Strategia de produs - modelul lui Porter

1 Modelul lui Porter

Modelul lui Michael Porter este unul de diagnosticare strategica a domeniului de activitate in care
opereaza o firma.

Grafic, modelul lui Porter este reprezentat prin urmatoarea schema:

Abordarea strategica a lui Porter aprofundeaza dinamica concurentiala a mediului extern si concepe
manevre strategice specifice particularitatilor fiecarei firme.  In conceptia sa, alegerea unei strategii
depinde, in primul rand, de natura si intensitatea concurentei care se manifesta in sectorul de
activitate considerat. In acelasi timp, Porter defineste strategiile generice care constituie puncte de
pornire in constructia particulara, cu caracter original, a strategiei fiecarei firme.
Potrivit acestei viziuni, o companie poate alege intre o strategie bazata pe diferentierea produselor,
pe reducerea costurilor, sau una bazata pe concentrarea produselor fie pe un grup de consumatori,
fie pe un grup de piete.

Deoarece Danone urmareste sa ofere clientilor sai o experienta a calitatii totale, consideram ca cea
mai potrivita strategie de produs este cea a diversificarii produselor, intrucat astfel compania poate
sa ajunga la cat mai multe segmente de consumatori.

Totodata, cum unul din obiectivele companiei este si patrunderea pe piete la nivel global,
abordarea simultana a unei strategii de concentrare pe piete regionale ar putea sa raspunda in
egala masura planurilor de dezvoltarea ale companiei.

In consecinta, am decis ca pe piata romaneasca produsele Danone sa fie diversificate pe segmente

de consumatori (existand produse ca Danonino, adresate copiilor, sau ca Danone 0% grasime si
Activia destinate in special femeilor, etc), dar in acelasi timp, pe masura ce compania isi va extinde
activitatea de vanzari si catre tarile vecine, sa adopte o strategie de concentrare regionala de
produs.

Modelul Porter

Modelul lui Michael Porter este un model de diagnosticare strategica a domeniuluide activitate in care
opereaza o firma. Acest model defineste cinci forte ce determina

intensitatea competitionala, ce duce la determinarea atractivitatii pietei, in acest contextaceasta este

echivalentul profitabilitatii.Cele cinci fortele includ trei forte din cadrul competitiei ‘orizontale’

amenintarea produselor de substitutie

amenintarea intrarilor noilor competitori

amenintarea firmelor competitoare existente in cadrul sectorului de activitatesi doua forte din cadrul
competitiei ’verticale’

capacitatea de negociere a furnizorilor

capacitatea de negociere a clientilor Puterea fiecarui factor si combinarea lor caracterizeaza domeniul
de activitate subraportul

intensitatii concurentei
si, in ultima instanta, determina

rentabilitateasectorului

– masurata prin randamentul pe termen lung al capitalului investit.Grafic, modelul lui Porter este
reprezentat prin urmatoarea schema:

intensitatea competitionala, ce duce la determinarea atractivitatii pietei, in acest contextaceasta este

echivalentul profitabilitatii.Cele cinci fortele includ trei forte din cadrul competitiei ‘orizontale’

amenintarea produselor de substitutie

amenintarea intrarilor noilor competitori

amenintarea firmelor competitoare existente in cadrul sectorului de activitatesi doua forte din cadrul
competitiei ’verticale’

capacitatea de negociere a furnizorilor

capacitatea de negociere a clientilor Puterea fiecarui factor si combinarea lor caracterizeaza domeniul
de activitate subraportul

intensitatii concurentei

si, in ultima instanta, determina

rentabilitateasectorului

– masurata prin randamentul pe termen lung al capitalului investit.Grafic, modelul lui Porter este
reprezentat prin urmatoarea schema:

1. Analiza rivalitatii intre firmele existente in cadrul sectorului deactivitate

Se pot identifica atât concurenţi direcţi cât şi indirecţi ai companiei Ikea astfel:
Concurenţa indirectă

MOBEXPERT – Datorita celor cinci hypermagazine din romania si a altor 23 deunitati mici ,sub 1500 mp
ce functioneaza in regim de francize

ELVILA - este in prezent una dintre principalele companii din domeniul producerii sicomercializarii
mobilei din Romania. Are 50 magazine de mici dimensiuni, dar decativa ani a inceput sa investeasca in
suprafete mari.

STAER – prin numarul mare de puncte de desfacere

CLASS MOB - Class-Mob a fost divizia de mobilă de lux a grupului Mobexpert, până în 2006 când a fost
preluată de Camelia Şucu.

Concurenta directa

KIKA – Retailerul austriac

ELVILA - este in prezent una dintre principalele companii din domeniul producerii sicomercializarii
mobilei din Romania. Are 50 magazine de mici dimensiuni, dar decativa ani a inceput sa investeasca in
suprafete mari.

STAER – prin numarul mare de puncte de desfacere

CLASS MOB - Class-Mob a fost divizia de mobilă de lux a grupului Mobexpert, până în 2006 când a fost
preluată de Camelia Şucu.

Concurenta directa

KIKA – Retailerul austriac de mobilă si decoratiuni interioare se pregăteşte să ridicecortina pentru

lansarea primului magazin în România. Pentru următorii cinci ani,compania şi-a propus dezvoltarea unei
reţele de opt magazine în România, devenidasfel un important concurent pt IKEA

-
 NEOSET - a intrat pe piaţa romana în anul 1991 cu primul magazin, iar prima fabrică Neoset din România
s-a deschis în anul 1999. In prezent Neoset Romania folosestefrancize in15 magazine din Romanaia.

ALPROM – a estimat o crestere a vanzarilot cu 20% fata de anul trecut.

PARISOT – Este unul dintre cei mai importanţi investitori francezi în industriamobilei din România.

SORTILEMN - Este unul dintre principalii producători de mobilier de pe piaţa locală,estimează pentru
acest an o cifră de afaceri de 35 milioane euro, nivel similar cu celraportat anul trecut. Reprezentanţii
Sortilemn spun că in în viitor compania se va axaexclusiv pe exporturi, renuntând să mai vândă produse
pe piaţa internă.

2. Analiza intrarilor de noi competitori in cadrul domeniului de activitate

Un domeniu nu este atractiv

daca in viitor pot patrunde usor in el noi concurenti,care vor aduce capacitati de productie si resurse
suplimentare si care vor lupta pentrucresterea cotei de piata si impartirea profiturilor. Intrarea in sector
va fi usurata daca barierele de intrare si tendinta spre relatii concurentiale intre competitorii existenti
suntmai putin evidente sau reduse.O aprofundare a analizei presupune studierea

corelata a intrarilor si iesirilor potentiale din cadrul domeniului de activitate, sub raportul nivelului
barierelor existentein ambele cazuri. Astfel:

daca ambele bariere – de intrare si de iesire – sunt mici, veniturile suntstabile, dar mici pentru ca firmele
intra si parasesc usor, fara restrictii,sectorul respectiv; de asemenea exista un risc ridicat sub
raportugradului de concurenta;

daca barierele de intrare sunt mici, iar cele de iesire mari, firmele intrausor atunci cand conjunctura este
favorabila, dar ies greu, in acesteconditii, oferta de produse depaseste capacitatea de absorbtie a
pietii,reducandu-se nivelul profiturilor pentru toti competitorii