Sisteme de plati si decontare din Romania

Alecu Cristina
FB,anul II,grupa1
 In Romania, platile fara numerar apar la inceputul secolului al XVIII-lea si primele
atestari documentare vorbesc depre casele de negot de la Bucuresti la1700 si Brasov si
Sibiu la 1750, unde circulau prin gir (zalog) inscrisuri subdenumirea de polita. Aceste
polite se decontau pentru stingerea obligatiilor dintre parti. Despre celelalte instrumente
de plata (cec, virament) documentelefac mentiuni de abia la inceputul secolului al XIX-
lea.
Prin infiintarea Bancii Nationale a Romaniei (BNR) in 1880 s-a reglementat circulatia
monetara si s-aimpus semnul monetar al tarii. In 1919 se infiinteaza Casse de
Compensatiuni in Bucuresti ca o asociatie de banci si bancheri, care a stat la baza
organizarii decontarii intre banci per sold. In 1926 se infiinteaza Serviciul National de
Viramente la B.N.R. dupa modelul serviciilor similare existente la bancile centrale din
Germania, Belgia si Franta. Acest serviciu este stramosul activitatii de decontare
pe baza bruta care se desfasoara astazi la nivel national la B.N.R. si a functionat fara
intrerupere de la infiintare. In perioada economiei planificate,decontarile se faceau in
cea mai mare parte pe baza instrumentelor de credit(dispozitia de plata), cele de debit
(cecul) fiind foarte putin folosite sau s-a renuntat la utilizarea lor (cambia, biletul la
ordin). Bancile fiind proprietate de stat au dobandit drepturi destul de mari de control al
platilor (controlul prin leu),avand drept de refuz chiar daca beneficiarul nu solicita acest
lucru.
In 1990,sistemul bancar se reorganizeaza pe doua nivele, banca centrala si
bancile comerciale si un nou sistem de decontare si compensare se pune in aplicare
in1995. Totodata, se creeaza sistemul national de plati interbancare in care BNR are
rolul de conducator. Sistemul de plati intern se aliniaza, treptat, la sistemul de plati
folosit de Uniunea Europeana (UE), iar in anul 2005 s-a implementat compensarea
automata a platior de mica valoare si sistemul de plata cu decontare bruta in timp real a
platilor de mare valoare, un sistem electronic folosit, de asemenea, de tarile membre
ale UE.Transferurile de fonduri pentru efectuarea platilor poate avea loc intre banci
diferite si se numesc transferuri interbancare .Transferurile interbancare modifica
situatia soldurilor din conturile de la banca agent de decontare, deci o modificare
patrimoniala.Decontarea reprezinta transferul de fonduri intre banci si incarcarea-
descarcarea de gestiune a bancilor participante la transfer, precum si finalizarea platii
prin descarcarea de gestiune a platitorului (debitorul) fata de beneficiarul platii
(creditorul). Activele care circula in sistemul de plati (banii) reprezintacreante asupra
guvernului (moneda metalica), asupra bancii centrale (bancnotelesau fondurile banesti
din evidentele bancii centrale) si asupra institutiilor  bancare (depozitele bancare).
Aceste active sunt cunoscute sub denumireagenerica de mijloace de decontare, folosita
mai ales in activitatea de analiza a activitatii bancare.
Decontarile se impart in doua mari categorii: pe baza bruta si pe baza neta.
Decontarile pe baza bruta sunt cele care se efectueaza operatie cuoperatie si sunt
specifice platilor de valori mari in timp ce decontarile pe baza neta sunt cele supuse
compensarii, cand se plateste soldul net debitor sau seincaseaza soldul net creditor si
sunt specifice platilor de valori mici.
Notiunea dedecontare se foloseste mai mult in sistemul bancar iar cea de plati in
practicaagentilor economici si a populatiei in relatiile cu bancile, dar exista o tendinta
degeneralizare a notiunii de plati si in sfera activitatii bancare.Platile electronice.
Progresele deosebite realizate in informatica sicomunicatii au permis aparitia platilor
electronice si a sistemelor de plati pesuport electronic. Noua tehnologie s-a folosit mai
intai in domeniultransferurilor inter-bancare de fonduri, apoi in tranzactiile comertului
electronicsi in sfera serviciilor prin plati pe baza de carduri, internet si alte sisteme
tehnicede plati (videotex, multicash, telefonul mobil etc).
Aceste sisteme tehnice au permis plata de la distanta fara sa mai fie necesara
prezenta la ghiseul bancii.Sistemul de plati de interes national (SPIN). Sistemele de
plati de interesnational sunt sisteme integrate care cuprind mai multe subsisteme unde
seordoneaza relatiile pecuniare dintre parteneri si se asigura descarcarea de gestiune
si transferul de proprietate asupra activelor bani.
Toate subsistemeletrebuie sa foloseasca insa numai moneda bancii centrale
care este recunoscuta de partenerii tranzactiilor si sistemul bancar prin care se asigura
canalele decirculatie a acestei monede. Pentru necesitatile decontarii finale, relatiile de
plati sunt ordonate intr-o forma piramidala prin concentrarea pe banci comerciale si
centralizarea la banca centrala unde platile se fac definitiv si irevocabil.In tara noastra,
SPIN a fost creat in 1995 si cuprinde mai multesubsisteme: decontarea pe baza bruta,
compensarea si decontarea pe baza neta,decontarea bruta a platilor de mare valoare,
decontarea titlurilor de stat,decontarea depozitelor constituite de banci la banca
centrala, decontarea bruta lasfarsitul zilei a tranzactiilor bancare.

  Sistemul de plati  reprezintă un ansamblu de instrumente, proceduri bancare şi

reguli care asigură transferul de fonduri între participanţii la sistem (instituţii de credit
sau instituţii financiare). Sistemul se bazează pe un acord între participanţii la sistem şi
operatorul de sistem, iar transferul de fonduri este realizat prin intermediul unei
infrastructuri tehnice agreate.

Un sistem de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare ("securities

settlement system" sau SSS) reprezintă un sistem care permite transferul de
instrumente financiare fără plată ("free of payment", "free delivery", sau FoP) spre
exemplu în cazul executării garanţiilor, sau contraplată ("delivery versus payment", sau
DvP).
Un depozitar central pentru instrumente financiare ("central securities depository", sau
CSD) reprezintă un sistem (sau o instituţie) pentru depozitarea instrumentelor
financiare, care realizează procesarea tranzacţiilor cu instrumente financiare pe bază
de înregistrare în conturi. Instrumentele financiare pe suport fizic pot fi imobilizate de
către depozitar sau pot fi dematerializate (astfel încât acestea există doar sub formă de
înregistrări electronice). În afară de păstrarea în custodie a instrumentelor financiare, un
depozitar central pentru instrumente financiare poate asigura şi funcţiuni de
împerechere a ordinelor de transfer, de compensare şi decontare a acestora.

Decontarea instrumentelor financiare se realizează în conturile de depozit pentru

instrumente deschise în evidenţele unui CSD (care poate fi entitate privată, sau o bancă
centrală naţională care acţionează în calitate de CSD), sau ale băncii centrale (în
conturi operaţionale de custodie). În cazul din urmă, banca centrală acţionează în
calitate de intermediar custode al instrumentelor financiare. Custodele final este, de
regula, un CSD. Decontarea fondurilor aferente tranzacţiilor cu instrumente financiare
are loc în cadrul unui sistem interbancar de transfer de fonduri ("interbank funds
transfer system", sau IFTS), prin intermediul unui agent de decontare.

În România există trei sisteme de plăţi, respectiv unul pentru plăţi de valoare
mare în lei (ReGIS), unul pentru plăţi de valoare mică şi volum mare în lei (SENT),
precum şi un sistem de plăţi de mare valoare în euro (TARGET2-România).
De asemenea, există un sistem de depozitare şi decontare pentru titluri de stat şi
certificate de depozit emise de banca centrală (SaFIR) şi două sisteme de
compensare/decontare a valorilor mobiliare - RoClear şi SIBEX, care decontează prin
sistemul ReGIS.
Toate sistemele menţionate decontează în sistemul prin conturi ale instituţiilor de credit
deschise la BNR.

  ReGIS este sistemul RTGS naţional pentru plăţi în lei oferit de BNR. Sistemul
este folosit pentru decontarea operaţiunilor băncii centrale, a transferurilor interbancare,
precum şi a plăţilor în lei de valoare mare (peste 50.000 lei) sau urgente. Sistemul
asigură procesarea în timp real (respectiv pe o bază continuă) şi decontarea în banii
băncii centrale, cu finalitate imediată.

TARGET2(acronym de la Trans-European Automated Real-time Gross
settlement Express Transfer) reprezintă sistemul cu decontare pe bază brută în timp
real (Real-Time Gross Settlement – RTGS) pentru plăţi în monedă euro, pus la
dispoziţie de Eurosistem (Banca Centrală Europeană şi băncile centrale ale statelor
membre ale UE care au adoptat moneda euro). Sistemul este utilizat pentru decontarea
operaţiunilor băncilor centrale (inclusiv a operaţiunilor de politică monetară ale
Eurosistemului), a transferurilor interbancare de mare valoare în euro, precum şi a altor
plăţi în euro. De asemenea, prin sistem se decontează şi transferurile de fonduri
aferente sistemelor auxiliare (sisteme de plăţi şi sisteme de compensare-decontare a
operaţiunilor cu instrumente financiare).
Sistemul SaFIR este un sistem de depozitare şi decontare a instrumentelor financiare
administrat de BNR. Sistemul realizează depozitarea titlurilor de stat şi a certificatelor
de depozit emise de BNR, precum şi decontarea operaţiunilor cu astfel de instrumente
financiare. Sistemul asigură o procesare în timp real a ordinelor de transfer (respectiv,
pe o bază continuă), precum şi o decontare cu finalitate imediată.

SENT este un sistem electronic de compensare multilaterală a plăţilor interbancare în

lei, de valoare mică şi volum mare transmise între participanţi, pe parcursul mai multor
sesiuni zilnice.
Sistemul a intrat în funcţiune în anul 2005, fiind dezvoltat şi implementat în cadrul
proiectului Phare RO-0005.02 - "Interbank Payment System".
Sistemul este operat de Societatea de Transfer de Fonduri şi Decontări - TRANSFOND
S.A. , societate comercială constituită în anul 2000 de către BNR (care deţine 33,33%
din capitalul social al acesteia) şi un număr de bănci (care deţin 66,67% din capitalul
social al societăţii). În prezent, societatea are ca acţionari, în afară de BNR, un număr
de 23 instituţii de credit.

Rezultatele financiare ale BNR la 31 decembrie 2009

Potrivit acquis-ului comunitar, BNR nu urmareste îndeplinirea unor performante

de ordin comercial, cum ar fi maximizarea profitului, actiunile sale vizând implementarea
unei politici monetare care sa asigure atingerea obiectivului fundamental, si anume
stabilitatea preturilor.
În perioada 2001-2006, în care reducerea inflatiei nu putea fi realizata fara
efectuarea unor absorbtii masive de lichiditate, BNR si-a asumat costul unei politici
monetare restrictive, încheind exercitiile financiare cu pierderi operationale. Pe fondul
modificarii radicale a conditiilor de lichiditate pe plan international, BNR a trecut treptat
din pozitia de debitor net în cea de creditor al sistemului bancar si a înregistrat un
rezultat financiar pozitiv în fiecare an începând cu 2007.
 Astfel, profitul atins la finele anului 2009, în suma de 4 607,7 milioane lei, a
depasit cu 38 la suta nivelul din anul precedent. La acest rezultat a contribuit si
preocuparea constanta pentru limitarea cheltuielilor proprii de functionare.
Rezultatul financiar pozitiv a fost determinat de profitul operational obtinut din
administrarea rezervelor internationale (+5 116,4 milioane lei) si din emisiunea
monetara(+26,8 milioane lei), respectiv de pierderea asociata operatiunilor de politica
monetara(-181,9 milioane lei) si altor operatiuni (-343,5 milioane lei), precum si de cea
generata de reevaluarea activelor si pasivelor (-10,2 milioane lei). \

Conform Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a României, profitul
realizat în 2009 a fost repartizat pentru acoperirea pierderilor din anii anteriori (2 821,5
milioane lei), pentru plata la bugetul de stat a unei cote de 80 la suta din veniturile nete
ale bancii (1 436,6 milioane lei), pentru majorarea rezervelor statutare (209,6 milioane
lei), pentru constituirea unor surse proprii de investi_ii în anul 2010 (104,8 milioane lei),
restul profitului urmând a fi reportat si repartizat conform prevederilor legale.

Rezultatele financiare ale BNR la 31 decembrie 2010

Potrivit acquis-ului comunitar, BNR nu urmareste îndeplinirea unor performante

de ordin comercial, cum ar fi maximizarea profitului, actiunile sale vizând implementarea
unei politici monetare care sa asigure atingerea obiectivului fundamental, si anume
stabilitatea preturilor. Totusi, în cadrul bancii centrale exista o preocupare constanta
pentru limitarea cheltuielilor proprii de functionare, astfel încât, în anul 2010, nivelul
acestora în termeni reali a fost mentinut la un nivel comparabil cu cel realizat în anul
precedent (-1 la suta).
Pentru al patrulea an consecutiv, BNR a înregistrat un rezultat financiar pozitiv,
constând într-un procet de 1 415 milioane lei (cu 69 la suta mai mic decât în anul
precedent). Diminuarea profitului se datoreaza, în mare masura, situarii bancii centrale
în pozitia de debitor net al sistemului bancar în cea mai mare parte a anului 2010.
 Rezultatul financiar pozitiv a fost determinat de profitul operational obtinut din
administrarea rezervelor internationale (+2 198,6 milioane lei), precum si din emisiunea
monetara si decontarea platilor (+30,2 milioane lei), diminuat de pierderea asociata
operatiunilor de politica monetara (-469,9 milioane lei), altor operatiuni (-334,5 milioane
lei) si reevaluarii activelor si pasivelor în valuta (-9,3 milioane lei).

Conform Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a României, profitul
realizat în anul 2010 a fost repartizat dupa cum urmeaza: cota de 80 la suta(1 132
milioane lei) a fost virata la bugetul de stat; 141,5 milioane lei au fost destinate majorarii
rezervelor statutare; 84,9 milioane lei au fost utilizate pentru constituirea unor surse
proprii de finantare; 28,3 milioane lei s-au folosit pentru fondul de participare a
salariatilor la procent, iar 28,3 milioane lei pentru rezerve la
dispozitia Consiliului de administratie.

Rezultatele fi nanciare ale BNR la 31 decembrie 2011

Prin acţiunile sale, Banca Naţională a României vizează implementarea unei

politici monetare care să asigure realizarea obiectivului fundamental – asigurarea şi
menţinerea stabilităţii preţurilor – şi îndeplinirea celorlalte atribuţii prevăzute în Legea nr.
312/2004 privind Statutul BNR, fără a urmări performanţe de ordin comercial, cum ar fi
maximizarea profi tului. Totuşi, în activitatea BNR există o preocupare permanentă
pentru administrarea efi cientă a resurselor afl ate la dispoziţia sa, astfel încât, în anul
2011, cheltuielile de funcţionare s-au situat cu 10 la sută sub nivelul prevăzut în bugetul
aprobat.
Pentru al cincilea an consecutiv, BNR a înregistrat un rezultat fi nanciar pozitiv,
constând într-un profit în sumă de 301,3 milioane lei (cu 79 la sută mai redus faţă de cel
din anul precedent).
 Diminuarea profitului s-a datorat, în bună măsură, poziţiei de debitor net faţă de
sistemul bancar în care s-a afl at banca centrală în primele şapte luni ale anului, dar şi
randamentelor scăzute aferente activelor în valută.
Rezultatul financiar pozitiv a fost determinat de profitul operaţional obţinut din
administrarea activelor şi pasivelor în valută (+1 012,8 milioane lei) şi din emisiunea
monetară şi decontarea plăţilor (+5,9 milioane lei), diminuat cu pierderea asociată
operaţiunilor de politică monetară (-329,6 milioane lei), altor operaţiuni (-385,1 milioane
lei) şi reevaluării activelor şi pasivelor în valută (-2,6 milioane lei).

Potrivit Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale, profi tul realizat în
anul 2011 a fost repartizat după cum urmează: cota de 80 la sută din veniturile nete ale
BNR10 (235 milioane lei) a fost virată la bugetul de stat; 39,8 milioane lei au fost
destinate majorării rezervelor statutare; 19,9 milioane lei au fost utilizate pentru
constituirea unor surse proprii de fi nanţare; 6,6 milioane lei pentru fondul de participare
a salariaţilor la profi t, iar 7 mii lei pentru rezerve la dispoziţia Consiliului de
administraţie.
 Rezultatele financiare ale BNR la 31 decembrie

Administrarea Emisiunea Pierderea Reevaluarea

Anul activelor şi monetară şi asociată Alte operaţiuni activelor şi PROFIT
pasivelor în decontarea operaţiunilor pasivelor în
valută plăţilor de politică valută
monetară
2009 5116,4 26,8 -181,9 -343,5 -10,2 milioane 4607,7
milioane lei milioane lei milioane lei milioane lei lei milioane lei
2010 2198,6 30,2 -469,9 -334,5 -9,3 milioane 1415
milioane lei milioane lei milioane lei milioane lei lei milioane lei
2011 1012,8 5,9 milioane -329,6 -385,1 -2,6 milioane 301,3
milioane lei lei milioane lei milioane lei lei milioane lei

Conform Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a României, profitul
realizat a fost repartizat:

80% din Fondul de Rezerve la

veniturile Majorări ale Constituirea participare dispoziţia
nete ale BNR rezervelor unor surse a Consiliului
Anul
virate la statutare proprii de salariaţilor de
bugetul de finanţare la profit administraţie
stat
200 1 436,6 209,6 104,8 Profit reportat si repartizat
9 milioane lei milioane lei milioane lei conform prevederilor legale.
201 1 132 milioane 141,5 84,9 milioane 28,3 28,3 milioane
0 lei milioane lei lei milioane lei lei
201 235 milioane 39,8 19,9 milioane 6,6 7 mii lei
1 lei milioane lei lei milioane lei