UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL BUCURESTI

specializarea
CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ, IMPORTANTĂ SURSĂ DE

VENIT LA BUGETUL DE STAT ŞI SARCINĂ FISCALĂ A
AGENTULUI ECONOMIC

Zazuleac Constantin Viorel

Centrul ID Ploiesti
Profesor coordonator: Lect. univ. drd. Gabriel Mihai

1
 CUPRINS

CAPITOLUL I
CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
1.1. Definiţia şi caracteristicile taxei pe valoarea adăugată.................................................pag. 3
1.2 .Clasificarea operatiunilor impozabile...........................................................................pag. 4

CAPITOLUL II
A. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALE
2.1. Scurt istoric a S.C. ROLUX G S.R.L.........................................................................pag. 5

B. IMPLICAŢIILE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ ASUPRA RENTABILITĂŢII

ÎNTREPRINDERII
2.2.1. Impactul T.V.A. asupra fluxurilor de trezorerie........................................................pag. 7
2.2.2. Influenţa T.V.A. asupra lichidităţii şi solvabilităţii societăţii....................................pag. 7
2.2.3..Influenţa T.V.A. asupra ratelor de echilibru financiar şi de randament...................pag. 10
2.2.4. Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii……………………………...……..pag. 13
C. REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
2.3. Monografie contabilă privind taxa pe valoarea adăugată la S.C. ROLUX G S.R.L.....pag. 15

CAPITOLUL III
SISTEMUL INFORMATIC PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
3.1.Sistemul Informatic – componentă majoră a Sistemului Informaţional.......................pag. 26
3.2 Prezentarea programului „Decontul privind taxa pe valoarea adăugată”.....................pag. 27

CAPITOLUL IV
CONCLUZII ŞI PROPUNERI........................................................................................pag. 31

CAPITOLUL V
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................pag. 34

2
 CAPITOLUL I
CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

1.1 DEFINIŢIA ŞI CARACTERISTICILE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Taxa pe valoarea adăugată se aplică în România începând cu data de 1 iulie 1993, fiind
reglementată prin O.G.nr.3/1992. Aceasta a înlocuit vechiul impozit pe circulaţia mărfurilor cu
impozit ce se aplică asupra tranzacţiilor fiecărui stadiu al circuitului economic.
Din punct de vedere al bugetului de stat taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect 1
care se stabileşte asupra operaţiilor privind transferul proprietăţii bunurilor şi asupra prestărilor de
servicii.
Taxa pe valoarea adăugată se datorează bugetului de stat şi acţionează pe principiul
deductibilitaţii.
Din punct de vedere contabil, valoarea adăugată este un indicator care permite evaluarea
valorii nou create de întreprindere prin activitatea sa şi, implicit, a puterii economice a întreprinderii.
Astfel, valoarea adăugată poate fi definită ca diferenţa între valoarea bunurilor şi serviciilor realizate
de întreprindere şi a bunurilor şi serviciilor utilizate pentru obţinerea lor.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit general2, întrucât se aplică pentru toate bunurile
consumate într-o ţară, precum şi pentru toate prestările de servicii efectuate în folosul consumatorului
final dintr-o ţară. Impozitarea bunurilor se face în ţara în care se consumă, de aceea bunurile importate
se impozitează la fel ca şi bunurile produse în ţară, iar bunurile exportate se detaxează prin aplicarea
scutirii de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit neutru pentru că afectează preţul final al unui bun
sau al unui serviciu în momentul în care acesta ajunge la consumatorul final, indiferent de numărul
operaţiunilor care preced livrarea sau prestarea la consumatorul final. Neutralitatea impozitului este
asigurată de aplicarea acestuia asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al circuitului economic al unui
bun sau serviciu, care este echivalentă cu diferenţa dintre vânzările şi cumpărările în cadrul aceluiaşi
stadiu al circuitului economic.
11
Codul Fiscal al României 2007, Titlul VI, Cap. I, Art. 125
2
Elena-Doina Dascalu, Dan Radu Rusanu - Finante publice Editura Fundatiei Romania de Maine 2006

3
 1.2 CLASIFICAREA OPERATIUNILOR IMPOZABILE
Din punct de vedere al substanţei economice, operaţiunile impozabile se clasifică în două
categorii:
- livrări de bunuri;
- prestări de servicii.
Livrările de bunuri reprezintă orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la
proprietar către o altă persoană, direct sau prin persoane care acţionează în numele acestora.
Fac obiectul livrării: bunurile mobile corporale, bunurile imobile, bunurile de natură mobilă
care nu pot fi detaşate fără a fi deteriorate, energia electrică şi termică, gazele, agentul frigorific,
vânzarea cu plata în rate, transferul dreptului de proprietate în urma executării silite, preluarea de către
persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau fabricate de acestea pentru a fi utilizate în scopuri
personale sau la dispoziţia altor persoane în mod gratuit. Schimbul de bunuri are ca efect două livrări
separate.
In România, taxa pe valoarea adăugată se aplică asupra livrărilor de bunuri şi prestărilor de
servicii, precum şi asupra importului de bunuri provenite dintr-un alt stat.
Pentru a fi cuprinsă în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, o livrare de bunuri sau o
prestare de servicii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să fie efectuată cu plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor să fie considerat a fi în România;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să fie realizată de o persoana care desfăşoară, de o
manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte dintr-una dintre activităţile economice,
cum sunt activităţile producatorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile
extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora, activităţile de exploatarea
bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.

4
 CAPITOLUL II
A.PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALE

2.1. SCURT ISTORIC A S.C. ROLUX G S.R.L.

Societatea comercială ROLUX G S.R.L. a fost înfiinţată în ianuarie 1992, conform Legii 31/90
la Registrul Comerţului Ploieşti sub nr. J29/89**/1992.
De la înfiinţare până în prezent, S.C. ROLUX G S.R.L. a desfăşurat mai multe activităţi,
parcurgând următoarele etape:
 În perioada 15.01.1992 – 18.01.1996 firma a avut ca principal obiect de activitate prestarea de
servicii în domeniul alimentaţiei publice.
 Începând cu 18.01.1996 firma s-a reprofilat pe comerţul cu mobilă şi produse electrocasnice.
 În anul 1999, datorită cererii şi puterii de cumpărare extrem de scăzută a populaţiei, societatea
a decis încetarea acestei activităţi şi reprofilarea pe alte domenii de activitate.
În urma unor studii de piaţă s-a considerat oportună fabricarea şi comercializarea dalelor şi
pavelelor din beton utilizate pentru pavarea trotuarelor, a pieţelor, parcărilor, benzinăriilor, aleelor
pietonale şi carosabilelor. În consecinţă, firma a decis achiziţionarea, din surse proprii, de utilaje şi
tehnologia necesară pentru fabricarea dalelor şi pavelelor. În prezent, firma este înregistrată la
Registrul Comerţului cu următorul cod C.A.E.N 2361 după noul C.A.E.N.valabil in 2008
Principalele produse pe care societatea ROLUX G S.R.L. le produce sunt dalele din beton
folosite pentru traficul pietonal şi carosabilul uşor şi pavele din beton utilizate pentru carosabilul uşor.
Aceste produse sunt agrementate tehnic de MLPAT cu AR 006 – 01/063 -2000. Firma are în dotare 3
corpuri de hală, modern amenajate, care îi conferă o mare productivitate şi eficienţă în activitatea
desfăţurată.
În ceea ce priveşte calitarea produselor, aceasta se află în continuă creştere datorită utilizării de
către firmă a unor materii prime şi aditivi de o calitate superioară.Unul dintre obiectivele urmărite pe
termen lung de către S.C. ROLUX G S.R.L. îl reprezintă îmbunătăţirea permenentă a produselor şi
serviciilor oferite clienţilor. În acest sens, firma a achiziţionat utilaje şi echipamente moderne pentru a
creşte considerabil cantitatea, dar mai ales calitatea dalelor şi pavelelor pe care le produce.
Organigrama societăţii comerciale ROLUX G S.R.L. este următoarea:

5
 Administrator

Director economic Director comercial Director tehnic

Compartiment Compartiment Compartiment Compartiment Inginer Şef

financiar - contabil resurse umane aprovizionare desfacere Secţie

Contabil şef Atelier

Contabil Muncitori

Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. ROLUX G SRL şi prelucrare autor

6
 B. IMPLICAŢIILE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ ASUPRA
RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII
2.2.1. IMPACTUL T.V.A. ASUPRA FLUXURILOR DE TREZORERIE

Analiza impactului T.V.A. asupra fluxurilor de trezorerie se referă la influenţa acesteia asupra
indicatorilor echilibrului financiar.
În situaţia în care S.C. ROLUX G S.R.L. are de plată la bugetul de stat T.V.A., sumă ce
trebuie achitată în data de 25 a lunii următoare, rezultă că societatea beneficiază de un surplus de
trezorerie pentru 25 zile, cu condiţia ca suma pentru vânzările efectuate să fie încasată de la terţi până
la data de întâi a lunii următoare. În caz contrar se reduce proporţional cu numărul de zile aferente
neîncasării contravalorii facturilor emise.2
2.2.2. INFLUENŢA T.V.A. ASUPRA LICHIDITĂŢII ŞI SOLVABILITĂŢII SOCIETĂŢII
Raportul integral al taxei pe valoarea adăugată nu generează micşorarea valorii ratelor de
solvabilitate şi de lichiditate. Influenţa T.V.A. asupra ratelor de lichiditate şi de solvabilitate în sensul
creşterii acestora apare în situaţia în care agentul economic are de plată la bugetul de stat T.V.A.,
beneficiind de un surplus de trezorerie.3
În situaţia în care vânzările rămân constante şi termenul de scadenţă nu se modifică, societatea
beneficiază din partea statului de un credit constant, caz în care societatea realizează un profit
suplimentar, determinat de rata dobânzii, practicată de băncile comerciale, prin folosirea de
disponibilităţi.
Dacă societatea are de recuperat T.V.A., atunci se va confrunta cu necesitatea de
disponibilităţi, aflându-se în situaţia de a contracta un împrumut bancar, şi diminuarea stocurilor prin
accelerarea vitezei de rotaţie a acestora, sau să diminueze volumul creditului acordat clienţilor, prin
accelerarea procedurilor de încasare a creanţelor de la partenerii de afaceri. Aceste măsuri vor conduce
la scăderea ratelor de lichiditate şi solvabilitate.
Analiza lichidităţii4 se realizează pe baza datelor:
Disponibilităţi
Gradul general de lichiditate = x 100
Total activ
Trebuie să fie cuprins între 1,5 şi 2%.

2
Ana Morariu, Gabriel Radu, Mirela Păunescu – Contabilitate şi fiscalitate în dezvoltarea firmei, Eitura ExPonto, Constanţa, 2006,
3
Elena-Doina Dascalu,Dan Radu Rusanu – Finantele Publice ,Ed.Fundatiei Romania de Maine 2006
4
Neculai Tabără, Emil Horomnea – Analiza contabil-financiară: Teorii, concepte, metode şi tehnici de valorificare a informaţiei contabil-
financiare în procesul decizional, Eitura Tipo Moldova, Iaşi,

7
 17.915
Gradul general de lichiditate 2006 = x 100 = 3,36%
532.989
3.685
Gradul general de lichiditate 2007 = x 100 = 0,40%
919.031
2.900
Gradul general de lichiditate 2008 = x 100 = 0,26%
1.114.811

Din analiza gradului general de lichiditate pe cei trei ani putem trage concluzia că în anul 2006
societatea dispunea de lichidităţi ce puteau fi plasate în investiţii. În anii 2006 şi 2008, societatea nu
dispune de lichidităţi datorită investiţiilor mari făcute în echipamente şi instalaţii de producţie.
Disponibilităţi
Gradul net de lichiditate = x 100
Total active circulante
17.915
Gradul net de lichiditate 2006 = x 100 = 25,93%
68.980
3.685
Gradul net de lichiditate 2007 = x 100 = 1,09%
338.357
2.900
Gradul net de lichiditate 2008 = x 100 = 0,71%
406.845
Gradul net de lichiditate trebuie să fie cuprins între 3 şi 5%. Ca şi la indicatorul precedent,
societatea are multe disponibilităţi neinvestite în anul 2006, pe când în anii 2007 şi 2008
disponibilităţile reprezintă 1,09% şi respectiv 0,71% din acivele circulante. Deşi nu se încadrează în
valorile normale, acest lucru poate fi înţeles ca un fapt pozitiv, firma gestionând bine banii şi investind
pentru a avea profit ulterior.
Scăderea gradului de lichiditate în ambele formule arată faptul că societatea are de recuperat
T.V.A. de la stat şi se confruntă cu necesitate de disponibilităţi.

Grafic nr. 2.1. Evoluţia gradelor de lichiditate îm perioada 2006 - 2008

Gradele de lichiditate

30.00% 25.93%
25.00%
20.00%
15.00%
10.00%
3.36%
5.00% 0.40%1.09% 0.26%0.71%
0.00%
2006 2007 2008

Gradul general de lichiditate Gradul net de lichiditate

Sursa: Datele furnizate de S.C. ROLUX G SRL şi prelucrare autor

8
 Analiza solvabilităţii5 se face pe baza ratelor:
Total activ
Solvabilitate globală =
Datorii totale
532.989
Solvabilitatea globală 2006 = = 3,67
145.224
919.031
Solvabilitatea globală 2007 = = 2,19
419.250
1.114.811
Solvabilitatea globală 2008 = = 1,96
567.929
Valorile normale ale solvabilităţii generale sunt cele mai mari de 1 6. În toţi cei trei ani
societatea prezintă o solvabilitate generală foarte bună. Deşi scade în fiecare an, datorită creşterii
datoriilor, nivelul acesteia rămâne aproape dublu faţă de limita minimă, demonstrând faptul că societatea poate face faţă
datoriilor.
Active circulante
Solvabilitate generală =
Datorii curente
68.980
Solvabilitatea generală 2006 = = 0,86
79.993
338.357
Solvabilitatea generală 2007 = = 1,08
312.542
406.845
Solvabilitatea generală 2008 = = 0,99
407.953
Solvabilitatea generală trebuie să fie cuprinsă între 1,6 şi 1,8. În fiecare an solvabilitatea
generală a firmei este mai mică decât 1,6. Acest lucru se datorează datoriilor curente care au valori mai
mari. Se observă o scădere a acestora în anul 2006 faţă de 2007, ca apoi să înregistreze iar o uşoară
creştere în anul 2008.
Active circulante - Stocuri
Solvabilitate imediată =
Datorii curente
68.980 – 15.312
Solvabilitatea imediată 2006 = = 0,67
79.993
338.357 – 134.934
Solvabilitatea imediată 2007 = = 0,65
312.542
406.845 – 182.866
Solvabilitatea imediată 2008 = = 0,55
407.953
Solvabilitatea imediată trebuie să fie cuprinsă între 0,6 şi 1.
În anii 2006 şi 2007 solvabilitatea imediată a firmei se află la limita inferioară a intervalului
optim, scăzând în anul 2008 sub acesta. De aici rezultă că firma se confruntă cu necesităţi de
disponibilităţi, având datorii tot mai mari, ceea ce înseamnă că are de recuperat T.V.A. de la stat.
Grafic nr. 2.2. Evoluţia ratelor de solvabilitate în perioada 2006 - 2008
5
Iosefina Morosan – Analiză economico – financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006,
6
Iosefina Morosan – Analiza economico – financiara, Editura Fundatiri România de Mâine,2006

9
 Ratele de solvabilitate

4 3.67

3
2.19
1.96 1.99
2
1.08
0.86
1 0.67 0.65 0.55

0
2006 2007 2008

Solvabilitatea globală Solvabilitatea generală Solvabilitatea imediată

Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. ROLUX G SRL. şi prelucrare autor

2.2.3. INFLUENŢA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ ASUPRA RATELOR DE

ECHILIBRU FINANCIAR ŞI DE RANDAMENT
Un rol important în analiza unei societăţi îl au ratele de echilibru financiar. Acestea exprimă
capacitatea firmei de a-şi finanţa stocurile şi activele din surse proprii, adătând totodată şi nivelul de
autonomie financiară a societăţii.
Dacă societatea are de plată T.V.A., înseamnă că societatea va putea folosi disponibilităţile
create şi să renunţe la credite. Aceasta va conduce la creşterea ratei autonomiei financiare, ratei de
finanţare a stocurilor şi scăderea ratei datoriilor.
În caz contrar are loc o scădere a acestor rate.
Ratele de echilibru financiar sunt:
Capital propriu
Rata autonomiei financiare7 =
Capital propriu + Capital împrumutat
387.747
Rata autonomiei financiare 2006 = = 0,86
387.747 + 65.249
499.763
Rata autonomiei financiare 2007 = = 0,83
499.763 + 106.708
546.882
Rata autonomiei financiare 2008 = = 0,77
546.882 + 159.976
Valorile optime a ratei autonomiei financiare sunt cele mai mari de 0,5. Deşi scade în perioada
2006 – 2008, rata autonomiei financiare a societăţii rămâne mult peste valoarea minimă.
Rata de finanţare a stocurilor8 = Fond de rulment
7
Georgeta Vintilă – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
8
Nicolae Georgescu – Analiza bilanţului contabil, Eitura Economică, Bucureşti,

10
 Stocuri
27.387
Rata de finanţare a stocurilor 2006 = = 1,79
15.312
53.576
Rata de finanţare a stocurilor 2007 = = 0,40
134.934
33.619
Rata de finanţare a stocurilor 2008 = = 0,18
182.866
Scăderea foarte mare a ratei de finanţare a stocurilor de la 1,79 în anul 2006 la 0,18 în 2008 este
o consecinţă a faptului că societatea are de recuperat T.V.A. de la bugetul de stat.
Capital propriu
Rata autofinanţării activelor =
Active fixe + Active circulante
387.747
Rata autofinanţării activelor 2006 = = 0,78
425.609 + 68.980
499.763
Rata autofinanţării activelor 2007 = = 0,56
552.895 + 338.357
706.858
Rata autofinanţării activelor 2008 = = 0,64
673.239 + 406.845

Considerând ca principal factor de înfluenţă a ratei implicaţiile taxei pe valoarea adăuagtă,

descreşterea ratei autofinanţării activelor între anii 2006 şi 2007 arată că societatea a avut de recuperat
T.V.A., în timp ce în anul 2008 a avut de plătit T.V.A. la bugetul de stat.
Rata datoriilor = 1 – Rata autofinanţării activelor
Rata datoriilor 2006 = 1 – 0,78 = 0,22
Rata datoriilor 2007 = 1 – 0,56 = 0,44
Rata datoriilor 2008 = 1 – 0,64 = 0,36
Aflată în strânsă corelaţie cu rata autofinanţării activelor, rata datoriilor confirmă acelaşi lucru,
în condiţiile în care taxa pe valoarea adăugată este considerată principalul factor de influenţă, şi anume
faptul că societatea a avut de recuperat T.V.A. de la buget în anul 2007 iar în 2008 a avut de plătit la
buget. Capacitatea de autofinanţare exprimă, deci, un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă
a întreprinderii. Ea nu are decât un caracter potenţial dacă nu este susţinută de mijloace financiare
efective. Ori, surplusul monetar degajat prin creşterea trezoreriei nete, adică cash-flow-ul (de 262,5),
dovedeşte că cea mai mare parte a acestei capacităţi de autofinanţare este susţinută de o trezorerie
efectiv disponibilă. 9
Grafic nr.2.3. Evoluţia ratelor de echilibru financiar în perioada 2006 – 2008

10
Marin Dumitru- Finantele Intreprinderii, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006
9

11
 Ratele de echilibru financiar

1.5

0.5

0
2006 2007 2008

Rata autonomiei financiare Rata de finanţare a stocurilor

Rata autofinanţării activelor Rata datoriilor

Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. ROLUX G SRL şi prelucrare autor

În ceea ce priveşte ratele de rentabilitate se cunoaşte că raportul neutral în care se află taxa pe
valoarea adăugată în cazul în care agentul economic este plătitor de T.V.A. şi efectuează operaţiuni cu
prorata 100% nu va modifica ratele de rentabilitate.10Pentru cazul în care taxa pe valoarea adăugată nu
este deductibilă în totalitate, pentru că agentul economic efectuează operaţiuni care nu sunt scutite, sau
nu are prorată de 100%, costurile pe care la antrenează vor conduce la micşorarea ratei rentebilităţii
economice şi a ratei rentabilităţii financiare.
Rezultatul ec.
Rata rentabilităţii economice = x 100
Activ total
75.270
Rata rentabilităţii economice 2006 = x 100 = 14,12%
532.989
150.233
Rata rentabilităţii economice 2007 = x 100 = 16,35%
919.031
56.680
Rata rentabilităţii economice 2008 = x 100 = 5,08%
1.114.811
Rata rentabilităţii economice înregistrează o uşoară creştere în anul 2007 ca apoi în anul 2008
să scadă foarte mult, de la 16,35% la 5,08%.
Rezultat
Rata rentabilităţii financiare11 = x 100
Capital propriu
51.044
Rata rentabilităţii financiare 2006 = x 100 = 7,75%
658.932
112.017
Rata rentabilităţii financiare 2007 = x 100 = 7,60%
1.473.943
47.118
Rata rentabilităţii financiare 2008 = x 100 = 3,57%
1.318.150

10
Ana Morariu, Gabriel Radu, Mirela Păunescu – Contabilitate şi fiscalitate în dezvoltarea firmei, Editura ExPonto, Constanţa, 2006,
11
Lucian Popescu,Aurelian-Virgil Baluta- Metode si procedee de calculatia costurilor Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006

12
 Luând în considerare influenţa T.V.A. asupra ratei rentabilităţii financiare, putem trage
concluzia că firma a efectuat operaţiuni pentru care este scutită de plata taxei pe valoare adăugată.
Acest lucru rezultă din scăderea pe care o înregistrează în fiecare ani.

Grafic nr. 2.4. Evoluţia ratelor de rentabilitate în perioada 2006 – 2008

Ratele de rentabilitate

2008

2007

2006

0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00%

Rata rentabilităţii economice Rata rentabilităţii financiare

Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. ROLUX G SRL. şi prelucrare autor

2.2.4. ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A ÎNTREPRINDERII

 STRUCTURA ACTIVULUI

1. Pondera activelor imobilizate

Active imobilizate
Ponderea activelor imobilizate = x 100
Activ total
425.609
Ponderea activelor imobilizate 2006 = x 100 = 79,85%
532.989
552.895
Ponderea activelor imobilizate 2007 = x 100 = 60,16%
919.031
673.239
Ponderea activelor imobilizate 2008 = x 100 = 60,39%
1.114.811

Această rată măsoară importanţa relativă a activelor pe termen lung în totalul activelor societăţii12.
12
Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu – Analiză economico – financiară, Editura Economică, Bucureşti,
2004,

13
 Grafic nr. 2.5. Evoluţia ponderii activelor imobilizate în perioada 2006 – 2008
Ponderea activelor imobilizate

100

80

60

40

20

0
2006 2007 2008

Ponderea activelor imobilizate

Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. ROLUX G SRL şi prelucrare autor

Grafic nr. 2.6. Evoluţia structurii activului în perioada 2006 – 2008

Structura activului

1200000
1000000
800000
600000
400000
200000
0
2006 2007 2008

Active imobilizate Active circulante

Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. ROLUX G SRL şi prelucrare autor

Din analiza indicatorilor şi a graficului evoluţiei structurii activului se poate observa că în anul
2006 activele imobilizate au o pondere însemnată, în timp ce activele circulante reprezintă doar
12,94% din totalul activului. Cu trecerea timpului situaţia se schimbă activul circulant începând să
crească în totalul activului, ducând la scărerea ponderii activelor imobilizate. Acest lucru se explică
prin faptul că societatea a investit la început în imobilizări cu scopul de a-şi înmunătăţi activitatea de
producţie iar în prezent beneficiază de echipamente tehnologice şi utilaje care îi permit să realizeze
într-un timp mai scurt poduse finite de calitate.
 STRUCTURA PASIVULUI

14
 Luând în considerare doar capitalurile proprii şi datoriile totale, ca şi elemente ale pasivului, pe
baza graficului evoluţiei structurii pasivului, putem trage următoarele concluzii: în anul 2006
capitalurile proprii sunt mult mai mari decât datoriile totale. Pe parcursul celor trei ani se observă o
creştere progresivă a datoriilor totale de la 27,25% în anul 2006, la 45,62% în 2007 şi 50,94% în anul
2008. Acest lucru duce la diminuarea ponderii capitalurilor proprii ale firmei de la 72,75% în anul
2006, la 54,38% în 2007 şi la 49,06% în 2008. Această creştere a datoriilor totale se justifică prin
achiziţiile în leasing realizate de firmă.
Grafic nr. 2.6. Evoluţia structurii pasivului în perioada 2006– 2008

Structura pasivului

1200000
1000000
800000
600000
400000
200000
0
2006 2007 2008

Datorii totale Capitaluri proprii

Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. ROLUX G SRL. şi prelucrare autor

C. REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

2.3. MONOGRAFIE CONTABILĂ PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA

S.C. ROLUX G S.R.L.
S.C. ROLUX G S.R.L. utilizează pentru gestiunea mărfurilor şi a produselor finite inventarul
permanent, iar ca metodă de evaluare, evaluarea la cost de producţie.
În cursul lunii februarie se înregistrează următoarele operaţiuni:
01.02.2008: Se cumpără de la S.C. VEPEX S.A. conform facturii nr. 8043681, 40 m 3 nisip 0-3
la preţ de achiziţie 25 lei/m 3, T.V.A. 19%. În momentul cumpărării, sunt acordate următoarele reduceri: rabat 5%
şi scont 2%.
- valoare la cost de achiziţie: 1.000 lei
- rabat 5%: 50 lei

15
Valoare netă contabilă: 950 lei
- scont de decontare 2%: 19 lei
Valoare netă financiară: 931 lei
- T.V.A. deductibilă 19%: 176,89 lei
% = 401. VEP 1.126,89
301 Furnizori
950,00
Materii prime Analitic S.C. VEPEX S.A.
4426
176,89
T.V.A. deductibilă
Se achită datoria către furnizor cu ordinul de plată nr. 17.
401. VEP = % 1.126,89
Furnizori 5121
1.107,89
Analitic S.C. VEPEX S.A. Conturi la bănci în lei
767
19,00
Venituri din sconturi obţinute
02.02.2008: Se primeşte factura nr. 2189327 la telefon de la S.C. ROMTELECOM S.A. în valoare de 120 lei,
T.V.A. 19%.
% = 401. ROM 142,8
626 Furnizori 120,0
Cheltuieli poştale şi taxe de telecom. Analitic S.C. ROMTELECOM S.A.
4426 22,8
T.V.A. deductibilă
Se plăteşte datoria faţă de furnizor cu chitanţa nr. 1452365:
401. ROM = 5311 142,8
Furnizori Casa în lei
Analitic S.C. ROMTELECOM S.A.
03.02.2008: Se cumpără de la S.C. NUBIOLA S.R.L. conform facturii nr. 2576430, 80
bidoane colorant la preţ de achiziţie 35 lei/buc., T.V.A. 19%.
% = 401. NUB 3.332
301 Furnizori 2.800
Materii prime Analitic S.C. NUBIOLA S.R.L.
4426 532
T.V.A. deductibilă
Se achită datoria către furnizor cu chitanţa nr. 2486719. (Anexa 9)
401. NUB = 5311 3.332
Furnizori Casa în lei
Analitic S.C. NUBIOLA S.R.L.
04.02.2008: Se vând conform facturii nr. 3267164 către S.C. TRITON S.A. 225 m2 pavele la
preţ de vânzare 40 lei/m2, T.V.A. 19%.
4111. TRI = % 10.710
Clienţi 701 9.000
Analitic S.C. TRITON S.A. Venituri din vânzarea prod. finite
4427 1.710
T.V.A. colectată
Costul de producţie efectiv al pavelelor este de 35 lei/m2.

16
 Descărcăm gestiunea de produsele vândute:
711 = 345 7.875
Variaţia stocurilor Produse finite
Se încasează conform extrasului de cont nr. 13 creanţa de la client:

5121 = 4111. TRI 10.710

Conturi la bănci în lei Clienţi
Analitic S.C. TRITON S.A.
05.02.2008: Se cumpără fără factură folie pentru paletat la preţ de achiziţie de 2.800 lei,
T.V.A. 19%, de la S.C. ROMAVA S.A. Ulterior se primeşte facura nr. 1500021 şi se achtă datoria către
furnizor din cont cu ordinul de plată nr.16.
% = 408. ROM 3.332
3023 Furnizori facturi nesosite 2.800
Materiale pentru ambalat Analitic S.C. ROMAVA S.A.
4428 532
T.V.A. neexigibilă
Se înregistrează primirea facturii nr. 1500021 din 08.02.2008.
408. ROM = 401. ROM 3.332
Furnizori facturi nesosite Furnizori
Analitic S.C. ROMAVA S.A. Analitic S.C. ROMAVA S.A.
4426 = 4428 532
T.V.A. deductibilă T.V.A. neexigigilă
Se achită datoria faţă de furnizor cu ordinul de plată nr. 16.
401. ROM = 5121 3.332
Furnizori Conturi la bănci în lei
Analitic S.C. ROMAVA S.A.
06.02.2008: Se vând cu plata în rate conform facturii nr. 3267152, 250 m 2 dale către S.C.
ISTRATRANS S.R.L la preţ de vânzare 32 lei/m 2, T.V.A. 19%. În momentul vînzării se încasează
2.000 lei plus T.V.A. aferentă, iar diferenţa se încasează în 3 rate egale în următoarele luni.
4111. IST = % 9.520
Clienţi 701 8.000
Analitic S.C. ISTRATRANS S.R.L. Venituri din vânzarea prod. finite
4427 380
T.V.A. colectată
4428 1.140
T.V.A. neexigibilă
Costul de producţie efectiv al dalelor este de 28 lei/m2.
Descărcăm gestiunea de produsele vândute:
711 = 345 7.000
Variaţia stocurilor Produse finite
Se încasează conform extrasului de cont nr. 10 creanţa de la client:
5121 = 4111. IST 2.380
Conturi la bănci în lei Clienţi
Analitic S.C. ISTRATRANS S.R.L.

17
 07.02.2008: Se cumpără cu factura nr. 047329 un birou în valoare de 250 lei. De la S.C.
METRO S.A., T.V.A. 19%.
% = 401. MET 297,5
303 Furnizori 250,0
Materiale de natura obiectelor de Analitic S.C. METRO S.A.
inventar
4426 47,5
T.V.A. deductibilă
Se achită datoria către furnizor cu ordinul de plată nr.20.
401. MET = 5121 297,5
Furnizori Conturi la bănci în lei
Analitic S.C. METRO S.A
08.02.2008: Se vând conform facturii nr. 3267212, 200 m 2 dale la preţ de vânzare 25 lei/ m 2
către S.C. ZORILEX S.A., asigurând şi transportul în valoare de 300 lei, T.V.A. 19%.
4111. ZOR = % 6.307
Clienţi 701 5.000
Analitic S.C. ZORILEX S.A. Venituri din vânzarea prod. finite
704 300
Venituri din ucrări executate şi
servicii prestate
4427 1.007
T.V.A. colectată
Costul de producţie efectiv al dalelor este de 22 lei/m2.
Descărcăm gestiunea de produsele vândute:
711 = 345 4.400
Variaţia stocurilor Produse finite
Se încasează conform extrasului de cont nr. 15 creanţa de la client:
5121 = 4111. ZOR 6.307
Conturi la bănci în lei Clienţi
Analitic S.C. ZORILEX S.A.
09.02.2008: Se cumpără de la ALDERI din Turcia, conform facturii nr. 4921311, 200 sticle
colorant pentru pardoseli la preţ extern 5€/sticlă, taxă vamală 5%, comision vamal 0,5%, curs în vamă
3,34 lei/€. Datoria externă se achită prin cont la 3,36 lei/€.
Valoare externă = 200 sticle x 5€/sticlă = 1.000€
1.000€ x 3,34 lei/€ = 3.340 lei
Taxă vamală = 5% x 3.340 lei = 167 lei
Comision vamal = 0,5% x 3.340 lei = 16,7 lei
Cost achiziţie în vamă = 3.523,7 lei
T.V.A. deductibilă = 19% x 3.523,7 lei = 669,5 lei

371 = % 3.523,7
Mărfuri 401.ALD 3.340,0
Furnizori
Analitic ALDERI

18
 446 167,0
Alte imp., taxe şi vărsăminte asimilate
– taxă vamală
447 16,7
Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte
asimilate – comision vamal
4426 T.V.A deductibilă = 4427 T.V.A. colectată 669,5
Se achită datoria faţă de furnizor prin cont cu ordinul de plată nr. 22:
% = 5124 3.360
401.ALD Conturi la bănci în valută 3.340
Furnizori
Analitic ALDERI
665 20
Cheltuieli din dif. de curs valutar
10.02.2008: Se cumpără de la S.C. VEGA S.A conform facturii nr. 8034562, 2.500 cărămizi la
preţ de achiziţie 1,6 lei/buc., împreună cu lăzi restituibile în valoare de 600 lei.
% = 401. VEG 5.360
302 Furnizori 4.000
Materiale consumabile Analitic S.C. VEGA S.A.
4426 760
T.V.A. deductibilă
409. VEG 600
Furnizori – debitori
Analitic S.C. VEGA S.A.
Se achită datoria faţă de furnizor prin cont cu ordinul de plată nr. 28:
401. VEG = 5121 4.760
Furnizori Conturi la bănci în lei
Analitic S.C. VEGA S.A.
Ambalajele nu se restituie ca urmare a degradării lor:
608 = 409. VEG 600
Cheltuieli privind ambalajele Furnizori – debitori
Analitic S.C. VEGA S.A.
Se primeşte factura nr. 8034583 din 14.02.2008 cu T.V.A. deductibilă aferentă ambalajelor:
4426 = 401. VEG 114
T.V.A. deductibilă Furnizori
Analitic S.C. VEGA S.A..
Se achită ambalajele şi T.V.A. deductibil aferent acestora din casă cu chitanţa nr. 2486794 din
14.02.2008.
401. VEG = 5311 714
Furnizori Casa în lei
Analitic S.C. VEGA S.A..
12.02.2008: Se cumpără conform facturii nr. 2810647, 32 saci de ciment la preţ de achiziţie 25
lei/sac, T.V.A. 19%, de la S.C. LAFARGE S.A., împreună cu 6 paleţi restituibili în valoare de 150 lei.
% = 401. LAF 1.102

19
 301 Furnizori 800
Materii prime Analitic S.C. LAFARGE S.A.
4426 152
T.V.A. deductibilă
409. LAF 150
Furnizori – debitori
Analitic S.C. LAFARGE S.A.
Se achită contravaloarea materiilor prime cu ordinul de plată nr. 34:
401. LAF = 5121 952
Furnizori Conturi la bănci în lei
Analitic S.C. LAFARGE S.A.
Se restituie paleţii furnizorului furnizorului:
401. LAF = 409. LAF 150
Furnizori Furnizori – debitori
Analitic S.C. LAFARGE S.A. Analitic S.C. LAFARGE S.A.
13.02.2008: Se vând cu avizul nr. 563217 către S.C. TAGORE S.R.L. 195 m 2 pavele la preţ de
vânzare de 40 lei/m2, T.V.A 19%.
418. TAG = % 9.282
Clienţi - facturi de întocmit 701 7.800
Analitic S.C. TAGORE S.R.L. Venituri din vânzarea prod. finite
4428 1.482
T.V.A. neexigibilă
Ulterior se întocmeşte şi se trimite factura nr. 3267234 din 16.03.2008:
4111. TAG = 418. TAG 9.282
Clienţi Clienţi - facturi de întocmit
Analitic S.C. TAGORE S.R.L. Analitic S.C. TAGORE S.R.L.
4428 = 4427 1.482
T.V.A. neexigibilă T.V.A. colectată
Costul de producţie efectiv al pavelelor este de 35 lei/m2.
Descărcăm gestiunea de produsele vândute:
711 = 345 6.825
Variaţia stocurilor Produse finite
Se încasează conform extrasului de cont nr. 17 creanţa de la client:
5121 = 4111. TAG 9.282
Conturi la bănci în lei Clienţi
Analitic S.C. TAGORE S.R.L.
14.02.2008: Se vând cu factura nr. 3267299, 500 m 2 dale la preţ extern 9,5€/m2, către GALAS
din Republica Moldova, curs la facturare 3,4 lei/€.Valoare externă = 500 m2 x 9,5€/m2 = 4.750€
(4.750€ x 3,4 lei/€ = 16.150 lei)
4111. GAL = 701 16.150
Clienţi Venituri din vânzarea produselor
Analitic GALAS finite
Costul de producţie efectiv al dalelor este de 29 lei/m2.

20
 Descărcăm gestiunea de produsele vândute:
711 = 345 14.150
Variaţia stocurilor Produse finite
Se încasează conform extrasului de cont nr. 21 creanţa de la client:
5124 = % 16.245
Conturi la bănci în valută 4111. GAL 16.150
Clienţi
Analitic GALAS
765 95
Venituri din dif. de curs valutar
15.02.2008: Se cumpără cu bonul fiscal nr. 341 de la S.C. PETROM S.A. benzină premium plus în valoare de
100 lei, tva 19%.
% = 401. PET 119
3022 Furnizori 100
Combustibili Analitic S.C. PETROM S.A.
4426 19
T.V.A. deductibilă
Se achită datoria către furnizor cu numerar.
401. PET = 5311 119
Furnizori Casa în lei
Analitic S.C. PETROM S.A.
16.02.2008: Se vând conform facturii nr. 3267301, 25 m 2 dale, către S.C. PROMOLAND
S.R.L. la preţ de vânzare 24 lei/m2, T.V.A. 19%, împreună cu paleţi restituibili în valoare de 100 lei.
4111. PRO = % 814
Clienţi 701 600
Analitic S.C. PROMOLAND S.R.L. Venituri din vânzarea prod. finite
4427 114
T.V.A. colectată
419. PRO 100
Clienţi – creditori
Analitic S.C. PROMOLAND S.R.L.
Costul de producţie efectiv al dalelor este de 21 lei/m2.
Descărcăm gestiunea de produsele vândute:
711 = 345 525
Variaţia stocurilor Produse finite
Se încasează cu chitaţa nr. 2006326 creanţa de la client: (Anexa 10)
5311 = 4111. PRO 814
Casa în lei Clienţi
Analitic S.C. PROMOLAND S.R.L.
Se primesc paleţii de la client:
419. PRO = 4111. PRO 814
Clienţi – creditori Clienţi
Analitic S.C. PROMOLAND S.R.L. Analitic S.C. PROMOLAND S.R.L.

21
 17.02.2008: Se cumpără de la IDEAL WORK din Italia, cu factura nr. 2794107, 100 saci
mixturi pentru pardoseli industriale la preţ extern 10€/sac, curs la facturare 3,4 lei/€, suportând şi
cheltuieli cu transportul de 200 lei plus T.V.A. 19%. Se achită datoria la acelaşi curs.
301 = 401.IDE 3.400
Materii prime Furnizori
Analitic IDEAL WORK
4426 = 4427 646
T.V.A deductibilă T.V.A. colectată
Separat se evidenţiază transportul:
% = 401.IDE 238
301 Furnizori 200
Materii prime Analitic IDEAL WORK
4426 38
T.V.A deductibilă
19.02.2008: Se vând conform facturii nr. 3267305 către S.C. PABYS TOUR S.R.L., 35 m 2
pavele la preţ de vânzare 38 lei/m2, T.V.A. 19%. La primirea produselor, clientul reclamă suma de
158,27 lei reprezentând 10% din valoarea produselor, necorespunzătoare din punct de vedere calitativ.
4111. PAB = % 1.582,70
Clienţi 701 1.330,00
Analitic S.C. PABYS TOUR S.R.L. Venituri din vânzarea prod. finite
4427 252,70
T.V.A. colectată
Se diminuează creanţa de la clienţi cu valoarea produselor necorespunzătoare:
4111. PAB = % 158,27
Clienţi 701 133,00
Analitic S.C. PABYS TOUR S.R.L. Venituri din vânzarea prod. finite
4427 25,27
T.V.A. colectată
Costul de producţie efectiv al pavelelor este de 34 lei/m2.
Descărcăm gestiunea de produsele vândute:
711 = 345 1.190
Variaţia stocurilor Produse finite
Se încasează conform extrasului de cont nr. 24 creanţa de la client:
5121 = 4111. PAB 1.424,43
Conturi la bănci în lei Clienţi
Analitic S.C. PABYS TOUR S.R.L.
20.02.2008: Se cumpără de la S.C. VEPEX S.A. conform facturii nr. 8049720, 560 m 3 pietriş
categoria 3-7, la preţ de achiziţie 25 lei/m 2, T.V.A. 19%. Plata se face în rate astfel: 5.000 lei plus T.V.A. în
momentul cumpărarii, diferenţa în 3 rate egale.
% = 401. VEP 16.660
301 Furnizori 14.000
Materii prime Analitic S.C. VEPEX S.A.
4426 950

22
 T.V.A. deductibilă
4428 1.710
T.V.A. neexigibilă
Se achită datoria cu ordinul de plată nr. 38:
401. VEP = 5121 5.950
Furnizori Conturi la bănci în lei
Analitic S.C. VEPEX S.A.
21.02.2008: Se cumpără comform facturii nr. 1496722 de la S.C. ATIC S.A. din Timişoara,
anvelope Pirelli 295/40 R20 Scorpion la preţ de achiziţie de 1.400 lei, T.V.A. 19%, fiind asigutare şi cheltuielile cu
transportul de 200 lei.
% = 401. ATI 1.666
3024 Furnizori 1.400
Materii prime Analitic S.C. ATIC S.A.
4426 266
T.V.A. deductibilă
Se achită datoria faţă de furnizor cu chitanţa nr. 1563281 din 22.02.2008:
401. ATI = 5121 1.666
Furnizori Conturi la bănci în lei
Analitic S.C. ATIC S.A.
23.02.2008: Se vând conform facturii nr. 3267322 către S.C. VALMAR S.A. 60 m 2 dale la preţ
de vânzare 25 lei/m2, T.V.A. 19%. În momentul vânzării se acordă clientului ca reducere: remiză 6%.
- valoare la preţ de vânzare: 1.500 lei
- remiză 5%: 90 lei
Valoare netă contabilă: 1.410 lei
- T.V.A. colectată 19%: 267,9 lei

4111. VAL = % 1.677,9

Clienţi 701 1.410,0
Analitic S.C. VALMAR S.A Venituri din vânzarea prod. finite
4427 267,9
T.V.A. colectată
Costul de producţie efectiv al dalelor este de 21 lei/m2.
Descărcăm gestiunea de produsele vândute:
711 = 345 1.260
Variaţia stocurilor Produse finite
Se încasează conform extrasului de cont nr. 27 creanţa de la client:
5121 = 4111. VAL 1.677,90
Conturi la bănci în lei Clienţi
Analitic S.C. VALMAR S.A
25.02.2008: Se plăteşte abonamentul la ziarul „Viaţa Liberă” conform facturii nr. 1329754, în
valoare de 15 lei prin casă, cu chitanţa nr. 1452365 emisă de S.C. RODIPET S.A.
% = 401. ROD 15,00
628 Furnizori 13,65

23
Alte cheltuieli cu serviciile executate Analitic S.C. RODIPE S.A.
de terţi
4426 1,35
T.V.A. deductibilă
Se plăteşte datoria faţă de furnizor cu chitanţa nr. 1452365:
401. ROD = 5311 2.800
Furnizori Casa în lei
Analitic S.C. RODIPET S.A.
26.02.2008: Se primeşte factura nr. 8365794 la energie electrică de la S.C. MUNTENIA SUD S.A. în valoare
de 280 lei, T.V.A. 19%.
% = 401. MUN 333,20
605 Furnizori 280,00
Cheltuieli privind energia şi apa Analitic S.C. MUNTENIA SUD S.A.
4426 53,20
T.V.A. deductibilă
Se plăteşte datoria faţă de furnizor cu chitanţa nr. 2897014:
401. MUN = 5311 333,20
Furnizori Casa în lei
Analitic S.C. MUNTENIA SUD S.A.
27.02.2008: Se vând către BESCO din Bulgaria, conform facturii nr. 1732493, 800 m 2 dale la
preţ extern 9€/m2, curs la facturare 3,39lei/€. Se achită la acelaşi curs.
4111. BES = 701 24.408
Clienţi Venituri din vânzarea prod. finite
Analitic BESCO
Costul de producţie efectiv al dalelor este de 28 lei/m2.
Descărcăm gestiunea de produsele vândute:
711 = 345 22.400
Variaţia stocurilor Produse finite
Se încasează conform extrasului de cont nr. 28 creanţa de la client:
5124 = 4111. BES 24.408
Conturi la bănci în valută Clienţi
Analitic BESCO
La sfârşitul lunii februarie se procedează la regularizarea conturilor de T.V.A. şi se întocmeşte
Decontul de T.V.A. pe luna februarie 2008 :
4427 = % 6.503,83
T.V.A. colectată 4426 4.980,24
T.V.A. deductibilă
4426 4423 1.523,59
T.V.A. deductibilă T.V.A. de plată
Se compensează parţial T.V.A.-ul de plată rezultat cu T.V.A. de recuperat de la sfârşitul lunii
ianuarie 2008, pe baza cererii de compensare aprobate.
4423 = 4424 480
T.V.A. de plată T.V.A. de recuperat

24
 Se achită din cont cu ordinul de plată nr. 42 din 24.03.2008 diferenţa de TVA de plată rămasă
după compensare.
4423 = 5121 1.043,59
T.V.A. de plată Conturi curente în lei

D 4423 T.V.A. de plată C D 4424 T.V.A. de recuperat C

480,00 1.523,59 Sid 480,00 480,00
1.043,59
RD 1.523,59 RC 1.523,59 RD 0 RC 480,00
TSD 1.523,59 TSC 1.523,59 TSD 480,00 TSC 480,00
 
D 4428 T.V.A. neexigibilă C
532,00 1.140,00
1.482,00 532,00
1.710,00 1,482,00
RD 3.724,00 RC 3.154,00
TSD 3.724,00 TSC 3.154,00
Sfd 570,00

D 4426 T.V.A. deductibilă C D 4427 T.V.A. colectată C

176,89 4.980,24 6.503,83 380,00
22,80 1.710,00
532,00 1.007,00
532,00 669,50
47,50 1.482,00
669,50 114,00
760,00 252,70
114,00 25,27
152,00 646,00
950,00 267,90
19,00
646,00
38,00
266,00
1,35
53,20
RD 4.980,24 RC 4.980,24 RD 6.503,83 RC 6.503,83
TSD 4.980,24 TSC 4.980,24 TSD 6.503,83 TSC 6.503,83
 

Sursa: Conform datelor furnizate de S.C. ROLUX G SRL şi prelucrare autor

CAPITOLUL III
SISTEMUL INFORMATIC PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

25
3.1. SISTEMUL INFORMATIC – COMPONENTĂ MAJORĂ A SISTEMULUI
INFORMAŢIONAL
Conducerea unei activităţi nu poate fi asigurată în condiţii satisfăcătoare fără cunoaşterea
sistematică a modului în care aceasta se desfăşoară, pentru a se putea aprecia la perioade cât mai scurte
felul în care sunt respectate condiţiile prestabilite şi pentru a se putea interveni cu cea mai mare
promptitudine în eliminarea abaterilor negative sau, când este cazul, în corectarea prevederilor iniţiale.
Acest proces de cunoaştere operativă devine din ce în ce mai anevoios pe măsură ce gradul de
complexitate a sistemului creşte.
O firmă poate fi considerată ca o colectivitate ierarhizată de oameni şi obiective, de mijloace
de producţie şi mijloace de informare, o împletire a intereselor generale cu interesele individuale.
Această colectivitate funcţionează cu ajutorul mesajelor. Rolul mesajelor este de a transmite o anumită
cantitate de informaţii necesare desfăşurării activităţii.
Sistemele de informatii pentru managementul financiar-contabil au menirea de a asigura o mai
buna gestionare a resurselor.De asemenea, aceste sisteme pot contribui la evaluarea performantei
programelor, la planificarea atributiilor si la monitorizarea progresului înregistrat, conform
obiectivelor propuse. Sistemele de informatie manageriala formeaza un element-cheie al controlului
managerial. 13
Sistemul informatic este partea automatizată a sistemului informaţional din cadrul unui
organism economic. Sistemul informatic are funcţia de prelucrare automată a datelor pentru obţinerea
informaţiilor necesare fundamentării deciziilor şi pentru informare.
Principalele avantaje oferite de utilizarea sistemelor informatice de către organismele
economice sunt:
− îmbunătăţirea preciziei rezultatelor prelucrărilor,
− creşterea vitezei de procesare,
− eliminarea forţei de muncă implicate în prelucrarea manuală a datelor,
− sporirea volumului de informaţii oferite utilizatorilor într-un interval dat de timp,
− sporirea diversităţii şi complexităţii informaţiilor oferite utilizatorilor, 14
Rolul sistemului informatic în cadrul unei organizaţii este acela de a diminua timpii necesari
operării datelor şi de a diminua semnificariv operaţiile manuale slab productive. De asemenea trebuie

13
Lacramioara-Rodica Haiduc - Management financiar - contabil, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006
14
Maria Andronie – Auditarea sistemelor informatice de gestiune , Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006

26
să ofere un nivel de prelucrare a datelor performant care să ducă la reducera costurilor implicate de
gestionarea datelor şi la o mai bună valorificare a datelor, în sprijinul activităţii întregii organizaţii. În
cadrul organizaţiei, sistemul informatic este cel ce înlătură barierele generate de distanţele fizice.

3.2. PREZENTAREA PROGRAMULUI „DECONTUL PRIVIND TAXA PE VALOAREA

ADĂUGATĂ”

Documentul reprezentativ în materie de T.V.A., completat şi depus de toate persoanele

impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, este „Decontul privind taxa pe
valoarea adăugată”. Acesta se obţine prin folosirea programului de asistenţă elaborat de Ministerul
Finanţelor Publice şi se transmite organului competent pe suport electronic.
Programul informatic de asistenţă este pus la dispoziţia persoanelor impozabile, gratuit, de
unităţile fiscale sau poate fi descărcat de pe serverul de web al Ministerului Finanţelor Publice, la
adresa www.mfinante.ro.
Pentru completarea şi editarea formularului se utilizează echipament informatic. De asemenea,
formularul poate fi depus direct pe site doar de contribuabilii care dispun de un certificat digital
eliberat de Ministerului Finanţelor Publice.
Programul informatic elaborat este folosit pentru toate declaraţiile ficale. După lansarea

programului în execuţie şi apăsarea butonului se deschide o fereastră unde trebuie definit

plătitorul de T.V.A. pentru aceasta se introduce codul de identificare fiscală în căsuţa corespunzătoare.
Spaţiul din faţa acestuia este rezervat prefixului „RO”, conform ISO Standard 3166, şi se completează
automat la un simplu clic pe căsuţă. Se continuă cu definirea denumirii, a domiciliului, numărul de
telefon, banca şi contul contribuabilului. De asemenea se înscrie şi codul CAEN a activităţii pe care
firma o desfăşoară.
Perioada de raportare o constituie luna şi anul pentru care se întocmeşte decontul.

Programul nu va rula dacă nu se completează toate câmpurile.

Din lista cu toate declaraţiile fiscale se alege formulatul 300 „Decontul privind taxa pe
valoiarea adăugată”.

Pentru a vizializa şi încărca formularul se apasă butonul

„Decontul privind taxa pe valoarea adăugată” este împărţit în mai multe secţiuni:

27
 Secţiunea „Date de identificare a persoanei impozabile”: la afişarea paginii această secţiune
apare completată automat cu informaţiile introduse în prima fereastră de dialog.
În rubrica „pro rata de deducere” se înscrie coeficientul corespunzător, care la S.C. ROLUX G
S.R.L. este de 100%, deoarece nu desfăşoară activităţi scutite de T.V.A.

Secţiunea „Taxa pe valoarea adăugată colectată” se împarte la rândul ei în două subsecţiuni:

„Comerţ intracomunitar şi în afara U.E.” şi „Livrări de bunuri în interiorul ţării şi exporturi”.
Livrările intracomunitare se înscriu în unul din primele două rânduri în funcţie de categoria
unde se încadrează. Ele sunt scutite, de aceea rubricile T.V.A. aferente sunt haşurate. În cazul
achiziţiilor intracomunitare pentru care se prevede taxarea inversă se vor scrie la poziţia
corespunzătoare. Prin apăsarea tastei ENTER nu se va calcula valoarea T.V.A. deoarece firma nu este
obligată la plata acesteia. La sfârşitul primei subsecţiuni programul calculează automat un sub-total al
sumelor.

Livrările de bunuri şi prestările de servicii obişnuite, taxabile cu, cota 19%, care caracterizează
activitatea de bază a S.C. ROLUX G S.R.L. se înscriu în rândul 6, valoarea T.V.A.-ului fiind calculată

automat la apăsarea tastei ENTER.

28
 Următorul rând se referă la operaţiile taxabile cu 9%. Cum pro rata în cazul firmei este de
100%, această rubrică este goală. Sumele pentru completarea acestei secţiuni sunt luate din Jurnalul de
vânzări. De asemenea se calculează un sub-total al acestei subsecţiuni şi un total al secţiunii Taxa pe
valoarea adăugată colectată, atât pentru valoare cât şi pentru T.V.A.
Secţiunea „Taxa pe valoarea adăugată colectată” se împarte în subsecţiunile: „Achiziţii
intracomunitare de bunuri şi alte achiziţii impozabile în România” şi „Achiziţii de bunuri în interiorul
ţării şi importuri, achiziţii intracomunitare scutite sau neimpozabile”.
S.C. ROLUX G S.R.L. nu achiziţionează bunuri în vederea revânzării acestora. Astfel
rubricile ce se refetă la revânzare vor rămâne necompletate. Suma de la rubrica achiziţii
intracomunitare pentru nevoile firmei reprezintă de fapt toate achiziţiile intracomunitare ale firmei.

Toate sumele necesare pentru completarea acestei secţiuni sunt luate din Jurnalul de cumpărări.
Aciziţiile normale, pe care firma le face pentru a-şi desfăşura normal activitarea , taxabile cu 19% se
trec în rândul 22 iar cele taxabile cu 9% în rândul următor.
Prin apăsarea tastei ENTER se realizează un total al taxei deduse.

29
 Ultima secţiune este „Regularizarea”

Prin diferenţa dintre totalurile celor două secţiuni programul calculează şi înscrie automat sume
corespunzătare la poziţia corectă, respectiv T.V.A. de plată (rând 31) sau T.V.A. de recuperat (rând
32). Dacă societatea are de plătit sau de recuperat T.V.A. din luna precedentă, atunci sumele vor fi
completate automat din decontul precedent şi prin apăsatrea tastei ENTER se calculează automat suma
de plătit pentru perioada raportoare.
Ultima parte a formularului cuprinde prevederi juridice cu privire la completarea şi depunerea
decontului. De asemenea apar numele şi funcţia persoanei care l-a întocmit.
Codul de bare este un element de siguranţă privind autenticitatea formularului.
După completarea decontului acesta poate fi listat şi salvat pe dischetă pentru unitatea fiscală,
cu ajutorul butoanelor din fereastra de prezentare a programului.

CAPITOLUL IV
CONCLUZII ŞI PROPUNERI

30
 Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se stabileşte asupra operaţiilor privind
transferul proprietăţii bunurilor şi asupra prestărilor de servicii. Ea vizează toate fazele circuitului
economic, respectiv producţia, serviciile şi distribuţia până la vânzările către consumatorii finali.
Taxa pe valoarea adăugată este un important instrument de politică fiscală. Impactul acesteia
asupra bugetului de stat se referă , în principal, la asigurarea veniturilor bugetare, care să permită
finanţarea cheltuielilor bugetare angajate de guvern. De asemenea la nivelul economiei de piaţă se
observă impactul T.V.A. şi asupra preţului, a cererii şi a ofertei.
Pe lângă impactul asupra bugetului de stat şi asupra economiei, taxa pe valoarea adăugată
influenţează şi activitatea societăţilor comericale. Fiecare impozit pe care firma este obligată să-l
plătească pentru profiturile/veniturile obţinute sau pentru activităţile desfăşurate are o scadenţă de
plată expres specificată în legislaţia fiscală aferentă. În cazul T.V.A.-ului, se plăteşte lunar, până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare efectuării operaţiunilor. Ceea ce poate interesa managementul
unei firme este modalitatea în care aceste plăţi se articulează într-un plan general de plăţi periodice, cu
alte cuvinte, cum va fi afectată trezoreria firmei ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor fiscale conform
legii.
Fiecare impozit exercită un dublu impact asupra firmei: pe de o parte este vorba de un cost
administrativ legat de acţiunea impozitelor şi taxelor pe care firma îl suportă în calitate de colectoare
de impozite, iar pe de altă parte se poate vorbi de un cost de trezorerie. Acest cost este determinat de
mai mulţi factori, cum ar fi, decalajul existent între momentul în care ia naştere obligaţia de plată a
impozitelor şi exigibilitatea acestora, diferenţele care intervin între momentul contabilizării
impozitului şi cel al plăţii efective, termenele de depunere a deconturilor şi de achitare a impozitelor
sau termenul de 30 de zile la dispoziţia organului fiscal pentru regularizarea sumelor datorate de către
stat.
Taxa pe valoarea adăugată, prin mecanismul său de funcţionare, exercită un impact asupra
bilanţului firmei, dar şi un impact fiscal, implicat de diferitele operaţiuni efectuate de agentul
economic.
Impactul asupra bilanţului rezultă din compararea conturilor în care se înregistrează taxa pe
valoarea adăugată: T.V.A. deductibilă şi, respectiv T.V.A. de recuperat în activul bilanţului, postul
„Alte creanţe”, şi T.V.A. colectată, respectiv T.V.A. de plată, în pasivul bilanţului, postul „Datorii ce
trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an”. În funcţie de raportul existent între T.V.A.
deductibilă şi T.V.A. colectată, firma va fi sau nu va fi într-o poziţie favorabilă din punct de vedere

31
financiar. Astfel, dacă T.V.A. colectată > T.V.A. deductibilă, firma are un disponibil de resurse atrase,
cu impact favorabil asupra trezoreriei întreprinderii, majorându-se postul de disponibilităţi sau
diminuându-se postul de datorii, în acest fel acopernidu-se necesarul de fond de rulment.
În materie de T.V.A. se poate vorbi şi despre o incidenţă fiscală dată de operaţiunile de vânzare
şi, respectiv, de cumpărare. Dacă firma realizează o vânzare la date de 1 a lunii, iar termenul de plată a
T.V.A. este data de 25 a lunii următoare, atunci se va beneficia de un credit pe timp de 54 de zile.
Dacă vânzarea se efectuează la sfârşitul lunii, rezultă că firma va beneficia de un credit pe timp de
numai 24 de zile. Incidenţa fiscală a taxei pe valoarea adăugată colectate depinde de durata creditelor
acordate de firmă clienţilor săi. Dacă acestea au o durată mai mare de 54 de zile, respectiv 24 de zile,
atunci firma va plăti către bugetul statului o sumă pe care încă nu a încasat-o şi se va confrunta cu un
deficit de trezorerie temporar, până la încasarea datoriilor de la clienţi. Dacă, dimpotrivă, firma
stabileşte în aşa fel contractele cu clienţii încât durata creditelor – clienţi să fie mai mică decât
termenul de achitare a taxei pe valoarea adăugată, atunci firma va dispune de o resursă financiară.
Incidenţa financiară determinată de o operaţiune de cumpărare este dată de durata creditului –
furnizori. Dacă durata creditului acordat de furnizori este mai mică decât termenul de plată a taxei pe
valoarea adăugată către bugetul statului, atunci firma va înregistra un deficit de resurse financiare.
Dacă durata creditului acordat de furnizori este mai mare decât termenul de achitare a T.V.A., atunci
se degajă un plus de resurse financiare.
Din analiza efectuată la S.C. ROLUX G S.R.L. s-a constatat că firma acordă credite prea mari
clienţilor. Acestea au fost de 17 zile, 44 zile iar în anul 2008 de 55 zile, ceea ce înseamnă că firma
rămâne cu deficit de trezorerie dar nu pentru multe zile. În ceea ce priveşte creditele obţinute de la
furnizori, firma are un plus de resurse financiare, în anul 2008 beneficiind de credite de 65 de zile.
În situaţia în care societatea are de recuperat T.V.A., atunci se va confrunta cu necesitatea de
disponibilităţi, aflându-se în situaţia de a contracta un împrumut bancar, şi diminuarea stocurilor prin
accelerarea vitezei de rotaţie a acestora, sau să diminueze volumul creditului acordat clienţilor, prin
accelerarea procedurilor de încasare a creanţelor de la partenerii de afaceri. Aceste măsuri vor conduce
la scăderea ratelor de lichiditate şi solvabilitate.
Influenţa T.V.A. asupra ratelor de lichiditate şi de solvabilitate în sensul creşterii acestora
apare în situaţia în care agentul economic are de plată la bugetul de stat T.V.A., beneficiind de un
surplus de trezorerie.

32
 Integrarea României în Uniunea Europeană a adus modificări semnificative în privinţa taxei pe
valoarea adăugată, ca urmare a desfiinţării barierelor vamale între statele membre, în principal, precum
şi datorită necesităţii de a aplica aceleaşi reguli ca şi celelalte state în acest domeniu.
Modificările apărute în domeniul T.V.A. sunt majore. Noţiunile de export şi import în relaţia
dintre Statele Membre a dispărut, fiind înlocuită de noţiuni noi, precum livrarea intracomunitară şi
achiziţia intracomunitară. Orice expediere de bunuri din România în alt Stat Membru, chiar şi lipsa
unei tranzacţii comerciale, este tratată drept transfer de bunuri sau non-transfer, care sunt noţiuni cu
totul noi în legislaţia noastră şi sunt specifice numai relaţiilor dintre Statele Membre.
Datorită desfiinţării barierelor vamale, controlul mişcării bunurilor între Statele Membre se
realizează prin intermediul sistemului electronic VIES (VAT International Exchange Systhem). De
asemenea au fost introduse Declaraţiile recapitulative privind achiziţiile şi livrările intracomunitare.
Există obligativitatea întocmirii declaraţiei Intrastat pentru fluxul „introduceri” în cazul achiziţiilor
intracomunitare mai mari de 300.000 lei şi Intrastat pentru fluxul „expedieri” în cazul livrărilor
intracomunitare mai mari de 900.000 lei.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit important la bugetul statului, reprezentând la ora
actuală principala sursă de venit a statului. Numeroasele modificări aduse odată cu integrarea în
Uniunea Europeană, face din T.V.A. cel mai spectaculos impozit.

CAPITOLUL V

BIBLIOGRAFIE

33
  Andronie Maria – Auditarea sistemelor informatice de gestiune , Editura Fundaţiei România
de Mâine, 2007,sinteze anul III 2007
 Dascalu Elena-Doina, Rusanu Dan Radu - Finanţe publice,Editura Fundatiei Romania de
Maine 2006
 Dumitru Marin - Finantele Intreprinderii, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006
 Georgescu Nicolae – Analiza bilanţului contabil, Editura Economică, Bucureşti
 Haiduc Lacramioara-Rodica - Management financiar - contabil, Editura Fundaţiei
România de Mâine, 2006
 Morariu Ana, Radu Gabriel, Păunescu Mirela – Contabilitate şi fiscalitate în dezvoltarea
firmei, Ed. ExPonto, Constanţa, 2005
 Morosan Iosefina– Analiza economico-financiara, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007
 Popescu Lucian, Baluta Aurelian-Virgil - Metode si procedee de calculatia costurilor,
Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006
 Tabără Neculai, Horomnea Emil – Analiza contabil-financiară: Teorii, concepte, metode şi
tehnici de valorificare a informaţiei contabil-financiare în procesul decizional, EdituraTipo
Moldova, Iaşi, 2001
 Valceanu Gheorghe, Robu Vasile, Georgescu Nicolae - Analiză economico – financiară,
Editura Economică, Bucureşti, 2004,
 Vintilă Georgeta – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti,2002

ALTE SURSE

34
 Codul Fiscal al României 2007
 Colecţia „Taxe şi Impozite pentru Contabili”, 2008
 Cursuri Blakbord si sinteze 2007,2008
 Date furnizate de S.C. ROLUX G SRL
 Ghid T.V.A.
 Legea nr.343 din 17 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003
 Legea contabilitatii 82/1991
 Ordinul 1752/2006,
 OMFP nr. 2217/22 decembrie 2006 privind organizarea evidentei în scopul T.V.A.
 www.dsclex.ro
 www.ec.europa.eu
 www.guv.ro
 www.mfinante.ro
 www.oecd.org
 www.taxe.ro

35