Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghid Metodic La Macroeconomie Cu Aplicatii Practice
Ghid Metodic La Macroeconomie Cu Aplicatii Practice
LUCIA CASTRAVEŢ
Chişinău
U.T.M.
2007
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
© UTM.,2007
2
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Introducere
Macroeconomia ca ştiinţă deţine un loc de frunte între
disciplinele studiate de către viitorii economişti.
Macroeconomia studiază comportamentul agenţilor
economici la nivelul întregii economii naţionale. Macroeconomia se
concentrează cu prioritate către analiza calitativă a mecanismului de
funcţionare a economiei naţionale, a corelaţiilor dintre variabilele
macroeconomice, punând un accent deosebit pe influienţele directe
şi indirecte dintre acestea în vederea fundamentării ştiinţifice a
deciziilor de politică macroeconomică. De aceea, macroeconomia
este o disciplină închegată într-o viziune sistemică şi ne dă
posibilitatea cunoaşterii comportamentului economic în perioadele
de avânt şi recesiune, a consumului şi investiţiilor, a performanţelor
economiei, dinamicii producţiei de bunuri şi servicii, a ratei inflaţiei
şi şomajului, a politicii fiscale şi monetare, a balanţei de plăţi, a
datoriei publice, a echilibrului şi a dezechilibrului macroeconomic
în general. De asemenea, macroeconomia abordează problemele de
modelare economică a echilibrului şi dezechilibrului static şi
dinamic, atât pe termen scurt cât şi pe termen mediu şi lung, precum
şi o integrare a componentelor economiei naţionale într-o analiză
cantitativă cu ajutorul modelelor de creştere economică.
Macroeconomia se ocupă deci cu studiul structurii,
funcţionalităţii de ansamblu al sistemului economiei naţionale, în
strânsă conecsiune cu sistemul economiei mondiale şi cu mediul
înconjurător, în scopul determinării volumului total de bunuri şi
servicii şi a tuturor variabilelor care-l influienţează.
Toate aceste procese sunt studiate în cadrul cursului de
macroeconomie care are drept obiectiv principal formarea la viitorii
economişti, a abilităţilor de a reprezenta sistematic prosesele ce au
loc în economie, de a analiza raporturile dintre variabilele
economice şi dezechilibrele ce au loc între aceste variabile, de a lua
decizii referitor la elaborarea unor politici macroeconomice
eficiente.
3
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
ABREVIERI:
S - economii
Sal. – Salarii
SCN – Sistemul Conturilor Naţionale
SPM – Sistemul Producţiei Materiale
T – Taxe şi impozite
U - Şomajul
VD – Venitul Disponibil
VN – Venitul Naţional
VP – Venitul Personal
VPD – Venitul Personal Disponibil
X – Exportul
Xnet – Exportul net
Z - Importul
Znet – Importul net
α - Consumul autonom
п – Rata inflaţiei
5
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
CUPRINS
Introducere 3
Abrevieri 5
Tema 1. Întroducere în analiza macroeconomică 8
Tema 2. Evaluarea rezultatelor activităţii economice 17
Tema 3. Instabilitatea macroeconomică 27
Tema 4. Piaţa muncii. Şomajul 35
Tema 5. Inflaţia – dezechilibru macroeconomic 41
Cererea şi oferta agregată. Modelul AD - AS de 57
Tema 6.
echilibru macroeconomic
Tema 7. Piaţa monetară. Politica monetar creditară 69
Tema 8. Piaţa valutară. Cursul de schimb valutar 82
Tema 9. Economia deschisă şi comerţul internaţional 90
Tema Creşterea economică. Modelele de creştere 105
10. economică
Tema 112
Politica monetară a Uniunii Europene
11.
Anexe 123
Bibliografie 127
Conţinutul temei:
1. Obiectul de studiu şi conceptele de bază ale
macroeconomiei.
2. Scopurile, obiectivele şi metodele macroeconomiei.
3. Analiza situaţiei socio-economice a Republicii
Moldova.
9
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Întrebări la temă:
1. Definiţi obiectul de studiu al macroeconomiei.
2. Identificaţi conceptele de bază ale macroeconomiei.
3. Caracterizaţi cele patru sectoare ale unei economii
naţionale.
4. Evidenţiaţi deosebirile dintre o economie închisă şi o
economie deschisă.
5. Caracterizaţi principalii indicatori macroeconomici ai
RM în baza tabelului 1.1.
1
Trebuie să menţionăm, că volumul real atât a exporturilor, cît şi a importurilor
este cu mult mai semnificativ decât cele menţionate mai sus. Este vorba de
exporturi-importuri ce revin judeţului Dubăsari, plus, pe de altă parte, de acele
relaţii comerciale care nu sunt cuprinse în statistică. Însă în final, chiar dacă am
ţine cont şi de aceste informaţii situaţia şi concluziile ar rămîne în fond aceleaşi,
importurile nete oricum fiind în creştere în perioada cercetată.
11
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
12
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
3. Soldul (deficitul)
mln.
4 balanţei 145,0 93,9 95,2 277,3 297,1 391,8 122,5 304,9 324,6 394,6 622,3 732,7 1201.0
dol
. comerciale, -
Notă: Datele Tabelului au fost sistematizate în baza surselor expuse la sfârşitul materialului.
13
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Bibliografie recomandată:
1. Abraham Frois G. - Economia politica, Editura Humanitas,
Bucuresti, 1994.
2. Floricel C., Relaţii Valutar-Financiare Internaţionale, Bucureşti,
Ed. Economică, 2001.
3. Barro R. J. - Macroeconomics, Fourth Edition, John Willy &
Sons, Inc. N. Y., 1993.
4. Basno C., Dardac N., Constantin F. - Moneda, credit, banci,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994.
5. Babeanu M., Babeanu M. - Piaţa si sistemul de piete, Fundatia
"Scrisul Romanesc", Craiova, 1998.
6. Babeanu M. (coord.) - Economie politica, vol. II, Editura Argus,
Craiova, 1993.
7. Вăcescu Marius, Băcescu-Cărbunaru Angelica, Macroeconomie şi
politici macroeconomice,-Bucureşti:Ed.ALL
Educaţional, l998.
8. Barbacioru C., Popescu D. - Macroeconomie, Editura
Universitaria, Craiova, 2001.
9. Dobrota N. - Economie politica, Editura Economica, Bucuresti,
1997.
10. Dornbusch R., Fischer S. - Macroeconomia, Editura Sedona,
Timisoara, 1997.
11. Michael Burda, Charles Wyplosz – Macroeconomie Perspectiva
europeană, Editura All Beck, Bucureşti, 2002.
12. Мэнкью Н.Г. Макроэкономика. Пep. с. англ. -М.: Изд-во
МГУ. 1994.
13. Niculescu N. G., Ponta M., Niculescu E. (coord.) - Economie
politica, vol. II, Editura Polirom, Iasi, 1998.
14. Pirvu Gh. (coord.) - Economie - manual universitar, Editura
Universitaria, Craiova, 2001.
15. Prahoveanu E. - Economie politica, Editura Eficient, Bucuresti,
1998.
16. „Preturile în Republica Moldova: Culegere Statistică, 2004”,
Departamentul Statistică şi Sociologie, Chisinau, Statistica
2004.
17. Пышкина Т., Макроэкономика. Основные аспекты рыночной
и переходной экономики, -Кишинёв: Эврика, 2001.
14
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Conţinutul temei:
1. Sisteme de analiză macroeconomică:
SPM – Sistemul Producţiei Materiale;
SCN – Sistemul Conturilor Naţionale.
2. Principii de evaluare a rezultatelor în SCN.
3. Metode de evaluare a principalilor indicatori
macroeconomici.
15
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
16
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
17
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
20
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Întrebări la temă:
Evidenţiaţi importanţa indicatorilor
macroeconomici.
Identificaţi deosebirile dintre cele două sisteme de
analiză macroeconomică.
Caracterizaţi principiile de evaluare a rezultatelor
în SCN.
Prezentaţi metodele de calcul al produsului
naţional.
Caracterizaţi deflatorul PIB.
Comentaţi evoluţia PIB în RM în ultimul deceniu
şi jumătate.
Teste grilă:
1. Bunurile şi serviciile care servesc la calculul
indicatorilor macroeconomici sunt evaluate în:
a) preţurile factorilor care includ impozitele indirecte şi
preţurile pieţei care nu includ impozitele indirecte;
b) preţurile factorilor care nu includ impozitele
indirecte şi preţurile pieţei care includ impozitele indirecte.
c) preţurile factorilor şi preţurile pieţei care sunt
identice.
22
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
23
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Probleme:
1. Se cunosc următoarele date:
PIB (în preţul factorilor de producţie)...........................43250u.m.
Venitul naţional din străinătate........................................1254u.m.
Amortizarea......................................................................4252u.m.
Să se calculeze PNN.
3. Ştiind că:
PNB (exprimat în preţurile pieţei)………………….54119u.m.
Amortizarea………………………………………….9873u.m.
Taxele indirecte (minus subsidii)…………………..11284u.m.
Să se calculeze venitul naţional.
24
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Bibliografie recomandată:
1. Abraham Frois G. - Economia politica, Editura Humanitas,
Bucuresti, 1994.
2. Floricel C., Relaţii Valutar-Financiare Internaţionale,
Bucureşti, Ed. Economică, 2001.
3. Barro R. J. - Macroeconomics, Fourth Edition, John Willy &
Sons, Inc. N. Y., 1993.
4. Basno C., Dardac N., Constantin F. - Moneda, credit, banci,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994.
5. Babeanu M., Babeanu M. - Piaţa si sistemul de piete,
Fundatia "Scrisul Romanesc", Craiova, 1998.
6. Babeanu M. (coord.) - Economie politica, vol. II, Editura
Argus, Craiova, 1993.
7. Вăcescu Marius, Băcescu-Cărbunaru Angelica,
Macroeconomie şi politici macroeconomice,
-Bucureşti: Ed. ALL Educaţional, l998.
8. Barbacioru C., Popescu D. - Macroeconomie, Editura
Universitaria, Craiova, 2001.
9. Dobrota N. - Economie politica, Editura Economica,
Bucuresti, 1997.
10. Dornbusch R., Fischer S. - Macroeconomia, Editura Sedona,
Timisoara, 1997.
11. Мэнкью Н.Г. Макроэкономика. Пep. с. англ. -М.: Изд-
во МГУ. 1994.
12. Michael Burda, Charles Wyplosz – Macroeconomie
Perspectiva europeană, Editura All Beck, Bucureşti, 2002.
13. Niculescu N. G., Ponta M., Niculescu E. (coord.) -
Economie politica, vol. II, Editura Polirom, Iasi, 1998.
14. Pirvu Gh. (coord.) - Economie - manual universitar, Editura
Universitaria, Craiova, 2001.
15. Prahoveanu E. - Economie politica, Editura Eficient,
Bucuresti, 1998.
16. „Preturile în Republica Moldova: Culegere Statistică, 2004”,
Departamentul Statistică şi Sociologie, Chisinau, Statistica
2004.
25
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Conţinutul temei:
1. Caracterul ciclic al economiei şi caracteristicile
fluctuaţiilor ciclice.
2. Tipurile şi particularităţile ciclurilor economice.
3. Factorii ce influenţează caracterul fluctuaţiilor ciclice.
4. Politicile anticriză.
26
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
27
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Timpul
28
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
29
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Întrebări la temă:
1. Caracterizaţi fluctuaţile ciclice în raport cu alte forme de
fluctuaţii ale activităţii economice.
2. Definiţi ciclicitatea, ciclul economic.
3. Precizaţi şi caracterizaţi tipurile esenţiale de cicluri
generale.
4. Sesizaţi deosebirile dintre faza ascendentă şi faza
descendentă a ciclului economic.
5. Identificaţi elementele caracteristice a ciclului lung.
6. Definiţi criza, ca fază a ciclului economic decenal.
7. Identificaţi cauzele evoluţiei ciclice a economiilor
contemporane.
8. Argumentaţi evoluţia politicilor anticriză.
31
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Teste grilă:
1. Precizaţi care este sensul corect al înţelegerii ciclului economic:
a) perioada de la începutul unei crize şi până la sfârşitul
acesteia;
b) perioada de la încheierea unei crize şi până la începutul
alteia;
c) perioada de la începutul uni crize şi până la revigorarea
activităţii economice;
d) perioada de la începutul unei crize şi până la începutul
crizei următoare.
2. Care este succesiunea corectă a fazelor ciclului economic
decenal?
a) avânt, criză, înviorare, depresiune;
b) înviorare, avânt, criză, depresiune;
c) criză, depresiune, înviorare, avânt;
d) depresiune, criză, înviorare, avânt;
e) avânt, criză, depresiune, înviorare.
3. Care dintre precizările de mai jos, referitoare la ciclurile
economice lungi, seculare, sunt corecte?
a) se întind de regulă pe durata a 100 ani;
b) se încadrează în categoria ciclurilor "specifice" sau
"intermediare";
c) integrează totdeauna patru faze;
d) includ numai anumite ramuri şi anumite ţări;
e) toate răspunsurile sunt greşite.
4. Marcaţi variantele greşite privitoare la înţelegerea crizei ca fază
a ciclului economic:
a) criza este o perioadă lentă de restructurare, în cursul
căreia se manifestă fenomene negative precum: scăderea
producţiei, a salariilor şi a schimburilor;
c) criza este o ruptură temporară, dar deseori violentă a
evoluţiei ascendente a economiei;
d) criza se traduce printr-o cădere brutală a profiturilor
întreprinderilor;
e) criza urmează după punctul maxim de creştere dintr-un ciclu.
32
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Bibliografie recomandată:
1. Abraham Frois G. - Economia politica, Editura Humanitas,
Bucuresti, 1994.
2. Floricel C., Relaţii Valutar-Financiare Internaţionale,
Bucureşti, Ed. Economică, 2001.
3. Barro R. J. - Macroeconomics, Fourth Edition, John Willy &
Sons, Inc. N. Y., 1993.
4. Basno C., Dardac N., Constantin F. - Moneda, credit, banci,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994.
5. Babeanu M., Babeanu M. - Piaţa si sistemul de piete,
Fundatia "Scrisul Romanesc", Craiova, 1998.
6. Babeanu M. (coord.) - Economie politica, vol. II, Editura
Argus, Craiova, 1993.
7. Вăcescu Marius, Băcescu-Cărbunaru Angelica,
Macroeconomie şi politici macroeconomice,
-Bucureşti: Ed. ALL Educaţional, l998.
8. Barbacioru C., Popescu D. - Macroeconomie, Editura
Universitaria, Craiova, 2001.
9. Dobrota N. - Economie politica, Editura Economica,
Bucuresti, 1997.
10. Dornbusch R., Fischer S. - Macroeconomia, Editura Sedona,
Timisoara, 1997.
11. Мэнкью Н.Г. Макроэкономика. Пep. с. англ. -М.: Изд-
во МГУ. 1994.
12. Michael Burda, Charles Wyplosz – Macroeconomie
Perspectiva europeană, Editura All Beck, Bucureşti, 2002.
13. Niculescu N. G., Ponta M., Niculescu E. (coord.) -
Economie politica, vol. II, Editura Polirom, Iasi, 1998.
14. Pirvu Gh. (coord.) - Economie - manual universitar, Editura
Universitaria, Craiova, 2001.
15. Prahoveanu E. - Economie politica, Editura Eficient,
Bucuresti, 1998.
33
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Conţinutul temei:
1. Echilibrul pe piaţa muncii şi salariul real.
2. Şomajul: formele şi cauzele apariţiei lui.
3. Ocuparea şi rata naturală a şomajului.
4. Costurile şomajului. Legea lui Okun.
5. Politici macroeconomice adoptate pentru reducerea
şomajului.
34
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
U Dm
Sm
Locuri de muncă
Graficul 4.1. Echilibrul pieţii muncii.
35
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Întrebări la temă:
1. Definiţi şomajul, rata şomajului, piaţa muncii, populaţia
ocupată.
2. Identificaţi particularităţile caracteristice unui şomer.
37
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Teste grilă:
1. Piaţa muncii funcţionează:
a) la nivelul de ramură;
b) la nivelul de domeniu de activitate;
c) la scara mondială;
d) la nivel de ţară;
e) de profesiuni.
2. Există şomaj atunci când cererea de muncă este în raport cu
oferta de muncă:
a) mai mare;
b) mai mică;
c) egală.
3. Numărul şomerilor a crescut cu 20%, iar populaţia ocupată
cu 5%. Cu cât a crescut rata şomajului?
a) cu 114,28%
b) cu 14,28%;
c) cu 15%.
Argumentaţi răspunsul.
4. Populaţia unei ţări este de 25 milioane locuitori, din care
25% populaţia inaptă de muncă. Rata de activitate este de 75%, rata
şomajului de 10%. Numărul şomerilor este:
a) 468750;
b) 156250;
c) 1406250.
Argumentaţi răspunsul.
Probleme:
1. Populaţia totală a unei ţări este de 53000000 locuitori.
Populaţia activă disponibilă este de 40000000 persoane, din care
38
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Bibliografie recomandată:
1. Abraham Frois G. - Economia politica, Editura Humanitas,
Bucuresti, 1994.
39
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
40
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Conţinutul temei:
1. Inflaţia: natura, tipurile şi indicatorii inflaţiei
2. Cauzele şi formele inflaţiei
3. Inflaţia şi rata dobânzii. Ecuaţia lui Fisher
4. Politici antiinflaţioniste.
41
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
42
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
43
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Tabelul 5.1
Nr Grupele de Ponderea % Creşterea Participarea
mărfuri în a grupei în medie fiecărei
eşantion, % eşantion anuală a grupe în
preţurilor IPC (2*3)
1. Locuinţă, confort 22 30 6,60
personal
2. Alimente 28 22,5 6,3
3. Îmbrăcăminte 15 15 6,3
4. Educaţie 10 13 2,25
5. Sănătate 8 25 1,3
6. Diverse 17 27,5 2,00
Tot 100% 23,12%
al
48
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
49
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Întrebări la temă:
1. Definiţi fenomenul inflaţionist.
2. Caracterizaţi formele existente ale inflaţiei.
3. Definiţi principalii indicatori de măsurare a inflaţiei.
Alcătuiţi un exemplu de calcul a acestor indicatori.
4. Argumentaţi cauzele apariţiei inflaţiei.
5. Analizaţi evoluţia politicii antiinflaţioniste a Republicii
Moldova.
Teste grilă:
1. Cînd preţurile cresc de 5 ori, rata inflaţiei este:
a) 400%;
b) 300%;
c) 500%.
Argumentaţi răspunsul.
2. Hiperinflaţia poate avea ca efect:
a) creşterea accelerată a valorii banilor;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) dezvoltarea trocului.
3. Care din următoarele afirmaţii privind rata inflaţiei
sunt adevărate:
a) măsoară scăderea puterii de cumpărare a monedei;
b) măsoară creşterea puterii de cumpărare a monedei;
c) nu există nici o legătură între două noţiuni.
4. Printre cauzele care determină apariţia şi dezvoltarea
fenomenului inflaţionist se numără:
a) excesul ofertei de monedă;
b) excesul cererii de monedă;
c) dezechilibrul dintre cerere şi ofertă;
d) creşterea generalizată a preţurilor;
e) deprecierea monedei naţionale.
Probleme:
50
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
51
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Bibliografie recomandată:
1. Abraham Frois G. - Economia politica, Editura Humanitas,
Bucuresti, 1994.
2. Floricel C., Relaţii Valutar-Financiare Internaţionale,
Bucureşti, Ed. Economică, 2001.
3. Barro R. J. - Macroeconomics, Fourth Edition, John Willy &
Sons, Inc. N. Y., 1993.
4. Basno C., Dardac N., Constantin F. - Moneda, credit, banci,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994.
5. Babeanu M., Babeanu M. - Piaţa si sistemul de piete, Fundatia
"Scrisul Romanesc", Craiova, 1998.
6. Babeanu M. (coord.) - Economie politica, vol. II, Editura
Argus, Craiova, 1993.
7. Вăcescu Marius, Băcescu-Cărbunaru Angelica,
Macroeconomie şi politici macroeconomice, -Bucureşti: Ed.
ALL Educaţional, l998.
8. Barbacioru C., Popescu D. - Macroeconomie, Editura
Universitaria, Craiova, 2001.
9. Dobrota N. - Economie politica, Editura Economica,
Bucuresti, 1997.
10. Dornbusch R., Fischer S. - Macroeconomia, Editura Sedona,
Timisoara, 1997.
52
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
53
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Anul 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
lunile
Ianuarie 18,9 2,9 3,5 1,9 1,3 5,4 2,9 1,2 1,3 1,9 1,5
Februarie 21,6 2,3 2,5 0,4 0,4 1,5 1,3 0,3 -0,4 1,8 0,9
Martie 10 0,7 1,1 1 -0,1 0,6 0,1 0,3 0,5 0,9 0,6
Aprilie 5 0,6 1,1 0,8 0,7 2 1,6 1,5 1,9 1,5 0,9
Mai 2,7 0,4 0,8 0,6 0,2 4,1 1,4 0,5 1,6 0,5 0,5
Iunie 2,7 0,2 0,1 2 -1,1 7,2 4,4 -0,5 -3,4 1 0,1
Iulie 2,2 0,2 0,1 -1 -1,4 2,5 0,7 -1,7 -1,5 1,3 0,3
August - 0,1 0,2 -0,3 -0,8 -0,6 0,7 0,6 -0,5 -0,6 0,4 0,5
Septembrie 2,5 2,6 1,5 1,2 0,2 1,7 1,4 0,9 0,8 1,6 1,0
Octombrie 4,2 2,7 1,6 0,9 1,4 2,1 1 1,3 1,2 2,1 2,2
Noiembrie 100 3,5 6 1,4 1,1 8,6 4,3 0,8 1,1 1,2 1,1 1,8
Decembrie 159,2 2,9 2,9 0,8 1,5 7,8 5 0,8 1,9 1,9 0,7 1,6
Anual 104,0 23,8 15,1 11,2 18,3 43,7 18,4 6,3 4,4 15,7 12,5
Sursă: Rapoartele anuale ale BNM pentru perioada 1993-2005, Sintezele lunare ale BNM, 2005
54
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
55
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
56
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Conţinutul temei:
1. Cererea agregată. Determinanţii cererii agregate
2. Consumul - component al cererii agregate
3. Investiţiile ca component al cererii agregate.
4. Oferta agregată. Determinanţii ofertei agregate
5. Modelul clasic şi keynesian al ofertei agregate
6. Modelele ofertei agregate în perioada scurtă
7. Modelul AD – AS de echilibru macroeconomic.
57
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
p
AD
Y
Graficul 6.1. Curba cererii agregate.
Cererea agregată este o funcţie descrescătoare faţă de preţ.
C C=Y
C = α + MPC * (Y-T)
α
450
Y
Graficul 6.2. Funcţia consumului
După grafic rezultă, că consumul creşte odată cu venitul.
Însă la nivele scăzute ale venitului oamenii consumă mai mult decît
venitul, apelând la rezerve sau la împrumuturi.
60
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Ib
Y
Graficul 6.3. Curba funcţia investiţiilor.
În procesul de efectuare a investiţiilor este necesar de
comparat rata dobânzii curentă cu rata aşteptată a profitului. Dacă
rata dobînzii este mai mare decât rata aşteptată a profitului, atunci
nu este rentabil de a apela la credit pentru a efectua investiţii.
61
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Y
Graficul 7.1. Curba ofertei agregate.
Funcţia ofertei agregate în perioadă lungă este:
Y=f(K,L...)
Funcţia ofertei agregate în perioadă scurtă este:
Y=Y+α (p-pe ) , unde:
- K – capitalul ca factor de producţie;
- L – munca ca factor de producţie;
- Y – nivelul producţiei;
- p – preţul efectiv;
- pe – preţul aşteptat;
- α – coeficient de sensibilitate al ofertei agregate faţă de
preţuri.
62
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
p
LRAS
Y* Y
Graficul 7.2. Modelul clasic al ofertei agregate.
p
SRAS
*
p
Y
Graficul 7.3. Modelul keynesian al ofertei agregate.
Orice modificare a ofertei agregate duce la variaţia venitului, preţul
rămânând constant.
p AS
p* A
AD
Y* Y
Graficul 7.4. Echilibrul economic general.
Interacţiunea dintre AD şi AS determină fixarea unui preţ de
echilibru (P*) şi a unui venit de echilibru (Y*).
Punctul A reprezintă nivelul de echilibru economic general.
Cunoaştem că AD şi AS reprezintă principalele instrumente cu care
putem analiza producţia, creşterea economică, inflaţia etc. Orice
modificare a lor va determina schimbări în primul rînd, în nivelul
producţiei, afectând astfel, creşterea economică, precum şi
schimbări la nivelul preţului, influenţând astfel, inflaţia.
Întrebări la temă:
65
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Teste grilă:
1. Ştiind că funcţia consumului este C = 50+0,7V şi venitul
este de 1000 u.m., înclinaţia marginală spre consum este:
a. 0,8
b. 1
c. 0,7.
2. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate:
a. economiile sun surplusul venitului peste consum;
b. economiile sunt rezultatul comportamentului colectiv
al întreprinzătorului individual;
c. investiţiile sunt partea din venit pentru formarea
capitalului fix şi creşterea stocurilor;
d. investiţiile reprezintă rezultatul comportamentului
colectiv al consumatorului individual;
e. economiile reprezintă rezultatul comportamentului
colectiv al consumatorului individual;
f. investiţiile sunt rezultatul comportamentului colectiv al
întreprinzătorului individual.
3. Incitaţia spre investiţii are loc atunci când:
a. creşte rata dobânzii;
66
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
67
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Bibliografie recomandată:
1. Abraham Frois G. - Economia politica, Editura Humanitas,
Bucuresti, 1994.
2. Floricel C., Relaţii Valutar-Financiare Internaţionale,
Bucureşti, Ed. Economică, 2001.
3. Barro R. J. - Macroeconomics, Fourth Edition, John Willy &
Sons, Inc. N. Y., 1993.
4. Basno C., Dardac N., Constantin F. - Moneda, credit, banci,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994.
5. Babeanu M., Babeanu M. - Piaţa si sistemul de piete,
Fundatia "Scrisul Romanesc", Craiova, 1998.
6. Babeanu M. (coord.) - Economie politica, vol. II, Editura
Argus, Craiova, 1993.
7. Вăcescu Marius, Băcescu-Cărbunaru Angelica,
Macroeconomie şi politici macroeconomice,
-Bucureşti: Ed. ALL Educaţional, l998.
8. Barbacioru C., Popescu D. - Macroeconomie, Editura
Universitaria, Craiova, 2001.
9. Dobrota N. - Economie politica, Editura Economica,
Bucuresti, 1997.
10. Dornbusch R., Fischer S. - Macroeconomia, Editura Sedona,
Timisoara, 1997.
11. Michael Burda, Charles Wyplosz – Macroeconomie
Perspectiva europeană, Editura All Beck, Bucureşti, 2002.
68
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
69
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Conţinutul temei:
1. Piaţa monetară şi componentele ei
2. Masa monetară şi baza monetară. Multiplicatorul
monetar
3. Cererea de bani. Teoriile contemporane a cererii de
bani.
4. Echilibrul pieţei monetare
5. Politica monetar-creditară a Republicii Moldova:
instrumente, scopuri.
70
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
71
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
72
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
74
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
i* A M/p=L
M/p
Y* Y
Graficul 10.1. Piaţa monetară în echilibru.
75
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Stabilitatea
Stabilitatea preţurilor,
preţurilor şi
Anglia creşterea economică şi Japonia
echilibrul balanţei de
balanţa de plăţi
plăţi
Arabia Stabilitatea
Inflaţia şi balanţa de plăţi Kazahstan
Saudită preţurilor
Stabilitatea
Stabilitatea monedei
Armenia Mexic preţurilor şi
naţionale
creşterea economică
Stabilitatea monedei
Australia Stabilitatea preţurilor Moldova
naţionale
Stabilitatea monedei
Canada Stabilitatea preţurilor Mongolia
naţionale
Stabilitatea preţurilor şi Stabilitatea
Elveţia România
creşterea economică preţurilor
Stabilitatea monedei Stabilitatea monedei
Estonia Tajikistan
naţionale naţionale
Rata de schimb şi rata Stabilitatea
India Ucraina
dobânzii preţurilor
Uniunea Stabilitatea
Indonezia Rata dobânzii
Europeană preţurilor
Contul curent, anticipările
Stabilitatea
Israel inflaţioniste şi deficitul Uzbekistan
preţurilor
bugetar
Sursa: http://www.bnro.ro
Până nu demult băncile centrale erau subordonate în mare
parte autorităţii Guvernului şi deţineau un nivel redus de autonomie
administrativă şi autonomie a deciziilor privind utilizarea
instrumentelor politicii monetare şi valutare. În perioadele mai
recente multe ţări au acordat independenţă băncilor centrale, decizie
care a fost determinată de recunoaşterea faptului că independenţa
76
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
77
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Întrebări la temă:
1. Definiţi conceptul de piaţă monetară, cerere de monedă şi
ofertă de monedă.
78
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Teste grilă:
1. Ştiind că viteza de rotaţie a banilor este egală cu 5 u.m., volumul
mărfurilor destinate vânzării este de 225 milioane u.m., masa
monetară va fi de:
a. 1125 milioane u.m.,;
b. 45 milioane u.m.,;
c. 200 milioane u.m.
2. Pentru a stimula cererea de credite, rata dobânzii trebuie să fie,
comparativ cu rata profitului:
a.mai mare;
a.mai mică;
b. nu există legătură între cele două noţiuni.
3. Rata dobânzii în economie reprezintă:
a.un preţ;
a.pârghie economico - financiară;
b. mărime variabilă;
c.costul creditului.
4. Profitul bancar este egal cu:
79
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Probleme:
1. Care este suma pe care trebuie să o depună la bancă în prezent
un agent economic care are nevoie peste 3 ani de un capital
bănesc de 75000000 lei, ştiind că rata anuală a dobânzii este de
20%?
2. Un agent economic formează un depozit bancar pe termen de 3
ani, în sumă de 5000000 u.m., cu o rată anuală a dobânzii de
35%. Calculaţi mărimea depozitului bancar după 3 ani.
3. Un agent economic contractează la o bancă un împrumut în
valoarea de 100000€ cu o rată anuală a dobânzii de 25%,
rambursabil în 4 tranşe anuale egale. Să se calculeze:
80
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Bibliografie recomandată:
1. Abraham Frois G. - Economia politica, Editura Humanitas,
Bucuresti, 1994.
2. Barro R. J. - Macroeconomics, Fourth Edition, John Willy &
Sons, Inc. N. Y., 1993.
81
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Conţinutul temei:
1. Piaţa valutară şi componentele ei. Tipurile de
operaţiuni valutare
2. Cursul valutar concept, tipologie.
3. Politica valutară a Republicii Moldova.
83
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
85
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
86
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Întrebări la temă:
1. Definiţi conceptele de piaţa valutară şi piaţa valutară
internaţională.
2. Descrieţi subiectul şi obiectul pieţii valutare.
3. Definiţi şi caracterizaţi tipurile de operaţiuni valutare.
4. Clasificaţi cursul de schimb valutar după anumite criterii.
5. Explicaţi noţiunile de curs valutar nominal şi real.
6. Enumeraţi funcţiile pieţei valutare şi ale cursului valutar.
7. Caracterizaţi modelele de măsurare reală a cursului valutar.
8. Definiţi metodele de stabilire a cursului valutar.
9. Analizaţi influienţa factorilor interni şi externi asupra
cursului de schimb valutar.
10. Descrieţi evoluţia pieţei valutare a Republicii Moldova.
11. Apreciaţi evoluţia cursului de schimb a Leului Moldovenesc
pe perioada anilor 2000-2007.
87
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Teste grilă:
1. Subiecţi ai pieţei valutare sunt:
a) băncile;
b) alte organizaţii financiare autorizate;
c) orice persoană fizică, ce doreşte să cumpere sau să vândă
o anumită valută convertibilă şi dispune de sumele
necesare în acest sens;
d) numai organizaţiilepatronale particulare.
2. Obiect al pieţei valutare îl constituie:
a) speculaţiile valutare;
b) transferul unei valute convertibile de la o bancă la altă
bancă;
c) convertirea unei valute pe alta;
d) decontările între diferiţi parteneri care operează cu valută
convertibilă;
e) primirea, acordarea şi rambursarea împrumuturilor.
3. Cursul la care o persoană fizică cumpără o monedă străină este:
a) cross-rate;
b) curs de cumpărare;
c) cross-curs;
d) curs de vânzare.
5. Scăderea indicelui preţului de consum în Republica Moldova va
duce la:
a) aprecierea monedei naţionale;
b) devalorizarea monedei naţionale;
c) deprecierea monedei naţionale;
d) stabilitatea monedei naţionale.
4. La Paris se înregistrează cursul 1€= 1,2251-1,2259 $, ceea ce
înseamnă că un euro :
a) se cumpără cu 1,2251 $ şi se vinde cu 1,2259 $;
b) se vinde cu 1,2251 $ şi se cumpără cu 1,2259 $;
c) se vinde şi se cumpără la sume negociate în intervalul
1,2251-1,2259 $;
d) se vinde cu 1,2259$.
88
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Probleme:
1. Să se stabilească prin metoda “cross-rate” cursul leului
moldovenesc faţă de rubla rusească luînd în calcul următoarele date:
1 $ = 14,5432 – 14,5440 MDL
1 $ = 31,3615 – 31,3845 RUR
2. Pe baza cursurilor comunicate de BNM calculaţi cursul
dolarului american faţă de celelalte valute:
1 USD = 12,3580 MDL
1 RON = 5,3750 MDL
1CHF = 10,5465 MDL
1 GBP = 19,1254 MDL.
3. Cursul de schimb valutar al LMD faţă de USD, EUR şi
GBP la banca comercială “Mobiasbancă” în ziua de 01 martie 2007
a fost:
Cump. Vînz.
1 USD = 13,68 LMD 13,78 LMD
1 EUR = 16,63 LMD 16,77 LMD
1 GBP = 19,08 LMD 19,28 LMD
Ce echivalent în EURO va avea un deţinător a 39 000 USD; 124
000 LMD şi 3 500 GBP.
4. Să se stabilească prin metoda “cross-rate” cursul leului
moldovenesc (LMD) faţă de leul românesc (RON) avînd în vedere
următoarele date:
1 $ = 14,4131 – 14,4137 MDL
1 $ = 2,4310 – 2,5345 RON
5. O firmă exportă mărfuri în valoare de 500000 euro pe piaţa
SUA. Cursurile de schimb sunt:
– la momentul încheierii contractului – 1$=1,07 €;
– la momentul plăţii – 1$=1,08 €.
Să se determine care sunt consecinţele modificării cursului
valutar asupra exportului.
Bibliografie recomandată:
89
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
90
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
! Informaţie suplimentară:
Paritatea puterii de cumpărare (PPC)
PPC este o metodă folosită pentru a calcula o rată de schimb
alternativă între monedele a două ţări. PPC-ul măsoară puterea de
cumpărare a unei monede, într-o unitate de masură internaţională
(de regulă, dolari), deoarece bunurile şi serviciile au preţuri diferite
în unele ţări comparativ cu altele.
Ratele de schimb ale parităţii puterii de cumpărare sunt
folosite pentru compararea nivelului de trai din ţări diferite. PIB al
unei ţări este măsurat iniţial în moneda locală, asa că orice
comparaţie între două ţări necesită monede convertibile.
Comparaţiile bazate pe ratele de schimb reale sunt considerate
nerealiste, acestea nereflectând diferenţele de preţ între ţări.
Diferenţele dintre PPC şi ratele de schimb reale pot fi semnificative.
Spre exemplu, PIB-ul/cap de locuitor în Mexic este de aproximativ
6.100 USD, în timp ce în funcţie de PPC este de 9.000 USD.
91
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Conţinutul temei:
1. Comerţul exterior. Eficienţa comerţului exterior
2. Politica comercială externă
3. Balanţa de plăţi
4. Politici de echilibrare a balanţei de plăţi
5. Evoluţia comerţului exterior al RM.
2
Costin C. Kiriţescu, Monedă, mică enciclopedie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1982, p. 36
94
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
3
Josette Peyrard, Gestion financiere internationale, Vuibert Gestion, Paris, 1996, p. 39
4
Vezi: Ion Stoian, Aurel Berea, Balanţa de plăţi externe, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1977, p. 6
5
Jean Pierre Allegret, Economiè Monetaire Internationales, Hachette Superieure, Paris, 1997, p. 16
95
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
96
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
99
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
101
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Întrebări la temă:
1. Definiţi conceptul de comerţ exterior.
2. Comentaţi indicatorii eficienţei comerţului exterior.
3. Explicaţi componentele politicii comerciale externe.
4. Descrieţi tipurile fundamentale ale politicii comerciale
externe.
5. Definiţi balanţa de plăţi.
6. Descrieţi structura balanţei de plăţi.
7. Analizaţi evoluţia comerţului exterior a RM.
8. Analizaţi în dinamică balanţa de plăţi a RM.
9. Propuneţi măsuri de echilibrare a balanţei de plăţi.
102
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Teste grilă:
1. Care din măsurile de mai jos consideraţi că au un efect stimulativ
imediat asupra exporturilor unei ţări?
a) restructurarea economiei;
b) contractarea de credite externe;
c) revalorizarea monedei naţionale;
d) devalorizarea monedei naţionale.
2. Eficienţa economică a exportului depinde de:
a) nivelul cheltuielilor interne, care se fac pentru obţinerea
mărfii destinate exportului;
b) nivelul preţului pe piaţa mondială;
c) calitatea mărfii care se exportă;
d) rata inflaţiei interne;
e) stabilitatea exportului.
3. Balanţa comercială reflectă următoarele operaţii:
a) importurile şi exporturile de mărfuri, precum şi creditele
comerciale pe termen scurt;
b) importurile şi exporturile de mărfuri, precum şi creditele
comerciale pe termen lung;
c) importurile şi exporturile de mărfuri, precum şi creditele
comerciale pe termen scurt şi pe termen lung;
d) importurile şi exporturile de mărfuri, precum şi
transferurile de mărfuri;
e) importurile şi exporturile de mărfuri;
f) nici una din afirmaţiile anterioare nu este corectă.
4. Înregistrarea unui deficit al Balanţei de Plăţi din Republica
Moldova şi a unui excedent al Balanţei de Plăţi din Federaţia Rusă
trebuie să aibă drept consecinţă:
a) o creştere a rublei;
b) o scădere a rublei;
c) o creştere a leului;
d) o scădere a leului.
103
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Probleme:
1. Economia naţională se descrie prin următoarele ecuaţii:
Y = C + I + G + Xn,
Y = 5.000, G = 1.000, T = 1.000, C = 250 + 0,75 · (Y – T),
I = 1.000 – 50 · r,
Xn = 500 – 500 · ε,
r = r* = 5.
- Determinaţi suma economisirilor naţionale, suma investiţiilor,
starea balanţei comerciale pentru această economie şi nivelul de
echilibru al cursului valutar.
2. Să presupunem că:
a) Sunteţi o societate care produce confecţii pentru export.
Costul de producţie pentru o rochie de damă este 470,88 lei. Cursul
valutar la vedere constituie 16,56 LMD/EUR şi 13,18 LMD/ USD.
Adaosul comercial este de 18%. Care este preţul extern pe care îl
propuneţi partenerului (în EUR/€ şi USD/$)?
b) Peste câteva luni, datorită inflaţiei costul de producţie a
crescut cu 37 %, iar USD/$ face report faţă de LMD cu 18 unităţi şi
EUR/€ face report faţă de LMD cu 25 unit. În condiţiile aceleiaşi
104
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
105
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Bibliografie recomandată:
1. Abraham Frois G. - Economia politica, Editura Humanitas,
Bucuresti, 1994.
2. Barro R. J. - Macroeconomics, Fourth Edition, John Willy &
Sons, Inc. N. Y., 1993.
3. Babeanu M., Babeanu M. - Piaţa si sistemul de piete,
Fundatia "Scrisul Romanesc", Craiova, 1998.
4. Вăcescu Marius, Băcescu-Cărbunaru Angelica,
Macroeconomie şi politici macroeconomice,
-Bucureşti: Ed. ALL Educaţional, l998.
5. Barbacioru C., Popescu D. - Macroeconomie, Editura
Universitaria, Craiova, 2001.
6. Ciucur D., Gavrila I., Popescu C. - Economie - manual
universitar, Editura Economica, Bucuresti, 1999.
7. Cretoiu Gh., Cornescu V., Bucur I. - Economie politica,
Casa de Editura si Presa, Bucuresti, 1993.
8. Dobrota N. - Economie politica, Editura Economica,
Bucuresti, 1997.
9. Dornbusch R., Fischer S. - Macroeconomia, Editura Sedona,
Timisoara, 1997.
10. Floricel C., Relaţii Valutar-Financiare Internaţionale,
Bucureşti, Ed. Economică, 2001.
11. Ignat I., Pohoata I., Clipa N., Lutac Gh. - Economie politica,
Editura Economica, Bucuresti, 1998.
12. Michael Burda, Charles Wyplosz – Macroeconomie
Perspectiva europeană, Editura All Beck, Bucureşti, 2002.
106
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Conţinutul temei:
1. Creşterea economică şi dezvoltarea economică
2. Modelele creşterii economice
3. Statul şi economia.
107
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
109
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
111
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
112
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Întrebări la temă:
1. Analizaţi şi corelaţi creşterea şi dezvoltarea economică.
2. Enumeraţi factorii care influienţează creşterea economică.
3. Argumentaţi condiţia de echilibru a
economiei.
1. Caracterizaţi principalele modele de
creştere economică.
4. Numiţi principalele obiective şi funcţii ale
statului.
Teste grilă:
1. Comparativ cu creşterea economică, dezvoltarea economică:
a) are o sferă de cuprindere mai mică;
b) are o sferă de cuprindere mai mare;
c) noţiunile sunt identice;
d) nu există nici o legătură între aceste două noţiuni.
2. Creşterea economică este reflectată în mod direct de:
a) creşterea PNB în termeni reali;
b) creşterea PIB în termeni nominali;
c) creşterea PGB.
3. Creşterea economică este posibilă atunci cînd:
a) ritmul de creştere a venitului naţional este inferior
ritmului de creştere a populaţiei;
b) venitul naţional şi populaţia cresc în acelaşi ritm;
c) sporeşte venitul naţional pe locuitor.
113
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Bibliografie recomandată:
1. Abraham Frois G. - Economia politica, Editura Humanitas,
Bucuresti, 1994.
2. Barro R. J. - Macroeconomics, Fourth Edition, John Willy &
Sons, Inc. N. Y., 1993.
3. Babeanu M., Babeanu M. - Piaţa si sistemul de piete,
Fundatia "Scrisul Romanesc", Craiova, 1998.
4. Вăcescu Marius, Băcescu-Cărbunaru Angelica,
Macroeconomie şi politici macroeconomice,
-Bucureşti: Ed. ALL Educaţional, l998.
5. Barbacioru C., Popescu D. - Macroeconomie, Editura
Universitaria, Craiova, 2001.
6. Ciucur D., Gavrila I., Popescu C. - Economie - manual
universitar, Editura Economica, Bucuresti, 1999.
7. Cretoiu Gh., Cornescu V., Bucur I. - Economie politica,
Casa de Editura si Presa, Bucuresti, 1993.
8. Dobrota N. - Economie politica, Editura Economica,
Bucuresti, 1997.
9. Dornbusch R., Fischer S. - Macroeconomia, Editura Sedona,
Timisoara, 1997.
10. Floricel C., Relaţii Valutar-Financiare Internaţionale,
Bucureşti, Ed. Economică, 2001.
11. Ignat I., Pohoata I., Clipa N., Lutac Gh. - Economie politica,
Editura Economica, Bucuresti, 1998.
12. Michael Burda, Charles Wyplosz – Macroeconomie
Perspectiva europeană, Editura All Beck, Bucureşti, 2002.
13. Pirvu Gh. (coord.) - Economie - manual universitar, Editura
Universitaria, Craiova, 2001.
114
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Conţinutul temei:
1. Crearea Uniunii Economice şi Monetare
2. Trecerea de la ECU la Euro
3. Beneficii şi inconvenienţe ale monedei unice euro.
116
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
117
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
119
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Maastricht.
La 1 iunie 1998 Institutul Monetar European a fost
înlocuit de Banca Centrală Europeană, sistemele legale
naţionale au fost adaptate pentru a permite circulaţia noii
monede şi s-au pregătit din punct de vedere tehnic primele
emisiuni de bancnote şi monede euro.
În a doua etapă (1 ianuarie 1999 – 31 decembrie 2001),
euro a existat numai ca monedă de cont. La 1 ianuarie 1999 au
intrat în vigoare cursurile de schimb fixe irevocabile dintre
monedele naţionale ale ţărilor membre UME şi euro, BCE
stabilind următoarele parităţi oficiale în raport cu euro pentru cele
11 monede europene selectate (pentru Grecia, de la 1 ianuarie
2001):
Uniunea Europeană a adoptat pentru această fază regula
sintetizată “nici o obligaţie, nici o interdicţie” în ceea ce
priveşte folosirea euro. Deşi facultativă, marile companii
multinaţionale au fost primele care au adoptat euro în contabilitatea
lor europeană, pentru o mai facilă comparare a rezultatelor
între filialele din ţări europene diferite. Tot de la 1 ianuarie
1999, sistemele electronice de tranzacţionare ale burselor europene
au fost adaptate la euro, iar noile obligaţiuni ale guvernelor din
ţările participante au fost emise în euro; într-un cuvânt, folosirea
euro s-a extins şi la pieţele financiare, pieţele valutare şi la
sistemele de compensare
A treia etapă (prevăzută iniţial a se derula între 1
ianuarie 2002 şi 1 iulie 2002, ulterior redusă până la 28
februarie 2002), a presupus apariţia bancnotelor şi monedelor
euro şi dispariţia banilor naţionali, conform unui calendar
prestabilit (Tabelul nr. 11.2).
120
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
121
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
122
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
123
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
124
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
125
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
monetare.
Întrebări la temă:
1. Caracterizaţi procesul de creare a Uniunii Economice şi
Monetare;
2. Descrieţi trecerea de la ECU la Euro;
3. Identificaţi instrumentele şi scopurile politicii monetare a
UE;
4. Expuneţi-vă vis-a-vis de perspectiva monedei unice Euro şi
a dolarului SUA ca monedă internaţională;
5. Analizaţi beneficiile şi inconvenienţele monedei unice Euro.
Bibliografie recomandată:
1. Bureau européen des unions des consommateurs, citat
după Schor Armand-Denis, Économie politique de l’euro,
La documentation Française, Paris, 1999, p. 59.
2. Basno C., Dardac N., Constantin F. - Moneda, credit, banci,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994.
3. Babeanu M., Babeanu M. - Piaţa si sistemul de piete,
Fundatia "Scrisul Romanesc", Craiova, 1998.
4. Babeanu M. (coord.) - Economie politica, vol. II, Editura
Argus, Craiova, 1993.
5. Floricel C., Relaţii Valutar-Financiare Internaţionale,
Bucureşti, Ed. Economică, 2001.
6. Michael Burda, Charles Wyplosz – Macroeconomie
Perspectiva europeană, Editura All Beck, Bucureşti, 2002.
7. Мэнкью Н.Г. Макроэкономика. Пep. с. англ. -М.: Изд-
во МГУ. 1994.
8. Pirvu Gh. (coord.) - Economie - manual universitar, Editura
Universitaria, Craiova, 2001.
9. Prahoveanu E. - Economie politica, Editura Eficient,
Bucuresti, 1998.
10. Samuelson P. A., Nordhaus W. D. - Economics, Edition XV,
McGraw- Hill, Inc. N. Y., 1995.
11. Ţigănescu I., Macroeconomie, -Bucureşti:Editura ASE, 2001.
126
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Anexă
Informaţie suplimentară
John Maynard Keynes - viaţă şi activitate
John Maynard Keynes a fost fiul lui John Neville Keynes,
un lector de economie de la Universitatea din Cambridge si al Adei
Florence Brown, o autoare de succes si o reformista in domeniul
social. Fratele sau mai tanar, Geoffrey Keynes (1887-1982) a fost
chirurg si bibliofil, iar sora sa mai tanara, Margaret (1890-1974), a
fost casatorita cu fiziologul Archibald Hill, castigator al Premiului
Nobel.
Keynes a fost foarte inalt, atingand inaltimea de 198 cm. A
avut o legatura serioasa intre anii 1908 so 1915 cu pictorul Duncan
Grant, membru al grupului Bloomsbury. A continuat sa il sustina
financiar pe Grant pe parcursul intregii vieti a acestuia. Keynes a
intalnit-o in octombrie 1918 pe Lydia Lopokova, o binecunoscuta
balerina rusoaica. Cei doi s-au casatorit si din cele mai multe
relatari a reiese ca cei doi au avut parte de un mariaj fericit. Din
motive medicale, cei doi nu au putut avea copii, desi ceilalti doi
frati ai lui au avut copii.
Keynes a fost in cele din urma un investitor de succes,
construindu-si o avere privata substantiala. A fost aproape ruinat in
urma crahului bursier din 1929, insa si-a recuperat intr-un timp
scurt averile. De-a lungul vietii i-a placut sa colectioneze carti, de
exemplu colectionand si protejand multe dintre lucrarile lui Isaac
Newton. A fost interesat de literatura in general si de drama in
special, sprijinind financiar teatrul Cambridge Arts, ceea ce a
permis institutiei sa devina, cel putin pentru un timp, o mare scena
britanica din afara Londrei.
127
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
128
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
129
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
130
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
SURSE BIBLIOGRAFICE
131
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
132
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
133
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
134
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
135
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
136
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Legislaţie
104. LEGEA LM1325/1997 pentru aprobarea Clasificatorului
general al legislaţiei nr. 1325 adoptată: 25.09.97, promulgată:
04.03.98, în vigoare: 27.05.98, publicată în Monitorul Oficial nr.
047 din: 27.05.98 articolul 344. Cod de clasificare: 01.05.04.00.
105. CODUL VAMAL al Republicii Moldova, (cu COD-ul
LPM1149/2000), nr. 1149, adoptat: 20.07.2000, promulgat la:
137
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
138
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
Linc-uri
119. www.bnm.md ,
120. www.news.ournet.md
121. www.moldse.md
122. www.statistica.md.
123. http://europa.eu.int
124. http://www.wto.org
125. http://www.customs.ro
126. http://www. customs.md
127. http://www. imf. org.
139
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
140
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Bun de tipar 18.10.07. Formatul hârtiei 60x84 1/16.
Hârtie ofset. Tipar Riso. Tirajul 100 ex.
Coli de tipar 8,75 Comanda nr.139
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168.
Secţia Redactare şi Editare a U.T.M.
2068,Chişinău, str. Studenţilor, 9/9.
141
LUCIA CASTRAVEŢ MACROECONOMIE
LUCIA CASTRAVEŢ
Chişinău
2007
142