IDENTIFICATI SI ENUMERATI PRINCIPALELE TRASATURI ALE DRPTULUI IN

PERIOADA DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA.

În procesul de modernizare a României, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-
1866), s-a înscris și întocmirea Codului civil şi a Codului penal care
a fost inclus în seria marilor reforme legislative din acea perioadă.
Promulgarea codurilor de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-a realizat în decembrie
1864. Decretarea Codului Civil, promulgat la 4/16 decembrie 1864 (intrat în vigoare în 1865),
care fusese întocmit de o comisie de jurişti și care au folosit drept model Codul Napoleon,
Codul civil italian şi unele norme juridice autohtone, a avut o importanță semnificativă, astfel
prin această lege proprietatea privată şi procesele de modernizare a
societăţii au fost consolidate.
La 2/14 decembrie 1864, Alexandru Ioan Cuza a promulgat Codul Penal, care a intrat în
vigoare la 1/13 mai 1865. Codul penal era alcătuit după modelul
Codului penal francez (din 1810) şi al Codului penal prusian (din 1851), având la bază şi
unele legi penale autohtone.
Codul lui Cuza, primul Cod Penal din România. Care erau prevederile acestuia în cazurile
de corupție: Pedeapsa maximă a închisorii pentru funcționari, iar judecătorii corupți primeau
închisoare pe viață.
Codul penal prevedea sancțiuni aspre pentru funcționarii dovediți corupți care își pierdeau
funcția pentru tot restul vieții, primeau pedeapsa cu închisoarea (cu executare…), dar își
pierdeau și dreptul la pensie. Banii sau bunurile furate mergeau direct către spitale și casele de
binefacere.
Funcționarii publici care urmăreau interesul personal în funcțiile pe care le ocupau fie
direct, fie prin persoane interpuse erau pedepsiți cu închisoare de până la doi ani și, în plus, nu
mai putea ocupa vreodată funcții publice: "Despre infracțiunile privitoare la amestecarea
funcționarilor publici în afaceri sau comerciuri necompatibile cu a lor
calitate (secțiunea III)".
Judecătorii corupți primeau închisoare pe viață.
Codul Cuza consacra principiul legalității incriminării și a pedepsei, egalitatea în fața legii
penale, umanizarea pedepselor, nu prevedea pedeapsa
 cu moartea, ci munca silnică pe viață. Infracțiunile erau clasificate în trei categorii: crime,
delicte și contravenții.
Codul civil cuprindea dispoziţii progresiste care au fost preluate de presa străină: instituia
căsătoria civilă, singura obligatorie, cea religioasă devenind facultativă, instituia, de asemenea,
divorţul civil, în locul celui religios, prevedea modalităţile acordării progresive de drepturi
politice evreilor etc. Noul Cod civil, care moderniza sistemul juridic, a constituit și un
instrument important de unificare a Principatelor Române. În ceea ce priveşte Codul penal,
acesta nu mai prevedea pedeapsa cu moartea, care existase de la începutul statelor româneşti.
Codul Civil cuprindea 1914 articole și era împărțit în trei cărți. De-a lungul timpului,
numeroase acte normative au abrogat, modificat și completat articole din Codul Civil. În ciuda
unor numeroase eforturi de modificare, care au fost culminate prin pregătirea și finalizarea
unor noi proiecte de Cod Civil, care erau menite să îl înlocuiască, precum cele din anii
1940,1971 și 2004, Codul Civil din vremea lui Alexandru Ioan Cuza a rămas în vigoare până
la data de 1 octombrie 2011 când a intrat în vigoare un nou Cod Civil inspirat după Codul
Civil din provincia Quebec, Canada.