!!.u desp !!.rţi t dc Tomaschek,llz. 61 in J]v).-4Cw(}<J. , cll.ci de fapt
a\,CIll aici cuvantullllT'acic ::Qra .apă.: ihM., H 2,102). did1l.cinll care
trebuie s1l. fi e Înrudit!!. cu ce:l lituanian!li .ula., fStâncltt ldin UI"eitrll:
"'0111., II 2. 57; UI(II)lillllll1: (P;lrvan. Ulmetllm, Il 2, p. 347),- astfel
încât T()f<{'Ovlol' va fi insemnat, poate, ace l aş lucru ca 1'rimo,ttillm in
latineşte.
J1(lr!!l&wa. Necunoscut. Tot in ţinut costobocic. Forma primitivă
a Plltllt fi lIaraeldava . Dar chiar cu al doilea a sincopat, cuvântu l
de bază ne este cunoscut in numele zeuloJi Palrus clin Tios în Bithynia
pe coasta ponticlt (cL Tom., 11 2, '9), lar de strânsele legAturi etno-
grafice Între Dacia şi Bithynia am vorbit destul mai sus, pentru a
mai insista aici.
Ku,fJOI6ava. Necunoscut. Tot În ţinut costobocic. ldentificat du-
bitativ cle MUlIer, p. 445 şi in chip afirmativ de SchUtte, p . 95, cu
Cersie ( ==- Certit) al TP şi GR. ş i mut;lt astfel clin NE în NV
Daciei. Credem, Br! nici O justificare. Jdentificat de SchGttc, 1. C.,
ind. ş i cu celt icu l Carrodtwum; ind mai puţin indreptAţit. De fapt .
avem a ne gândi 1.1 un trib Kd!!olOl (v. numele proprii cu K&aot~, Tom.
I! 2, 46 ş i 84), insemnând poate, et imologic, tPlugarii. (dela rlld.
lJers . Furchen ziehen. , karsYlI eanbau fahi g.). ş i a dror capit:llA Ka(!Ol-
bara ne re:l1ninteşte deopotrivl'l. Ctirsilllll dela H ârşova. tot În teritoriu
getic. ~ i Ka(!Ofa, din lVtysia asia~ic3, unde iarli au avut loc imigraţii
nord-thracice . Cât priveşte Cersie a TP, pe drumul Porolissului.
 VASII.E pARVAN. atiTlCA
's.
deşi inrudit cu Carrjum şi K6QOl'. ea prezintA un alt mod de formaţie
toponimicA decât Xu(!O{6a va, pentru a le putea lua u~a dr~p: alta.
Tinem ind, pentru completare, s1i amintim c! onomasuculUl Râqoat;
i se poate glfsi şi o explicaţie irao lanit dela rllid. karl, d. p. yaohar;
tGetre ide bauerub: Vasmer, p. 42 .
nt:r~a1)a. Necunoscut. Socotit de SchUtte (p. 98) ca dublet la Da-
'(gfl)ava şi. identificat de dânsul (p. 102) dupli d'Anville (ef. şi M.Ullcr
p. 445) cu actualul Piatra (.Neamţ). ~şezat. de }'tolelllaeus Clim 111 re-
gi.un ea dintre Costoboci şi Caucoensl. prin Moldova centralti deJa
I:;;~;:'~i:.i~i~~t~~~i~J;i:;:;f~~~~f;:f;~;~·~~~~~:!.;i;Z6i
nu putem admite . In lhracic~ cunoaştem lotuŞ ineli o localitate .ml m l~li
similar,Petrain Maedica(Liv.XL22, J2,suba.181 ~.Cht.).On totdm
Maedica şi tot prin Livius (XLIV26. 7: a. 168 a. Chr.) c~~oaştem.loea­
lit~tea DeSlidava, care dOCllmenteaz1\, nl ~ lu rea de alte ştir i (v. Illal sus,.
ri;:~~b~~qi·:~;~~~::~~~~:~s~·:~~:~'::~~~i::~~:U~:~,~,::ji~~;,~?i~:~
precum se Întreab1t Tomaschek (II 2, 64), iad nu poate Ci vorba in
::;~II~:I;nal;ic~ii:e~t;:~I~a~~ ~~I~u~~:elo~:dai~:~~,~a;~stD~~~n~,~~'~~i ~;:;:~
din TP şi GR, la SV de Apulum, tot un cuvftnt indigen, iar nu ro-
;.;~~:~rs~ ~:,~:~::~:::~::~~~~:~~;:;:;~:if.:f~I:;:::!:~e:~:::~:~~
zând probabil unor sensuri dest.Li de diferitc, între laun1\ Ş I gctlcn,
şi cari nu trebuie s11 nc împiedecc n considera PetrodaVll şi in cU\'ântul
de b:u:11 tot ca gClic .
O-lJL"tIOI,OI'. Nccunoscut. Aşezat de Ptolemaeus la V l\llln~ilor Apusen i ~
prin Bihor. Numele, discutat mai sus , p. 251.
Na.'"tQuxa. Perfcct cunoscut '). Asupra numelui avem de observat
urmlUoarcle. Ortografia lui PtolemBelis e bunii dacic1i (11 )0).; cf~
şi CIL. 111 7996: Napucen.sn. Dar baza, nap-, pe care o reglisun Şi
') lA olqele cunoscute fi din a!le izvoare ,\1..1 n'Uli cilim xad.rnic CIL.III, Mueller
ed. Plol.,ori P.-W ., .ţI.
www.cimec.ro
În N61r.Q(!t" numele herodotcic al Jalomiţei, n'are nimic de~a face cu
grecescul l'â..-ro, (cum se intreab~ Tom ., Il 2, 68), ci e de cAutat în
lIumele de popor NMOI lcum tot Tomaschek complelead,JI 2,9 6).
Jn51\ Diodor numeşte (11 43, 3-4; ef. Vasmer, p . 45) pe Nân.al uh
trib seyt hic, iar Steph . Dyz. cunoaşte o Nthtt;' :'tolt, I'fUOla, (cf.
cit. Ia Vasmer, 1. c.). Totu" Ammianus Marcellinus, XXJJ 8, 33 ~i
urnl., cunoaşte pe Napati cu un trib laude (ef. mai sus , p. 245, n. 1), cu
obiceÎ1l 1 saerifieii lor umane, prcscythice, aduse Dianei Orei/ac}n, adid
.Marei Zeiţe. pontice. Nimic nu impiedeell s1i glisÎm şi în pArţi le Clu-
jului un rest de toponim ie scythieli, <Iad avem În vedere dt prezenţa
Sciţi l or cs!r docullIcntatl1 llrchcolog ic in jud eţ (oglinda scythieli din
monn!lntu l dcla Feiurd: ef. mai sus, p. 7 ş i l-Iamp el, 1. C' I p. 25 cu
fig. 30 a şi b), iar Plinius, N. h. VI '7 (19), 50 cunoaşte pc Napnti
În regiunea asÎaticli a Scythiei. Ş i intocmai cum în valea lI aţcgu l u i
AVem r:lul Sargtlins de origine iranianli, tot aşa putem avd la Cluj,
o N(lpl/ca de aceea, or igine . E binc insii deocamdatA, ţinând 8eam~ de
faptu l eli. Napat ar putea fi şi un neam str1ivcchiu thracic in N Mi1.rii~
Negre, ori un trib getic r3t3cit el sprc R11s11rit, în Scythia, odatlt ClI
marea migr:lţie gelic~ tiin sec. IV ş i cei urm ., sub presiunea germano-
ceh iclt, s~ p4std\m o neutralitate binevoitoare faţlt de ambele explicaţii.
n u"((]O,j,ooa, pentru PalavUsQ = Pataissa. Perfect CtlnOScu t. Atât râd.
,i
]>(lto-, POItI-, cât term ina1ia -;110 ne sunt bincdocument:tte: Pn(II)-
10/;0, Paltlel/te, PO/Illa, Po/tl tlU (onomast ic), Polasios, (itl.), -ş i Er-
gissa, IJimissos (Dimlls), Tyrissfl (ef. Tom., II 2, f. v.). R§d~cina cred
~ f~~~S~a::.§~l ~~::rf;~/~'/:~7~cia;a:l,U o~:~;~:" g~~i:~. 65), po~taviJso, Ca
l·a,U'I'ut. Discul'Lt. CUllosc,Lt.
lJQu/"(CJ)(!/a iltiYOUOTU. D isc ul at. In forma dc :L ici, necunoscut.
l:1I1'yI6uvu. V. 1l111i sus, p . 252. Aşczata de PlolcmAcliS cam prin p§r~
li1c To pliţei , pe va lra de sus a Mureşului. Necunoscu t.
' A,?,ovotla. V. ma i sus, p. 251. Dupit Ptolcmaeus cam p e la pasul
Ghimeşului. In fo rmn aceasta necunoscut.
Ot)rI6al'u. Necunoscut . A,ezat de Ptolemael1s in Moldova de SV.
Nume gctic:ef. UtIlS, r. din Mocsia care se varsli in fata Oltului,curgând
prin tcritoriu sudgetic. Probabil s imult.1n nume de popor, ca ş i Oucus.
Ma(!)(&Java. Necuno8('ut. Aşezat de Ptolemacus in mijlocul Ardea~
lului la NE de Apu""". De s igur nu ,Silz eines Marc:Ist (Tomaschek,
II 2,66), felul accsta de formaţ ii hib.-idc (Priscu-pnro, L(mgino.para.
l:t4JIl'lfJa/C', etc.: ef. Dobrusky in l:ro. /lIIIZ,i, Sofia [ '907, p. 79) fiind
Jllai târziu decât epoca in care se redaetâ orig in alul lui Ptolemaeus.
Şi iarA~ nu, simplu, JlIa[!66ava (~HilIer, eeL Ptol., p. 448, dup.!!. care
,i Schutte, p. 98 sq. şi fig. 17, localizat de ambii la Vioara -= 1\1aros_
Ujvar), ci, eventual, şi etimologic (i\laris, l\ larisia, Mariws) , i paleografic
(e un" În plus, iar originalu l a rost latin). Mar;soda'Uo. Totu*i avem il'lar.
ciniullt şi JlIa.e"t-QWta (mai jos, p. 273) chiar in getic!1.
Zla/dava . Necunoscut. Aşezat de Plotemac-us in extremul V al
Dacici, dtre Tisa mijlocie: poate pe 1Vlur eş, 1:1 Cenad, unde s'au gllsit
ş i resturi romane (er. Muller, 1. C., p. 448). Discutat lUui S\IS, p. 253.
Nume bun getie.
It'Y)'looVQ. Necunoscut. După poziţia din Plolelllucus , fourte probabil
pe Mureş indatA inainte de ieşirea lui din Ardeal (cr. şi MUller, l. c.,
care Însa. îl aşeazA ch iar la Vcţeli dar acolo a fost 111icia: cf. ClL. III
p. 1402). Asupraetimologiei numeluine-amopritşi mai sus, P.252.Ad4u-
g~m d e vorba de un trib Siltgi, care locllilt - prin migra~e-şi
în dreapta DunArii la Belgrad. unde CelţÎÎ venind au numit pe limba
lor cetatea Singilor getiei Sin.t:idtlllllm. Acest neam get ic a rost destul
de numeros. pentru ca in migraţiile sa le spre V ş i . sli ducă numele
sllll pânl1 În l\loravia, unde gAsim localitatea Si"golle şi piinl1 in penin-
:~II#~~:~C;i:I~:~o~~~~ c~ă:~~l~:ai~: ;'~~~Sa;~ i:el;~~:l~~~'(~i.~:i~I~~~I:~
N. h., VI 20 (23), 74: poporul Silfgaej, ca ş i al Sacilor, Napaeilor ori
chiar al Dacilor şi Ceţilor (v. mai jos). reprczent:lnd întrepătrunderea
scythogeticA.
..ArrovlOI·. Perfcct cunoscu t. Albll-Iulia . Numele este dacic, dup1i
poporul Appuli (cr. mai sus. cap. 111 , p. 133 ş i cap. II, p. 104)'
J'6IlJd'sqa. Cunoscut ş i localizat prin ruine, pc Murcş: cr. CIL. IU
1395. Daco-Romanii ii ziceau Gcrmi-sartl. ca Del,-saru (in Munţii Apu-
seni, ţinutul aurircr: CIL. 111 tab. cer.IJI ş i X III) . Numele, compus
din doUă cuvinte thraco-geticc , bine cunoscute (ef. Tom., s. v.j, in-
seamnA tlapA. (suru) «ca ldă . (gume). !)entru sp iritul limhii e ~
prcDunerea adiectivului fat A de substantivJ conlf".Ir ca În latineşte
tAquae Calidae,f, fFrÎglJae., .Vivae. etc . (cr. topoOlmicele respective
la Miller,lti". Rom., ind. p. 963; ef. pentna comparaţii l e din arme<lnâ şi
celelalte limbi indogermanice, Tom. Il 2, 88).
KOJJldava. Necunoscut. Ptolemaells o a~ează cam prin ţinutul Trei-
Scaune. Pentru etimologie, v. mai sus, p. 253·
www.cimec.ro
'PIJII~6av(I. NCCll~oscut .. Pus de Ptolemaeu~ cam prin ~Iold o\'n
sudvesllcla. D.enullurc uaClcd (dat:a) a unei aţc1,!ri lI'ltict (Ramot):
ef. mater. mal ~us, p. 25~. Pe vremea când se redaclâ originalul lui
Pto.lemacu~ regiunea celllc§. respectid rusese deci din nou de mult
gellzatli: fl~esc, deoarece sub Burebista Ceţii acoperA erectiv tot ţi­
nutul rbArttea~ pfin~ .la Do~sthenes, Pont ~i Balcani. Tomaschek,
:~r:~ic~~' considerA, t.llmpOtnv~, atât Ramae c:lt şi Ramidava drept
fll(!(n5JJ. Formli. latinii: statio ad Pinun (ef. Ia 'M iller, lti". Rom
ind., p. 962), precum a. observat şi Mullcr, 1. C., p. 448. Aşezarea, ne'~
cunoscutii altfcl , e loca llz.'t!i de: Ptolemaeus, destul de neclar, prin Ar-
~:I~~~~ i~em:jIJ~oc~~ice~Jr~~I~:~i~nd~:en~~~a~tl:P~: ~::~~~~a~~~1 D~I~:ie
i
cL cele spuse mai sus, p . 25'. '
Zovol6uvu. Necunoscut. Loca lizat dc Ptolemaeus În NE Mun-
teniei. Pentru etimo logie, v. mai sus , p. 253. Cetic. .
. floJ.dl·6a;. de rapt fl &Jo6u. Miillcr accept3 primarormApe baza unui
smgur codlcc, X (Vaticanus, 19'; toate celcla lte dau forma IJâJ.ooo
sau fla:-66a), pentrud, prin emendaţie,o crede dubletul formei Pt/~n­
d~ dm TP. Ca ~tare o şi mutli, potrivit cu TP. din Moldova
sud lcii (aproape de Slrel,), tocmai În Oltenia, unde avem localitatea 1'a-
bulei. Amarlitat rnaisus,p. 253, eli şi Mullerşi SChuue(fl.=PolulaCR)
gre~. ~orma. fl oJ.dJl61J. e,credem ,o simplii eroare de copist În 1llS8.
m31 sus citat Ş I ~untem d:ltori sa admitem rorma p~straHI. unanim de
l~ate .celclal.te; 11&.;'06« , ori 0 01&6a. AceastA form! însă e documenta-
~~~l:tt, C:â~tll;~OI~n~i'u!:l ;:.ev!~: ~~t ~;o~;;) I.:o~3~u~-:~~~~e n~;l:~~
(er. Vnsmer, ~. C:, p. 47)' cunosc În Scythia asiaticA printre ne-
numt'tratcle tribUri scythl ce (poporuJ scythic în întregime se nu-
mcş~e :"~(lc: ef. Sadtlllt'(1 dcla DllO!\(e, la noi, ma i SU8, cap. J, p .
'3 ŞI 1,') ŞI cap. lJ , p. 1' 9 sq.), un neam desprc care ni se spune
eli s'~ ~f1:11 i,~ r4sboiu de exterminare cu alt neam, ia rl'lş cunos-
cut ŞI ehl1 Dacm, ~(Ipaei (~. mai sus sub Nâ."lovxa). Dar fldJ.ooa
dela 1.1(U.~t := p'~/(m (d. ŞI localitatea Pa/lle din Thracia, J~5at~
ncexphc314 de lam. Il, 2, 64i ef. AJiJler, ll;n. Rom., p. 537)
e o formll. per~ect .regulată (ef. Tyri-da, Ihi-da) şi în aceea,
vrem.e, ca se.~8 Istonc, foarte suggestivli: în adevAr, În Sudul Mol-
t1ovel, Scythu su nt acasA la ei În vremea marii lor expa nsiuni
SI>rc V 1). Pe aici trece drumul dela Olbia spre valea !\1ureşului
(cC. mai. SU8, cap. 1, p. 7 sq.). Iar la Scorţaru, În jud. Dr~ ila, s'a
gbilchiarun mormânt scythic cu respectivul cazan de hronz (mai sus,
cap. 1. p. 8 sq. şi fig. 1- 2) . Deci Socat la IUs5rit de Durostorum,
Sargat;i În valea I-Iaţ egului ca şi pe Siretu l mijlociu (cC. mai sus, p. 231
cu p . 252 sq.), posibil Napaei la Cluj, În orice caz Palae. pe Sirctul de
J08: iatli astfel chiar un inceput de schiţa re pe hard\ a d i stribuţiei
neamurilor scythiec dom inante un timp peste cele getice supuse.
Altele am intâlnit mai sus (ef. şi cap. J) ş i nu vom li psi a trage ma i
jos concluziile acestor importante con!l t3lilri.
Z01J(!d{Jo(!(J.. Necu noscut. Pus de Ptolemaeus În NV Banatului. Pentru
et imologie v. mai sus, p. 253. GClic.
Al~.ol, . Perfect cunoscut , atât din Dacia, cAt şi, ca migraţie getic1,
d in Dalmatia (v. Inni SIIS, p. 229)' Aşezat de Ptolemaeus CIIIll trebuie,
În Banat, dar cu longitlldin ea şi hltitudinca greşite. Originea numelui
e indigen1i (cL Tom ., Il 2, S3) ' Deaceea greşit comparli Mtiller, p.
449 şi SchOtte, p. 93, numele de zeu A.zj;us, documentat epigrafic
la Potniss:1 (CIL. III 87S) şi care e ş i ca nume ş i ca obârş i e syrian
(cf. cit. chiar la :\1illlcr şi v. Roscher , Mytlt. l~x., s. v .).
•AQyWalJa. Cuno~cut . tot unde-I aşcazll ş i Jltolentaeus, in Danat, şi
prin Itinerarii: TP şi GR , - dar mai exact localizat de acestea, atAt
Cii dis tanţe dt şi ca poziţie - I a V11r!fd ia - decât la autoru l nostru .
Oaclt localitatea' Afn'1.6afk)l', oraş de frunte al Dacilor sub Uurebista,
pomenit in vestita inscripţie a lui Acomion dela Dion~opolis \Ka-
linka. Aflt. Dt!llkm. in Bulg., 87, no. 95 u:: Oitteobcrger, Sylloge 3 ,
']62) este identicli cu 'Aer16ava (c L ş i m:tÎ 8 US , cal'. II, p. 81 ), am avea
şi o preţioasă m1irturie de caracter istoric politic ns uprn oraşu lui acestuia.
Cuvântul de bazi'l Argi e foarte frecvent ilo thraco-get icl (eL Pflrvan,
N ume tie rtiurj tlaco-scythice , p . 13 sqq . ş i 19 sq .).
T t(![o~o)l, repetat mai jos, tot În Dacia , şi, a treia oar!l, În Moesia,
lnrerioari1. II I 10, 6: T,{Jloxa, suh numele lui exact de T,PloxOI'. In
ambele locuri cu long. ş i lat. g r eş it " . Foarte bine cunoscut, chiar epi-
grafic; I ăngl Caransebeş. Numit dupl râu l din apropiere, TI{Jlo"
Timişul (cu forma româneasc1 ap!lrand rndiu În sec. X d . Hr. 1',-
InjoJld. cunoscu t ind de b!l.trănul Herodot (v . cit. la T om ., Il 2., 97):
t)u3co-getic-.
..1) In.lti numele gurei Ounhii NOI}&xco" 1Tt6/(4: Pt.t. tu 10, 1, e iranian (ef.
Vumer, o. r., p. 60, cu citatele). - pe pronunţ:lrca popularA din inscripţia dela Roma , firi nici o
www.cimec.ro
Zat?J.H'eyiiJolJoa {Jao[)J;,o.'. :'\1ss. lui Ptolemaeu9 mai dau in locul
lui Z initial, ca ~i chbr a celui de al doilea, un 1:: 2'Q(!",Ce- şi
I at!lllOC" , Aceca ş variaţie ş i in in scri pţi i . Perfect cunoscut. A,ezat
de Plolc.maeus destu l de exact ca direcţi e pe hartii, dar Cll long. şi lat.
g reşit e. Asupra ctimologÎ(·j singurul care a dat e x plica ţii serioase e
1 'omaschck ( II 2, 77). PAreri ca cea a lui SchGtte do in Sarmi::ege-
JhU1U (ca ş i În Sargetitu = Sar (mati}getia$! ) avem a duta un topo-
nimic sarma tic, sun t rundamental greşi te din motivu l clOnologic po-
menit şi ma i su s, cA dnc!l e vorba de Iranien i În Ardeal, Înainte de
"r raia n, singuri i la cari ne putemgândlsunt Scitii, În vreme ce Sa rma\ii
se vor infiltrlt mult mai târziu. Dar şi etimologia pur thracic!t a lui
'Tomasehek nu e complet!!. ş i chidt nici nu oi se parc perrect exactli.
'Sarmi-zege thusa, din armen. ZlIrm(i} (ramilia, 8uboles), skr . Illlrm)'d
(lienl, ll aus, F:uuilie),şi 'eyere = skr -Ia-gat (beweglich,lebendig, bclebte
Welt, Menschheit), totul dtl.nd sensu l de t lI aus der (getischen) Na-
tion . , ni se pare prea subtil şi abstract din punctul de vedere al reali-
tltilor populare, care nu prea au obiceiu l d r"c1\ filologie. Dealtrel,
in expl. lui TOlll3schek finala cuvântu ll1i (-00) dmâne complet nelA-
murit1. Propunem deci o explicare tot thraco-getidl, dar mai realist1
ca a lui T omaschek. CIL. VI 3236 ne dA inscripţia unui DaqlU, tqlles
singlllaris, mort la Roma, clruia bun icii slii ii pun , intr'o latineasdi aproxi.
mativA. piatrd de mormint; aceşti DJci îşi numesc patria Zermitgelt:
e ndid forma scurtA. cunoscuti ş i din itinerarii: TI) (Stlrmategte) fi
GR ( Sarma::tge), inro inscripţie în latinArusticA, de lâng1i Ad Mediam,
dă rorma Zerm;cegetusa (CIL. In 801 1; cf. Micia: ib., p. 2537) '
Un lucru e clar : la inceput avem Zermi,.sau Zar",i. Dar acesta
e \In onomastic thracic cunoscut : ZâQ"o, ori Zir;1!-IO' tcf. Tom ., IT
2, 39)' De alttl I)arle e bine cunoscutli dldlicina toponomasticl.
gelic1i ege ((figt) , completatli fi e cu t erm inaţi a -ta, Egda (ca in
Drob,ta, Scassda, elc.), rie cu terminaţia (i}ssos, Aigissos (ca in
Dimissos, Zil",jssos, 2:&"'000,", etc.). Am aveâ deci pânll. acum
exp licati perfect Z~r",iegeta daculu i dela Roma. Dar toate mArturiile
antice dau Sarmizegetusei terminaţia -sa (resp., in dacicli, posibil şi
- ::a) , ca În "Ef!Y,·a -oQ , TVQL-o-oa,etc.,deci trebuiesA comp letăm-tgetu-sa.
Deci Egdusa lui Z ermD$ sau Zarmos. Dar rl.m âne un z (r. I) neexplicat
intre cele două cuvinte: Zarmj-::-egtthlua. Plirerea noastrl e d avem
aici un s sau:: eufon ie Între doull vocale ş.i, pentru aceasta, ne intemeiem

.6,
consoan~ Între cele douli vocale, ş i pe pro nunţareOl popu larll. dela Ad-
Mediam cu consoana c, carc, dadl ar fIice parte integrant" din cuvlint,
probabil n'ar fi Iransformat1i ori sllprinHtt li astfel. In orice caz insl1,
numele, aşa de r!iu păstrat chiar în ÎZ\'oarele literare (Sarmalt'g1c TP;
Sarmazegc GR; ZOOJ,ltylOo voa Illai multe msse ptolelll3cice), a trehuit
sI aibli o origine istoricii po liticl1 ş i deci o denumire În I cg~tur;'t cu fun-
dalorul, un vechiu rege dacic, al dirui nume va fi fost Zflrmos, sau
SlIrmos l ).
.. Ydo'l"o. Aq/lae. Cunoscut. Pe drl!ll1u l dela Sarmizeget hus.'1 la Apu-
lum,lângii Cllanul de ati. IU.u localizat de Ptolcmactls, prea la R;'ts;'trit.
)z\,or mineral natural, cunoscut de sigur dinainte de Romani ~ i in-
semna t ca un lucru illtcresant ind cle pe vremea rnsboa ielor in comen_
tariile respective, ca punct de reper.
NE:'rll'oova. Dat in alte I1lSS. N&fIT{6aua, ba chiar Ner/6auil. Ne-
cunoscut. MiHlcr, p. 450 cu 4-1-9 ş i , dup1\ el, Schutte, p. 96, au primit
l ecţiun~l dintlli, in ideea c1\ Nnl1l6aua e de loca lizat la Ner/eia din
Oltenia, cu care ci o idcmifidl chiar CII nl\me I Fire ştc , in aceastll ipot eză
l'tolcmacus e 1l10ralizat dI. a aşezat-o tocmai in E Munteniei actuale.
in apropiere de cursul lalomitei. Ne gnnd im ins3. f... ţ3 de faplul că
nici Nenv, nici NtJ'tt nu dau ceva in adev1ir plausihil În thraco-gctic3,
dud nu cumva avem aic i o corupteHl a originalu lui latin al lu i Ptole-
maeus care scrisese in rea litate Ntpidava(cL Napllr;s şi Nci:'wl =- Na-
paei: deci o revenire dacic1\ p este Sciţii minati înapoi din câmpia
muntcană). Tomaschek propune r3d. armen. IIci t Rohr, Pfeih (112,
68), ca explicare pur thracici'l. . Cum Îns1\ avem gcticu l dava in form:ltÎa
numelui aceshlia, prez enţa Geţ i lo r aici e asiguratll, astfel incât, istoric.
din lipsi'!. de ceva mai precis, ne oprim la accst rezultat unilatcral.
li1sând nedeterminată: prezenţa şi a Sciţilor În acest loc.
T{aoo,. (alte msse, Tlaooo .. ). Necunoscut . I:lrliş mutat de i\IUlIer
şi SC'hUtte, 1. C., În OJtenia (spre a fi identÎc cu Teascill de pe Jiul),
in vreme ce Ptolemaeus îl aşeazi'l. În Muntenia ccntra lA, la AI)US de
Ntr/.,dava. De fapt, dacli ne-ar fi pe,'misit o luare ad litter:u1'l a loca-
lill'..Arilor lui Ftolemaeus, Nab'oova ar corespunde s tllţiunii La Tene
dela Piscul Crlsanilor, iar T(aool' s taţiunij La Tcne dela Tinosu l.
Cum Înd am constatat ş i mai sus prea mu lte aprox i maţii ş i chiar
') Daci nl,l cum\.. a\'em aici de fapt chiar numele: :.eului ge:tÎc ZalmOl (ZalmoxiJ.
Zalmo;,Îs; d. ZU{!d;ll' - '&'t'(HfCt:,,, la Pirvan, llÎsll'I·Q. VII, p. <47), PlOnunlat e:u'
În Joede r (ef. Toru/fjJ ,iTo!o'trOl).
www.cimec.ro
~--------------------------------
)7'
'"
greşeli grave in longitudinile şi la titudini le lui Ptolemlleus, nu putem
propune nimic În ace<tst!!. dircc\ie. Ca etimologie, 'l'omllschek se
ab\ine de a explic:\ numele acestei localit1l.t i, adm iţându-l ca thracic,
flr1i altll. discuţie. Credem ind că numele ornşuJui nu poate fi deloc
striin de r~d. 1;0, din numele de oraş Tios de pe coasta bithynicli ,.
la Rb1trit de HeracJea Pontic::.. + suf. son (ca in Be(f'lt-ool' dela B efJYa
Bem). L."!. o et imologie iranianl$ nu ne putem gândi.
Z siiyl,a. CL mai sus , p . 251.
T,{J/oxol'. Ce. mai sus, p. 262 .
tJls(!Wl. Cunoscut. Locali7.."!.t de Ptolemaeus aprox imativ exact. Orto-
grafia numelui variazl'i. În izvoare; mai avem formele: T;ema (TP),.
Ts;e",a (C1L. 1[1 1568; dar şi D;CTlIll, 8277, 2; 12677), Zerna (U1-
pi:mus , Dig., NDO ~ i Procopius: v. cit. Ia MulJer, p. 450 i Miller.
lt;n. Rom., p. 546). Această varietate ne suggereazl ipoteza d in lin-.ba
dacici'l. va fi existat un sunet apropiat de 6, deoarece toate transcrier ile
de mai sus nu fac decât s!i se invlÎrteasc1l. împrcjurul acestui sunet.
Natura l numele nu arc nimic de a face cu slavictt l lerna, ci :lre o ori-
gine şi un înţeles diferit, getic; vezi etimologill daU de T omaschek,
11 2. 7' şi cp. extrem de intcTcsantele şi, credem, Încii mai plauzibilele
consideraţii asupra acestui cuvânt, la Hasdeu, istoria Cr;tic4, 1, s. v_
';lxţtOl'/a . Cun08cut din 'fP (lecturl1 grcşitll: Agtl(lf);ae) ş i din
GR (Agmon;a). Pe Distra În sus, la Ri'l. s~ rit de Tibr'sc"",. În drumul
sprl' Sar1tl;::egtthusa. Destul de deplasat de Ptolemaeus dela locul lui
_ mult sp re E. Thraco-getic. Perfect exp licat de Tomaschek CII ana-
logul 'AxjJol·la din Phrygia (cf. cil. Ia M iller, iti". Rom .• p. 720) şi
r!i.d . lil. akmtll-, tpiatrb (U 2, 55). Unu l din exemplele toponom ast icc
c1arc pentru inrudirea popoare lor geto -thraco~phrygo -armen e (asupra
ArgeluJII;m'am oprit cu alt prilej, Nume de rtiur;, p. 13 sqq. ş i 29 sq.).
tJ(!ottpt1TI~. Perfect cunoscut. chiar in aceast3. ortografie (v. obiş­
nuitele lucr!lri: CIL. l U, MUll cr şi Miller. P.-W. s. v.). Loc.~lizat
de Pto lemaeus exact C:l direcţie generalA, dar fals ca poziţie pe hartii:
foarte' departe de Dun~re. În loc 811. fi e chiar pc Dunll.re. Rid. thraco-
getic4. bine cunoscut1i: ce. tJ@âpo;. tJ(!â{Jt}oxo; şi , cred, ş i J)r;ppa =
tJ!lWtua (cL cit. la Tom., 11 2, 73 8<1,) + suf. -ra, ca În Egeta, Scas-
stl(l,ctC.
f1J(!OTf(!Ia. Necunoscut. Cod. Vaticanus t91 (Ia Miiller, X) scrie l/J(Ja-
tVpa, ceeace ar da un cuvânt latin, destul de ciudat ca toponimic .
Schiiue, p. 96, O acceptl\ ca tDacian name. in forma dela Ptolcmacus, ş i.

crelle cll TP greşeşte atuncl dnd În locu l ei a~ead staţiunea Prelorio,
('li nume latin. Dar ori cât e de departe În SE, spre valea Oltului, (/)(!a.
'tf!.(]{a lui Ptolemaeus, ea tot nu poate avei nimic comun cu Pretorio
deJa gura Lotrlliu i şi TP nu n greşit nimic. 1'lai mult: SchUue Încurci
inextricabil lucrurile când idelitificl (/)l?<IrE(!{a cu tFr1\\cştii. de ali
la NV de Târgu-Jiu 1) şi vrea ca (j)(KJfefl{a să fie egal C\I citatul Pretorio._
Oadl. cOIll?ar~1ll nl1l1lcle de loca l it§ţi JJovT8fl{t~, f1f!etCov(J{l!~, 4KI1'_
C6!!ft~, dacismu l Phralerie; pare as igurat. Dar nu putem da, pentru
;~~:ao~:I~~st~c :u:~~::~~U~'i ~le~~\t~::S~~1Urlte ir;:~~)i~e:::i-' n~a~~
fi primul lu cru comun gelo-iran ian -utunci toponimicu l oltean al
lui Ptolemacl1s ar fi perfect !lsigurul, ş i anume exnct În forma transmisă
de autoru l nostru.
'AeK{~a . Necunoscut. Aşezat de Ptolemaclls In NV de Pltraleria
şi 1:1 V de A mutrium . Dar cum Amulr;lIm c aşezat pe Olt ( 1), 'intreaga
localizare nu mui e bun§ de nimic. Potrivit metodei s:lIc euragioase,
Schijue, p. 95 sq., pune Arcinlla la «Arcum pe I iu ~i se declar1\ mul-
ţumit cu fe lul cum o aşeazli Ptolemacus - afarll de :Hnanuntui cl\ tre~
bu ia pus1i la S iar nu la N de Phrateria. NU~le bun thraco-getic.
~Ul1'~~~li~;~~'i q.~~:~;~~~~, ~rc~~~v~,u~a~ri~::t~a~~~n~lil::ţii~r;Ae~~~~
lJeflCa-"a. Briga-nit. (J)0I?Ov-VJ'u (di n Bmu-"a) , etc. (ep . Tom., s. v .) .
fUI'o •. Necunoscut. Pus de Ptolemaeus În SV l\'l unten iei. Poate
Ad Pinum tef. M iJler, 1tin. Rom., ind. s. v.). Moller, p . 450 şi 4+8
se gândeşte la aceast1\ posihil itate . Schliue declar!L localit.1tea drept
neexistent1\ (simplu dublet: v. mai sus, p. 251 rq.). TOlllaschek, lI 2,64-
se i sp i teşte slt o gllseasc1\ geticll, dar numa i cu semn de Întrebare.
Non Iiqllet.
'AţtovretoJl . Cu noscu t ş i d in Itin erurii (TP). Numele plistral
pan1\ az i, În forma IV/olru, aşa cu m il reglsim f1\r1l. (1 prostetic În dr.
Dun1\rii, În Dacia ripensis : !tlw'ff!ee,. Desigur o t ran~ for mat aici În II
din cauza lui a prostetic. (Altfel Tomasehek, Il 2 , 54 : a prÎvativ).
"Fals aşezat de Ptolemaeus tocmai pe Olt , atunci când locu l lui e la
v:1rsa rea Motnllui În Jiu. - Despre numele Î ns u ş al Jiului ·Po.fJW.
,(eL' Af!O.flw" d in Pannonia) am vorbit ma i sus , p. 225. Aş adăuga, doa ră
www.cimec.ro
-----------------------------------
,,, V. h.' I\I'\S"Il:NE.\GE1'lcA 1t-.-rltE_SI JoDA. Cllft . ,.,
ca o ipotezA absolut secundarA, posibilitatea pbtr1irii ,1 a rAdAcinii
numelui acestui r!iu, prin onomasticul Besso-raba (cr. Bessus ca nume
propriu, TLL. II, s. v. şi Rabo-cenllls)'), ajuns mai târziu În a('este
re(l:iuni ohene nume de botez: Dessarab, Bassarab.
Ioe"Ol'. In Cod. Valicanus 19' (la Mijller, X) ~OVl!"OIt. Necunoscut.
A~ezat de Ptolemaeus cam prin Vlaşca de astAzi, iar de Schillle, p. 78 şi 96
.şi fig. '7, identificat cu «Soarcni. (!) În Oolj, ('lltre Dunlre. Pentru
etimologie, ef. Strnota , Symota (ca Dmbeta , Egeta, etc.), de pe lâng!l
Philippopolis (Pulpudeva) şi d i feritcle~ovQa, (Tom., II 2, 79 şi 81).
'Thraco-gelic.
L3 aceste nume din Oncia proprie trebu ie sl ma i ad1iugilm din Ad
Motriam cele tre i dave dela RbAritu l Siretului: Zarg iduv(l, 1'","ar;-
dava şi Piroboridava, IlU departe de Însuş acest râu: naQâ 'tuJ' • Uea-
.(JOI' :rorol-l0" (I II 1 0, 8).
ZOf)'/ldava. Cel mai nordic. Necunoscut. Explicat mai sus, p. 252,
ca de origine iranianll. in prima parte a lui, dar de apela ţie get icA prin
a doua parte, dava: deci Sciţ i , În teritoriu getic, precumpllnitor şi
"Statornic locuit de Geţi.
Tapo.oldalJa . La S de primu l. Necunoscut. Aşezat de Tomaschek
in pll.rţilc Bllr1adului ş i exp licat foane plausibi Lca thraco-getic (11 2, 7+).
fl'flO{Joe(6a"a . Pe Siretul de Jos, în plin ţi nut ceh ic: la E Britogalli,
10. V Cotcn!l ii (cr. Ia SchUtte, fig. 12, harta din cod. Urbinas 82).
Ca atare pârcrea lui TOlllaschek, sprijinitll. pe Brambach, 315 (=C JL.
XIII 8188), c.!l. oraşu l nostn', cu finah dacieA,ind idl.în getiell. (popul:tţia
bl1ş ti naşll : carpidl) ins~ş capita la tribu lui etltic (1) al Pirobori-Ior,
aşezat aici Între Dac i, ar fi foa rte plausibil1\, dar e inc1l. absolut ne-
'Siguri, i nscripţia respectivă neputând servi la nimic.
L:I fe l, trebu ie slt adltug1hn din Ves tul 'risei ine1i urm iltoarele loca·
li d ţi dintre Tisa ş i Dun:\,e, r!lmase sub Sa r maţ ii Ja1.ygi (Pto1., 111 7, 2)
,deabiâ depe la 20d. Hr., dar ma i inainte fiin d În plin teri toriu dac ic :
Dacia etnograricl , precum am v1\zut , ajungea , Plin prclungirile ei
migratorii, chiar dincolo de Dunl!.rca pannon idi, pânl1 cl1tre r. Arabo
1i Alpi i NOl'ici. Not1m ci la Ptolcmaeus (111 7, 1) T isa se nll meşte
~reş it T{flun(o~ in loc de Palltissus ori T isia (cf. Milller, p. 44' ), dar
~.icae genii. princcp.1 (er. cit. la Tomuchck, 11 :z, :Z7). Etimo-
Iogi. e oarecum dati prin însu, citatul aceSla: B~ISW1. IWbo t De nota, ci,i
10 evul
mediu romAnesc r.milia Ipare tOt ca de nelm nobi l.

'eli. numele aproxirrativ exact e tOtllş p1\strat chiar la el În numele de
oraş de pe Tisa, 11o(}Tlokol' (v. Illai 10S).
[Ol1oHcl'ol' În extrel1lul NV al lazygici (r. Slovaciei ac-tuale)
d-ire munţii Moraviei: dac1l primul g:înd e la Uteu-dafla (Hadriano~
polis)al Geţi10r dela Ouos (Oesells) coborîţi pe l-Iebrus (ef. Pârvan,Nole
di geogr. ant., 1. C., p. 341) şi anlll11e,CU allh mai mult Cll cât ţinutul
c plin Înspre Moravia de neamuri getice: Corpi, Bieui, Piogetae, Ar~
sietae,ev. Buri, etc.(v.mai S1l8,p . 223,n. 3), - nu trebuie să ne grăbim
a prodama drept dacic!i aceasttt loc:Jlitate, inainte de a lua in consi_
derare că avem ş i analogii iraniene pentru e:l. Anume, 1::1 R~sl\tit\ll
Casp icei, În ţinutul partho~scythic (sacic) ::Ivem loealitntea (M ill er,
fiiII. Rom., p. 794) UscalJidati (Oscallibalt GR), a c:tre i primă parte
este, destul de clar, OiJox81'Ol' al nostru din Jrania carpat icA: indo ită
hania: 1° prin Scythii cari au ocupnt~odinsec. Vila. C hr. şi cari au
l ăsat urme :lrcheologice tocmai prin aceste regiuni slovaco~lIngare (ct
rllai sus, cap. r, p. 6 sqq. ş i maijos ClIp. VI). i:lra))oi 2° prin Sarmaţii
Jazygi, cari s'au infihrat llici odat!!. cu Începutul erei noastre].
[ Bd(}j1Cl1'OJ" Nedacic . l\lilll("r, p . 442, îl considcrll celt ic, in specie-
boiic].
rAPlflTa . Sigur iranian. Poate iadl.ş ind de pe vremea Sciţilor:
ef. Abii Sc)'lhat dela R~sarit de Iaxartes (mat. la ~Ji ll er, lR, ţ. . 625)_
Formaţie de lip getic, ca Drubeta, Egeta, etc . Posibil deci sll fi fost
creată de Geli pc locul unde pc vremuri st1ituscr1i Scythii Abii].
T(Jtooov. Probabil din Tir;sso". Cf. ins1\ c hi ar forma TrISta pCntllJ
numele cedţii gcto-terizicc de pe capu l C'll iacra (Miller,!I;n. Rom ...
p. sul. 'Tomaschek, II 2, 76, b!l.nueşte şi ci o origi"c dacÎcd a acestei
localităţi .
[ fl a(!xo. Sigur Îrani::ln. Dacă scyt hic ori sarn1dt ic, greu de hot1hit
Fapt e, că localitatea se r egllseşte În ltin erarii de uou!\ ori in ţinut ul.
persic: odai!!. sub forma Parlte, la Apus de Uscan;dali (v. mai sus ..
sub OilOX6J'Ol'), iar a doua oară sub forma P/wrca (GR dl1 chiar
forma Parclta) la N de lacul Ada in regiunea unde gran i ţel e Persiei ..
BelucÎstanului ~i Afganistanuh.:i se 'lpropie. (V. cit. Ia Miller, !tin ~
Rom .• p. 795. 797 şi harta dela p. 786).].
Kdl'6al'oJ'. In singure doul1 Illsse din treizeci şi opt tia MUlltr ..
o. c.) Kd,·6axov. 1n af::lră de localitatea Canda/icae dcla SE de
Nor~ia (1\liller, Il. Rom., p. 450), posibil celtidt, dar eventual şi de
imigralie rl1s11ritean~ ori sudid, baza Kal'da-, incepând cu cultu~
www.cimec.ro
,"
thTllcic al lui "A(!tJ' crcstonianlll, adorat in Paeonia ca şi În Mygdonia
$Ub numele de KOJ'6do)l' sau KOJ'6aio, (cf. Tom., II 1, 1'. 56), ca 0&0'
.o(!QXIHO; , se gllseşte exclusiv in regiuni thraco-illyrice: mo"tes Ca,,~
Jaui; la V de l;lcul Lychnitis (Ochrida), cu regiunea Cm,datJ;a şi
stnţiunea In Ca"daflia (Miller, u. c., p. 599); Km'6aaa1 in districtul
Gtrm(Ult pe Strymonul superior; KaJ'd,i.a.{! în pllrtile Naissului (cL
'rom .• tr 2, 84)' Rlld. e general indo~germanicl ~i se gâseşte şi În ccl~
tic1l. (;bid., 11 1, 56). După st:uistic3 toponimicl\ de mai sus, origine~
loCliliti\lii noastrc din Jazygia p.tle ind mai probabil thraco·getic!L
fcnlrll tcrm. ~1'OI', cf. MV(!UlI'OV, flOVOW&II, BlT~W.I·&I', la 1'0111., fi 2, S. fi.
[JlioGw,'. Probabil cehie; Tom., II :1, 64: fundat iea Boiilor: cp.
{/tOH'oiit; din Gn latia phrygiană. De aceeaş pl\rere Miiller, p. 4421.
[ floQTloxo,'. Numirell Tisei la Ammianus, XVll Jj, 4, Partlu'scfls,
.şi lu Plinius, N . Ir.,IV 12(25), 80, PallrisSlls, a fllcutpe Învll.ţaţi (Muller,
p. 441 sq.; Tomaschek, 11 2,95: Schiitte. p. 101) s~ identifice oraşu l
~i râul, cu atât mai mult cu cât din aşezarea or:~şului pe M,rţile ptole~
ntaeicc, cam prin pll.rţilc SeghedinuJui, la confluenţa l\Iurcşului cu
'J'i!!U, putea reeşi o denumire a aşedri i dupll. r:'lu (cr. Mfillcr, p. 442).
1'otuş aceas[3 nu rezolvA chestiunea elimologiei şi deci originii eUlO·
~rafice a dublei denumiri. (Torn., Il 2, 95 o treee la numirile thrace
fiirl u discuta prea mult). Că ea nll e geticâ, reiese din lipsa de analogii
in toponimia thraco·gclic1\. Dar nici sarm:Hică nu poate fi, deoarece
o cunoaşte şi Strabo, sub forma, e drept, coruJltli, de J1âr}loor; (p. 313)
'Şi, pe vremea lui Straho, Sarma1ii nu erau incll aici. Rlimân deci: o
etimologie sCYlhicl, sau una ceiticl. Pentru ambele avem Olcceaş rli~
.dl1cini\ p(lr l"~ , p1\sltat1i În Parlho"a din Bactriana (Miile", ltil/ . Rom.
198 şi harta dela p. 786) şi În Par/ello, ParthamlIIl d in Raetia. To~
maschek însuş observI( c1l. pentru 11a(}doxoJ' climo l. fireasdl. trebuie
dutt1l~ În zd. pereill «Funh, Uebcrgangt. Dar această rMllcin 1\. e ge~
neral indo~germ3nid. Cum numel e râu lui Tisa 1) a rămas p:1n11 azi,
probabil ca o prescunare din Illai vechiul Pathinlll, r!id. pate~ (tsich
ausbreitent: T om., 1. c. ), iar nu din Part"~isc-us, şi cum Scilii au dat
in părţile noastre Illai multe nume de râuri, deeat de oraşe 1), credem
cele dou11 nume - unul cu şi altul f):rll c-dcosebite şi înclinăm a
1) J. Mdieh, Utb~ tim u/(Jarischen Fluunnmm Tiua, in StreÎlHrz.Pt,tgQbt,
Leiptia:. 1914, p. 26J, admite pur ,i simplu ca origine .numele dacic. 6 T,006:,;.
') Detpre Sumiiii Malleroblervl ehi.r, cu dreplllle. i" ceprÎ\'qle rundU'ellOn.·
~ordinb%ya:ia:fCOndidiueeanonI u.YJe.intuguriiJdegentel , ledpriacolregionill
 _ _ _ _V~AS~I1.~
E I'AIWAN, CNTI CA
atribui et/fi/or numele oraşului llafltloKOII din Jazygia, cu at Ât nlai
mult, cu cât oraşu l vecin fUo(Jlo~ se arată a fi tot ecltic. Fireşte însă ..
cii lucrul 'C prea obscur şi materialul comparativ prea redus, pentru
a lua vreo hotărîre definitivă În aceastli privinţA].
La aceste lopon imice din Ptolemacus mai putem :u.Hluga din lti-
ncrarii (I a Miller, Ilin. Rom.) ind urm1Hoarelc, pc care le putem de-
termina ca origine ernografică prcromani1. .
L€derata În faţa Vimin;lciului (v. cit. În IR , p. 542 sq.) . Scris ş i
Loee/erata şi prin etimologie popular1\ roman!!:, l.ilerala. Aşezare cu
un nume ana log celor vecine de mai sus ş i de mai la vale de Dun1!.re,
Geru/ala, 1'alillta, poate cellicd, deşi d. p. Geru/ala, cum am ar1\tat
m:li sus, p. 227, e thraco-gctidl.
Apa flu vius. Caraşul de azi . Staţiunea ;1 fost la V de lliscrica-Albl\,
pe râu (I R, p. 543). Numele e, poate, m:li de grabn scythic (cf. Cal-a_
baellS şi Za/d-apa la Pârvan, N"II/(, de râflri, p. 3 sq. şi 27 sq.) decât
thraco-getic (Tomaschck, II 2, 91 cu 77). Cf. l o tu Ş, pentru părerea
contmrie, şi Burd-apa, ş i Bov(!lJ-w':w; la Tom . 11 2,61.
Areidava. V. mai sus, p . 262 sub AQY/~uoo.
Cal/OI/ia. CR. Tot in regiunea Arcidavei (IR, p. 543). Nume obscur:
in cazul dl c bine transmis, iar nu o coruplelit, de apropiat de Cau_
11011;"", = Callollium din Britannia (1 R, p. 19) ş i de considerat ca
fiind ce/tic.
POlllla.GR,ibidem(lR,p . 543). V. m:ti sus , p. 253 şi 249. Thraco-gelicN
Bacatlca. GR, ibidem (ibid.). T omaschek, Il 2, 58 compad rll.d .
qallq din CaIlCOell$eS, Callcalalld şi propune pentru ba- exp licare-A eli.
c o prepoziţ i e. Get ic.
Ber!ov ill. (IR, p. 544; Tom. , II 2, p. 59)' L1 Jidovin. pnstmt nu-
mele pll.n/i azi in denum ire:l r. Dcrzava (Dârzava). De tradus, ca eti-
mologic gcticli, ti\ l esteci\n i şuh.
Cagallac (Ca::alllle GR) . Azi Slat ina la S de Caranscbeş (IR ,
p. 546 !,li Tomaschek, Il 2, 87) . Probab il getic .
Ag,taviae TP. A(uJgmo"ia GR . ef. mai sus, p. 265, sub 'JI~JIO,{a ~
[ Pelrat . Cf. mai sus, p. 258.]
Burticum. GR Înt.e Cer",isara şi BltwJ'llIw (CU •. l JI , p. 225;
Tom., II 2,62). Cetic.
Ineolat, aJn",nlaMum HI_. lnlu, numele Dun/lrii, la Cd\i ,1 1. Cermani, e de
aineilanianll,adiclscythicl.
www.cimec.ro
V. K.XI'A!\S IU_eA, GR1'ICĂ INTRE 000 ŞI ,00 A. CUR.
Brurla, nu departe de Aiud (IR, p. 548; Tom., n 2, 63)' Getic.
Cers;lIt (Cerlit GR.). La 6 km. spre SE de PorolisslIrn (IR,
p. 550; Tom., 11 2, 85). Getic .
Pelendovo, prin pl\rţile Craiovei ( I R, p. 552; Tom., It 2,64)' Poate
Arcşit in loc de Ptle"davlI. In orice caz nume indigen, probabil getic .
ef. ş i discuţia de mai sus , p. 261 pentru identificarea cu flolO)J~a lui
Ptolemaeus.
Acidnva, pe Olt, la N de Piatra (IR, p . 553; Tom., Il 2, 55).
Getic .
Rlisidova, Ill.ngli DritgAşani (IR, p. 553; Tom., ][ 2,69). Identi·
ficat de SchOttc, p. 97, cu SlIcidllva şi ZllSidavo, ca dublet la Suci·
dava de 1;1ng!l Durostorum . Fals. Numele Rusidavei c asigura[ ca au-
tentic: cf. cit. Ia 'l'am. , 1. r.
BllrridClv{l In S de R.-VAlcii (IR, p. 554; Tom., 11 2,61; mai sus,.
p. 223, nota 3)' Getit'. eL 1:, Ptolemaeus, tribul BoveuSav,~,'OIot.' v. mai
SUS, p . 249·
Arutcltl, În f:llll Coziei. pe malul s tâng al Oltului, la Uivolari (1 R.
p. 554; Tom., II 2,54), Probabil din Alu/ela, prin dissimilaţie (Ia (el
şi Norbert Joll, Tltrakiscllel, În Slreilberg-Festgabe, Leipzig, 1914. p. 179).
i:Jr nu În leg!ltudl. cu thr&lc. Amlos. Numele ar p!i.rca roman, tlar de fapt
e Itgntde nutllele indigen al Oltului, Almus. (Tom. crede chiar, 112, 92,
d şi AillI/ls, râul , a avut o forml Aruta). In adevlr sufixul diminutiv
-la exista ş i in thracici\, atât pentru numele de persoa ne, cât şi pentru
cele de localitn,i: ef. p. acestea din urm~ Parsula, Potula,rtvovla, - r.
Rani/Ulii, RcsclIl"", (Tom., 11 2, S. v.). Aşa Încât nimic nu împie-
dccli sli :tvem eventual ş i În <lces' caz un nume complet getic.
Ctdo"ia, lflngri Sibi iu (IR, p . 555 ş i Tom., JI 2,85). Schtitte, p. 98-
coretteaz!t nume le ÎIl Cel1o"ia, dupli exemplul lui C. MOlier (ed. lui
ptolel11aeus, p. 447), spre li fi prototipld llctualu lui Cibill, Sibiiu. Total
neadmisibil. Get ic (cf. mai sus, p. 235).
Sllddava GR (Addllva TP). De s igur GR are dreptAte, iar nu
TP; dci Adi/tlvll am viizut d e la N de Piatra-Olt (IR, p. 556;
Tom., II 2, 79). Cu atftt mai mult trebuie s1\ acceptlim lectura
SocidofJa, cu cât, dupit Însl!.ş TI), oraşul fiind (probabil la Reu ss-
markt) numai la XV m. p. de Ap"lum, d făcut parte din regiunea
predominant scilicli a v!lii Mureşului şi viilor TârnaveIor. Am arlitat
OtÎ_ mai sus, in cap. 1, p. 7 (v . in spec . cap. VI ş i harti 1) d acest
tinut estc pl in de mormintc scythicc. Dar Sad, sau Sacae, c.

numele iranian, caracteristic, al Sc iţ i lo r . Şi vorbind de Saciduvu
llloesici1 , din pă rţil e D urostoru lui (cap. J , p. J3 sqq . ş i cap. 11 . p.
11 9 sq.) am accentuat p rezenţa pAn! p c timpul chiar a lui Deceba l,
În Nordu l MArii Negre a acelor Socat natio"tl de care e vorba la Au_
relius Victor, COtI. 13, şi ca ri n 'au incetat, ind de pe vremea Aga.
th yrsilor, a trece ş i pe la OilUZ În \'ll ile Ardea lu lui m eridional, ma i
sus m en ţi onate. Mai m ult: c hiar din vrcmC:1 Illai t ;\rzie, dupit a. 200,
.Stlei "pa r ca act-Îvi In imperiu, d ând armnteÎ de auxiliari so ld a ţi ca
acei d in coltors ll A urelia "ovu Saeorum, constata tll in Moesia Superior
~C I L. I II 14217- ). As tfel S " cit/ava d e I:\ ngl'l Aplllllm are D f i ad 1\uga tll
la topo nimicele jum ă tate iranicne, jumll tate gelicc, ca ri ne ajuti\ a
reconstrui harta etnograficii a patriei noastre În vremea p red o min ări i
iraniene in "ceste p llrţ i (eL ma i s us , p. 26 1 sq .). T ermenu l getic dU fJu .
pcnt ru &salt, aratil ş i in cazu l de fa ţ!1 prccumpltnirC'J ele ment ului thracic
bllşti naşş i statornic, asupra elementului scythic imigrat ş i treptat-treptat
c{esn:lţ i on3 Ii z::at, thraciza t , sau getizat (Î3r in R!\sltrilul stepei ll1oldo_
uera iniene sDrmatizat).
I nscrip ţi il e descoperite pâ n ~ acu m În Dacia ne d3u d in nenorocire
numai puţ in e ş ti r i despre ,!iata u3cicll. Fiind O m3 nifestare a "Î eţ i i
orJşcncşli, monu mentele ne fac cunoscu ţ i numai pe nou ii locu itori,
in majoritate de origine nedacic!L D impotri vli , vi aţa d ela ţa ră , in s.1tele
dace, nu ne-a fost decât cu totu l incid ental transm isli de o r !l.şenii iubitori
de fast ş i eterniza re epigrolfi cli. Intre s::atclc rlmase Încllm ult'lt vreme
d3ce şi oraşele crescute peste noapte d in c reş te t p ;'i n!i În til lpi pur ro-
ma ne, a rămas ucceaş opozitie de obice iu ri ş i t ra diţii cu lturale ca p ân5
in Z ăU 3 de az i. De.lceea nu trebuie sli ne m ire cit ma i mu lt ne spun d espre
-", i u ţ a ind igenilor ţ~ rani cele câteva table cerale glis ite În regiunea
a urirc ră, rura l ă, a I\ lun\i1or Apuseni . d ecâ t s ute de in sc r ipţii am ltnun_
\ite d in or aşe l e Dacici.
latli ce toponimice se In::a i pot culege din materialul epigrafic dat
la lu min ii p â n ă acum (fireş te in afarl1 de cel e d ela Ptolcmaeus ş i din
ltin erarii . confirm ate ş i prin in sc ripţi i).
[A lbur"," maior (Roşi a , În Munţi i Apusen i): C JL. I1I,p. 2 13 sqq.,
'921 sqq ., 1399, 2 110. M are centru aurifcr, in care in scripţiil e ş i ta-
blele cerate doc u mentează o mu ltim e de llIyri, În spec ial Piruttat ,
v e niţi din Dalmatia ::aici la luc rul m inelor ca specia liş ti b in e cun oscuţi:
.o 1l13 hala intreagl poartll num ele lor: vietiI Pirllltarllm. N umele , d eş i
www.cimec.ro
~ V.EXI·A:'... ..;IU!'l,...AQE1·ICAINTREOOOŞ l sOOA.~ 273
dela o rA~llcin!l care se gâseşte şi in dacicll., u lb-. in Alb-oca, T rans-alba,
pare, mal ::ales dupit tcrminaţie, a fi În intregime articu lat l atineşte.
(Vezi la sfârşitul acestui paragraf diSCUţia asupraoriginei numelor A/hurltus
şi Ampelllm). Dar împrejuru l acestui oraş ca lifornian, "A).tJov(!vO'
pty61'rJ (cer. JV), de civilizaţie internaţion::aI1i, toatc satele sunt getice
precum urmeazl1 ] .
Deulurtl. C. I1.1. XIII. Cr. numele de persoane Dco.spor, Dco-pus,
/JEO-tJtCO" elco ŞI topon imicu l Diit-SIIrt (Tom . II 2, 71 şi list::a dela
pag. 3 1) . Gel ic.
!;.~:"~i;;:~(;;~;~:~~~~~n~f. ~~r::'ap;. ~~~: i~~~~S'~/~~':~;:~~~~
Cer~ta. C .. l . ~es l abili t ind! de I\ lommsen , C II.... li!, p. 9 21 , d in
:Ipelau v ul lUI [uptlt'r, C(:rfU!nus. CL mai sus, r . 265, T sierltll de pe Du-
nă re . Gctic.
~avier~/~um . .C. VI. Posibil şi celto- illyric: cf. Cavillonum şi Ca-
~aru ceh ici (IltII . !?om ., s.. v.) şi l!a~a~\ rege ceh (Tom ., II 2, 4 6)
tar de alt4 parte Erdu1lJ dlll I ta l13 ('biti.). Dar baz.ll Erele se gllseşte
şi in T hracia getic!! lângă Odesl/ls (ibM. şi Tom., II 2, 55) , iar pentru
prima ~art,e, Kov;, cf. skr . .kâya . Wohnung. (T om ., Il 2,85, s. v.
Klo\, K.e/~""YeLOo,) 1).; .cL ŞI loc . K ovat (ibid., p. 86). Cred. gctic .
A1arcU/llIm (.l\ ' arcmlc(n)~is. adj.). C. VI. CL l\ lommscn C JL, fU
p. 92 1 cu Tom., II 2, 66: Mafj;(i-awUJ.. Getic.
Selaieta (.ScI::aietist), probabil din Skela Îeta . C. n . Cf. M ommscn
1. c. , cu rlld: oltila, skc l, skilC (in lit. .Spa lt , Loch.) la Tom., Il 2 , 83.
Pentru term ln ." cL Drobe-ta , Ege-ta, etc. Sau, po:ue,d,,;ecu sprostetic
(cf. ClevQ-ra. r om., J[ 2, 87; CIl!f)alllimllv;clIs: C JL. II I 7-97) ca
i;''h~~O:'~~2ţi?~~â:~7::'~a~a::~~~ şi ~%â!>e~; K d'Pa şi I%u;a, ~tc.
Sig~'~et~~~t 7i' ~'m:~' ~AI;~~~~:.n~a~I~~et~:;~~~s;;k~rii~n~~~:~e7~ ~~c;:~:
thr:lcl~~ D flphabae (T om., 11 2, 70) ? Sfârşitu l e obicinu it getic in - ta,
ca ma l sus. - V ,. insâ 'J'illt;o mefl Us I;ielll de l ângă Ph iJippopolis (jbid.,
~) , care Il! 8.: pa re, şi d , ap ropiat de topun. nostru .
!~~ţ:~i##r~.~i~~~~f}~~~;~!~~:;;:f;JE,fii~~:;Z}~
"A.n._ /II,rfmillS«t","" '"oriu. $,"0 111. T ..... III .M.... 1
----------~
VA~SI~~~PA~RV~AN~·.G,~m=~A----------,-~ ,8, v. eXPANS lll"'\EA GETIc.\ 1"''rRE 90e S I 500 ,\. CHR.

dacă nu cumva (v. mai jos. p. 277, t. o. Alasgada) e mai de grab!! vorba
de vreun onomast ic divin s irian.
Samum, t:icus in NV Daciei, la Căşciu, • de Dej (Als6-Kodly),
pe râul Stlmus, CJL. ITI 7633: Cetie.
Ans(omtMum), regw, dincolo de fJU:us SO",/lm, spre Dacii liberi:
ibidem. lata ce zice v. Domaszews ki cu privire la inscripţia bencfi-
ciariului consular care e pomenit ca activ aici agent sub signis: f: b. c.
curam cgisse vidctur manus lumultuariae vocatae :1(1 signa in vico
cui nomcn erat Samum et regionc Ans ... (numele a r~mas necom-
pictat În Corpul), gentis DrtcÎcac U1 vid ciur. Nam tCTram Dacicam
q~alenlls finibus civitatium Romanarum non comprchcnsa fu crit,
secundum Dacoruln gentcs d ivisum fuisse lapis mi lia rills n. 8060 qui
numcrnt mili a:1 R .. lIl vico Allar/torum} iam patcfecilt, şi dea ltfel e
suficient documentat prin Ptolemaeus. Am completat lectu ra din
Corpus SAMVM CVM REG Al.'lS, cllm reg(ione) A1IJ(amenn·lIm).
potrivit cu numirea identic!i a toponimiculu i d in regiunea celuilalt
Sat1/us, din iVlocs.ia, ASa/,ms, ·A1·-&oaţLO~. cred exact interpretat de
Tomaschek, JI 2,54: tam Fi. Asamos ge legcm. Iar pentru forma
adicctivaHl , cf. regio Montancnsium, dela Kutlovica, in Bulgaria vesticl ,
(ot in ţinlll thraco-getic, împrejurul oraşu l ui mumcipium Montanellstum
(CIL. III p. 2537).
R . . III (IIm) viCIU AII[sam(ensium)}: CIL. III 8060. Comfletarea
acestei inscripţii de v . Domaszewsk i in CorptlS, sub no. 8060, cu tJ;CO
An[arIOrtml}, iar la p. 1376 (no. 7633) şi 1379 cu tJ;co Allar{torum]
mai considcr:lnd sigure incit două I~tere În plus, nu se bazeaza pc nimic.
Textul inscrip\iei 8060, cum recunoaşte singur editorul, nu permite
aceast:'l Icctur!l, In ;.trma ei nefiind un R, ci sau un A sau un M, căci
avem .has tam extrcmam inclinntam •. Jar citatul din Ptolemaeus, cu
Anarţii ca ri su nt În NV Daciei. iar1l.ş nu serveşte la Întărirea lecturii,
dei, precum IlfTl v!lZllt, ei er:\u În NV Dacici preromane, iar nu romane,
departe afar!l: din Ardeal, şi nu la Largialla şi la Almaşul-Mare ev .
la Scbesvltra1ja, unde vrea s!l. localizeze v . D. respcctivul mcus Anar-
loru"" 1n sfarşit, piatra a trebuit să fie adusa dela Largian:!, care e
cetatea roman li cea mai apropiati'1, şi cele XVI m. p. pe cari le indicA
acest IItâ lp miliar au putut fi perfect socotite, p5.ni'1 la Largiana şI!
dinspre SoIllCŞ, Tih6, ori altli localitate, ca şi dinspre SV, de unde
vrea v, D. s1\ fie socotite. In ce priveşte insuş numele satului, Tocilescu,
Fouillts el Rcclttrc"es, harta La Dacie Romoine. admiţând loeali7..arca

www.cimec.ro
_,,6_ __ _ VASILEPARVAN,cJBTICA
_ __
388
Jui Dorno.szewski, complctea~ literele care lipsesc În: R[ tICJIII(um) ,
identificând satul cunoscu t din tablele ('cr.lte (". IllAi SUS, 1)· 274),
Reseu/uIII, cu acesta de lângli Dllrgiollu. E pu\in probabil să fie
3('elaş sat şi acelaş nume. In inscripţi.1 8060 par a lipsi În lacunl
numai dour. litere : pentru completarea lor. cu celelalte, pitstrate,
avem la dispoziţie, dadi nu chiar in loponimia. cel puţin în oooma·
stica thracA. destule riidăeini: R[ebj llla, R[~g}ula (ef. Tom., Il 2, 28),
R{tm1" fa , R[allJllla (ibid., p. 68 cu 28). Deci nu ~c putem o~rl.prcci.s
la nici una, ci fixl'im numai caractclu! thruco-gcuc al tOp0nlmleulul.
10 ce priveşte completarea cthnicollului tot prin Atls(lnumses, suntell1
îndemnaţi la aceasta de o parte de apropie rea locu lui de descoperire
~E:~';nE~::~dlş::C:IC!~:~:~:~,:~:::~i:~~~~~:c~;~'i;:';~c~~i:D~~:=
viclls A"[lIrloTllmj.
Nla/ua, dupii care numcle provinciei Dacia l\la/lI~nsis: CIL. III
D . LXXXVll (un vClcr"n liberat Ia 7 lan . a. 23° , de origine din co-
«m;a }\la/ll~sis ex Dacia); C IL.1IJ 13;04 (un praeses provil/ciae Do-
dae Ma/uellsis şi un trihUlIIlS collorli, 1 F(/aviae?) m(iliariae) Brytto-
mun 1l1ablcnsis). Ambele documente sunt glisite departe de Dacia:
primul, diploma, a aj uns prin cOllle.rt - l'lI se ştie de un~d.e - Ia l\.lu-
zcul din Neapole, iar al doilea, piatra, a fost pusii la [hessalomca.
In Dacia nu s'a g1\sit nimic privitor la Mallla. Dup1 loate p robabili-
tăţile oraşu l a fost undeva prin Oltenia, iar Dacia Maluel/sis a.cuprins
În primul rând această provincie: In ~rice caz pAr~rea mat v.~he,
c!\ }lfa/Ila sau Molvo ar fi rost la CdelU, nu se mal poate sufiCient
sustine dup1\ ce s'a gas it acolo inscripiia care ne :mlt!l. c!l. Ia ~elciu in
Romanaţi, pe mall11 Dun1\rii, cap de pod Cli Oesc/lS, a fOSl Suctdavo (cL
Pti.rvnn, Ştiri nouă din Dacia "falv(,l/sis, p. 61 sqq.; Arc/lOcol. Am:e;g~r,
JDAl. 1913, p. 385 sqq . j MUllicipil/1II AI/rel~'rl/" DurQstorr~m, l. C.,
P.33 1). D e alt1l parte opinia cu tolul surp nnz!1toarc a lUI K~nrad
Millcr, ltilluan'Q RomatLO , Stultgart '916, p. Hl, că Ma/va ar fi fosl
tocmai În N Daciei,Întrc Dej şi Vad, la Clşeiu (cf.P.275 s ..v.Sam um )
şi deci ar fi fost capitala Dacie i nordestice , al/iturea de Paro/muNt, cea a
Dacici nordvestice, nu se poate io nici un chip împlirtl1şi, pe baza argu-
mentului adus de I\lillcr,(lhauptsăchlich wcgen der dort nachgcwiesenen
coh. 1 Flavia Brittonum miliaria , welche den Deinamcn l\lalvensis
filhrt (CIL. III 13704).' pemrucli faptul arl1tat aici de Miller nu
www.cimec.ro
;s;-- v. EXI'ANSIUSE.\ GETICA. ISTRE ')00 ŞI )00 A. ClIR.
f~ist~ : la C:işeiu (Als6-Kodly) a fost nu întâia coli. Briuonum miNaria,
ci int5ia şi Il doua coli. BritOfmica miliaria (aparţinând unei scrii de
au~ilii total diferite de prima): v. CJL. lIJ p. 1376cu no. 8074", p.
165 nu. 821, şi, toate ştirile, p. 2492. -]n ce priveşte numele loca li-
111ii. Ma/lIa, ci este, clar, t'pichoric : Tomaschek, II 2, p. 66, citând
şi plircrea lui fl asdeu, eli aici avem a căuta orig. cuvântului româ-
nesc mal,comparil ind şi leit. ma/a eRand, Ufert. V. pentru literatura
chestiuni i dela H asdeu incoace, Drăganu. in Dacoromttnia 1, 124 sqq .
Tllpa~. Cf. COlssius Dio, LXVI1 10,2 ş i LXVIII 8, 1 ş i l ordancs,
Gtt., XlI 74, ('u Tomaschek, II 2, 91 ş i Drăganu, În Dacorotl/tlllia,
1, p. 115, Cll prilejul etimologici toponimiculu i românesc .Trtmpa • .
Strl1mto:lre:l dela . Poarta de fi erl a rd elean!!. Între Tibircum ş i Sarmi-
;tgetlmst/. Pentl'u etym . v. Tom., 1. c. Getie'.
[MONtadll, t:ic/ls (1) În ter itoriul colon ici ROII/u/a (Reşca, În Roma-
nali): CIL. III 8027; cr. ad 7533; interpretarea ca vil'lls datn În in-
dice, p. 2342. Credem că literele TVRMASGADA din rruntea in-
scripl it:i . care, dupJ finalul ex voto posue"mt, a fost dcdicatoric, pri-
\'esc m<l i de graM o divinitate oricnmHI., siri.1n1, decât vreo localitate
.Iacic1l. In ndevllr, Romula ş i împrejurimile sunt pllzitc "umai de
Suri saciuarii (CJL. JIL 8032. 807+:1.8) ev. de cohorJ Il Fl((lVia) Com-
mug/morum (So741~, c. d.) ş i În gene ral Oltenia ş i Muntenia sunt
g~~~, a~~8~~r l~r:~i~~~~~!~i~AI~ă~:;:tiI~II:~i~!t(:~~;~a:iv~~60;'l;i !l-1
;e
gillor,.i, cari cI!luesc ccHlţilc, precum la Drajnade Sus (12530 e) lâng1
HJenii din Prahov:I, cllideşte, pri ntre alte eorpuri de trupii, o eoltors
COm1nagNlOrllm. Faptul dl la "tiria pe l\ l ureş avem, nu În trecere ci I
insta lat!! statorn ic (1374 din a. 193). ace:\ eoltors 11 Flovia Comma-
glIlOrtllll(1343,1355,137J,I372,J373,J379,6267,7848.7854.7855,7873 ,
8074 0, b. 7850) pc care am Întâ lnit-o şi in părţile Rom ulci, ne face
să crede m dI. ş i inser. ClI•. JII 1338, cu ded icaiia Începând G . T.
1\1,<\Z, tratatll de noi şi mai sus, p. 274ls. v. Micia) , tot în I cgiitur~ cu
ROl1lula, va fi cuprins eventual un nume de divinitatc siriana, iar nu
delocalitatedac ic?iJ.
SucidtltHl, 1:1. Celeiu, pe Dunllrc. in jud. R omanaţi. Curial~s terri-
graţi il e getice. pasul
t
::~~r~'~~::::~::~': :su :: ~·~:i~~C~.' ~~0~1:f,1':~' :C~d:;·~r,·:\~~6~n~~~~~~~
c
Succi din valea Hcbrului, care Îşi trage numele
dela acclaş trib ~clic, ca şi Suâdova (cr. m:Ji sus, p. 236).
.,8
[Ampc/um (CIL. ]11 ind. s. v.). lI.floritoarcâ capitaUi a districtului
aurifer al Ardealulu i, ZIatn3 de azi, Împl1rţia Cli Alburnus major (Roşia;
v. mai sus, p. 272) avantagiile unei victi economice intense, şi dez·
.avantagiile, unei lipse de seriozitate şi statornicie a populaţici,inter.
naţionale, care o Împestriţa,~irculand pe aici in perpetua agitaţie,
fie În slujba particular!! a imparatului, fie pentru propria sete de câştig
uşor pe seama minerilor din district. Ca şi pentru Albu",ul, aşa şi
pentru Ampelum se suggerează o origine loponOinaslicl1 ramnon: la Am.
p~/lIm am avea grecescu l ăpnelot;1 â.ţl7leAWI' (vie, podgorie) drept ctymon.
DupA cum ins~ am amintit pentru A/hurI/liS, ca r!l.di\('Îml ar putea fi dacică
ş i nllmai aspectul nou al numelui romanizat, tot :Işa la Ampc/llm, ţin
sl amintesc de râd1i.cina bun1i.lhrncidi. amp- pcc:lrc o întâlnim În numele
unui Bessm bogat din ţinutu l J-1istrici, la gu rile Dunllrii : Bessus Am-
p/ldus (pârvan, Iiistria, 1V, p. 634 sq. şi 725). Inad evllr,admiţând pentru
aceste singure două l ocal it1!.ţi o denumire capricioasl1 romană, care ar fi
inlAturat vechile nume dacice ale l oca lităţi lor, înlocuindu-Ie cu nume
fanteziste, ceeace nu e nidiil'i cazul, nici În Dacia, nici În general În im-
periu, decât c..! totul rar (cf. Iti". Rom., ind.), rhm!l.ne totuş un lucru
neexplicabil: atât Ampe/um cât şi invecinatul Abrutlus (iarliş nume bun
getic al celui de al treilea centru aurifer, pclânlP Roşia = Alhllrulls şi
Zlatna = Ampelum) s'au pbtrat pânll :l2. i: Abrlldlll şi Ampoiul (cL şi
Ampoiţa, Trâmpoieh, la Drăganu 1. c. p. (32), iar pentru Ampoiu,
este clar că nu Ungurii (Ompoly) l-au dat Românilor, ci invers. Şi
dadi A/burnus, faţl1 de foarte invccinatul AbTuttllS, nu mi se pare ca
lui Hasdeu (mai sus, p. 274, n. 1) o s implll deformare de pronun-
ţare a nun.clui vecin, apoi AmpelulfI ar PUlea perfect corespunde
unui getie Ampt-lum, ca Rani·lm1/ efom ., Il 2, 68), .. A (1}',-).o, (ibid.,
p. 54), etc . Am Închis totuşi în croşeLe expunerea ipotezelor de mai
sus cu privire la A71Ipelum şi AlbllTtIllS, pentrucă nu "re~u să ame-
stec aici sigurul cu probl ematicul. Dar ~m credinţa di. descoperiri
noul1 toponomaslice vor confirma mai de grablf originea dacicll decât
pe cea romanll, şi a numelor acestor dou!!. localitl1ti].
Urmm.nd în acest capitol pe baza ştir ilor , relativ destul de bogate,
ale lui Ptolemaeus, completate, precât ne permite tradiţia istorică aşă
de sitracit, şi cu alte izvoare, literare ori monumentale, expansiunea
n eamului getic din centrul carp:ain - ca ţarll de obArşic - spre cele
patru puncte cardinale, am putUL cred fixa urmittoarele fapte istorice:
www.cimec.ro
,~,,_ _ _V. EXPAr-:SIUNEA CETICA INTRE 900 SI JOO A. CHR.
1. Geţii au ocupat o suprafaţă enormă la N Dun1lrii, intinzAndu-se
Între cadrilatcrul boemian şi cataractele Nipru lui, i~r la N şi NV
păn!!. spre b~llile Pripetului, Vistula inferioarit şi Oderul mijlociu. şti­
rile lui Ptolemaeus sunt autentice: ele nu constitue dublete filologice
ori deplasitri de localizare canografid: numele de popoare ş i oraşe
citate de el corespund unor realitl1ţi linguistice thrace, iar indicaţiile
ptoJemaeice despre Întinderea ţinuturilor thraco-getice sunt puternic
susţinute prin ştiril e anterioare dela Iulius Caesar, Agrippa, Strabo
şi Plinius. M~i mult: deabia în lumina analizei amllnunţitc istorico-
fil ologice f!lcute mai sus cu privire la şti ril e lui Ptolemaeus, se pot
înţelege complet anume şti ri răz leţe dela Herodot. care le-a avut el
însuşi dela allii - negustorii greci pătrunşi dela Pontul Euxin spre
V, NV ~ i N, pe vAile marilor flu vi i până departe În interioru l
barbar - numai Cli nişte legend e, anecdote şi povestiri vagi ~i apro-
ximative, iar nu cu descrieri precise geo-etnografice. ]n adevăr:
1° Herodot ştie cll in Ardeal locuesc Thraci: el spune hot!l.rÎt cl1 Aga-
Ihyrşii (în ara~ de lu xu l şi polygamia lor comunistll) 'ta de ăĂla
,-dl,ata ef11h~, :'t()OOxexw(p}xaot (IV 104). 2° EI ştie eli aceşti Thraci
sunt, sub numele de Agathyrsi, organizaţi intr'un mare regat
care se invedneazi'l la R, În stepa deJa N istru şi Nipru, cu marele
regat 01 Scythilor (IV 102, 12S ; ef. şi (19): şi anume toatA. regiunea
înaltă din V, cu 1\1",,(ii, e ţara Thracilor tAgathyrsit; iar in SV ve-
cinii direcţi ai Scythilor sunt Geţii (]V 118). 3° Hcrodol afirmA (V 3):
8fJf1{xwl/ de "/1'0' J.lBYlOtOP lon I'fila. ye ' lvdovr; ::tlh·tw)I ă"DfJcU7fWI" el
de V1't' AI/or; ăaxotto 17 '{'!}Ol/eOL Xata tWVtO, ăl'axol/ 't'~" slT} xal ;raUl[;
ItgUruno)/ 1I:QVtWl/ ADI/SCUl' "ata yvwlfr/,' t'I}" lltl/l/. Ori IJ crodot, care cu -
noaşte roarte bine şi Egiptul şi Imperiul Persan, care ştie şi cât de
departe se întindeau 5ciţii, îşi dă foarte bine scamll de ce spune
În cuvintele de mai sus : dac/i in adevllr '1 dexa!." I"v{)''1 a
cupr ins toate ţinuturile d in NV Pontului, cu tot cu basinul Dunllrii
(IV 99), apoi Geţii dela Dunăre şi Agathyrsii din Carpaţi fiind tot
Thraci , ~i Între~ga regiune muntoas!l din V slepe i moldo-ucrainiene
fiind un mare regat tagathyrs ic., evident d, dcla Marca Egec şi pânll
in legendarele ţinuturi hyperboreice (IV 32 sqq.) ') , totul fiind thracic,
cneamy! Thracilon iese ca: tcelm ai mare după lnzi, din toatl1lumcat.
') Foarte imponGnt e drumul dell Hyperborei plnlia Delos: lntliu la Sciţi, lpoi
din popor in popor pllnA ia AdriJltica, de aici la Dodonl, de unde, de o parte 1n PleonlJl
fi Thucil (v. ,i mai SUJ, p. 163), de alta 1. tOli Grecii (IV 33). Dar lcesta e anticu1 drwn
,,,,,..~--=---=---=---=-_-_ _--"VA.:::;"-=:LEc:.:PA"'RVAN,'-'-CET:;;;.'''-'CA'--_ _
Aceste consideraţii sunt hot:iritoare şi pentru cronologia migraţiilo r
~cljce. precum vom arăta mai jos.
11. Este drept do greşelile de longitudine şi latitudine a le lui Ptole_
mueus sunt câteodatll. aşa de Illari . Încât localizi'irile lui pe hart:\ devin
cu totu! iluzorii . Dar În genera l ",rolot ipcJet lu i sunt remarcabile.
I n special pentru drumu l ambrei, dela DunArea de mijloc sp re gura
Vistu lei, prin S ilezin şi Posnan ia, ci a cunoscut de sigur un izvor
bazat pe informaţii le precise a le negustori lor roman i , cari au bAtut
şi ei acest drum, În Spec iAl dela NeTa inainte. D e nltrt parte, compa-
raţia d intre Plo lcmaells ş i lli ncrari i nu e prea defavorabi l1\. celu i din-
uliu . Am demo nstrat c hi ar , Tlla i SUS, c~ de mu lte or i Ptolemacus c
superior Jti nernriil or ca bog~ţ i c de info rm3{ie ş i autenticita te a ştir ilor.
Ceeace t rebu ie fixat acum, ca gcncralit:Jte, e c1\ inş i rarea de popoare
(Nh'tl) şi :lşezăr i urbane (noJ.s/{;) la Pto lcmaeus c În ma rca maj ori ~
tatc (1 cazuri lo r vredn ici\ de crcd i nţ!L Autorii anterior i şi post eriori
lui confirmi\ inforl1l;l\i ile sale. Ar fi totuş o grcşe31li ca atunci când
nu putem identifica mai prec is, d in ca\lZa ind ic3\ iilor necxactc ale lu i
Ptolemaeus, locu l unde avem a aşeza acele popoare şi oraşe, 51\ construim
noi, ipoteze total independente, ch iar de aşezarea aproximativ1\ dela
Pto lemaeus (cum face Schiltte), sau sli supr imitm tota l de pc transcrierea
modcrn1\ a h lhţi l o r lui, ind i caţ iil e ptolell1 3eice care nu ni se par În-
temeiate (cum face l\ ltiller În Atlasu l situ la Geografia lu i Ptolemaeus).
Singura mctod3 folositoare e aceea a utiliz1trii, in aceste cazuri, a geo-
g rafu lui nostru, exclusiv pentn! direcţia apro.\'l·malit1tT În care Su nt
de du ta t o raşc: l e ş i popoarele Însemnate de d ânsu l. La fel, este re-
coma ndabil , când vedem nu me de gin\i o ri de aşezăr i rcpet ând u-se
in locuri deosebite, sit nu ne grăb im a le proclama d rept du blcte,
suprimâ nd i nforma ţia in unul d in cele dou1\ locuri , ci ma i de grabi
să ad m item, fie ş i nu ma i ipotetic, în doita ex i stc n ţ1t în regiuni deo ~
sebite ,;I acel u i aş nu mc .
111. I n adevă r, nu num ai Ptolemacus, ci ş i celelalte izvoa rc , ne-au
ară t at dI. in mu lte cazuri e vorba de mig ra ţii etnografi ce, ca re, li'tsând
un nume ş i la locu l de origin e, îl duc t o tu ş În tocma i foa rtc depa rte
de acel loc ş i - l fixeazit d in nou În a ltă ţa ră . Co mpara ţi a dintre tope-
nim ia gc tl că ş i ('ca b i t h yn ică o ri da lm atici\ ne -a fost o d o v a d ă .
al ambrd ind din neolitic. ef. , i Dkhelette, Marme/, I p 616 , i II 1 , p. 19 aqq.
Deci ,tiriie despn" mullimea T hracilor din centrul , i N Europei Irebuiau si !ie
{oartevechi.
www.cimec.ro
V. BXf'A~SIUNEA GETlcA INTRE 900 SI 500 A. CI1R.
JV. Dar mai ales expansiunea gctidi spre NV c instructivă În
această pl'ivinţlL Reglisim acolo, In sute de km. distanţă, pe Costo-
baCH, Bic.:ssii, Burii, Racatii, Picgtţii şi Carpii din Dacia proprie.
p.eest lucru ne dovedeşte că avem dea face cu o mare mişcare ll1igra-
torie cu direcţia dela SE spre 1 V, şi carc a mGnat pe Ge\ii noştri
pAn!!. Ia Oder şi Vistu la de J os. Ştirea lui lIerodol cu toponimicu l
K&.Q1U~. dar Illa i ales numeroasele descoperiri archeologice scythice in
l1cele regiuni indcpi\rtate din NV, de ambele părţi ale Munţi lor Ooe-
mici , Moravici şi S lovaciei, ne indică de o parte vech imea, de alta
c;1uzele m igraţic i . Jll r tczaure de caracter ma i mu lt cimmcrian, decflt
scythic, ca ace la de la l\I ikhalkovo În Galiţ i ll, ne arata primu l inceput
al turburăril or din aceste locuri, început confirm:lt şi prin tczaurele
ifldig~nc din ult ima epocă a brom:u lui, ascunse În urma acclora!} tur-
burăn. Acest proces de migraţie a dus la crcarea Il o suml1 de centre
dacice În NE, E şi SE germanie , ca Setidava, Susudav3, Ar-
sonian, Arsicu a (ef. 111.'1i j os, p. 288 n. 1), Singone, etc.
V. 1' Iai slabll a fost penetraţi n getic3 d incolo de Dunare.. panno-
nid. Popoarele din Alp i au rezistat Întotdeauna mai bine năvllir ilor
~!~I?~~u~il~~ 1(~~~I;C:~i~lstl:~rii ~~e~~:!i~~ 1~~;~Şd!~ a~:'Cil~~iAa::O~~
Rabon), g1tsim triburi ca :Icci Colaetia1/i, cari ne amintesc poporu l
aflalog din Haemus şi Rhodope, şi mai ales oraşe, ca Sala, Curta,
Chertobalus, Gem lata, Bere, is, ior pe valea Savci Saldae care e iden-
tid şi ca cu Saldae d in Dacia de SV, după ca re c num it tribul Sa l-
denses, ş i In vi\rsa rl!:l râu lui Sava, Sing idunum, care nu e a ltceva
dcdt num irea ce l t i că a capitalei tribu lui dacic Singi.
VI . Foarte putern ica a fost expansiu nea get ic3 spre SV, catre D al -
matia. N u vom repcta aici, nici măcar În rezumat, şt i ri l e respect ive,
ci vom accenLU a nu m:ti fop tul, cap ita l pentru c ronologic, că În numele
tribu lui fillyric. J)al/ rsii (in inscripţii Dal/ersi) rcgăsi m pe Daoi. n u .
m i ţ i in li m ba scythic;'t a01$oi, deci pătru n derea getidi s'a făcut sub
auspici i scyt hc , in:lÎntc , pri n u rmare , de sec. Va. C hr . T opon imice
C:l Asamum, Ad ziziulll , Bcrzumnum, Eiminacium, Thermidava , ne
3ratll de altâ parte c hiar punctul de plecare al m i graţ i e i get ice, şi anume
Dacia s u dves tic~ : Banatul ş i Olten ia.
VII. La fel este perfect databi lli ~i m igraţb getica spre S şi SE:
de o parte Trausi i-Aga thyrsi. de alta regele Geta al Edon ilor, de pri n
a. JOO, in sfârşit nu mele pu r scythic ni Thracilor Salrot (kAatra), o ri
 VASILE pARVAN'. GBTICA _ _ _ _~
toponimicele scytho-carpatice ca Sargentias atAt in Paeonia cât şi pe
valea de jos a Hebrului , ne dovedesc marea vechime , sec. VlI- VI,
a penetraţiei elemenfelor nordice, iar oraşe ca Dausdava, Singos,
Pulpudav3, Uscudav3 ori Dakibyza - sp re a nu cita aici decât
pentru caracterizare , altfel tTimit ând la lista bogat~ ce am dat mai
sus - ne dovedesc d elementu l dacic a (OSl precump~nitor in mi-
graţia geto-scythic1 spre Macedonia, Rhodope, va lea de jOi a Hcbru lu i
şi chiar Bithynia şi NV Asiei Mici. Şt iril e archeologice şi istorice
privitoare la Trero- Cimmerienii impin şi sp re T roia ( ş i aşezaţi acolo)
in !C~~::e:t:ri d:~:,~~s:~g~;;i:i ~:t~:!\I~;e a~ t~~i7~Ec11~~:ll nîn:~O~r~!
e in Scythia ru,1I de numeros in inscripţiile din vremea elcnistico-romanA,
sec. VII, plinli prin :1. 900 a. Chr. De alt1\: parte ştirile Illi Herodol
asuprn Thraciei sud ice ne arati!. c~ pr in a. 500 aceste migralii erau
de mult s fâ r ş i te ş i chiar amintirea lor ap roape se pierdu se.
,1 VIIl . Ptolemaeus, de aco rd cu predecesorii sai, ea ş i cu itinera riil e
ş i in scripţiil e, cunoaşte pc Gcţi pc tot cursu l Nistru lui, de ambele
pllrti, pânll la Nipru. Şi Herodot ne dit indirect o bună indi caţ i e că
Cinunerienii nu l ocu ise ră la Apus de N istru, d deci, prin a. 100C?,
Cetii se aflau pc aceleaş i locuri, În întreaga Galitie ş i l\Ioldod , pe tOt
cursul listrulu i, până la Mare 1). Numele neamului princi l)al getic din
') Atat Ebert elt ,i Roslovllef( in lucrlrile \or des d tate, asupra Rus iei sudice.
exprimi, independent unul de altul. aceea, pl.rere lIIuprJ. UflÎtl.lii de dviliutiedin
prima epod a fierului (ba chinr din c~ bron~ul ui: Eber~, p. 77) tntr~ 'I'bracii
d in Al deal ,i Cimmerienii (dupl. Rmbia in\'''IIIII, lot Thruc,) din N l\1I\ni Neare.
Re:r:umllnd cercelArile de plnl lll el. Rono"lseIT o. ('. p. 90 Iq. e de plrcre, dupl
apcdele de fier cu antene ,i ceram ica de pllSh\ neagrl cu ornamente ind:r:ate um·
plute cu 1I1l>. tA 1I\'em de-II fllal cu o nou" utinde re tluocid in e~ ~e fier,
mainu de venirea Sc.iţilor; mormintele ,i a,czlrile amlA dase IOdale diferite prin
stare" lor materialA, o populatie lied cntarA ,i lIlIrieolil.. lcl(lturi cu Grecii incA din
lec. VII. Această civiliZl"ie le: intinde numai po"" la Nipru ,i eu nu lire obsolut
ni",ico,,·t"llll. OelisemenclI nici cai. nici oameni socri fi Cl\li:ob,'tclll dllb,oll#.!itr,i
mttal prtliol, tiplI,i Halbla /t; cultul'tl aceasta unifonn!l Il lec. Viii- VII (H aUltatt +
:::!I::t~~:~: ~o~:;~: ;;~;n:~!: :~e;:II~e::::teh~~i 'liitllull::'~!~f.A~:U~r::
,itul sec. Vl acutc obiecte de\i n numerOUCi În ICC. V tie lu nt Într~te de ctle
~:~~~I~~t,:aj,~r~~~;~a :~\i;~~A (l~na:~cAo~i;;i::~:ic::Al~f~:~lm ~:~ ~::J~
cele greco,scltice. Oeoei predomin!!. in N tI,emenlul TllltivO-iT~' Firesc le pune ipo.
tez:! el Thnaeii se Te\'ană din nou Ipre N"IPru in epoca de fi er. Şi R<»tovtseff con·
(inul (p. 94 sqq.): Scitii nu lChimhl!. mare lucru in Ves.: ei I t mullumelc Il rid ice
www.cimec.ro
V. I:lXPANSIUNEA CETIC" INT RE 000 Ş I 500 A. CUR.
"J
ac~te Întinse ţinuturi era acela de Carpi; pe Tyras Îns~, in chip specia l
Ge,ii erau numiţi cu numele lor generic : Ge ţ j i de pe Tyras: T v(}t:yerat.
Totuş nu c probabil ca Ceţii sl nu fi fost dislocaţi d in aceste regiuni
de nAvttliriie cimmero.scyt hice. Deaceea cred cA suntem mai aproape
<le adevăr când atri bu im ţ.!1?a ns iun ea getică pânA la Nip ru epocei
de migraţ.ii cclto-germaniccJ pe la N Carpatilor, jncepu te in sec. IV
:1. Chr. Aşa eum Scythii impi nseseră 'pe Geti spre NV, V, SV, S
şi SE, aş..~ au trebuit Gcrmano-Celţii să- i ducA pe Geti cu ei
pAnA În Crimeea. In adev~r elementul getie apare la Olbia şi În general
indt este cla r c!\ ei au trebuit sA treud! aici printr'o enormll recru-
descenţA de admigraţie. Şi aceasta , fireşte , nu abia pril\ cucerirea efe-
meră ului Durcbistn , ci cu mu lt inainte de acest rege. Cllci altfel,
năvllllri l e sa rmatice începând în aceste locuri incă din sec. 11 a. eh r.
ar fi măturat repede orice influ c nţll get i că d in Rusia s udică şi nu s'ar
fi întâmplat aici şi in nasarabia, Mo ldova şi Munteni3, Cli Sarma ţii ,
~~::el~~ : ::t~~~:~:'~Ci:ţi~r~:~~~ isnă ~:~::~zceu e~~~l~'e;' ~~ a~j;:
!~ i~re~~i~a~~a~:p~i Î~n n~=:ac~n~o:~;!~p~~~i~e~t Ta~rd~eI~::i:~i I
iubitori ai stepci, toată regiunea de pă dure dintre istru ş i Nipru,
.intocmai CUln mai târziu , dup~ o observaţie a geografulu i Murgoci,
urmaşii Getilor , Românii , se vor Întinde de asemenea in Rusia sud ică
tot in l egatură cu piidurea, ocupând de predi l ecţie acele regiuni unde
stepa uscat~ era intreruptll de vegetaţia mai bogatA a regiunilor pll:du-
roase, fie chiar şi izolate ca Il işt e oaze În pustiu.
JX. In ce priveşte Dacia proprie, Între "fisa, Siret şi Dunăre , Pto.
lemacu!i ne dn o scrie de cincisprezece num e de triburi, dintre care
numaj trei par a aveâ numc ecltice : Anarţi i 1) şi T curiscii În N V
~~~t~~c~ ~~~~~e ,~~~::i~i ~:~~IIEt~:e::~b:~~en:ali~~a~ :~:ti~lj~:ţi~ I:/:::~~:t~
pIl'e I se intinde in lec IV- III Ipre V ,i N . alungilnd civil izaţ ia thradcA. Dar
curind lun t m llnaţi ilUlpoi de Thrllci, Macedoneni ,i apo i de Cdta.Germlni. In N
~c~~~~u ~:u~.wnlli pana Ipre II. ZSO-zoo, cind Sarm.ţii If4rlm:1 imperiul
apr; ~~::~~j~:::~~~u:e:ar::::::!~~1 v~ii;~::e~t:i":il:3'~::i:tll;:~;::rJ~:
in oriceclz, e ' l um \ enÎli mii tmiu acolo dedt Coetobocii.
,8,
şi N şi COlcnsii in E, in vreme ce toatc celelalte sunt ~etice. Unul
dintre aceste:1 din urm3. rcgăsit şi În Asia 1' lic11 (Caucoenscs = Cau_
cones) ne poate servi ş.i pcntnl datarca tntdiţic i istorice ajunse până
la Ptolcmaeus: este clar dl numele acestui trib se ridid ihapoi pân3.
pe vremea migraţiilor trero-cimmeriene (sec. l X-Va 3. Chr.) . Dar
inşirnrea triburilor dela Plolcmaeus nu este comp l etă: din insnş lista
lui de oraşe mai deducem incă trih ..1i getic al Singilor, cel a\ SnngiJor,
poate cel al Utilor ( Ut.idat'a cp. cu râu l UIUS din l\loesia, numit după
popor1.l1 getic coborit aici din N). sigur ccl al Appu lil or {confirmat
deplin printr'un izvor literar anterior lui Pl olemacus) şi, prohabil,
ce l al Dacilor înşişi, ca nume regional, al un ei sin gure sem inţii , tocma i
~!~ml::i~r:~c c~:~::sc~~:~:~lil :i ~~v~:;~ a~ci:~i~;l ~~ ~~:r~:~;c~~c~~~u~~
de noi dup!!. .dox/dava, cetit ca Llax/daua), ş i deci s!l. numeasci'i. apoi
loat!!. n:I\Îunea dup1\ acest trib, cum nlJlnÎserI1 şi pe Eleni dup1\; micul
trib ep irot ic al Crailor (Graecilor). In sHirş i t d in in scr ipţii mai putem
ind!. adi1:uga tribul Ansamensilor pe Someş şi cel al Succi\or la gura
Oltului. De alti'!. parte, tot din numele de ape ~ i 10calit1\ţÎ dela Ptole-
maeus, din ilinerarii şi din inscripţii se mai pot deduce şi o serie de
triburi foaste scyth ice şi apoi geti:t.'ltc, precum urmcaz;l: Sargal;; in
valea l-Iategului şi pc Siret, Napae pe valea Someşului ş i a Talo01 iţel
Saci pe va lea i\lureşului la S de Apulum ŞI pe valea Dun!l.rii la Rb1\rit
de Durostorum, Pali pc Siretul de jos . Trebu ie 5!1. adlug!l.m ::t iei c~
in Slovacia şi Ungaria de NE, aco lo unde şi dcscoperiri ri le archeolo_
gice ne arat1\ o puternic!!. p enet raţie 5cyt h iclli, toponim ia lu i Ptolemaeus
ne confinn!l. prezenţa tribului scythic Abi; ş i a l ocal iti'i.ţil or iran i en~
Uscenum şi Parca.
X . Număru l oraşe l or Daciei c la Ptolcmaeus destul de În semnat:
excluzând dubletul la Tib;scu11I şi poate ş i alte vreo c\ou1\ nume n esigure,
nu mai puţ in de patruzeci. Iar itinerariilc, ca şi in scr ipţiil e, ne mai
dau ind o suml!. in plu s: dou1\zeci, f1lr1l satele din ţ inu tu l 3urifcr ş i
din NV Daciei. Totu ş, dad vrem să ne facem o id ee adeviiratli de
dcsimea po p ul aţiei din D acia şi de nUIll1\rul enorm al aşczl!. ril or Cli
nume thrac ice, trebuie sl!. compadim lista d e 10ca ii tAţi dimprejurul
~;;~:;::::~:::·~~;,~~~::;i;~~r~~~!i·;;::~~~'i~:~::E::
;ode
t oVro :rd)(WWTt~,. 1i (};,,6 Jcii, IJnJ{}W,I o~ ~iiol .d~ ...
www.cimec.ro
V. EXPAI"SIUNP.... GETI cA I I'o'-RE ~ SI 500 A. CHit.
singurului Alburnus Ma ior purtând nume ind igene (mai sus, p. 273 sq.),
pilstratll in câtevA. t:lble cerate ajunse doar ca printr'o minune pânA
la noi. Acel\t exemplu ne demonslreazli. e1l de fapt Ptolemaeus a spus
iarJş :!devArul. când a declarat dela inceput (11 1 8. 4) c1\ nu va cita
dt..'Cât oraşe l e .mai Însemnatet ale Daciei, pe celela lte Hi.sându-Ie la
o parte. Deacec:1 trebuie reţi nut!!: constatarea cA ehi:!r in lista lui Pto-
lemaeus nUIlll!.ru l oraşelor de aspcct ollomasLic s tdl.in e absolut disparent:
doar singure douA originar cclt iee , unul in NV, r1\mllS poate Încli
celtie, Ruccoll ium, la Amlr\i, iar eeli1 lalt in E, Rnmidava, de mu lt
gelizat. Cum ins1\. Ia ţa rt'i. sLr~in i i se aşezau mai puţin ş i cum Romanii
înşişi au pAstrat in mare partc chi ar la oraşe toponim ia getici\ (vezi
itincrariile ş i in scr i pţi i l e), c uşor de inţeles În ce numllr precumpănitor
se va fi prczentllt lista aşezăr i lor omeneşt i cu nume indigene, d in
Dacia proprie. Chiar ÎnsA cu puţinu l ce ni s 'a p1istrat putem 8;'1 ne d!!.m
scamâ de vech imea ~i intensitatea elementului gct ic În Carpaţi. Pu-
ţinele urme dc toponimie scyt hicli ne sun t cu atât mai preţioase cu
cit ele trlidca1.l!. prin forma lor thradca: prezenţa Ceţilor aici, ca po-
pttlaţ i e b!!.ştinaş!!..la ven irea Scythilor: Saci-dava, Zargi-dava, Napu-ca,
Palo-da, Sarget- ias, Ab ie-ta , etc .• in vreme ce, dac!l. Get ii ar fi venit
mai târziu, dupli Scythi , numele de localitA~i iraniene ar fi avut În
intregimc, ca În Rusia sudica:, forma scyth ică . E adicA ncdaş fenomen
ca şi la loponimicele cclto-gete: Ramida\':l, Piroboridava, etc.: ele-
mentu l băştinaş getic - la aceastA epocA ne mai discutat de nimeni-
imprimi\ pecetea lu i numelor de oraşe ale intruşilor in ţinut compact
getic.
da~~~, ~~tC~:' C~p~i~le~~~C~~nee~~de:~ Ir~~:i;s~i~~ ;:~~~~e:~~~:~;;n~:~~
ea oferi\ anume caractere dcosebitoare faţii de toponimia sud-thracic!l.
~r~n~:t~:r~,el_~:t~l~I~~l~~II:r d:u~~~a~;:::;;Jo;a~et~:, Î~;:a~~~~SC~
considera gru pul etnografi c getic - datll mai ales enorma lui Întin-
dere-ca un grup special, coordonat Thracilor, aşa cum erau co-
ordon a ţi P hrygicn ii şi Armen ii şi alcătu ind împreunA cu aceştia marea
famil ie gcto-thraco-phrygo-armeanli, esenţia l deoscbit!l. de fam ilia
pannono-illyro-mcssapo-maccdo-epirotid. AJ>u~c IIlyri la un loc
cu Thracii e egul Cll a face d in Cel ţi şi Germani o sin gu ră naţiune,
sau a confu nd t\ limba latin1\ cu cea greacă. In adevăr , in vreme ce
I1Iyri i merg ca onomas tic!\ alătu ri de Italiei , Ceto-Thracii merg al1iturea

~b~~i ::e~~i;O;md~i:~eş~~a~~~tlu~~:~~~r:C~i ~~~i~i;pa~~C:
avut totuş a suporta rând pe r:ind presiuni şi C'hiar predomin!lri ira-
nÎene. inccpand cu Sci,ii in sec. Vll a . Chr., continuând cu Sarmaţii
din sec. J a. Chr. înainte, şi sr1lrşind Cli Alanii, pc vremea marilor mi-
~~~;: ~~::in:e-:~~;; oş~:~:a;:;i~:~:~I;:~ic:~~:!l eŞt;~!l:i~~U~~~C :~;U
alecuceririi Daciei de Traian şi, in specia l, toponim ia rurati! e plin!i de
rormaţii transparent lhrace şi de un străvcc hiu rAsunet indo-c\lropean:
DetlSara (apa zeilor >tfântâna Zânclon), ca În reg. Philippopolis
Diiemre (CJL. VI 2799 = 32543 cu P ârvan, Note d': geogr. ol/l., 1. C' l
p . 342), Sclaiela(<<Peştcra.), RescIIlrlllt (.Bogata.), Bruc/a (tStrâmtoarea.),
Ber::o'IJia (d\1cstednişult), TlImosidovo (sutul smo liţil or: ,Ţiglincşlii i).
Drfl.-beta (ID espIC:ltat) , Acmo"ia (tPicrroas:lt), Ilrgiclava (tAlbcştit),
Ai:sizis (o:Cl1priţa.), Comidava (tDrl1gl1ncştit), Germ;sara (IApe Caldet),
Tr'-plmlum (.Trei Stânci., .Trei Munţi.), ele . Stlipânirea sc)'thid.,
de cel puţin dou~ secole, asupra Daciei a Illsat, fireşte, urme destul
de adânci. Astfel în afarI de num ele de triburi şi de localit:li\ i consta-
tate mai sus, in suş numele Dacilor ş i Geti/or se aratli a fi seythice 1).
In adevăr, C3 şi Agathyrşii, Dahat, Dagati, Davi, Dai, Daci, ori
Gtlae, sunt nume de popoare scythice bine cunoscute; Dahae in
Turkestan ( mel n),. • l'eXQ1'{aI'; Strabot p, 3°4), iur Celae in com_
puse ca Massagetae (tot acolo : Plin., N. h., VI '7 (19), ':;0), Th.Vssa-
gctae (Plin., N. Iz., IV 12 (26) 88; cL Vl 7, 19, in Sarmatia
european~, Între Nipru şi Don, nu departe de AgathyrsÎÎ dela Rllsă_
ritul Niprului de Sus). Ca ş i Agathyrsii ori Salr'-'-, ei s'au desnaţionali_
za t curâncl, Ibând numele lor moştenire Thraci lor pe cari îi stll. pâni-
~:r~~I~itil;:fn:;:;~~ ~~o~~I~~; ~~nd~!l~~t~~x~ne, s~I~:!~~aXea ::~i~
dcio, a venit fie dela Duii din Rhodope, fie ind !. şi dela cei din
Oalmaţ'ia, la coasta Adriaticei, acei L1aoL •Aogool, de cari am vorbit
mai sus . Se pare cll În general numele de Geţi a fost mai râspând it
În spre Pontul Eu:xin, dela Ba lcani şi pftn1t pe Nistru! de Sus
1) Tomuchek, 1, p. 9Z 4i 101 reeumW.4te Ci numde Dacilor ,i GelUor .unt greu
explicabile nu numai din thrae.icl, ci in genera l pe cale filologic-comparativa inda-
europeanil. La posibilitatea istoric-etnografid propusA de noi ci nu .'a gllnditnici
pentru DacÎ ori Ge~i, cum nu se gllndise nici penllU Aglllhyui, de~1 aCC1'tia strigau
na,ia lor prÎn numde în.u, ce-I pwtau.
www.cimec.ro
v. E..XPANSIUNEA CETICA INTRE 900 SI JOO A. CIIR.
(TtlQt1lr(lI), În "reme ce numele Dacilor a fost mai frecvent in NV,
V şi S (· Llaxldava din NV Daciei i Dauni; din Dalma\ia, Lluo, şi LI ro,
din Rhodope, daxtpvCa din Bithynia). Ca nume mai genera l t"raci, al
indigenilor din Carpaţi pare a fi fost intrebuinţat de o mare mulţime
de triburi acela de Carpi. 1n adevlr, cercetarea noastr1i de mai sus i-a
gasit ~eopotrivll. -,in S~ova~ia de . V,. În ~arpalii nordici, in Mol-
dova Şt Basarabm sudlcâ, !Il sfârş it chiar dlOcolo de Nistru, pftnll la
i\ipru. lmpin şi intâiu de Scythi spre V (sec. VIJ) , apoi de Celţi
spre E (sec. III), in sfîtrşit de Germani spre S (sec. Il- III p. Chr .) ,
ti rl\mlln tot ca neamul dacic cel ma i caracteristic şi mai numeros
În şi împrejurul masivului carpatic ş i Zosimus ii cunoaşte ind!. Ia 380
d. 1-Ir. În p!l.rţi l e noastre ca ali ati ai Hunilor şi Skir ilor sub numele
de Karptodâ.xaf_ Venzii slav i ajunşi În aceste vremur i pân1i În Basa-
rabia sudicA sunt vec inii lor estici lTP). Dealtâ parte Pannonia ş i 1\ loesia
er:JU pl ine de Carpi co l onizaţi aic i Încă de pe vremea lui Diocleţian.
Odatâ cu pr!l.buşirea gran iţei romane a Dun1irii in sec. V, Carpii nu
mIIi pot fi Însă mutaţi cu de-a s ila ir, S, ca acei Carpi din vicus Car-
porum de pe lângll Hllrşova actual!!., pe cari îi cunoaşte Valens
deaproape in a. 368 '),ci Îşi cautli singuri de treburile lor, fie n1v!l.lind in
~leazâzl. fie fidndu-se în munţi i lor nordici J ); Tomaschek,], 1 J o slJq.
crede c1l dup1l380 tCarpodaciit I",erden bald unter den Hunnobulgaren
uod Skircn verschwunden seim . De fapt ei au trebuit s1i alclltueasd
illmul ~uutentic dacic.,:: Înd neromanizat, pentruc!l. r!l.m§Se-
serA in N Daciei, dincolo de graniţA - laTormarea viitoarei naţiuni
române. eventua l, În trecerea lor dincolo de Dunăre, pânll În Epic
şi Grecia, tot ci vor fi adus noui elemente dacice, proaspete, peste
cele bessice din Thracia ori illyro-roOlanice din Dalmaţia şi 1\la-
cedonia, de mu lt topite fie in romanism, fie în thracismu l sudic.-
Sigur e, c1i, la afe;;area lor fn Dacia, Slavii aII găsit aici o toponimie
~e thraciCtl ţillll1noipe ici pe colo romanicd. Acestltlcru
') er. Pl\rvRn, I}lIrOltorum, 1. C., p. JJ4.
') PrCOCUplil de problcma aermnnicl pe care o trn1tl, C. Diculttcu. in cartea 13
DU (JIopidm, Leip:r;ig, 1922, J. p. 29 Iqq., a dlll o interpretllre IIbllOlut neadmi.i-
bil1 i:r;"onrclor prÎ\,itollre la Dneii lih«i din N Daciei romane: d crede el prin
Dati ....em 1I1nlclege dela 250 inainte pc Gepi:r;i , ceeace e total gre,it c.hiBr din
punctul de vedere germanical chc:stiunii: Gepizii nu eJlu .ingurii locuitori lcolo
undt-i a,eazA OiculclCU in acut timp, iar Dacii liberi nu unu numai tdie IUJgewan_
dfftm Daken, ei tOAt~ naliunu geto-clU"piei dela Vi,tula ,i plnl la Nipru, de care
fl'rarecA D.nu ,re decit o \"p idee.
trebuie "illt f ixat, tlacd mI vrtm sti alribuim S/tltJilor nume de localildţi
1Ieromoll;ce, cart, 101111, lI'all nimic de-a face "ici (fi S lav;;, ci sUllt pur
li simplII loponimiccle gdict, di" care ma; SIIS (I m da t o urit de probe,
t.\istente pând la sfâTfi'"1 f)adtt; romalle, penlruuT ele fmeser{T tIIIocma;
primite f; dt ilO";; 1'0/01/;;1; ai are~ /or lin"'lIr; fI promml ate la ţartI în
chip getic r,,,d ", ,,It dupd 27°, dind proceml de roman;zarl! n/l fnce_
lea::tT, ci abiâ a î1lupu t sen·os, fi v a dllrd pâllă în StI' . VJI-VIII Itt.
întrerupI . Dealtfel intreaga c hestiune n toponim iei carpato-balcanice t)
va trebui pc viitor desb!i.tut !\ po rni ndu-se dela acest punct d e vedere,
c!\ Slavii au moştenit in aceastll. privinţă direct pe Thraci şi nu mai
În n doun linie ş i pe Romani .
XlI. Fnţl de considera ţiile mai sus oxpuse, cronologia migra ţii lOr
getice se c1arificll. fă ră mari dificultăţi. Inceputul lor n trebuit să Ur-
meze deaproape pornirea deplasări lor cimm eriene , care - sub pre-
siun ea scyt hică d in E - impi ngeau pe G e\ii dela Tyrns spre V şi
~aisu"p.227, n. I,d:l0Ierie de lect urinoulf.\lIo detd.
M Uller, {oart{' interesante ti bn31e pe UllaeriMJl udi u al manUICTiptelor, di nneno-
rocire insi insuficitnl iuslinule cu malerial tOp. nomBll ic C'Omparat iv. Dilm aici o
Icwtll in, innc ti crit iet. a lor. cu Illl nuu neceaatA, cu cit C1I rtea lui Cuntz ne~cu_
plndu-K nici de Dacia, nici de Sarmatill, nici de l'hraciR, il!" de aIIA plrle ruul.
latelcl'i pcntru regiunl'lIcentl1ll-europt"unllpt'CateOlr.. teoo.z4fiind reaI>C'ctabile,
cercetAtorii romAni trebuue prc\cn il i, Ilfirmaliv IUU nega tiv, llIupra temdului ce $t
poate pune pc: !lcele r uncte numai intAml)!lltor atin e de Cun tz, dar care Pt-ntru
noi lunt hotAritoare. Şi pentru Cunt.,; Vnticanu. 191 (X) e cap ital. In plu. ci fow_
Ie,te, ca , i SchUtte. cod. Urb. 82. pc'carc inlA, dupi!. Heibcrg (ef. Cuntz p . 4),
îl datuz.tl i n .ee. XI. Vail riHcarea lui Ptolemaeu.. În ropor t cu l\1Mrinus deopa r~,
eu harta Antonini Inl de nlta (Caracollla). (' plau,ibil6. Din mulLe pUllCle de "\"~ert
lucrarea lui Cw\lll:Înscamnli un real proMru. In ce pri\'c,tc Icctu rile Cl' ne intere_
~:z (~~e6~dc;:::::;â:~C ~~.i ~:o~~~r p~\~!~~~~;~~I~;~jl~I:' c~i a;~n~8d~ /~;::~
I.. noi p. 2u),lecturim. i aigureCll llceJea d eia MOller, nu ICh imbli nimic din con·
cluzi ile noas tre, 1. c. S~'nza l io n ll l de importllntll er fi lectura 1'4r100.00 dc1 r. p, 67,
dacA Ar putd fi lUIiguratll. ,i În ah cI,ip decAt pri n X . Noi rlmAnem deocamdatl
IlI lc.:lura E t:T16otJ(J bine nsigurntă, et imologic. ca thtllcicA (mai IUII,p. 222 CU 2n).
Crcdem grefitt: I t:cluril~ dt'la pas. 73 (ef. p. 6 1) l\'IIQ(I(JW~U. (ef. , i p . 74 sq.) ,i
K olQ."l(Jvol. În loc de • A ~(Jw " u. , i Kai.amfll'f}( (Y. mai .us. p. 22S ,i :n7). Desl"tt
K C(ffolJo).m; (p. 74) am vorbil mII i ' UI, p . 227, n. 1. Pentru O IIAII'dxUJ~ (p. Sol in
loc de E111II'GMtor (Ia noi p. 230) nu e nevoe.i ine.i,t4m . In comentarul t!iutopo.
grafi c Cuntz le op r~te HUP" urrrulloa re!or l ·c.lil1Ii Cl' ne privc&e: C /!J"tobtJlllI
p. 166; 12 noi. p.221), Cur,a (p. 170 ; II noi. p . ::J7),Salo(p. 1Q8 ; In noi. P· 217),
S:Jld l$ (p. 199i hl noi. p. 228), Btrbil (p. l 60i la noi,. p . ~2 7), ColTP!1 (p. 165;
lanoi,p::!.2S).
www.cimec.ro
ch iar NV ş i SV: deci cel ma i ta rziu prin a. 900 rt . Ch r. ncamurile
gelÎce din Crtrp~ţi ince.p rt fi. adânc tur?urate in raportu ri le lor reci-
proce de stApalllre a ltnuw nlor pe catl de demu lt fiecare se fixnse.
~:r;~!t~n;:;;;e lap;~tl~:d:~~rn:ili!~o~::o~~:m:::a~ro;~~tl;~ce~~i~~a~:~~
nimic de mişci'1r i de migra\i e pe vremea lui. D impotrivA la sfârş it u l
se<:. VI , câ nd Darcios trece Du n!\rea impotriva Scyth il or , pretuti ndeni
În N fl uviului istoricu l elen În ş ir~ regate bine consolidate , printre
care acel al A gat h yrş il or din Ca rpa ţi duce o po liti că de rezerv!!. prudentă
ş i de neut ralitate expec tativă În marele con fli ct ce se d es făşură . T ot
pc In 500 :1 . C hr ., cel ma i t ârziu, SeYlh o- G e ţii erau co n so lid a ţi - de
mult -atlit În On lrna ţi a (Dacii Aorsi) c!I t ş i În Rh odope (Dio-BessiL ,
S:ttrii , Trausii-Ag:'thyrs i ş i regele G eta al Edoni lor) . Aş fi chiar În -
cl inat a ad m ite nu anul 600, ci anul 700 3 . Chr . ca sf!l. r ş it al turbur!\-
rilor cimmero-scyth e În N ş i V Mlirii Negre. In ad evă r , Între 700
~u~~ jl~~;~t;~~t;.u~~e:~ ~~~r~~ll~~!i V~~II: :;;~~o;I~~::~i: j~OL~~~:,ţ~~â~~
departe in interiorul scythic, resp . getic . N u e ins!!. probabil ca aceas t ă
penetra\ie pacific!\. să fi putut avea loc În plin!!. migra\ic cimm cro-
scythic:t. D e alt1\. parte ne trebuie pentru totala thrnci za re a Scythilor
din Ca rp a ţi ş i din Rhodopc un timp destu l de ind elunga t, penlru ca
in 3 . 500 aees t proces sl fi fost d e mult s fâ rş i t. T oponi mi:. geto-
scythic:t a Daciei lui l'tolemaeus Îş i are dec i bazele fixate definiti v
inc4 din sec. VII - VI a. Chr.
VI
l'rotoistoria geticli incepe de fapt - ca ş i În Vest - incli din vre mea
~:~~~!~l~i~:i~;~~~:':~:~~~:i~::~::.~~;:;:~;::~:::~~:;i:°f:{~!~i~
~i numai în linii mari, o protoistorie eompletli a patriei noastre În mile-
~hr. 2) Dar . mai e Înd i un neajuns : perspeetiva din care
') Faptul el În linuturile de NV IIlc Asiei Miei invadllie de T rero-CÎmmerÎeni
nu glsim /lume de loea1it1li rormate eu ·:-r:âQu (CII in Thracia proprie) fi mullÎmea
andogiilor toponimice (j:cw.bilh)'uice mi fac d up rÎin Bici ipoteza, c!l p rÎl\l r~ acei
KIJI,df!'Ot. 00, " al T U1iuCJ:; d ~o.ud'ovolI' (er. Sirabo, p. 61), d ementul " re ria VI
fi fost alcituil de illd ,i Th Mlcii din Carpali.
' ) Vezi Iitcnuum notatA de O l-chdetle, A1o/llu l . II" p . 88 f i de Menghin, la
Hocrn~.- !\I engh i n . Urgtulticltlc dtr bjMendcn K rlltst, \Vien , 11)25. p . 824.

s'au facut dat:irile pentru neoliticul, chalcoliu1icul şi bronzul carpato..
danubian e - dupll p~rcrea n03slr1l. - prea rigid vesticl. S'a plecat
sau dela evo luţia civilizaţiei din Europa Ccntral1l., s.'\u dela cronologia
cuhurilor egeice şi nu s'a ţinut dcajuns În seam1l. materialul local (in
special cel foarte modest, dar foarte autentic, ceramic). Un exemplu
tipic de cronologic care nu se pOlrivcşte ş i pentru regiunea noastrll. in
vtlrsta bronzului, e cel dela Menghin, in Il oernes-Menghin, o. C. , p.
818. Dar chiar consideraţii l e speciale pe care le consacr:l Reinccke
bronzului .ungan În Arc"afologjai Ertesita, X IX, 1899, P,225 sqq.şi
316 sqq., cu toată excelenţa lor pentru Ungaria, nu corespund deplin
împrejurărilor speciale din Carpaţi. Clici dacll. R. (p. 316) dll. epocei a
lV-a a bronzului ..ungun graniţele: c. 1150-C. 850 a. Chr., singur
recunoaşte că întreagă perioada a doua A bronzului fllllgun Il r, dela
1300-115° e o preg:ltire pentru formele din bronzu l IV, iar În alt loc 1)
prelungeş te bronzu l IV - toclllai pentru regiunile noastre - ptl.nll. pe la
750 a. Chr. Tot aşa, numai cu modific!lri, s'ar putea intrebuinţ.1. pentru
ll1aterialu l din Carpaţi ş i sistemu l tipologic-cronologic al lui Montelius
pentru N (prevăzând treptele: r 1900-1600; H 1600-14.00 ; 111 140<>-
105°; IV 1050-85°; V 850-650; VI 650-500) ori pentru Italia i)
(cu bronzul complet Încheiat la 1125- 1100 a. Chr.).
De fapt, noi trebuie sl'!. consider1m În Dacia v~ta bronzului pre-
lungitll. pânA pe vremea Scythilor (sec. VII), dcşl influenţa hallstalto_
venet!l se arat3 a fi fost puternic activl'l. aici incA de pe la a. 1000 a. Chr.
In adevAr chiar in evoluţia fibulelor ultimei perioade a bronzului din
Dacia nu poate scltpa nim3nui elementu l excelent de datare faţl1 de Vest
ş i Sud 3), element care iar3ş duce la aceeaş constatare, c3 anume bron_
zul dacic e activ pânlt foarte d.rziu ş i, În ultima sa epocl1- perfect
diferenţiat3 de cele precedente (ega l dacl trei, ori patru, c!ici in orice
caz prima rl!.mâne quasi-necunoscută) 4) - între 1000 şi 700 a. Chr.,
el constitue o civi li zaţie absolut spcc ific3 (anal oagă atât ca bo gl1 ţie şi
strAlucire, c:\t şi ca extensiune, splendidului nostru eneolitic , ori, mai
1) V. Ia noi, mai 8US, cap. 1, p. s; d. alte indieoţii bibl.la p. z ,i urm .• nOtele.
1) Cf.tablou ldela Hocrnes-Mcngbin, o. c., p. «7. iar pentru N, p .•p6aqq., cu
ultima bibliografic.
') Cf. uupra cJasiricirii fibulelor tunpre. -,udiul lui L. M'rlon in Arch. &t.
XXXJ 1911 ,i XXX,III 191J.
")Cf. Menghin,la H .-l',,·I.,o.t.,p.8zs.Subaemnatuleinclin .. c, .Iadmitl,inaintt
de c. a. 1000, numai tuiahe epoce ale brontului dacic (inr nu IUJtru, ori doud).
www.cimec.ro
VI V},IISTA FIF.Rl11. 1II 1.... OA<: tA ,.IIALLSTA'r1·UI.
clar, chalcolithic, cu mult superior cn idei şi forme neolit'icului pur). In ade-
\'Ar ultima perioadll a bronzului dacic se desfllşură sub semnul influenţelor
vestice .hallstattiene. şi fVeneto-illyre •. Dcpozitele de bronz IV gl1site la
GlIşteriţa (Er7.sebetfalva-llammersdorf, Sibiiu), la Fizeşul Gherlii (Or-
dongos-Flizes - Solnoc-Dobâca),ori la I lajdu-B6szormeny(in Crişana) 1),
ar fi oarecum clasice pentru ultimul tlbronzt pur, dadl. n'am descoperi
În ele elememele nordilolice, care ni le dateazll. ş i astfel ni le deosebesc,fie
şi numai ca nuanţe, de fabricate1e imediat precedente - fă"1 influenţe
vestice, ş i ca atare constituind (1IletXlra tn faz~ ultim/( a bronzului III.
De ahll. parte mll re;l majoritate a depozitelor de bronz din Dacia şi
regiunile imed iat inconjudtoare, in specia l spre V, se aratA a fi fost
asnmse de tenma unor n3vAliri ş i conţjn, fireşte, obiecte d in aceeaş
epodi, şi anume, ultima: a JV- a. Dar nAvltlirile cimmericne la E, illyre
la V, doriene la S, sunt toate prinprejurul anulu i 1000 a. ehr. Turbu-
rarea odatll. inceputlt nu mai inceteau'1 până in sec. IIr a. Chr., cAnd
Celţii sunt, sau definitiv fixaţi, in unele regiuni, sau definitiv ahlllgaţ-i,
in altele. Punctul culminant al ncorânduelilor il a l di.tucştc nltvlliirea
scythiclt, Între sec. Vill ş i VI a. Chr. 1...'1 sfâ rşitul sec. VI era din nou
oarecare linişte in 1inutul carpato-danubian. Dar de pc la a. 500 Cclţii caută
sli-şi fad loc violent spre E şi S, pornind fie din Gallia, fie mai ales
din Alpii de N şi NE, spre SE italie şi carpatic, iar mai t:1.r7.iu balcanic.
Excelentul archeolog maghiar L. Mârton zice in At. XXXIII 191 3,
p. 14', cu prilejul studiu lui fib ulelor . ungare. din vârsta lI allstatt:
ttimpul care se cuprinde intre sfârş itul vârstei de bronz şi venirea Cel-
ţilor e epoca cea mai Întunecatli a preistorici Ungariei., şi, ca ş i noi,
el se plânge de lipsa lucrArilor preglititoare asupra materialului până
acum descoperit; se va inţelege astfel de ce un istoric, pe datele ofer ite
pânll acum de archeologi, numai cu greu poate Încerca - ca ş i pentru
bronzul IV - fie ş i numni in linii mari o lucrare de sillle71i asupra
protoistoriei cnrpato-d.·lIlubiane in prima epocli a fi eru lui.
Fapt e, cli - dupli cum am accentuat mai sus - chiar pentru epoca
bronzlIlui ,asupracltrein avem folositoareaculegere:1lui l oscfliampel,
A bron::kor emlekei A111gyarhollball, Budapest 1 1886 (ap1\rut intocmai
şi În 1. germanll: Altertiimer der Bron~e:::eit in Ungarn, Budapcst, 1887),
II 1892 (numai În ung., conţ inând inventarul descoperirilor, dup5locali-
~ţi), III 184}6 (numai În ung., cuprinzând expunerea istorico-archeologicli
1) A.upu tuturor. \'om re\'enl mai joI, la cercecarea infIuenţdor italice.
 \1 yAItSTA "IHll ITIIN 'I>\CIA. '.IIA I.LSTAT'l' l ll,

asupra v!lrstei bronzului in Ungaria), suntem insuficient informaţi. In ade_ istoricii greci sub numele de C"li. Dar intre bronzul I V (1000-'700) şi
văr, lIampel a acordat cca mai mare atcn\ie tipologiei In sinc, preocupân_ bronz.lIl III (1400-1000) e, după cum a obscrvat cu atâta competinlli
du-se destul de puţin de clasificare:, cronologic.~ şi de evoluţia diferi. şi Re~nec~e 1), o aşă de pcrfccUi continuitate, Încât cele dOll1\ perioade
tclor forme În cursul timpului '). Iar ceramic:l c la el caşiinexistcntâ.

§;i!~~~i:~t~j:~?~i~i~~:t2
Destul dI., după cele de mai sus . nu ni se pare absolut stringent Ca
s~ începem a lV-a epocă :1 bronzului dacic ÎncA din sec. X I[ a. Chr.,
Cll Rcinecke, precum nu e, deasemenea. in perfccti1 concordanţă. cu ma-
terialul dela noi o incheicrc a ei În sec. IX, cu Rcinccke şi Montelius.
Ci ni se pare ma i potrivit sl atribuim acestei vremi de prefacerl: şi de altfel nlCt o Idee revolUţionar de nouli: ca e dimpotrivă o simpl.1l. con-
°
;f~~~~:f ,:~tr:'~~~t:~s~~,::~~::~~~:~~:'1~:~~:~:,~iv;'~~:!;~:::~~~:~~
amestec de civilizatii (de parte cu V illyro-italo-cehic, de alta cu E cim_
mcric) li m itele de timp c. 1000-'700 a. Chr. Inain te ele a, 1000 ne
afl l'im În bronz pur, :malog cu V ecltic şi N gcrmanic, iar dup!\. 700 ne
aflăm În prima epocă a ficrului getic , speci fi c caracteriza t!\. prin influen_ nice de cea mai mare luare aminte chiar din partea adversarilor lor.

di~i:x:tl~~I~~~~:~Pi:~:~~!~~~~~~~~~~IO~ ~~:~:~~~~~l~/ r~~~'t~i:IŞi~~:~e:I:;

\ele orientale aduse de civil izat ia scy thi că şi elcno-iran i nnă a fierului.
Aceste influenţe vor dura - În Dacio - p !in1i pe la a. 300-25°, c:1nd
Cel(ii p1l.trunzllnd din toate păr{ile la Dun1kea de J os, În C.-trpaţi şi la aşezliri şi În specia l al dJ!po::ilelor ascunse În perioada a lV-a de team'l.
Nistru, pun bazele unei cu lturi specifice pc care li cunoaş tem in V alpin n1tv1tliri lor ') reiese pentru Yi~t~ soc.îal-politică a ThraciJor din Carpa\i
Îocli de pe la a. 500- 400, dupll regiuni, sub numele de cultura La prezenţa unor fenomene quasl-Identlce cu cele din Evul-J\lediu, tfeodal.,
Tcne. Nici epoca de pregătire a acestei culturi, sec. V, nici prima ei fază IGchaeot-mycenian. Când 8âpl!.t urile ş i studi ile asupra epocei bronzului
proprie, La Tcoe I (400- 300), nu se Întâlnesc la noi, dccflt ca slabe urme °
..getic. vor fi destu l de complete, ca să se incerce sintez1i mai am!l.-
de r1l.sunet foarte indep3.rtat. Dimpotri"!l, odalll cu sec. In , aceastll cu l_ nunl~t1i, .pre\·edem cu multe capit~le din protoistoria str!lmoii lor noştri
lurJ\ se general i zează În toa11l. Dacia ş i Înflorirea ei e identic1\ cu Însllşi În md~nlul ~I JI -Iea.a. Chr. vor fi explicate şi ilustrate cu lungi pasagii
renaşterea poporului getic, dela Drom ichaites la Ilurebista ş i Decebalus. din filat/a Ş I Odyssf!UI.
Rezumllnd cele ar1\tate mai sus , in special pe baza expe ri enţe i noastre pro- Bronzul e, ca şi aurul, rar şi scump. EI nu se imrebuinţeaz1i atât
prii peteren, fiXAm unnJlo:trc1e date pe ntru cronologia proto istori ei getice: pentru tlllcltc, cft t mai ak-s pentru arme şi podoabe. In aşez!l. ril e vremii
Bronz II I c. 1400 - 1000 a. Chr. el e rar .. Dovad1i de putina lui intrebuinţare la poporul de jos. Dar acclaş
Bronz IV c. 1000- 700 a. Chr. popor SImpl u deja ţ.-tră dovedeşte bunA-stare şi gust pentru frumos
Fier
Fier
1 (Hallstatt)
II (La Tene)
c. 700- 3ooa.
c. 300 a. Chr. -
Chr.
50 p. Chr.
:~tl~:i~:~/c;u~~til:r~:~~~~lit~~I::~~l:t;i~:UeinSţi~:~ -;:i~~12ez~I~:~~~\aÎ:cţiţ~=
nea agcnţtlor chlmlcl. Fapt e, că fi gurinc1e de lut ars pllstrate din

Am văzut mai sus (cap. 1, p. 2 şi urm.) c1\ prin anii 1000 a. Chr . 10- ~:~i~1~:~ 1~:~I~l~~.h~~~~~~~~~~1 i~i~:~~:i~~~:~ ~u~:~;~;ec~:~~~;~ ~~:::;
C\lih În Dacia poporul thracic pc care- I cunoaştem mai t1\rziu prin reprezentate pc vasele g receşt i din epoctl clasicA şi hainele «idolilor_
carpato-d:t nubiani .
')TinsllnOlczaieipcntrur,espe:tillli,li.CIl,ipelltrutnceplto ri, clharniceleSki%UIl
::/,r tI(1r'r'6nrischtll C"lturgnr1richtt dtr ",j/lltrn Donarw~gtndrn, publicate de Cari Gooas 1) Ard/(/ff)I. Ert., X IX 1899, p. 316.
in 1876 ,i 1877 in Auhiv d. V.I. Ji~btllb. Lm,JtJlnmde (X III ,i X I V) IIU mai pot fi fo. 1) Cf.la noi mai ...... p. 2. . q .. cu nOtele.

losite azi, dtdt cel mul! ca material. tocmai din cauza pomenitelor confuzii cronolosî-
eo_tipologieeintreBronz,i Fief.
r.,;i ~ ::::';:V~e;:~D:O;j:j t'~;S~'~6~;z::: :~II:tf~.~1 ~e~r:!~.n~le~'!;~PC1, o.

www.cimec.ro
 VI VÂK~1'A FIERl' Ll'l IN DA C IA . ,IIALLSTA'T'1'UI.

Dar adcvliratul lux şi adevlirata strlilucire artistid e de diutat la

clasa nobi lă, la risboinicii, seniori, cari st1\p:\nesc asupl'ft poporului
muncitor. Burgurile lor sunt aşe7,:ue pc inlil ţimi, ins!! nu izolate, ci in
apropierea cAmpiilor şi platouri lor roditoare, de multe ori p. e. urf si mplu
d eal ori dâmb, sunt ÎnUl.rite cu v:l luri de pămftnt , cl11e odat3. cu ziduri
de pietre m ari aşez.'1.te una peste alta M leg1ilur3. de-var. R ăsbQinicii ,
Înarma\i cu spcde şi llinci, ap1\raţi de platoşe şi, de sigur , şi sCuturi,
av!lnd coifuri pe cap şi cnel1li de dela genunchi la gles ne, luptit de multe
ori de pc care de rlisboiu 1), cu dou1l. roate, :lscmenea celor - ale eroilor
homerici. Dar ceeace îi inc!lnt3. mai ales, e împodobirea trupului tor
cu tot felul de br3.ţ1\ri , cola ne, inele şi n hainelor lor cu tot felul de aplice ,
nasturi , pcndantivc; hainele lor sunt prinse, in s pecial mantii le şi tu·
nicile , cu nesfârşit de vari;lte fibllle, cing1\torile lor sunt acoperite de pl1l.ei de
metal cu desemnc înflorite şi fi gurate, h a murileşi fr âncle cailor sunt nu
mai puţin pl ine de podoabe de metal, iar femeile poa rtă cercei, illcle de
c!l.rl ionţi şi ace de cap, diademe, precum şi frum oase paftale de cingător i,
pentru a nu mai vorbi de colanele, br1l.ţlirile, inelele . fi butelc, etc., pc care
lc folosesc apro:lpc dcopotri v1l cu b1irba\ ii, ad idl, de fapt , mai puţin ca ei.
Fireştc cei bogaţi (ca Ag:lmcmnon ori Menelaos in Sud) au toate
aceste podoabe în au r , precum tot de aur sunt şi vasele de care se servesc
(v. tezaurelc din Bihor ori T:\rn ava- l\1ic~ şi dela VâJci-Trân l ) l ângă
l)lcvna); sen iorii mai mooeşti (C:l Nestor ori Odysscus in Sud) au Însă
şi podoabele lor lot de bronz, C:l şi armele.
O singu ră uncah l1 rur:ll:l. se g1iseşlc in c:lIltit1i\ i enorme În depozitele

~::~t:~I~ic s~~~;~~ai~;;~:' t!t~ ,;'~;;~~r~!'/~:~),O~~~ ~~e~~~~:~~ :!e~:~!~; J

de cai, ca T hraci i sudici. Dcchclcttc a cx prirn:\t c hiar ipoteza eli secerea
c o in venţie nord- thracic.'\ , adic1i fgeticd., a Thraci lor din .. Ungarja.~),
recte din Carp:lţi , unde, de jur imprejur apar bogate depozitc de bro nz I
1) Asupra cnrclor de lupti!. in Europ!1 protoistoricA cf. D &:heleu c It 1. p. ~96.
,i
~.i II J p. 1180 sqq. Dt!chclette n 'n cuno.cut rOlltele de cllr d d ll Arenlill dela
,i
II .

Aboli (mIIi JOI p. J I9sqq., fR. :oS)ca.re se amtll mni de grabi II fi Ilpllqinu t unui
car de lu ptl decAt un ui eKrproce.ionnl.
') Spre deoseb ire de Andrie,ucu. eure dlllenr.ll acest tnnUf pe 11I 1600,i demine
CIlfe il dll1t1; Între 1200 ,i
l ooo:r..Chr.(v.moijo•• p. ~95,n.l) Pllul Rcinceke il da.
led In Gn-mo,,;o pe ' 925. in tdiejUngere Il ll fte der llal lslIlItteilt. Dqinu impA.r.
tqe" argumentarea lui Rei necke . reproduc totu,i la unnÂ, in 1)1. X I ,i acest tezaur,
pe care Wilke pare • •1 dlull c.). ,i
min~. in bronzul tl\rziu.
') MOrii/el 111 . p. 17.

www.cimec.ro
 VA<:II_P. pAR\'AN. G"TICA
'96

T9rgul-Murcşuhli cueau !Olt imite În lut vascle de bronz ctrusec (v.
ami"tnuntclc mai jos).
RcicfC astfel in chip ~igur c1\ locuitorii Dacici intr1\ in mileniu l I a.
Chr. in bunii pace şi cu deplill~ Înflorire a vieţii Il)r ccono:n iec.
Ce s'a ÎnH\mplat mai deaproape Între a. c. 900 şi 600 a. Chr. În Dacia,
Vestlll. itn!o-hallstattian, şi ~umeroasc fabricate aparţinând ca timp şi
stilpllll1CI v:'\rsteaficru l ulvcsticseintârnpinădestuldefrecventln
Dacia, contemporan cu intrcbuinţarc.'l aceloraş fabricate În SV şi V
~n~~~~gi~~1 b~~;:I~lo~~~n::Ci~I~S:;~~ia~~~:n~~ dl~a~:~~t~:te~I,tural, total ne-'

~~~~~~~~~~~~~~~~~~
c greu de lllmllrit până acum În pre:) multe :m\.'l.nunlc. 03r un lucru c

;~~:~I:r:;II:i d:~~:I.ec:;/:~:rh~li~it~t~~e:tC ;~:n~~~I~ot~l/ :;:~:~ ~:~::~

sC\.thice. Acest fenomen nu pOMe fi f1\r1\ un anume sens m:l Î adânc.
'C:i.nu a\1 pornit, prin a. 100<>---900 n. Chr .. Cirnmcrienii din N Mării

f;:':~~f~:fg:~;~~~:j~~i~;~:~~f~j~::l\~~:~f~:;;:~~~~;f~}a~~}I
obiecte de podoabli de bun~ tr:uliţic a hronzului I V, impmmrT CII lucruri
scythice , de pilon la Aiud.lar o dovad1\ foarte puternic!\, stilislici\, o avem
in alcatuirea tocmai Ul vremea aceasta dintre 900 şi 600 a unui sti l getic al
podoahelor de aur, gA~itc În mare num!l.r În Ardeal şi fiind evident pre-scy.
thicc . Prin urmare catastrofa s'a jnt~plat clrlp(T a. 700.' Şi sprdde tie Ji~
în ened lllc, ca Ş I iO bronzul IV, În La Tcne IT şi !Il, ca ş i in vremea
romano.byznntill~, ori În epoca roman5.
~~nlerinl. ~clic~ cc~nomic, vllrsta~ fierulu i incepe la noi abia pe la 700;
splfltua l, adldt Istonc-cuhura l ea IIlcepc totuş Încă dela a. 1000. Vom
examina deci mai jos, suh capi lo lul . H allstatu, toate monumentele carc
ne .pot .1!I.murl asu~ra 8Chimb~ri lor ~duse ~e vremea fierului în viata

~C:~lil\i~Cc:::~~~in~:~li!:~i :~1\~~:~;:I;~~]u; :~:r~ b~~I~::;i~;l!:~~~o~~m: .'.

gcuc§, iOd dela pnme le f:lbrteate vIlJanovlene care apa r in Dacia .

(m;u;ii irano-turano-mongoli cari n1\vi\leau Încoace pc caii lor mici şi Ccrcet1l.rile pc teren in regiun ile bogate În fier ale ţării noastre sunt Îndi
p1\roşi, având ca anne săgeţile eu varf de bronz, care rlneau de departe,
şi pumn alele de fier care luau definitiv \'iaţa r!inituilii c!l.zut b p!l.mânt.
Aşa zisa epoaT scythicd a Daciei, Între 700 şi 300 a. Chr ., se ara~ll, Cel Er;2~~;;~:~~~;;'~~~~::~~~:~'1;~~~;j~;~~~~~:~j~~~~:~i:~~~::;,~:T{~~
PUI;:~t:~n ~~:~~f~i~~:7;e~â~~:~'~'I':~ ~:uop;;e~~:~~~ :!I. ~~~~CoŞ~r~~C~:II~~~5 ceputllflleşl Intens itatea exploaUifll mlnclordelalloiÎn antichitatea proto-
istoric1\ 1). Dimpotriv!l ne este posibil a p reciza drumu l pe care marii f!iururl
tate, din care Geţi i nu s'au putut reculege dee!!.t prin sec. I V, fie\

~~;~:J:!:~~~Jf.~r~fm~!~i'~~;~~}~~i!:!ii~~j~j:tl:~j~~~:t~7t
alung!tnd, tie desnaţionali zfind pe Scythi .
Fieru l, ca material civ ili zator şi productiv, a fost adus in Oacia de
Cel\i. Epoca cdticd a Daeiei a fost <> vreme de renaştere şi întărire, pe
toale te rene1e , a neamu lui getic . ~ncepriveşteevoJlIţiacivi li Z2.tie ifieruJuiÎnDa cia .

intri\ in legături cu

~::;~:ii,~~;i:t~;~~~Jif~~~~~;;~tJ:~:i!g:~:~~i~~:
Dac1\ prin urmare, prin anii 1000, Dacia getid

1) ef. pe 13ngi cele citate in cap. 1, inci ,i Wi lke, ArtMhlQgilrJrt Par/IUtltrl aUI
drmKaukolul und dtn unU"n J)onaulQnd"n, in Z,itun,. f. Elim., 1904, 1,-Ci.I
L. Minon. in AE. X.XIV. p. 426-432. ,i din nou Wit\«: in Miu. lVitn. Anth,.
GtI. xx.XVII J 1908, p. 136 "'<1' 1907. p, ISI Iqq.; XXVIII IIJOS, p. 2;;0 sqq.

www.cimec.ro
,,8 VASILE rARVAN, GKTICA
In adevâr, rar ştirile istorice scrise. gcografic~ ,şi toponom~sticc. ~u
fost aşa de mulţ!imitor confirmate de descopcrl~,lc a.rhcol~glce. :3
an
cazul Celţilor aşezaţ i in N Oaciei: enclav~ pUlcr~lc!\ ŞI perslstcnt1i. mtre
Gcţii Nordici: Carpi şi Costoboci. Am v!lzut an amAnunte mat sus,
in cap. V. c!l tocmai in regiunea dela V şi N de Ma~ann~rcş. de ambele
~~~\~:!ef~~~p~~i~~r~:r~;~.;f;7~tnC~l~~i 1:~~:i7~,~,r~a~~u~ ~~~r~ 1~:;;~
altele-par a n avutşÎ la Szalacs ka În comitalul SO,mogy marea turnătOrle
de fier cercetat3 în aml\nuntc de K. Darnay 1), ŞI pc ~are ,0 pute"; ,50-
~:~~~~~J.:y.::~~r::~~i~:~~i~~i::,~n5:~~:~~~~::~~1;~:I!;:,: :;;,~
\sf!lrşituiIml/stolt"""', ci s'au Illlşcat s p:cI~!isl\rttcl\t,re S lovaCI:!. ~el
NE şi au ajuns in comitatu l nereg.\ Clci obiectele g1\s~te de L chOczky
in părţile Muncaciului ne stabilesc ~e rfect. legătura 1nlr~ .v~rsta I-a
şi cea de a II-a a fi eru lui. de o partc prm con~"\lta.r~a fllu~!inel tn ?roIlZ:
iar de alta prin pumnalele antropoidc 1) g.tslte m.CI:ry ..I!. probab il. deCI
ca prin a. 400 a. Chr. atelierele dela Lov6.r.."S ka ŞI Galhshegy si fi fost
in 6:~ntla:e~::~i:~:~,
a primei atingeri ccltice ,cu Dacia, c d,e sigur
caracteristicul morm~nt celtie zis dela SiJivaf 10 Alba dc Jos) poate
Însă de pe Tisa. şi pare a fi şi mormllnt~1 de .di.Hireţ celt d~la
Cyoma, in Criş:lOa sudvesticl. K. Darnay studIInd oblectel~ des~opente
aici, gllseşte elemente de La T enc prim, sec. IVa. Chr., In on ce caz,
cel mai târziu , La Tcne mijlociu 1).
www.cimec.ro
VI. VÂRSTA ~· I &RU I.l' 1 IN DACIA - ,. HAI.LSTATI·UI.
Den!tfel ocuparea Pannoniei de Cclti trebuie slS fie duptl toate sem-
nele destul de veche 1) - cel puţin dela Începutul sec. V - şi irad ie-
riie lor spre Dacia nu mai puţin vechi, datâ fiind legătura strânstl
dintre Dunărea de Sus, celtic1\ încă din hallstatt şi Dun!lrea de Mijloc.
;.u::;~ ;;~i::C~;~~l~).c~~:~a~:~:;r:~:te~:iiti~t~~:~~e:~~~!~ I
pe II:
dup!i marca canti tate, in speci:1I de cuc, întrebui nţate la construcţi i le
l ocu inţe l or şi incheierea uneltelor În a doua şi a treia peri oad.t La Tenc, 1
glisite in aşezltrile sltpate pânli acum În cftmpia muntcantl (Cr1\sanii"
Tinosul, Zimnicea, M!l.nlistirea), d\ acest metal nou c adoptat pl1nă '
in stratele cele mai largi ale p op ulnţi e i dacice. Aceasta instl Înscalllnli
d al!iturca de fierul importat sub fo rmă de fabricatc, foarte curând a
trebuit slt se lncctltţeneasdi ş i la noi tehnica min i eră din Apusul ccltic,
de sigur la Început chiar prin Celţii dela noi: şi anume, cu atllt mai
uşor şi firesc,cu cât locui tori i Daciei fu sesertl şi În v9rsta bronzului
Olari f!1urari, iar În Jller,,1 melaIIlJ/li. chiar şi in Alpi, industria ~ hallsta t­
tian!i. a fierului nu fusese altceva dedt o s implă evoluţie mai departe
a industriei din ultima epocl'i a bronzului 3).
Fapt c, cA deocamdată nu avem identificate pe teren atelierele ş i
IUrnătoriilc de fier, pc care, dup!\ cele de mai sus, le postul11m şi pentru
~a~;~i~;\~; I~~~;:~ ~~s~e~v:~~ ~J;~:~~~I:~~~:i~;n ~~~~it::~:'~~~::: I
de Or11ştie '). E plausibil deci, di, intocmai cum mai toate maril e oppida,
costellier;, gradilet, adicA fCeldţi., puternic fortificate pe v~rfurile mun-
~I o r , constatate fi e la Nordu l Adriaticei, În lstria, Carniolia, etc., fi e
') ef. intcrellintul nrdeol nI lui I\eine:eke de~pre JUOnll mtllltl, dj" U'l8aria dtla
Il/up,I/IIII.A1 7'1"(I_llll1i. in 11/1. XVI II 1898. 1>. )06-) 16, -llSuprn cAru i" vom re·
leni mIIi jOI,)1 .•6l 8qq .
,) ef. , i Heinee kc, 1. e.
1) eL ,i lloernes·Mcnghin, o. C., Il. 49 1.
I f Cn 8tudii preglltitoare. dur lIumai cu prudenţA de Co l08it, de Ilemai oo rcapun-
dnrJ ni\'c1ului , ti inţifie de azi, lunt de: comp::aral lucrAri le: lui G. T fS lb. din V,,·
garild,,! R Itl"t, IV 188", p. 359 aq .. I' rtllaudogim' K6::{tmb'ytk XIV 1886. p. r06
tqq. ,i A,tll. ~rl. XI 189 1, p. 61 tqq. , XIII 1893, p. 1)) aqq.; eL ,i VIII r888,
P.93 ,i p. 153 &qq. ,i VII 1887, p. ISJ aqq.
1) eL Gooss, CllrOllik d. urtll. F. Sitbtnb .. in Ard,./.liM"b.Ullfdelh. XIII 1876,
p. l39 Iq.; G. fin'ly," grt(li,tyti cidlt ~drak. in Ard,. trt., Xx..\':VI 1916. p. II ,i
Ulm. ti lucrarea engle:t/l citllti de noi m8i 8U8, p. 114. 11 8; d. 1). 1\ 1. Tcodorcacu,
Certe/. aall. r" ",lInlii lilmitdO(lrti. Cluj, 191.3.

:~1;~I\:;d~sCt~7;~~~!r~\\~t:~~~\:~;~n~~:I~~li~O~I!~~~~~~ti~~~:PaC:il~~:
La T e-ne, începând ins1\. - multe din ele - a fi active inel de pc vre·
meabronzului, - tot 3şavor fi depus În leg11.tudicll o inflorire .. activi.
t ă,i i meta lurgice din epoca H allstatl ş i m:li ales La T enc cett1(ile (/i" IIIl1l1ţii
SeLeful/li, cu Muncelu l În frunt e '), or i burgu l de pe i'De:llul Zânei.
(TGnderhegy) lâng5 Tu rda 3), precum, de sigur, vur fi fost astfel de
:~t::ţ:n~cee s~:I:~i a~: P;~:~~\IO:a~o:~~~~Ci;' i!::~~ ~~n p~~~~z~aÎ:t~r~t~::~e g~~
~;;;:~~~:~::~;~:~:~~:,!:~~::~~~;~:~;:~~:':i~f~:i:":i~~!~~:::~:~~~~~:~:
preisloric şi protoistoricatât in Arde:l l dt şi in Ban.:\t ): desp:e pu\ine
6 Solnoc Dob:lea 6), avem la Peirit IdngA G herl a, la 3 Y2 km. de vestita
putem spune cu siguranţ5 eliTei epoce anume apa", 1Il ŞI dacă m adevăr
sunt dacice .
Astfel, oarecum printr'un CO'lsetlS/l$ O"",illl1l , se recunoaşte drept d".
cicd aşezarea bogată În bronz şi fic r de pc MlTgllra din Su lagiu (lângă
Po rolissum) tI), precum de sigur e o Il tare cetate evident La T e-ne (poate
incă şi din bronz) cca de pe dealul «Dobilon l!ingli Boiu-A'lare in Târ.
nava Micli, la NE de Sighişoara, unde monefe ma ceda-romane ş i de-
nari republica ni confirmli şi c ronologic concluziile cercetări lo r topo_
grafice şi archeologice 1). G. T cglâs crede a fi putut stabili urme despre
exploatarea minelor pe A1mafld-,Mare in Hun iedoa ra 8). In ori ce caz,
sigur dacicl, e cetatea numită Bi/avara l!'lngli B oil/t l li (Bujanhâza, in
Sl\tmar) , la 9 - 10 km . de Dicsad pe o înălţime la confl uenţa a două
---;- Vezi bibl.la D&:hdette,o.c., II J,p. 1540, 946'Q<I·, Q695<t'h981 .qq. , ier
11 2, p. 62] sqq., cu II ], P. 985 . qq. ef. incA ,i Schuehhllrdt, Afttmrup(l , Berlin,
19 19,P·279,'9J,etc.
') ef. Fil1aly, , . c., p. 13 sqq. cu il1l porlllllte amllnunte privitoare III o IICI Îvilttc
melalurgicA lici .
•) J. T~gl u, i n At., XXX 1910, p. 123 . qq ., cu fig. l, rCI)fodusii,iaici , P· i 77.
') ConuoU.nd de pildA pe tere n cazul cu cetatell de pe Crllde\ (in Mehedin lÎ,
IlnglschituITopolnila), pe care Ccur Bo ll iac,E:ccu.rIiu'le arhtologictffll anul 1869,
Duc. 1869, p. 6o.q.; d. ,iTromptla Curpufilor, 1872, 110. 10 10, p. 3, o IOcoliit. do·
âCd, Am OOllslatai el ea apaqinc E vului Mediu.
,i ,i
') ef. c..rI Gooss, Skh.:tm, i n ASL .. X IV, p. 107 Iqq. III Iq'I., cu 105 l qq.
') C OOM, 1. c., X I V, p. 11 21'1., CU J. F . Fetzcr, i n AS. XV I 1896, p. 60 Iqq. (d.
pcntru l tl\iunel La Tmedela Perecei in SllRgiu, p.6.. ) , i XVIII 1898,p.4 18.
') Gcou, ,. ~., p. lOZ
1) Artiool inle.rulIlt În A~. , XUI 189], p. 1]]- 14°.
www.cimec.ro
rAuri, alclituind un promontoriu dcsplirţit de restul platoului printr'un
vnl şi şanţ: cetate:l a fost Înt ăriti'!. şi locuitli din neolitic şi până in fi e r 1).
Tot :\stfcl cetatea Btldt:dr dcla Odotheiu, cu Înce puturi mai vech i, dar
infloritoa re mai ales in sec, IV- III a. Chr . şi apoi piin11. in sec. 1 a.
Chr., dec i pc vremea. lui Burebista t). P. CsCplO e de părere cli şi Ce-
talta Bihorulll; (Bihari Var), după vasele g rafitate gMite acolo, trebu ie
sA. fie dacică :1). Totu ş i sit pătura mcutA acolo de J. Karâcsonyi nu con-
firm1l. sufic ient cele spuse de Cscplo oi). Dimpotrivli, dup1i ob iecte le de
bronz ş i obiectele de fie r tip La T e-ne, putem considera sigur dacieli,
pentru în tregu l mileniu 1 3. Chr.,in1il, imea fortificată cu va l ş i şanţ
peo întindere respectahi lll, la Aţ el ( I-Ietzcldotf) Iflngli Media ş'). l n s fnrş i t
di n jud e ţu l cel mai hogat p!'lnl\ acum În obiecte d in epoca bronzu lui,
sta\iun e deJa Fi zeşu l -Gher li i, un puternic centru strategic , pe care, dupll
descoperiri le de plln/t acum , Dacii I·au locuit neîntrerupt din bronzu l JIl
şi hallstatt p1\nă in La Tene ry. E. Orosz crede chiar a fi putut stabili
aici ş i urmele unei turnlitorii de fier, ceeace ar confirma presupunerea
noastrll dc caracter general, mai sus exprimatA, eli cen trele mai active
dace din bronzu l IV 3 11 adoptat dupli 3. 400 (700-- 300) fierul ş i au
continuat a fi tot a şa de active in prelucrarea nou lui metal, precum fu-
scserll În vremea de glorie a bronzu lui III şi I V.
A~ fi tOlu~ n~met~d i c, p!tnl\ ce aceas~1i ~resupunere a noastr1i nu se 'x
conflrmi'i mal dlll pltn, să lu1im d. p. pri nCipalele centre dac ice, fie ale- .,./
litrt, fie simple depoz ite di n bronzu l IV 8), drept existente ş i În fier
şi s11. umplem astfel cu ipoteze topografice o lacună pe care descoperi ri le
autentice ale fieru lui nu o pot p!ln!1 azi umplea. In adev!1r, exemple
:: 6~~Ad:,r~~~:~i1:i I~:II~.I ,~~~~;,;'~~Ul~~~11X~7~ ~~~7,18:l'I:8~:~5~qq·
' J Jlt, XX I 11)0 1, p. 7 1 1'1.
')Jbid.• ]J.7 3 I q t l.
Il Gcou, l.c ., XIV,p. I071<tq .. undcln.,i rl ,i altcintlriri,mai pu\inprecil dcler-
minalc. Pentru tezllurul d e ~rgint. Jacic, gAs it la Aţtl ,ipAstmt in Muzeul Dru·
kenlhy l, ... . mll i j o• • IJ. 5S]·
fi ;~ ~~. g~!~ j~:ir;,rS~ ~,~it~~~III~" ~~e8m.~~~r}' in AS. XVII
18
') Articolele lui E. Oron d in AS. XXI IIJO I, p . 17 . qq .• 146 tqq.
97. p. 433 .qq.
,i uo I qq. ,i
X-'(IV 11)04, p.ll7 I qq.
IJ Ajuto.ndu·ne. de pildA de Ii. tele anlerioare, ea aceea I lui H ampc l in AS. XV
1895, p. 109,ori d e studiile critiee ea ICel aLlui Reinceke, din AS. XIX 1899, p, ] 16 Iqq.
contrarii, de distrugere a centrelor infloritoare dace din bronzul lV,
prin nlivlilirea barbarilor Scythi, şi pustiire totalli in vremea fierului
a acelor localitliti - cum e cazul fo.'\f1e suggestiv cu sla\iunea de bronz
dcla C"rlid 1) - trebuie sl ne fad prudenţi in ce priveşte generali.
zarea cazurilor ca acel dela Pe1ri,.
Deaceea, in cele ce urmenz.l\, nu vom Întrebuinţa monumentele bron.
;.mlui IV decât exclusiv atunci cl\ncl elementele hallstattiene ori venet •
illyre, sigure, amestecate in ele, le·ar caracteriza ca direct legate cu
epoca şi civi l izaţia fieru lui.
Sigu r e, În orice caz, acest fapt: ceMtile dare, in terase, aşa cum le găsim
in I1llln~ii Sebcşu lui ,la Turda, ori la Odorheiu, se reg1\sesc la fel, în forme
oa recum clasice :şi În Carpaţi i nordi ci, d. p. Ia KrivolIY în comitatu\
S{lros din Slovacia ') şi studiu l lor, pur topografi c, trebueşte urma.rit
pânl departe in Apus, spre a se vedea ce e În :Iceastli arHi special'- a
fortificaţiei pur dacic,:şi ce e general european şi, in specie, ccltic.
Dac!!. metalul- fi erul - nu ne dli putinţa de a slabill precis in.
ceputuri le culturi i celei nouli în Dacia, ceramica c1impotrivli ne ajută
Într'un cllip aproape neaşteptat. Şi anume, nu ccramica de uz comun,
zilnic, de forme ş i decoraţii - în special prin inciziuni adânci, um.
plute cu materie v~roas~ albli, pentru contrast cu pasta neagrl1 ori ce.
nuşie a vasu lui - continuând tradiţia anterioar~, a bronzului,- ci aceea,
foarte modest~, a urnelor funerare neÎmpodobite în nici un chip, dar
~~~it~Cn~~~o~~~~r~o~~:d!~~ an;1ş:~;:t~~:~e~~eÎ~ic~;~~~~lu~~~:~,e;~ :~n~~, \
ca ş i În Ardeal, aici ca ş i În dmpia muntean!!.. t
Dacia nu e o ţarli reprezen ta tivă pentru cultura I-I allstau, aşa cum e
d. p. Da l maţia a). Am relevat ş i mai sus d, afard de ti ncidentul scythici
- cu totu l secundar, cum vom demonstra mai departe - Dacia trece
oarecum direct di n Bronz IV În La Tcne li 4). Este deci aproape
') V. art.lui B. P6sta in At. X IX 1899, p. 18.qq.: tmOIHC În epoca fi erul ui În urma
invII%iei ,,:ythiee ••
'} V. ari . ,i planul dela 1. Mihalik, in A II X IlI 1893. p. 73: cetatea e nUmiti
cu termenul generic . Iav hrtJdtk, identic cu iN/Jilu, "rodiI" etc.
1) UodtslpllUri lepublicatetrept..at in jyiut:nsdl. Miu. DU$ DlJlllit:nunddtr I itr:ltgO'tli'lll,
de fiala ,i Rad imlky auariultci ll allstan·ul u prdunse,tepAni tA!"IţÎu În La Tme.
a \~I.~~~r::~:u~;::~ ~~I~~k~;i,:~}~:~,;~~x~;;~o:::,i~~'I~u~:tasiI8::
mitl continuarea epoeei bronaului inci in lec. VI a. Chr., care deabil acum ar
paradoxal s1l. constat1l.m c1l. deodatl, in mijlocul ceramicci caracteristice
a bronzului târziu, apare forma strllinll a urnei 'evillanovicne., adid
in general n(\rd-est-italice~ pânlt in mormintele cele mai modeste, deci
ca o inovaţie general reeunoscutli şi populari.
Sl1 examinltm mai intAiu situaţia din Banat.
Intotdeauna aceastA provincie sudvcsticl a Daciei a avut o orientare
spre ţinuturile învecinate illyrice (mai târziu ~Iave). Aşa cum C!l.mpia
Banatului se deschide spre Apus ş i r âurile lUi tot într'acolo curg, la
fel s'au legat şi raţorwri l e de civi li zaţie. Dar baza de rezistenţi a Ba-
natului sunt mun\ii lui. Şi aceşt ia fac parte integrantli din masivu l dacic.
Banalu l va fi deci o provincie tipic!!. de civilizatie mixtl iJlyro- thracid. j
S'a crezut un timp cli în epoca bronzului Banatul fitcea parte din blocu l
pamlOllic, reprezentat prin ceramica aşa de caracteristicli dela Lovas-
bercnYI Keszthely ori Vârpalota J). Dar o exam inare mai de aproape
a materialului a dus la constatarea clt atât vasele cât şi idolii bllnlileni,
dealtfel cu legltturlt atll.t În Serbia, la Kli /!.evac '), cât ş i În Crişana la
~Yi~la;~~jS.~~dr:~r~~i~ntlt~I;~~~a'r!:i~~n:;~a~:i~a~:;:nliţ;~t~~:e:~;~~
mica pannonic!i, o civiliza ti e aparte &). Centrul ei eraJa Verleţ şiVattina·) . J
si ia forme d~ ale (jC'ru lui , În vreme ce hall,tallul e in plin .vAnt deabia in sec. V,
pentru ca in ~e. I V .. incupl deja La Tme·ul. Prin urmare bronzul ar IUr,1 abili
in KC. VII, iar In Kt:. X-V III in .Ungaria. ar domnl inci fa tiuta bronzkorf, ceeace.
dupi cde ce dovedim noi acum, nu ute de fel exact. - Ce. asupra cronologid
bronzuluifungart,idiaeu\ia datltilor lui Monleliul,J>Cntru Nord, In raport cu Un·
gari., la L. IJella, in Alt. XXII 190:l, p. r60 Iqq. - Fenomene analoage trebue
p admilC'm ,i in S Dunlrii, at unci dnd \'edem i n cutare teZAUr thraco-acythic, •
(1 ~ccl dda PatUl8hiuri,t" in Bulgaria ~ntral11 (v. inlrcaga bibl. Ia Scure A"lIbJ·
logi, Thrac" Il a, PariI, 1925, p. 28.qq.) opere de arIi indigcnit in cari elcmen·
trle archaice Hreee,ti ,i cele din vnuta bronzu lui IV sunt combi nnle .pre a di\
chiar dupllll . 500 forme de ati l, CJI ri fire,le nu mai au nimic de II face nici cu
bronzul IV. nici chillr cu hllllltllttulmai vechi u : cL la urmA, pl. X II , rig.l, du~
B. fi Iov, Uart (/tIt,"q ll t ~ 'I D U 'ltJri~, Sofia 1925 , p. 21, care dRtca~, ca ,i Scure,
Icest leUlur in sec. IVa. Chr.
1) Hocrnu .Mcnghin . o. '., p. 826 cu 10:l IIqq.
• :~ ~:7~~~l~~A:7.~A~:~:'~!~!~'~. ~:~~:~~~i: il XXV III 1908, p. 55 1(lq.
') CAte un exemplar foarte bine plistnlt in Muzeul dela Liceul din T.·Sewri1l ,i
in Multul dela l'refectufl din C ,ai(N(J.
1) Menghin,lJ. t:., p . 826.
') D. Milleker, A oottinai 6sult:p, TimifOar. ' 905; el. in caz de l ipai, Hocrnel-Men·
in~Pt gbin,p. 1os ,i ofo7,-re'p. D.M ilIeker,fnAt.X IX , 899,p. l so.r82,i X IV . 8c}of,p.I.6.
www.cimec.ro
...
fie chiar ş i in modele bine diferenţ i ate de cele arde lene, tot aşa tre-
cerea dela cultura bronzului la a fierului se face ş i in Banat În chip
asem3.n31or cu cea din Ardeal ş i Ţara Rom :\neasdL Vom demonstra
mai jos, eli dela O dlj in S lavonia şi Fokoru in Ungaria nordidi şi panl
la Mikhalko"o În Ga l iţia, avem Q singu ră cu/lurtT, care se desvoltl unitar
şi organic inlre 1000 şi 500 a. Chr . Notăm acum numai faptu l relevat de
MiUekc r 1), in urma a numeroase cercetAri ş i sAplitu ri in Banat, că şi llici
tpartea cea mai ÎnsemnaU. a [tezau rclor de bronz] e d in aceacpoc!i, in carc
fieru l Î şi impllrţi ă dom inaţi a cu bronzul, adică din vârsta I-Iallstatu .
Aceasta Înseamn1ic1l. Banatul nu intrI inaintea Ardealului În vArsta fieru-
lui ,ci şi el conti nu ă a tr!l.i in forme le bronzului pană la ven irea Scythilor,
Dar ma i e u n fenomen foarte caracte rist ic pentru BanaL S'au
g1lsit multe obiecte de bronz , fireşte, in special din BrfJ nzul IV, Influen-
sele hallsta ttiene asupra artei metalurgice dea ici sunt Însă aproape d is-
parente. Dimpotrivă tezaurele de aur ca acela vestit dela Firighiaz
(vezi mai j os) arată o leg!l.tur! indi sol ubil ă cu Ardealul - ş i anume cu
Ardealul tradiţ i ei bronzu lui.
Banatul se araL1 deci intre 1000 şi ioo a . Chr. adanc ş i larg plhruns
de elemente veneto-iIIyrice-hallstattiene numai În manifestările po-
pulare ale artei sa le industriale -ccramica-in vreme ce arta de
lux a metalelor r:l.mâl\e mereu str âns legată de cea din restul Dac ici.1
Nu credem deci eli poate fi vorba de o real1l. cucerire illyr ic1 În Bana t,
lucru care ar fi adus după ea imed iat şi formele hallstattiene superioare
_ de metal - pe care le întâlnim d. p. Ia C lasinac '), c i numai de o
pătrund e re modesUl. de Înd.uriri populare illyrice, pe baza intenselor
raporru ri economice stabilite cu V indaUl. după lini ştirea turbur!rilo r
de aici produse de migraţiil e doriene spre Sud ş i illyre spre Vest (peste I
Adriatica, În h a li a sud ică), prin jurul anilor 1000 a. Chr.

Altfel stau lucru rile in Ardeal, cu ţinutu l vestic ş i nord vestic pân1i la Tisa.
Aici fahricatele ceramice evillanovienet . sunt putern ic sccunoate de fabri-
catele metalice tcitalicot--thallstattienet . Deaceea se impune să trecem
întâi În re vi s tă, topoj?rafic ş i stilisti c , aceste din urmli documente, ş i
abia dup1l aceea să ne ocup ăm de chestiunea treceri i efective a Ardea-
lului În vârsta rierlllui, resp. de chestiunea epocei cscythicet a fierulu i.

1) mim. Rigil/gl. 1, p. II .
*) V.În IPCCilllllrt.lui Fillla,În IV. M .a. B. Il.d. 11., III 1895, p. 3'; uun., IV
184}6, p. J Iqq., V 1897, p. 3 Iqq, VI 1890, p. 8 Iqq.

www.cimec.ro
 --
VAS Il.E r\flVA:-<, GI·;TIC A .', ) . VI_ VAltSTA J111:ItULU 1:-': IHCIA 1_ HAI.LST,\TTl'I. :107

In adevăr, d:::că urnele «villanoviene. au pUlUt să r5mână in uz multă

vreme, dup!\. modele mult mai tJCc/!i, fie importate pe rrcmuri, Î/l mttal,
fie Împrumutate l! in cer3mica illyro-pannon icli a bronzului vcchiu, şi deci
nu ne pot servi decât la o datare În linii mari _ obiectele de metal, de ori-
gine vcneto-illyră ori hallstattianli, ~site in Dacia, au fost exportate aici
cOll1emporcm CII fabricare{l lOT. Ele nu numai se dateazli pe ele insele, dar
ne datează şi cultura locală a bronzu lui IV, În mijlocul clireia apar.
In aceastA privin,ă descoperirea flicută de Kodcs la T:\rguJ-l\ lure-
şului c foarte caractcristidi.. Alăturea de urnelc tip «V iJlanova., care se
găsesc curent in multe dintre mormintele ~scYlhicc. şi care, fi e di. pleacă
dela varietetea Benacci 1 (1000-900 a. Chr.), contemporană cu pc-
rioada proto-etrusd\ 1 (1000-800 a. Chr.), fi e că, cel mult, pleacă
dela varictatea Oenacci Il (~50) 1), În orice caz - dată fiind larga
lor rll.spândirc _ IlU pot fi la noi prca precis datate, - avem un vas de
pămftnt, din fericire p:\strat Întreg, şi care ca profil corespunde intocmai
unui vas de metal tip protoetr/lsc, specie CornelO (c . 1000-900 a.Chr.)'),
d:lndu-i totuş ca ornamente plastice pe acelea-ale eanelurilor, fie
drepte, orizontale, pe gftt, fi e torsionate oblic pc p:l.ntece - caracte-
ri stice epccei bronzului la noi, şi cunoscute - ca veche tradiţie - inel
din cncoliticul pictat moldovean şi muntean (tip Bon\cşti), ca şi
ardelean (tip Ariuşd). ef. fig. 191 cu 19 2 .
Dar acest vas izolat _ alte excmple nu cunoaştem p'-nli aCum-
ne documentcazli, prin imita rea sa dirccU1 dUPlT melal (iar nu dupli alte
vase de pământ, într'un lung şir de transmisiuni indirecte), prezenţa
vaselor tip Corneto in Ardeal cel ma; târziu prin a. 900 a. Chr. Avem
deci o datll. precisli dela care putem pornL Vom vedea mai jos el ea
se confirma În chip strlilucit pr in celelalte obiecte veneto-iIIyrice şi
hallstatt iene de metal, g-lsitc În Dacia.
81\ stahilim acum şi graniţa geografi ca plÎn!i la carc aprioric trebuie
să găsim lucruri norc!itahce În prima j\lm!itatc a ~ileniului 1 a. Chr.
') er. D~chdcUc, Mamltl Il 2, p. 532 S(lq·, cu bibl. , i labelele respective. i\lon·
tdiuJ dateazA.: Iknl\cci 1: 1100--95°, Dcnacci 11950-15 0 ; protoetruac 11 100-1000;
11 : JCJ00-900; etrusc 1 1)00'""""-800; 11 : 800--700. etc. A. Grenicr , in rrumoasa 5lI
monografie, BoloI "e cil/(IP/Odtnne tI ~lrljfqut , Paris. 19 12, datcul, credtm. ples
jos diftrÎu:lc fB.bricatC ilIe induetr ici din prima .-A rltl II fierului În Italia nof'
dicl. AcelllUI pro"ine ind. dela rllportul de migrllţii ttniceticuhurale pe cart\fU
cld_1 5tabileasd Între populaţiile din Italia centrali ti celc din N Apeninilor.
r
raport carc c~dtm dia rost În\'erl de eclllusl inut dcG re nie .
') Ko,,6cs, in Dolgc~u/()k-Travaux. Cluj. VI 19 1 5. p. 2.4 Iq.
8

www.cimec.ro
 --
VASILI': PÂR\·AN. r;BTICA
VI . \'AR STA .- IIffiULUIIN DACIA . IIIAJ.LSTA1- \'l! L J.,
;toB
ineiziile şi butonij ori pericle in relief cu
c. 1100 şi 800 a. Chr., ceeace se potriveşte perfect şi cu mediul in care
se gi'lsesc la noi aceste di.ldlruşe, şi anume exclusiv ÎII depo::itele bronzului
el~~;ur.,u~~:s~~:;~::~ice epoeei'el:ei. ~~es~~:' c~e:;'~~\~n~c1e dou1
lV, precum vom arl1ta in amlinunte mai jos. lice, de bronz, inalte de
Odatli fixate aceste graniţe geogra(iee şi cronologice pentru infiltra- 049 şi cu o capacitate
ţiîlc veneto-illyre şi hallstattiene În D3eia, sli cxaminlim mai de aproape de c. 20 litri, dupA formă
topografic şi tipologic Însăşi monumentele respective, caracteriz!lnd re-
la ţ iile culturii getice cu Vestul Între a. 1000 şi 700 a. Chr. :~a~~~~dteh~~:ili:ig~;
Printre fabr icatele hallstattiene cele ma i ca racteristice, aparţinând fabrica te de care ne oeu-
incli tehni cei bronzului, d.lr documentand forme ale fieru lui 1 vcstic p~m, a găsit F . Kov:ics la Fig 11)4 Secunde bronz de III BrddUI dupl F'r
şi sud-vestic, e spada cu antene dela Blllldor! , În Târnava Mare. G1i.sită . V'~:n Înfr~~I~~e,~~T~:d~;~ Kenner in A O, GIJ XX IV r 389. fliJ 77
impreunli cu alte dou:1 spede d in bronzu l I V, ea cOllstitue la noi (şi În
".orditali c poscd3 Muzeu l Brukenthal din Si b" ...
toaH!. fosta Ungarie) un l/1/icum. Astfel de spede e rau tota l necunoscute fi fost ghit la Alba- f ulia (v. fig. 198). \lU , cu IOdlcaţm cA ar
in bronzul ungaro-român 1). Deaceea şi Kuzsinszky, care o publ ică '),
o crede Itllportatd din
Jlcst . Oar tipul acC8t:lde

~Q~~
spede e bine cunoscut
şi daul.l la origine: c.
loooa. Chr. 3),sau,pen_
lru Itali a, ind şi pUţin
mai tk.liu. Deci iarrq

Q9~
ne afl1i.m, ca şi pentru
d1ldl\rile hemisferice,
prin a. 10D0-900a.Chr.
Aceste i vremi,deîn-
Fig. 193' I nele de aur dela Br4dll(, dup~ Fr. Kel"l- uplll a bronzului I V ro-
ner, in AOeGq. X,XIV p. 389, fig. 76. m5n , aparţi ne ~i tezau-
, rul dela Drădll ţ (Bar-
docz, În Odorheiu) cuprinz!1nd, Î mpreună cu doul'izeci şi cinci inele deschise
de aur (poate monetă), un important depozit de bronz : sccuri 43. douillet,
~despede~i doulicazane norditalice (v. fi g. 193- 196)4):
1) er. Dt!ehcl~ucl A1omul, 111, :u o: .incol"lnue c n lIon"rie•.
') AS. VIII 1888. p. 2+4 sq. cu Cig. 3·
') Cf.D~e1cue. II I.P.210cuHocrne.-Menghin ,p.818,i Dt!chelelte III , p. 233_
' ) Fr. Ken ner, in ArGhill 1. Oe. G._q~dlt" XX IV p. 383--9 1; COC", in Archio
r.1. L .• X t1I , p. 500; M. Woninszky. in At. V 1885. p. 83 (raponul loc cu cistele
dela Kurd in Tolna)i J6sa, in AS. x..X lI iC)02, p. '1.78. cu prilejulltatilticeirabtica.
tdor tetruscet ghite in Ungaria; Hoernes, i n AS. x..X I V 11)04. p. 208. Astlzi Iceste
,ase le află la Muzeul din Viena.

www.cimec.ro
 \' 1. VARSTA ~"'R R UL U I 1:-; D . \ CI A. _ , . IIALI.STArrU L
\·.\SILE I'ARVAX. GETlC A

Dela Sin)'o În Szabolcs ave m o situld norditalicli publicatl de A. J6sa 1).

Bine plistr3tă avem dela Kdnlorjd"osi in SMmar o frumoasă e~ld.ăruşe
Dela II1driapâcs. tot În Szabolcs, J 6sa cunoaşte două d l diiruşe, din
(fig. 197) tip nord italie publicată de JOsa, in citata s~ expunere s~tlstlc1i 1),
carc reproduce lina in articolul său 1). Dela Taklaketli=, tOt in acelaş
iar din comitatele I'bjdu şi Szabolcs avem o mtreagA sene de vase
comitat, acelaşi autor, pomeneşte depozitu l de bronz IV, in care
tct;~s~~:;ef:e;:;;Zi~r~e~::~ (in special de remarc~t ce~e 27 de spede) s'au glisit şi rnl\nerele unor c1I. l dl'l.ruşc de tipul descris 3), ceeace fireşte da-
teazll intregul depozit ca aparţinând vremii hallstatt 1.
dela Hajdfl-BOs::iirme"y (in Hajdu), un inlreg capitol .11 forme~ fa-
Dealtfel Însuşi marele depozit de bronz dela
bricatcle norditdice: o situl1i frumos dccoratd hallstatllan cu . slmbole
Fi;uţUl Gherli; (Ordongas Fijzcs, În Solnoc-Do-
solare X); o căldiiruşi'i. cu două miinuşi , tipul . Rrddu\. (v. mal sus)~ ;
b~ca)4) e perfcct caracterizat ca hallstattian I
prin aceleaş i resturi de d lcliiruşe(urechişi mâ-
ncrc), ca ş i prin cupeledecorate În ace l aş stil
ca şi ceaşca dela Hajdu-Boszormc ny şi nu mai
puţin prin fibu l cle-~ochelarit ş i penclanlivul
cu crucea inscrisll in ce rc, etc . (fig. 203).
La fel pomeneşte Cooss ca aparţinAnd co-
lecţiei gimn aziu lui din Sighişoara, dou~ mâ-
nere r11sucite de cl'l.ld~ruşc tip . Srlldu?, giisite Fig. 199. Coirul italie
la Tobesdorf în cercu l Mediaşului, ş i un cazan deltillajdu-86r::6""bry.
întreg, cu alte bronzuri induntru, găsit la Kis- dupl Iteinec:kc, in A It.
rcirda În Szabolcs '), flră ind icaţie a locului XIX 1899. P·3 19.rig · 5·

~:~'d::'~: ~~~!~~6~ ,b~:n~i~\~~n,~ ~~~i'~9:~I:r~~:e;,:t1:,~~::~~~~~~ unde e p11strat.

Dar elementele din bronzul 1V dacic str âns legate de prima vreme
11)0%. P.2i9. Red. t/8. ke.nthaldinSibiiu.
a fierului din Apus nu se miirginesc la aceste importuri ori -eventual, ,
o eeaşcli de aeelaş stil decorativ ca s itula 4); u~ .coif: iar:1ş de tip nord-
itJ.lic, dar fl\ră creastii, ci numai cu vârfu l stilizat In form1i de bulb !' ;~:~ ~:u~ ~::~:;!~en~i~it:~it:e'a~~s::~~ev:t:!~:_~I1~~~ ~~Ci~a~:~!:~a~!~
~:~:;~~:o~~t\I~:~~~endee~ae ~a~~~~~l~:~~~~~rO;cl:eVi~:~e:~~::~~:C~i~
şi produc ele Însele În sti lul nou pentru întrebuinţ a r ea localii şi co-
merţul intern. In aceas tă privinţă e de observat cll. În general , atât în
deci c. 1000-800 a. Chr . 7). V. fig. 199 şi 200 . prelucrarea bronzului cât ş i a aurului, În locul massivităţii vremilor mai
vechi, se introduce din ce În ce mai mult uzul plăci l or subţir i , lucrate

,+~:'::~:i.;~:i\~:~'1~J,~E::~;.::;::,:~~,,::.~~:!;~;r~::f,~~I':::;i~: repousse, ş i imitând, În gol, li nia structu ralA a ceeace inainte fu sese
(!fi

obiectul sau podoab:\ plină şi g rea. Sd cercet1im pe rl!.nd naşterea acestui

nou stil, parale l, În bro nz ş iîn aur. stil care În anume direcţii va deveni
'P:ţl~:~roduSli, impreunA cu sjtu(a, de Gooss, in Arc/ii-r.o j. r. 1..., X III pl. XI, [il. cu totu l autonom de Vest, constituind noua artă geticii , din prima epocI
8,i 7. Ce. mni jos r:g. ::00.
1) AS. X.XII 1902, p. 277.

±t~~~~,~§ţ;;f~'~·~,~::
" L. r., p. 279 cu %78 Iqq.
')/bid., p.%77,C:UP1. II rig.s,ief.,J1.1.
,i
' J Cf. descrierea phmp de1u Hampel, Bron::luJr, III, pl. CCXIX.
') Cocu, Skium, in ASL. XIII, p. 500.

www.cimec.ro
 a fierului, artă proprie acestor Thraci nordici, aşa cum fusese inainte
cea a bronzului şi cum va fi pe urmli cea din La Tene.
Pri.ntre atelierele bronzului IV (de sigur activ 1nc3 de mult inainte)
un loc de frunte il ocupă acela dela ŞptTlllaca în Alba-de-Jos I}. Ind
Reiner observase d depozitul bogat găsit aici aparţinea bronzului pur
şi cA chiar de se va fi cunoscut şi fierul pe vremea când atelierul de
~ici era activ, fier nu s'a gll.sit nici mll.car ca urme 1), Rei necke c1asificând
monumentele bronzului ungar 3), nu se ocupl1 de depozitul dela ŞpăI-

Fig. 201. CAldArutl de bron% dt'1a JUd· Fig. 2.02. SitulA de bronz dela Si-
,iop6n, dupA J6511 , In AS. XX II '902, "yo in Suboles, dupA t\ . J6sa, in
p. 279. Iled . ,/8. AS. XXII '1}O2, p. 277. Red. 1/8.

naca, deşi, prin sinteza de forme pe care o găs ia aici, ar fi putut trage
concluzii interesante asupra bronzu lui transi lvan.
In adev~r fragmentele de ci n găto ri deaici (aplice de bronz pe cureaua
l at~ de piele) rcprczint1l În deco raţia lor cu lini i punctate ori zgâriate) de
caracter pur geometric .), cunoscuta manicr1l venetâ a technicei decorative
superficiale. Dar motivele decorative sunt amestecate (cf. tig. 205): a l ăturea
de zigzagu l ha llstattian g1lsim spirala, străvec he în regiUnile noastre
şi tipic1\. in special pentru arta bronzului 111 ş i J V) nu numai pe obiectele
in metal, ci ş i , În noua form1l,oarecum plast ic1i, pe care o au ornamentcle
in spira lll., ad~nc ineizate, Între altele pe minunatele vase de lut din valea
"'ie.loo.DuplGOO", S.b'ut",I"ASL.XI II, 876,pl.Xlcupall.SJ4.-"i.
chipuri d~ Icbede dela GMjltn/". _1. Cupl de bro"l del. l\hdeuh 1" N6Ir:od.
J. MI"u" unui ~ .. de. bronz ..~.il TIU dep_n. d~ Hunicdoeno. In_III de 12.. ' CI • • ') Vezi materi.lul la "Iampd, n'orukor II ,pI. CXLrV-CL ,i d. lutul. p. 6 1.
$. Cuplde bronz d~b H_jd(a·1!6u OrmtJ\,.._6. 0..1. de.norol cu Irtl p,ciolte 1) Z. Rdner in AS. VIII ,888, p . lo-:t5. cu nume.roase. reproduceri. er. p. 2-4.
d.pe.duluICodI""'\Il' I! .. fO~, 1""ltI de 2tj cm. - 7. Silul' dcl, lI_jdu.
B6Il6nn~nJ', In.olUo de 16 cm. _ 8. C&1dt.ru,. de bronz dela Ibjdu.n611.0rm~ny, ~) In AS. XIX , 899, p. 225 .qq. ,i
]J6 .qq.
tnaht de" em._9. Cu CU dictare din linulul Orl, l iei, IUrlll de .6 cm. n,ol/::no, 11, pl. CL.
' ) Hllffipel,

www.cimec.ro
!\lurcşului.dc.Sus, la Ghernesig. pe la finele bronzului III, prin sec. XII
ori Xl 3. Chr. Dintre motivele tsolare. 1) indl nici unul nu e intrebuinţat la
SpAln·aca. Ne afllim de sigur pe la inceputul influenţelor vestice. Totuş l ':la.
tivele solare nu vor Întlirzia a fi întrebuinţate şi in atelierele din Ardeal.
De fapt, printre obiectele constatate in cel~lalt mare depozit de bronz
din Ardeal, cel dcla ClIşteriţu, avem caracteristiceie prolome de lebede 2),
iar pe cing-ltoarea de bronz glisill aici (fig . 206) avem motivUl my_

•ta
eenian al scutului eli.
psoidal, scobit de am·
be l eplrţi l atera l e,al·
ternl\nd cu·scrii de roa~
lesolarccupatruspi_
~ ţe, iar drept În mijloc
av5.nd roata cu şase
spiţe i zigzaguri şi spi~
ralc umplu golurile. Fă~
uraruldinvremea villa~
novian:1 care Împodo~
bill cu aceste linii pun-
ctate cingătoa rea dela

~~ CUI/eriţU nu neea Însă

dec1l.tsllrepeteintoc_

~~
mai motiveleornamen_
'::!;!!P L'\le de pe cutare vas
.dip)'IOIz. din Atena:
roata solară, svastica,
leb1\da, puncte, linii in
zig'l.ag, şi motivu l de
şah; iarfiguri lede scu-
Fig. 20J. Depozitul de brom: deh Put,,,1 Ghtrlii,
dupl Hl1mpel i n,Alt. xv 189s, p. 199 fi Dron:kor III
turi de pe alte vase dela
Dipylon şi cele dela
pl. CCXIXi penlrudepozitul d ethllchesitodouille•• cf.
CUlterila sunt identice
AE.I.c . pl. l, p.198,iBron::kor,I Il pl.Ccx.V III .
şi la fel întrebuinţate FiS. :W4. O pIIne din depozitul de laŞp41natu, cu obiecte de
podoabldin ep.IVa bronzului ungaro.romin_prima epoci
decorativ '). E una şi aceeaş lume din N h aliei ş i din Auica până in HlIllstllu, dupA Rdner Z. in AA. vIn 1888, p. 23.
1) Cf. Dkhelette. III, p. 426 sqq.
' ) Vezi la 000.... in ASL. XIII, pl. X I. fig. I f i 4 ,i Iti noi fig. 200. II'lOli\-e.ide nli eecuacelendepecinsAtonreadelaGu.tteriţn,d.d.p.ehiarnumai Daum·

' ) PentrudepozilUl dela G~teriţA v. Hnmpcl, IJron:kor II. p. 1.. 3 .qq. (Sunl. gattcn·Poland-Wagner, Oit heIlenut!,t K/lltur, p. 64, fig. 82 fi p. 67. Pentru "e1ierul
ErzlIIfbet);d. fi 000",1. t., p.22S.qq. fi XIV p. SI}. Pelllru vasele dela Dipylon..cu dela G\lflcriţa ef. ,iIHoerr.et. in AE. x"XIV 1904, p. 208. PCnlru stutmai jos, p. 5 ' 9.

www.cimec.ro
3,6
Ardeal. Prima cpocli a fierului nord·adriatic inaugureaz..'\ la noi, Încă
dela inceputu l bronzului IV, raporturi intime cu lumea Sudu lui: Italia
Fig_ 205. Ap lice de bronz, mai alu decing!itor i , gllite in dcpo%itul
dela ŞptJI,.(ua in Alba de JOI, dupl H lmpcl, B ro,.zkor II , pl. eL.
deoparte, Grecia de alta. I deile de acolo nesunt Însă transm ise indireet :
prin Veneto-lIIyrii din Nord ul Adri aticei, creatorii civi li zaţiei specifice
www.cimec.ro
• _;.:::.-r-.
din prima vârstă a fierului, nu prea originali ca 3.t i ş t i, dar exce l e n~i
rll.spa.nditori prin comerţ ai fabricatelor lor de metal.
I nfluenţei art istic-religioase a ltalo-Ce lto-IIIyrilor din Alpii sudestici
se atribue de ohicci u 1) r~pftndirea În intreaga Europă vesticll, centrala
şi nordicA. În ultima cpod a bronzului şi prima a fierului, a s imbolelor
solare . Se pare d ia noi cultul soarelui Întâlnea strllvechi Înrudiri ş i sim-
patii, clici documentele dinhronzul l V p rivitoare la el sunt foarte nume-
roase . In adcv11r e de ajuns sl1 pomenim, pe Iang:1I cele spusc mai sus, carul
dc bronz voti\' purt/l.nd pe el un cazan hemisfer ic ornat cu câte Ş:lse
protome de lebede d e fi ecare parte (fig. 2 00), gllsit În pllrţile Ord/tiei 1)
ş i de!ipre care Undset cred e că e ch ia r o lucrare lacoM 3), ori
barca Yotivi'i. cu ace l caş protome la pror1t şi puplt giisitll În Sd /mar .),
Fig. 206. Cingttoare de bronlll dela OIl/IUir" (Erufbelralva)
lingA S .biiu (dillrn.J7C1n.) . asemănllOa re cubronllluriie din
1-!aHstau , dupl R6mer FI. În At, I V 1870, p . 8 1.
pentru a înţe l ege ci'i. d iferite le prnd:mtive şi podoabe de bronz care se
întâmpin.!!. aşa de des în bronzu l IV dacic &) nu sunt numai o simpl.!!.
influenţi'i. veneto- illyrll. decorativ;t, ci şi o rcal itate artistic1t- religioasll,
chcmatlt la o nOllll viaţi'i. prin co ntactul intim c u l umea dela Adriatica.
') V'lIli Într~llgo literntu ri la D~c heletle II 1, p. 4fJ t i urm."iin special p. 430 sqq .
') Velt it t i reprodu, p retut inden i ; citez numa i pc OfchelLtlt II , I,p . 44 2 ; G001l,
Skiutn, in ASL. X III ,p. 503. c L p l. X I fig. 9, arati ci osiile ro l ilor l unt d e fier ;
d. Ham pel i n AS. X II I 1879. p . 135 sq.
') Vezi art icolul lu i H ampcl din AS ("oua .erie) XV 1895, p . 112 Iqq . cu
lista tuturor ca«:lor ce: l'a u mai gisit In Europa , din I tal ia (Corneto, Salemo. Elte),
pinl in Ba-nUa , i Suedia (GlaJîn ac, ~lC.); plrerea lui Undae t, citati la p. 114 ·
') Of!chelette , II 1. p ...... 1. lIampe!, Dron=kor r, pl. LXIX, 7 o. b.
l) La Hampel. Dro,~kor 1- l fI, p asi m; ef. d. p . pendantivul dela KemeclC in
SubolCl, 1. '., II I, pl. CXCVI, 19 : v. mai jOi. p. +41 .
,,'
Fircitc, nu e scopul nostru de a inşira aici toate rnle1icrdc•• adie:'! de-
pozitclc de bronz 1) mai însemnate. găsite În pi'imântul Dacici, ci num~i
de a adila prin exemple clare leVlurile hronzului IV dacic cu hallstat_
tul 1 vestic. Din acest punct de vedere credem eli nici vasele de aur
din Târnava l\lic-:i o ri din Bihor, care stau În Icgi'iturli cu depozitele
de bronz I V de aici 2), nu pot fi in-
ţcl esc făr1i a ne rcferi la arta Vestului
hallst3tti:m 3),nici d iscuri le convexc
Je aur dela Otlaca in jud. Aradului,
(fig. 207) decoratc cu puncte şi de-
semne naiv geometrice rcprezen-
tândp1iscr i,caişioalllcni 'I),nupolfi
noi, anume la 1150 in loc de c. 1000, ceeace nu ni se pare probabil, - deose-
beşte trei faze ale bronzului IV dacic '):prjma, corcspunzând celei mai vechi
perioade Villano\'a ,arcuprindedepozitelc dacice dela CU/Ieri/a, in Sibiiu,-
B undorf, l!lngă Sighişoar3,- Rus(Oroszmew). in Solnoc-Dobâca,- Kas-
::afrm:ta, in Oihor,- şi l1ajdu-Biisz6rmellY in Hajdu; a doua fazl1(dup?i noi
greu de desp3r\il de int!iia,deonrece avem exact aceleaşi descoperiri nC',rd-
Italice În depozitelc respective), ar cuprinde depozite\e dela Brrrdu#(Bar-
t16cz) in Odorhciu şi Kemccse în Szabolcs; însfârşitatreia fa ...-ă (dup?i Rei-
oeckep:lnl1 prina.8so; după noi mult ma i târzie, pân:1la c. ioo)arcuprinde
depozitele dela Şonuirtitl (Mârtoohegy, lângă Cincul-Mare) in Târnava-
Mare ~i, mai ales, importantul depozit dela Fi:::eţul Cherlii, c'lre,de fapt, a l că­
tueştetrccereaceamaina tur a l 1\ spre h~llstatt1J ld acic II,aclică din vremea

despi'irţite
de productele analoage ocu paţ i ei scythice, aşa cum il c()nstat~m la Ajud, la Gyoflla,elc.(v. mai j os).
ilI yro-vt!l~ctc.
precum nu pot, cu
atât mai pu\in, vasele dela Fizeşul Prin urmare , aceea ce e absolut caracteristic pentru primele secole
Gherlii 6), asupra dram ne-am • ale mileniului 1 a. Chr. in Dacia, e legătura cultural1l. cu Italia şi cu
oprit şi mai sus (pag. 311), vor- Vestul illyro-cehic, - adid o evolu\ie analoag1l. cu aceea ee se des~­
bind de elementele norditalice in şur1\ fie in Vestul celtic, fie in Nordul germanic, exact in aceeaş vreme.

~i~~ro~~~pi°~ l\;;;~:::' i~t:AS.r~~~ bronzul IV dacic (cf. fig. 203).
1')09, p . .,08, fig. 6. 1/3 m. n. Reinecke În clasificarea bronzu-
rilortungaro-românCt, identificind
şi el bronzul I V cu timpul influenţelor vestice italo-hallstattiene, dar
inaugurând această epocă cu un secol şi jumătate mai de vreme decât
') Id ~~,j sus{inutii. pe vnmud clI.lGate depozi teh: de bronz dela noi lunI fUI tollectantum,
t.fierlr i evlcbu,5trlinsldetţiganiitvremiidrntunci,lpreafiachimbalilpe obiecte noul,
'()(lle adu" din Italia ori 'ngmtral din SV, iar nu lurl/ale lo Mi (d.d. p. GOOS8,in ASL.
X III p. 511 sqq. ,i p. 526; X I V 53 sqq. ,i 58 Bqq.), fi rOSI rbturnlllldcdescopcririle
101 mIIi numeroll!lC de lipare, in special de seeer i ,i securi, pretutindeni În Dacia.
1) Pentru vasul dela 8jjavezi mai jos. p. 330; În ce prive,le vD.llele din Dihor,
v. III Hnmpcl, Bronzkor III pl. CCXLV I ; depozitul "de bronz \II Ham pel ~.
XVI 1896, p. 383. ef. pentru \'flSC ,i pc cele a!lsite la Gl1l3inac: Fiala, UnlCl'Su·
thunge", in IVM8H., J p. 136; I II, p. 8; illr pentru depo)',itde.lltcliere v. pc a:1 deJ.
Tamas în Cojoc:n:t, Al. X-"'{V1l1 11)08, p. 379, pe cel dela Olorhcill În Dihor, AS
XX I V 205 cu 208 (Hoemel), pe cel dda Ptata in Arad, Alt XXII 11)02, p. 271 sqq.
(DOm616r), ori pe cel dela Ctua (Cdkl)'1l) in A lba·de-Jol, AS. V III 1888, p. 93
(Ttgl:iIs) ,i 337 aq. (Ku:r.sinnky).
Reineckea relevat, tratând despre Începuturile hallstattului ş i l egătur il e
cu Italia, elementele villanoviene, începând din stratul Benacci 1, adică
de pe la 1000 a. Chr. incoace, care apar la Sisak (Siscill, Eszek), Dalj
~?n~~!' (~ab~~~)~~z~~:~.~!~:~~~ 7~ ~3~~ ~,r;I~:ae~~:~;~;d!'eŞ~~l;~~: J
comerţ cu vase de bronz fabricate in 1talia şi care p!itrundeau până
departe spre Dun1\re şi dincolo de Dunl\re, dând loc la i m itaţii În p1\-
maot ars 3). De alt1\. parte L. Marton În am3nunţitu l s!iu studiu asupra
fibulelor elin fosta Ungarie, a relevat o serie intreagll de puternice le-
gături Cll h alia În epoca Hallstatt oi). Iar dela Hampel, BrotJ::kor (dupli
Arneth şi Gooss) 1, pl. LIX vedem că şi În Ardeal, la Arca/ia , În Solnoc-
Dob:'lca, erau În uz carele cu roate de bronz, fi e că vor fi fost oferite
zeilor ca da ruri voti ve de cu lt solar, aşa cum le regbimîn Italia, ca şi
În Ga ll ia, În Alpii hallstattieni, ca ş i În N6), fi e că erau folosite, ca in
li In At. X IX 1899, p. 317 ICJq·
1) In A~. XV lI 1897 , p. 385 .qq. Cf. pentru acneralill\i O"chdclle III, p. +28

: r(=2:~~:li~~~~;~?'::: ~,I~:~::,~.~:V.:S:~!:;'.~::
') In lpeciallunt deobseTVllI buuleorizontlle,i deoorarca cu linii de perit. ca Iqq.,i 11 ::,755 Iqq. , i Jloerncs-Me n"hin, 475 Iqq.

,i . ub\irimea pllcii de aur.

') HampcJ in AS. x..'X11J 1903, p . .,27 Iq.
') Hampel in A~. XV 1895, p. 198 . qq.

www.cimec.ro

._:;::-t-
 VASIU: "ARVAN. GKTIC A '1 v'\n ..- rA PI ERVLl-' IIN P A!.: IA_ I, IIALLST A'I-"UL

Sud, drept care de luptă '). Decbeleltc crede, În ~ric~ caz, că şi. aceste prin comerţ in .estul Eu.opci 1). Alăturea, apoi, de pa.alcla ofe.itl
care, ale diror roţi sunt foarte complicat construite dtn ~ronz ŞI lemn, mai sus, p. 307, de KOV3CS: COrtleIO) TârguI :vJuocşului, I10ernes ne
oferi paralela veneto-dacică exemplificată laOtlaea În judeţul Aradului 1):
aplicele convcxe de aur găsite aici ş i Împodobite cu figuri şi linii deco-
rative punctate nu sunt o opedi vcncUl. ci o lucrare central ellropemuI, zice
Hoernes: t;În stil venet degenerat.. , de fapt, eum a ar!l.tat !\1arton, cu in-
teresante elemente locale de buni Înrudire cu Mycene 3). Vasele de pământ
dela Oedenburg - tip clasic I-Iallstatt - În Ungaria vestică, îşi reglscq.c
paralelele profilului lor in urne analoage d. p . din _Muzeul dela Sj. Gheor-
ghe În Ardeal. Nim ic mai firesc, atunci când situ lele originalc ita lice
ajunfl:eau deopotrivă pAnă in Danemarca sau până în Crişana şi Ar-
de:l l. Aceste relaţii foarte Strânse dau unor motive ornamentale curn e
spirala concentricl\ o difuziune enormă: găsi m, În metal, fibule cu dubli
ori quad l uplă spirala deopotrivă În morm intele ita li ce ş i în cele d in
părţile noastre, ('3 o adevlirati'l familie de podoabe spec ifice uniHiţii
h:lllstattiene sudice (Italia, Istria, Ungaria ş i România, cu prelungiri
in Italia sud ici şi Grecia)~} - şi g1isim, pc vasele de teracoti, de tip
villanovian, În Ita lia Centra l ă ') tspirala-ochelarit ca motiv e1asic ro-
tU nd in mij locul profuziunii de incizii drepte şi unghiularc, care il În-
conjurll. ::'\,Iotivu l ornamcnta l al coortlelor IlIn;; (al/soe lunaloe, muae
ro,,/utae) de pe m!l.nuşilc de vase hallstatticne din V peninsu lei balca-
nice e un bun comun italic şi dacic ') . Vasele cu picior, cu buza latJ
pe care le vom trata drept un element esenţia l al infliţişlirii La Tene-u lui
getic, Îşi găsesc celc mai perfecte analogi i de o parte în vasele identice
haJlstattiene din Italb '), de alta in cele din Vest, din cercu l pur hall-
stattian 8). Iar glluri le triungh iulare cu care picioru l acestor vase ap:lic
impodobit in Dacia, deopotriva cu coronamcntele stftlpilor de baldachine
scythice dela noi, nll numai se regăsesc identice ca formă ş i orându ire

') O. r., II., p. 296.

') Hoerllcs.Mcllyhill, o. c., p. 550
') Vezi III Iloi mII; jos, p , 328.
,i fig. 2 , i 2 s, I~ p. 549.

t) ef. Ol!c.hclette 11 2, p. 8-45 ti nota 3, cu bibliogrllfia.

') V. d. p. urnele di n MUlleul dela Villa Giulia În Roma, în cea mai mare parte
din împrejurimile I~om~i.

au trebuit să fie deasemenca o specialitate vencto-illyră, răspândită ') cr. pentru Uanat, Mlllekcr, Dlinl. Rlgillgi. III p. 127 Slindoregyhba; p. 131
Soc;olo\-'lll; p. 166 ,i ' 7' Vllltinll; p. 185 Ver,el; p. 154 Temea-Viralja. Pentru clmpill
muntcllnA, d. «le Ipusemailusincap. IV. p. 198. Se glsesc ,i în Ardell.
di~.ie~ :oumcrn~. :i,r~:b:::! :~:r~=;~e;~.c~,!:la(~~~~:~i' :~:~~;)~i.::~e~ ' ) Frumoase exemple iarA, la ViUa Giulia.
la Gooss, in ASL. X III . pl. IV 13 ,i 1", I~ Cf. ,i lI~rnu.MenHhi ll. fig. dela p. 475.

www.cimec.ro

-- ----
 VASILE PA.RVAS. GETICA
in Italia, dar anume desemne speciale, ca acela cu baza triunghiului
ea insăş frânt11 în unghiu ascuţit spre vârful triunghiului, se regbeşte
intocmai, d. p., la vasul suport dela Vule; (sec. Vl11 a. Chr.) 1) şi
la clopoţeii sc)'thici dela G)oOlIg)Os '). Pietrele ornamentate. cu 8~p~rale
dela Ntsflclium in lst ria, din a doua perioadll a hallstauulUi '), IŞI au
corespondentul tOL de caracter sacru in masa vot i\'!I.. dela. S'gllifoora ~),
probabil, din aceeaş epod, În orice caz nu mult mal târi:le. Zlibalele de
cai bolognese din perioada Benacci j (c. a. 1000) sunt la .fel cu ce~e Con·
tem poranc din bronzul nostru IV. l a.r cutare statuetli. I~hypha~hci'l. ~ă.
Ilitll la Mâria-Csalâd În comitatul NYl tra din V Slovaciei este Identlcll.,
fie ca technicli fie ca formll., cu cele italiene de acc1aş gen, deci, z.Î('e
Hocrnes, e fabricat italian ro). Dealtrel, ca şi acele s~atuete de femei
goale din N germanic. care incep a se g!isi a~~lo de pn.n a. 700 a. Chr.
Încoace 1), ori ca statuctele de femei tot dealcl, care ~In cu amftndo~ă
mâinile un vas inaintea lor, ca figura centralli Oi paterel de aur dela Plt~.
troasa '), ori cutare vas de bronz dela l-I aJlstatt , originar d~ fapt di~ It~lia '),
ori carul de bronz dela Strettweg in St iria, f.O bucat!!. de Import Itallc, bir
gat11 in figuri. 8), ori Însuş caru l c~ cazan dela. Ska~lerup în Seeland
(Danemarca), dup!!. B1inkenberg fabricat etrusc ajuns In .N pe la 800 a.
Chr. pe drumul comercial din Italia intr'acolo 10). ~elOccke. observă
şi el in aceeaş privinţă eli, d. p., situla dela Kuffarn In Austna de Jos
şi situ la Arnoaldi dela Bologna merg impreunA, dupA cum. carafa de
tcracot!!. dela Matzhausen În l)al3tinatul de Sus nu e o lucrare mfluenţată
de vreun vas rhodian ori corinthian similar, ci e lucrată dupli o situlă
italidi av!Utd o frizll. eu animale, ca dealtfel şi teaca figurat!!. de spadă
~1\'er.Villan()fJlJtlSandttnlyEt"lICmu,Ox(otdI92.. ,pl.33.6,lap.17S.
') L. Marlon, in A~. XXVIII 19Q8 1" .p , i 5:1·
~~:~:I::~er~:~:nC.ppe~~~u, Mrl:ude tljll
:; Trallsi/vtmjn. DueurC91i 1922, p. li9·
.) Hoe.rnu-Menghin, p. 460.
.,. :~:!~~Li!:;~~~~~,~;:g;;'~i~'!:d~;::':;::'':' ~:~:':il ~:::,:~~:::r.";;:::;:;,,~,:;
Grttks.l. v.
1) Hocrnu-Menghin, p. 5S0.
~Jj.~~i:~~~;;~Jg;::~~[:~;~i,:,?::'··:;~~?~~f~~!::'~~;
XA"VIII907,P.I66.qq .• eurtproduccreaobicclclor .
www.cimec.ro
._~
VI. VARsTA FIERl' LUI I N DACIA. ' . HALLST A'I~l'l' L
dela Hallstatt, ori mai ales ca nenumliratele fibule Certosa din intreagn Eu-
rap!!. Ccntral:'l şi SudesticA. Jnsll.şi fabricatele etrusccde hllcchero se regAsesc
imitate in Alpilor, chiar dincoace de sec. IV. Iar În prima perioadll
La Tene vedem cum vechilebronzuri italice din sec. VIII- VIla. Chr.
sunt imitate, ca o marfli pl1kută, pentru indigenii din N şi NE Italiei 1).
Fireşte, marele centru de culturii indigen!!. sudesteuropean?\., din
culmea primei ,t:\rste a fierului. e la Adriatica, În zona sudest i că a cu l~
turei HalJstatt. Sculpturl\ in piatrll e numai aici, În semicerc de jur
împrejurul fundului Adriaticei: in Picenum, la Novilara; in Emilia,
In Bologna; în Veneţia, la Este; in Istria, la Nesactium; În Bosnia de
NV, la Ripaa, l1!. ngll Bihac '). Aici su nt acele burguri ale Istriei numite
{oslel/ie,.i, construite dup?\. un sistem de origine sudcstidl., nu me.
galitic, şi nici În opus quadratum, dar totu ş destul de regulat şi
puternic (vezi mai jos analogiile din Dacia, în epoca La Tcne), cu
ziduri inalte de diţiva metri i dupii descoperiri via\a a inceput acolo
încă din eneolitic, dar armele de bronz ş i ceramica ta ratll dl viaţa
nu numai a continuat in vremea bronzului, dar că a avut cea
mai mare inflorire a ei în vArsta fierului;aceasta ne e confirmat şi
de necropolcJc de cremaţiune aflate câte odatA chiar lâng3 castelliern 3).
Astfel, peste difcrenţierile ce se stabiliserii treptat in vArsta bronzului
intre V peninsulei balcanice, Pannonia ş i , in sf;\rşit, tregiunea thraca.. din
Carpa\i şi de pe Dunăre 4), vârsta fieruluj, de o parte prin marea ÎnOo-
rireculturailla Italiei nordestice, cu splendida ei industrie a bronzului ar·
~;:~~ill~~~~~n~~t:!~: f~~~ ~~!~~t;;:~~~~i:~:~~!~;~:~; ~;!I~~;:~~:~ ~r~:
;~aA~~lti:l\:!'n:e;~a~~~~:ţi~%l~;~~C~einV;I\:I~:~:·~a~1~i~~a~~ ~~:ai~~~~: I
Fu~t:':~;:~f~C~:;;/~;7;:~~~;',;;:'~:;,~:;::":er::u;:;;:~C;;'~,::~II:'~,::;;:
f~~:!E:~~~~P~;::i:~~:~:;i;;~~:~~f~~~:~~~;:r~;;~;:~~:~F%~,~~
' ) Hoc:mc•• Mcnghin, p. 541, cu litcrlltura dati acolo.
') ef. A. DelIa Sela, I talia antica, p. 61 sq.
') cr.in ace881lprivÎI'Ilillll\.'lenghin,adao.laHocrnn,o.e., p.8::6.'labilirudife-
ten,e:Î dintrc civlliUilia Vutti'ID fi c.:a ponnonicd,fa\ldecuhunltthrat:Îed.dclll Duzllu_
.q;~, ~eln:~ 8~;U:U~:~i~:~:~alr~:u~.'il~ra,~:~iilc &alc culturale, ci. D«helclle 1 6:z]
 \ ., VARSTA FI ERl,.'I.U I '''1 DA C IA. - , IIALLsTAT"rUI.

drept.ate observ! Hampel in Broll:rkor III, p. 252. c! moda se schimbă in In mijlocul acestui cur~nt. general care, cum ştim, va umpleb. ş i o

.Ungaria. (deci În Ardeal şi pl!.f1ile până la Tisa) in sec. IX - VIII a.
Chr. pt ca/ea pacillict! a ,omerţfl/ui, ior tiU prill tJiolenţll tJTtll1/ei aleeTir; a}.
Am Iăcut această scurtA digresiune de ordin general, pentru a pune
in atmosfera larg?'! a vrem ii influen,a italo_"eneto-illyro-hallstattiană in
Dacia, Între an ii 1000 ş i 700 a. Chr.
Dar am examinat aceast1i influenţl!. mai ales in produsele industriale
mare parte a halistattulUi ŞI va fi - pe alte drumuri - roditor şi În
La Tene, vedem apllrând, alăturea de enormele fibule transilvane de
bronz cu multe spirale, dar şi cu plllci gravate în genul cel nou, sudvcs-
tic I~, ca d. p . cea ac~m în urm~ găsită la Suseni (Fels6-Ujralu) mai s us
~e 1 Argu l -:\Iureşulu i (~g. 3~7 Ş I pl. XlJ, fig. 3), un nou lip de brllţări,
In carccapclele cerculUI maSIv se r ăsfrâng, s implu sau dublu,in sp irale.

ale tehnicei bronzului. Un capitol insli ~i mai important c acel al C\'o- Brn indoeal11 cel
luţici artei 31lrului, care, cum am amintit, crceaz1i, tocmai În această mai bogat ş i maica-
vreme dinainte de sosirea Scylhilor, o facies spccific!1 geti,ă. Să urmă_ racterislic tezaur de-
rim dară acum aCcast?'! arId (l (ll/rul"i, pentru a examina apoi, ca incheiere, astfel de brăţli.ri, de
aur,ecel dela Firi-
tehnica modcst1i, pop ulară, a lutului ars.
ghiazi n judeţul Ti-
Se ştie c!1, spre deosebire de bronzul vestic, bronzul scandinav ~i cel mişului,ccrcul Ara-
ungara-român au dat motivului ornarnenta l al sl>iralei o desvoltare cu totul dul-Nou, la 12 - 14
excep\ ÎonaIA. Totuşaşa km.deMureşt).Ora.

~ ::â~~:;I~~:~~~I~~~:~
ţWile dela Firigh iaz
sunt de trei tipuri:
ş iînb,onzu llVdac i c,

OA
acest motiv nu a fost
~ niciodalăfolosit:câci
din mOli" pur decorativ
cum fusese inc1i din
neolitic in Sudest, el
JOcelcu totul simplu
(fig.209),a l uneibare
profilate quadrangu-
Iar ş i sub1iindu-se
trept.1t spre capete,
perfect cunoscut atât

Fif~ ;;: ~~~~~~~~ :~:3.~~~~h:~~ 8d;u:u~·I~fl~:t.on ~:I~~r~ţ;;~~i~u~:'~::~-t din bronzul nostru

~eme,capetedecingătorÎ,(otulsetspinllizeaz1\.t).
!~t~~:!~~e~~j~ 1;~~~ Fi~~~l;~ ~r;~~~~;~r~:~; f;.,g6~·~::e~~~!I~~·I~:~r-
cel cu dou!!. s pirale
I)Adevtl.Tlltainva:eie. crede Hampel,/.c., P.zS3, a fostCeM a IIi1or. Cu ocuiaei
s'uuascun,ttuaurcle' de bronz ,i tiau inlocuit ... iol~ntcultura 10Cll1~. Poate, inVelI ,i con~arj! la capete (fig: 2 10), c1~sic şi pentru epoca fierului În Italia 5) ; in
anume tocmai În Alpi. D",rin Est e gre,it sAse ",firme acest lucru. Aici, Reinecke ,i 1\1Iir_ s~flrşlt.3 cel cu dou~ s pl~alc la fiecare caplt al brllţlrij (fig. 211), desvoltato
Ion IIU perfectă drepIIlt'C,Cel\ii au pAtruns ldr:rill,i pe c",le mai multcullurali decit simetric spre exterior, ŞI al cărui rl\spândire O vom urmllrl-o numaidecât .
rlbboinici: Ilici, adiciinD(lcÎa, SCYlhii,iarnu c.-Ilii, .udArll.mlltci\'iliz:ali.bron~ului.
') Din colectia Df. S. Eggef, din Viena, slrlnal În mare parte pe teritoriul \'cchti
Ungarii-in apeeial din Ardeal-avem o serie de obiecte reproduse ,i de A. SzVu
in AS. XI 1891. p. 3ZI, apartin!l.nd af!l.l1Î1ului bronzului ,iinceputului hllllstattului
(.... Ianoi fig.zn), ba chiar, prin plaea de cingitoare, in aur,deaub no.Q,merglnd

:::: ~. ;,::~~~~ul~::t!: :~o~::Ud!C!~i:iz:::Zrd:I~::t;e~;;r~~ i:·~~~~~dl;~~:

;, ~~~::::l~;::~::~~::::~i~~:f~~{~~'ii:i::~:;~:?::;
,~i, S~~lil:~eafi~~l~~~~~~!~ ~:~it. Somogy), de arginl, la DamllY, in Ai. XXVIII
p.351 (Ia noi fig. 309),0 artl identicll pe tot teritoriul dintre Nislru (Ga.1i lia) ti
Dunilrea mijlocie (l'annonia): v.la noi expunerea ce urmeazl mai jos. ') F"""""" e:lemplare In Muzeul fetrU8Ct dela Villa Giulia, Roma.

www.cimec.ro

'-~
 VASII.E I'ARV.\!" . atiT/CA
l\lirton a observat cu dreptate că bri1t!\rile acestea, .Ud spirale •.c.u
dou!\ spirale, or i cu patru spi rale, sunt t03te de o mal "eche tradlţl.e
În piirţi le noastre: ele sunt o simpl!\ continuare 3 formelor bronzu~U1,
evoluate in a patra perioadii ungaro-român!\ sp re un ornamentahsm
adesea exagerat. Dar liniile p"1lctate, ori, cum vom vedea dela celelalte
brăţ!\ri contemporane. de 3ceeaş farmii, per/ate, sunt şi o tradi~ie ~eco­
rali,,!\ hallstattiană, resp. «etrllsc!\. (v. mai sus comerţul cu vase ŞI obiecte
ven eto-illyre). Cred cladi c!\ datarea lui Martoll: bron~, dar cunoscând
h311stattu l, «ceva inainte d~ sec. VIII 3. Chr .• - dcci rotund sec. IX
a. Chr.-poate fi primit1\ f!\rl1 modifidiri 1).
M~~'~a~;:~ t:~~~ Î;~:i:~~'\I~~~a::e ~~ ~i~:~ia~)t:)z;a~;~~i~~I~uC::::
~~·~~~~~f::'~~t~:~f;f.i~2~:~~~;~~~~~t~~:," :;~":~;;' ;~~
www.cimec.ro
", VI VAH<lTA .,IFIlL' LUI IN DACIA. ,.II,\I.I.S"A"'·'·UI.
lucruri prea caracteristice, in afară de foaia eliptică de aur ornat1\ cu
linii punctate hallstattiene (v. şi ma i jos).
Dimpotriv!\ te;o;aurul vestit dela Saras(iu (Szarvasz6, În Maramureş ,
In V de Sighet, pe Tisa), Cli celc 15 spirale turtite, de aur , În diamet ru
de 5-8 cm., e un document esenţi a l pentru contaminarea de sti luri 1) :
cel al spira lei str!ivechi,c\I moda nou!i, a pllcilor subt iri şi cu decoraţia
recti lin ea ră hallstattian1; vedem d. p. pe spirala din fig. 2 J 2 sq. intrebuin-
ţatclnungh iuril c h aşllrate şi punctele perlate, exact ca pe vasele tipice de
mctal,şi Încă m3i mult de pământ, din vremea hallstatt t) ; t otodată e de
,0
notat eli nu lipsesc nici podoabele tip Firigh iaz (v. fi g. 215 ş i 209). T e-
Fig. 212. Podolbll. .piralt de Fig.:IJ. PodolbAlpiralăde
lIur dela Sarosd., fn MBr&muret, lut deiaSONJsdu iTI Mara·
dupA ROmer, in Ilrch. K~/. V murq,d upi ROmerÎn Arth.
1865.1' · 39. K6::1. V 1865. p. ""O.
zauru l dela Sarasă u este aproape contemporan cu cel dela Firighiaz -
poatc ceva mai nou ca acesta -ş i în aceeaşl in ie de evol uţie cu depozitele
bronz IV = hallstatt I dela Şplilnaca, Guşteriţa , Hajd6-BOszorm eny ori
Fizeşu l C hcr1ii . Nu vom greşi deci daUnd şi acest tezaur tot prin anii
900-800a. Chr.
Un loc intermediar Între Şp!\ln aca, Hajdu-Boszormeny ş i Gu ş teriţa
. de o parte, Carani de alta, ocupă depozitul dela Pecica (mai apropiat
de cele trei dintâi) ş i tezaurul dela Dt/aca (inrudit cu cel de al patru-
lea), amândouli din ţinutul Aradului.
') Publicalde FI.R6mcr,dupll comunicarea lui Ion M ih ' I)', inArthoeologjaiK4ale-
",b.yek V 1865. p. J7 aqq . Ce. ,i Goo.. , În ASL. XIII p. 491, c u pl. IX fi". 8.
1) Cf. d. p. Ia D o!chelcue 11 2, p. 778. 813, 823, etc.
 \ 1. VARSTA F I"R UI. l'l 1-': DAU". _ , . IIALU:;TArrUI.
3 ,,8

Cingălorile
de bronz dela Pl'cica (cr. fig. 217), str5.ns Înrudite ca Şi aici trebue slt adăogll.m imediat d iscurile convexe de aur din
motive decorative cu cea dela Guşteriţa ş i cu fragmentele dela Şpltlnaca tezaurul dcla Şmig În Tarm",a l\ lică 1); unelc, mai mari (fig . 1, pl.
ori Suseni, ne servesc ca un document de m~na Întlii pentru a XIIJ) - diam. de6cm. 25-CU
urmliri contaminarea motivelor spi rale ale bronzului, cu cele recti- grupele de eate trei butoni împre-
lineare ale hallstattuluil). Totodatl, all\ture:l. de tezaurul del .. Dtlaca jurul procminenţe i centra lc, ş i
(şi de aceea pomen im aici depozitul dela Pecica, In un loc cu fabri~ ma i ales cu lin iile pedate (tot
cate1e de aur ale hallstauului dacic), cinb~ t ori l e dela Pecica pot c:1tetreiÎntr'un mlinunchiu),aler·
servi la stabilirea de legături st ilist ice atAt cu ceramica bronzu lui gftnd În triskel imprejurul acelu-
dacic c!tt şi cu fabri catcle indu striale ale Sudului e1enic "). iaş mare buton central reproduce
Îllacesfulti",amdmmtlff/Qr"am ent

o
di" e"eolitiCIIlmuntea ndelaGumel -

o
"iţa!tln gli Olteniţa'), folosit exact
la fel,in ceramică, pentru impodo-
birea un or di scuriconvexe (capace)
asemlinlitoar eca lini est ru ctu raIă(v.
fig . 221); alte discuri convexedela
Şmigsunt mai mici(diam. 3 cm. 75)
Fig.2.1 4.Podolblf, delur Fig. 2.'S. Ccrttl de l ur Fig. :u6.Cc.reel de lur şima i simple (v. pl. XJJI ,fig.2),în
dela Sarasdu in M a ... • dell Sarasdu i n l\1ara- dela Sarufdll În . 1\1lra _ genu l podoabelor dela Ţufaldu (v.
mur",. dup!i Râmer În murc" dupl 1t6mcr in mure, dupl n,6mcr in
mai jos). Ambele discuri fuseseră
Arch. Kra/. V 1865, Arch. K (ill l. V 1865, Arcll. K~/. V 1865
cusute pe haine: ce l mare are patru
gliuri, cel mic două, pe margini.
In adevitr , dup3 cum a ar!tat Mărton in analiza amlinun,idl. flcută Paralel cu Firighiaz-Sarasltu ş i
discurilor convcxe de aur dela Dt/aca (v . şi fig. 207) 3), elementele de- - ca evoluţie- imed iat duplt Firi ~
corative întrebuinţate de orflturarul getic. deşi executate in tcchnică ghiaz merg brălă ril ede aur găsite la
hallstattianlt de linii punctate, se inspirli din motive mai vechi ale bron. Sifcheillid În Bihor 3), la Ac4r')
zului dacic (constatate pe ccramica de incizii incrustate cu alb), unde
aceleaşi linii În volute apar ca mot iv principal, iar de altă parte prin ') Dou/llaMu:tCulDrukcnthal dinSi~
gruparea În cruce (pe două din di scuri) ad i că În stea, resp. În rozetă biu:v.deser. inin ve n tllr. u b 110. 735,i
736. Pelllru ecld~lIe obiecte nil' teZll u ru-
cu chenar (pc al t reilea) a motivelor ornamentale, împrejurul butonului lui:br!iI!l.ri,Încle, spirR le ,i perle.cl.
reliefat central ,alcătuesc aceell ş familiecufabricatcle mai vechi myce- ~o. 73 1-'139. eL P ulll7.ky. in .M agyaror_ Fig. 2 ' 7. Cinglilori de bronz dela
niene de o parte 4), hallstatto-getice (ca la Mikhalkovo) de alta. s:tW Archmologidja 1. DudRpI'i1 ,897. p. Ptâ,n, dupii L. M'rton. in At.
201 I qq.:tde 1t 1 ~lel kor'ltinemzcl.isfgH x..~L'( 1909. p. 409. 1/ 6 m. n.
') eL mai IUS, p. 3 '3 fflq. Inaliza obiecldor dela Şpl ln llCl ,i Gu,lcrill. uabalow n,r.c"haulroz ninembirjuk. { I).
1) L. ~Hrlon, in Alt XXIX 1909. p. 409 sq. 1) In slpl1tlJrile elevulu i meu Vladimir Dumiucscu. Vrzi Dacia J ' 9%4,i II 1925.
1) I-Iampel, În AS. XX ' <)00, p_ , 8 , cu fiII:. d ela p. 17 2.
1) L. c., p. 405 sqq.
t) CL obieclele dela Tisz.afilicd in AS. XXV '905. p. 159. 168 ,i
188 cu p. 182
.qq.,i ~U rton , l.c .• P'411 ,icp. discul de aurdcla Odaca,la M'rlon, p.407, fi a·3
') Scidl. in ArC/,iu J. K . Otsl~. Gtuh .• quellm XV 323 "1.; cilall p relutindcmi
ca dell Şi",ltul.S,"Jwlffiti (Szil'gy·Somlyo), d. p. fi la H oc rnu.Menghin, p. 23. unde
eu fragm. et:ramÎc dda M ycmt la Hocrne.-Menghin. o. c .• p. 32.9. fig. 12.. chiarrig\UI l' gre,ill: nu " \'orba d e fig . 6,ei de 7. pc care Mcnghinodlclld ela Andd.

www.cimec.ro
 \'1. \AII ST\ H F. RULUI IN DA C I". 1. IlAI.L.STNf"TUL

(Akos, in Sălagiu, cerc . T:1şnad), la Hfljdli-S::obos::ld in comitatul
J lajdu t), la Aesdd În Szabolcs 2) şi la Fohor'; in 1Ieves ').
Mici variaţiuni dela un loc la altul sunt ine"Îtabile. deoarece ne aflăm
in plină activitate creatoare. Deaceea vedem puternice influenţe locale,
d. p. Ia Szobos::/O, unde in afară de brăţara tip Firighiaz s'a găsit şi una
simplă _ tot de aur - lip bronz IV, şi alta, de bronz, care alăturea
de scr ijelături lc transversale hallstattiene are şi procminen\c (ca la
Acâ() - pe care le imprumut1i ca motiv brăţării celei mari cu spirale .
Tipul or iginal al acestei brăţări cu
proeminenţe il vedem dcs"oltându-
se tocmai in aceast1l. vrcme În col~
tu l de NV al ţi'iriigetice,in nereg
ş i În Ung '): ef. fig. 316.
Jar ca s:1 ne dlh1l3camă de sin.
teza armonioasă Între formele mai
vechi a l eb r onzu lui ,aşacum ele se
cr i sta lizaseră În ultima perioadă
con"exe dela V â/ci 7'râ/l (eL pl. XI) ori ca aplica de aur din colecţia
Egger (fig: 222, no. 9), ori ca vasul italie de bronz dela Stettin (fig.
272), etc., Iar pe um1\r poartă o zonll. de ornamente lineare punctate,
in genul eingAtorilor dela Sptf/naca, GU(lerilo. etc., din bronzul
IV. Prevestind prin st ilul său atât bră{ara dela B iio - descendentă
direct:\ - c4t şi pe cea dela Bl'I/;ye - coboritoaremaiindep:lrtat.1l ,
dar bunll rudă - vas!~/ dela Biia e astfel un document hotllriror şi
pentru dararea brăţi'lrslor dela Firighiaz şi in general pentru crono-
logia artei aurului la Geţi.
Trec,ftndîn 1-leves laFo-
hOflÎ,careeinc!ilOuide·
partedein imll Dllciei,ve·
dem că br.1lţara tip Firi·
ghiazseg1\seş t eîntovi'lrăş i a
unor podoabe caracteris-
tice specific hallstauiene:
edrept,maimu lt c.,\'reme,

I
dacid,aIV-a, ş iforme1ecarepă­ dec:1tca inspira~ie artistidi
Fig. 218. Bri\sr~ de sur dela S/Ieh~hid, trundeau din V, e bine ca, inainte (v. fig. 220). In adevăr
dupl Ham pel in AS. XX 1I}OO, p. 172. de a trece mai departe, să analizăm acccace c hot1irÎtor pentru
R:d.3I4. frumosul v:lsdeaur delaBiia'),in Fokoru,e sinteza carpato~
Târnava Mid (pl. XfV, fig . I ş i z),localitate vest itll pentru descoperirile alpinllaarteideaici.Deo·
protoistoricc de acolo ş i in specia l prin bd1ţara de aur, contemporanll
cu vasu l, şi asupra căreia ne vom opri mai jos, P·338sq.- De un alta crud ş; I;n;; punct:ltc
partesp;,.lccacp"t;'c,dc i!:.il:\
~ .~@ ~-.-Şj
' fo l
_
profi l Încă naiv archaic, cu dou!1 torţi sfârşite in duble spira le (3 se alpi ne. Dar aceence e cu 5IifIil~
face imediat legătura cu brnţ:\rile de tip 3° Firighiaz). vasu l e impo. totul nou la Fokoru faţă
dobit au repouss' cu liniile orizontale de perle, obicinuite in hallstat- de cele cunOSCute plln 1l. ~;:
tu l vestic şi cu c inci butoni mai mari pe fund , În emte, incon.
juraţi fiecare de un tr iplu cerc concentric, in relief, ca discuri le ~~e~: ~:~ls~:;t~a~~~,Ş~ ~~~ ~~~;. 2~~in O~~~~'~u.~%:'::,:i~ c~~~c ~~jC~~;:lI::;:~
crul specifi c OII repo IIss'al du~ Hllmpd din AI!. XVII I 1898, p.53.
pH'icilor subţi ri de aur de
,i
') AS. XV III 1898, p."" brll.\ara cu proeminenle (bron:t) cea simpli (Sut); p.
aici: nu mai e simplu ornament de suprafaţă, e relief adevl1rat, ca În plăci l e
S3,brlilaratip f"irighisz, de aur; cf. tell1ul,p. so sq., iar III noi fig :1.19.
1) H ampel flrowzkfJT 1, pl. XLVII . z, J a, 4 s. de aur ş i argint ale artei grcco~scythice de mai Urziu (după a lţi i contem·

::~:;:;::~~ie~~u:~ud:~:~;:I~~S:ii:~~:eş~i~~iŞ~~if: :;~;~~:~~:~w::~~a:::
1) Hoemes.r-,'Ienghin, p. 3J. CL Boemei in Jahrb. d. k. k. K ,n/raleomm., IV
II)06.P·74Sqq.,iarlsnoirig.120•
• ) Hampd, flroou:kor II, pl. CLXXVIl ,i CLX,XV III.
zaţi le-au gravat cu cuiul (iar nu le·au lucrat plastic), p.ftnă târziu În
') La Muzeul Drukenthal. descril de M. Csaki În alc u lc SkilUltn ZII tintm Filhrtr.
Sibiiu, l80s, P.1I4.Cf. acwn,iSchrolledn Jllhrb.d. Bur:atnl. MUf . I '9z5, p. II,.. vremi le istorice. Totuş e un relief cu totul naiv : e o imitare de aplice
cuuplicarCB IOlsl grqidi suneiorigini nordice. si nasturi, analogi cu aceia ce erau bătuţi şi cusuţi pe curele În epoca

www.cimec.ro
bronzului IV, ori înşiraţi pe fi r, În aceeaş vreme, acum reprezenta\i
ca turn aţi dintr'o bucati ori bi'itu ţi in cuie pe plăcile ornamentale ale vremii.
Fă ră indoeali'i, din acest punct de vedere tezaurul dela l\ likhalkovo În
Gali\ia J),a l ccA ruilegă­
turicu Fok o ru şi Dalj au
foslde mult relevatc 2 ) ,
e ce l maic"racteristic:
elementele b"rbare şi
central europene sunt
amestecate cu cele din
Asia Anterioari., Cau-
caz , ş i - pes teMyk e ne,
cu arta aplicelorde aur
- Ioniaarhaicli,într'un
fel de si nteză cu totul
ciudati'i,oarecumÎnafa-
rădetimp ş i s paţiu,ceea
cea ş ifacutmareadi­
ficultate a expliCării ş i
dat1lrii acestui tezaur.
Avem: theriomorphism
ca in Orientul assyro-
babylonean, ca la l\ly-
~ ~~~es~iili~:t î~e~~~~:
potrivit vechilor tra-
l;·Îg. 220. Obiecte dcaurdinleznurul dclR Foko"j di\ii ale Europei cen-
in He ... ca, dupliM.HoernC8, in ./I,fift. d.Z cnlrtll- tralei triquctre solare
Komm., IV 1, 1906, p. 74· c1enice 3) şi coarnele
«de ConS\lcrare' ori ale
lunii , dela Ananino"): fig. 223, Oarecum li piteprimitivall1turea pe plăci
1) Lucrarea principalA K. Hadacuk, Zlate Ilwrby Mjtholkowlkill, Cracovia 1904;
ahrel,cf. la noi mai ,W, cap. J,p.6,celllahllliteralUrl. O rcproducere a pieselor prin-
tipale la Hoernes-l\'! enghin, p. 29. c r.la noi pI.XV.
1) Reine:cke:, in Zâtsdrr. j. Ethnologil XXXI 1899, Ve:rhandl. p . SIO ' q ., dupi
plre:re:a lui Ebert, .grWldle:gend t; pentru Daljcf. l. no i mai . u, ap. I, p. 8.,i p1.XVI.
') er. Dkhe:letle: III, p. 459 sqq .
' ) V. Ia Hoernes-Menghin, pl. dc:la p. 2-4, fig.~.
www.cimec.ro
absolut plane, iar nu reliefate organic dintr'o sup ra faţă În intregime pla.s·
ticizarili moti\'e cruci forme hallstatticnc, dar prelungite În sus şi in
jos cu motivu l ornamental al floarei cu singure doull. petale at!l.rn;\nd În
dreapta şi in stânga, absolut comun in pendantivele din vremea bronzu·
lui 1); telmicd hallstauia"d ), jiarecauca.::;ce 3). T erm in de datare clasic,
'
nu preistoric- post quem: tri quetrul de formli. t:helleno-scythidb, ori, cum
nu cred 811. avem Îndi peScyt hi , În ori cec3z ionian o-asiatidi(îl vom reg!si
apoi În Ardea lul şi Oltenia scythi că:tre i capetedean imale - Ia l\likhalkovo
paseri - intoarse În triplu 5 Împrejurul rozetei-crucÎ centrale). Dar acea-
sta În sea mnă eli. nu ne putem urca prea mult mai sus de a. 600 cu datarea
tezauru lui dela Mikhalkovo. Ori Ha~acze k pe baza elemcntelor vechi,
ale stilului geometri c grec ş i it:1 lic, ca ş i a elementelor d in Asia-Micl\.
(triquetrul) ar fi inclinat să cread!i
acest tezau r C'immcr;oll (fabricat Însli.
undevamaispre Sud : intre Adri ati-
caş il\'larea-Nea g ră) ş iil dateazli. în
sec. VIII- VI a. Chr.4 ), iar Rostov-
rseff îl unneazli ' ). Ş i nu numai
lI adacze k ci şi apoi Ebert, Pulsz ky,
Hoernes, l\1:\rton'), cari s'au ocu-
pat de st ilul şi originea tczaurc10r
dela Mikhalkovo, Fo koru ş i Dalj
(şi aici , În Slavon ia, apar fiarele fantastice cu gura c1lscată ş i limba atâr-
nând afarA), le-au căutat ana logii in afara teritoriului pan-getic, în Ita-
lia, În Grecia, În A s ia-Mi că ş i Caucaz. Nu negli m utilitatea acestor ana-
logii; dar de fapt cle sunt, în parte, simple potriviri stilistice. Deoarece
1) er. Hllll1pel, IJram:kor III pl. ecxxII.
") V.plan," comparntivA dda I-Iocrne:i-Menghin, p. :13.
") Idem, i6il/(lIn, P.4:19,Dc fapl molivul lei!or cu gurII cllscatle:ttri\vechiulOC80-
potamic;deocolo VII reven\ din 11011 in Europp - [ot prin Turkestan ,i prin e",ucu-
oda11lcunllvAiirile .arm:1I0-hWlice:, CJlraeteridnd cu plll.dle: lui o rnamen1ale de ,til
lIoujrn"iUflll rtll Europei din primul E... l\1ediu.
')Jldlrtllltjt, d . atIt", . o,rh. Irllt. lX, p.]7.
") IrUllillll1 fllld Gruks, p. 40 ,i 226.
1) L. l\Urton, in Alt XXXlII 19'3, p . 337 aq . reia Întreaga chest iune: pc: bfl,Z3
fibulci delll DaU, rezumAnd pllrerile: ante:rioare. er. ,i cele spuse de ci lltupra fibulelor
dc:la Fokorllincompnra ţie:euce l edela Millilkovo,ibid.,p. I-49 Iq.earacte:ristice
cii l)uI 8~ ky in AS. X III 1879, p. 180 Iqq., Arth. K 6'31. XIII ,879. p. ',5, , i R ttJUl
AnII. 1879 II p. 221, atribuise te:uurul dcla Fokonl •.• Cellilor.
toate cele trei tezaure işi au o inspiraţie bine definitli, deoparte esticl,
de alta carpato-balcanid ş i anume dinspre Rusia şi Caucaz, resp. Thra_
desvoltli acest curent nou, de (orme î ncă necunoscute:, ceei gelie : brn-
tiriie dela Oalj ş i Fokoru, de astă daU. Înd şi cu splend ida br!lţarl
tocmai dela Dellye in T olna (SV Ungariei) SUTIt de inspiraţie getied,
precum vom arll.ta numaidedt. E dreaptă obse rv aţ i a lui HadaC'Lek eli
tezaurul dela Mikhalkovo tiU e scythic pentrucă are fibule, obiect neu-
tilizat de Scyth i 1), iar spi ralele de pe alt obiect şi fili grDnele perlelar
de aur dcaici strâng legll. tura de a parte cu Dacia, de alta cu Ita lia t) .

Fig. U3. Ornament de Fig. z2.4. Tii,desccuredc bron~

bronzddaAnanj"o, Rusi. , din Kobanulde Sus, Ouclia(Cau-
dupA lloerncs,in :Jahrb. d. caa) dupl Hocrnea. in:Jahrb. d.
Ze"lral·KCJmm. IV 1, 1()06, Zentral-Komm. I V 1,11)06, p.83,
p.82. fig.6 r.

Dar e iarll ş clar d principalul motiv de pe diademă (stâlpuJ cu coarne)

şi de pe fibulc (fiarele cu gu ra deschis3) ne silesc s3 admitem un eveni-
ment excep ţi on a l in viaţa gc ti c~ provocând nouile forme: e veni rea
Cimmcri en ilor? E cea a Scythilor ? Sau sunt numai raporturi normale
de influ e nţc reciprocc Între Estul cimmero-scythic ~ i Vestu l thraco-
getic? Ş i c chiar aşa o simplii întâmplare , că cele trei tezaure sunt tocma i
·'~(~-G~+~iii.:l-"aP~ din teritorii pe care pe urm!l. Scythii le-au ocupat ş i le-au ca racterizat
prin cultura lor 3) ? Iar dac!!. datarea mai j oasă pe care Ebert o fixeazll
.9""~ pentru cele trei tezaure (cel mai vechiu, d upă dânsul, cel dela Dalj
din Ardeal , din epcca Hallstatt
.'It. XI
,i
FiI!. 2:U. Obiecte din coleqia Eggtr, Vienll, in eel! mIIi mare parte
La T~ne , dupi Sdraz A., in
' 89J. p. 321.
fiind deb c. 500 a. ehr.) ~), e dreaptă, atunci tot ce e oriental În ce le
'):J/lhrullrjle, 1. c .. p . 38.
') Jbid., p. 36 sq . cu fig . I"" i 16.
eia (coarnele dela Ananino, fiarel e din Caucaz ş i Thracia) şi o tehnicl ,i
') V. harul dClCOjkri rilor lC)'t hicc la noi mai 'UlII, c"p. 1, p.:1 sqq.
loc al~, dar de origine h a /lst aUiall ă. Teritoriul etn ic-artistic pe care se '):Jaltrellttju X I I Q<l8, p . 270.

www.cimec.ro
 VAS II. "; 1''\IWAr-, GI:."r,c... VI. VA RS,." FI ERU LU I IN I)A(.: IA. r. HALI.STA"n ·UI.

trei tezaure ar trebui s1i fie element adus de Scythi, care sunt de dou~ indistr. Cazanlâc (V. fig. zz6 sq.): incinerare, iarnuinhumare, ca la
veacuri pe aici la data fixat1i de Ebert tczaurelor. Dar fibulcle aratii că Scythi, deci ca ş i la Da lj , alt popor. De altii parte nu e fArll. importanţli că
tezaurele nu sunt chiar scythicc. Dc alti'\. parte la Dalj a\'em importantul in cultele getice avem cunoscutu l balaur - ca steag de r~boiu 1) _ cu
cimitir de urne descris de K. Darnay 1). Ori acest cimitir e tocmai gura mare de lu p ( ?) şi Cu urechile ridicate În felul fiarelor dela Mikhal-
din vremea când bronzul IV ungaro-român era pătruns adânc de elc- kovo, Dalj ori Paşachioi, iar stindarde le zeilor cavaleri danubieni '),
meUle ballstattiene şi italice '), deci sec. X- Vlll a. Chr., şi treptat fie ch iar şi În aspectul lor iranizat de mai târziu, dar autentic thracici
era transformat in adc\'1irată vârst1i a fierului; frumoasele vase, fibule
şi IlI.nei din acest cimiti r postulcaUl.
şi peUlru bogatul tcz:mr glisit tot
acoloocpoc1i mult ma i vcchedecât
II. c. 500 a. Chr., dnd formele
proprillzisvesticeinvaclcaz1itotul,
prcg1it indînaintarca biruitoare a
Celtis01ului din a dOUll vârsH1 a
fierului.
Care e atunci so luţi a tuturor
Fig.u6. FigurA dec:orativilde peo FIg. :::'·n . Figuri decorath'ă de p.:
acestor dificult1iţi?
urnil La 'I'~ne dela P"lllchioi In
~!iI2;!·s~~:i=n;reu::;::ţ~!~~ ~~~ Cred dl ea trebuie ~1i plece dela
o urnA cu patru toarte. gAiita 1.
Dulgaria, dupa R.I·opov,inCdldu::a Palac"ioi, in Bulgaria, dupa S :COr.
de: pe minerul El biei dela D bol: de JOI, forma br1iţllrilor. Ebert in aini'\.nun- mll_laUllli din S olia, sorl.l 192J, p. pil, MQ1Jjl~ , Filipopol 1898. p. 66
dupl Halnpel, in At.XIII189J.P.J9 1. \it3 sa analizi'\. stilisticii a tezaurului III (bulg.). (bull/.).
dela Dalj3) a presimţit ecest lucru ,
ca origine, reprezintA tot nişte balauri ca acei dacici. Crcdem darA eli.
dar nu l-a exploatat complet. Concluzia sa ci'\. cele trei tczaure: Dalj,
aceste reprezent.§.ri theoriomorfe sunt prescythice, vechi thracice, fn
Fokoni, Mikhalkovo Slml deopolrifld fabricale ÎI' "UlIgaria. "), deci in
Itgdtur([ cu repre:::ellldrik a"a[Qoge cimmeriene din Cauca:: # ÎII general
teritoriu getie, e acceptabilli , dar amestecu l Scythilor in explica rea plll.cii
cu prototipurik arlislice mai vechi din Asia-Anterioar([3).
t heriomorfc dela Dalj ') este insuficiem susţinut şi neverosimil. Astfel
Revenind dar1i la brll.ţAri l e dela Fokoru ş i Dalj avem de observat
de figuri ne sunt cu noscute ş i din Bulgaria centraHl, tot Brli nici o
cii la acest paragraf aproape toate o bse rvaţ iil e lui Ebert 4) sunt de
l egă tură cu Scythii, de pe un frumos vas datat de Popov În a li -a epocă
a fi erului 6): o urn ă g1isitli plin ă cu ce nu ş3 ş i oase calcinate la Paş:lchio i 1) lteprodUUÎuu" un chip abaolutcaracteri.tic pe eolumna lui TroÎo.n:,·u; la noi
mai jos fig. 359, [a palj:. 518 , i pl. XVII. rig. 2.
1) .11:,'. ~I...'\.I t I 1'}O3. p. JO şi urm. t) TratalÎ IntAiu d e Hampel in At. XX III II)OJ. p. JOS Iqq., XXV 11)05. p. I _qq.
I} eL d.I). ~ i antichitl!.l ile: dela Kurd , i Rin )'a-SuntkinU y i n Ungaria dt>SV, publicate ,i p. 06 sqq., XXXI 1911, p. 40<} aqq. ,i XXX II 1912, p. 330 sqq., iu acum in urmA,
d ... Hurnpcl in A.t. XV 1895,P.97-115, eu im p0rt!lnte rla te aluprarc1alii1orcu halia. ~u explicA ri nou!lIupra _ensu lui lor religios, de Hoato\'udr, 1. c. de noi mai lUI,
1) Juhrtfht!ftt, X I , 1'}O8, p. ~64 sqq. p. 15; cf.,i pI.XV II, rig. 1 cu 2.
4) /bid.,p.Z74 sqq 1) eL pentru originile assyro-babylonene ale motivului aeeltui., monumcmele
· J lbid., 1). 268sq . dt!;J Scharer ,i Andrue, Di~ Kunlt dt!1 altt!n Odtnll, Berlin 1925, p. 503, p. 536,
• ) In Godiţ"ic-u l Muzeu[ui din Sofia pe 1921.50riIl1922,1>. 175; rcprodu! fiin _,i nu mai pu\in ,i arta heUito-aramaeÎcA, ibid., p. sss, - iar pc.ntru brAfl-
Catalogul Mu:::t!Illuidin Sofia (bulg.). Sofia 192J, 1).110 ,i I I I , eu tutu i, p. 10<}. rile, i ine:lelespiralecu tcapete dete-rpi.a,ldecaraeteriIlÎee in artadacied,ricin
er.,i Skorpil, Mogi/i, PlovdÎv 181}8 , p. 66, fig. 24 ,pe careo reproducem,i noi, tpOc::alcythicl (i ei n C('Ocelti cA,ef.jbid. ,p .,,8~,c::a p uldeprpe\·otiv,deaur,dela SUIa
dqi I\-em impresia el nu ~ eeva d eosebit - d ecAl ca Iran_eriere neeuctil - de in E[l m. Eneoliticul moldo·ucrainian (Şip.:-n i\) cunoqte ,i el moti\'ulfiarei tC3uc.azicc••
documemuldeserisdePopo\'. 6) Jahrtlhtft. X I 1C}08, p. 270 _(j. , eu nota 46 dela p. ~74 Iq.

www.cimec.ro
 VASII. E 1' ''1{VAN,GET/CA VI. VÂR STA FI ERU LUI IN DACIA._ •. HAL l.S'I·A TTll l~
33'
. Ate numaidou5 spirale r5sucite in sens Reinecke şi lIocrnes au datat atât Fokoru. dot şi l\likha lkovo in sec.
modiiicalo Datarea br!i.~nlor ~u c(ev 11) este greşit1\, deoarece şi aceste
contrar În bronzul 1l"31 vechlU. . Foarte fo lositoare Însli e statistica IX a. Chr. 1). Vom vedea nu maidecât, dacă pe drept sau nu .
br1iţ1iri sunt punctate hallstattl~n. li" data şi din care rezult1i eli avem DrAţara dela Dalj (pl. XV I fig. 3) reprezi ntă un tip dacic simţilor mai t4r-
ziu ca br!lţ!lrile lip Firighiaz-Fokoru 'lI etc. ]ntre ea şi acestea d in urm3
:~e~(~:;::~o:~:~:::ăc:~t~~:t f~~ri~are şi 'rbpAndire a lor prin comerţ , stau brllţllrile de aur masi v: dela Pipea'), În T:\rnava-Mică (fig. 228),
p1\n1i in Danemarca şi Suedia J). din col ecţia Ktirds:: (fig. 230)'), dela Biia ~) , tot în TArnava-~ icll (fig.
229). alta din Ardeal (loc necu noscut) ') şi dela Bellye'1) În comil. Tolna

Fig. 230. Origincardclcan4:

Fig . 23 1. Comparaţie intre mOli\'ele dece-
coleclia K'rw Giza. Dupi
ra!Î\'ealebrilirilorardclenedeaurdela:3.
H llmpcl, AS. XIV 1880, p.
8 iia, 4. Pipea, 5. ColeqiaK'rbz; du~ H am_
2 15 &q· ,i pl. x..XXV
pel in AS. XIV 1880pl. x:x::x.V,ip.2.!iIQ.

(fig. z3 Z ; ef. şi pl. XVI fig. 6). Toate aceste br!iţări sunt o derivare şi simp li 4

ficare a tipul ui 3 dela Firighiaz (cu patru spira le). Din ce În ce ma i mult ele
dcsvolt~ ideea, ex istent3 incă din bronzul I V, a scobirii interioare a massei
1) Vezi literlilUrn In Eber!, 1. C., p . 273 .
1) Pentru descoperi rea IC7.aurului dela Po/umÎ, v. amlnunte in AS. X II 1878, p.
18!i sq. , raport de Ctelnek i.
1) ef. HampeJ in A~. XIV 1880, p. 215 , i pl. XXXIV; ef. Eberl, În Jah't1"~/te
XI '908, p . 271 , fig. 122.
4) Hampcl, ,. C., ,i pl . XXXV.
1) HampcJ, I .c., P.214 Iqq ., i pl.x..x..-XII I : aurllrdelean!
'J T OI de aur mllUiv, rudA buni cu cca dela Bii(l: Hampel, 1. C., p. 21S.
1) Hampel, 1. c., p. 2 16; ef. f i Eberl in Jah~elhtJtt XI '908, p. 2jO fig. 121. V.
in general penlru Ilccale bnlliri li."a dela Eberl, l.c., p . 274 I q.,n.4 6 .

www.cimec.ro

V,\SIU: l'ÂIW ... N, GET/CA
de metal, p~nă la reducerea, În cazul dela Ikllye, In o simplă placl subţire,
imitând numai superficial li niile masive mai vechi. Toate aceste brll.13ri
poar~ decorarea C\l linii şi puncte. eventual butoni reliefaţi. caracteristic
hallstatt ian!i. Br!il!irilc dela Biia şi Bellye sunt cele mai reprezentative
in noua di r ecţie.
I3r1i.ţara dela Dalj e un fel de imitaţie mooest!i şi s1i.rad (doar o nervuri
mediană şi dte un buton la cele dou1\. capete În semilunA) a tipului
Biia-Bellye: prin simplicitatea ornament!irii ei, doar cu linii punctate,
ea se dateazA ca puţin mai veche decât cea dela Bellye. Dar ea e mai
nou11 dec!\t toate cele din Ardeal, care au p1i.strat cercul de tip vechiu
Firighiaz, imitând incli masivitatea din bronzul 111 şi IV, sau chiar
in parte plistr:lnd-o.
VI , VA\tST ... F I Y.ltt.lLUI I N O...CI.... 1. HALISI'A'!"I'U L
luc.ru: ei desc.hid prin ~4~ăr;t calea spre noi anei elenice pure care,
~:u/:e~r::~A.nu putuse niCIOdată ajunge la noi decât sau italo-illyrizată
~ac!i tezaurul dela Mikhalkovo ne si l eşte prin anume detalii dece-
rahve, de care a.m vorbit mai sus, 511 ne coborâm cu datarea lui a,n!i
aproape ~e sUrşl~ul secolului al V11-lea, tezaurele dela Fokoru i POal'
ne ~ernHt, ba chiar ne obligă la o datare mai adândl. În timp. Jrcde~
ci Cifrele 800-- 600 a. Chr. ~lIp rind suficient evoluţ i a pr in care a trecut
::~ ~~::~~;~~,r de aur getlce, dela bronzul pur spre hallstattul cât
ve~~~;~~;:~~ţ~d~~:I~ ~l1~~~~::.I~ii. u~~~~~n~e r:~~c:;:I~ ;~~ (:~~;n:~:~
p. 330) e, .p~ I !l. n g~ b~11ţ1ln l e din :lite pllrţi, un stră l ucit exem lu in
;~~~;::Ik~;'~~~\~t '~~;t;zap:~le excentric getice de la Fokoru, lalj ~i
lernic p11trunse de spiritul
hallstattian, f1l.rl1 Însă a se
libera total de tradiţia bron-
zului getic.
Judecata unanimă a inv1l.-
ţaţilor-indiferent de vari-

:~~~~nc~:r o~:i~:!ti!: şri~~~~~~

tezaurelor-e di ş i cele trei
[czaure excentrice aparţin
Fig. 232. B~lIye (com. Tolna). DupA J-h.mpcl, in AS. XIV . 1880, lumii noastre. Am demon-
p. 2 IS,q·,irig.45· strat mai sus, cA aceastll
judecatii. se confirml1 chiar F18.233 FoaIe de au hallllattlanA dintr'un
Este clar ÎnsA eli brliţara dela Bell ye În marea ci eleganţl\ artistică
aparţine totuş mereu hallstattului: ea reprezint!i încA foarte credincios
tradiţia artistică a bronzului dacic şi nu o putem cred datâ. sub nici un ~:~;d::::~~~~,i;u~~;~!~~;: :~':~;; ~'I~::~"~::~ ~r~v":;:::
cuvânt mai târziu de anii $00, când începe nou l curent vestic. Prin ur- telor de desvoltare ale diferitelor motive
mare brlilara dela Dalj e cu at!l.t mai veche. 1n general trebuie deci l)rin ~rmarc, îlltre rec. jx. ii Vll Q, CI;r., înainte de venirea în massă
8;1. conchidem cli toate tipurile dintre Firighiaz şi Bellye sunt În plin şi a Scythllor in Carpaţi şi la Dun11re, Ge/ii deswl/flu aici o lIrtiI proprie
adevlirat hallstau . Dar aceasta înseamn1\.: .pre-scythiet; cil.ci, dup1\. cum
am v!izut În cap. 1, Scythii aduc cu ei o noul1 concepţie, naiv-naturalistă
ori oriental-decorativli, priTi e.u:eumţll iTirpiratiI de viaţa animalelor fa -
miliare lor , şi care invadead intreaga inspiraţie artistic!i, inlocuind cu
motive animale motivele geometrice anterioare, - şi mai fac Îneli un
~~ii:~:::t~!.:::f~:I~i:rf~:i~~:~E~~:~~!~~~rJf~~~~~~~l~;

www.cimec.ro

a aflrului, ale cărei produse. umple.au 101 Cenlrlll fi Nord"J Europei, con-
cllriind CII aria etruscaa brot/;;uJlli fi argintului.
Dar arta hallstattului dacic mai prezint1l. ind şi altc aspectc, pe care
suntem datori a le nota aici, chiar daduu arinf'll.ţiş3 intotdeauna tr1l.s3-
turi exclusiv carpato-danubicne. . '
Ca şi la Dt/aca În ţinutul Aradului (v. mai sus p. 3r8ŞI 32,8), ca ştia Ca-
ram' În Timiş (mai sus, p. 32.6), tot aşa în mormi~te~e de l11ngl Beba-
Veche in Toronta! au fost gi'lsite foi de aur de formli ehptlcrt, deco.rate d.oa~
cu un chenar simplu ori duplu de linii punctate. eventual cu lnunghlUrI
şi butoni fi'icuţi Înacclaş chip la capetele axei l~ngi (v, fi~. 233 şi 234>.')· E,
aceasta forma cea mai simplli şi naivii a artei hallstattlene, adânc IOflu-
enţ:\l:1 de tradiţia localli, dar nu de arta scyth icll. 1). In adcvlir. cunoaştem
Înd~ din bronzul mai vechiu pllici de acestea de aur decorate cu p~ncte
În relief, fie d . p. dela Gllmelniţ ( 3), l ângli Olte~iţa, fie~ d~ l ân~1i Ny"egy-
lui::a În Szabolcs~) : e drept eli aceste piiici sunt In IIltr.eg,lme . punc-
tatet intocmai cum erau anume fabricateccr:uniee mai veclu ŞI contempo-
rane~ dar pl!!;ciledcla Lat/ge Wand sunt ca la Deba Veche(cf. p. 434. 1).
www.cimec.ro
\'1 \ 'AnSTA FIER UI. UI I N DA C I,\ __ ,. HII L LSTA'rl' UL
>J"u pUlem decide dac!!; au cunoscut inceputurile hallstattului obiectele
de aur gltsite la Alba-Iulia: şeapte buc:!i.ţi de toehiuri de lanţ preistorica
(Hampel) de aur, tipic transilvane 1) şi un mic con de tabU! de aur, evi-
dentaparţinând tipologie bronzului III , iar nu IV').
La fel rămâne dubioas1l. datarea podoabclor de
aur descoperite la Borla (Viş}u, Maramureş):
cercei.incle,oricevorfifost,- inoricecaztotcer-
curi dcschise 1), - ca ş i a celor glisitc la Şărm41ag
(Zal1\u, S11Iagiu)4) : cum am v11zut prin pilda teza-
urului dela Firighiaz, conscrvatismul artei bronzu-
lui dacic e aşa de puternic, incâtchiar obiecte bine
determinabile prin mediul În care s'au glisit, ca hall-
stattiene, exam inate exclusiv stiHstic sunt de atri-
buit vrem ii bronzului pur.
Dimpotrivll tezauru l de aur dela GYOIIIO (in Oi -
ehiş) este pur haJlstattian (v. fig, 2.36). C, ş i
obiectele dela Firighiaz şi cele dela Beba- Veche, tot ~~gde2.3~;'I~;n,~:~:
aşa acelea dela Gyoma au fost atribuite Irallienjwr garo-romln",dupd
dela noi (Scythi ş i Agathyrsi) 5). Dar dupli cum Hampel, BrQrJ~kor
obscrvll insuş editoru l tezauru lui dela Gyoma 1), L. III , p. 138.
I\H.rton, avem aici dela început o excepţie faţli de
obicinuite1e morminte scythice din Dacia, toate «modeste şi sArace_,
1) Sunt anume \'ealilde .Hlngupiralen., gi, ilc şi la Troia ,i Mykene intocmai
ca in Dada (ee. J-Iampcl. n'o,,~hoJ' I pl. XLVII 7 ,i GOOt8, În ASL. XlII, pl. VIII.
fig.5. 6, 7;.ltedtcY1I spirale.pendanlive incoleclia Dr. G.Severeanu. Bucure,ti),
fi pe bau drona Huberl $chmidt (Zriucltr.!. Et/mol. 11)04. p. 615; eL ,i C. Sc.huch.
hardt, AllatJ'opn. p. :1 10 Iq.) a dUI"t d. demonSlrezc originea transilvllnii I culturii
respeclive suduliee, inci dt/fi r"ctplltuJ'i/,. bronzului. er. fig. 235.
') Hampcl, in A~. XX IV 1904, p. 434. cu fig. dela p. 404. Inlerprelorea datll de
ti.acutor spÎra le, ca riind Qch iuri de I lInţ se bazclUl pe ocfectivll. ducopcrire a lor
Irga1c unele in altele.
') Scidl, in A,chÎv J. Outtrr. Guch.-q. XV, p. 316 I q .; cf. ,i te"Ulurul de cercuri
(inele de aur) tOI din Maramurc, (loc nedeterminat). de eare vorbe,lc Hampel in A e,
,880,P,29 It lq.,ifig.P·30,
1) Hampcl. In A_ It. XX I IQOI, p. 250 •
•) Milleker, Dtlm, Rlgjligl. III p. 58 sq. rezumind p1rcri le lIIupra Firighil-
wlui zice el Ocruui ,i L. M'rton consideri leDurul CI agathyr,lc. De fapt c vorba
de altceva decAt dc Agalhynii lui Herodol. Vom rC\'enl mai jos. cilnd vom tratl chel-
tiunea Scythilordin Dacia .
') In A~. XXV 1905, p. 2H Iqq.
 VASILE ,·A .H'AN,GHTICA ,,6

ll.Ş3 Îndt pentru demonstrarea scythismului obiectelor de aur dela Gyo-
;a;n:~~:ş~~; s~~~~~:el:;~tmi:r:~~::\iS.":~~~' f~:~: ~::;;~:.:~gi~:;
comparaţia cu Rusia, unde arta greacA. flgurattvl1 mfluen,ase adânc
gustul scythic, fliră. a ne refuza total ase.mlinliri le, ne Înt!\reş~e ind! mai
mult impresia de sti l 4Ibarbart, hallstattlllO, pe care dc!a prima vedere
o avem faţli de obiecte le dela Gyoma, Singura linie decorativli dela
Gyomaezigz:tgul: dar
acesta nu eunelement
scylhic, ci vechiu cen-
tral european. N1stu-
reii bombaţide aur,pe
cari M:l.rtonii cxp licl\ 1)
drept aplice ornar.lcn-
tale de prins pc haine,
sunt de o formă. bine
cunoscută. in epoca de
bronz tungaro-rom!l.nlb
t~zie, contemporană
prccumplinitoare şi eli tipul de ci'l.'ili.zaţie documentat de te::n/lrul dt/li
C)'onla rămâne central-european, iar nu oriental.
Tot hallstattianli se araU a fi şi brliţara de aur dela l'vlojna (Târnava-
i\lare, ccrc.l\ledillş) 1), Închisă, dar cu acceace ar fi fost extremill.'lţi l e
ei la forma dcschisli impodobit În chip de capete de animale (~) afron-
tate; stilizarea e aşa de fundamental1\. îndt motivul zoomorf aproape
a (Iisplirul sub geometrismu l sup rafeţe lor şi liniilor (v. fig .237). Această.
bdţadi. nu rlimftne izolatll. Deşi nu în aur, ci numai În bronz, avem dela
Nogy-Cdj in 'foronta l un colao şi dou1
br!i1liri (toate deschise) cu capete de pli-
seri (ori şcrpi),afrontate l a eolan, opuse
la brlitliri (v. fig. 238)'). Geometrismu l ~
suprafeţelo r la cel dint1\iu,ornarea cu
puncte la ce le din urmă, suggerea71\.
aceeaş epocă de prim hallstatt şi pentru
'. :··,· . '··'
aceste~ obiecte 1). : ~ c ";'. _ : i:
. .
In privinţa ceramicei din primele . .
secole ale mileniului 1 a. Chr., trebuie .-. . . .. ~ ~
e·
"'"

cuprimul hallstattves- sli obscr\'ă.m dela Început ace la ş fenomen

tic, şi, dadi. se gă.sesc pc care l-am constatot şi in industria Fig. :::]7· Brllarii de aur dda Mo-

În E, sunt Înd mai nu- metalelor, adicli leghtura indisolubilă jna dupi Ha,npd in AI1. XX
cu formele mai vechi ale bronzului. 1900. p. '92. Rt d. 1/2.
meroşi În V, Tot aşa
Accst conservatismse manifest.'l În spe-
Fig. 2]6. TU:lurul de aur ddn Gyoma: dupl L. inelul de sârmă. groas1
cia l prin continuorea acclci tehnieea1'llci::iilorprofunde,cun oscutl1 inc1l din
M'rton În A.t. xxv 1905. p. 2]6. [Penlru no. 3. de aur . rl1suciti\ in tir-
ef. şi fig. 259, no. 29] . buşon,işi g1i.seştemaide bronzu l JI1 nu numai la noi, ci şi În Apus t), ş i prin care lutul moale
grabă. analogii-dup1 e tr:ltat ca un materinl plastic solid , În specio l În maniera lemnu lui
Însuş Marton _ În tezaurul dela Pcrecei l!\ngi1 Şi mleul Si lvaniei, decât
1) AS. XX '900, fig. deln p. ' 92.
În Rusia sudică. Admiţ ând deci eli printre celelalte obiecte (intre altele ') Mi1!eker in Alt. XIX .899. p. 4,6, eu fig. dela 4' •.
câteva fragmente dintr'o ogli ndă. de metal) am avea totuş - cum crede
M arton _ eventual aplice decorative dela un sceptru de regi n1\. (scy. 'Je
fi AJ:~I:~' s:~;:i ~ih~~Se~~I~lin Ş:r,~;:;.I'::e:!~:ti!7 ::!~~~i!i;~,I~n D;G~r~~~I~~7.
thid) şi cli insuş mormântul (camerll. mortuar~ construită din bâroe), p.. 22 aqq., cu priltjul delCOpc:ririi unor podonbe de aur în Sudul Ungariri. Despre
deşi Întru nimic specific scythic, deoarece se gliseşte şi înainte de ci mmele de aur nrdelene upluatale mIIi mult în epoca bronzului de ellt in 11 fierului le
pol avea ()lIfeCiti infonnlliii şi la GOC!P, Shiuet!. in ASL. XIV 56. O lisl' a luau-
şi in epoca migr:;ţiilor, ar fi totuş in mai mare concordanţli cu
civili zaţia scythidi. '), rămâne totuş limpede eli influenţa localli e ~~.r I~~ ·I~~:.' :~:~=~~. :~~;~ 61g:~~;;I~n;:~CC;:;;::~~na a:~ ~~tl~~~hl~hd:~
monslre:zeclnu de bogAliain (iIlT. ei deaceea În ,hihli"tboT(pegrteef1elotul«tron.)
• fOII vorba III Agathyr,i şi cii Htrodot a f'lieut o confuzieI
1) IbiJ .• p. ~38.
') er. O~ehtlttlt II" p. 378 Iqq.
1) ef. ,i Hampel, În AS. x"''{JV I~, p.• 35 ·

www.cimec.ro
 .,8 VI VAR5TA P lt:IU,.' LUI IN DACIA. _, II ALLSTATIUL
,.6

impodobi t cu crestături geometrice, mani eră pi\str ată p:\nă azi in arta
tuturor popoarclor primitive, de jur imprejurul pământului. Motivele
ornamentale, tratate fie in linii, fie in benzi late, sunl - la noi - exclu-
siv geometrice şi anume, deşi spirala joacli Înd u n rol foarte important,
r:1spândite În Dacia. In epoca «SCythiclit ele sunt oarecum forma clasicll.
a urnelor de incinerare. Dar formele bronzului nu dispar. Ş i chiar ur-
nele ,villanovienet sunt mereu Împodobite cu procminenţele de t radi ţie
străvec he, ,daciclb.
Reinecke a observat elI. epoca de Înnorire a cimitirelor cu linii! În Un-
garia ş i Ardeal e bronzul l VI). To tuş nici el nu a aprofundat chestiu nea
şi nu a dat o clasificare a tipurilor ceramice din bronzul IV, deosebind

8
tradiţia indi genă de elemen-
tele imigratedin SV. O bunlt
seriedeprofi le . villanoviene.
şi locale ne di\ doarll. Kov acs
in studiul sll.u despre s taţiu ­
nea preistoricll. dela T Argul-
Mureşu l ui l ). Dealtfel ches-

Qe-
riuneaceramiceiha llstattiene
in Dacia a fost mereu amc-
stecarli Cu aceea a cerami-
cei t5cythicet (de fapt inc-
xistentă),şiin"ăţaţiiautre­
cui formele ultime al e bron-
Fig. 239. VllS delut dela APflhidu in Co-
zului IV la bronz, iar nu la

0
jocna. dupl M.X.X.VUII)07.P.181.
hallstau, ceeace, dupll de-
monstraţiile noastre de mai
SUS , eo neexactitate. O altă chestiunecontroversat!i e aceea a vaselor

d~ pastll n~~gr1i. (Boian, Nazâru), de<:orate cu frum oase motive geome.

Fig. 238. Colan <n ti brilliri d e bron~delll Nflgy_GdjlnTorontal,cu
motÎvul capetdorde poseri, dupl D.l\'lillekcr, in Al.XIX 18q9. P·'P4·
mai ales rectilineare. Ceeace e Însă foarte regretabil, e lipsa total1i. de
publicaţii asupra ceramicei acesteia foarte frecvente şi foarte decorative
din toate pArţile Daciei. Doar un vas putem reproduce aici - pictat
insă, dup1i. maniera vest-ungară - deia Apa/tit/a in Cojocna (v. fig. 239):
e o form1i. a bronzului IV decoratii hallstattian.
Fireşte, după cum am arătat mai sus, ind de pe la a. 1000 încep să.
pătrundă În Dacia formele italo-illyre, În metal, dând imediat imboldul
pentru imitarea lor În lut ars. Aşa zisele urne villanoviene sunt general
mce, rectdmeare, dar şi rotunde, minunat reliefate ş i care repre-
zint1i. .~n ceramica ~acic1i. un spirit total deoseb it faţă de formele
pr~pru ale .bron~u IUl, cu spiralele lor li neare, superficiale, ca în Banat,
on cu benzi le splrale sculptate ca in lemn ş i cu proeminenţe l e organice,
de pe valea de sus a Mureşu lui ' ).
Dar ceramica hallstattianA a Daciei e o chestiune archeologic-stilisticl1
prea interesantă În ea în sllş , spre a putea fi desbătută complet Într'o
1) Al. X IX 1899. p . 3J3.
i!~:~~~~:~~;~='::'~;':'~ P::~~ :'~;';;p~~::::::':~:::;~;, ~;~::
fi.'! ~~ i;i :7~: xx 11)00. fig. del. p. 208 ti dt/II p. 213; reproduiC ti de noi in

www.cimec.ro
,.,
lucrare de sintezl\istorictf, precum e ct a de faţă . Deaceea d!l.nd aici o serie
de forme ceramice .hallstattiene., de o parle de caracter local, de alta
vestic, din diferite muzee din Rom:1nia, e.'<prim speranţa cA vreunul
din şcolarii mei va ataca în tc;~:I:~ ~::::r~~Îş~ ~~~:ullae~r;~/e~~:,':~
pita lă din punct de vedere istoric, a Sey-
thilor ÎII Dt/eia .
Adev1irata v!l.rstl\ a ri erului începând in
Dacia deabia de pc 13 3. 700 a. Chr., s'a
creat o intrcagii tradiţie În protoistoria
contcmponm1i, de 3 se numi hallstattul
getic tepoca scythi cl\ a fierului., adică de
a caractcrizâ dreptorientalli civilizaţia Da-
cici intre sec. VII ş i IVa. Chr . I ). Ori,dup3
cum am v1l.zut În amlinunte Illai sus, la
venirea Scythi lor În Dacia, exista aici o
pulerllic4 civilizaţit IocaM, care luase din
plin drumul sprt formele fier rtlui occiderttal.
Este deci de 111.murit acum, Întrudl.t Scythii
au adus ceva hotl'i.rÎtor În cultura Daciei şi
astfel au modificat În vreun fel această
Fig. 240. Profilede \':lSlC: guite cu!turi1, eventual întrucât s'au lbatdimpo.
la Tg .•Mur~lului (tep. sC)··
triv1\. ei inf1uen\a\i de d!lnsa, adoptând fie
Ihidit ).dup3 Kov'cs , În DoI·
go:ultok VI 11)15. p. 260. elemente locale, fie elemente vestice, italice
1/ 9 m. n. orialpine.
Credem c1\ cea mai buni\ rr.ctodă pentru
a despărţi clementelescythice dint re sec. Vll şi I V de cele gclÎ ee, e
Însă.ş analiza descoperirilor scythice f!!.cute p !l.n!!. aCUl.n in ţinutl.1i d~ter.
minat de noi mai sus În cap . V drept compact get lc, d:1 puţin dm a
doua jurnâtate a mi leniului II a. Chr.
Incepem cu Târgul MUTtlllirti :1.) . Pe bazll ma i veche locul1\. (sec. X- IX),
stand su b influenţa villallovianl1- tip Denacci Il , mai dc grabă. ca 1,
d:~:: ~~~~::~:~~l, ~:.; ~:~~:u;~q::::~:::~~~~~~~:'Ef;::~;\~;~;
locul cheia ,se .glsillu (v. la noi mIIi jos).
1) 1. Ko\"cs, in Dolgo::atok·Trovollx, Cluj VI 1915, p. 226 .qq.
www.cimec.ro
;6,
dar cu prelungiri şi În sec. VI li şi cei urmlltori, prin tipul Arnoaldi 1)
(vase de metal importate p:l.nll. Ia noi ş i servind de model olari lor locali,
pentru irnitarea lor În p1i.mânl ars, dar cu mot ive ornamentale vechi
indigene) - vedem suprapun!l.ndu-se Scythi i. Ca de obiceiu, avem dela
ei nu urme de aşez!l.ri, ci morminte. Inventarul celor dela Tftrgul-
Mureşului e, i a rllş ca de obiceiu, extrem de sll.rac şi constl din doull.,
cel mu lt trei, tipuri devnse
deplm!lnt : 10 urnă tip .:Vi!-
Innovat ; 2° ceaşcli de tip stră.­
vethill local, cu o singurJ1
m!l.nuşli ridicAndu-se peste
nivclu l bllzci ;eventuaI 30cra-
uţl1-cupă. iar1\ş de tip vec hiu
local, mergllnd p~n1\ În nco-
litic; câteva cuţitedc tip ba-
nal,niştcfCcrccit de tipul
bră.ţ!l.rilor cu capcteleconice,
in sfârşi t o fibulA 1), caracte-
ristid şi pentru prima pe-
rioad1\ hallstaUian!latAt la N
cAt şi la S Dun!irii (dar nu
pentru ScythiJ)a). N ici o
spad1\ şi doar un singu r vârf
de sl1geatli tScythidb; ni ci O
podoabli masculinllsau femi-
ninll.de tip ori ental afar1\ -
eventual - de br ă ţA ri ''). 1"0-
tul in leglitur!l.s:m cu lreculul
local sau cu infl uenţe vestice. Fig. ~t. Obiecte din monn inte dela T g .•
Singuru l elernent «scythict ar Mllr~,ullli(.cp.,cythicAf), duplil<oda, inDoi-
fi doar ritul îmmormântAri i : gozotok, VI J9 15· p. 26 3. 3/ 8 m. 11.
1) Ce. Dt!chclcttc 1[ 2, p. 538, cu Kov4cs/. c .• fig . 28 ,i 29.
1) KoYllcs, 1. C., p. 263, fig. 30.
') Pentru \'IIrililiiie a«llm lip În reg iunile danubiene, eL Ko"'a, p. 315, iar in
regiunilebalC1lnice, J>opov, Godilm'k M narod,.. MII~ft pe 1921, Sofia 19U, p. 159·
cr. Hoernea-Menghin, p. 24.
') GiJi rea unor lCercei - l:r~tAri" ori colane de tper let analoage cu ee.le dela T.-
MureJului in alte morminte taeythioet di n tUnsariu nu ar CONlil\u un argument
 ". ,"
fI'utem prin urmare înregistra un nou cim itir scythict, ete. I ). Rli,mane
scheletele întinse cu faţa În sus i dar acest rit nu e exclusiv scythic. Deci
necropol3 dela Tftrgu l -l\1ureşu lui e aşâ de puţin scy thică, incAt, dim_ deei i arli,ş doar ritul immorm1ntlri i spre a demonstra eventualu l sey-
thism al necropolei.
po tri vă, ea ne poate servi ca document important spre a respinge
Dimpotrivli Aiudul, cu l oca litAţ il e vecine, e perfect limpede în ce
pe viitor caracterizarea de t'epoelb şi tCultudb tScythidt a fi erului pentru
priveşte c2racteru l cimitirelor descoperite aici, aşa Încât aceastA parte
prima perioadă a acestei vârste protoistorice În ţara noastr1\. Părerile
lui Reinecke , pc care se sprijin1\; ş i Kov:\cs pentru a susţin e (p. 313) a văii Mureşului apare in chip hollrÎt ca tl1l imparta"t cetllru scy,hic
În mijlocul unei mai vechi cc lturi hallstattienc.
eli. .vechiul aspect cultural ş i etnic al acestei Viri s'a schimbat În aşa
mi1sur1i Înc:ît a luat un caracter scythict vor trebui fundamental revi-
zuite, precum se va ar1ita numaidedt in cele ce urme3z1\.
Un alt complex de mor-
\.T1linte.scythiceteceldela
Pilchiin I-Iuni edoara, pub-
licat de Ros ka 1). Iatii in-
ventaru l: obicinuiteleurne
bitroncconice, cari nu mai
amintesc decât foarte de
departe tipul villanovian
(a şâ de populare.au deve_
nit la noi), cu binecunos-
cutel e proemi nenţedetra­
diţie strliveche localll.,-
Fig. 2.12. Obiecte de mct.,1 din morm. obicinuiteleceşt i cutoarta
Pi,thi, după Roska, in Dolgo:atok, IV t91 3, p. inalt1i -in s fll.rş itacelea ş i Fig. 243. Obiecte din mormintele 2 ,i 3 dela Pi,thi, dupA Roska. in Dol-
235. Red u~cu incli 113 . cratiţetipvechiu neoli- gO:Mok , IV 19t3, p. 239. ncdu ~cu ind ' /2.
tic, cu proeminente, ca şi
la Tirgul-Murcşului. In plus, câteva brăţ1\ri cu capetele conice, fragmente La Aiud s'a u gllsit patru morminte cu obiecte din epoca hallstatt 1): fig.
de fibule obicinuite şi puţine obiecte de podoabi'i În bronz ş i os (colane), 244 sqq. In vreme ce înd piesele ornamentale de bronz g!l.site pe t'Dealul
flir1\ nimic special ca tip etnografic'), afnra doar de br1\ţările amintite, daci Cocoş ului t 3): patru cruci ş i un cerc prelucrat ca o cruce-ro z e tă, sunt
vrem s1\ acoperim aceastli form~ t'orientali'i., cu orice preţ, cu un nume de podoabe de caracter general, central şi esteuropean, - spedele de fier,
popor. Nici un obiect pregnant scythic: nici ml1car vreu n vârf de sti- vârfurile de s!\geţi de bronz şi securea de fier, g!\site Î mpre un ă. Cll frag-
geată ca la Târgul-Mureşu l ui. To tu ş Roska zice: $Cu aceste trei mor- men te de vasc ordinare de tipul cunoscut şi alte mici obiecte, printre
minte statistica descoperirilor 8cythice din Transilvania s'a Îmbogli,ţiu , cari şi un fragment de silrmli de aur, sunt obiecte de caracter tipic

suÎngentpentru 8t".ythismul aeestor o bieet~, cum t".Ted~ Kodca, p. 314 Iq .• ci doarl,
im'en, o dowdl de uimilarc-8 Scyt hilor cu indigenii nOflri.
1) I\'t. ROIka, in DoIgoZQ10k-Travaux. Cluj, IV ' 0'3. p. 233 Iqq.
2) Astfel d . p. IUburil~ spirale de brom: tervind ea tml rgelu de coliere. gi.Îtt
la Pi,ehi (Roska. l .e. p.230), Ja noi fig. 243. i,i au prototipurile lor in vArsta bron.
zului (v. Ia Hampcl , Bron:kor III , rl. CLXXXVII I).
1) L. C. , p. 238 , i 2.17. CoJ\$idl: ra liil~ de earaeter general istoric ale autorului a,u-
prac:uhurii local~ (dacel) IJavenirea Scythilor,i uupralrglturilo rcu SV,conten'llte
chiu dupA v~nirea Scythilo r, a t~nueatl totu, apoi categoricul accllor a rirmaţii.
") K. Hertpd. in AA. XVII 1897, p. 65 Iq. , i p. 325 aqq. , i M. Roskll, in Dolgo-
:at:)k·;;t7.u:••Vp~O~:: ~~:!,I::. ;~;: =:~~~~ei:l\~!.g~~.lIp~8:,' p. 18 aqq.

www.cimec.ro
 --'-" VI V,\RSTA f'IERULU I IN D.\CIA. _ , . II\LLSTA1'T1.11.

scvt hic. Ritul immormântlrii e cel bine cunoscut al inhumlirii. Suprap~­ La fel, pc :\lur~şul-de-Sus, cimitirele sc)'th ice sunt nu mai puţin
Ile~ea cifJili:!olie; scylhice peste ua vt,,,~ Iwllstattiană e clar doad,td numer~ase. La C'Pdu, pe malul st.lng al .I\Jureşului, cam În faţa Lu-
doşulUl, SUllt pomenite resturi încă inedite 1). La Cherllesig, mai sus
# ~;a mai sus pe Mureş,
la Mirisl4u, un alt mormânt scythic ne-a de T:lrgul-i\Iureşului, s'a găsit vârful unui stâ lp de baldachin scythic
dat un pumnal scythic, cu podoaba c1asid\ În formll. de inimli, pl\strat de care am vorbit şi in '
chiar cu o parte din teaca lui (vârful) tot de fier 1): • cap . 1 al lucrăriidefaţ:1 11).
) 1neli ceva mai sus, dar pc malul stâng al l\l ureşulUi , avem la U,oara- Departe in V, la Dipţa,
de-Sus alte resturi scythice, ind\ inedite '). iar mai la vale pc ace1aş În jude\u l 13istriţa-Nii­
mal, la Gtimboş. o inlreagli serie de mor minte din v!l:sta hallstatt, săud, s'au g:'l.sit v:lrfuride
pllstrate la liceu l Bcthlcn siigeţ i de tip tscythi ct a).
din Aiud3) şi ind\nepub- La Mllrgcf1i(Nyaradszent-
licatc, afarli doar1i de nişte bcncdek),nudepartc,spre
fragmcnte,din eroare puse E,dcTftrgul-:\Iureşului,
imprcun/i cu resturi din s'au descoperit in 1880
epoca migraliuni lor Olc- resturile unui scyth ca re
dicvalc').l\1ormintclescy- avuse cu el În mormânt
thice dela G:imbaş ne pra- lancea de fier,lrcizeci de
cur~, În afaril. de cunos- s:1geţ icu v!lrfurilede bronz
cutele ceşti cu toartainal- şi, se parc, spada, din a
tli, o mul\imc de vârfuri căre i teadi. ni s'a păstrat
de slige\i, osecurede fier, vârful de bronz, aju rat cu
un vârf de lance şi doul!. obicinuitcle gl\uri triun·
spede scurte de tipul amin- ghiu lare, pe cari le cu-
tit Olai sus, perfect p3s- noaştem şi dela clopotele

~~~d 2~·;;~;6!.~~i:~d~~~'~~::;i.~~i~; . ~:~e~in<;:r:~!~:ll!.,a;~~~:

scylhice(v:1rfuriledestll. lp
de baldachin)4).lnc!l. Illai
XVII '897. p. 6S· zut;1cu proeminenţe. Ali!- la 1\1en1izi, in partea de
turea cle aşezarea cadavru- R a judeţului Tftrnava-
lui Întins cu faţa În sus, avem în douli morminte dela G!l..mba~ aşezarea l\'l icil, la JUCIIl NOII/ân Fig. 245_ In\'entar de mormint teylhie
deha Ailld,
cinchitli (l-lockerstellung), datatli prin ceramic1\ ~rept c.ontemporan~ cu (Olâh-Zsakod) S'1I g1isit ° t!u pll Jlerepd. in Alt XV II 1897. p_ 64_
cealaltli-. _ Ind\ mai jos pc Mureş, chiar În faţa AludulUl, avem la C,um- frumoasli oglind~ de bronz
bntd pomenite deasemenea resturi scythice 6). cu dublil ornamen tare în sti l an im al scythic a mânerului ei: cerbu l culcat

: ~~:2.r:::;:7:,E~;~~:~~:,;;~r~:u:;,;;:'~ "po>< 1. Mu>ew

Li~I.I!;!. Herepey, În AS. XV 189S. p: 4-27. fig. 1, ~, 3. ef. Ro,ka, l. C., nota.
i) ROIIka, 1. c.

www.cimec.ro
 VASIL.E rARVAN. GlITICA'
.., VI. VARSTA 1'lrRUI.UI IN DAC IA.- 1. HALLSTA'rrUL

precum şi un bUion de bronz, dela vreun harnaşament , buton cunoscut

la punctul de legăturâ cu discul,şi lupul, ori allanimal,poate leuljla capâtul
ca fonn1\, şi din cimitirele hallstatt iene, deci de un caracter arlisti~
m~nerului ; cumpAratâ pentru gimnaziul evangelic din Sighişoara 1). Acest
local),g!i.site in 1871 cu prilejul conSlruiriic5ii reratc la Archilo (Erked)
obiect a n.cut parte din inventarul unui mormftnt femini n, probabil
Moj"a ş i l\UbJlrg, În judeţele Odorhci şi Tâmava-Mare 1). '
scythic: ."robabib deoarece nimic nu împiedcd sli avem şi o geto·
~~~: ~~~~i~a;it~ed:~~;fn~,i~~sc~~!: :;~Cf~:a.:!~:~}~i:)~~:m;:~;:

<D
la
~n mormd~t de feme ie, cu o ceaşc1\ ş i o brliţar3 de tipul cunoscut, o

,t
rlbul!i. de tIP vechiu, hallstattian, şi o ogli nd!l (păstra t numai discul)
ornamentat1\ pe dos În tr'un chip

l .
geometric cu totu l popular,cruce in
cerc, imitdnd eviden t, În chip sim-
pl ist mot ivele cen tra l ş i estcllro-
pened i nprimav:1r st1\afierulu i ,:lşa
cum le întâlnim pe budl\ ile de
colane de bronz dela Aiud '). Deci
iar1tş elementu l clasicscythicaproa-
pe d isparent.
La NV de F1tgAraş e RQdba'Uu{
(N:\dpatak), de unde i arâş au ajuns
la Muzeul Brukenthal c:1tcva
obiecte, car i (deşi Re ineeke le
admi te, sub beneficiu de inven-
tar, ca scylh ice) ' ) nu au decât
obicinuitu l caracter hallsta ttian
comu n în pă rţi l e noastre , Dim-

o
Fig, 246. {n\,cntnr de mormAnt .cyl hic del. Ai'ld, cu
pot ri vă mormânt ul del a 7idveill pe

;::::;~~i:;c~~~n~e~t~;ui~;~ ~r:i~ ~~ ~i~ ~~:~,~~rl~~r~~:;i:'~:~187~:

obiecte de t ip \'utic9 i ulic nmUlecatc, dupil l-lcrC'.pt'Y,
in A~. XV II 1897. p. 3 2 7.
thracl\ dăru ită cu acest obiect de mod!i greco.scythic1\ pe vremea
~i:~.'(E;,~,"'' ',' .;u:',;,nd·A,',; ,·:,'.~~,';,;ui :'~/'3:):.,i~:
kent hal) e ÎnsA o lance cu un vârf ..
lung de fie r, câteva vllrfurid e sA - ........, .....
geţi (bronz) ş i câteva fragmente de
obiecte indctcrmi nabile li). 8/aju{ i nsuş e reprezentat 13 Colegiul

jL~s~i;'~~:t:i~i:~r~~~~.':~b~b~~;~"d;,~';,~:~;::::, ",!",;:::,. ~:~:

d!i.inu irii Scythi lor în Ardeal.
Reinecke descrie d in colecţia gimnaziului dela Sighişoara o serie de
ohiecte scythi ce (spadă, siigeţi , un fe l de midi lance cu vftrr de bronz,

Pd:!a~~~~~~r~nl:I~C~l~t~~:'d~~ ~i~~:. ::~ ~.~~ ţt;:~~~a~s~~~~~al:;:~

t) AS. XVII 1897, p. 17.
·)/bid.,p.18,ifig.6.

www.cimec.ro
 VASILE PÂRVAN. Cf:TICA
_ _,_68 ,"
Bethlcn din Aiud prin două vase t5cythicct, adică. . din vremea prczen\a acestui t!/~me"t cultural oriel/tal În Dacia ind!. d in prima
v1rsHI. a fi erului.
SCb~:!o~;';C(1 (Pokafalva) la 5 de Blaj avem o frumoasă oglindli de bronz DupA cum oglinzile t5cythet au putut fi Întrebuinţate şi de femei

~~:~i:~;r;~;~~~~~:i-~~e;:ii~~~:~i~~!:d~~~:~~ ;I~iu~e~~~~:~~:i::~ ~~:~;r~~~

gete, tOl aşa ş i varCuri le de sageţi de bronz .seythet au putUl fi folosite
şi de bărbaţi geţ i, in r3sboiul cel nou cu arcaşii stepci orientale, n~vă·
la i\Iuzeul liceului Bethlen din Aiud !). Oglinzi anatoage au ma., fos~ liţi la noi. La Brukenthal avcm de pildA vârfuri de siigeţi adunate
g~site : una la Glu"dan Încli de prin urmAtoare le l oca l itâţi din judeţu l T!l.rnava·Mare: C;"Cfor
(l\lakkfalva) În valea dc
susa Tftrnavci-Mici(jud.
Murcş. T urdn), făr1\moti­
vu l cerbu lui culcat 1), iar
alta la r e;lIl'tI (Fcjcrd) la

I
N de Cluj şi V de Apa-
Ilid:l, cu motivul cerblliui
culcat ŞI sti lizarca dcose·
b l tă a capl\tului mftneru-
lui 4). T oate accstc oglinzi
(v. pl. x..,X1V) erau impor·

1
tatcdinoraşelc greceşti de
la N Pontului Euxin, În
s pecial Olbia. Ele sunt do-
cumcnte de ar tă grtcO-
sc)'lIlic4. Dac!!. şi femei le
immormântatecuclccrau Fil:.~9.I>unlIIIl.I ICYlhic Fig. 2$0. Colanul de aUl' !JallslaIlÎ(lr/ ddn
scylhc, sau cum,'a erau dda VIl'ftl (20+ 10 cm. Rakamaz pe T iaa. de o r igine ardelean!; după
lunII.) dupli Mitlcktr in Hompd. AS. X l&}o, p. 86: ef. ÎnsA Rei·
chiar gete, e o intrebare
At. XVlllt1k)8, p.ojo8. ncclce, În AS. XVII 1897. p. 25 ,i fig. 17.
la care nu se poate răs·
punde cu s i gur:\Oţii, decl\t
atunci când cunoaştem şi (Kissink) la Apus de Făgltraş, M(Tgărci la SE de Mojna şi /ftllmeag
ritul Îmmonn!l.ntiirii rii- pc Olt, - prccum . şi dela $orolt;lI, la S de Blaj, in Alba-de-Josl).
Deasemenea dela Gârhova (Szaszorb6), la SE de Sebeşu l -S1\sesc, Rei-
posatclor ciirora au apaqinut ogli nzi le. R!!.mâne Îns!!. ca fapt po:::iti'O
neeke noteaza. modeste resturi seythice').
Urme tscyth icet Încă. ineditc pomeneşte Roska 3) tot din regiunea

")':~i;~;~7~~:;:;'~,~:~;?~.'::~;'~~:~'::~:"~~:~~~~~;~~:~i:o~::
p. 1'); Tfglu, AE. XXXIII 1913. p. 32 1.
'l"ârnavelor ş i Oltu lui , dela Reia (nene) l ângă Archita ş i dela [-Ierepe
lângl1 Murgeşti, iar din regiunea Somcşu l u i , săracă în mărtur ii scythice

') Rcinecke. in AS. XVII 1897. p. lO.

:~ ~:~~i,\nn ~~: ~:~~J:~~3;9:·'iJ;i:·. 15 a. b.;'I'fg'U, in At. XXX III 191]. 1) Eth". Mi". ". U. VI 18,8, p .• " ,i unn. lina localitltilor cu d~lcoptriri.
.) /)()/go::atolt, I V 1913. p. 140 ,i 248.

www.cimec.ro
35'
(doar Feiurdul bine caracterizat), dela Ntlsal (Nosz~ly) I~ ~f de Mociu
şi dela Naffalău (Szilăto:nagyfalu) lân~ Şimli'iul ~11\'amel. . de civilizaţie statornice in aceste regiuni 1). De 31t1 parte, nici ca num1\r.
Deasemenea Încă inedite sunt rămăşiţele t.Scytlllce. notate de mme
la Muzeele din Deva, Braşov (col. Tcutsch: dela Crirliml) şi Sf.
Gheorghe: anume, la Deva vdrfuri de săgeţi scythice găsite probabil
prin distrugerea unui mormânt in via Carolina; la Gris/itUl o ceaşca
GScythic!b; la SI. Gheorghe, idem. . lucrlirii de fa\1I.), ori În Moldova ş i Ga l iţia. Cu o singurli excepţ i e ind,
Dela Bellic (Boros-Benedek) la V de Teiuş. in leg!hur3 cu putermca
cnclavl\ scythic1i din regiunea Aiudului, Rcinccke citează o spadă
scythidi, cu t lll singur t!l.iş, ca şi cea dela Mirisl3u 1). ~ alt!!. sP:ldă s~y­
thid s'a gllsit la Vâr/cl, probabi l Într'un mormanl distrus, ,Ş I e bine
conservată (fig. 249) '). Dela Somhid in jud, Arad avem un I.ntercsant
eoronament de stâlp de baldachin or i. poate, de sceptru, de lip Gy6n-
gy6s, in bronz 3). Din comitatu ll-l ajdu (dela Tigltis?) avcm p?i.strate la
Muzeu l din Debreţin fragmente de ogli nzi şi s?i.geţi scythice de bronz").
Din comitatul Szabolcs, vârfuri de s1\geţ i din diferite localit1iţi ') ,
precum şi, printre altele, un colan de aur (cu mult argint: caracter tran-
silvan) dela Rahama;; pe Tisa, f1l.dnd ptmdallt In colanul dela Vetters-
felde În Lusacia (Brandenburg) ş i , dupli Rcinecke, chiar mai vechiu,
~e:a;:;:, :;:~:!' ::~:~u~::I;t:t(:.a~;~ :~~~!n~t~~~ra~~~' p~ina·o~nh:;~.
cu linii sgâriatc, cât şi prin motivul bărcl i (solare), 1111 produs local,
Ital/stattiml .
Dar cu aceste localiHl.ţi ne apropiem de cel1l. Ialt centru mare scythic,
câmpia din comitatcle slovaco-ungureşti de sub Carpaţii nordic i, Bereg :
Aballj-Tortlo, Borsod, fleves , N&grad şi Pest , - regiune cu descoperin
scythice bogate ş i caracteristice, in frunte cu cele dela G)'o1lgy6s ÎI.\ lIevcs
şi cele dela Pili" În N6grâd. Aceste desc~per ir~.Însli nu ne pot. mter ~a
aic i dccât, iar1i.ş, din punctul de vedere allzol1\ru lor destul de eVidente In
mediu l genera l hallstattian şi apoi archaeo-L a Tcne, central-european.
:! ~~~;E:~l;;,;::~;~~'ili ~v'::~:;~i::r;~;~~~1:~~~i;~~~~:,:mft;
eL '~~~::::l,i~ &~~'. ~~~l. "i8~~: :8: ~:ine<:ke, 1. c.. precum f i in fM/fI. Miu. a. U.
VI 1898, p. :t8.
:~ ::;::~:: ii; ~f~.~~!:. ::9"u.. PVI'l~898. p. 24 .q.; ef. fi AS. XVII
24·q·,ifig.l7.
Acest mediu local, cu r"ld:1cini pllnli În neolitic , p3trunde in chip
profund lumea scythică ajunsA aici şi treptat o reinlocueşte cu formele
nici ca înfăţişare de tipuri tscythicet, Scyth ia s lovaco-ungarli nu prc·
zintli nimic nou ori caracteristic faţii de Scythia transilvan3. dintre Olt
şi Mureş. Pentru a gllsl elemente oouli, trebuie s1 trecem Carpaţii in
Oltenia, la CraiOfJa,-in Muntenia, la Scorţaru, etc. (v. mai sus cap. l ai
pentru ţinutul celor Trei-Scaune din valea Oltu lui, unde, În afarli de
securile de aur şi pHl.ci le ornamentale tot de aur dela Ţu/aM" (Cz6-
falva), la SE de Sf. Gheorghe S), anterioare Scythi lor, avem de reţinut
vestita sabie dela Dobvlii-de-Jos (Aldoboly), pe Olt la S de Sf. Gheorghe,
ş i care repr ez in~ unadev1irat rmicum de art1l. localrt hallstatto-thracicll.,
combinat!' cu elemente decorative orientale, asiatico-scyth ice 3): fig. 251.
In adevllr, precum am arlltat in cap. 1, stilul naturalist scythic al ani-
malelor , aş~ precum se desvoltase În stepli, fă rll in fl uenţele din Mesopo-
tamia, se poate mai uşor \lrm1lri la Muzeul din BI/cureli; decât În cele
din Ardeal. De altă parte şi stilul decorativ, desvoltat sub influenţa Asie i
Anterioare, aşa cum il găs im d. p. Ia Krasnokutsk pe Niprll, in plllcile
ornamentale de argint cu motive animale oi) , se poate azi documenta cu
obiecte identiu din tez..1urul scyth ic dela Craiova '): fig. 252 sqq.
Moldova a fost până acum puţin cercetatllo, aşa inedt nu putem cim
de aici decât pumnalul scythic dela Boureni În F;\lticeni ') . Dar în Buco-
f)i1lo şi Galiţia avem câteva l oca l itl'lţi cu mai multe resturi scythice ') . O
~rÎ ril:: seYlhice de dinoolo de Tiu, v. Hllmpcl 'Ii Reinecke, \'01.
cÎI. din Elim. Mi". au' Ungarn,-Reineckc, În Al. XVII 1897, p. 1-27,- G. Nagy
~IGI,:S~g~~·~~~ ,1~. ~~~ i~9;S.pxi~I;~~·;;, ~~'3~ .f\:~.~~.r~~~ ~o:~;:~7!c~:
in Al. XI II 1893 , p. 3805 .qq. IlIr penlru SCYlhi i din P,nnonia "cltiel, In SU-
mcgh, v, Dllrnllyin Ail. XX I 1!)OI , p. 369- 372. .
•) Pentru IClIlluru ! dC)'thia (!) dela TufalAu, cf. M. Ehert in J(jhrt'''tfll X I 14)08, p.
26~; ;~t1?:~ i~llghl:~ JI~.~;. X:~ \18;:'1~: ;81~~"cu fig. in AS. X III
2.l a. b. C., 'Ii
1893,1).)86.qq.cufig.8.qq.
:~ 6:n~~ ~::;:~: J:I~~~~7~ ~~:~ll:~·i ~~~i!. Si~:~i~,7~rari de cele două pl'ci
dearginl reprodutede C. Schuchhardl, in Altturopa, Berlin 1919, p. 33:1, (Îa. 1 01;
c(. ,i p. 3:16.
ISen, p.
") UrAtÎallu, in Dacia II 19:1S.
'1 Rcinccke, În Jaltrb. d. BllkotJi,," Wndamu ţtums IV 1896, p. 40 urm. ,i
www.cimec.ro
,60 ,6.
oglindi1, g!l.sit3 nu se ştie precis unde, are maocru! impodobit după ve- Deci li psă de Icg!iturll organicll cu cca lalt1l concenlrare masiv1l scyt hici1 ,
chiul mod greco-scythic(cf. şi la noi mai sus, p. 27)CU un cap de berbece, dintre Tisa·dc·Sus ş i Dun1ire3 slovacA . Deasemenea li psA de legAlurn.
e drept, destul de greoiu modelat, ceeace ar ind ica o lucrare loca l" 1). La cu insula scythic3 bucovineano.ga l iţianli. In s Urş it Iipsii de contact
SaltlIMart{Ri1dăuţi)s'agăsit cu aşczlirile scythicc din câmpia olteano-muntean1i. Concluzia ni se
monnllmu l unui seyth cu o pare fireasc.!!.: îtl Dada Scytllii cOnttitl/esc simple. e" clave , iar nu o mare
mare bnee de fi er ş i os um~ ",aut! irulIiamT, ca î" Rusia s/ldiccI.
de v:\rfuri des1igcţi de bronz. De a ltă parte din examinarea restu rilor scythe ajunse pAnii la noi
11lng1t schelet. La Sapoho'VO constatlm eli inventaml dvili::tlţiei scythiu din Dacia e: J O primitiv ş i
(cercu l Borszczo\\) in Gali- 20 redfll la foart e puţine tipuri, dintr'un cerc foarte restrâns de viaţl\ .
ţ i a de Rlislirit, alte mor-
minte scyth icc (se pare un
ade,'!l rat cimitir), din ca ri
au putut fi pllstralc: oogl in-
d1l grea de bronz, barbar
turna t ă, cu un mâner lung,
canela! 1); alte doull frag-
mente de oglinzi (numai
discurile), care poate au avut
mAneru l de lemn sau dCOSi
nenumlrate v:1rfuri de sigeti
tScythice. , un mare cazan de
tipu l se)'th ic bine cunoscut,
Fig. 25:l , i 253. Aplice de harna,amem IC)'l hic din tezaurul dela C,ajova.
cu un singur picior , innalt;
DUpli C.Schuchh!ll'dt, Alltll,opa. Ikrlin 19'9, p. 332. :l.l.
mici inele sp ira le, cu cape·
tele turtiteÎnfo rm~ rotu n d~;
ciobur i de oale, etc. Avem: rpede, de fier, mici, lucrate cu o simplicitate e1ementa rlj
Rezum:\nd,constat1tmdeci spaeb enormă dela Dobolii.de·Jos, in Trei-Scaune , impodob i tă artistic
aceast~ repar tizare a restu· e ,miaT În inventaru l pr imei vârste de fie r a Oaciei ; '(Inci, ad iel propriu
~~~e :!:i(:1J~n~~~~i~~~:~~! ~~lr~;i~~~~~~~ rilor scyt hice in vechea Da. zis vi1rfur i de IAnci, dc fie r , i a r1\ş cu totul pr imitiv lucrate şi f.!!. ră n ici o
d upi\ H arnpcl ,îll A2. XlII 1893. p. 391. '
cicgcti cll:collcCl1uaremasiv1l. podoab1\; ucur; duble de ficr ~i de bronz, i arlş primitiv lucr ate; vâr-
Între Olt şi Mureş, d in Trei f" ri de SlTgeti , de bronz: nimic deosebit, decftt doară ca eventua ll t i·
Scau ne, ad icl!. dela Oituz, şi pinn. di ncolo de poa rta de fier transilvanll, pologie etnogr:l fic!i, ceeace mI e :lbso1ut asigurat ; nici un gorylos in
ad i că pâ nă în ma rca eilmpie dinspre T isa, dela Apus de Arad; li psă toati'\. Dacia, afar.!!. de ce l nu tocma i sigur dela B ucu reşt i (mai sus, p.
aproape total1i de resturi scyth ice În Bana t, care aJtfcl a fost destul de 26); nici o piesă de îmb răcăm i nte omeneascl ori de harnaşament , cu
bine cercetat; s1i răc i e ş i în Ardealul nordic, Ca şi În T ara C ri şuril o r. ca racterist icii tcflutu ri . ş i caC3cterÎsticele taplice. , de aur şi de argint,
din Sudu l Rusiei : doar o excePtie la Craiova ; douA cazane scythice
1) Cf. I' . tipul mAntTUlui e:O:tmpltle adunate de ReincC'\te in Z~·h:l". j. Elhnol..
XXVIII 1&]6, p. :u sqq.
in toat!l Dacia getică, socoti nd şi Ga l i ţi a : unul la Scorţa r u in D r ă il a
") De.metrykit"''lcz in Ai. XIV ,:St}4, p. <I.s0 I q. (ma i sus, p. 9), ce l ă l a lt toc mai la Sapohovo in Ga li ţia (mai sus, p. 360) ;

www.cimec.ro
,., ,.,
lipsl' aproape totaHi de opere de arid grcco-scyth3, ci numai o s3râ- Totuş Ceza Nagy a caracterizat drept un tip industrial scylltic to·
câcioasi'i activitate popular1, manifestatâ prin c1opo\eii de bronz cu fi. poarele duble (in formA de t/lrn!l.cop) şi drept agall1yrsic 1) tipul de

~r~:;o:~~~1~~;;C:7:r~/li!~~:'m~:;le;!O:~:~a~:i~:c!iu:it~::;~ ~:'~~~~~~
prin comerţ, doar hydria dela B erIt 1), la N Tisci, În grupul nordic
.... ___ 0-0",,- - --.,
securi ca acelea de aur dela TufaUiu in 'frei·Scaune, - iar tezaurele
dela Gycma (v. mai sus p. 343 sq.) 1) ş i dela Firigltiaz (mai sus, P.324
sqq.)') au fost deasemenea interpretate drept iraniene. Sli ne oprim
deci un moment asupra acestbr elemente de un caracter in adevAr
mai larg cultural.

YJ1]
Nagy urm.llreşte tipul toporulu i dublu atât ca material (mai ales a r amă
curat!i, pl1n!i t\\rziu, - iar apoi - pe vremea Seythilor - fier), c\\t şi
GJ i ca aspect (curbarea in formll de t:1rn!kop) , din Urali ş i Caucaz şi până
in Ungaria ş i la Troia şi il atribue Scythilor, în sensul pe care·1 dA ci
acestui cthnikon (popor nomad asiato.european , compus in majoritate
I din Finno·Ugri ş i Turco.Tl1tari) '), aflător in Europa ind dinainte
I de a. J500 a. Chr. La fel face cu securea ft ip ungan, aşa cum s'au gl1sit
~j de aur la Ţufalllu (CzOfalva) ş i cum s'au aflat şi in S Carpaţi l or '),
I iadlş, de obieeiu, de araml1 curată. Dar din argumentarea lui Nagy,
I Ildnd la o parte combinaţiile sale etnografice, rezultll. doar un lucru
pozitiv, cl1, În orice caz, aceste douA tipuri de unelte de aramil, iar nu
de bronz, nu pot fi datate exclusiv din prima jum3tate a mileniului al
J 1·lea a. ehr., ci au trebuit sl1 fie in uz pân3 mult mai t drziu, de oarece
- ambele - se aflA şi În Troia VII (pe vremea deci a n!i.vlilirilor lrero-
cimmeri(me) '); tipul lor, r!isp\\ndit până În Urali, dat3 fiind, dupA inslş
Fig. 254 ,i 255- Ornament de fr~u scYlhic (SI.), de: argint. gJ'Ît iii KrruPlQkut,k ~ Nagy, vechimea lor, e mult anterior venirii Scythilor in Europa; iar c11
Nipru . impreunl cu alte piese onnloagc. identic cu cel din fi g. %52, dela Craiova
(vczi la Minns.SC)'lhifJtll andGrukl, p. 168 ,i 167,filJ. rnp .. dupllCllrc ,'fi re<k. 1) In AG. XXXI1l 191J, p. 29S-J I8.
IICmlllll Il noastrl).- ol'lurCIi cu o fLbuU de brom: (dr.) g~itA la Cri"qli pe ~'Iure, 1) ScYlhic; cL L. M4rton in IIG. )(."XV 1905, p. zH Iqq., cu Hampel, i n AS. XXIV
(l!\ngA T.-Murc:~ ului, - M4ros-Kereszulr) i." Ilgl1rul roman. de eontinuit~te Itilisticl 1904,P·435·
evidcnlli; cf. de ahfel ~i fibula Ilnalo.'\gll dm caslelul d ela Brtgtlio, la noi in fig.J94. ') A8luhyraic: cL L . l\Urlon in AS. X--XV II ' 907, p. 58, cu Milleker, Oilm. Ri.
,ulgl.ll l ,p.SSlq. •
1) Principalele Illle lucrAri l unt: A I::k)'thdk t,tm:ulislgt, Budllpest IS9S , i A
al Scythici gctice ş i lebeml dela Btl/dnoaia (mai sus, p. (7), În grupul izk)'tl.dk, Uudllpel t, ' 901}.
danubian , in legtiturZl. cu dmpia muntean1\. ş i comerţu l pe Duni\re. 1) Pentru s«urile tlip ungart delll Sin(1;(1 v. AndrietelCu in Bul. cum. mo". i,t.
Prin urmare, f" sC1Irl , simplici/a te şi stlrricz'l', popubţie scythi că grupată VII ' 9'4, p. ' 58 .q.-Nngy pune securile dela Ţufalliu in ultima epoci a bron~u.Juj
in rari insu le, dintre cari singura mai i mportanlă, acolo unde o aşezase _conlemporane cu hlall,ullul '·estic. Securi tip Tufali:lou ,i la Df(Jjlltl.
') NlIgy, 1. C., p. J04, cttrc di:lo Întreaga literaturi I chealÎunii. V. fn Ipccial A .
şi Herodot: Agathyrsii de pe 1\ lureş: dar fAr!i aurul ş i bogll.ţiile de care
~IU, la D6rprcld, Troja uml //ion, Alhen '002. r, p. 404 aq. Ceea ce e mai IIlu
i se povestise lui Hcrodot . dcoinsemnlitate unică e gbirea.in Troia VII Il unui lip(J, de turnat securi tip
ŢufalAu (IIIU cum le zice Gou:~ tvon ungarilChcm TyPu$l). Identitatea ronnelor delll
,) ef. u. P6Jta, in DolgO~Olok V 1914, p. 17 ,qq.: acum la Muzeul Institutului Troia,i din Ardea l confirmA.,tfel deplin identitatea de toponimie geto-bithynid
archcologicdepel!l.ngi:loUniversitateadinCluj.PulIrucaractcriUileat'istilistici v. Între Itlbilitl mai IUS in cap. V, p. 2JS. Ce. de ahfel articolul nostru Dacii la Troia În
altt'le,i Irticolul lui Neugebluer in R4m. Miu. XXoXV III --;- IX, ' 9:lJ--24,P.J76. revilta Orpheul, "01. 11, p. I 10.

www.cimec.ro
,6,
in .Ungaria) primului mileniu a. ehr. s'ar fi fabricat astfel de unelte
de aramă curată, deabia după venirea momazilor asiatici. ş i după exem_
,6,
(simplu), ale lui Nagy, •..stfel Încât să se poată da o explicare şi pentru
Ieg!tura tipologică spre It pân.ll. În stepa caspiclt, ni se parc di numele
Geto-Cimmcricnilor se impune. Dealtfct la cei de-ai doilea s'a gftndit
un moment şi i\agy. dar făcând iarl\ş o Întreagă teorie filol ogic-mytho-
logicl, pe eare n'o putem admite.-Cât priveşte exemplarele de topoare
duble de rier, gJ.site in vârsta I1allstatt ş i La l'ene atât la noi, cât şi
d. p. Ia "nanino (v . mai sus p. 332 sqq. legâtura dintre !\Iikhalkovo
şi An:mino, tot preseythidi.), ele pot fi eventual tscythi ce.. 1) ca Între-
buinţnre , dar nu ca or igine tipologicd.
Dispare deci, dup!1 pltrerea noastră, ş i accasHl form!!., mai largll., de
civilizaţie proprie scyt hi că, pe care Nagy era inclinat s11 o atribue pre-
zen\ei noulu i popor În p:\rţile noastre.
Cât priveşte tCZrlurcic dela Firighiaz, Gyoma, Beba-Vechc, etc., con-
siderate ca iraniene, am arlitnt mai sus că ele sunts3u din bronzul IV
transilvan (primul), sau din hallstattul dacic (celelalte) şi nu au nimic
de-a face cu Scythii.
Dac!!. prin urm,lre cultura scyt hicl din Dacia getică se prezintâ re-
lativ izolată ş i s!i.rad, flr.1l. nici un element caracterislic nici in industria
met.·lIelor, nici În cea Il ceramicei, cste clar cll. nu bietclc enc lave sey-
thice '), ci tot puternicul ş i largul mediu central şi sud-est european,
hallstauian, a trebu it sâ dea 1; după venirea Scythilor fermentul cel
mai activ de agitare şi fructi fi care a forţelor şi valorilor locale getice,
p!lnl\ la trecerea civi li zaţiei deaiei În chip definitiv În a dolta vârsttI a
fieruilli, pregnant celtic.'\.
Datoria noastrl\ este deci acum sli urml\rim pe tot Întinsul Daciei,
de o parte topografic, de :llta tipologic-critic, monumentele din prima
vârstă a fierului getic, deosebind mereu: 10 ce este local, 20 ce este ve-
stic şi sudvestic, 3° ce este oriental.

E o veche ambiţie a archeo logi lor, de:l descoperI repede şi uşor lucruri

1) f. ,i părerea, exprimntli lot ca simpli\ bllnuealli, de Il.einecke in AS. XV II

1897, p.:11 ,i fig. 12-I J. '
1) Am ac«ntUllt mIIi lua, cap. 1, p. 2J, strinsa legltură dintre formele aeyt hice
Fig. 2s6.Topoarc:şi rcc:uri de tip *ungaro_rom!l.n.inaraml,brollz,iour. ale Ardealul ui ,i cele ilie CAmpic:i mUnlene. Ţin si notez dimpotrivA acum, clilimea
dupii Lindenschmit, Altrrtf1",~. ti , III, %; c.1/4 '/. din m. n.Numai no. IC)'thici din N Ungariei are a/te forme predilecte decth cea din Arde.1 ,i IIi in di-
11 - 12 cu ind. sigurA II localilllţii: Ţllfal411; de aur.
recll legllturA cu lendinlele artistice din Rusia sudicA. In acca~tă privinlA mormin-
lele scythice dela Gy6ngy61 in conl. H e\'cs, publicate de L. Marton in At. XXVII I
piui lor, e total nedemonstrabil. DacA vrem cu ori ce preţ un clhnikon II)OS,p. J7sqq., ne oferi un excelent malerial (preli",iin spcCÎal cJopo Iciidda Gy6n-
pentru celc dou!!. tipuri de unelte: escythic. (dublu) şi faga thyrsict 1)'61), in b.milpllrtecompartlICX1ICICUCe! anslogdin 5 Rusiei de insu, Milrton.

www.cimec.ro
,66
caracteristice şi exceplionale,slI.pând nu modestele aşezllri, ci mOr.
mintcle intotdeauna bogate in daruri închinate morţilor in vederea
nevoilor din viaţa viitoare. Dar archcologia mormintelor a introdus
in ştiinţ3 puncte de vedere excesivc sau chiar neexactc. F3r1i Îndoealll
un mormânt e O sinteză istoric1\: dar c o sinteză uni l aterală. Căci, de
obiceiu , doar şefii sunt Îmmorm:int3ţÎ cu un inventar funerar mai fes.
pcctabil: dar aceşt i şefi sunt de multe ori slr~ini de naţiunea bllşt in aş3;
bogll\ia lor rcprczint1i tocmai exploatarea localnicilor iar formele de I nica metalului. DimpotrivA: alăturea de formele de inspiraţie nouA,
civilizaţie create cu aceastA bogi'i\ie sunt exclusiv dupl gustu l acestOr
şefi cuceritori, ş i de multe ori importate dela mari distanţe, din medii
culturale cu totul străine de cel local. Apoi, mormintele sunt indivi_
duale; ele nu pot avea decât aceast~ valoare docul1lcntar~ izolatl't, iar
nu O valoare de generalitate. Ori, s~pAnd exclusiv mormintele scythice
din hallstattul getic, e firesc s3 proclami drept seytl!ied prima vârstll. a
fierului in Dacia. Dar precât e de firesc, e şi tot atât de fals, c.li.ci În com-
paraţie cu aşc:di.rile colective din aceeaş vreme, extrem de numeroase
şi populate '), mormintele scythice r3m:ln nişte minuscule insule izo-
late. Şi anume, izolate într'o mare străină: cAci uneltele, podoabele
şi vasele descoperite În aşC2.1iri l e hallstattiene din Dacia nu sunt de
forme scythice, ci sau locale, sau vestice.
Am relevat mai sus cazul ftopoarelor-ciocane. (AR. Ă'VII, 22), care de
fapt sunt topoare duble În formA de tarnAcop: ele se g.1sesc şi in mormin-
tele scythice, dar originea lor e aici şi cu mult anterioară :Înci1 din vremea
mai veche a bronzului. Cazanele fScythice., dup!!. cum am accentuat În
cap. 1 al lu crăr ii de faţă, sunt i adi.ş de forme şi tradilie slidesteliropeană.
Vasele de pl1mânt (lScythice. cu doull. toarte, sau cu una, ridicate peste
marginea vasului, care el însuş îşi are buza nu pcrfectorizontaHi.,cicon_
cad" sunt de o banală Înfi1liş.'lre în vArsta de bronz sudesticll . Scythii
îşi înhumeazâ morţii. Localnicii Oaciei ii ard. Podoabele scythice SUnt
prin excelent.!!. orientale: transformare În motive decorative întorto-
chiate şi fanta stice a temei zooll/arfe primitive (o evo luţie analoagă
cu cea din arta chinezA). Localnicii Oaciei di.mân credincioşi orna.
mentului geometric din epoca bronzului, cu o precAdere insll din Ce
in ce mai mare a liniei drepte asupra celei curbe. Fireşte, spirala joacă
incA un rol enorm. Dar zig.lagul devine camteristic.
J) t... MweuJ Naţiona l Se<:uit'ac din sr. Chwrghe reiltdlltul Dr. u,u.16 a alcAtuit
olarti provizorie a afedrilor Hallstatt fi La T~ne comlatale numai in judetul Tui
,i numArul lor e impunltor.
S((lUlfe
www.cimec.ro
,67
Slip5nd in prima v~rstA a fierului morminte sc)'thice ori În perioadele
Il şi III din a doua vArstA - singurele bine reprezentate la noi - mor-
minte cellice, evidem Dacia e in hallstatt scythicd, iar În La Tene cel-
tied. S1Ip~nd dimpotrivA staţiuni, constatăm cu totul altceva. Poporul
simplu dela ţar.!!., chiar În epoca bronzului, nu a urmărit toate progresele
clasei nobile, imitAnd in intregime formele nouă, pe care bogll.ţia şi
gustul de frumos le întrod~ceau acum graţie progreselor f1leute în teh-
vedem pcrpetunndu-se formele neolitice, sau, acolo unde tipul con-
structiv 110U bi.rueşte, măcar elementul decorativ neolitic. Vom :ivea
astfel În Dacia hallstattiană vase de tip nou, im itând formele în metal
care se rAsp5ndeau din ce in ce mai mult prin import din Vest şi din
Sudvest, împodobite cu proeminenţe care fuscserl1 caracteristice pentru
formele cele mai modeste ş i sllrace din neolitic. Aceste proeminen,e
folosite şi in toat1l epoca bronzului, alllturea sau numai În substratul
popular al formelor superioare de decorare, ajung chiar în La Tene;
ba au, cum dealtfel e În gener::.1 cazu l, o adevl!.rată re.Înflorire în aceast.!!.
epocă, aşa precum in amlinunte am incercat a indica mai sus, În cap.
IV, descriind staţiunea dela Cnl.sani.
Dealtfel, acest fenomen, de permanenţă a unor forme str1lvechi
in medii culturale ulterioare, total schimbate, ni se exemplificll. şi dintr'o
altll regiune, foarte in ......p!lrtat!l şi totuş credem strAns legată cu a noa-
str!!. . Sl1 ne fie deci ingăduit, inainte de a trece la descrierea hallSlattului
getic, să ne oprim asupra unui fenomen archeologic excepţiona l, care nu
şi-a g!lsit pinli acum o explicare mulţămitoare: C v,orba de apariţia
surprinzătoare a urnelor cu figură omenească În Prusia vestică, pe un
teritoriu strict m1\rginit între Oder şi Vistula, cam prin a. 500 a. Chr .,
şi anume În morminte cu sicrie de piatră şi cu ritul arderii cadavrelor .
!loernes, trecând in revistă toate stud iile predecesorilor asupra
acestei chestiuni, face o afirmare cu totul ci ud ată: cll. . Ia Dunlire, ca
şi la Rint, urnele Cll figur!l omeneasd\ s'ar fi găsind abia În epoca ro-
man!!. t); ori, dupi'i cum relevll. Schuchhardt 2), la Vinea lângă Belgrad
J) Hoernu.Menghin, o. t:., p. 5:18 Iqq. De,I, el lns\1.f la p. :185. nil" 1, d!l. un (mg-
menI de \'Il' <:1.1 indiearu nal ului ,i ochilor dela G'Qdm: lingi Zlokubn.
M~re~~~:~'~:.Q~:; ~'). ,~,~:t:;:1 ~~:;6 ;~Q~u;:~ed!~:;~~~i!: d~:~ ~~~:
x..XIV '904, p. 40S, care e de rapt un menhir ca acel gl.it in Dobrogea la HI1·
mangil\(Pl1r\'lIn inD(l(Îa 11 J92S),
368
s'au gi1sit vase cu indicaţia nasului ş i ochilor, co nl c mpo ra n~ , sau chi::;, r
anterio,lre celor dela Treia: potrivit ideilor sale, de origine nordic}
a culturii dela Traia, Schuchhardt crede chiar c:\ vasele dela \'in~J
reprezint1\ un stadiu anterior chalcolithicului troian. Dcchelctlc 1) re-
Icvând şi ci existenţa acestor urne exclusiv in Pomcr3nia, Pos nanb
şi Silczia, ad\lce infonna\ia I\oull despre preze nţa accstor urne ş i in
Italia de Sud, În epoca Ilallst3lt , anterior celor din Prusia "cstid. !\Ion-
telius cxplicasc apariţia urnelor cu chip omenesc Între Oder şi Vislula
prin influenţa ..cana pelo" clfusce, ajunse aici Înd din prima vârstă
a ficrului pc calca comer\ului ::lmbrei t). Dcchclcnc caulli dimp otrivă
originea acc l oraş urne În h alia sudică, dar tot pr in mijlocirea comer-
ţu lu i CII chihlimbarul. Alţi Înv1\ţatÎ s'au gândit la Fenicia, POOlUS , etc.,
sau chiar la o generatie spontan1i nordic1 3). Kostrze\\ski - urmând
pe magistrul s1\u KossÎnna ") - le socoteşte - se p:lrc: c1ici nu o s pune
hot.1i.rit - de origine germano-scandinav1i venite În Prusia de dincolo
de Mare:l Ba lti că 6}. Iloernes insuş Înc1in1i s pre o origine nordic1i
a acestor vase, dar nu o expri m1\. hoHirit, deoarece recunoaşte că ea
nu se poate Împaca suficient cu chesti\lIlca influenţelor cult.urale.
Am arătat mai StlS, În cap. V. p. 221 sql.J.., cu toate am1inuOleJe topo_
nimice, cum numeroase triburi getice din C;lrpaţi i nordici, Împinse
de migraţiilc scythicc, s'au stabilit, până la gura Vislulei, tocmai În
regiunea dintre ader şi Vislula; ba ch iar am putut stabill dou1i nume
de nşez1iri cu caracteristicul -dm;a gelÎe: Selh/ava pe \\'anhe şi Su-
slidava pe ader. De altă parte tczauru l scythic dela Vettersfclde (mai
sus, cap. J, p. 6) indică limpedc eli valu l scytho-getic a ajuns pănli in
Brandenburg. Cum am vll.zut tot in cap. V, Între Costobocii de pe Vi-
stula şi Arsietii din Silczia cehit rlim:\ne un spaţiu oarecum gol de Geţ'i;
la fcl, dcscoperirile de urne cu chip omenesc sunt cele ma i numeroase
la Apus de gura Vistulci, mai pUţine la Răsărit, destule În Pomerania ,
câteva În Posen . una singu rll În Silczia proprie 0). E o co i oc i dcnţll. cu
' )Maflutl Il 3,1504.
1) V.ltlt prntru MonteliUI,dt ,ipcnlruccil11li invlllllic:it11lill.iei,bibliognofil
oompletlla J-locrnes-Menghin.
a) HOI:rnu-Menghin. p. 533.
') DtlltICllt VorgtJchiclltt, ed. 4, Leipzig II)Z5, 1".140 Iqq.
' ) J. Kostrzewski, RtluFii/~ dilllr~ civilizo ţia din L.uaciu ,; un fi lIIormilllelor td
caissd (polon.eu rezum. (ranc.). tlCtr. din rev. Siuviu OUjdtlltulif, t.I II- IV, '933---2S,
p. :14' sqq., Poscn 19l5.
• ) Hocrnes-l\Ie:nghin, p . 518 sq.
www.cimec.ro
", 36.
lotul ciudati'l.. Intâmpl~tor tradiţia literarii anticli este, tocmai prin
t frecvenţac1il1itoriilor din Sud p1l.năla guraVislulci, dupli chihlimbar, bine
asiguratl1 : ş tirile lui Ptolemaeus au O bau mult mai precisl1 ca pentru
alte regiuni. - E drept eli vasele dela Vinta,la care trebuie s1l. adăuglim
pe acelea extrem de caracteristice gl1site În ţinutul Szcn tes-ului la V
de Bichiş-Ciaba ') ori pe acela dela Gombos În comitatu l Bâcs-Bodrog,
ori dela Sultan:! În Ilfov,ctc,l) reprezintli in ţinut getico tradiţiencoliticl1 / '
in vreme ce noi ne anl!m, pe ader şi Vistula, În a doua perioadli a hallstat-
tului; dar am accentuat şi mai sus, c1i ou numai în hallstatt, ci chiar in La
Tcne tradiţia neolitici\ e ind foarte vie in massele populare şi d. p. chiar la
' Crăsani (v . mai sus, cap . IV) întâ lnim o sumn de forme neolitiee în
plin La Tcne II şi 111, - dar nu mai puţin ş i la Gydngy6s În I-Ieves
(în N Ungariei actuale) 3). Cu atât mai mult aceastA tradiţie ncoliticli
va fi fost infloritoare la Costoboci i din N Carpaţilor, Încli mai de,nrtaţi
de curentele de circu l aţie culturalli ale Sudului. De altă parte urnele
din Prusia vestidl. se disting tocmai prin primitivitatea lor absolut con~
trastantli cu ep oca Înaintatli protoistoridl., În m ijlocu l d1re ia apar . Fi-
resc ar fi fost, dac1\. c vorba de comerţul ambrei şi, prin el, de relaţiile
cu Italia "illanovian!L ş i etrusc1i, sli g1isim mai de graM alte imitaţii -
ma i Înaintate - ale fabricatelor Sudu lui 4), aşa cum am vlizut cli se
faceau in Transjlvania, pânll pc valea de sus a Mure~ului.
Cred dI. nu e nevoie s1l. insist mai mult 6). E O singur1\ rezervll. care
mli impiedccll. de a o feri cele de ma i sus ca o explicaţie definitiv!L: faptu l
c~, din lipsa de si'l pll.turi suficiente , nu putem Îneli da, ca paralel!!. ilu-
strativ!L carpati că la urnele nordice, ceva absolut identic, ci numai
') AA. x..XV I 1(}06. p. 3n.
") At. X,.XV III 11)08, p. 28.. ,i Andrie:fe;SCU in Dacia J 19l4 .
') eL aft. lui M'rton in At. XXV III '1}O8, p. 37 I(lq.; dlltat (p. 52) in ICc. IV,
deoarecclC re:glselCincerumicA~icl(:me:nteLaTb1e;lI ltfcl,'taliclCythicl;ef.Cllfllport
intre neolitic tArziu ,i hll llstRU, plint1 fflllirecUl continuurll a trodt'ţid (peste capuJ
bronzului, care le leagA cu La T tne-u l), Hoernes-MenHhin. p. 488 Iqq .
~) Ata pre:cum f:bim d. p. imitat in POlnere:llen, de:ei in Icdat linul, 101 pe urne,
moti\'U1 italic-etrusc de: pc: la 600 II. C hr. al gorgoneionu1ui (limba KOUi): ef. H oemc:a-
Menghin,p.53l,carece:llrcăadeduccdinlccutaolegilturlcultalia,iaumcloreu
chip ome:nesc.
I)AJ upra ce:rumicei piclale hallSlattielledin Silniu ,i POlen, deosebite de cea "
hallstattului , udic, dnr in legAturi strAnse cu S E, dui Cit Getia, efo Hoerne:s.Menghin,
p.,.88;llIupraritu lui arde:riicadavrc:lornullepulemoprl.deoareeeecomun,i Ce-
lilor fi Ge:rtllanÎlor, I~t. indt nu comlilue un argument impotriva l ut ochthoniei urnelor
cuehip ome:ne:sctn I)rusill .

lucruri asemlnlitoare ca idee decorativli. Ni se pare 10tuŞ c1\ ipoteza pro-
pusi"! mai sus corespunde din punct de vedere istoric mult mai bine Îm-
prejurlirilor ce ne sunt cunoscute din Nord prin izvoarele literar-isto-
rice ş i areheologice, dedat exp l icaţiile ce s'au dat p1lni"! acum.
Sli trecem dadi la descrierea generalli a hallstattului getic.
Nu exist1i pân1i azi, fie În Ardeal, fie În vechiul Hegat, nicio cer-
cetare pe teren privitoare la cctăţile noastre protoistorice, castel/ieri,
din Dacia. Deabia anul trecut a inceput, pe urmele cercetătorilor mai
vechi, saşi şi linguri, d-I D. 1\1. Teodorescu exp lodlrÎ in 1\lunţii Sebe-
şu l ui, cărora anul acesta le-a urmat o campanie de săpături - Înc1i
nccompletl'i - Ia unu l din aceste burguri, cel dela Ceslefti. Cum Însă
acest castel/iere e-dupli cât am putut sli-mi dau seama, la faţa lo-
cului-exclusiv din La Tene, vom descrie înP.l.ţişarea lui şi tehnica
diferitelor construcţii cari il ca raclerizeazli, mai jos, in capitolul pri-
,pitor la vârsta La Tene in Dacia. Dimpotrivli cetatea numitli Grlidiştea
iVluncelului - după ştirile răz l e\e de pânli acum - pare a fi fost 10-
cuitli cel puţin din vremea bronzului , dadi nu chiar din eneolitic 1).
Cum insli pe aceste ştir i nu se poate pune Întotdeauna temeiu , trebuie
să aşteptl1m s~pllturile sistematice pe cari s'a oferit d-I T eodorescu
sli le fad şi aici, şi abiâ atunci ne vom putea pronunVl definitiv a-
supra înccputurilor castel/ieri-lor in Dacia get i că.
E probabi l, dar deoeamdatli nedemonstrabi l, dl ind di n ha llslaul
(pentru Dacia inţelegem fireşte sub acest nume totdeauna numai a
doua perioada a hallstattului vestic; deci, la noi, de pe la c. 700 a. Chr. ,
încoace) pr incipi i d ifer itelor triburi getice şi - au constru it (sau recon-
struit, pe baze mai vec hi) cet ăţ i puternice pc vârfuri le munţ ilor. Nă­
vlUirile cimmeriene (Încă de pe la a. 900) şi apoi cele scythice ar fi fost
un motiv mai mult decât suficient. I n afara zidurilor cetăţilor, tot pe
În1\lţ i me, adcşea chia r lipite de ziduri , vor fi fost mormi ntele lor. Cred
in această privinţ!!. că acră interesantă conslruc\ie circularii din afara
zidurilor Grădiştei Muncelului, încă necercctatli cum' trebuie in ce pri-
veşte inter iorul ei, nu poate ri judecat11 independent de morm intele
tumulare etrusce cu circumferenţa frumos împodobit1i cu pietre de
talie, aşa cum e d. p. cazul in ţinutul dintre Vei i şi Vulci, 1n special
:i' 1) V. în,irarea descoP<'ri rilor de pe Grldi,te la Goou,Chronik, in ASL.XII I 1876,
;;!.Sq. ,i, cu toale indicatiile biblioK;afice, la Fin'I)', În Ai. X.x.xVI
,8, ,"
la Caere: ecomplexul sepulcral se ascundea sub o Jn.re movilă de
p3m!l.nt, căreia i se da cel mult un soclu şi o cornişll in piatră. de talie. 1).
E tocmai cazul dela l\'luncelul. Şi dacă ne go'ndim la influenţa italică I
asupra Daciei in epoca villanoviano-clrusdl., documentat!!. bogat- cum 1
am văzut - şi in alte direCţii (v. şi mai jos), nimic nu impiededioatare
relu\ie şi În privinţa mormintelor. Fireşte, până la completarea cer-
cet!l.rilor pe tcren , dau cele de mai sus ca o simplll ipoteză. - In orice
caz, tumulii sunt in Europa centrală un tip clasic de Îmmorm!lntări
haJlstuttiene t ), fie cu inc inte circulare de piatră împrejuru l ori chiar
inl!l.untrul lor, fie fărli aceste incinte.
Nici vorb!!., tumulii prin ei înşişi, ind mai puţin decAt zidurile, con-
stituesc o datare: deabia prin amll.nuntele ritului Îmmormftntării şi În
special prin inventarul lor funerar pot fi utilizaţi Ca un document
istoric mai precis. Aparţino'nd tuturor civilizaţiilor şi epocelor, nu tu-
mu lii deter min!!., ci ci sunt determ i naţi . Jn Dacia hallstattian11 vom
ave;\ astfel tumulii de tip estic, scythici, şi tumulii de tip vestic, getici.,
Am văzut mai sus, Cll prilejul fix1l.rii pe teren a antichităţilor sey-
thice din Dacia, care e inventarul unui mormânt scythic: cadavrul
inhumat arc l!\ng1i el, dacă e h1\rbat, spadă , lance, sligeţ i , unul or i dou!
,pasc mici de p1im!lm, rar, dacă e bogat, alte obiecte, ca la Craiova, Scor-
ţaru ori Ghernesig, - dacă e femeie, o oglindă de bronz şi câteva
modeste podoabe de bronz, os, ori chiar simplu pământ ars. Dimpo-
trivă, inventaru l mormintelor propri u zis hallstattiene e mult mai va-
riat ş i mai ca racteristic. E drept d\ atârnă şi aici de ritul îmmormân-
tării, deobiceiu incit/era re Î1/ urile de tip tJilll11/oviatl (în cont inuare a
ritului incinerll.rii din vremea bronzu lui, in rrumoasele urne cu orna-
menle incizate-v. mai sus p. 347 c!Jmpuriie de urne ale bronzulu i I V
transilvan) S), - ca şi de starea materia l ă a rliposatului, dacă vom g~si
adev1l.rate tezaure de inventar funerar , sau numai obiecte izolate şi
puţin caracterist ice. N u e apoi de prisos, sli amintim ş i aici, cll. numai În
cazuri destu l de rare tumu lii au fost slipa\i sistematic, de clitre a.rcheo-
logi, În vreme ce in numlir foarte mare ei au fost distruşi de simpli i
1) 0 ... 1111 Seta, l taHa al/tim. p. 191 fi fig. 199.
1) eL Dtchrh:ue 11 2, p. 630 ,i in general. pp. 61()-692.
1) L. l\14rton In IIudiul tAu din Alt. XXIX 11)09 ..upra teZAurului dela Ollaea
În Arnd, apartinAnd hallstatlului (v. la noi maÎ sus, p. JI8 'Î3:18) insistl in .pecial
19 16, p, 11
(1'.408) asupra «ramicei d ill 5 .U"'Cllriei. ill lcglturiledltilillicedrcornth·ţ. cu arta
metalelor din epoen bronzului şi apoi a halJstallului.
www.cimec.ro
 ,8,
cet.!l.ţcni cari se împiedecau de ci, ori de onorabilii colegi de archeologie .
dutll.torii de comori, aşa Îndt noi nu mai avem decât obiectele izolate,
desflcutc de complexul religios şi artistic din care au fl1cut parte.
S!i treccm deci În revisti'i, tot pe regiuni, şi acele resturi hallstattiene
din Dacia cari nu au fost p!lnli acum cuprinse În expunerea noastră,
indicând, Întrucâ t e posibil, şi vllrsta lor, orim?icarraporturile sti listice
cela mai apropiate , cari le-ar puteâ data.
La numai 3 % km. de frumoasa staţiune dela Fizeşul Gherlii, cu
vasele,3rmele ş i podoabele ei caracteristic hallst3tt iene, deşi aparţi­
n!lnd indii bronzu lui IV dacic 1), e l'elr;llIl Gherlii. E. Orosi':, care a
studiat În chip specia l anti chit1tţi l c din Cojocna ş i Solnoc-Dobâca 1),
a f!icul cercet!iri foarte :un1inunţitc la Petr iş ş i a constatat ci'! aici a fost
ş i un alelieral ficrului, iar viaţa locali'i u fost foarte activl1 at.!lt În hal_
statt, c.!lt ş i in La Tene 3). Defapt ne afl:\m, şi la Petriş, ca şi la Valtina
(stratele supcrioarc)·) ori la Fizeşu l Gherlii, în bronzul IV, care, după
cum am ar!l.tat, devine spre s fllrşitu l si'!u din ce in ce mai mult hall_
starrian. Ceramiea de aici, ind de veche tradiţie a bronzului-Orosz
o dateazli (p. 233) pe la c. 1000 3. Chr.-se distinge prin varietatea
motivelor decorative ineizate (avem ş i sistemul i"d:::ii/or adtinri), fie
de caractcr curb (spirale, valuri şi arcuri), fie mai ales rectiliniu: in primul
lând zigz:l.gul şi meandrul unghiular. O tehnic1i excelentli distinge
aceast3 ceramică, a cărei va loare documentarl1 pentru inflorirea cultu.
r3 1 ~ a regiunii in prima vJrst-l a lieru lui, ramane insii, făriialte mlirturii in
bronz, fier ori metal preţios, destu l de aproximativll (v . mai sus p. 347).
Contemporanii cu Pctrişul a fost staţiunea dela RiLi lângll. Apahida În
jud. Cojcx:na. De aici nu avem decAt obiecte din varsta bronzului. Ce-
ramica e de asemenea c;lracteristicli pentru vremea din urmi'! a bronzu lui
dncic: cunoscutele decoraţii cu ornamenteincizate (in continuarea unei
trad iţ i i Încă din neolitic): meandre angu lare in bande, spi rale, linii ar·
cuite, canelur i oblice, etc. Dar avem şi tipul de m!l.nuş!\ de vas, ama
cOn/llla, care aratl1 c5 bronzu l l V e gata sli treacl În hallstatt l ). De fapt
') Hampl:! in A~. XV 1895. p. '99 eu Hro,,~kor II I, pl. eeXV 1J 1 Iq. fi Ot!ehe·
leuc 112, p. 778.
') Prjnlre descoperi rile sale eele mai interesante c ,i piurli iconiol dl:!a GIIl!rlll: AS.
X-'XIV 190*, p. 4°5 I q. er. mai sus. p. 367. nota 2.
~) AS. XX I 1I}OI, p. '7 Iqq., 146 Iqq. ,i :120 Iqq .
') ef. Milh:ker, în AS. X IX 1899, p. 150--182.
• ) E. OrO$z. in AP.. XXVI II ' 908, p. '7Z-179.
www.cimec.ro
,8,
la Apah:da a\'em un cimitir intreg din epoca bronzului, a l ăturea de un
câmp de morminte din La Tene 1): popu l aţie numer03s1i În bronz; po.
pulaţie in La Tene; concluzia e simplli: cele dou!i epoce trebuie sll-şi
dea mâna in vreun chip oarecare, nlt!rl dt'cât prÎ1' Sc)'thi. Credem c3
formele documcntate ht Reti, intocmai ca şi ce!e dela Pctriş, au trebuit
să se pll.streze mult1\ vreme Încli dup1\. ce bronzul pur se isprlivise. Vasul
pe care- I reproducem in fig. 239, găsit la Apahida, e tocmai o astfel de
sintei'..l'l de bronz IV şi inceputuri hallsl:lttiene 2).
O dovadă despre acest fel de continuitate a bronzului pnnl1 în La
T ene ni se parc a oferi depozitu l de bronz del:! Val.lmt, tot in Cojocna 3).
Publicat Întl1iu de; Seidl in 1851, îndat:l dupli descoperire (1853) şi
dind indi despre arta greco~scythielt nu se şlia mai nimic, i :uă elim
era descris c1lprinsu l descoperirii (flie\lte de nişte copi i dup1\ o ploaie,
cum se Întllmplll des): u. Eine hronzene Pater:1 ... Oic Scheibe ruht
auf dcm Rucken und Gcweih ciors liegenden Ifirsches von ganz gUler
Arbeit, dc.r gekrummte Stiei ... endet in einen netten Widderkopf.-
2. Ein BeschHlge von Bronze ... Oie H-andleisten, zwischen denen
cin Zickzack 315 Verzierung geht , laufen :lUS in Entcnkopfe ( sic!) •...
secu ri, intregi sau fragment:!.re (ltach~s ti dOl/iII~1 cu urechi şi .R:md-
\·erzierung im 7ickzack. 1) ş i alte obiecte de bronz, toate intrând perfect
in caracteristicele bronzului IV, cu i nfluenţe hallstattiene. O:tr .1'atera.
lui Seid l admisă chiar de Hampel in 1892, În B rom:kor Il, p. 168, ca
atare, e În realitatc'o lucrare greeo-scyl'hicli banală: o oglindiT cum mai
avem foarte muhe: ş i ea date3zli intregul depozit: mi ",ai vechiu ca sec .
V o. Chr. Prin urmare În epoca numitli de Reinecke 4Archaeo-La
Tcnet : 500-400 :1. Chr., se fi1ce:1u încă depozite de bronz de tipul bronz
IV; de fapt suntem În hallstattul dacic, nUfT1it de mulţi, cum am arătat,
epoca de fier scytl-ictla Oaciei: ori, cum vedem : nici fier. nici Scythi,-
ki bronz I V+artll grcco.scythică importată din N NHirii-Negre.
Credem c1\ atare constntliri cronologice trebuie sli ne fae1\ foarte
prudenţ i În ce priveşte datarea formelor bronzului IV tocmai în mile-
niu l al lJ - leaa. Chr. Şi, l a fcl,eredem c..â şi ceramicacu incizii, ornatii cu
bande mcandrice, ori cu zigzaguri reliefnte prin t'l.ietur i adanci, nu
') E. OrOlz, in /It. >L'< IT 19°:1, p. 4°:1. Pentru La Tl"t la Apahida, '-Citi mai joi.
paragrafulrespcctiv.
,) At. XXVII 1907, p. 181.
~) Seidl,in A"hl"~ J. Dtltn-r. Gmh .• q. XIII, p. 135 sq.; Goou , Skizztn. in ASL .
XIII p. S0S; lIampd, Brom:ko, Il, p. 168.
trebuie cu orice preţ ţărmuritit in bronzul pur, dincolo de
".
Hallstattlll
,'7
ca de pildil prin hydria
dela Btlle in Bcreg J ), pl. XVlll fig. 1 şi 2, era
roditoare pAnă În stra tele de jos ale popu l aţie i: un vas de p1i.mânt dela
dacic, ci trebuie iarliş coborît! ceva mai jos.
Dealtfel, vasele de aur din Bihor (v . pl. XIII, fig. 3-6) ne aratll ~
Mllltip'lS:rtaÎn comit. Borsod (v, fig. 258), e, dup!l. cum foarte bine l-a
interpretat Înstl ş editorul, modelat sub influenţa unui original vechiu
bronzul IV dacic era in
s trâns1i leglitltrli cu ana fnj~;;;'{;~t!~~th;!~S;;;T~ 2~i~a:~t~ :;~~;;;~hid locală, adicli cetied, del
8udvestic!i şi sudid şi
Asupra centrulu i hallstattian in plin bronz IV, dela Kemeesc in Sza-
anume astfel, Încât el '
bolcs ') ori chiar dela Roko1!lo;;, tot in Szabolcs 4) nu credem necesar
producd aici forme a-
să ne oprim ma i mult aici &), cum nu vom
proape izolate ca mediu
insista ind!. odată asupra s taţiuni lor de bronz
hallstattian, deci preg_
nantnri ginalcin ' da·
rv dela Sdtmllr II) şi Arca/ia 7). La fel,
vom pomen i numai, ca vrednic de lu are
cic, şi totu şi in parale-
aminte şi depozitul de bronz tot d in hall-
lism cu tipuri cum erau
staU (după cronologia lui Reinecke, admis1i
ace l ea-grectfli-gă­
şi de MArton, bronz lV2 ,adicA, dupA Hoer.
site in mormintele din
nes, hnl1statt vechiu) 1), găsit la L dzdrpa-
Elrur;a , o ri in crle dela Fig. 25S. Vu d e plmAnl d~
ta" in com it . Bereg (v. fig. 259), sus În
Glasinoc l ) . Hampcl des- la J\.1uhip .. ,.ta i n Donod -
munţi, ;" (it/llt exclusiv ge fic, publicat de artllocallinn.grcco_seythi_
criindu-Ie') insistli nu-
Leh6czky 8), cu menţiunea eli ar trebuI s3 ei - Ifilrtitl-lal1llau, dupl
mai asupra impodobirii
fie de origi ne er!\slirite:mAI. D e fapt numai Sundrciin AO.X I S\)O. p.
vaselor din Bihor cu li- lOZ cu fig, de1~ p, 140.
dacă Înţelegem Ardealul ca «r1l.sliriteam faţă
n ii punctateorÎ ÎncÎZ3te
de Slovacia, se potriveşte aceastl1 caracte-
. (după tchnicavcstică şi
rizare, deoarece inainte de toate in Ardeal găsim obiecte intocmai ca
. ". , sudvcsticl!.), dar nu re-- acelea «răsă rite n e. dela L az:irpatak; şi acesta va fi fost în adevăr cazul
Geţii fiind deopotriv1l. locuitori ai celor două ţinuturi,
., Icvi\ faptul, c3 pentru a
'
le gilsi analogii ti polo-

~\~~'n~~:~::~a~:r~c~;
1) V~zi mai IUS, cap. 1, p. 7 ti ClIp. VI p. 362. cu nota.
JI' ;' .
F ig. Z57. Depozit de bronz din Bihor, dupl Hom- mai vechi ale bronzului d':;u;~::~:;;;:i,:~~~. ' ;F=~~~~~:2;~~~:'~::~::;~~;(.~:~:.'I~'hr~:~:'::~:
pel, 8,omrkor. III . 1'1. ccx..XVI. local, ci să mergem şi

~E~~~i~~~~j:~~~11It~}~]::~i:~:!t;];;'~~~~;f~~:~~
În V ~ i 5 pftn!!. la vasele
de bronz, de p?imânt sau chiar de stiei!!. d godro1lS (sau e6leUt!s) cari
circulau curent În O mare parte a Europei hallstattiene 3).
Aceast!l. influenţă veche greaci1, mijlocitll. dela venirea Scythilor înai nte ' ) V. eele apuse mai l UI. p. 319 f i 358, cu priJ~jul cerccl5rii bronzului IV in Dleil.
şi pe ci1ile bătute de aceştia, dinspre E (Pontul Euxin) spre V (Carpaţii),
v.':i l~a::I~~:::~o~.I~;~: LX IX; eL Do!cbe1eue, III , p. 44' ,i 445 ti fig. 182;

') Filla.in Wiu. MiU.a. 8. 11. 1/. 1, p, i3S Iq.; III p.Sti 371q.
') 8ro~kor, 111 p l. CCXLVI.
~ ~~;7;':;;:'S:'~~~~.'~ ;~ :::; 1. no; ~; ouo, p. )'9 oq.

-) Dk.hch:tte, Uz, 7&}. V, la noi ma i jo., P.4'4 "lq.analiza ltili5tÎci.

www.cimec.ro
 376 ,,, ,_, ,_ _ VI. \'.\RST\ HEltULll IN DACIA. _ ro 1I,\1,LS'I'ATTUI~

Tot h:lIlstattian in mijlocul bronzului rv e şi centrul dela lIr.jdu_ a

de bronz (v. fig. 317),in noul stil care se pregăti În aceast" vreme in
Dacia 1) ş i de unde avem şi un mic tezaur de aur descris de Hampel ')
ca hallstattian, dar neilustrat cu rcproducen.
D::.că acum, la Budelt; (Budfalva) În Maramureş, de unde ni se ci.
tfază un fragment de cingătoare de bronz 3), _ . Ia Kudu (in Solnoc-Do-
bâca), unde s'au g3.sit 17
(după Ilampcl numai 7) tor-
que de bronz cu desene ;n-
ri,;ole"),- şi la {'ngural
(Dâlv:inyosvara lja - În ace-
I:lşjude\),deunde«sezice.
cl\a r fi:l chizÎţionatpentru
colcc,ialui nişte vase de «ara-
ml\. contele Francisc BClh-
len 5),-aufostcentrehallstat-
liene de seam), inainte ori
după venirea Scythilor, nu
putem decide numai pe ba1.:l
inforrratiilor neprecise şi ne-
ilustrate pc care le avem la
dispozilie păn!iacum. - Si ­
gurec30radca.Mtlre intra
incercu l deculturi'i. vestică,
deoarece dintr'un mormânt
de lângA oraş ni s'a pi'islrat o
frumoasă fibu lll Cer/aso, im-
podobiHi ş i Cli un cap de
animal : cunoscutu l motiv a l FiI;. 260. Ob i~ctt' dintr'un monnllnt hu[]SJattitn
capului de berbece 8), _ iar de1n Cipdu ~~u::;:9~u:~ l~:~nay, in Alt.
dela Dcbre(ill ave m o fibu Hl
teU scuu (hr . IV) şi una cu mu lt e spi rale (br. IV 2) il.

Fig. 259. OpIITte din depozitul de bronlldelIlIAnllrpot(1k'inJkreg. ') AE. XV III 1H98, p. 44.
din epoca IV :1 bronzului ungaro-romAn _ r h!l.lIstYII, cu obiecte 1, AS. X-'X IV 1904. p ••435.
caracteristice pentru cultura g:ticl din Carpoli, - dupA Lch6C1tky 1) Coou. Skiut", in ASL. X III p. 482.
T. in AS. V 1885 . p. 18S. ') Idtm, ibid., P'488 fi lIampd, Bron::kor II , p. 73.
II COOU, 1. r •• XI II , p. 500; ef. H:!.mpcl, Bron:zkor II p. 7.
" Minon, in AS. xx..-X IIJ ' I)IJ. p. JJJ. cu fig. 129 la p. 33<1.
S::obos::ld, de u nde ni s'a p1lstr3t una din cele mai caracteristice b rliţA ri
'} Minon, in A lt XXX I 11) 1 1, p. 339 ,i 345.

www.cimec.ro
",
81\ ne coborim acum pe valea Mureşului şi a a nu cnţi l or s!l.i,
adici'i. În (ţara Scythilou: al:\t dup1\ Herodat, cât şi clupn monumen_
tele archeologice studiate mai sus, la paragraful respectiv.
Dou1\ su nt, după descoperirile de p!lnl!. acum centrele importante
scylhice din valea Mureşului: la 1',.MUTtţU!U;, cu inconjurimile. ~i
la Ailld, cu inconjurimile. Am relevat mai sus caracterul profund hali.
stattiun şi italie al primei culturi a fierului atât inainte de Scythi , cât
şi pe vremea lor, la T.-Mureşului şi În genera l pe valea de sus a Mure_
şu lui1). Aceastl!. culturli se desvolth pe baze mai vechi. All1tu rea de splen_
dida ceram ic1t dela Ghernesig (mai jos, p. 420 fig. 277 sq.) trebuie sA
pomenim aici marca Înflorire contemporanl1 şi u rml1toare (dadi datlim va·
sele deh. G hcrnesig in cursu l bronzului 1]1) a bronzului În a IV-a perioadă
a sa (deci in hallstatt),in aceleaşi locu ri, aşa cum ne e documentat1\. de
descoperirea rece ntă dela Susen; (Felso-Ujfalu), ceva mai spre N de
T.-Mureşului (v.pl.XlI,fig.3 ~i pl. XIX, fig. 1 ~ i aici fig. 307)1). Depo.
zitul de bronz dela Suseni merge Împreunâ cu cel dela ŞplUnaca (v. mai sus,
fig. 204sq.) şi cu cel dela Lâdrpatak (mai sus , fig. 259), dar e ind mai
caracteristic decât acestea pentru evo luţia gustului local În epoca .hallstalt•.
Marea fibula dela Suseni , cu numeroase le ei spirale ~i pendantivc e tipică
pentru contaminarea tehn icei hallstattiene, cu linii gravate ş i punctate pe
plăci ovale, cu tehnica firului de bronz răsucit În spirala, de gust mai
vechiu, tradiţional al bron zu lui. L. Mărt on studiind fibulcle din fosta
Ungarie') n'u avut la indem;\n1l. decât exemplul din Muzeul Naţional
dela lludapesta - de provenienţli necunoscutll - p e care-I reproducem
~i noi aici, pentrucli, faţl'i. d e marea Înrudire CII fibula dela Suseni, il
credem de origine apropiatA, tot getică (pl. XIJ , fi g . 2). Fibula noastr! teu
scu lt, cum le numeşte Marton, e un foarte frumos exemplu de tranzi\ie
Între tipul Marton .f. 13. (probabil din bronz IV 2: Reinecke) şi tipul
Marton te l-l. 20. (i.ncit mai car<lcteristic pentru hallstattu l italianizat).
Dupli pendantivele ce ni s'au mai păst rat ş i dela Şplilnaca şi dela Lâ·
zârpatak, e probabil d podoabele în stilul dela Suseni au fost destul
de rbpândite În t hall stattul:o> nostru prescylh;c În toate pilrlilc Daciei.
Dupli toate probab ilităţil e ne aflăm cu depozitul dela Suseni Înc.1l. prin
anii 900 a. Chr.
'}Mlli .us, p. 306 fq .• 347.]48 tqq.
') Acum 1. J\'luuul din T.·Mur~,ului. PubliClltl de A. Filimon in Dacia 1191.4.
cu numeroase figuri.
') Alt. x..'{.'I(1 IIJI1. p.]41.
www.cimec.ro
Mai jos pe Murc~ avem Lrcld"ţa-de-Jl.1ure" pe malul drept. iar apro-
ximativ în raţii, pe malul stdng, avem Cip/Tul. La Cipau (Maros-Csap6)
s'a glisit un mormânt de ci1 l 11reţ din vremea hallstatt, într'un lumII/lIS
lingi drumul roman numit pdnli azi al lui Traian; in afar! de resturile
scheletelor calului şi cal !lreţu lui , tot inventarul era compus doarl din
cAteva cioburi mari de vase, resturi (fier) dela zabalele frtlului, câtevâ
fragmente (bronz) de aplice ş i cou/anlt pentru curele, un c u ţit şi un topor
de fier 1). Pentru păstrarea tradiţiei din uhima epocă a bronzului şi
in ori ma vârstă a fierului e caracteristicl forma zăba l elor, identic!, in
fie;, cu celc de bronz delll Oalj şi cu cele h allstattie ne fleSlice dela Som-
ly6 1); dealtfel Darnay observ!!. marca asert\lnare cu hallstattu l vestic
a tuturor obiectelor dela Cip!lu (v. fig. 260).
La I.tc"i",a e o aşezare intreagl, pe care anul acesta Muzeul Naţional
din Bucureşti a şi slipat-o '). Pe baze mai ~echi, probabil incl!. din
eneolilic, bronzul-hallstatt dacic (ca şi apoi La Tene-ul) e destul de
bine reprezentat, mai ales prin ceramica de incizii, atât cu bande
meandrice spirale, ' cât şi rectilinii, unghiulare, şi cu tot felul de
descmnuri geometrice; şi nici vasele din epoca scytldc4 a Daciei nu
lipsesc. La Lechinţa am putut apoi stabili eu Însumi Încă de anul trecut
urme de l ocu inţe În malul surr:'It al Mureşu l ui. Adâncite cu douA-trei
trepte în pl1mtl.nt, casele localni ci lor au fost , ca de obieciu , făcu te din
pari şi nuiele împletite , ca la ,gardurile de azi, şi apoi lipite pe ambele
părli. l\1l1rimea lor e de c . 4 m. in secţ iun e lon gitudi nală , forma lor e
p:nrulateră. Aşezarea a fost-se pare - mai slab locuită În hallstatt
decât in l .a Tene. Deşi nu avcm aici deetlt un sat mic ş i drac, ceramica
e destul de bunl!., În special in bronz . In ori-ce caz continuitatea de viaţă
din bronz până În a doua varst! a fierului e demonstratii la Lcchinţa
prin suprapunerea aprop i ată, adesea chiar amestecarCll stratc10r de civili-
zalie. Locuitorii La ~rcnc-u l ui au mutat Însă ceva s pre E satul lor, aşâ
eli. resturile mai vechi dl.mftn clitre V aproape singure piln!l in pături l e
de cuhur! superioare, continuate apoi tocmai in epoca .slava •.
Dar spuneam ca al doilea mare centru scythic pe valea Mureşului
tIa A;ud cu înconjurimi le sale. Am dat mai sus, p. 351 sq. toati
1) Publica! de Darnay În AA. XX IX 11}O9. p. 165 .qq., cu rig. dd. p. 166.1. CIlre
~de \'l:tU! descrierea amlnunlitll.
') Cf. pentru formele din bron~ fi Hampel. Brq,u;1wr 1, pl. LXI. 1.
1) Am ina1rcinat cu exccutarea lucr!rilor pe elevul meu Dorin Popescu, 111 c1rui
~pot[ despre rezultatele aIlplturil va apare in Dacia Il 1925.
,80 \ ' 1. \'ARSTA I'I~K U I . LI IN OACIA. 1. IIALL<;1·A·rrljl. ,8.
inoa\~;st~~~ a~~III~~I~!C~:t~ea::'::;:'':I~;~~~Ie:~li:;:~;~i 1~:I~:tta"C,xi:I~~:
atenţi unea posibil!!. elementului pur scytbic din mormintele de aici.
Putem d. p. considera ca exc1u!'iv scytbic tot im'cntarul mormântului
publicat de I-Iercpei În AE. XV IJ 1897,P.6.~ (eL fig. Z+5). Dar m~rmitntul
publicat in acc1aş loc, p. 327, mai să nu mai aibă nimic sC)'lhic in el afarl
spre Dal~aţia 1). Tocmai inacea regiune deci, unde Scythii
apar mai
numeroşI , exact aco lo hollstallltl dacic atare 1110; bogat l; 1110; au/ellti"
de vârful de săgeată de sub no . 3 (v. fig. Z46). In a devăr ambele brălliti, Tot aşâ stau lucrurile şi 1..
no. 1 şi 2 sunt prin stilizarea lor hn/lstflt/ienc; oglinda, 110. 5. SC numr-ştc Alba- lulia.Deo parte n i se \'or-
de obicciu scythic!i, dar poate fi ş i locală; i,lr in ce priveşte lancea, iatli !>eşte deun v1\rfdestftlp de ba l-

"-~'-'.

O
ce observa\i i foarte j udicioase, În aceeaş vreme de caracter genera l, dachin(clupot)S('J'lldc(cf. la noi
>

leag3 M~ rt o n de apar i ţia ei În monnantu l dela Aiud 1): . nenomoim!
la forme dans laquclle i\1. Rcinecke
nous presentc une c i "ili~a l ion scy_
thiquc, viciile de p lusieurs siecles el
repoussa nt cclle de IJ nl1st:m, ne nous
sem b ie pas conforme aux faits, car les
sCJ1ult ures de la Transylvanie, d'oil
ma i SU8, cup, J p. 2 1 sqq,)ce "
s'ar fi găs i t aici :), de ult.l parte
însă a\'em sigu r deaici atât
pcndantivu l de bronz hall5tat-
, I
tian reprodus şi de noi in fit::.
261 şi fragmentu l de vas nord-
italic de bronz, reprodus În
, ,, >,

les poignards seYl hiqucs proviennent, fig . '9, cât şi o fibu ll'i tip
Cn'losa :1) - iar dela Afaras/,ar.
=~:~:6;~la J';;:~Uli~I~:~ti;::m~~ :;~~i;~~:~~~:u~'~~j~:Suxd~l~r~=r!~at~~ (usse cunoaş t e o fibuHl a "on··
inAt.X.~ 1TI1 903. p. uz. Rtd. t /-4. risent legroupe bosn iaque (par excm. etl/a·) şic!\teva tin ochelari.'); Fig. 26:. Torquc.de argint dtla Stin.
p ic, les lan('(s munies d'une sorle de §i ma i dela K , de pe Ar ieş, la gtargiu r rt1U:dll, dupli 1. 'l'tglb in
Jourreau, qui fu rent trouvces aussi b ien dans les tombcs de Donjn Do. Sdn;:eorg;u-1'rdsc(!u a\'cm t rei co- AS. xx m '903. p. 304.
lina que dans celles de Nagy- Enyed) (Aiud)t 2). Ca ş i in cazul vaselor de lierede argint: dou1i găs i te ma i
aur d in Dihor, regiunea iIIyricA dela Adriatica ne d1! deci elemente de de demult t) iar al treilea . rAsucit şi Cu capetele in form1i de cap de pas3re
comparaţ i e in teresante pentru leg1!turile hallstattlliu i d ac ic cu cel vene_ (de lebădă (~) ; in orice caz , sig ur, moti vu l tradi ţie i bronzul ui şi hali-
to-illyric, fruc~ificaI şi de vechi elemente elenicc. La fel, În mormântul stattului vestic: o pa lmipedl\) g1l.sit dupl'i a. 1900 Împreună cu mai m ulte
scythic publicat de Herepey in AI1. X V II I 1898,P' 2(>9 (v. şi la noi fig. obiecte de bronz (v. fig. 262) 1).
247) , alltturea de spada scythidi şi cel mu lt de secu rea dubl1i de fier atât
l oca l ă d t ~ i or i enta l ~, avem at ât p endant ivu l c ircu lar efI! ş i bU lonul, de
trad i ţ i e cen.ral e uropeană, bi ne d oc u me nt a t ă ind di n v!lrsta bronzulu: .
In sHtrşit obiectele gl'isite pc «dealul Cocoş u l u it 3 ) (v. fig. 244) , po_ :! ~~;i.~~:~~~~:;; ::![:',:~:~:::::::':i':'~i:~'~~P:: '::~["i C""•• io
MUst.nul fungau, d. observafiile lu i Mirton. l. p. 33 1, CU indica1i. pri ncipalelor pirtri.
' ) M irlon, /. c. , p . 199 .q.
') lA rlpartitiOIl lot:(lle dt, 1II0",m/CI1t d4 l'ligll du f a tII U ongrie i n CO'Wril iII/IT".
d'ollthropologi4tl d'orcl,hJlogieprlhis/qriqurs. X I II-e sc"ion , r..lonltco 190::, II Mo-
naco l 90 8,p·7°. :i ~:B'~t;I' i~nA~~X~;~9~~;:~:6: :~;~I:a~eI~::t~~~i ~;o;;.~. I~~l:' 08u8dape '18 '

~~r~~I~:::: ~~laA~~~~~i[~~ ;~':a~~qi.~ :r;:r:~I::5~~~i :!:t:ht~:~I:~:~ti::~~!:~

' ) Citatele lui Marton ,unt putin grc,ite; le rtdlm corectate: Alt. XV II 1897,
p. 63, rig. 1 (del:lMltrgtl/j-Ny'r'dazentbtned~k-in jud. l\'lurt,-'I'urdB. nil dela
Aiud) fi p. 3::7, fig. 8 (rep rodu. f i de noi mIIi l UI. fig . 2.16); Donja DolinB, II'ilStlUCh.
Mirt. o. BOlii. IX 1904, fig. 10:: cu 10-4 ,i 1'1. X LVI 5 ,i 6, X LIX 2, LVI 'J. LVII
8, L.,XIII S fi 6. LXX. 1Il 6.
") Publicate dt Herepei in AS. XV II 1897, p. 6S.
din bron:r.ul IV,
') Public.IIl de 1. T~lu in At. XX III I I)OJ. p. 304 cu o reprodua-re. Din ntno.
roc:ircT~ I '. nu detcrit,iobiccte ledebronzcuCllri5'agi5it . cee.cc:.r(iprtcizai
Ji mai bine dlullrea.

www.cimec.ro
,8, VI . VARSTA F IY.RUL UI IN DACIA. 1. BALLSTATTUL ,8,
(CsăkJya) 1), amAndoull din Alba-de-Jos, nu avem ştiri precise. Din
necropola tScythicb dela P,iclli avem Însil o varietate particulară a fi-
bul:i haJlst3tt ie~e În arc 1), .bine cunoscute şi din Ardeal (v. mai jos),
ca 10 genera l din SE '), - Iar dela Deva O fibu lă fi t'01:;cella '): am-
bele speci i de fibule intră - I a noi - În perioada c. 700-500 a Chr.-
Eşind din Ardeal, 1\'lurcşul are de ambele lui părţi staţiuni foarte
importante in epoca dintre 1000 şi 500 a. Chr. Pe dreapta e Pe-
cica 1), Dt/aco ') şi C)'oma '); pc stânga Firighia:: 8), Caran; t). 8eba
f/tche 10) şi Nagy Gaj 11). Unele staţii importante din bronzul IV, ca
aceea dela Cur/ici, mor după venirea Scythilor 12), dar viaţa civili-
zată nu Încetenă aici nici după sec. VlI , dovadă numeroase le sta-
ţiuni d in Banat care documenteazli o puternică activitate şi În hall-
slaltu l getic 13).
La fcl, avem documente satisf3di.toare şi pentru bascnul T !lrnavcJor,
in ce priveşte viaţa getieli in hallstatt, indiferent de Scythi, şi În le-
g~turi1 cu Vestul chiar dupl1 venirea lor.
Fig. 26]. Vas dCythiet dela GiSm· Itig. z6.4. Vlltleylhict de1a
Ajul/(Muuuleoleg. Delhlen, Fărll. Îndoeală .. SighifOart/ a fost in această regiune unul dintre cele
fml(Alb:r.-de. J08) la Muuul coleg.
BClhlen, din Aiud. Aiud). mai importante centre . Din staţ iunea La Tcne de aici , una dintre cele
mai caracteristice din Dacia (v. mai jos), avem p:'istrat:'i la Muzeu l Co-
munitllţi i evanghelicc din Sighişoara, o pl acă, fost.1i probabil masă de
sele cu proeminen,e asemlin1itoare dela CrtTsalli: ca~. 1~. p. 185, plis· sanctuar, impodobitll. într 'un chip superior artistic cu motivul spi-
trând vechiu l ornament pânli În La Tcnc 11 ŞI chiar 111). De- ~uatşi mai sus '.),c!l analogii le pentru tipu l de spirală
asemenea cupa cu douli toarte dela Gâmha; (fig. 263} şi ceaşca ~vând o
singură toard, dela A illd (fig. 264), glisite tot Î~ morminte scy.thlcc, r~­
orezÎnUi forme mai vechi locale, ale bronzulUi , dcgencrate ŞI vulgan- ~: ~~:~;k~O~IIC2s.d~l~r~;~~Vp~~~I~::~\!~ d. Hunpcl, Bron:kOl 1, pl. L~

:a~ev:Lţ~~a~~~r t~::~:.a~:l;e aîş~ ~:C'l~~~tI~~;. d~~::~:~n~n~lt~:~c~~::

cu naucle modele ce se inr!1dllcinau biruitor pretutindeni, odatli cu
influ enţa cehiei!..
R,tfg,~;:f.' ~?~~~;~~;:~~:~E;~7>::~;·:;~:::~:~~2~~:~~:~!:pP:~:.
1) lhid.p. ' 99 I q.,i ef. pl. IX , la p. 197.
,.
Dar sa conti nu1im
exam inarea m1i.rturiilor archcologice din hallslatt ' )!\·IRi
lu·,p·J:17rq,
mai departe pc Mureş la vale. - De Şpăfnaca şi de Ordflie an:' vorbit ') MRi sut, p . JI8,J:1 1 ,i JZ7 Iq.
') MRi 1111', p. J"J Iq.
mai sus, p. 313 sq. şi 317. Despre Bogatu· /?omJlliP) ŞI Celea
') Mui lUI, p. J2" 5(j(j.
1) Mai IId, p.J:16.
" )Ml1i IUI,p.342.
U)Mlli'ul,P·J4S.
") Mai BUI,p.JOZ.
") Milleker, in Alt, XX II 11)02, p. 48 Iqq. ,i 191 5q.: x..XV1J I 1008, p.
I~,~ e~: ~::pel. JJ';O~kor III , p. :105 (Cubinul-de.Jol).

www.cimec.ro
,8,
de pe placa ,'otÎ\'ll dela Sighişoara trebuesc dutate in lumea veneto~
illyric1 din a doua perioadll hallstattian3, ,la Nesactium i~ l~tri3,. in
pietrele ornamentate cu spirale de acolo l), .ar nu, cumva, In tipul In-
~::~:f~~~~~~ ~~ :;~~;~:i ~~:e ~:t~::~si~r ~~~~I~~ ~~;-~:e:~ ;h~:~' ;:
lotul Înlocuit de ornamente rcetitinii (in special zigzaglll) ori de linia
in val drept sau plecat. Acest element occidental ou ar fi dealtfel sin.
!~i~;~~;t3 s~~:~~:r:~ş~en~da~v:r~' p~~it:tr~i;:St~~~e L,:~r~:hi~e :r;~I:ndt:
de o p:lst!l. roz-galbcnli pictate, brun pc galben deschis, În benzi groase,
care împodobesc drept pc la mij loc marginile huc orizontale ale unor
:::~~I~r: 3d~~~~i~~~ ~:r vŞ~s~~~:p~~t:~:o~~~~c~i !~t~t~~i:,ufis:~~ i;!i:e;e~~
tice aduse din Vest şi produse acolo in Icg!1tud CU vechi innuente
italice. Mai mult chiar, tipurile de vase-suport fOalte larg des-
chise, dela Sighişoara (v. mai jos), am intesc pe cele italice din
perioada etruscă a primei vllrste a fierului '). Fapt e, cA tot la Sighi_
şoara, pe un escarpament primejdios in drumu l dela . Bajendorf.
spre oraş, un ţAran rom ân a gbit pe vremuri douli .Schiisseln \'on ge-
ringer Tiefe und- breitem Rande, entsprechend den Formen, welche
der Freiherr von Sacken im HallstlHter Grabfeld T af. XXIV 3-8
abbi ldet. ~). Sunt cunoscutele farfurii de bronz hallstattiene, cu mar-
gi nile foarte late şi perfect o rizontale 4), care au ser"it ca model tipu_
rilor ceralnlce analoa~e des"oltate apoi in intregul La Tene dack, atât
la N rât ş i la S Carpa~i l or.
D~.d\ Gooss de fapt se În şea l1i - in comparatia pe care o face cu obiec-
tele public:uede Lindenschmit '),- totuş i coifurile pomenite de dftnsul ca
găs i te la Şoarf (Sâros , in Târnava-l'\'lare), pe drumu l dela Sighişoara
la Filgliraş, U.ngă Rodbov ("ezi mai jos) -ast5zi la Muzeu l Brukenrhal
la':> c:· ::I~~ie!:I!i~:~:;;~:;g:~n~8Q:>.&·V~·la4:!~ ~~:~~l ~ '7i~e:ll'i C;~linui-
1, Exemplare foarte caraclerislÎce penlru comparaţia c u Dacia b. Muzeul dell
ViIIQ Giulio, Roma.
1) Gooss, Ski::::,.", in .4SL., XiiI. p. SOL
' ) cr. D~chelelle It 1, p. 4J1.
1) I.... Lindenschmil in lucrarea aa Die Alurl(/~ u",atr hndms(:lIe" Vo,::nt, Maim,
1864. 1, J.Hefl,Taftlll,reproduceoaeriedeooiruriiillice,cu cari (no. 1, 2,4)
Goo$l comparl-neexact-pe cele d1Ule de el, din Ardeal.
www.cimec.ro
V.. V\It~A "IERULUI IN DACIA. •. IIALLSTAT'rUL ,8S
din Sibiiu - sunt de fapt de tip eirusc, şi analoage cu acela dela
HujJ,, -B6s:r6rminy şi cu un altul la fel dela Endrăd în com. Bichiş 1).
Lucrul nu e de fel de mirare, deoarece de al5turea, la Rodbot" avem
o ~bul.!l. '.ipic hallstattian~. tÎn arc.~), intocmai dealtfel ca şi dela Pro~ tto­
ftltc4 (Klsekemezli, pe rilrnava-Mare, mai jos de Media,) 3). Fire,te
însă, fibulele dela Hodbav şi Proştea-Mică sunt cu două-trei secole
mai recente decât coiful dela Şoarş: c. 600-500 faţă de 900-800 a.
Chr. Toate aceste obiecte insll. documenteazll aceeaş directivă culturalâ
vestică, pe bazll local5, getic5.
Dar tot dela Rodbll'fl (N:idpatak, in Târnava-Mare) mai avem şi
nişte br!l.ţl1ri de bronz, dintre cari una are ornamente geometrice (rom-
boidale), caracteristice pentru epoca Hallstatt, precum şi mai mu lte
ornamente pendantive, de argint, in fo rmA de pllinie, păstrate, toate,
la Muzeul Brukenthal din Sibiiu 4).
SA trecem acum in valea O ltului .
Printre ţinuturile cele mai frumoase şi roditoare ale Ardealului e
de sigur şi judeţul Trei-Scaune. Se pare că şi in vremea preistorică
e1afosttotaşltdeintenslocuitşi l ucratcaşiaatăzi. lnoricecuzharta
aşezări l~r din hallsl::ut şi La Tcne alc1ituiti'l. de Muzeul National Se-
cuesc (hn S:. Gheorghe, pe baza ridic1lri lor flcute de personalul ştiinţific
al MuzeulU I i.n cursu l anilor, Înc1\ inediti'l., dar pusa la dispoziţia noastr5
de dr. FranCISc Laszl6, mult regretatul custode-director al Muzeului,
aratA ~n nUI.nl1r foarte mare de locuri, unde s'au găsit obiecte, în special
ceral~'ucl1, ~1Il cele dou!i epoce ale fieru lui. i\luzcul din Sf. Gheorghe
cupnnde, III afar5 de frumoasele rezultate ale săpăturilor lui Lăszl6
~:r1;'~~~~t~r~:it:::: lll;~tc~;:~u:aâr~~:a;~~~~:ut~c:~~~ ::~-Şi ş~i~n~~~~t:;efie~
tulUi slav (pAnl1 la 1000 p. Chr.). Printre obiectele caracteristice cle
meta l e de citat dcaici un interesa nt pendantiv de bronz compus din
cercuri în lă nţuite, aseml\.n1l.tor cu cel găsit la Alba- ' u!ia, de gust local
~i;DI:~~~~:~~~~~t[';~r,~?~~~f:S:; :~:~;:;,;1i;'::'::;~
1) Jl,Hrlon. in Alt XXXIII ' 9'J, p. 146 ,i fig. 32 la p. 145.
'>Id,.m,jbid.
') Kuzsinazky O., În AA. VIII ,888, p. 244sq.; cr. r'8.2 p. 245.
iti
 ..,
transilvan, aparţinând ultimei epoee 3 bronzului dacic, deci de dupli.
amll 1000 3. Chr. 1): mai jos, fig. 310, la p. 44°.. . imprejurul unui mic buton reliefat centrali). Am accentuat mai sus,
Dar aceeace a alcătuit marea surprindere a cercurilor archeologlce
prin anii 18.1-0-50 a fost extraordinara descoperire dela ŢufoMu (Cz6-
falva), la R de Sf. Gheorghe'). Nu mai puţin de 9.~uri ~e aur 3)
impreun1i cu o cantitate de aur brut şi podoabe de fOI ŞI pl!!cl de aur
p D i mpotrivă Scythi i erau ma i de demult aici când n fO'3t fabricată
{{ ţ.
·,tJ
(~'~JI
au fost gllsite aici ~). Forma securi lor ş i podoabele grav:'lte pe unele
din cle le aşe a z3 in bronzul IV «ungaro-ro mil lni hotă rltoa re pentru
www.cimec.ro
VI. V}.ItSTh Fl f.RULl'l I ~ DACI.\_ •. IIALLSTJ.T"TTL
'"
datare sunt ins~ mai ales ap licele convexe decorate cu cercuri punctate
p. 363, că Gcza Nagy, dat4nd şi el securile dela Ţufa l3u În bronzul 1V=
hallstatt 1, le atribuiâ Agathyrşilor. De fap t Agathyrşii nu erau Încă.
Între 1000 şi 700, În Ardeal. E ... orba deci de Thracii din Carpa{i, de
Geţi adic,", a c,"ror bună stare excepţiona l ă şi bog1iţ i e În aur este Înc3
odaHl document3til cu lotu l con"ing~tor prin tezauru l dela ŢufaH!.u
(cf. fig .• 65).
sabia dela Dobolii-de-Jos (v. fig. 251), pe Olt . L unj!imea extr aordinară
a acestei s!!bii (11 3 ~ cm.), f3ţ1\ de mic ile specie şi pumnalc scythice
deobicci u g!!sitc la noi, n că ro r lu ngime va ri ază Între 25 ş i 50 cm., a
fllcu t pe un ii in"liţaţ i la inceput să se Îndoeasc!! de scyth ismul acestei
săbi i. Ast fel Gcza Nagy o datează din Evu l Mediu ~), atri buindu-i
o origi ne aribeaidl.; el crede că a fOSl adusă în sec. XliI d in Palcstina
de cavaleri i Întorşi din cruciatli.. Hampel il contrazice') În chip absolut,
atribui nd - in 1886 - acest obiect epocei migra ţiei popoarelor. T ot el
insă, va reveni câţ i va ani mai târziu, caracterizându-I drept scythic,
aşa cum deal tfel a admis pe urmă şi Min ns În ai săi Scythions a" d
Grteks ş i în generaJ e recunoscut astltzi 4). Greutatea interpretări i acestui
monument tScythiet vine deacolo că lama săbiei e in con tradicţie nu
numai cu formele bronzul ui (ceeace ar fi Întrucâtva explicabi l chiar În
Dacia, de o aşâ puternic3 tradiţie a bronzului În mijlocul hallstattu lui,
da t fi ind c~ sabia aparţine unei epoce destul de târzii -c. sec. V a. Chr.).
dar ş i cu ale hallstfLttulu i ş i La T cne-u lui. Gcza Nagy a avut o i ntuiţie
foarte î n dre pt ăţ it !! dnd a atribuit-o Evu lui- Med iu . To tu ş m5.nerul s3-
biei e tot ce poate fi ma i autent ic cimmero.greco-i raninn : atât moti vu l
fiarelor cu gura căscatli, pe care-I regăsi m curent în Getia ha llstatti an ă
(Ia Mikhal kovo ş i la D alj) ori in T hracia s u dda nu b i ană <Ia Pnşach i oi
in Bulgaria cent ra ll\) ca dea ltfel ş i În Caucaz 6), precum îl vom r egăsi
ş i În arta greco-sarmatic3 din sec. IV p. Chr . şi cei urm3tori,-câqi
') J. A rncth. ArrlllHQ/ogischeAna/cktrn, cu un atlasde 20 plante, Viena, 1851. Spi-
ulele de pe ap litt'-Ie rflJI j mll ri ami ntesc pe cele de pe masa votivl dela Sighitoar. (mai
lUI, p. 383 .q.); la no i pl. X.X fig. 1 ,i z.
') AS. VI 1886, p. 234 .qq. cu fig. dela p. 237.
') In calitllte de redactor al revillei,in nOla deJa p. z38,lpunand el \'a revenI.
1) Vezi bibliografia la noi mai lua, cap. 1, p. 7, nota S.
*) V. pentru toale mai lUI, p. 332 aqq.
,88
motivul delfinilor cari imit:1 in dsucirca lor antenele săbiilor din bronz,,/
IV fi "al/stati 1) sunt cunoscute din arta greco-scythic.ra din, N Mliri~­
Negre . Lama Însă reprezinti\ o adevărată exagerare a tipulUi de sabie
lungli vestid, hallstattiană, şi o p(Trdsire a lipului Int~c~IQI. tr:l.~i,io.nal. ­
Este prin urmare din nou vorba de un producl specific al mediulUI etno-
grafic-cultural getit, care d1i unor elemente pregnant orientale o co m-
r~~!~ :~r:~~~:;::t3~eÎ~t~:~:~;~r:i:n!~ ~::;;lt~;~;'C~~:7.:~~~i;-~~~ ~~~~
halkovo, Dalj şi fokoru, drept un product de artă gctidi. mai nou decât
Fig. :1.66. Cratill tseythicif dela Fig . 267 _ VI) de lingi 8 aroolt (Ha-
/C(lJ(I/d1l in TrcÎ-ScauOC' (Muz. lirpluak) in l\tux. N . S . dela S e.
N.S.dinSr.Gheorghe). Gheo rB~ '
acelea (din epoca celei mai puternice influenţe orientale in Dacia),
aproximativ de prin anii 500:1. Chr.
Jn ce priveşte ceramic3, not1'1tn ca tipice din Trei-Scaune: cratiţa
dela leafa/du (fig. 266), de acelaş tip cu cea fScythic1l.. dela Piţe"i 2) În
Huniedoara, şi mai ales urna, foarte lucitor grafitată, de un profil clasic
hallstattian. găsită lângă Baraolt (fig. 267 şi pl. XX I I fig. 2). - Cred
deasemenea tot hallstattian fragmentu l de vas dela Bita (fig. 268) şi
tiparul dcla //ieni (lIycfalv:l, fig. 269)'
Din nou regăsim Înd hallstatt adevărat şi caracteristic mai jos pe
Oh, la Apus de Făglraş, in Şomtlrti" (Mârtonhegy). Rcinecke a notat
deaici, la Muzeul Brukenthal din Sibiiu, vase inedite de bronz, identice
1) In mQrmllntul XX III dela Ammino s 'a gAsit o spadl sc)'thid cu (mte"e: \'. A.
1\1. TlIlIgrcn. L 'ipoq"e d'Anmri/lO, I-Iebingfo n 1919. p . 13 (voI. XXXI din .Jurnalul
Soc. finlandcze de archeologiet).
1) /JoII/QUltok, IV 1913, p. :.63 (Roska).
www.cimec.ro
cu cele dela Fizeş ul Gherlii (v. fig. 203, ilO. 15 ş i 16), şi din aceeaş
familie Cll vasele de bronz it..t1ice din vremea villanovian!!. mai nouă 1).
Despre GUlt"j(a , lrtngl Sibiiu. şi despre Bundarf, În T .'irnava Marc,
am vorbit mai s us, p. 308 sq. şi 314 sq. Adăugăm aici doar amAnuntul
di la Guşteriţa , după Kuzsinszky S), s'a găsit ş i fier precum ş i lucruri
din La Tene, ceeace constitue un preţios document pentru continui·
tatea perfectA a vieţii geti ce de aici din bronzul IV prin hallstatt ')
până in La Tcne, adică de fapt până la Romani ').
l\lonumentele hallstattiene sunt pânli acum destu l de rare În S Car-
paţilor,nu atAt pentrlldl nu ar exista, ci pentrucă nu li s'a dat atenţia
Fi". 268. Fragment de \'15 dela Bita Fig. 269. Tipar dela llit"i in
în Trei·Scaune. (Muz. N. S. dinSr. Trci·Sc.unc.(Mu~. N.S. din
Gheorghe). Sr. Gheorghe).
cuvenit!!. de înt:lmpllitorii descoperitori. 1n adevlir foarte multe din
obiectele pe cari le-am enumerat din N Carpaţilor nu provin din d-
pături sistematice, ci din cu legeri de-ale particularilor: in special ţl­
ranii lucrrtnd la cAmp şi d~nd peste lucruri vechi nu le-au ascuns ori
distrus, ci le-au dat aUloritlilil or. Dovadadl. şi la noi Hallstattul trebuie
să fi fost bine reprezen tat, am dat-o În cap. 1 alluer!!.rii de faţli, descriind
an ti c hitliţi l e scythice din Muntenia ş i Oltenia, şi ne-o mai dă şi faptul
ca Încă dela primele săpAturi privind special epoca fierului s'au gi'l.sit
la Boion (V de Călliraşi) aceleaşi urne cu proeminente În formă de
coarne ş i ce~ ti CII marginea retezată oblic ca şi pe Tisa ori în
') Reinec ke. in AS. XIX 1899. p. 328.
~) In AS, VIII 1888, p. 24.6.
1) 00051 pomene,te deaici ,i cuţite de bronz de tip hallltattian, precum , i diferile
podoabe reminine de acel .. Itil (Ski:um, in ASL. XIIf, p ...89, .. 93 ,i ..95),
t) Asupra obiectelor hallstaUiene dela Cu,terila, ef. ,i Mirton in A2. XXIX 11)09,
p,,,OS Iqq., cu o bogall biblillgnfie fi interesante consideraţii Itilistice.
Dalmatia ş i Ardcal. N ici nu sc putca dealtfel sA avem aici O alta evo-
luţie, dat fiind cA atAt dela N cAt şi din Bulgaria eram cup rin şi de va-
luri analoagc de inf1uenţ.1l. vesticA şi itnlo-illyricA, ale dror unde ajung '
În Balcani pAnlt la l\ larea- Neagrlt 1), j cei ce vor sli se informeze mai exact dec1l.t ncum patruzeci de an i asupra
In legllturll cu r1ispilndircu de elemente culturale mai ales illyrice se
pune de obiceiu ş i marca difuziune În Pen insula balcanicl1- p ânA În
Grccia - a tipului de fibull1 speci fi c hallstattiană: cea numai cu dou5
spirale egale, În chipu l unor roeheI3ri.'), Această fibulll pc care o
gAsim În Ardeal la Pi::tflll Cher/ii (v. fig. 203) ş i la Porllls, pe Mureş3),
În ambele locuri nu ca form!i a bronzu lui pur (111) , c i a hallstattului
prim dacic (bronz IV 3) ~) , ne este cu noscutl1 şi din S Carpaţilor. In
Muzeu l liceului d in StfJt!rill se p listrează douli enorme pendanti ve in
fo rmă de Ci buh...... ochclari găs ite În jude{ul Mehedin\i a).
De altll parte securi le tip _1'ufal11u. (v. mai sus, p. 3R6) sunt cunoscute
ş i din S Carpaţi lor, dela Sinaia t) in Prahova, Pârscov ş i Ne/toi", În
Buzliu '). Dela Ro/aiia in Vaslui avem două fibule (pl. XiX, fi g, 2) cu
multe spirale 8)c3 aceea dela Debreţin (mai sus ,p. 377), din br. lV 2; iar
la Cuculelli, în strntele de sus, se pare că ar fi ş i hallstatt şi La Tene t ),
Dar aceste descopcriri din S Carpaţ ilor sunt incă prea rltzl eţe şi prea
puţine; din Moldova ş i Basarabia nu avem aproape nimic. Evident s!lpli-
1) V.pcntruhallslutluld in Uulp fi ullrt ioolul lui POl>Ov, citl1t ml1i.u., p. J36, nota 6.
1) V .•!Udiul lui 1\"'rlon î n Alt x..XX1 1911, p. 347 .qq" care observi el fibul.
cu ochelal i e biM CW'IOKutl fi din _Ungaria. dar aici CI e mai veche, ap.q in And bron.
xuluipur, htlel el rlisp lnditoriiaceltui tip in epoCII fit'rului nu l un tdirt'ct ai nOflri,
ei Veneto·lIIyrii.
a) M4rlo n,l, c., p. 351,
' ) CL Inai aus p. JI9 claaificarea lui Reineeke: bronz I V J, dupllo noi egal I V 2
') eL A , D;1rcicilll, in Dacia 11 924,
1) eL C. Moisil, in Bul. Co,n. Mon, isI. IV 1911, p. 87 eu 8S fi 1. An~rit'tcacu,
ibM" VII 191 4, p. 158 sq .
') e. Moiail, 1, C.; er. 101 la el p. 8S fi toporul-tlrnlcol) dda COlofJellii.de-Jol
Dolj, dupl Nl1gy, seythie.
1) e, r-.·loisil, 8/1/. Com. Mon., III 1910, p. 173. eL fi Gr. C. Bu\ureanu, Prci,.
,oria fII R omania, la,i 1898, manu.eri. depu. la Muze u l Nlliionai de AlIIiehitlli ,i
i ncredinţllt.pre publicared-Iui 1, Andri I'OC'cu,-p, 10J, g r",itdc.crid, d ltrbi~
datat!. Aceat lip de fibul! care i le pllrea lui BU\ urell nu mei ntAlnit ind. Ia nici-o
lIa \iune din Europu c bm'a/ în brom:ul IV . ungnro- rom!l.n.: v. M4rton in At
XXXI 1911, p. J.42 sqq., pc bat.i de Vlemple de demult publicate, printre cari \'.
d. p. pe cele deJa H llmpcl, Bron::hoY 1, pl. XCVI, CXX, etc., ori pc ccle din
AS. XXI V 11)04, p. 207 , i 208 (H oern es) ; AS. XX II ' 90l, p, ,P2 (Hampel), etc.
') e. O.,dlu, in Bu/, Com, Mon., III 19 10, p, 96.
www.cimec.ro
turile viitoare vor aduce şti r i bogate şi pO:lte chia r neaştepta t e. Totuş
e de datoria noastr!l sti nu Bl.dm neÎncercatll Înc!!. de acum sinteza, care ,
oricât de necomplet1\ ar fi, e absolut necesară şi e cerută nu numai de
trecutului nostru protoistoric, dar chiar de specia li şti i ca ri vor si1 se
devoteze stud iului acestei epoce in că foarte obscur11 şi pentru d:l. n ş ii .
D eaceea pe baza materialului analizat mai sus vom Încercâ in cele
ce urmeaz.1l. o descriere generalA a culturii el in Dacia În vremea bronzului
IV, pur getic, ş i a fi erului 1, geto8cythic, adidl, întrec . 1000 ş i 300 a. Chr.
Ca şi În Vestul Galliei t), hallstattul e in Dacia foarte tirziu. lace-
p~nd deabiâ in secolul al V II-lea, el e turburat de Scyth i În originele
sale şi e Împiedecat Înt:l.iu de Scythi, apoi de Celţi În evoluţi a sa. O
industrie gctidl. a ficru lui 1 am putea spune că nu existli. Bronzul IV
getic se prelungeşte, degener:l.nd din ce in ce ma i mu lt , până adânc
in epoca scythicli, cu care un timp chiar pare a convieţui. Iar c:l.nd
Geţii se ridi că i ar~ - În sec. 1V -- puternici ş i activi Ca pe vremea
bronzului 111 şi IV , alung:l.nd ori supu n ~ nd şi desnaţionalizând pc
toţ i intru ş ii pe teritoriul Oaciei, ei Încep noua evo luţi e În formel e de
cultur!i dominante atunci in toatli Europa ne-c1asicli, ale La Tcne-u lui.
Şi totuş ar fi o greşeal11 e1ementar1i. să se afirm e , mai ales dupA dove-
zile numeroase ce am adus mai sus, eli. Ceţ ii nu au cunoscut cultura
hallstattianll.. Nu numai cli 3u·cunoscut-o, dar intregu l bronz rv getic
e modificat de noui le forme de civilizaţi e vesticl1 şi ideile caracteristice
pentru aceast11 civilizaţie p:1trund plln!l În massele popu lare, crdnd
noui forme ale industriei ceram ice . Credem a fi dcci indre pdţiţi sA
considerlim drept tiOIUl, de caracter diferit de cea veche a bronzului,
toat11 cultura care înfloreş te În Dacia Între a. 1000 ş i 300 a. Chr. Este
ins!'. i ar11ş drept s!!. o împărţim În doull. perioade: 10 a bronzului LV getic
= d Jallstalt It, ş i IlO a fieru lui I geto-scythic = d 'fallsta!t IIt. Cât
privcşte imp li rţiri l e cronologice incii mai aml1n unţit e , ca aceea a lui
Reinec ke pentru bronu l IV, in trei subperioade , e deajuns s!!. amintim
eli acest autor Îş i ia drept criteri u de împărţ i re subperioadele villa-
tf(w;elle ale fi erului italic, ş i prin urmare respectivele subperioade din
Dacia corespllnd de fapt nu unei evo luţii locale, c i unei succesiuni de
influenţe treptate externe, evoluate ele, În ţara lor de o rigin1L
1) Ofchdctte 11 2. p , 552.
 =-____ VASILE rARVAN, GETleA
Credem a putea afirma, chiar numai pe baza mormintelor cunoscute
până acum, cII. Dacia ÎIl întregul ei . hallstatu continult a fi locuit!i de
aceeaş populaţie ca şi În bronzullll. Forma urnelor funerare sc schimbă.;
localnicii adoptil tipul de urne t:YiIlanovÎant; dar ritul immormAnU.rii,
inrinerarca,r1I.mftneconstant.
Populaţia nouă, Care pătrunde în Dacia de pe la a. ioo incoace,
practidl ritul inlwmdrii. Şi anume constatăm, întrcbuinVltc contem_
poran, ambele aşczll ri tipice pentru acest rit: şi cea a cad~vrului Îlltins
cu faţa in sus ş i cea a cadavrului strâns, cinchit cu genunchii la gură,
şi aşezat pe o parte 1). Nu avem Înd!. nici un studiu anthropolog.ic asu-
pra scheletelor păstrate la Aiun, la Cluj şi la Craiova, spre a ne putea
pronunţa asupra rassei străin il or: dacă c una singură, sau dacă, dUPd
forma dcosehittf (1 in/lUmiirii, avem cel puţin două neamuri amestecate
subt acelaş nume de Scythi . A doua i poteză e mai probabilă. Dar ea
trebuie controlată printr'un examen al resturilor omeneşti Înseşi. Clci
numai pe baza ştiri l or istorice, învăţa"ii nu au ajuns plină acum la o in-
cheiere definitivă. Şi nu va fi f3 ră interes să se vadă, dadi oamenii scunzi
şi îndesaţi cari sunt Scythii de pe vasu l de ugint aurit greco-scyth
dela Certomlik '), de un tip ma i mult finoo-ugric ori mongol,· nu sum
cum va total deosebiţi de oamen ii înalţi şi svelti constatati in niormintele
sc)'thice din Ardeal ş i Oltenia.
]nventaru l mormintelor tScythice. din Ardeal e foarte s!lrac. Deşi
ritul scythie dă morţilor şi diferite podoabe cu ci in mormânt, nu gll.-
sim nimic pc lângli aceşti Scythi, ce s1\ ne am inteascll măcar de departe
boglipa În aur şi iubirea de astfel de podoabe a Agathyrsilor lui Herodot.
Concluzia n oas tră de ordin istoric, că Agathyrşii lui Herodot nu mai
sunt Scythi, ci sunt clasa n ob il ă getă, in care foştii cuceritori iranieni
s'au topit , se confirmă prin descoperiri le pe teren. Ardealul fusese În
. toate timpurile bogat În au r şi cele mai frumoase podoabe şi vase de
• aur ardel ene sunt tocmai din epoca bronzului. Thraci i-Gel i de pe vre-
mea lui Herodot cOlltinuau numai, sub numele de Agat h yrş i , a fi bogaţi
in aur. Jn orice caz În să, mari le tezaure de aur , ce au mai ajuns până
la noi, Firighia:::, Bihor, Şmig. Bi;a, TllfaltIlI, su nt anterioare sosirii
Scythilor În Dacia. Iar Mikltallwf)o , Fokoru şi Ddlj se arată ele Însele
1) AceastA II doua specie a ritului inhwnlrii e eunOlC\lli ,i dela PoIOf.'I'oeÎ in Corj,
ca ti dela SdrUlo-Montroru in Du:wu (mai multe morminte): C. Moi.il. in Bul. Com.
Jl1on., III 19'0, p. I 19 ~i 12 ..
') eL 111 noi mai sus, cap. 1, p. 29.
www.cimec.ro
vl . VAli STA FU RULt' 1 IN D .... CIA __ '. 1J .... 1.L'IT.... TTUl.
mai mult geto-hallstattieoe decât scythice. In afarli de pllicile de argi"t
dela Craiova - cari sunt mai t~rzii - nici uou\ din tezaurele Daciei nu
1r1klează forme autentice iraniene ale secolului VII- VI a. Chr.
1\1etalcle culturii hallstattiene din Dacia continull a fi bronzul şi
aurul. Fierul şi argintu l joacli un rol cu totu) şte rs. I n afară de topoarele
simple şi duble am putd spunecli fierul răm!l.neoexcepţiecametalde
intrebuinţarezilnică p:lnli la începuturile La Tene-ului. Ici şi colo doară
\'reun cuţit , vreo piesă de harnaşament şi , fireşte, Iănci/~ ti sp~dele scy-
l!tirt. Dar asupra armelor ne vom opri iodat?!. mai pe larg. Ceeace trebuie
fixat acum, e că in hallSl:lltul getic fierul e un material exotic: sali
adus din V, sau ulilizl\t numai de Scythi şi, chiar de aceştia, doar În
prima fazll a şederii lor În Dacia, ca năvălitori Încă semi-asiatici. Clci
mai pe urml ei sunt desnaţiona l izaţi ş i iau in totul obiceiuri le locale.
Dar ar fi să ne inşelăm fundamental asupra rea li tll.ţi l or, daca. am crede
dl chiar bronzu l a fost un metal de uz zi lnic prea rlspdndit in Dacia. Slipă­
\Urile au arlitat deopotrivă În Ardeal ca şi În vechiul Regat, că şi
in "1(t:r4rile din epocele înaintate ale bronzului, acest metal e foarte rar.
Tdranii protoistorici ai Daciei rlimân Într'un fel de perpetuu ev neo-
litic, servindu-se mai departe de piatra dură (silex, ori roce eruptive),
de os, de corn sau de lem n , pentru nevoile gospodll.rici lor . Metalul e
un lux şi deaccea e şi folosit În primu l. r ând pentru ar me ~i podoabe,
Îardintreuneltele uzuale, doar pentru seceri ş i securi (ilac/les ddollille).
Fireşte, dup1i regiun i, Dacia ofed un aspect mai mult sau mai puţin
diferenţiat, Înlăuntrul constatllrilor generale fll.cute p:\nll acum şi vala-
bile pentru toate pnuturile ei. Astfel Ban:1tul şi Cr i şana, care au fost
mai direct ~i mai intens influenţate de V, arată un aspect mai intens
hallstauian dedt Ardealul r!l.s!l.ritean ori Muntenia. Chiar fieru l, care
veniA - d in Noricum şi Pannonia - prin comert, uşor la va le pe Du-
Jl~rc, e mai frecvent aici 1). De a lt ă parte Ardealul are şi in bronzul IV
o bogăţie de circ u l aţie a acestui metal, cu care Muntenia ş i Moldova
nici pe departe nu se pot cornparâ. Câmpia O1\1nteaoă ne-a arltat in
s3pllturile făcute În ultimii trei an i, că L a Tcne-ul se suprapune dea-
dreptul neoliticului, adică traditiei de forme neolitice. Gelii intră real
in vArsta metalului, până În stratele de jos ale populaţiei, abia În a doua
vArstliafierului.
') eL Illilluri de MiIIC'ku, Dllm. Rlgi$lgl., 1- 111, inel ,i l\-Urton, citata comuni-
o:IIrcdc1a Congruul de preilloriedcla Monaco 1902, II, Monaco 1908, p. 68.