Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Utilaj şi echipament: Planşe de studii, machete de motoare pentru studii, standuri, piese şi
îmbinări a mecanismelor bielă-manivelă şi de distribuţie a gazelor, set de instrument a lăcătuşului.
fig.4
Tipuri de cilindri pentru motoare de automobile: a)cilindri inamovibili(turnaţi direct în bloc);
b)cămaşă de cilindru amovibilă(umede); c)cămaşă de cilindru uscată; d) cilindru cu aripioare,
pentru motor răcit cu aer (in doi timpi): 1-bloc motor;2-cameră de răcire(apă); 3-cămaşă de
cilindru; 4-inele de cauciuc; 5-guler de sprijin; 6-aripioare de răcire; 7-partea activă a
cilindrului; 8-fantă baleiaj; 9-canal baleiaj; 10-fontă evacuare; 11-preyoane fixare chiulasă; 12-
bloc cilindru.
Garnitura de chiulasa (fig 6) asigura etanşietatea intre blocul de cilindri si chiulasa pentru
evitarea scaparilor de gaze, apa, ulei; ea trebuie sa aiba proprietati termoplastice, sa permita
transmiterea caldurii, sa fie rezistenta la presiunea gazelor. Grosimea ei este de 1,3 - 4 mm iar
forma copiaza forma chiulasei, fiind prevazuta cu orificii corespunzatoare.
Fig.7
Baia de ulei este pozitionata sub blocul motor, strangerea uleiului fiind asigurata de
presiunea din sistem, generata de pompa de ulei, dar si gravitational.
Baia de ulei se prinde cu partea superioara de blocul motor iar la partea inferioara prezinta
busonul de scurgere a uleiului, necesar pentru efectuarea schimbului de ulei.
Are rolul de captare şi depozitarea uleiului de motor.
Pistonul (fig 8) asigură realizarea fazelor ciclului motor, prin miscarea de translaţie rectilinie
alternativa in cilindru. Formeaza peretele interior ce inchide camera de ardere, suporta presiunea
gazelor arse la destindere, presiune ce-i imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si
de aici la arborele cotit. Participa la evacuarea gazelor arse si asigura pelicula de ulei de pe
suprafata de lucru a cilindrului. Mai are si rol de etansare a camerei de ardere, impreuna cu
segmentii si de evacuare a căldurii.
La unele pistoane, alezajul pentru bolt este decalat spre stinga axei cilindrului, in sensul
opus celui de rotatie a motorului entru reducerea cuplului de basculare a pistonului si micsorarea
batailor lui pe cilindru (1mm la Dacia 1310; 1,7 mm la ARO).
Segmentii (fig 10) sunt piesele inelare care, datorita elesticitatii lor apasa asupra cilindrului,
asigurind etansarea cu pistonul. Se monteaza in canalele din zona port segment si sunt: de
compresie 1, cu rol de etansare intre piston si cilindru, si de ungere (raclori) 2, pentru razuirea si
evacuarea excesului de ulei de pe peretii cilindrilor.
fig.10 segmenţi
Pentru a impiedica patrunderea uleiului in camera de ardere, segmentii raclori sunt prevazuti
cu orificii care corespund cu cele din piston.
Se confectioneaza din fonta aliata, iar cei de ungere pot fi din tabla de otel, in forma de U,
cu fante tip U-Flex (Oltcit ,Citroen).
Segmentii de compresie in numar de doi pentr MAS si trei pentru MAC, se monteaza in
canalele din partea superioara a capului pistonului, iar cel de ungere (uneori doi), sub cei de
compresie, in canalul prevazut special cu orificii pentru scurgerea uleiului raclat in carterul
inferior.
La unele motoare, pentru o buna etansare, segmentii de ungere sunt prevazuti cu arcuri
expandoare 4, cu actiune axiala si radiala.
De asemenea, pentru ca segmentii sa poata fi montati in capetele pistonului, pentru etansare
cu cilindrul si pentru compensatii termice,, sunt prevazuti cu taieturi numite 'fante'. Forma fantelor
depinde de tipul motorului (dreapta, inclinata sau in Z). In stare liberaa, fantele sunt de (0,1-
0,14)D (unde D este diametrul segmentului), iar in timpul functionarii fanta devine (0,004-
0,005)D.
Ca forma primul segment de foc este, de obicei, cu sectiunea dreptunghiulara sau
trapezoidala, al doilea cu sectiune tronconica, iar al treilea segment (MAC) este de tipul cu 'nas',
avind o degajare in partea inferioara cu proprietati de razuire a uleiului.
Ei lucreaza in conditii de temperatura diferita (200-300 0C pentru segmentul de foc si 100-
2000C pentru ceilalti segmenti).
La montaj, segmentii se aseaza cu fantele decalate (cu un unghi ce depinde de numarul
segmentilor) pentru a evita pierderile de compresie.
fig.11
Boltul are forma tubulara, cilindrica (uneori inegala) si se confectioneaza din otel aliat sau
otel carbon caruia i se aplica tratament termic de cementare si caliresuoerficiala CIF, iar pentru
obtinerea unei suprafete netede se rectifica. In acest fel, suprafata exterioara devine dura,
rezistenta la uzare, iar miezul, moale si tenace, rezistent la socuri. Se admite conicitate si ovalitate
de 0,003mm. Are un regim termic de lucru ridicat (80-1000C) si conditii de ungere dificile;
ungerea se face prin stropire cu uleiul scapat din lagarul bielei sau venit prin canalul 5 din corpul
bielei.
Modul de asamblare articulata a boltului cu biela poate sa fie: 'fix in umerii pistonului si
articulat in bucsa bielei 6', 'fix in biela si liber in umerii pistonului' si 'flotant' (liber si in biela si in
umerii pistonului - caz in care se asigura cu sigurante).
Inainte de montare, pistonul se incalzeste uniform in instalatii speciale (pentru evitarea
tensiunilor interne), dupa care boltul se preseaza. Jocul sau stringerea la montare intre bolt si
piston sau biela este foarte mic-0,002-0,008mm; la cele fixe in piston exista stringere de -0,02-
0,04mm.
Biela (fig 12) asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit (prin fusul
maneton), transformind astfel miscarea de translatie a pistonului in miscare de rotatie la nivelul
arborelui cotit.
Arborele motor (fig 13) primeste miscarea de la piston prin biela, o transforma in miscare de
rotatie, pe care o transmite in exterior pentru antrenarea diferitelor subansambluri ale motorului si
la transmisia automobilului pentru deplasare.
Volantul (fig 13) are forma unui disc masiv, cu triplu rol; inmagazineaza energia cinetica in
timpul cursei utile si o reda in timpii rezistenti si in punctele moarte; este parte componenta
conducatoare a ambreiajului si are presata pe el o coroana dintata ce serveste la actionarea
arborelui in scopul pornirii de catre instalatia de pornire.
fig.14
Se confectioneaza din otel sau fonta, dupa care se prelucreaza si se echilibreaza dinamic. La
un numar mare de cilindri ai motorului, dimensiunile si masa volantului scad.
In partea centrala, este prevazut cu orificii pentru suruburile de fixare 3 pe flansa arborelui
cotit. Pe partea frontala exterioara sunt orificii pentru fixarea ambreiajului cu stifturile 4 de
ghidare. Pe volant se marcheaza semne ajutatoare la punerea la punct a distributiei si aprinderii
sau injectiei.
fig.15
Întreţinerea mecanismului bielă-manivelă se face prin operaţii de control şi verificare
funcţională ca:
-verificarea pornirii uşoare a motorului.
-verificarea funcţionării corecte la diverse turaţii, fară aprezenta bătăi. Cele suspecte se
depistează fie auditiv, fie cu ajutorul stetoscopului astfel:
Bătăi în partea superioară a blocului motor denotă uzarea pistoanelor şi cămăşilor de
cilindri, care conduc la căderea compresiei şi la consum exagerat de ulei.
Bătăi ascuţite infundate în zona superioară a blocului motor, la pornirea motorului
,care se atenuiază după ce motorul se incălzeşte, indică uzarea segmenţilor.
Bătăi în yona de mijloc a blocului motor indică uzarea bolţurilor de piston şi
bucşelor de bielă, acestea se manifestă ca un sunet metalic ascuţit la accelerări şi
decelerări bruşte sau la mersul în gol.
Bătăile (accentuate la rece, dar attenuate la cald) în yona inferioară a motorului
presupun uzarea lagărelor, se observă prin scaderea presiunii uleiului de ungere.
Totodată se pot depista torsionări şi încovoieri ale bielei prin zgomote în partea
inferioară, dar şi în partea superioară a motorului. Consecinţele acestei uzări:
ovalizarea neuniformă a cilindrilor pe lungimea lor (conicitate), uzarea segmenţilor
pe muchii şi deci şi a pistoanelor, uzarea rapidă ţi uniformă a fisurilor manetoane de
la arborele cotit, micşorarea presiunii de ulei
Controlul fumului de evacuare, zilnic ,visual sau cu aparataj; fumul albastru indică consum
de ulei, cel negru consum exagerat de combustibil, iar cel albicios –avans prea mare sau prea mic
la aprindere, respective pentru injecţie la motoare Diesel.
Controlul presiunii în cilindri la 50 000 km., se face cu ajutorul compresometrului sau
compresografului.
Operaţia de control a compresiei constă în:
― Încălzirea motorului;
― Oprirea motorului şi demontarea bujiilor (şi injectoarelor);
― Racordarea conului de cauciuc al aparatului în orificiul cilindrului nr.1 al motorului;
― Acţionarea motorului cu demarorul, pînă la deplasarea maximă a acului indicator;
fig.16
Mecanismul de distributie cu supape in cap ;1- arbore cu came; 2- tachet; 3- tija; 4- deget
de reglare; 5- contrapiulita; 6- axul culbutorilor; 7- culbutor; 8- arcuri; 9- supapa; 10- disc; 11-
bucsa conica,
Cele mai frecvente defectiuni care pot provoca zgomote anormale, functionarea neregulata a
motorului, pornirea greoaie sau chiar oprirea lui sunt: zgomote la comanda de distributie, batai ale
culbutorilor sau tachetilor, functionarea neregulata cu zgomot datorita uzurii camelor de la
arborele cu came, functionarea neregulata cu rateuri in carburatorul sau colectorul de
evacuare,griparea sau blocarea supapei, arderea sau deformarea talerului supapeim, rupeera
supapei, deformarea sau ruperea arcului supapei.
Zgomotele la comanda distributiei sunt datorate uzurii danturii rotilor dintate sau a lantului
de distributie. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului (dispozitiv audiotiv) in zona anterioara
a motorului.
CONSTRUCŢIA GENERALA A MOTORULUI, Coala
MECANISMELOR BIELĂ – MANIVELĂ ŞI DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR
Sch Coala № document. Semnat Data 19
Pinioanele uzate se inlocuiesc, iar in cazul cand au dinti rupti (roata din textolit de pe
arborele cu came) se inlocuieste intreg angrenajul distributiei; la inlocuirea numai a pinionului
defect, zgomotul se mentine.
Uzarea lantului de distributie duce la alungirea lui si poate sari peste unul sau doi dinti de pe
pinioane (deci modifica fazele de distributie, provocand mersul neregulat al motorului, sau poate
sari de pe rotile dintate si motorul se opreste).
Remedierea consta in inlocuirea lantului si pinioanelor distributiei.
Bataile culburilor sau tachetilor au o intensitate redusa, ritmica, dar de frecventa inalta
(ascutita) si sunt provocate de jocurile termice prea mari; motorul functioneaza neregulat, cand
jocurile sunt reglate inegal, sau la uzarea suprafetelor frontale ale culbutorilor si supapelor.
Depistarea se face cu stetoscopul in partea superioara a motorului sau prin simpla ascultare
cu urechea.
Remedierea consta in reglarea jocului diontre culbutori si supape. Cand sunt uzuri ale unora
dintre suprafetele de contact, acestea se rectifica cu piatra abraziva sau masini de rectificat,
mentinand initial (mai ales la capul culbutorului).
Tachetii uzati si alezajele lor marite provoaca jocuri anormale si deci batai. Cauzele opt fi:
ungere necorespunzatoare, imobilizarea tachetilior care nu se mai rostesc.
Depistarea zgomotelor se poate face in zona de mijloc a motorului prin ascultare cu
stetoscopul.
Se remediaza prin inlocuirea tachetilor defecti, alezandu-se locasurile (eventual bucsandu-
le), iar cele amovibile se inlocuiesc.
Functionarea neregulata, uneori cu zgomot, a motorului este, indeosebi, urmarea uzurii
inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar daca reglajele sunt corecte, motorul functioneaza
neregulat datorita uzuriicamelor. Acestea pot fi controlate numai prin demontarea culbutorilor si
asezarea unui ceas comparator cu palpatorul pe fiecare tija impingatoare, masurand cursa la
fiecare in parte timp ce se roteste arborele cotit cu manivela. Cand diferentele dintre citirile
maxime ce corespund varfurilor camelor de acelasi fel (admisie sau evacuare) sunt mai mari de
0,8-1 mm, uzura lor este accentuata si se impune inlocuirea arborelui cu came, sau rectificarea lui.
Functionarea neregulata cu rateuri in carburator sau colectorul de evacuare are loc cand
jocul termic dintre supapele a fost reglat la o valoare prea mica; supapele nu se inchid si apar
scapari de gaze si flacari cu rateuri in carburator (pentru supapele de admisie) sau la esapament
(pentru cele de evacuare). Ca urmare, talerele supapelor se ard, iar scaunele de supapa se pot
fisura.
Cand la ratati motorul functioneaza neregulat, supapele nu etanseaza chiar daca jocul termic
a fost reglat.
1. Frăţila Gh., Frăţila M., Samoila St. Automobile. Cunoaştere, întreţinere, reparare. –
Bucureşti, 2008.
2. Rusu Sergiu, AUTOMOBILUL Construcţia. Întreţinerea. Repararea. Chişinău
3. Motoare cu ardere interna note de curs www.scribd.com