Sunteți pe pagina 1din 8

FIZIOLOGIA GLANDEI MAMARE

Rolul biologic al glandei mamare este îndeplinit prin


produsele sale de secretie, colostru si laptele,
produse indispensabile pentru hranirea nou-
nascutului, cel putin în prima perioada a vietii acestuia
(perioada de sugar). Datorita capacitatii sale de a
sintetiza cantitati mari de lipide, glucide si proteine cu
valoare biologica ridicata, glanda mamara a
animalelor (rumegatoare) domestice a dobândit si o
importanta economico-sociala speciala întrucât
omenirea (în primul rând, copii) continua sa ramâna
dependenta de hranirea cu lapte în ciuda dezvoltarii
industriei alimentare la performante nemaiîntâlnite
pâna în prezent. De aceea, fiziologia lactatiei
reprezinta un domeniu în care acumularea de date
stiintifice (mai ales în ultimii 50 de ani) are o dinamica
impresionanta.
Organizarea functionala a glandei mamare
Numarul, topografia si organizarea structurala a
mamelelor la femelele domestice
Mamela, organ specific femelelor de mamifere, este o
glanda specializata în secretia, stocarea si eliberarea
laptelui. La femelele domestice exista diferente de
specie în ceea ce priveste numarul, forma, localizarea
si organizarea structurala a mamelelor.
Localizarea mamelelor este, în perechi simetrice,
bilateral fata de linia alba, situate în regiunea
ingvinala la rumegatoare si cabaline si în regiunile
toracica, abdominala si ingvinala la carnivore, suine si
leporide.
Numarul mamelelor difera de la o singura pereche la
oaie, capra si la iapa, doua perechi la vaca si bivolita
sau 5-8 perechi la catea, pisica, scroafa si iepuroaica.
Forma mamelelor este globuloasa, ele prezentând pe
suprafata externa convexa un mamelon mai mult sau
mai putin proeminent.
Organizarea structurala a memelelor este în perechi
distincte la carnivorele domestice, suine si iepuroaica,
spre deosebire de rumegatoare si cabaline la care
mamelele sunt grupate într-un singur organ globulos
numit uger. Ugerul prezinta doua jumatati identice la
oaie, capra si iapa, iar la vaca si bivolita prezinta
patru sferturi: doua anterioare, mai mici, si doua
posterioare, de regula mai mari.
Structura functionala a glandei mamare

Acinii mamari
Formatiunea secretoare a glandei mamre este acinul
mamar, numit si alveola mamara. Peretele acinului
mamar este constituit din: membrana bazala, epiteliu
glandular (format din celule secretoare sau lactocite),
dun numeroase celule mioepiteliale. Acinul mamar
forma globuloasa, cu diametre de 100-300 mm, fiind
format dintr-un „perete sferic” constituit din circa 50-
90 de celule asezate în monostrat pe membrana
bazala. Înaltimea celulelor secretoare (circa 600) este
invers proportionala cu gradul de plenitudine a
acinului cu secretie lactica*. La exteriorul acinului
mamar, pe toata suprafata acestuia, se afla o retea
____________________
* 150-200 de alvelole mamare formeaza un lobul
mamar cu dimensiuni de aproximativ 1,5×1,0×0,5 mm
(0,7-0,8 mm 3 ). Mai multi lobuli (15-20) formeaza un
lob mamar.

de celule mioepitelilale, cu rol în realizarea ejectiei


laptelui. La exteriorul stratului de celule mioepiteliale
exista o retea fina de capilare sanguine.

Sistemul canalicular
De la fiecare acin mamar porneste un canalicul
acinar, prevazut cu un epiteliu glandular
monostratificat. De regula, 5-6 astfel de canalicule
conflueaza, formând un canal galactofor comun. Mai
multe canale galactofore comune se unesc formând
un canal galactofor mediu care colecteaza laptele de
la un lobul mamar. Canalele galactofore comune si
medii au epiteliu bistratificat, fara activitate secretorie.
Canalele galactofore medii, care deservesc câte un
lob mamar, conflueaza în numar variabil si formeaza
un canal galactofor principal, care se varsa în cisterna
glandulara. Cisterna mamara are un volum variabil în
functie de specie. Ea comunica la exterior prin cabalul
mamelonar. În peretele cisternei si în cel al cabalului
mamelonar exista fibre musculare netede si fibre
elastice care asigura (prin dispozitia lor radiara si
chiar circulara cât si prin tonusul lor) împedicarea
curgerii laptelui din glanda mamara între mulsori.
Numarul canalelor papilare pentru fiecare (mamelon)
variaza cu specia; 1 la vaca si bivolita, oaie si capra,
2 la scroafa, 2-3 la iapa si magarita, 4-7 la pisica si 8-
20 la catea.
Canalele galactofore nu poseda sfinctere, dar la
confluenta lor exista zone de îngustare a lumenului.
Numai canalul mamelonar prezinta sfincter
mamelonar bine dezvoltat.
Irigarea sanguina si drenajul limfatic
Vascularizarea sanguina arteriala a glandei mamare
la rumegatoare si cabaline deriva din artera pudenda
externa (ramificatie a arterei prepubiene) care
strabate canalul ingvinal si se ramifica la baza
ugerului (la bovine) în ramuri anterioare si posterioare
care se distribuie apoi fiecarui lobul si în jurul fiecarui
acin unde formeaza retele capilare dense. O mica
parte din sângele arterial provine din artera perineala
(ramura a pudendei interne) care paraseste cavitatea
pelvina pe la nivelul arcadei ischiatice si abordeaza
ugerul pe la fata lui posterioara. Aceasta artera
realizeaza anastomoze cu ramurile arterei pudende
externe la baza ugerului.
Vascularizatia sanguina venoasa poate prelua un
volum impresionant de sânge. Ea este formata din
venulele si venele ugerului care conflueaza într-un
plex venos situat la baza ugerului, de unde sângele
este drenat pe doua cai: vena pudenta externa, care
strabate canalul ingvinal pentru a patrunde în
cavitatea abdominala si vena subcutanata
abdominala care la sfârsitul traseului sau subcutanat
intra în cavitatea toracica. În statiune, sângele venos
este drenat îndeosebi prin vena subcutanata
abdominala, iar în decubit prin vena pudenda externa.
În plina lactatie, venele ugerului pot capata aspect
varicos 1 . Debitul sanguin al glandei mamare este
deosebit de intens (22 ml sânge/100 g glanda/min în
repaus mamar, pâna la 101 ml/100 g glanda/min în
cursul lactatiei) 2 . Debitul
___________________________
1 - semnificatia functionala a acestui efect nu este pe
deplin elucidata (adaptare functionala sau depasire
patologica a limitelor functionale);
2 - în 24 de ore, prin ugerul unei vaci cu o productie
de 20 l lapte se înregistreaza un debit sanguin de
circa 10.000 l sânge ceea ce înseamna ca pentru
producerea unui litru de lapte glanda mamara are
nevoie de circa 500 l sânge (datele din literatura
indica variatii între 200 si 1000 l sânge, cu media de
670 l sânge, pentru un litru de sânge).
sanguin mamar scade semnificativ prin
vasoconstructia provocata de catecolamine (motiv
pentru care femela lactanta nu trebuie stresata).
Vascularizatia limfatica îsi are originea în spatiul
interstitial al glandei mamare. Ea este reprezentaa de
vase limfatice care conduc limfa catre ganglionii
limfatici situati la baza ugerului. De aici, limfa este
drenata prin 2-3 canale limfatice, care traverseaza
canalul ingvinal si apoi patrunde în trunchiul limfatic
lombar. Prin limfa sunt drenate cantitatile excedentare
ale lichidului interstitial formate prin infiltratie capilara.
Înainte de fatare, capacitatea de drenaj a sistemului
limfatic (de circa 0,1 ml limfa/g de glanda mamara)
este depasita ceea ce explica aparitia edemului
„fiziologic” al ugerului în zilele premergatoare
parturitiei.

Inervatia
Inervatia ugerului este asigurata de ramuri nervoase
somatice si vegetative (simpatice).
Inervatia somatica este reprezentata de fibre senzitive
provenind din trei perechi de nervi lombari si o
pereche de nervi sacrali. Filetele nervoase lombare
(componente ale nervului ilio-ingvinal) stabat canalul
ingvinal si apoi se distribuie la nivelul epiteliului
cutanat din zonele anterioare si laterale ale ugerului
precum si la nivelul mamelonului. Filetele nervoase
sacrale (componente ale nervului perineal) inerveaza
pielea fetei posterioare a ugerului.
Inervatia vegetativa este reprezentata de filete
simpatice (provenite din simpaticul lombar), care
însotesc nervul ilio-ingvinal si se repatizeaza vaselor
sanguine mamare, musculaturii netede a canalelor
galactofore si tesutului conjunctiv mamar.
Pâna în prezent nu a fost înca descrisa inervatia
vegetativa parasimpatica a glandei mamare.
Acinii (celulele secretoare si celulele mioepiteliale) nu
sunt inervati, ei fiind controlati prin influente
hormonale.

Sistemul de sustinere a ugerului


Greutatea ugerului în plenitudinea sa poate ajunge la
vaca 50-60 kg, fapt care a determinat formarea la
aceasta specie a unui sistem eficient de sustinere a
glandei mamare. Acest sistem este compus din
ligamentul suspensor medeian si ligamentele
suspensoare laterale.
Ligamentul suspensor median este format din doua
foite fibroelastice (atasate de simfiza ischio-pubiana),
care separa ugerul în doua jumatati simetrice.
Ligamentele suspensoare laterale sustin partile
laterale ale ugerului si ele sunt formate din benzi de
tesut conjunctiv lipsit de elasticitate.
Ligamentele suspensoare median si laterale emit
bandele transversale care separa sferturile anterioare
de cele posterioare. Unele bandelete cu origine în
limitele mentionate, se insera în structura lombara a
glandei mamare si concura la formarea stromei
acestuia.
Pe lânga rolul sau functional esential de sustinere a
ugerului, acest sistem de ligamente asigura si
mentinerea normala a debitului sanguin si a drenajului
limfatic prin preluarea greutatii structurilor glandei
mamare, prevenind astfel comprimarea vaselor
sanguine si limfatice ale ugerului.