ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING AL

METRO

CUPRINS
Capitolul 1:

1 Prezentare Metro Cash&Carry

2. Mediul extern firmei
2.1 Micromediul
2.1.1 Furnizorii de marfuri
2.1.2 Prestatorii de servicii
2.1.3 Fornizorii Fortei de munca
2.1.4 Clientii
2.1.5 Concurentii

2.2 Macromediul
2.2.1
2.2.2
2.2.3
2.2.4
2.2.5
2.2.6

Mediul Demografic
Mediul Economic
Mediul Cultural
Mediul Politic
Mediul Juridic
Mediul Natural

3 Mediul Intern al firmei

3.1 Sucursalele
3.2 Personalul

4 Analiza Swot
5 Conculuzii si Recomandari

1.Prezentare Metro Cash&Carry

n istoria Metro Group, anul 1964 reprezinta anul fondarii. companiei.Primul
magazin bazat pe sistemul cash&carry reprezinta un nou mod de vnzare promovat de
catre firma, prin care comerciantii se puteau aproviziona cu marfa platind cash.
In Romania succesul acestui nou tip de vnzare se datoreaza att caracteristicilor si

facilitatilor ce le oferea sistemul, ct si perioadei de crestere economica, specifica

perioadei de dupa anul 1996.
Politica dezvoltata de firma se axa n principal pe satisfacerea nevoilor clientilor,
promovnd produse de calitate superioara la preturi avantajoase. Autoservirea si
disponibilitatea produselor n timp util sunt alte caracteristici de baza ale sistemului,
oferindu-le clientilor posibilitatea compararii ofertei si alegerea personala. Dezvoltarea
economica a Romaniei n aceasta perioada, exprimata si prin existenta a numeroase
firme de marime mijlocie cu putere suficienta de cumparare, i confera noului sistem un
mediu optim de dezvoltare. Pozitia de leader cucerita pe piata germana coduce firma
spre o revizuire a strategiilor, o reorientare prin diversificare pe piata externa. Obiectivul
strategic vizat s-a concretizat n anul1971 prin patrunderea pe pietele vestice cu potential
financiar Austria, Franta si Danemarca, unde firma a promovat sistemul cu succes..
La fel ca si n cazul Germaniei, reactiile au fost pozitive, deoarece noul mod de
vnzare era adaptat pietelor locale si stimula ntr-un mod indirect activitatea zonala a
comerciantilor. Expansiunea firmei continua n anul urmator, reusind sa se adapteze la
exigentele si cerintele pietei italiene, care se deosebea de cele anglo-saxone prin
reticenta si conservatorism. La nceput rezervate, firmele si clientii s-au adapatat la noul
sistem, constientiznd importanta si facilitatile sistemului cash&carry.
Noul context economic mondial i confera firmei prilejul relansarii expansiunii
spre pietele estice, care detineau un potential real - trecerea spre economia de piata.
Turcia si Ungaria au reprezentat urmatoarele doua tari vizate de firma n drumul cuceririi
pietelor estice, primele cu economii marcate de tranzitie, dar cu un real potential si cu o
flexibilitate la noutatile vestice. Desi numarul filialelor create n aceste zone nu este
semnificativ, strategiile viitoare ale firmei sunt optimiste si incearca o continua adaptare
la potentialul pietelor.
n istoricul firmei, anul 1996 a nsemnat si o noua etapa n extinderea pietelor prin
inaugurarea magazinelor tip cash&carry n Romnia.. Succesul ulterior nregistrat pe
piata romneasca se datoreaza n special mediului economic capabil sa se adapteze noului
sistem, dar si culturii locale, ce pune accentul pe calitatea si prestigiul
firmei.METRO axat pe vnzarea produselor alimentare si nealimentare n 21 de tari,
nsumeaza peste 360 de magazine, si detine o pozitie de leader de piata n
sistemul cash&carry.Politica de service este asigurata prin existenta a patru mari
companii ce se ocupa de gestiunea stocurilor, sistemul logistic, sistemul financiar si
sistemul informational. Utiliznd acest tip de mpartire a serviciilor pe divizii distincte,
concernul dezvolta conceptul de sinergie ce conduce la activitati mai eficiente. Gestiunea
si rotatia ntr-un mod optim a stocurilor este responsabilitatea diviziei MGB METRO
Group Buying GmbH, care asigura cu produse alimentare si nealimentare ntreaga retea,
avnd n subordine divizia Gemex Import . Aceasta subdivizie se ocupa cu controlul
importurilor n zona estica a Europei, Rusia si sud-estul Asiei. Sistemul logistic de
transport si distributie este supravegheat de catre divizia MGL METRO Group
Logistics care a dezvoltat o politica regionala ce consta n cooperarea cu firme locale, dar
si prin promovarea propriului sistem de transport materializat n tipul platforma. Acest tip
de mpartire regionala a responsabilitatilor a condus la optimizarea costurilor si la
cresterea profiturilor.Partea financiara a activitatii este sustinuta prin prezenta
diviziei MIAG METRO International Clearing, ce se ocupa n permanenta de certificarea

soldurilor conturilor clientilor, dar si de plata furnizorilor si producatorilor prin

colaborarea cu sistemele bancare locale.
O alta divizie, la fel de importanta, cea a sistemului informational, consta n
monitorizarea tuturor activitatilor ( logistica, transport, control si resurse umane) cu
ajutorul programelor software. Aceasta activitate reprezinta " sistemul nervos" al
ntregului concern si este administrata de catre MGI METRO Group Information
Tehnology GmbH.

2. Mediul extern firmei

2.1 Micromediul
Micromediul de marketing include factorii si fortele cu actiune imediata asupra
ntreprinderii, care influenteaza direct succesul activitatii desfasurate si asupra carora si
ntreprinderea si exercita controlul ntr-o masura mai mica sau mai mare: firma,
furnizorii de marfuri, prestatorii de servicii, furnizorii fortei de munca, clientii,
concurentii si organismele publice. Ca sistem evolutionist, firma actioneaza n
desfasurarea activitatii sale concomitent pe doua piete: piata intrarilor si piata iesirilor.
Pe primul tip de piata, firma apare n calitate de cumparator si stabileste legaturi n
special cu furnizorii de marfuri, de forta de munca si prestatorii de servicii. Pe piata
iesirilor, firma are calitatea de vnzator si si valorifica produsele si serviciile realizate,
stabilind legaturi n principal cu clientii.

2.1.1 Furnizorii de marfuri

Asigurarea resurselor necesare desfasurarii activitatii de comert a firmei METRO
Cash&Carry depinde de relatiile de vnzare cumparare cu furnizorii de marfuri. Acestia
reprezinta veriga centrala a ntregii afaceri a firmei, iar de modul n care se asigura
termenele si conditiile de livrare depinde ntregul circuit intern al marfurilor n cadrul
magazinului.Tipul si numarul furnizorilor firmei METRO se axeaza n principal pe doua
categorii largi de produse: alimentare si nealimentare. n general, firmele furnizoare detin
un renume pe piata, iar produsele sunt marci cunoscute de clienti, att la nivel local, ct si
international. n cadrul selectarii sau colaborarii cu furnizorii, firma METRO analizeze o
serie de aspecte legate de:
- respectarea termenelor si conditiilor de livrare;
- nivelul de implicare al firmelor n stabilirea si negocierea preturilor de vnzare a
propriilor produse;
- discount-urile si alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumparare;
- cota de piata detinuta si imaginea firmei pe piata, modul de promovare al
produselor (publicitate la locul vnzarii, merchendising, promovare directa sau alte
tipuri de activitati ce promoveaza produsele);
- contributia procentuala la profitul propriu al firmei.

O astfel de analiza a furnizorilor reprezinta o metoda prin care firma stabileste importanta
si rolul fiecarui colaborator, fiind necesara att n etapa de audit, pentru relevarea pozitiei
curente, ct si n stabilirea unor relatii viitoare, pe termen lung.Puterea furnizorilor asupra
firmei se poate manifesta prin majorarea preturilor sau prin diminuarea calitatii

produselor livrate. De asemenea, acest tip de influenta prelungit pe o perioada

ndelungata, poate modifica rata profitabilitatii firmei, n masura n care furnizorul ocupa
un loc important n firma.
Relatiile cu furnizorii pot fi ntrerupte
n cazul n care firma decide ca acestia detin o influenta prea mare n stabilirea si
negocierea conditiilor de plata si livrare. Colaborarea cu furnizorii de produse se bazeaza
n principal pe avantajul reciproc al partilor, nsa n cazul n care firma impune preturi si
cantitati care nu corespund cu cele ale firmei, aceasta sisteaza comenzile si ntrerupe
activitatea cu furnizorul.

2.1.2 Prestatorii de servicii

Prestatorii serviciilor de marketing reprezinta agentii economici care ajuta firma sa-si
promoveze si sa-si creeze imaginea produselor, dar si a unitatii. Acest tip de legatura
stabilita cu prestatorii, contribuie ntr-un mod hotartor att la politica de promovare a
produselor sale, c si la notorietatea si imaginea activitatii firmei.
n ceea ce priveste promovarea produselor, firmele prestatoare de servicii ce
colaboreaza cu firma METRO se grupeaza n functie de media prin care se face
cunoscuta imaginea sau spotul publicitar, n:
publicitate radio
publicitate TV
publicitate scrisa
manifestatii si expozitii
panouri si afise promotionale
Selectarea si colaborarea cu acestia depinde de mesajul pe care firma doreste sa-l
transmita, dar si de impactul pe care l are fata de publicul tinta. Pentru ofertele speciale
de week-end si reducerile de pret ale produselor, firma utilizeaza publicitatea radio si
panourile afisate n magazin, iar n cazul promovarii imaginii firmei n cadrul
festivalurilor si concertelor, se realizeaza prin panouri si publicitate scrisa. Spoturile
publicitare, prin intermediul televiziunii locale, se difuzeaza n cazul n care firma
achizitioneaza si comercializeaza un produs nou, unic pe piata. n general, colaborarea cu
prestatorii de servicii publicitare se face ntr-un mod alternant, astfel nct firma sa
utilizeze rational fiecare medie n parte atunci cnd este necesar.
O alta categorie a prestatorilor de servicii este cea a intermediarilor financiari, n
cadrul carora se nscriu bancile si organismele de credit, societatile de asigurari.
Importanta pe care o au din punct de vedere comunicational decurge din rolul pe care l
joaca n calitate de prescriptori si de suporturi de imagine. Mediile financiare specializate
se caracterizeaza printr-o prudenta excesiva, motiv pentru care stabilirea unor relatii de
calitate, a unui climat de ncredere ntre acestea si organizatie este un proces complex si
de durata. Cel mai important intermediar financiar este Banca iriac ce faciliteaza
tranzactiile cele mai importante, de la controlul fluxului de numerar zilnic, pna la

acordarea salariilor angajatilor firmei prin intermediul serviciilor card. n general,

intermediarii de talie mare se stabilesc la nivel de corporatie, iar creditele si mprumurile
tranzactioneaza prin intermediul Bancii Centrale Europene.

2.1.3 Furnizorii fortei de munca

METRO Cash & Carry Romnia avea aproximativ 5716 angajai, nregistrnd o
cifra de afaceri de 1,137 miliarde Euro.

2.1.4 Clientii
Ideea METRO este aceea de a oferi clientilor profesionisti un sortiment de baza, de care
au nevoie zilnic, pentru a le facilita proximitatea si usurinta de a se aproviziona constant
din acelasi loc si de a-si putea derula afacerile ntr-un mod civilizat. Ne bucuram sa
deschidem magazinul de la Turda acum, naintea Sarbatorilor de iarna, pentru a le putea
eficientiza afacerile clientilor nostri din zona, a declarat Dusan Wilms, Director General
METRO Cash & Carry Romania.Magazinele METRO Punct sunt centre cash&carry de
dimensiuni mai mici decat unitatile METRO Cash & Carry obisnuite, fiind destinate, cu
precadere, clientilor revanzatori. Decizia dezvoltarii acestui nou format a fost luata ca
urmare a nevoii de adaptare la perspectivele noi ale pietei.
METRO Cash & Carry a fost lansata oficial in Romania in luna octombrie a anului 1996,
prin deschiderea primului sau centru de distributie, in Bucuresti. In prezent, reteaua
numara 32 de magazine n 24 de orase. Distributia nationala a magazinelor METRO
Romania este urmatoarea: 5 centre n Bucuresti, cate 2 centre n Brasov, Constanta,
Timisoara si Pitesti si cate un centru n fiecare dintre urmatoarele orase: Cluj, Bacau, Iasi,
Craiova, Baia Mare, Galati, Ploiesti, Oradea, Sibiu, Suceava, Tg. Mures, Arad, Deva,
Braila, Satu Mare, Piatra Neamt, Buzau, Targoviste si Turda.Este dedicat profesionistilor
din diverse domenii precum HORECA, comerciantilor, micilor intreprinzatori sau a
oricarei persoane care isi deruleaza propria afacere. METRO Cash & Carry este un
specialist n vanzarea cash&carry de produse alimentare nealimentare.Oferim
aproximativ 20,000 de produse alimentare si 30,000 de produse nealimentare n centrele
noastre de distributie. Avem o mare specializare n domeniul produselor proaspete.
METRO Cash & Carry se bazeaza pe un concept de magazin, specific nevoilor clientilor
profesionisti.
Disponibilitatea constanta a tuturor produselor, sub un singur acoperis si n cantitatile
necesare, expunerea? eficienta a produselor ndreptata catre autoservire precum si orele
extinse de program, sunt punctele de referinta ale centrelor noastre de distributie.
METRO Cash & Carry este recunoscuta pentru serviciile calitative adresate clientilor
Gama de servicii include accesul simplu, bazat pe legitimatia de client, consultanti
comerciali calificati n fiecare magazin, si oferte directe, selectate atent pentru a satisface
nevoile fiecarui client. METRO este un format destinat profesionistilor, rezervat
operatorilor comerciali, agentilor economici, celor care au, la randul lor, o afacere.
Accesul in magazin se face pe baza Legitimatiei de Client METRO. Aceasta se elibereaza
numai pentru:persoane juridice, asociatii si fundatii; persoane fizice autorizate (de
exemplu: avocati, medici, contabili, notari publici, producatori agricoli, taximetristi
autorizati etc.)

2.1.5 Concurentii
Mediul nconjurator competitional defineste vecinatatea imediata a organizatiei, fiind
constituit din acele elemente - indivizi, grupuri sau alte organizatii, ce o influenteaza
direct si aupra carora poate exercita o influenta semnificativa. Concurentii firmei
constituie o veriga importanta ce-i permite sa-si optimizeze si sa-si mbunatateasca
performantele economice, n special indicatorii profitului. n cazul unei competitii firma
poate sa-si revizuiasca performantele ntregii afaceri printr-o oferta mai atractiva ca pret
si calitate pentru consumatori.Dubla ipostaza, de cumparator si vnzator, n care firmele
concurente apar n cadrul mediului, plaseaza competitia dintre ele pe doua planuri. Pe de
o parte ele si disputa furnizorii, prestatorii de servicii si disponibilitatile de forta de
munca, iar pe de alta , clientii, fiecare n parte urmarind obtinerea de conditii ct mai
avantajoase n asigurarea resurselor si n plasarea produselor proprii n cadrul
pietei.Concurenta poate fi privita si din perspectiva firmei, cu unii agenti econimici, firma
poate sa fie n competitie numai n calitate de cumparator, cu altii numai n calitate de
vnzator, iar cu altii n ambele ipostaze.Sistemul relatiilor de concurenta poate fi
considerat ansamblul raporturilor de interactiune n care intra agentii economici n lupta
pentru asigurarea surselor de aprovizionare si a pietelor de desfacere.Intensitatea
competitiei este determinata de un numar de cinci factori, "forte": noii intrati, produsele
de substitutie, puterea de negociere a furnizorilor si a consumatorilor si nivelul rivalitatii,
forte a caror rezultanta va determina performantele potentiale ale firmei, masurate n
indicatori ai profitabilitatii. n functie de aceasta rezultanta vor fi formulate anumite
strategii n ncercarea de a dobndi o pozitie mai avantajoasa n competitie.

2.2 Analiza macromediului

Aceasta analiza, ca prim pas n elaborarea strategiei firmei METRO , cuprinde
fortele externe care actioneaza asupra ntreprinderii, macromediul, si a micromediului
stimulnd sau frnnd activitatea desfasurata de aceasta. Acesti factori exercita n
permanenta o influenta mai mica sau mai mare asupra activitatii ntreprinderii, aflndu-se
ntr-o permanenta schimbare. Toate firmele sunt constiente de acest lucru dar nu toate
sunt la fel de eficiente n monitorizarea mediului extern, a tendintelor factorilor de mediu
si n adaptarea activitatilor desfasurate n consecinta. Elementele macromediului sunt
clasificate n sase mari categorii: mediul demografic, mediul economic, mediul
tehnologic, mediul natural, mediul cultural si cel politico-legislativ.Problema
fundamentala a analizei mediului nconjurator este de a ntelege modul n care acesta
influenteaza organizatia si, lucru mai dificil, modul n care o va face n viitor.

2.2.1 Mediul Demografic

Mediul demografic este reprezentat de populatie si structurile sale, persoanele ce fac
parte din zona de activitate a firmei. Prin analiza modelelor si trend-urilor n structura
populatiei este posibila anticiparea comportarii consumatorilor de pe o anumita piata, n
masura n care numarul mare de nevoi si dorinte ale acestora sunt exprimate de trasaturi
demografice precum: vrsta, sexul, starea civila, ocupatia. O serie de modificari

semnificative n datele demografice (accentuarea procesului de mbatrnire a populatiei,

proliferarea familiei netraditionale, scaderea natalitatii) se reflecta ntr-un mod
semnificativ asupra comportamentului de cumparare al populatiei, asupra dimensiunilor
si structurii cererii[5]. Aceste atribute sunt utilizate de ntreprindere n determinarea
dimensiunilor pietei potentiale, n elaborarea de estimari privind evolutia cererii de
produse si srevicii, n stabilirea celui mai potrivit mix pentru piata respectiva. Atributele
demografice pot furniza indicii clare asupra structurii gamei de produse, asupra preturilor
pe care consumatorii sunt dispusi sa le plateasca pentru aceste produse, asupra
modalitatilor optime de distribuire a lor si a celor mai potrivite actiuni promotionale.

Un prim aspect util n analiza factorilor demografici este numarul si structura pe

sexe a populatiei ce face parte din piata firmei METRO Cash&carry , att sub aspectul
volumului, ct si al dinamicii si evolutiei n timp. n general, pe ansamblul economiei se
constata o usoara scadere a populatiei, datorita scaderii natalitatii, a casatoriilor la vrste
mai naintate si tendintei generale de a pune pe prim plan cariera, dar si datorita factorilor
ce tin de stilul de viata si atitudinea fata de viata personala.
ntre anii 1993-1996 populatia Romaniei a cunoscut o crestere semnificativa, nsa,
ncepnd cu anul 1997 scaderea continua a ratei natalitatii a favorizat si a condus la o
diminuare vizibila a populatiei.
Din punct de vedere al ponderii sexelor n totalul populatiei, se observa ca n
ultimii trei ani, populatia feminina a decalat cu cteva procente pe cea masculina.
Un alt aspect legat de analiza factorilor demografici face referire la rata natalitatii si a
mortalitatii, elemente ce concura la stabilirea sporului natural al populatiei.
Tranzitia de la economia centralizata la economia de piata a avut un puternic
impact asupra stilurilor de viata din Romnia. Trezirea din letargia comunista a avut
efecte diferite asupra romnilor: pentru unii este prea trziu pentru a schimba ceva, pentru
altii reprezinta o ocazie de a profita de abilitatile lor. Pentru unii romni, ritmul
schimbarii este un cosmar, iar pentru altii este o provocare. La sfrsit de mileniu,

societatea romneasca ofera un peisaj al contrastelor: de la disperare la bucurie, de la

pesimism extrem la optimism absolut, de la furie la recunostinta, de la atitudini pasive la
atitudini active, de la visare la pragmatism acut.
Stilul de viata al populatiei careia se adreseaza firma joaca un rol important n
delimitarea profilului consumatorului, fiind identificate 3 categorii de stiluri de viata,
incluznd 8 segmente.
v Stilul de viata orientat spre trecut: Supravietuitorii (19%) si Traditionalistii
Pasivi (21%)Persoanele care au acest stil de viata apartin mai degraba generatiei vrstnice
care ntmpina dificultati de adaptare la schimbarile curente. Inertia si pasivitatea
caracterizeaza aceste persoane. Acestia au venituri mici si le este greu sa supravietuiasca
ntr-o lume n care vechile lor valori (legate de propaganda comunista) par lipsite de sens.
Multi dintre ei au nostalgia "vremurilor bune ale socialismului".
v Stilul de viata orientat spre prezent: Atemporalii (12%), Familistii Traditiona-listi
(7%) siFamilistii Sofisticati (10%). Acest stil de viata include persoanele concentrate
asupra prezentului, ncercnd rezolvarea problemelor imediate. Aceste persoane au facut
fata schimbarilor pna acum, desi stilul lor de viata s-a depreciat oarecum n ultimii ani.
Familia si Dumnezeu sunt cei care i ajuta sa-si gaseasca echilibrul interior. Manifesta un
optimism moderat, dar au un sentiment de neliniste fata de viitor.
v Stilul de viata orientat spre viitor: Aspirantii (10%), Imitatorii(9%), Ambitiosii
(12%). Acest stil de viata include persoanele care privesc schimbarea ca pe o oportunitate
de evolutie personala n plan social. Acestia sunt destul de tineri, ncrezatori si adaptabili
si exprima optimism cu privire la viitorul lor. Banii, cariera si succesul sunt principalii
factori motivatori ai actiunilor lor.
Comportamentul consumatorilor este influentat ntr-o oarecare masura si de stilul de
viata si de educatia pe care o detin, observndu-se o dominare a traditio-nalistilor si a
ambitiosilor. Acestia reprezinta segmentul dominant al pietei vizate, stilul lor
influentnd indirect strategiile si obiectivele firmei.
Mediul demografic reprezinta totodata unul din factorii formativi ai cererii de marfuri
pentru firma METRO AG, nsa piata-tinta la care se adreseaza firma cuprinde ntr-o
masura mai mica personele fizice ce compun menajele, ci se axeaza pe satisfacerea
cerintelor ce apartin firmelor, persoanelor juridice. Din acest motiv, o analiza mai
complexa se cere a fi corelata cu o analiza prealabila a pietei. Preferintele si
comportamentele generale ale ariei unde firma si desfasoara activitatea, este utila n
masura n care trasaturile se rasfrng asupra comportamentelor organizatiilor-client.

2.2.2 Mediul Economic

Cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenteaza capacitatea

ntreprinderii de a concura n domeniul sau de activitate, dar si posibilitatea si
disponibilitatea consumatorilor de a cumpara diverse bunuri si servicii. ntre factorii care
influenteaza puterea de cumparare se numara rata inflatiei, evolutia preturilor, modelele
de consum ale populatiei, rata somajului, veniturile reale, strucura comertului cu ridicata,

exportul si importul de bunuri. Aceste aspecte legate de situatia economica a zonei n care
firma Metro Cash&Carry si va desfasura activitatea, se reflecta, direct sau indirect, si
determina volumul si structura ofertei de marfuri, nivelul veniturilor, marimea cererii de
marfuri, miscarea preturilor si nivelul concurentei

Rata inflatiei are un impact important asupra eforturilor de marketing ale firmei Metro
Cash&Carry - o rata nalta nseamna o economie n dificultate si prin urmare un potential
de marketing scazut. De asemenea, cnd veniturile nominale depasesc rata inflatiei are
loc o crestere a veniturilor reale si consumatorii si pot procura cantitati sporite de bunuri
si servicii. Astfel, o rata a inflatiei n scadere, cazul pietei, este un moment n care firma
trebuie sa acorde o importanta ridicata produselor alimentare si sa ncerce o reducere a
preturilor la cele nealimentare pentru a stimula vnzarile .
Comertul cu amanuntul si-a continuat evolutia pozitiva, cresterea nregistrata fiind
superioara prognozei anuale. n luna februarie 2010, comparativ cu luna prece-denta,
acest tip de comert a cunoscut o crestere a volumului absolut cu 30%, ceea ce a condus la
o crestere pe primul trimestru comparativ cu perioada corespunzatoare anului trecut, de
80%. Daca se ia n considerare numarul de zile lucratoare din perioadele comparate,
indicele corectat al comertului cu ridicata a fost de 110%.

Mediul Tehnologic
Mediul tehnologic n care opereaza firma este alcatuit din numerosi factori ce
concura la realizarea produselor si serviciilor, precum : nivelul tehnic al utilajelor si
echipamentelor, calitatea tehnologiilor, activitatea de cercetare-dezvoltare, licente si
brevete nregistrate, capacitatea de creatie-inovatie-inventie. Aceasta componenta a
macromediului implica firma att ca beneficiar, ct si ca furnizor, n principal, prin
intermediul pietei. Considerat, de regula, factorul cu cel mai puternic impact asupra

activitatilor umane, cunoasterea mediului tehnologic prezinta o importanta deosebita

pentru firma, deoarece creeaza modalitati noi de satisfacere a nevoilor consumatorilor,
permite identificarea unei cereri latente, ajuta la descoperirea unor noi segmente de
consumatori, modifica modelele cererii si stilul de viata, poate modifica natura
concurentei ntr-o industrie si amplifica eficienta activitatilor de marketing, utiliznd
tehnici avansate.

Cuprinznd ansamblul elementelor cu caracter tehnic si tehnologic, cu impact asupra

firmei, aceasta categorie de factori si pune amprenta, n principal pe gradul de nzestrare
tehnica si pe ritmul modernizarii produselor si tehnologiilor. Gradul avansat de uzura a
fondurilor fixe si ritmul lent de nnoire a produselor si tehnologiilor reclama
impulsionarea activitatii de cercetare-dezvoltare si conceperea unor produse si tehnologii
cu parametrii calitativi si economici superiori, concomitent cu retehnologizarea unor
ramuri de activitate.
n general, tehnologia reprezinta "cunoasterea modului cum se realizeaza sarcinile si
obiectivele", iar adesea, aceasta cunoastere este legata de cercetarea stiintifica. Evolutia
mediului tehnologic dobndeste o exprimare concreta prin intermediul unor elemente
specifice:inventii si inovatii, marirea si orientarea fondurilor destinate
cercetarii, "explozia" produselor noi, perfectionarea produselor traditionale, reglementari
ce vizeaza eliminarea tehnologiilor poluante

Mediul Natural
Resursele nu numai ca nu mai sunt privite izolat de celelalte fenomene economice si
sociale, ci au nceput sa fie luate n considerare la dimensiunile lor reale si integrate ntrun sistem mpreuna cu alte subsisteme, ca populatia, investitia de capital, poluarea,
productia de alimente, calitatea vietii, toate fiind privite n evolutia lor pe termen lung si
n interconditionarea lor reciproca.
Mediul natural detine un rol din ce n ce mai important n perioada actuala n proiectarea
si desfasurarea activitatilor economice. Conditiile naturale determina modul de localizare,
de distributie n spatiu a activitatilor unitatii economice, influentnd n mod nemijlocit

obiectivul activitatii. si n cadrul mediului natural se nregistreaza o serie de tendinte,

puse n evidenta prin criza materiilor prime, cresterea costului energiei si implicatiile
legate de influenta reliefului, a climei.

Mediul cultural
Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si
normele care guverneaza statutul oamenilor n societate constituie mediul cultural. Aceste
elemente formeaza comportamentul de cumparare si consum, delimiteaza segmentele de
piata si delimiteaza tipologiiile specifice ale cumparatorilor. Mediul cultural contribuie la
exprimarea exigentei unei anumite piete, conditionnd att felul produselor si maniera
distribuirii lor, ct si continutul si forma comunicatiilor firmei cu piata, ale mesajelor
transmise.
Impactul mediului cultural asupra activitatii firmei este conditionat de o serie de
caracteristici: valorile culturale fundamentale rezista n timp, fiecare cultura este compusa
din culturi secundare, valorile culturale secundare se transforma n timp.
Particularitatile pietei deriva si din mentalitatile unor grupuri de persoane, sasi si
germani, care constituie o parte importanta a populatiei. Tipul de comportament al
acestora difera prin cultura proprie, stilul de viata si exigentele specifice populatiei
germane-conservarea propriei culturi-: calitatea produselor, usurinta n achizitionarea
produselor sau serviciilor, respectarea traditiilor si obiceiurilor. Toate aceste elemente
contribuie la definirea prototipului de consumator, iar firma, pentru a avea o activitate
eficienta, trebuie sa ia n considerare si aceste caracteristici ale grupurilor etnice.

Religia si nationalitatea constituie elemente importante n conturarea profilului

consumatorului, aspecte ce trebuie luate n considerare de catre firma.
Obiceiurile de consum si personalitatea indivizilor este influentata de tipul de
religie, sarbatorile si traditiile fiecarei etnii. Populatia vizata de firma este
constituita, n general de romni, iar religia cu cea mai mare pondere este cea
ortodoxa.
Un alt aspect care contribuie la identificarea aspectelor legate de mediul cultural,
l reprezinta nivelul educational, iar firma priveste acesta influenta prin doua
perspective: potential de instruire al personalului propriu si nivelul de cunostinte
al clientilor.
Clasa social mprtirea populatiei n diferite segmente tinnd seama de factori
culturali precum originea printilor, ocupatie, educatie, surs de venituri defineste structura claselor sociale. Coleman si Rainwater , doi sociologi renumiti n
Statele Uni-te, sugereaz o mprtire n clase sociale bazat pe sapte categorii:
Foarte foarte bogati ( mai putin de 1%): elita social, triesc din averi mostenite
si provin din familii foarte cunoscute;

Bogati ( circa 2 %): acei profesionisti si oameni de afaceri care provin

din clasa de mijloc, dar au evoluat prin forte proprii, capacitate profesional si
abilitate de a face avere;

Clasa de mijloc superioar (12%): profesionisti, proprietarii unor mici

afaceri managerii unor companii cu venituri confortabile.

Clasa de mijloc (31%): muncitori care cstig un venit mediu si

consider c trebuie s triasc n partea bun a localittii.

Clasa muncitorilor (38%): muncitori care cstig venituri mici si aproape

de medie, dar opteaz pentru un stil de viat muncitoresc.

Clasa celor sraci (9%): oameni presteaz munc necalificat si care

lucreaz pentru putini bani, au slujbe temporare sau si schimb adesea locul de
munc;

Clasa celor foarte foarte sraci (7%): persoane care triesc n srcie,
si sunt someri cea mai mare parte a anului.

Cultura reprezint un mod de viat care face posibil diferentierea unui grup de
oameni de un altul. Cultura este un rezultat al nvtrii si se transmite de la o
generatie la alta. Acest mod de viat include anumite atitudini si valori ca model
de comporta-ment : estetic, limbaj, religie, educatie, structura de clas, sau alte
modele sociale. n cadrul unor largi arii culturale se pot deosebi arii mai restrnse
care manifest aspecte specifice n functie de vrsta, zon geografic, ras,
religie sau fundamente etnice. Din perspectiv de marketing, cultura determin
dorintele ca o modalitate de exprimare a nevoilor. Diferentele culturale studiate
de-a lungul timpului sau de la o natiune la alta se nscriu n preocuprile
complexe ale operatorilor de marketing. De altfel, necesitatea de adaptare a
programelor de marke-ting la cultur este evident, si totusi se regsesc
numeroase greseli de acest gen n esecurile nregistrate de marketeri , n special
pe arena international a activittii lor.

Mediul Politico-Legislativ
Mediul politic este format de structurile sociale ale societatii, fortele politice ce
actioneaza si de raporturile stabilite ntre acestea. Toate acestea determina un
climat politic stabil sau mai putin stabil cu influente directe asupra mediului de
afaceri dintr-o regiune, ca si gradul de interventie a statului n economie si
atitudinea generala a administratiei fata de viata economica a societatii.
Mediul legislativ cuprinde ansamblul normelor juridice si actelor normative care
reglementeaza desfasurarea activitatilor comerciale ale ntreprinderilor. Mediul
juridic si institutional nu cuprinde doar legislatia comerciala interna, ci si
reglementarile stabilite de organismele internationale abilitate.

3.Mediul Intern al firmei

3.1 Sucursalele

METRO Cash & Carry International, principalul juctor de pe piaa cash & carry
internaional, a deschis primul magazin n Romnia n octombrie 1996, fiind i prima
companie care a introdus pe piaa local sistemul de vnzare cash & carry, cea mai
modern form de comer angro, cu plata la ridicarea mrfii. n anii urmtori, datorit
succesului noului sistem pe piaa romneasc, compania i-a extins reeaua cu rapiditate,
ajungnd acum sa i serveasc clienii din toat ara prin 30 de magazine, cu o suprafa
total de vnzare de aproximativ 190.000 de metri ptrai. n anul 2010

3.2. Personalul
METRO Cash & Carry Romnia avea aproximativ 5716 angajai, nregistrnd o cifra de
afaceri de 1,137 miliarde Euro.
n Top 100 Cele mai valoroase companii din 2010, Metro Cash&Carry ocup poziia 22
avnd o valoare de 505 mil. euro.

4. Analiza Swot
Puncte Forte

Puncte Slabe

Reputatia pe care o are concernul pe piata interna si

internationala
Politica de pret si de promovare

Distributia si relatia cu furnizorii.

Fluxul mare al angajatilor ntr-o perioada scurta de
timp

Flux de numerar dinamic

Oportunitati
Pozitia geografica si localizarea n spatiu a
activitatii, n apropierea unei autostrazi nationale si
europene
Prezenta slaba n sector a concurentei si cererea
nesatisfacuta a populatiei reprezinta un alt atu al
mediului extern.
Facilitatile fata de investitori
Utilizarea sistemelor informationale peformante n
organizarea interna a firmei

Amenintari
Rata inflatiei
Pericolul noilor intrati pe piata
Gradul de substituire
Fluctuatiile cursului valutar

5 Concluzii si Recomandari
Concluzii
Mobilizarea i folosirea resurselor firmei pentru realizarea unei activiti eficiente
pe pia, limitarea la maximum a riscurilor, fac necesar coordonarea tuturor eforturilor
de marketing pe direcii i obiective bine selecionate i exprimate ntr-un program de
marketing riguros elaborat. Programul de marketing este alctuit dintr-un ansamblu de
aciuni practice, n scopul realizrii unui obiectiv sau set de obiective, ealonate n timp,
cu precizarea responsabilitilor, a resurselor umane, materiale i financiare necesare.
n prezent Metro cash & carry Suceava are 45 de mii de clieni din care 8% sunt
clieni Gastro (hoteluri, restaurante), 25% sunt food retaileri (revnztori), 67% sunt
clieni Cbu (complementari bussiness-medici, avocai, artizani). Participarea acestora pe
categorii din totaul vnzrilor magazinului este: Gastro - 17%, Food retailer - 50%, Cbu
- 33%.

Competitorii:
Selgros (cash&carry), Kaufland (supermarket), Plus Botoani (supermarket), Dedeman
(materiale de construcii, anitare), Altex (electronice i electrocasnice), Carrefour
(hipermarket), Baumax ( materiale de construcii).
Pentru a reaciona la concuren este necesar s cunoti activitatea acesteia.
Metro a ctigat o bun poziie pe pia fiind prima companie de acest gen care s-a lansat
n Suceava. nainte ca cele dou supermarket-uri Kaufland i Selgros s-i fac simit

prezena pe piaa noastr s-au efectuat campanii de contracarare prin oferte speciale de
deschidere. Astfel, n zilele de deschidere ale acestor concureni s-au inregistrat vnzri
record ceea ce inseamn c o mare parte din lichiditile clienilor au fost atrase tot de
Metro. Kaufland a afectat doar clienii Cbu n procent de 15%, iar Selgros clienii Food
in procent de 2%. Surprinztor procentajul clienilor Gastro a crescut cu 1% i datorit
dezvoltrii zonelor turistice.

Recomandari:
O recomandare ar fi ca Metro sa implementeze, o dezvoltare a produsului, prin
introducerea anuala a cel putin 5 produse marci proprii. Aceasta optiune presupune att o
investitie consistenta n produse, ct si o capacitate de negociere cu furnizorii de
asemenea produse, tinnd cont de faptul ca firma nu este implicata n mod direct n
procesul de productie. Dezvoltarea produsului are deci, implicatii conexe si n ceea ce
priveste competitivitatea produselor si ritmul de nnoire al acestora, si, implicit activitatea
pe ansamblu a producatorilor acestor produse.

BIBLIOGRAFIE
www.magazin progresiv.ro,
www.rubinian.ro Plan de marketing, plan de afaceri, legislaie
www.departamentulmarketing.ro
www.marketingforum.ro Marketing is more than advertising
http://www.metro.ro/public/Home