UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA

ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING AL

METRO

ndrumtor:
Dl Dan Alexandru Smedescu

Realizat de: Iulia Larisa Draghici Grupa:316 Facultatea: Management-Marketing Specializare:Management

CUPRINS
Capitolul 1: 1 Prezentare Metro Cash&Carry

UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA

2. Mediul extern firmei

2.1 Micromediul 2.1.1 Furnizorii de marfuri 2.1.2 Prestatorii de servicii 2.1.3 Fornizorii Fortei de munca 2.1.4 Clientii 2.1.5 Concurentii

2.2 Macromediul
2.2.1 2.2.2 2.2.3 2.2.4 2.2.5 2.2.6 Mediul Demografic Mediul Economic Mediul Cultural Mediul Politic Mediul Juridic Mediul Natural

3 Mediul Intern al firmei

3.1 Sucursalele 3.2 Personalul

4 Analiza Swot 5 Conculuzii si Recomandari

1.Prezentare Metro Cash&Carry

n istoria Metro Group, anul 1964 reprezinta anul fondarii. companiei.Primul magazin bazat pe sistemul cash&carry reprezinta un nou mod de vnzare promovat de catre firma, prin care comerciantii se puteau aproviziona cu marfa platind cash. In Romania succesul acestui nou tip de vnzare se datoreaza att caracteristicilor si

UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA facilitatilor ce le oferea sistemul, ct si perioadei de crestere economica, specifica perioadei de dupa anul 1996. Politica dezvoltata de firma se axa n principal pe satisfacerea nevoilor clientilor, promovnd produse de calitate superioara la preturi avantajoase. Autoservirea si disponibilitatea produselor n timp util sunt alte caracteristici de baza ale sistemului, oferindu-le clientilor posibilitatea compararii ofertei si alegerea personala. Dezvoltarea economica a Romaniei n aceasta perioada, exprimata si prin existenta a numeroase firme de marime mijlocie cu putere suficienta de cumparare, i confera noului sistem un mediu optim de dezvoltare. Pozitia de leader cucerita pe piata germana coduce firma spre o revizuire a strategiilor, o reorientare prin diversificare pe piata externa. Obiectivul strategic vizat s-a concretizat n anul1971 prin patrunderea pe pietele vestice cu potential financiar Austria, Franta si Danemarca, unde firma a promovat sistemul cu succes.. La fel ca si n cazul Germaniei, reactiile au fost pozitive, deoarece noul mod de vnzare era adaptat pietelor locale si stimula ntr-un mod indirect activitatea zonala a comerciantilor. Expansiunea firmei continua n anul urmator, reusind sa se adapteze la exigentele si cerintele pietei italiene, care se deosebea de cele anglo-saxone prin reticenta si conservatorism. La nceput rezervate, firmele si clientii s-au adapatat la noul sistem, constientiznd importanta si facilitatile sistemului cash&carry. Noul context economic mondial i confera firmei prilejul relansarii expansiunii spre pietele estice, care detineau un potential real - trecerea spre economia de piata. Turcia si Ungaria au reprezentat urmatoarele doua tari vizate de firma n drumul cuceririi pietelor estice, primele cu economii marcate de tranzitie, dar cu un real potential si cu o flexibilitate la noutatile vestice. Desi numarul filialelor create n aceste zone nu este semnificativ, strategiile viitoare ale firmei sunt optimiste si incearca o continua adaptare la potentialul pietelor. n istoricul firmei, anul 1996 a nsemnat si o noua etapa n extinderea pietelor prin inaugurarea magazinelor tip cash&carry n Romnia.. Succesul ulterior nregistrat pe piata romneasca se datoreaza n special mediului economic capabil sa se adapteze noului sistem, dar si culturii locale, ce pune accentul pe calitatea si prestigiul firmei.METRO axat pe vnzarea produselor alimentare si nealimentare n 21 de tari, nsumeaza peste 360 de magazine, si detine o pozitie de leader de piata n sistemul cash&carry.Politica de service este asigurata prin existenta a patru mari companii ce se ocupa de gestiunea stocurilor, sistemul logistic, sistemul financiar si sistemul informational. Utiliznd acest tip de mpartire a serviciilor pe divizii distincte, concernul dezvolta conceptul de sinergie ce conduce la activitati mai eficiente. Gestiunea si rotatia ntr-un mod optim a stocurilor este responsabilitatea diviziei MGB METRO Group Buying GmbH, care asigura cu produse alimentare si nealimentare ntreaga retea, avnd n subordine divizia Gemex Import . Aceasta subdivizie se ocupa cu controlul importurilor n zona estica a Europei, Rusia si sud-estul Asiei. Sistemul logistic de transport si distributie este supravegheat de catre divizia MGL METRO Group Logistics care a dezvoltat o politica regionala ce consta n cooperarea cu firme locale, dar si prin promovarea propriului sistem de transport materializat n tipul platforma. Acest tip de mpartire regionala a responsabilitatilor a condus la optimizarea costurilor si la

UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA cresterea profiturilor.Partea financiara a activitatii este sustinuta prin prezenta diviziei MIAG METRO International Clearing, ce se ocupa n permanenta de certificarea soldurilor conturilor clientilor, dar si de plata furnizorilor si producatorilor prin colaborarea cu sistemele bancare locale. O alta divizie, la fel de importanta, cea a sistemului informational, consta n monitorizarea tuturor activitatilor ( logistica, transport, control si resurse umane) cu ajutorul programelor software. Aceasta activitate reprezinta " sistemul nervos" al ntregului concern si este administrata de catre MGI METRO Group Information Tehnology GmbH.

2. Mediul extern firmei 2.1 Micromediul

Micromediul de marketing include factorii si fortele cu actiune imediata asupra ntreprinderii, care influenteaza direct succesul activitatii desfasurate si asupra carora si ntreprinderea si exercita controlul ntr-o masura mai mica sau mai mare: firma, furnizorii de marfuri, prestatorii de servicii, furnizorii fortei de munca, clientii, concurentii si organismele publice. Ca sistem evolutionist, firma actioneaza n desfasurarea activitatii sale concomitent pe doua piete: piata intrarilor si piata iesirilor. Pe primul tip de piata, firma apare n calitate de cumparator si stabileste legaturi n special cu furnizorii de marfuri, de forta de munca si prestatorii de servicii. Pe piata iesirilor, firma are calitatea de vnzator si si valorifica produsele si serviciile realizate, stabilind legaturi n principal cu clientii.

UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA

2.1.1 Furnizorii de marfuri

Asigurarea resurselor necesare desfasurarii activitatii de comert a firmei METRO Cash&Carry depinde de relatiile de vnzare cumparare cu furnizorii de marfuri. Acestia reprezinta veriga centrala a ntregii afaceri a firmei, iar de modul n care se asigura termenele si conditiile de livrare depinde ntregul circuit intern al marfurilor n cadrul magazinului.Tipul si numarul furnizorilor firmei METRO se axeaza n principal pe doua categorii largi de produse: alimentare si nealimentare. n general, firmele furnizoare detin un renume pe piata, iar produsele sunt marci cunoscute de clienti, att la nivel local, ct si international. n cadrul selectarii sau colaborarii cu furnizorii, firma METRO analizeze o serie de aspecte legate de: - respectarea termenelor si conditiilor de livrare; - nivelul de implicare al firmelor n stabilirea si negocierea preturilor de vnzare a propriilor produse; - discount-urile si alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumparare; - cota de piata detinuta si imaginea firmei pe piata, modul de promovare al produselor (publicitate la locul vnzarii, merchendising, promovare directa sau alte tipuri de activitati ce promoveaza produsele); - contributia procentuala la profitul propriu al firmei.

O astfel de analiza a furnizorilor reprezinta o metoda prin care firma stabileste importanta si rolul fiecarui colaborator, fiind necesara att n etapa de audit, pentru relevarea pozitiei

UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA curente, ct si n stabilirea unor relatii viitoare, pe termen lung.Puterea furnizorilor asupra firmei se poate manifesta prin majorarea preturilor sau prin diminuarea calitatii produselor livrate. De asemenea, acest tip de influenta prelungit pe o perioada ndelungata, poate modifica rata profitabilitatii firmei, n masura n care furnizorul ocupa un loc important n firma. Relatiile cu furnizorii pot fi ntrerupte n cazul n care firma decide ca acestia detin o influenta prea mare n stabilirea si negocierea conditiilor de plata si livrare. Colaborarea cu furnizorii de produse se bazeaza n principal pe avantajul reciproc al partilor, nsa n cazul n care firma impune preturi si cantitati care nu corespund cu cele ale firmei, aceasta sisteaza comenzile si ntrerupe activitatea cu furnizorul.

2.1.2 Prestatorii de servicii

Prestatorii serviciilor de marketing reprezinta agentii economici care ajuta firma sa-si promoveze si sa-si creeze imaginea produselor, dar si a unitatii. Acest tip de legatura stabilita cu prestatorii, contribuie ntr-un mod hotartor att la politica de promovare a produselor sale, c si la notorietatea si imaginea activitatii firmei. n ceea ce priveste promovarea produselor, firmele prestatoare de servicii ce colaboreaza cu firma METRO se grupeaza n functie de media prin care se face cunoscuta imaginea sau spotul publicitar, n: publicitate radio publicitate TV publicitate scrisa manifestatii si expozitii panouri si afise promotionale Selectarea si colaborarea cu acestia depinde de mesajul pe care firma doreste sa-l transmita, dar si de impactul pe care l are fata de publicul tinta. Pentru ofertele speciale de week-end si reducerile de pret ale produselor, firma utilizeaza publicitatea radio si panourile afisate n magazin, iar n cazul promovarii imaginii firmei n cadrul festivalurilor si concertelor, se realizeaza prin panouri si publicitate scrisa. Spoturile publicitare, prin intermediul televiziunii locale, se difuzeaza n cazul n care firma achizitioneaza si comercializeaza un produs nou, unic pe piata. n general, colaborarea cu prestatorii de servicii publicitare se face ntr-un mod alternant, astfel nct firma sa utilizeze rational fiecare medie n parte atunci cnd este necesar. O alta categorie a prestatorilor de servicii este cea a intermediarilor financiari, n cadrul carora se nscriu bancile si organismele de credit, societatile de asigurari. Importanta pe care o au din punct de vedere comunicational decurge din rolul pe care l joaca n calitate de prescriptori si de suporturi de imagine. Mediile financiare specializate

UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA se caracterizeaza printr-o prudenta excesiva, motiv pentru care stabilirea unor relatii de calitate, a unui climat de ncredere ntre acestea si organizatie este un proces complex si de durata. Cel mai important intermediar financiar este Banca iriac ce faciliteaza tranzactiile cele mai importante, de la controlul fluxului de numerar zilnic, pna la acordarea salariilor angajatilor firmei prin intermediul serviciilor card. n general, intermediarii de talie mare se stabilesc la nivel de corporatie, iar creditele si mprumurile tranzactioneaza prin intermediul Bancii Centrale Europene.

2.1.3 Furnizorii fortei de munca

METRO Cash & Carry Romnia avea aproximativ 5716 angajai, nregistrnd o cifra de afaceri de 1,137 miliarde Euro.

2.1.4 Clientii
Ideea METRO este aceea de a oferi clientilor profesionisti un sortiment de baza, de care au nevoie zilnic, pentru a le facilita proximitatea si usurinta de a se aproviziona constant din acelasi loc si de a-si putea derula afacerile ntr-un mod civilizat. Ne bucuram sa deschidem magazinul de la Turda acum, naintea Sarbatorilor de iarna, pentru a le putea eficientiza afacerile clientilor nostri din zona, a declarat Dusan Wilms, Director General METRO Cash & Carry Romania.Magazinele METRO Punct sunt centre cash&carry de dimensiuni mai mici decat unitatile METRO Cash & Carry obisnuite, fiind destinate, cu precadere, clientilor revanzatori. Decizia dezvoltarii acestui nou format a fost luata ca urmare a nevoii de adaptare la perspectivele noi ale pietei. METRO Cash & Carry a fost lansata oficial in Romania in luna octombrie a anului 1996, prin deschiderea primului sau centru de distributie, in Bucuresti. In prezent, reteaua numara 32 de magazine n 24 de orase. Distributia nationala a magazinelor METRO Romania este urmatoarea: 5 centre n Bucuresti, cate 2 centre n Brasov, Constanta, Timisoara si Pitesti si cate un centru n fiecare dintre urmatoarele orase: Cluj, Bacau, Iasi, Craiova, Baia Mare, Galati, Ploiesti, Oradea, Sibiu, Suceava, Tg. Mures, Arad, Deva, Braila, Satu Mare, Piatra Neamt, Buzau, Targoviste si Turda.Este dedicat profesionistilor din diverse domenii precum HORECA, comerciantilor, micilor intreprinzatori sau a oricarei persoane care isi deruleaza propria afacere. METRO Cash & Carry este un specialist n vanzarea cash&carry de produse alimentare nealimentare.Oferim aproximativ 20,000 de produse alimentare si 30,000 de produse nealimentare n centrele noastre de distributie. Avem o mare specializare n domeniul produselor proaspete. METRO Cash & Carry se bazeaza pe un concept de magazin, specific nevoilor clientilor profesionisti. Disponibilitatea constanta a tuturor produselor, sub un singur acoperis si n cantitatile necesare, expunerea? eficienta a produselor ndreptata catre autoservire precum si orele extinse de program, sunt punctele de referinta ale centrelor noastre de distributie. METRO Cash & Carry este recunoscuta pentru serviciile calitative adresate clientilor Gama de servicii include accesul simplu, bazat pe legitimatia de client, consultanti comerciali calificati n fiecare magazin, si oferte directe, selectate atent pentru a satisface nevoile fiecarui client. METRO este un format destinat profesionistilor, rezervat

UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA operatorilor comerciali, agentilor economici, celor care au, la randul lor, o afacere. Accesul in magazin se face pe baza Legitimatiei de Client METRO. Aceasta se elibereaza numai pentru:persoane juridice, asociatii si fundatii; persoane fizice autorizate (de exemplu: avocati, medici, contabili, notari publici, producatori agricoli, taximetristi autorizati etc.)

2.1.5 Concurentii
Mediul nconjurator competitional defineste vecinatatea imediata a organizatiei, fiind constituit din acele elemente - indivizi, grupuri sau alte organizatii, ce o influenteaza direct si aupra carora poate exercita o influenta semnificativa. Concurentii firmei constituie o veriga importanta ce-i permite sa-si optimizeze si sa-si mbunatateasca performantele economice, n special indicatorii profitului. n cazul unei competitii firma poate sa-si revizuiasca performantele ntregii afaceri printr-o oferta mai atractiva ca pret si calitate pentru consumatori.Dubla ipostaza, de cumparator si vnzator, n care firmele concurente apar n cadrul mediului, plaseaza competitia dintre ele pe doua planuri. Pe de o parte ele si disputa furnizorii, prestatorii de servicii si disponibilitatile de forta de munca, iar pe de alta , clientii, fiecare n parte urmarind obtinerea de conditii ct mai avantajoase n asigurarea resurselor si n plasarea produselor proprii n cadrul pietei.Concurenta poate fi privita si din perspectiva firmei, cu unii agenti econimici, firma poate sa fie n competitie numai n calitate de cumparator, cu altii numai n calitate de vnzator, iar cu altii n ambele ipostaze.Sistemul relatiilor de concurenta poate fi considerat ansamblul raporturilor de interactiune n care intra agentii economici n lupta pentru asigurarea surselor de aprovizionare si a pietelor de desfacere.Intensitatea competitiei este determinata de un numar de cinci factori, "forte": noii intrati, produsele de substitutie, puterea de negociere a furnizorilor si a consumatorilor si nivelul rivalitatii, forte a caror rezultanta va determina performantele potentiale ale firmei, masurate n indicatori ai profitabilitatii. n functie de aceasta rezultanta vor fi formulate anumite strategii n ncercarea de a dobndi o pozitie mai avantajoasa n competitie.

2.2 Analiza macromediulu i

Aceasta analiza, ca prim pas n elaborarea strategiei firmei METRO , cuprinde fortele externe care actioneaza asupra ntreprinderii, macromediul, si a micromediului stimulnd sau frnnd activitatea desfasurata de aceasta. Acesti factori exercita n permanenta o influenta mai mica sau mai mare asupra activitatii ntreprinderii, aflndu-se ntr-o permanenta schimbare. Toate firmele sunt constiente de acest lucru dar nu toate sunt la fel de eficiente n monitorizarea mediului extern, a tendintelor factorilor de mediu si n adaptarea activitatilor desfasurate n consecinta. Elementele macromediului sunt clasificate n sase mari categorii: mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul natural, mediul cultural si cel politico-legislativ.Problema fundamentala a analizei mediului nconjurator este de a ntelege modul n care acesta influenteaza organizatia si, lucru mai dificil, modul n care o va face n viitor.

UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA

2.2.1 Mediul Demografic

Mediul demografic este reprezentat de populatie si structurile sale, persoanele ce fac parte din zona de activitate a firmei. Prin analiza modelelor si trend-urilor n structura populatiei este posibila anticiparea comportarii consumatorilor de pe o anumita piata, n masura n care numarul mare de nevoi si dorinte ale acestora sunt exprimate de trasaturi demografice precum: vrsta, sexul, starea civila, ocupatia. O serie de modificari semnificative n datele demografice (accentuarea procesului de mbatrnire a populatiei, proliferarea familiei netraditionale, scaderea natalitatii) se reflecta ntr-un mod semnificativ asupra comportamentului de cumparare al populatiei, asupra dimensiunilor si structurii cererii[5]. Aceste atribute sunt utilizate de ntreprindere n determinarea dimensiunilor pietei potentiale, n elaborarea de estimari privind evolutia cererii de produse si srevicii, n stabilirea celui mai potrivit mix pentru piata respectiva. Atributele demografice pot furniza indicii clare asupra structurii gamei de produse, asupra preturilor pe care consumatorii sunt dispusi sa le plateasca pentru aceste produse, asupra modalitatilor optime de distribuire a lor si a celor mai potrivite actiuni promotionale.

Un prim aspect util n analiza factorilor demografici este numarul si structura pe sexe a populatiei ce face parte din piata firmei METRO Cash&carry , att sub aspectul volumului, ct si al dinamicii si evolutiei n timp. n general, pe ansamblul economiei se constata o usoara scadere a populatiei, datorita scaderii natalitatii, a casatoriilor la vrste mai naintate si tendintei generale de a pune pe prim plan cariera, dar si datorita factorilor ce tin de stilul de viata si atitudinea fata de viata personala. ntre anii 1993-1996 populatia Romaniei a cunoscut o crestere semnificativa, nsa, ncepnd cu anul 1997 scaderea continua a ratei natalitatii a favorizat si a condus la o diminuare vizibila a populatiei. Din punct de vedere al ponderii sexelor n totalul populatiei, se observa ca n ultimii trei ani, populatia feminina a decalat cu cteva procente pe cea masculina.

UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA Un alt aspect legat de analiza factorilor demografici face referire la rata natalitatii si a mortalitatii, elemente ce concura la stabilirea sporului natural al populatiei. Tranzitia de la economia centralizata la economia de piata a avut un puternic impact asupra stilurilor de viata din Romnia. Trezirea din letargia comunista a avut efecte diferite asupra romnilor: pentru unii este prea trziu pentru a schimba ceva, pentru altii reprezinta o ocazie de a profita de abilitatile lor. Pentru unii romni, ritmul schimbarii este un cosmar, iar pentru altii este o provocare. La sfrsit de mileniu, societatea romneasca ofera un peisaj al contrastelor: de la disperare la bucurie, de la pesimism extrem la optimism absolut, de la furie la recunostinta, de la atitudini pasive la atitudini active, de la visare la pragmatism acut. Stilul de viata al populatiei careia se adreseaza firma joaca un rol important n delimitarea profilului consumatorului, fiind identificate 3 categorii de stiluri de viata, incluznd 8 segmente. v Stilul de viata orientat spre trecut: Supravietuitorii (19%) si Traditionalistii Pasivi (21%)Persoanele care au acest stil de viata apartin mai degraba generatiei vrstnice care ntmpina dificultati de adaptare la schimbarile curente. Inertia si pasivitatea caracterizeaza aceste persoane. Acestia au venituri mici si le este greu sa supravietuiasca ntr-o lume n care vechile lor valori (legate de propaganda comunista) par lipsite de sens. Multi dintre ei au nostalgia "vremurilor bune ale socialismului". v Stilul de viata orientat spre prezent: Atemporalii (12%), Familistii Traditiona-listi (7%) siFamilistii Sofisticati (10%). Acest stil de viata include persoanele concentrate asupra prezentului, ncercnd rezolvarea problemelor imediate. Aceste persoane au facut fata schimbarilor pna acum, desi stilul lor de viata s-a depreciat oarecum n ultimii ani. Familia si Dumnezeu sunt cei care i ajuta sa-si gaseasca echilibrul interior. Manifesta un optimism moderat, dar au un sentiment de neliniste fata de viitor. v Stilul de viata orientat spre viitor: Aspirantii (10%), Imitatorii(9%), Ambitiosii (12%). Acest stil de viata include persoanele care privesc schimbarea ca pe o oportunitate de evolutie personala n plan social. Acestia sunt destul de tineri, ncrezatori si adaptabili si exprima optimism cu privire la viitorul lor. Banii, cariera si succesul sunt principalii factori motivatori ai actiunilor lor. Comportamentul consumatorilor este influentat ntr-o oarecare masura si de stilul de viata si de educatia pe care o detin, observndu-se o dominare a traditio-nalistilor si a ambitiosilor. Acestia reprezinta segmentul dominant al pietei vizate, stilul lor influentnd indirect strategiile si obiectivele firmei. Mediul demografic reprezinta totodata unul din factorii formativi ai cererii de marfuri pentru firma METRO AG, nsa piata-tinta la care se adreseaza firma cuprinde ntr-o masura mai mica personele fizice ce compun menajele, ci se axeaza pe satisfacerea cerintelor ce apartin firmelor, persoanelor juridice. Din acest motiv, o analiza mai complexa se cere a fi corelata cu o analiza prealabila a pietei. Preferintele si comportamentele generale ale ariei unde firma si desfasoara activitatea, este utila n masura n care trasaturile se rasfrng asupra comportamentelor organizatiilor-client.

UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA

2.2.2 Mediul Economic

Cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenteaza capacitatea ntreprinderii de a concura n domeniul sau de activitate, dar si posibilitatea si disponibilitatea consumatorilor de a cumpara diverse bunuri si servicii. ntre factorii care influenteaza puterea de cumparare se numara rata inflatiei, evolutia preturilor, modelele de consum ale populatiei, rata somajului, veniturile reale, strucura comertului cu ridicata, exportul si importul de bunuri. Aceste aspecte legate de situatia economica a zonei n care firma Metro Cash&Carry si va desfasura activitatea, se reflecta, direct sau indirect, si determina volumul si structura ofertei de marfuri, nivelul veniturilor, marimea cererii de marfuri, miscarea preturilor si nivelul concurentei

Rata inflatiei are un impact important asupra eforturilor de marketing ale firmei Metro Cash&Carry - o rata nalta nseamna o economie n dificultate si prin urmare un potential de marketing scazut. De asemenea, cnd veniturile nominale depasesc rata inflatiei are loc o crestere a veniturilor reale si consumatorii si pot procura cantitati sporite de bunuri si servicii. Astfel, o rata a inflatiei n scadere, cazul pietei, este un moment n care firma trebuie sa acorde o importanta ridicata produselor alimentare si sa ncerce o reducere a preturilor la cele nealimentare pentru a stimula vnzarile . Comertul cu amanuntul si-a continuat evolutia pozitiva, cresterea nregistrata fiind superioara prognozei anuale. n luna februarie 2010, comparativ cu luna prece-denta, acest tip de comert a cunoscut o crestere a volumului absolut cu 30%, ceea ce a condus la o crestere pe primul trimestru comparativ cu perioada corespunzatoare anului trecut, de 80%. Daca se ia n considerare numarul de zile lucratoare din perioadele comparate, indicele corectat al comertului cu ridicata a fost de 110%.

UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA

Mediul Tehnologic
Mediul tehnologic n care opereaza firma este alcatuit din numerosi factori ce concura la realizarea produselor si serviciilor, precum : nivelul tehnic al utilajelor si echipamentelor, calitatea tehnologiilor, activitatea de cercetare-dezvoltare, licente si brevete nregistrate, capacitatea de creatie-inovatie-inventie. Aceasta componenta a macromediului implica firma att ca beneficiar, ct si ca furnizor, n principal, prin intermediul pietei. Considerat, de regula, factorul cu cel mai puternic impact asupra activitatilor umane, cunoasterea mediului tehnologic prezinta o importanta deosebita pentru firma, deoarece creeaza modalitati noi de satisfacere a nevoilor consumatorilor, permite identificarea unei cereri latente, ajuta la descoperirea unor noi segmente de consumatori, modifica modelele cererii si stilul de viata, poate modifica natura concurentei ntr-o industrie si amplifica eficienta activitatilor de marketing, utiliznd tehnici avansate.

Cuprinznd ansamblul elementelor cu caracter tehnic si tehnologic, cu impact asupra firmei, aceasta categorie de factori si pune amprenta, n principal pe gradul de nzestrare tehnica si pe ritmul modernizarii produselor si tehnologiilor. Gradul avansat de uzura a fondurilor fixe si ritmul lent de nnoire a produselor si tehnologiilor reclama impulsionarea activitatii de cercetare-dezvoltare si conceperea unor produse si tehnologii cu parametrii calitativi si economici superiori, concomitent cu retehnologizarea unor ramuri de activitate. n general, tehnologia reprezinta "cunoasterea modului cum se realizeaza sarcinile si obiectivele", iar adesea, aceasta cunoastere este legata de cercetarea stiintifica. Evolutia mediului tehnologic dobndeste o exprimare concreta prin intermediul unor elemente specifice:inventii si inovatii, marirea si orientarea fondurilor destinate cercetarii, "explozia" produselor noi, perfectionarea produselor traditionale, reglementari ce vizeaza eliminarea tehnologiilor poluante

UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA

Mediul Natural
Resursele nu numai ca nu mai sunt privite izolat de celelalte fenomene economice si sociale, ci au nceput sa fie luate n considerare la dimensiunile lor reale si integrate ntrun sistem mpreuna cu alte subsisteme, ca populatia, investitia de capital, poluarea, productia de alimente, calitatea vietii, toate fiind privite n evolutia lor pe termen lung si n interconditionarea lor reciproca. Mediul natural detine un rol din ce n ce mai important n perioada actuala n proiectarea si desfasurarea activitatilor economice. Conditiile naturale determina modul de localizare, de distributie n spatiu a activitatilor unitatii economice, influentnd n mod nemijlocit obiectivul activitatii. si n cadrul mediului natural se nregistreaza o serie de tendinte, puse n evidenta prin criza materiilor prime, cresterea costului energiei si implicatiile legate de influenta reliefului, a climei.

Mediul cultural
Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care guverneaza statutul oamenilor n societate constituie mediul cultural. Aceste elemente formeaza comportamentul de cumparare si consum, delimiteaza segmentele de piata si delimiteaza tipologiiile specifice ale cumparatorilor. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigentei unei anumite piete, conditionnd att felul produselor si maniera distribuirii lor, ct si continutul si forma comunicatiilor firmei cu piata, ale mesajelor transmise. Impactul mediului cultural asupra activitatii firmei este conditionat de o serie de caracteristici: valorile culturale fundamentale rezista n timp, fiecare cultura este compusa din culturi secundare, valorile culturale secundare se transforma n timp. Particularitatile pietei deriva si din mentalitatile unor grupuri de persoane, sasi si germani, care constituie o parte importanta a populatiei. Tipul de comportament al

UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA acestora difera prin cultura proprie, stilul de viata si exigentele specifice populatiei germane-conservarea propriei culturi-: calitatea produselor, usurinta n achizitionarea produselor sau serviciilor, respectarea traditiilor si obiceiurilor. Toate aceste elemente contribuie la definirea prototipului de consumator, iar firma, pentru a avea o activitate eficienta, trebuie sa ia n considerare si aceste caracteristici ale grupurilor etnice.

Religia si nationalitatea constituie elemente importante n conturarea profilului consumatorului, aspecte ce trebuie luate n considerare de catre firma. Obiceiurile de consum si personalitatea indivizilor este influentata de tipul de religie, sarbatorile si traditiile fiecarei etnii. Populatia vizata de firma este constituita, n general de romni, iar religia cu cea mai mare pondere este cea ortodoxa. Un alt aspect care contribuie la identificarea aspectelor legate de mediul cultural, l reprezinta nivelul educational, iar firma priveste acesta influenta prin doua perspective: potential de instruire al personalului propriu si nivelul de cunostinte al clientilor. Clasa social mprtirea populatiei n diferite segmente tinnd seama de factori culturali precum originea printilor, ocupatie, educatie, surs de venituri defineste structura claselor sociale. Coleman si Rainwater , doi sociologi renumiti n Statele Uni-te, sugereaz o mprtire n clase sociale bazat pe sapte categorii: Foarte foarte bogati ( mai putin de 1%): elita social, triesc din averi mostenite si provin din familii foarte cunoscute; Bogati ( circa 2 %): acei profesionisti si oameni de afaceri care provin din clasa de mijloc, dar au evoluat prin forte proprii, capacitate profesional si abilitate de a face avere; Clasa de mijloc superioar (12%): profesionisti, proprietarii unor mici afaceri managerii unor companii cu venituri confortabile. Clasa de mijloc (31%): muncitori care cstig un venit mediu si consider c trebuie s triasc n partea bun a localittii.

UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA Clasa muncitorilor (38%): muncitori care cstig venituri mici si aproape de medie, dar opteaz pentru un stil de viat muncitoresc. Clasa celor sraci (9%): oameni presteaz munc necalificat si care lucreaz pentru putini bani, au slujbe temporare sau si schimb adesea locul de munc; Clasa celor foarte foarte sraci (7%): persoane care triesc n srcie, si sunt someri cea mai mare parte a anului. Cultura reprezint un mod de viat care face posibil diferentierea unui grup de oameni de un altul. Cultura este un rezultat al nvtrii si se transmite de la o generatie la alta. Acest mod de viat include anumite atitudini si valori ca model de comporta-ment : estetic, limbaj, religie, educatie, structura de clas, sau alte modele sociale. n cadrul unor largi arii culturale se pot deosebi arii mai restrnse care manifest aspecte specifice n functie de vrsta, zon geografic, ras, religie sau fundamente etnice. Din perspectiv de marketing, cultura determin dorintele ca o modalitate de exprimare a nevoilor. Diferentele culturale studiate de-a lungul timpului sau de la o natiune la alta se nscriu n preocuprile complexe ale operatorilor de marketing. De altfel, necesitatea de adaptare a programelor de marke-ting la cultur este evident, si totusi se regsesc numeroase greseli de acest gen n esecurile nregistrate de marketeri , n special pe arena international a activittii lor.

Mediul Politico-Legislativ
Mediul politic este format de structurile sociale ale societatii, fortele politice ce actioneaza si de raporturile stabilite ntre acestea. Toate acestea determina un climat politic stabil sau mai putin stabil cu influente directe asupra mediului de afaceri dintr-o regiune, ca si gradul de interventie a statului n economie si atitudinea generala a administratiei fata de viata economica a societatii. Mediul legislativ cuprinde ansamblul normelor juridice si actelor normative care reglementeaza desfasurarea activitatilor comerciale ale ntreprinderilor. Mediul juridic si institutional nu cuprinde doar legislatia comerciala interna, ci si reglementarile stabilite de organismele internationale abilitate.

UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA

3.Mediul Intern al firmei

3.1 Sucursalele

METRO Cash & Carry International, principalul juctor de pe piaa cash & carry internaional, a deschis primul magazin n Romnia n octombrie 1996, fiind i prima companie care a introdus pe piaa local sistemul de vnzare cash & carry, cea mai modern form de comer angro, cu plata la ridicarea mrfii. n anii urmtori, datorit succesului noului sistem pe piaa romneasc, compania i-a extins reeaua cu rapiditate, ajungnd acum sa i serveasc clienii din toat ara prin 30 de magazine, cu o suprafa total de vnzare de aproximativ 190.000 de metri ptrai. n anul 2010

3.2. Personalul
METRO Cash & Carry Romnia avea aproximativ 5716 angajai, nregistrnd o cifra de afaceri de 1,137 miliarde Euro. n Top 100 Cele mai valoroase companii din 2010, Metro Cash&Carry ocup poziia 22 avnd o valoare de 505 mil. euro.

UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA

4. Analiza Swot Puncte Forte

Reputatia pe care o are concernul pe piata interna si internationala Politica de pret si de promovare Flux de numerar dinamic

Puncte Slabe
Distributia si relatia cu furnizorii. Fluxul mare al angajatilor ntr-o perioada scurta de timp

Oportunitati
Pozitia geografica si localizarea n spatiu a activitatii, n apropierea unei autostrazi nationale si europene Prezenta slaba n sector a concurentei si cererea nesatisfacuta a populatiei reprezinta un alt atu al mediului extern. Facilitatile fata de investitori Utilizarea sistemelor informationale peformante n organizarea interna a firmei

Amenintari
Rata inflatiei Pericolul noilor intrati pe piata Gradul de substituire Fluctuatiile cursului valutar

5 Concluzii si Recomandari Concluzii

Mobilizarea i folosirea resurselor firmei pentru realizarea unei activiti eficiente pe pia, limitarea la maximum a riscurilor, fac necesar coordonarea tuturor eforturilor de marketing pe direcii i obiective bine selecionate i exprimate ntr-un program de marketing riguros elaborat. Programul de marketing este alctuit dintr-un ansamblu de aciuni practice, n scopul realizrii unui obiectiv sau set de obiective, ealonate n timp, cu precizarea responsabilitilor, a resurselor umane, materiale i financiare necesare. n prezent Metro cash & carry Suceava are 45 de mii de clieni din care 8% sunt clieni Gastro (hoteluri, restaurante), 25% sunt food retaileri (revnztori), 67% sunt clieni Cbu (complementari bussiness-medici, avocai, artizani). Participarea acestora pe categorii din totaul vnzrilor magazinului este: Gastro - 17%, Food retailer - 50%, Cbu - 33%.

UNIVERSITATEA ROMANO AMERICANA

Competitorii:
Selgros (cash&carry), Kaufland (supermarket), Plus Botoani (supermarket), Dedeman (materiale de construcii, anitare), Altex (electronice i electrocasnice), Carrefour (hipermarket), Baumax ( materiale de construcii). Pentru a reaciona la concuren este necesar s cunoti activitatea acesteia. Metro a ctigat o bun poziie pe pia fiind prima companie de acest gen care s-a lansat n Suceava. nainte ca cele dou supermarket-uri Kaufland i Selgros s-i fac simit prezena pe piaa noastr s-au efectuat campanii de contracarare prin oferte speciale de deschidere. Astfel, n zilele de deschidere ale acestor concureni s-au inregistrat vnzri record ceea ce inseamn c o mare parte din lichiditile clienilor au fost atrase tot de Metro. Kaufland a afectat doar clienii Cbu n procent de 15%, iar Selgros clienii Food in procent de 2%. Surprinztor procentajul clienilor Gastro a crescut cu 1% i datorit dezvoltrii zonelor turistice.

Recomandari:
O recomandare ar fi ca Metro sa implementeze, o dezvoltare a produsului, prin introducerea anuala a cel putin 5 produse marci proprii. Aceasta optiune presupune att o investitie consistenta n produse, ct si o capacitate de negociere cu furnizorii de asemenea produse, tinnd cont de faptul ca firma nu este implicata n mod direct n procesul de productie. Dezvoltarea produsului are deci, implicatii conexe si n ceea ce priveste competitivitatea produselor si ritmul de nnoire al acestora, si, implicit activitatea pe ansamblu a producatorilor acestor produse.

BIBLIOGRAFIE
www.magazin progresiv.ro, www.rubinian.ro Plan de marketing, plan de afaceri, legislaie www.departamentulmarketing.ro www.marketingforum.ro Marketing is more than advertising http://www.metro.ro/public/Home