În lucrarea de mai jos voi dezvolta tema: Logodna în dreptul românesc.

Pentru
început, voi explica ce semnifică termenul logodnă, prin intermediul mai multor definiții și
conform diferitelor surse. În continuarea lucrării voi structura și enumera condițiile de fond și
de formă pentru încheierea logodnei. Următorul capitol al lucrării ne trimite la efectele
logodnei, unde voi face câteva comparații între logodnă și căsătorie, logodnă și concubinaj.
Mai apoi voi detalia, în capitolul ce urmează, cauzele de nulitate a logodnei. La finalul
lucrării, veți regăsi capitolul cu privire la ruperea logodnei, în care voi explica mai amănunțit
care sunt modalitățile de rupere a unei logodne, care este dieferența între rupere și încetare a
logodnei, cum se procedează în cazul restituirii bunurilor și altele.

1. Definiția logodnei

Noul Cod civil consacră logodnei Capitolul I al Titlului II ,,Căsătoria" din Cartea a II-
a, pe care o reglementează ca o situație juridică premergătoare căsătoriei. Este de remarcat
faptul că logodna este expres prevăzută în unele legislații, precum Codul civil german și
Codul civil elvețian.1
Art. 266 alin.(1) NCC. Dispune că ,,logodna este pomisiunea reciprică de a încheia
căsătoria". Având ca temei juridic acest text, logodna este un ,,act juridic bilateral". Evident,
pentru a întări caracterul juridic a acestei concluzii, ar trebui să scoatem în evidență faptul că
între expresia ,,promisiune reciprocă" și sintagma ,,acord de voință" există identitate de
semnificație juridică.
În conformitate cu înțelesul curent din limba română modernă, termenul ,,promisiune"
semnifică ,,angajament", prin care cineva se obligă să facă ceva. 2 Potrivi acestei definiții,
,,promisiunea" este manifestarea de voință a unei ,,singure persoane" (unilateralitatea). Astfel,
în doctrina juridică, ,,promisiunea" este analizată, de regulă, ca un ,,act juridic unilateral"
sau ,,rezultatul voinței unei singure părți".
În schimb, ,,acordul de voință" are semnificația de ,,act juridic bilateral". Astfel
contractul, ca ,,modalitate clasică" a actului juridic bilateral, este definit de art. 1166 NCC.
Ca fiind ,,acordul de voințe dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui,
modifica sau stinge un raport juridic". (s.n. – T.B.). deci, spre deosebire de ,,promisiune" care,
de principiu, este ,,unilaterală", ,,acordul de voințe" este, prin definiție, ,,bilateral". 3

1
Lect. univ. dr. Mădălina Botină, Dreptul familiei în Noul Cod civil. Curs universitar.
2
https://dexonline.ro/definitie/promisiune
3
Prof. univ. dr. Teodor Bodoașcă, Dreptul familiei. Curs universitar, Editura Universul Juridic, București, 2015,
pp. 44-45

1
 Ca și în cazul căsătoriei, ,,scopul" logodnei este ,,încheierea căsătoriei" și, în
consecință, ,,întemeierea unei familii".
În opinia profesorului univeristar Teodor Bodoașcă : ,,pentru a nu denatura natura
esențial unilaterală a promisiunii, a fundamenta natura logodnei de «act juridic civil bilateral
sui generis» și a rămâne în «logica juridică» a căsătoriei, considerăm că, de lege ferenda, se
impune modificarea art. 266 alin (1) NCC., în sensul că «logodna se încheie prin promisiuni
reciproce de căsătorie între un bărbat și o femeie»". 4

2. Condițiile logodnei
2.1. Condițiile de fond la încheierea logodnei sunt următoarele:
a) Diferența de sex. Conform art. 266, alin. (5) NCC, logodna se poate încheia
doar între bărbat și femeie.
b) Îndeplinirea celorlalte condiții de fond cerute la încheierea căsătoriei, cu
excepția avizului medical și a autorizării instanței de tutelă, potrivit art. 266, alin. (2), NCC.
În cazul în care viitorii logodnici au decis să nu se supună dispozițiilor legale privind
condițiile de fond ale căsătoriei, fiind în prezența unui act juridic, ei sunt obligați să respecte
ordinea publică și bunele moravuri, conform art. 11, NCC.
c) Vârsta necesară pentru a putea încheia logodna este de 18 ani. Prin excepție,
poate fi încuviințată logodna minorului care a împlinit vârsta de 16 ani, cu acordul părinților
sau a tutorelui, după caz, însă numai dacă există „motive temeinice”, pe care legiuitorul nu le
defineşte. 5 În ceea ce privește minorii, regăsim condițiile de fond pentru incheierea logodnei
în art. 266, alin (2) coroborat cu art. 272 alin. (2), teza I, NCC.
Pe lângă condițiilor de fond cerute în procesul de încheiere a logodnei, pentru
valabilitatea acesteia se mai cere și lipsa impedimentelor la casătorie, respectiv logodna și
anume: starea de persoană căsătorită sau logodită; rudenia firească și rudenia civilă; tutela;
alienația sau debilitatea mintală
2.2. Condițiile de formă
Încheierea logodnei nu este supusă niciunei formalități și poate fi dovedită cu orice
mijloc de probă.

3. Efectele logodnei
4
Prof. univ. dr. Teodor Bodoașcă, Op.cit, pag. 45
5
https://drept.uvt.ro/administrare/files/1481045737-lect.-univ.-dr.-adina-renate-motica.pdf , pag. 7

2
 În ceea ce privește efectele logodnei, conform art. 266 alin (4) NCC, încheierea
căsătoriei nu este condiționată de încheierea logodnei. Această normă înscrisă în articolul
menționat are rolul de a ,,conserva" caracterul ,,pur și simplu" al consimțământului la
căsătorie. Astfel, în dreptul intern, cât și în cel internațional public, printre alte cerințe
impuse, consimțământului la căsătorie, este și aceea de a fi ,,deplin exprimat". 6 În continuare
putem afirma că, logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrâns la încheierea căsătoriei,
potrivit art. 267 alin (1) NCC.
Cu privire la statutul de logodnic, s-a apreciat că ,,încheierea logodnei nu are nicio
zestre de drepturi și îndatoriri de natură personală sau patrimonială care să lege logodnicii
7
oricât s-ar prelungi în timp promisiunea maritală". Contrar acestei teze, potrivit Codului
civil, logodnicilor le incumbă o serie de drepturi și obligații, și anume: dreptul de a rupe
logodna; obligația de restituire a darurilor primite, în cazul ruperii logodnei; dreptul de a fi
despăgubit, respectiv obligația de a despăgubi pentru ruperea abuzivă a logodnei. Evident
sunt străine de efectele logodnei acele drepturi și oblogații morale sau patrimoniale care sunt
determinate exclusiv de calitatea de soț.
În ciuda unor opinii doctrinare, logodna nu are ca efect (neapărat) conviețuirea
logodnicilor sau, alftel spus, intrarea lor în ,,raporturi de concubinaj". În acest sens, art. 266-
270 NCC reglementează logodna exclusiv ca un ,,act juridic civil". Concubinajul este o
,,stare de fapt" ce nu poate avea semnificația unei logodne tacite, chiar dacă ambele se pot
dovedi cu orice mijloc de probă.

4. Nulitatea logodnei

Fiind un act juridic civil, inevitabil, logodna este supusă sancțiunii nulității. Din start,
este important de menționat că ,,nulitatea logodnei" nu este sinonimă cu ,,ruperea" acesteia.
După cum știm, nulitatea este o sancțiune, care privește actele juridice încheiate prin
încălcarea cerințelor legale obligatorii de validitate, pe când, ruperea logodnei este un drept
recunoscut logodnicilor. Nulitatea intervine pentru cauze anterioare sau chiar contemporane
momentului încheierii logodnei, pe când ruperea logodnei este determinată de cauze
ulterioare acestui moment.

6
Prof. univ. dr. Teodor Bodoașcă, Op.cit, pag. 48
7
Emese Florian, Căsătoria, în Noul Cod civil. Comentariu pe articole, de Fl. A. Baias, E. Chelaru, R.
Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), Ed. C. H. Beck, București, 2012, p. 265; Considerații asupra
logodnei reglementată de nou Cod civil român, în ,,Curierul juridic" nr. 11/2009, pag. 630

3
 În ceea ce privește cauzele, nulitatea logodnei trebuie analizată diferit, după cum
logodnicii au decis sau nu să respecte dispozițiile legale privind condițiile de fond ale
căsătoriei, în temeiul art. 266 alin. (2) NCC.

5. Ruperea logodnei

În încercarea de a contura un statut juridic pentru ruperea logodnei, trebuie să luăm în

considerarea câteva aspecte. În primul rând, din cauza absenței unei semnificații stabilite de
legiuitor, termenul de ,,rupere", din multitudinea de înțelesuri, semnifică ,,despărțire" sau
chiar ,,întrerupere".8
După cum am precizat mai sus, logodnicii au dreptul de a rupe logodna. De fapt, dacă
logodnicilor nu li s-ar recunoaște dreptul de rupe logodna, ar fi încălcate unele cerințe ale
consimțământului la căsătorie, precum cel de a fi actual și liber exprimat. Inițiativa ruperii
poate fi decizia unei părți sau chiar decizia ambilor. În cazul în care unul dintre logodnici
cere ruperea logodnei, celalalt logodnic nu se află în situația juridică de a se putea opune, cel
mult poate solicita obligarea celuilalt logodnic la ,,despăgubiri" – în cazul ruperii abuzive.
Potrivit art. 268 alin. (3) NCC, încetarea logodnei poate fi determinată de moartea
unuia dintre logodnici sau chiar a ambilor. În acest caz, încetarea logodnei nu se confundă cu
ruperea ei.
La fel ca și încheierea logodnei, ruperea logodnei nu este supusă niciunei formalități
și poate fi dovedită cu orice mijloc de probă.
Față de cele prezentate mai sus, ,,considerăm că ruperea logodnei reprezintă actul
juridic unilateral al unuia sau ambilor logodnici prin care, cu respectarea ordinii publice și a
bunelor moravuri, se pune capăt acesteia."9
În cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit
în considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, în vederea căsătoriei, cu excepția darurilor
obișnuite, conform art. 268 alin. (1) NCC. Când spunem daruri obișnuite, ne referim la daruri
care nu au nimic deosebit, ceva care este comun, simplu, banal sau de rând. 10
Sunt supuse restituirii atât darurile primite de la terți, cât și cele pe care logodnicii și
le-au facut unul celuilalt. Obligația restituirii darurilor există în toate cazurile de rupere a
logodnei, mai puțin în cazul încetării logodnei prin moartea unuia dintre logodnici sau dacă
logodnicii s-au căsătorit între ei.
8
https://dexonline.ro/definitie/rupere
9
Prof. univ. dr. Teodor Bodoașcă, Op.cit, pag. 51
10
https://dexonline.ro/definitie/obi%C8%99nuit

4
 Restituirea darurilor se execută în natură sau, dacă acest lucru nu mai este posibil, în
măsura îmbogățirii, potrivit art. 268 alin. (2) NCC.
În ceea ce privește ,,răspunderea pentru ruperea logodnei", art. 269 NCC
reglementează răspunderea logodnicului pentru ,,ruperea abuzivă a logodnei" și
răspunderea logodnicului pentru ,,determinarea culpabilă a celuilalt să rupă logodna".
Suntem în prezența unei ruperi abuzive a logodnei atunci când logodnicul în cauză urmărește
doar vătămarea celuilalt logodnic ori exercită acest drept în mode nerezonabil. 11 În ambele
cazuri, logodnicul trebuie să acționeze cu rea-credință, iar logodnicul inocent trebuie să facă
dovada relei-credințe a logodnicului care a avut inițiativa ruperii abuzive a logodnei.

În concluzie, logodna nu reprezintă altceva decât o promisiune de căsătorie, făcută de

obicei, întru-un cadru festiv, în prezența oamenilor dragi. Instituția logodnei își găasește
rădăcinile în vechiul drept roman. Astfel reîntoarcerea ei în Dreptul civil român, atestă faptul
că legiuitorul român s-a întors la izvoare.

Bibliografie:

 BARBU, Vasile, ION, Nițu, Dreptul familiei. Note de curs, Editura Alviro,
2005

11
Prof. univ. dr. Teodor Bodoașcă, Op.cit, pag. 54

5
  BODOAȘCĂ, Teodor, Dreptul familiei. Curs universitar, Editura Universul
Juridic, București, 2015

 BOTINĂ, Mădălina, Dreptul familiei în Noul Cod civil. Curs universitar.

 Codul civil, Ediția a 6-a actualizată la 2 septembrie 2018, îngrijită și adnotată
de Profesor univ.dr. Dan Lupașcu, Conferențiar univ.dr. Radu Rizoiu, Lector univ.dr. Doru
Trăilă, Editura Rosetti International, București, 2018.
 FLORIAN, Emese, Căsătoria, în Noul Cod civil. Comentariu pe articole, de
Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), Ed. C. H. Beck,
București, 2012, p. 265; Considerații asupra logodnei reglementată de nou Cod civil român,
în ,,Curierul juridic" nr. 11/2009

Sitografie:
 https://dexonline.ro
 https://drept.uvt.ro/administrare/files/1481045737-lect.-univ.-dr.-adina-renate-
motica.pdf
 https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/logodna-codul-civil?dp=gu3dmnbxgizds
 file:///C:/Users/Stef/Downloads/RND-2018-No7-9-pp59-62.pdf

ANEXA 1

6
  Căsătorie - uniunea liber consimtită între un bărbat şi o femeie, care se
încheie potrivit dispoziţiilor legale, cu scopul de a întemeia o familie.
(https://legeaz.net/dictionar-juridic/casatorie )
 Consimțământ - 1. Manifestare de voinţă a unei persoane în vederea
încheierii ori săvârşirii unui act juridic. Pentru a produce efecte,
consimţământul trebuie să fie conştient şi liber, neviciat. 2. Acord de voinţă
între două sau mai multe persoane care încheie un act juridic.
(https://legeaz.net/dictionar-juridic/consimtamant)
 Logodnă - o promisiune reciprocă de căsătorie, făcută - de regulă -într-un
cadru festiv. (https://legeaz.net/dictionar-juridic/logodna)
 Nulitate - sancţiune civilă care constă în desfiinţarea retroactivă a unui act
juridic încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale. Nulitatea poate fi absolută
sau relativă. Nulitatea absolută constă în următoarele cazuri: când lipseşte un
element esenţial de validitate al actului (consimţământ, obiect, cauză); când
actul a fost încheiat de o persoană lipsită de capacitatea de folosinţă; când
obiectul sau cauza actului juridic sunt imorale, când nu s-a respectat forma
solemnă cerută de lege pentru validitatea actului. Nulitatea este relativă în
următoarele cazuri: când consimţământul este viciat prin eroare, doi sau
violenţă; când actul a fost încheiat cu nerespectarea condiţiilor legale privind
capacitatea de exerciţiu, fie că a fost încheiat de minorul sub 14 ani sau
interzisul judecătoresc, (persoane lipsite total de capacitate de exerciţiu) fie că
a fost încheiat de minorul cu capacitate restrânsă fără încuviinţarea
ocrotitorului legal sau, după caz, fără încuviinţarea autorităţii tutelare: când nu
s-a respectat interdicţia de a nu încheia un anumit act juridic, stabilită pentru
ocrotirea unui interes personal. (https://legeaz.net/dictionar-juridic/nulitate )
 Obișnuit - 1. Care a devenit obicei, care a intrat în obișnuința cuiva,
caracteristic cuiva. 2. Care se face, se întâmplă sau se întâlnește în mod
regulat; care se folosește adesea; curent. ♦ (Substantivat) Persoană întâlnită în
mod frecvent într-o casă, într-un loc etc. ♦ (Adverbial) În mod regulat, de
obicei. 3. Care nu se distinge prin nimic în mod deosebit; comun, simplu,
banal, de rând. [Var.: (înv.) obicinuít, -ă adj.] – V. obișnui.
(https://dexonline.ro/definitie/obi%C8%99nuit )

ANEXA 2

7
 Sunt cerinţe legale de fond la încheierea logodnei:
a) consimţământul la căsătorie;
b) diferenţa de sex;
c) vârsta de 14 ani necesară pentru a încheia logodna;

Varianta b) este corectă, reprezentând una dintre condițiile de fond la încheierea

logodnei. Varianta a) este greșită, pentru că reprezintă o condiție de fond pentru încheierea
căsătoriei. Varianta c) nu este adevărată, pentru că vârsta minima pentru a încheia logodna
este de 18 ani, cu o singură excepție: poate fi încuviințată logodna minorului care a împlinit
vârsta de 16 ani, cu acordul părinților sau a tutorelui, după caz, însă numai dacă există motive
temeinice.

ANEXA 3
Acțiune pentru restituirea darurilor primite în cazul ruperii logodnei.

8
 CĂTRE JUDECĂTORIA CONSTANȚA
SECȚIA CIVIL

Domnule Președinte,
Subsemnatul S.A., în calitate de reclamant, titular al CNP 1900214411372, cu
domiciliul în municipiul Constanța, str. Pescarilor, nr.7, bl. U6, sc. B, etaj 4, reprezentat prin
avocat C.A. cu sediul profesional în municipiul Constanța, bld. Tomis, nr.265, bl. 12, sc. A,
Parter,
în contradictoriu cu pârâtul R.I., titular al CNP 2910309212357, cu domiciliul în
municipiul Constanța, str. Panseluței, nr. 5, bl. 6B, sc. C, et. 1,
formulăm prezenta

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

prin care solicităm instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea
pârâtului la restituirea următoarelor bunuri: inel de aur cu diamant, telefon mobil Samsung
Galaxy 11, autoturism Audi A8, pe care i le-am oferit ca daruri pe durata logodnei, în vederea
căsătoriei.
Estimăm valoarea bunurilor supuse restituirii la suma totală de 20000 euro, echivalent
a 98000 lei.

În fapt, aratăm că S.A. și R.I. au încheiat logodna la data de 25.08.2019, în prezența

martorilor P.A. și P.C. În luna iunie a anului 2020, R.I. a fost surprinsă sărutându-se cu M.C.,
fapt care a condus la ruperea logodnei. Menționez că S.A. i-a dăruit inelul de aur cu diamant
cu ocazia și în ziua încheierii logodnei. Autoturismul Audi A8, model 2017 i-a fost dăruit lui
R.I. de către S.A. cu ocazia zilei de naștere, în calitate de cadou, în data de 11.11.2019, iar
telefonul Samsung Galaxy 11, S.A. i l-a oferit în semn de cadou lui R.I. de Crăciun, în data
de 25.12.2019. Bunurile menționate mai sus sunt în posesia pârâtului R.I. și intenția
reclamantului este cunoscută pârâtului.

9
 În drept, ne întemeiem cererea pe dispozițiile art. 268, alin. (1) și (2) NCC.

În cadrul probei cu înscrisuri, depunem următoarele înscrisuri: actul de identitate al

reclamantului, facturele de achiziție ale inelului de aur, ale telefonului Samsung Galaxy 11 și
ale Autoturismului Audi A8, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, în 3
exemplare.

În conformitate cu art. 453 din C. proc. civ., solicităm obligarea pârâtului la plata
cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
Menționăm că cererea de chemare in judecată este formulată în interiorul termenului
de prescripție prevăzut de lege.
Depun prezenta cerere de chemare în judecată în 3 exemplare, dintre care unul pentru
instanță și 2 pentru a fi înmânate părților.
Anexez dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4065 lei (2105
lei+1960 lei – 2% din 98000 lei, conform art 3, alin. (1), lit. e), OUG 80/2013).

Data, Semnătura,

Domnului Președinte al Judecătorie Constanța

10