Între mijloacele lingvistice de care uzează indivizii în cadrul procesului comunicativ se
înscriu și modalitățile de adresare, iar în cadrul acestora, un rol important revine formulelor de salut. Salutul este cea mai simplă formă de atenţie sau de respect care poate fi arătată faţă de o persoană sau un grup. Domeniul formulelor de salut este dinamic şi asta pentru că ţine cont de relaţiile sociale, de schimbările produse în sistemul acestor relaţii, de normele de politeţe. Studiul asupra salutului se înscrie în ramura lingvisticii numită sociolingvistică pentru că reflectă modul de a gândi, purta şi interacţiona al oamenilor la un moment dat în societate. În limba română există foarte multe formule de salut, dar care de-a lungul timpului au suferit diverse transformări sau chiar au ieşit din uz. „Salutul este comportamentul comunicaţional, gestual sau verbal (ori şi gestual şi verbal) cu o semnificaţie cunoscută unui micro sau macrogrup social, prin care se dă un semn de atenţie, de respect, de politeţe unei persoane sau unui grup.” (Pietreanu, 1984: 29) Formulele de salut se înscriu între expresiile adresative stereotipizate de care uzează indivizii în cadrul procesului comunicativ. Formula de salut este modalitatea prin care locutorul inițiază ți încheie un contract verbal plin de implicații psihosociale cu repercusiuni în poziționarea sa în interiorul comunității.