Auditul Proiectului de Modernizare A S.C. Romcarbon S.A.

Academia de Studii Economice din Bucureşti
Auditul performanţei proiectului de modernizare a

S.C. Romcarbon S.A.
Coordonator,
Prof. Univ. Dr. Stoica Maricica
Studenţi,
Nicodei Georgian-Mihai
Nişcoveanu Cosmin
Zamfir Ionuţ-Florin
Zamfirache Alexandru
-Bucureşti 2013-
Cuprins
1. Prezentarea S.C. Romcarbon S.A............................................................................................ 3

1.1 Prezentarea societăţii ............................................................................................................. 3
1.2 Pieţe de desfacere ale S.C. Romcarbon S.A. ......................................................................... 5
1.3 Structura organizatorică ........................................................................................................ 7
1.4 Analiza economico-financiară a situaţiei actuale .................................................................. 8
1.5 Analiza SWOT .....................................................................................................................11
2. Prezentarea proiectului .......................................................................................................... 13
2.1 Informaţii generale privind proiectul .................................................................................. 13
2.2 Descrierea tehnologică, constructivă şi funcţională ............................................................ 14
2.3 Costuri investiţionale........................................................................................................... 17
3. Analiza proiectului prin prisma celor 3 „E” ......................................................................... 21
3.1 Evaluarea performanţei prin prisma economicităţii ............................................................ 21
3.2 Evaluarea performanţei prin prisma eficienţei şi ecoeficienţei ........................................... 26
3.3 Analiza proiectului prin prisma eficacităţii ......................................................................... 30
4. Analiza proiectului prin prisma criteriilor de evaluare....................................................... 33
4.1 Interesul naţional ................................................................................................................. 33
4.2 Competenţă.......................................................................................................................... 34
4.3 Aptitudine ............................................................................................................................ 35
4.4 Echitate socială .................................................................................................................... 36
4.5 Ecoeficienţă ......................................................................................................................... 36
5. Concluzii .................................................................................................................................. 38
6. Bibliografie .............................................................................................................................. 40
Anexe ............................................................................................................................................ 41
2
1. Prezentarea S.C. Romcarbon S.A.
1.1 Prezentarea societăţii

Denumirea socială şi comercială : S.C. ROMCARBON S.A.
Forma juridică: societate comercială pe acţiuni
Sediul: România, Buzău, Strada Transilvaniei, nr. 132, tel: 0238/711155, fax:
0238/710697
Nr. de înregistrare la Registrul Comerţului: J10/83/1991
CUI: RO 1158050
CAEN: 2221 - Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi profilelor din material plastic.
Capital social: 26.412.209 lei
S.C. Romcarbon S.A. a fost înfiinţată în 1952 la Buzău, iniţial sub denumirea de Chimica
şi având ca obiect de activitate prelucrarea de materiale plastice.
S.C. ROMCARBON S.A. este principalul producător pe piaţa românească de:

• filtre pentru autoturisme, autocamioane, tractoare, instalaţii industriale;
• materiale de protecţie a căilor respiratorii şi cărbune activ - unic producător în România;
• produse prelucrate din polietilenă, polistiren antişoc şi PVC;
• unic producător în România de tăviţe şi caserole din polistiren expandat;
• saci din polipropilenă, fiind cel mai mare producător autohton.
Beneficiarii principali ai produselor ROMCARBON sunt mari companii de stat dar şi

importante firme private din România şi din ţări precum Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova,
Bosnia, Croaţia, Malta, Israel, Grecia, Polonia, Serbia.
Obiectul de activitate
Conform documentelor statutare, S.C. Romcarbon S.A. Buzău are ca obiecte principale de
activitate, conform CAEN:
 2221 Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor, profilurilor din material plastic;
 2222 Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic;
 2223 Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii;
 2932 Producţia de piese şi accesorii pentru autovehicule şi motoare de autovehicule.
În sensul dezvoltării acestor coduri CAEN, S.C. Romcarbon S.A. produce şi
comercializează următoarele grupe de produse:
 filtre auto şi industriale
 cărbune activ şi materiale de protecţie
 prelucrate din polietilenă
 prelucrate din pvc
 prelucrate din polistiren expandat
 prelucrate din polipropilenă
3
Amplasamentul
S.C. Romcarbon S.A. are sediul social în Municipiul Buzău, judeţul Buzău, pe Strada
Transilvaniei, numărul 132.
Capacităţile de producţie principale ale firmei sunt localizate în Municipiul Buzău.
S.C. Romcarbon S.A. deţine însă şi punctul de lucru Frasinul, unde se obţin fabricate din
polipropilenă şi punctul de lucru Iaşi.
Descrierea activităţii
În anul 2011, în cadrul S.C. Romcarbon S.A. activitatea de producţie s-a desfăşurat în 7
centre de profit. Aceste centre de profit sunt:
1) Centrul de Profit nr. 1, cu Secţia Filtre în care se produc filtre de aer, ulei, combustibil
pentru autoturisme, autocamioane şi feroviare.
2) Centrul de Profit nr. 2, cu două ateliere :
- Atelier cărbune activ;
- Atelier materiale de protecţie a căilor respiratorii pentru industria chimică.
3) Centrul de Profit nr. 3, reprezentat de Atelierul Polietilenă în care se realizează
ambalaje de diferite dimensiuni (pungi, sacoşe, huse, folie, prin extrudare, imprimare, sudare).
4) Centrul de Profit nr. 4, cu trei ateliere :
- Atelier Ţevi PVC în care se realizează ţevi şi tuburi;
- Atelier Capsule în care se realizează capsule folie şi capsule termocontractibile,
ambalaje;
- Atelier Suporţi P.V.C. în care se realizează suporţi indicatoare rutiere.
5) Centrul de Profit nr. 5, cu Atelierul Polistiren expandat în care se realizează ambalaje
pentru industria alimentară şi produse pentru construcţii.
6) Centrul de Profit nr. 6, cu Atelierul Polipropilenă Buzău şi Atelierul Polipropilenă
Frasinu în care se realizează saci din ţesătură de poliprolipenă.
7) Centrul de Profit nr. 7 cu Atelierul de balotare-presare deşeuri de hârtie, carton şi
plastic.
În Anexa 1 sunt prezentate principalele grupe de produse şi ponderea acestora în totalul

cifrei de afaceri, în 2011.
În ceea ce priveşte activitatea de aprovizionare, achiziţia de materii prime necesare

procesului de producţie s-a efectuat în procent de 71,05% de pe piaţa internă, iar 28,95% de pe
piaţa externă.
S.C. Romcarbon S.A. îşi asigură sursele de aprovizionare prin încheierea contractelor cu
furnizorii cu care colaborează de cel puţin 5-10 ani.
4
1.2 Pieţe de desfacere ale S.C. Romcarbon S.A.
Principalele segmente de piaţă pe care activează S.C. Romcarbon S.A. sunt reprezentate
de:
• filtre auto şi industriale
• cărbune activ şi materiale de protecţie
• polietilenă prelucrată
• PVC prelucrat
• polistiren prelucrat
• prelucrate polipropilenă
• managementul deşeurilor
Clienţii şi concurenţa
În continuare vom prezenta piaţa gupelor de produse cu ponderile cele mai mari în totalul
vânzărilor, clienţii principali, dar şi concurenţii cei mai puternici.
1) Filtre auto şi industriale

•Principala piaţă
Piaţa de desfacere pentru filtrele auto şi industriale este piaţa internă. Astfel, ponderea
produselor în vânzări este aproximativ 75% filtre auto şi 25% filtre industriale.
Principalii clienţi sunt:
- Giramex Mioveni-Argeş;
- Clio Comserv Buzău;
- Tehnodinamic Mioveni;
- Autocolor Buzău;
- Chevron România Bucureşti;
- OMV Petrom S.A.;
- Rompetrol Logistics.
•Concurenţa
Concurenţa pe piaţa pieselor auto se împarte în 2 componente :
1. Piaţa pieselor auto din import;
2. Piaţa pieselor auto româneşti.
2) Cărbune activ şi materiale de protecţie

S.C. Romcarbon S.A. este unic producător în România de Echipamente de protecţie a

căilor respiratorii, precum şi de cărbune activ.
Clienţii cei mai importanţi sunt firme de stat: M.A.I., M.Ap.N., Compania Naţională a
Huilei, Petrom S.A., Electrocentrale S.A.
5
•Concurenţa
Principalii competitori sunt distribuitorii de produse echivalente fabricate în Germania,
Spania, Franţa, Italia.
3)Polietilenă prelucrată
Produsele din polietilenă se comercializează pe piaţa internă în proporţie de 90% şi 10%
pe piaţa externă.
Anul 2011 a reprezentat un an cu creşteri cantitative de 31% pentru segmentul foliei de
agricultură determinate de investiţiile făcute de Romcarbon în acest sector şi 44% creştere pentru
cel al foliei de uz general determinată de creşterea pieţei ambalajelor de uz general.
Pe termen mediu şi lung vânzările vor creşte ca urmare a tendinţelor anterior menţionate.
•Concurenţa
Prin practicarea unor preţuri competitive şi a unor condiţii de livrare rapidă, Romcarbon
reuşeşte să se menţină peste nivelul concurenţei pe acest segment.
4) Prelucrate polipropilenă
În anul 2011 vânzările au fost realizate în următoarea structură din punctul de vedere al
apartenenţei pieţii: 62 % pe piaţa internă şi 38% pe piaţa externă.
Principalii clienţi pentru piaţa internă sunt:
-distribuitori: Hitexim S.R.L., Magic Serv S.R.L., Nenea S.R.L.;
-industria de morărit şi panificaţie : Şapte Spice S.R.L., Abo Mill S.A., Moară Cibin,
Boromir Buzău, Pambac S.A., Mopan S.A., Oltina S.R.L.;
-industria chimică: Uzinele Sodice Govora S.A., Combinatul de Îngrăşăminte Chimice
Năvodari, Oltchim S.A.;
-producători de complexe furajere : Provimi România, Didfarm S.R.L.;
-industria zahărului: Zahărul Oradea, Agrana România, Fabrica de Zahăr Bod, Zahărul
S.A. Luduş, Lemarco Cristal Urziceni;
-industria de prelucare a sării: SNS Sucursala Salină Slănic Prahova, SNS Sucursala Salină
Tg. Ocna, SNS Sucursala Salină Ocna Mureş, Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea.
Principalii clienţii pentru piaţa externă sunt: Yugosac Doo (Serbia) , Bratpol (Polonia)
Arpa Logistics (Grecia), Interjute BV (Olanda).
•Concurenţa
Principalul competitor este Romtextil Constanţa ce deţine o cotă de piaţă pe care o
apreciem la 28% din piaţa internă.
6
5) Managementul deşeurilor
Divizia “Managementul deşeurilor” a luat fiinţă în trimestrul IV al anului 2011 ca urmare
a identificării unei nişe de piaţă insuficient deservite la nivel naţional, precum şi a capacităţii de
integrare în verticală a reciclatelor în procesele de producţie din Romcarbon. Analiza contextului
economic internaţional relevă o tendinţă de creştere pe termen lung a preţului materiilor prime
regenerate, pe fondul ieşirii din criza economică a economiilor importante şi a creşterii preţului
barilului de petrol şi implicit a tuturor materialelor derivate din petrochimie.
Activitatea acestei divizii se fundamentează pe 3 direcţii principale:
- managementul deşeurilor în service-uri auto;
- colectarea deşeurilor generate industrial;
- colectarea selectivă a deşeurilor generate de instituţii publice şi firme.
1.3 Structura organizatorică
Societatea Comercială Romcarbon S.A. este condusă de un consiliu de administraţie

format din 3 membri şi numit de Adunarea Generală a Administratorilor.
Componenţa Consiliului de Administraţie este:
 Hung Ching Ling: Preşedinte al Consiliului de Administraţie şi Director General
 Simionescu Dan: Vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie
 Dobrotă Cristinel: membru al Consiliului de Administraţie
Managementul executiv al firmei are următoarea componenţă:

 Ileana Bănucu – Director general
 Zainescu Viorica – Director financiar
 Daniela Stroescu – Director producţie
 Gheorghe Duracu – Director calitate
 Ana Ungureanu – Şef Compartiment managementul calităţii
 Damian Nicoleta – Director resurse umane
Numărul angajaţilor S.C. Romcarbon S.A. la 31-12-2011 era 683, grupaţi în funcţie de
nivelul de pregătire conform tabelului 1.1.
Tabelul 1.1 – Structura personalului în funcţie de nivelul de pregătire

Număr personal, total, din care: 683
studii superioare 46
şcoală postliceală 8
şcoală tehnică maiştri 26
studii medii 252
şcoală profesională 205
calificare la locul de muncă 98
şcoală primară 48
Activitatea se desfăşoară conform organigramei prezentate în Anexa 2, aprobată de AGA

în 2011.
7
1.4 Analiza economico-financiară a situaţiei actuale
1.4.1 Cifra de afaceri
Cifra de afaceri netă la 31.12.2011 este de 112.964.960 lei, cu 46,94 % mai mare decât
cea înregistrată în 2010.
În Anexa 3 este prezentată structura completă a cifrei de afaceri pentru anii 2009, 2010 şi
2011.
Dacă luăm în calcul cifra de afaceri rezultată exclusiv din vânzarea produselor finite,
pentru anii 2009, 2010 şi 2011, observăm următoarea evoluţie:
Tabelul 1.2 – Cifra de afaceri din vânzarea produselor finite

Cifra de 2009 2010 2011
afaceri Valoare % în total Valoare % în total Valoare % în total
Intern 57.124.110 80.05% 47.390.584 79.75% 57.497.431 79.74%
lei lei lei
Extern 14.233.667 19.95% 12.032.986 20.25% 14.608.044 20.26%
lei lei lei
Total 71.357.777 100.00% 59.423.570 100.00% 72.105.475 100.00%
lei lei lei
Se observă o evoluţie oscilantă a cifrei de afaceri, fapt care poate fi explicat prin
instabilitatea pieţei în contextul declinului economiei mondiale.
În Anexa 4 este reprezentată structura cifrei de afaceri în funcţie de pieţele de desfacere
externe, iar în Anexa 5 este prezentată cifra de afaceri rezultată din vânzarea fiecărei grupe de
produse.
1.4.2 Rezultatul exerciţiului

Rezultatul net al exerciţiului financiar, conform Contului de Profit şi Pierdere al firmei, a
fost:
Tabelul 1.3 – Rezultatul exerciţiului
Anul 2009 2010 2011
Profit 1.976.256 lei
Pierdere -7.512.817 lei -530.739 lei
Pierderea înregistrată în anii 2009 şi 2011 este cauzată, conform Contului de Profit şi
Pierdere prezentat în Anexa 6, de doi factori:
1) pe de o parte rezultatul financiar are o valoare negativă foarte mare (nivelul cheltuielilor
cu dobânzile şi al altor cheltuieli financiare este ridicat);
8
2) pe de altă parte de rezultatul din exploatare, deşi este pozitiv, nu are un nivel suficient
de ridicat pentru a acoperi pierderea financiară.
Anul 2010 înregistrează profit, ca urmare a nivelului mare al rezultatului din exploatare
(8.862.212 lei), care acoperă rezultatul financiar negativ (-6.871.289 lei).
Evoluţia oscilantă a profitului este un punct slab în activitatea firmei şi poate fi explicat
prin incapacitatea de a face faţă cerinţelor pieţei, care în contextul economic actual este foarte
instabilă.
Se recomandă încercarea stabilizării rezultatului exerciţiului în zona pozitivă, cu o tendinţă
crescătoare. Acest lucru se poate realiza prin eficientizarea activităţii de producţie.
1.4.3 Indicatori economico-financiari
Analiza diagnostic a situaţiei economico-financiare serveşte la punerea în evidenţă a

valorii economice a firmei. Are la bază informaţiile preluate din:
-bilanţul contabil, încheiat la sfârşitul exerciţiului financiar;
-contul de rezultate, care cuprinde veniturile şi cheltuielile, grupate după activitatea firmei;
-calculul se realizează pentru o perioadă de trei ani.
În tabelele 1.4, 1.5, 1.6 şi 1.7 prezentăm principalii indicatori economico-financiari ai S.C.
Romcarbon S.A.
a) Indicatori de rentabilitate
Tabelul 1.4 – Indicatori de rentabilitate

Indicator 2009 2010 2011
Rata rentabilităţii comerciale -8 % 2.57 % -0.46 %
(Profit net/Cifra de afaceri)
Rata rentabilităţii economice -3.47 % 0.87 % -0.22 %
(Profit net/Total active)
Rata rentabilităţii financiare -6.05 % 1.47 % -0.37 %
(Profit net/Capitaluri proprii)
Se observă că indicatorii de rentabilitate au valori negative pentru anii în care s-a obţinut
pierdere, ceea ce reprezintă un aspect îngrijorător.
Rata rentabilităţii comerciale mai este cunoscută şi ca marja de profit şi reprezintă
ponderea procentuală a profitului în totalul cifrei de afaceri.
Rata rentabilităţii economice reflectă raportul dintre un rezultat economic şi mijloacele
economice angajate pentru obţinerea acestuia. Cu alte cuvinte, ea arată eficienţa utilizării
activelor. Valorile reduse din cazul nostru arată o eficienţă scăzută a utilizării activelor.
9
Rata rentabilităţii financiare permite aprecierea eficienţei investiţiilor de capital ale
acţionarilor şi oportunitatea menţinerii acestora, calculându-se ca raport între rezultatul net al
exerciţiului financiar şi capitalul propriu. Valorile scăzute indică o eficienţă redusă a utilizării
capitalurilor.
Se recomandă îmbunătăţirea valorilor acestor indicatori prin eficientizarea activităţii
întreprinderii. Acest lucru se poate realiza prin achiziţia de tehnologii noi şi performante de
producţie.
b) Indicatori de lichiditate
Tabelul 1.5 – Indicatori de lichiditate

Indicator 2009 2010 2011
Rata lichidităţii curente 47.87 % 63.38 % 68.17 %
(Active curente/Datorii curente)
Rata lichidităţii imediate 31.58 % 44.07 % 45.33 %
(Active curente-Stocuri/Datorii
curente )
Atunci când coeficientul ratei lichidităţii curente este mai mare decât 2 (200%), el arată o
bună lichiditate pentru întreprindere. Acest coeficient trebuie să fie superior indicelui 1 (100%),
ceea ce nu se întâmplă în cazul S.C. Romcarbon S.A., el având valori subunitare pe toţi cei trei
ani analizaţi.
Această situaţie arată că datoriile pe termen scurt au o proporţie relativ ridicată comparativ
cu activele circulante.
c) Indicatori de solvabilitate
Tabelul 1.6 – Indicatori de solvabilitate
Indicator 2009 2010 2011
Rata îndatorării 41.92% 40.01% 37.73%
(Datorii totale/
Active totale)
Rata datoriilor exprimă capacitatea unei întreprinderi de a-şi onora obligaţiile faţă de terţi
pe seama activelor sale. Un nivel al indicatorului cuprins între 35-40% este satisfăcător, ceea ce
înseamnă ca S.C. Romcarbon S.A. prezintă suficiente garanţii în faţa creditorilor săi.
10
d) Indicatori de activitate
Tabelul 1.7 – Indicatori de activitate
Indicator 2009 2010 2011
Viteza de rotaţie a 8.41 5.62 8.44
stocurilor(Cifra de
afaceri/Stocuri)
creanţelor (Sold
mediu clienţi/Cifra
de afaceri*360)
activelor (Cifra de
afaceri/Total active)
Viteza de rotaţie a stocurilor reflectă mărimea relativă a stocurilor calculată pe baza
raportului dintre costul vânzărilor şi stocul mediu, sau sub forma duratei de recuperare a stocurilor.
În cazul nostru, viteza de rotaţie a stocurilor are valori satisfăcătoare pentru toţi cei 3 ani de
analiză.
Viteza de rotaţie a creanţelor reflectă eficienţa întreprinderii în colectarea creanţelor sale.
Valorile ridicate ale vitezei de rotaţie prezintă o situaţie favorabilă pentru S.C. Romcarbon S.A.
Viteza de rotaţie a activelor măsoară cât de eficient sunt utilizate activele pentru a produce
vânzări sau de câte ori pe parcursul exerciţiului financiar, activele au fost transformate în vânzări.
S.C. Romcarbon S.A. prezintă o viteză satisfăcătoare de rotaţie a activelor pentru cei 3 ani
analizaţi.
1.5 Analiza SWOT
Puncte tari
-are o vastă experienţă în industria maselor plastice;
-deţine brevete şi licenţe pentru o mare parte a produselor;
-are personal înalt calificat;
-deţine un sistem integrat de planificare a resurselor;
-deţine proprietăţi imobiliare valoroase;
-deţine certificări pentru toate standardele de calitate SR EN ISO 9001:2001, SR EN ISO
14001:2005, ISO/TS 16949:2002, OHSAS 18001:2007;
-este listată pe piaţa BVB.
Puncte slabe
-deţine echipamente depăşite moral;
-indicatorii economico-financiari au valori nefavorabile;
-evoluţia oscilantă a cifrei de afaceri şi a profitului.
11
Oportunităţi
-legislaţia care obligă instituţiile publice să colecteze selectiv deşeurile generate în incintă;
-piaţa materiilor prime provenite din reciclarea deşeurilor este în creştere;
-posibilitatea obţinerii finanţării nerambursabile pentru implementarea de proiecte.
Ameninţări
-contextul economic mondial nefavorabil;
-politicile fiscale de austeritate;
-creşterea preţului petrolului;
-impedimente în implementarea directivelor europene cu privire la protecţia mediului.
Recomandări în urma analizei SWOT:

-modernizarea bazei tehnologice prin achiziţia de tehnologii de producţie moderne;
-extinderea infrastructurii pentru a găzdui noile tehnologii.
12
2. Prezentarea proiectului
În acest capitol vom prezenta proiectul de modernizarea a S.C. Romcarbon S.A., proiect a
cărui implementare a fost finalizată în anul 2012.
Vor fi avute în vedere:
-obiectivele urmărite prin realizarea proiectului;
-descrierea tehnologică, funcţională şi constructivă;
-descrierea investiţiei (costuri investiţionale).
Denumirea obiectivului de investiţii: „Modernizarea întreprinderii prin achiziţia de noi

tehnologii de producţie, reprofilare, reabilitare şi extindere hală de producţie existentă “.
Amplasamentul: Investiţia a fost amplasată într-o clădire cu suprafaţa de 3506 mp,
identificată cadastral cu nr. C147, situată în incinta S.C. Romcarbon S.A., (strada Transilvaniei,
nr.132, Municipiul Buzău, Judeţul Buzău).
Beneficiarul investiţiei: S.C. ROMCARBON S.A. Buzău
2.1 Informaţii generale privind proiectul
Descrierea investiţiei
Proiectul de modernizare a S.C. Romcarbon S.A. s-a bazat pe componente majore:

1) achiziţionarea unui flux de procesare deşeuri mixate de plastic;
2) reabilitarea, modernizarea şi extinderea halei de producţie existente cu 1860 m2.
Proiectul îşi propune să adauge un plus de valoare deşeurilor din plastic de diverse tipuri,
prin sortarea şi transformarea lor ulterioară într-un produs mai complex, sub forma granulelor
compoundate, care se utilizează ca materii prime de substituire a polimerilor virgini într-o
multitudine de produse.
Cu alte cuvinte, plasticul care ar fi fost incinerat sau depozitat la groapa de gunoi, capătă
utilitate prin reintroducerea în procesul de producţie.
Deşeurile de plastic sunt produse chimice, polimeri de tip polipropilenă, polietilenă,
PVC (clorură de polivinil), ABS (acrilonitril butadien stirenic), adesea amestecate sau
tratate cu diverse substanţe. Aceste deşeuri nu sunt biodegradabile şi au un impact
semnificativ asupra mediului, având durată de viaţă odată ajunse în sol de până la 800 de
ani.
Se estimează că la nivel global, doar 2% din deşeurile de plastic generate se
reciclează. Reciclarea plasticului este o soluţie cu impact pozitiv asupra mediului şi care
economiseşte resurse. Reciclarea unei tone de plastic duce la economisirea a 1,8 tone de
petrol.
13
Obiectivele proiectului
Obiectivul general al proiectului a constat în creşterea competitivităţii şi productivităţii

S.C. Romcarbon S.A. în vederea dezvoltării durabile a economiei locale, regionale şi naţionale.
Obiectivele specifice au fost dezvoltarea şi consolidarea S.C. Romcarbon S.A. prin:
-extinderea infrastructurii;
-modernizarea spaţiului de lucru existent;
-dotarea cu echipamente şi achiziţii de tehnologii, în perspectiva diversificării producţiei
şi adaptării acesteia la cerinţele pieţei interne şi accesul pe noi pieţe.
2.2 Descrierea tehnologică, constructivă şi funcţională
•Linia de procesare
Fluxul tehnologic cuprinde următoarele 3 sub-fluxuri:

1)Sortarea fracţiilor de plastic sub formă de deşeuri;
2)Reciclare bare auto;
3)Regranularea maselor plastice provenite din deşeuri şi producerea de
compounduri de materiale plastice.
Aceste sub-fluxuri sunt compuse din următoarele echipamente:

1. linie de sortare fracţii plastic prevăzută cu staţie de tratare apă uzată;
2. linie sortare PS/ABS împreună cu moara pentru reducerea dimensiunilor;
3. linie de reciclare bare auto;
4. linie de regranulare şi fabricaţie compounduri sub formă de granule, moară fracţii
sortate (altele decât PS/ABS) şi moară de fracţii sortate, pentru toate tipurile de
polimeri;
5. maşină injecţie pentru testări de laborator pentru confecţionarea epruvetelor
necesare testării caracteristicilor fizico-mecanice ale granulelor obţinute;
6. extruder de laborator pentru realizarea la scară mică a compoundurilor împreună
cu aparatura specifică.
Fluxul de materiale al liniei de producţie este următorul:

1)deşeuri de plastic amestecate (PS, ABS, PP, PE, bare auto); acesta este un flux de
sortare/reciclare-măcinare;
2)fracţii separate de deşeuri de plastic - o parte sunt vândute ca şi produs finit iar o parte
intră în următorul flux şi anume fluxul de granulare-compoundare;
3)granule compozite de diverşi polimeri.
Prezentarea detaliată a fluxului tehnologic se regăseşte în Anexa 8, iar în Anexa 9 este

reprezentarea schematică a acestuia.
14
•Infrastructura
În ceea ce priveşte investiţia în infrastructură, soluţia tehnico-economică a recomandat atât

reabilitarea şi modernizarea halei existente cât şi extinderea acesteia cu 1860 m2.
Hala a fost amplasată în incinta societăţii în completarea clădirilor şi instalaţiilor existente.
S-a realizat o construcţie parter tip hală cu un edificabil alcătuit dintr-un tronson cu dimensiunile
de 30,00m x 61,00m, alipit pe latura nordică a halei existente.
Clădirea s-a realizat cu o structură alcătuită din cadre alcătuite din profile metalice
laminate încastrate în fundaţie.
Acoperişul şi închiderile sunt realizate din panouri metalice cu miez termoizolant de
poliuretan rigid fixate de pane metalice.
•Produsele obţinute şi capacitatea de producţie
Produsele finite care rezultă din linia de producţie sunt:

1) Polimeri regranulaţi simpli
2) Polimeri regranulaţi compoundaţi
3) Măcinătură (fracţii) de polimeri sortaţi
Polimerii regranulaţi reprezintă un înlocuitor de succes al polimerilor virgini. Linia de

regranulare propusă în proiect poate produce polimeri regranulaţi de PP, PE, ABS, PS.
Capacitatea liniei este de 9.456 tone pe an.
Polimerii regranulaţi compoundaţi reprezintă materialele sub formă granulară care au

în compoziţia lor cel puţin doi componenţi, cu structură chimică diferită, termodinamic
compatibili, parţial incompatibili sau total incompatibili, cel puţin unul din componenţi fiind un
polimer.
Fracţiile de polimeri sunt sub formă de măcinătură şi reprezintă tot un substitut de

polimeri virgini. Diferenţa faţă de polimerul regranulat este dimensiunea şi gradul de omogenitate,
astfel că poate fi utilizat numai de anumite linii mai puţin tehnologizate de producere a maselor
plastice.
•Materia primă utilizată

Tipurile de deşeuri care sunt procesate de investiţia propusă pentru finanţare sunt deşeurile
de plastic mixat şi deşeurile de bare auto. Acestea reprezintă materia primă utilizată de către
linia de fabricaţie.
În industria de reciclare, cheia succesului constă în primul rând în asigurarea materiilor
prime.
Sursele generatoare de deşeuri de plastic sunt:
-ambalajele (unde rata de reciclare este cea mai mare);
-deşeuri electrice şi electronice;
-deşeuri din dezmembrări auto;
15
-deşeuri industriale.
•Furnizorii de materie primă
Principalii furnizori de deşeuri de plastic mixat sunt:

a)reciclatorii de deşeuri electrice şi electronice;
b)firme de dezmembrări auto;
c)firme de colectare deşeuri industriale.
a) În România, principalul reciclator de deşeuri electrice şi electronice este Greenweee

Internaţional S.A., cu o capacitate de 50.000 tone pe an. Greenweee poate furniza până la 7.800
de tone de plastic mixat, ceea ce înseamnă aproximativ 30% din capacitatea liniei de sortare.
Alţi reciclatori de dimensiuni mai mici sunt: Stena DTM, Remat Sud, Gremlin.
Potenţialul pieţei din România în următorii ani este estimat, conform targetului actual, de
4 kg pe cap de locuitor, la o cantitate de cel puţin 84.000 de tone deşeuri electrice şi electronice,
ceea ce înseamnă o cantitate de plastic de 12.000 de tone (15% x 84.000 tone).
b) În medie, în România se dezmembrează anual 150.000 de maşini, cu o greutate medie
de 1 tonă. La un conţinut de plastic de 10%, se obţine o cantitate de 15.000 de tone de plastic din
dezmembrarea maşinilor.
c) Furnizorii de plastic mixat provenit din deşeuri industriale sunt companii autorizate care
colectează deşeuri din plastic de la marii generatori din industrie şi domeniul comercial.
În Anexa 10 sunt prezentate categoriile de deşeuri şi cantităţile generate în România în
2009 şi 2010.
•Preţul deşeurilor
Preţul deşeurilor de plastic aproape s-a dublat în ultimii 5 ani. Datorită accesului tot mai
scump la resursele de petrol, se aşteaptă o creştere constantă de 10% pe an a preţului acestui tip
de deşeu.
Preţul deşeurilor de plastic mixate variază între 0-200 euro/tonă.
•Dimensiunea pieţei
Producţia de mase plastice la nivel global are o creştere de aproximativ 10% pe an.
Producţia mondială a crescut de la 1.3 milioane tone în 1950 până la 230 milioane de tone în 2005.
În ultimii ani, producţia s-a stabilizat la acest nivel, iar destinaţia finală a maselor plastice o
reprezintă industria producătoare de ambalaje şi cea de construcţii, care utilizează peste 50%
material din plastic, dar şi industria auto şi producătoare de echipamente electrice.
În România, conform centralizării unor date primite de la INS, se estimează o producţie
totală de mase plastice de 150.000 de tone pe an. Producătorii de mase plastice pot introduce în
fabricaţie cel puţin 10% polimer regranulat, fără a modifica proprietăţile produsului finit. De
asemenea, un procent important de produse finite conţine peste 50% regranulat, cum ar fi: folie
agricultură, saci menajeri.
Fiind un înlocuitor de material virgin, folosirea regranulatului (măcinăturii) de polimer
reciclat aduce în primul rând reduceri de costuri, în ultimii ani dezvoltându-se tot mai multe
tehnologii de prelucrare a maselor plastice care să înglobeze tot mai mult material reciclat, fără să
afecteze proprietăţile. Acest fapt face ca cererea pentru acest material să fie mai mare decât oferta.
16
•Preţuri
Preţurile produselor obţinute au următoarele caracteristici:

a)Preţul pentru fracţii/măcinătură de deşeu de plastic sortat este la un nivel de 50-60% din
preţul polimerului virgin, ceea ce înseamnă o reducere semnificativă.
b)Preţul pentru regranulat simplu variază între 60-70% din preţul polimerilor virgini, ceea
ce înseamnă o diferenţă semnificativă
c)Preţul pentru granule compoundate polimerice din plastic reciclat variază între 1500
Euro şi 3000 Euro/tonă, în funcţie de polimer şi materialele din care sunt compuse.
•Concurenţa
În România nu există nici un procesator de deşeuri de plastic amestecat, care să sorteze

aceste tipuri de plastic. Există firme care sortează manual, dar au costuri mai mari şi o puritate
mai mică a fracţiilor.
La nivel European, există firma MBA Polymers, care are o tehnologie de sortare a
plasticului amestecat.
De asemenea, nu există în Europa reciclatori de bare auto care folosesc procedeul mecanic
de sablare, fără a implica un procedeu chimic de eliminare a vopselurilor de pe bare. Tehnologia
de referinţă este tehnologia de reciclare a firmei Mazda din Japonia.
În ce priveşte produsele finite, există în România cât şi în afară producători de regranulat,
însă materia primă este o materie deja sortată.
Prin urmare, avantajul competitiv al Romcarbon este că achiziţionează materia
primă la preţuri mult mai mici, sub formă de deşeu mixat, cu un cost de 50% din preţul
plasticului sortat deja, fiind singurul producător care a integrat cele două fluxuri: sortare şi
granulare.
2.3 Costuri investiţionale
Proiectul de modernizare a S.C. Romcarbon S.A. a fost implementat în perioada 1 martie

2011 - 31 decembrie 2011.
Investiţia a fost dată în folosinţă la 10 ianuarie 2012. Pentru această investiţie s-au realizat
următoarele cheltuieli, conform devizului general al investiţiei:
17
Deviz General privind cheltuielile necesare realizării investiţiei
În Mii Lei/Mii Euro la cursul 4,25lei/Euro, curs oficial al Comisiei de Prognoză

Curs Euro/RON 4,2500
Valoare (fără TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA)
Nr. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de
Crt. cheltuieli
Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1 Obţinerea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Amenajarea terenului (amenajări exterioare,
1.2 19,460 4,579 4,670 24,130 5,677
împrejmuire)
Amenajări pentru prot. mediu. şi aducerea la
1.3 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
starea iniţială
TOTAL CAPITOL 1 19,460 4,579 4,670 24,130 5,677
CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului
2.1 Cheltuieli pentru asigurare utilităţi (canalizare) 23,383 5,502 5,611 28,994 6,822
TOTAL CAPITOL 2 23,383 5,502 5,611 28,994 6,822
CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1 Studii de teren 0,638 0,150 0,153 0,791 0,186
Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi
3.2 7,412 1,744 0,000 7,412 1,744
autorizaţii
3.3 Proiectare şi inginerie 60,265 14,180 14,463 74,728 17,583
3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3.5 Consultanţă 40,800 9,600 9,792 50,592 11,904
3.6 Asistenţă tehnică 20,910 4,920 5,018 25,928 6,100
TOTAL CAPITOL 3 130,025 30,594 29,426 159,451 37,517
CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1 Construcţii şi instalaţii 3.911,261 920,297 938,702 4.849,964 1.141,167
4.1.1. Construcţie hală 3.287,424 773,511 788,981 4.076,405 959,154
4.1.2. Recondiţionări civile hală existentă 623,838 146,785 149,721 773,559 182,013
4.2 Montaj utilaje tehnologice 4,250 1,000 1020 5,270 1,240
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale
4.3 23.473,600 5.523,200 5.633,664 29.107,264 6.848,768
cu montaj
4.3.1. Utilaje conform Deviz obiect 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Utilaje fără montaj şi echipamente de
4.4 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
transport
4.5 Dotări 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.6 Active necorporale 368,688 86,750 88,485 457,173 107,570
TOTAL CAPITOL 4 27.757,799 6.531,217 6.661,871 34.419,670 8.098,745
CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli
5.1 Organizare de şantier 567,445 133,517 136,186 703,631 165,560
5.1.1. Lucrări de construcţii 555,545 130,717 133,330 688,875 162,088
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 11,900 2,800 2,856 14,756 3,472
18
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 682,051 160,550 0,000 682,051 160,550
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 28,356 6,672 6,805 35,161 8,273
TOTAL CAPITOL 5 1.277,852 300,739 142,991 1.420,843 334,316
CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar
6.1 Pregătirea personalului de exploatare 1,275 0,300 0,000 1,275 0,300
6.2 Probe tehnologice şi teste 4,250 1,000 0,000 4,250 1,000
TOTAL CAPITOL 6 5,525 1,300 0,000 5,525 1,300
TOTAL GENERAL 29.214,043 6.873,960 6.844,569 36.058,612 8.484,379
Din care C+M 4.506,339 1.068,766 1.081,521 5.587,860 1.314,790
Devizul obiectului:
„UTILAJE CU MONTAJ”
In Mii Lei/Mii Euro la cursul 4,25lei/Euro, curs oficial al Comisiei de Prognoză
4,2500
Nr. Valoarea fără TVA TVA Valoarea cu TVA
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli
crt. Mii Lei Mii Euro Mii Lei Mii Lei Mii Euro
Linie de sortare fracţii plastic prevăzută cu staţie de
1 tratare apă uzată 6.800,000 1.600,000 1.632,000 8.432,000 1.984,000
Linie sortare PS/ABS împreună cu moara pentru
2 reducerea dimensiunilor 2.847,500 670,000 683,400 3.530,900 830,800
3 Linie de reciclare bare auto 2.125,000 500,000 510,000 2.635,000 620,000
4 Moara fracţii sortate(altele decât PS/ABS) 637,500 150,000 153,000 790,500 186,000
5 Moara de fracţii sortate (toate tipurile de polimeri) 935,000 220,000 224,400 1.159,400 272,800
Linie de regranulare şi fabricaţie compounduri sub
6 formă de granule 8.126,000 1.912,000 1.950,240 10.076,240 2.370,880
Maşina injecţie pentru testări laborator pentru
confecţionarea epruvetelor pentru testarea
caracteristicilor fizico mecanice ale granulelor
7 obtinuţe 318,750 75,000 76,500 395,250 93,000
Extruder de laborator pentru realizarea la scară mică

8 a compoundurilor împreună cu aparatura specifică 1.276,275 300,300 306,306 1.582,581 372,372
9 Alte echipamente de laborator 407,575 95,900 97,818 505,393 118,916
TOTAL 23.473,600 5.523,200 5.633,664 29.107,264 6.848,768
19
Devizul obiectului:
„HALĂ PRODUCŢIE”
In Mii Lei/Mii Euro la cursul 4,25lei/Euro, curs oficial al Comisiei de Prognoză
4,2500
Valoarea fără TVA TVA Valoarea cu TVA
Nr.
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli
Crt. Mii Lei Mii Euro Mii Lei Mii Lei Mii Euro
4.1 – LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII
1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură de rezistenţă) şi
2 arhitectură (închid. Exter., compartimentări, tîmplărie, finisaje, 2.190,362 515,379 525,686 2.716,048 639,070
platforme si alei)
3 Izolaţii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4 Instalaţii electrice 801,326 188,547 192,318 993,644 233,798
5 Instalaţii sanitare 89,009 20,943 21,362 110,371 25,969
Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv,
6 206,726 48,641 49,614 256,340 60,315
intranet, aer comprimat
7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
8 Instalaţii de telecomunicaţii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL 4.1 – Lucrări de construcţii şi instalaţii 3.287,423 773,510 788,980 4.076,403 959,152
4.2. – MONTAJ UTILAJ TEHNOLOGIC
4.2.1 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice 4,250 1,000 1020 5,270 1,240
TOTAL 4.2 – Montaj utilaje tehnologice 4,250 1,000 1020 5,270 1,240
4.3. – PROCURARE
4.3.1 Utilaje şi echipamente tehnologice 23.473,600 5.523,200 5.633,664 29.107,264 6.848,768
TOTAL 4.3 – Procurare 23.473,600 5.523,200 5.633,664 29.107,264 6.848,768
4.4. – UTILAJE FARA MONTAJ SI MIJLOACE DE
TRANSPORT
4.4.1 Utilaje fară montaj şi mijloace de transport 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL 4.4 – Utilaje fără montaj 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.5. – DOTARI
4.5.1. Dotări PSI 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.5.2. Dotări + mobilier 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL 4.5 – Dotări 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.6. – ACTIVE NECORPORALE
4.6. Active necorporale 368,688 86,750 88,485 457,173 107,570
TOTAL 4.6 – Active necorporale 368,688 86,750 88,485 457,173 107,570
TOTAL GENERAL (4.1+4.2+4.3+4.4+4.5+4.6) 27.133,961 6.384,461 6.512,149 33.646,110 7.916,731
20
3. Analiza proiectului prin prisma celor 3 „E”
3.1 Evaluarea performanţei prin prisma economicităţii
Economicitatea reprezintă minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea

rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate
(Legea nr.672/2002).
În efectuarea auditului performanţei, o problemă centrală este aceea „dacă resursele au fost
alocate, administrate şi utilizate cu economicitate”.
Evaluarea economicităţii se realizează prin utilizarea unor criterii bine determinate, cum
ar fi:
 existenţa unor reglementări adecvate şi cuprinzătoare privind organizarea şi
funcţionarea activităţilor din domeniile auditate;
 alocarea de fonduri suficiente şi la timpul optim pentru organizarea şi funcţionarea
în bune condiţii a societăţii comerciale.
 existenţa unei limite de preţ stabilite în cadrul unei anumite politici interne;
 compararea unui preţ practicat într-o tranzacţie similară;
 compararea cu valoarea medie a indicatorului „costuri” realizată de entităţi cu
activitate similară.
Evaluarea nivelului de economicitate se poate realiza şi în cazul în care datorită

implementării unor măsuri specifice, o entitate a reuşit să reducă costurile cu un anumit procent.
De precizat că auditarea economicităţii furnizează răspunsuri la următoarele genuri de
întrebări:
 procedurile alese pentru achiziţionarea de către o entitate a unor materii prime,
materiale, servicii etc. reprezintă modalitatea cea mai economică de utilizare a
fondurilor?
 activităţile managementului sunt în concordanţă cu politicile de realizare a
obiectivelor şi a ţintelor de performanţă ale entităţilor?
În cadrul acestui subcapitol vom analiza proiectul de modernizare a S.C. Romcarbon S.A.
pe două planuri:
1) compararea nivelului veniturilor şi cheltuielilor previzionate în studiul de fezabilitate al
proiectului cu nivelul veniturilor şi cheltuielilor realizate în primul an de funcţionare a investiţiei.
2) compararea nivelului costurilor pentru vechea secţie PVC cu nivelul costurilor pentru
noua linie de producţie.
21
1) Comparaţie între previzionat şi realizat
În tabelul 3.1 sunt prezentate veniturile previzionate pentru anul 2012 în cadrul studiului
de fezabilitate.
Tabelul 3.1 – Venituri previzionate pentru anul 2012

Indicator Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie
Catitatea de granule 307 330 340 355 375 362

polimerice şi
compoundate (tone)
Preţul granulelor 7225 7225 7225 7225 7225 7225
polimerice şi compundate
(lei/tonă)
Venituri din granule 2218075 2384250 2456500 2564875 2709375 2615450
polimerice simple si
compoundate (lei)
Indicator Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Total

polimerice şi
compoundate (tone) 4137
polimerice şi
compundate (lei/tonă) 7225
polimerice simple şi
compoundate (lei) 29889825
22
În tabelul 3.2 sunt prezentate veniturile realizate în urma activităţii noii secţii de producţie
în anul 2012
Tabelul 3.2 – Venituri realizate în 2012

polimerice şi
compoundate(tone)
polimerice şi
compundate (lei/tonă)
polimerice simple şi
compoundate (lei)
Catitatea de 370 355 323 330 340 290 4017

granule polimerice
şi compoundate
(tone)
Preţul granulelor 7286 7148 7262 7252 7200 7254 7212,30
polimerice şi
compundate
(lei/tonă)
Venituri din 2695820 2537540 2345626 2393160 2448000 2103660 28971822
granule polimerice
simple şi
compoundate (lei)
Veniturile realizate în 2012 au avut un nivel de 28.971.822 lei, mai mic cu 918.003 lei faţă
de cel previzionat în cadrul studiului de fezabilitate.
Această diferenţă se datorează vânzării unei cantităţi mai mici decât cea previzionată şi a
unui preţ sub nivelul mediu previzionat.
În tabelul 3.3 sunt prezentate cheltuielile previzionate în studiul de fezabilitate al

proiectului.
23
Tabelul 3.3 – Cheltuieli previzionate
(lei)
Cheltuieli cu
materiile prime,
materiale 1730044 1730044 1730044 1730044 1730044 1730044
Cheltuieli cu
energia si apa 57435 57435 57435 57435 57435 57436
Cheltuieli cu
personalul direct
productiv 13653 13653 13653 13653 13653 13653
Alte cheltuieli
de exploatare 360793 360793 360794 360794 360794 360794
Total cheltuieli
de exploatare 2161925 2161925 2161926 2161926 2161926 2161927

(lei)
Cheltuieli cu
materiile
prime,
materiale 1730044 1730044 1730044 1730044 1730044 1730046 20760530
Cheltuieli cu
energia si apa 57436 57436 57436 57436 57436 57436 689227
Cheltuieli cu
personalul
direct
productiv 13653 13653 13654 13654 13654 13654 163840
Alte cheltuieli
de exploatare 360794 360794 360794 360794 360794 360794 4329526
Total
cheltuieli de
exploatare 2161927 2161927 2161928 2161928 2161928 2161930 25943123
24
În tabelul 3.4 sunt prezentate cheltuielile realizate în anul 2012, ca urmare a funcţionării
secţiei de producţie.
Tabelul 3.4 – Cheltuieli realizate în 2012

(lei)
Cheltuieli cu
materiile prime,
materiale 1747344 1747344 1747344 1747344 1747344 1747344
Cheltuieli cu
energia si apa 58009 58009 58009 58009 58009 58010
Cheltuieli cu
personalul direct
productiv 13790 13790 13790 13790 13790 13790
Alte cheltuieli
de exploatare 364401 364401 364402 364402 364402 364402
Total cheltuieli
de exploatare 2183544 2183544 2183545 2183545 2183545 2183546

(lei)
Cheltuieli cu
materiile
prime,
materiale 1747344 1747344 1747344 1747344 1747344 1747346 20968135
Cheltuieli cu
energia si
apa 58010 58010 58010 58010 58010 58010 696119
Cheltuieli cu
personalul
direct
productiv 13790 13790 13791 13791 13791 13791 165478
Alte
cheltuieli de
exploatare 364402 364402 364402 364402 364402 364402 4372821
Total
cheltuieli de
exploatare 2183546 2183546 2183547 2183547 2183547 2183549 26202554
Cheltuielile realizate efectiv sunt în 2012 cu 259.431 lei mai mari faţă de cele previzionate
în studiul de fezabilitate.
În concluzie, în anul 2012 s-a înregistrat un profit de 2.769.268 lei, ca urmare a funcţionării
noii secţii de producţie, cu 1.177.434 lei sub nivelul previzionat în studiul de fezabilitate.
25
2) Comparaţie între situaţia actuală şi situaţia anterioară
Vom realiza o comparaţie între nivelul costurilor înregistrate la vechea secţie PVC, în
ultimii 5 ani de funcţionare şi nivelul costurilor realizate în noua secţie de producţie, în anul
2012.
În tabelul 3.5 sunt prezentate cheltuielile secţiei PVC în ultimii 5 ani de funcţionare.
Tabelul 3.5 – Cheltuieli secţia PVC

Cheltuielile sectiei PVC
Indicator 2007 2008 2009 2010 2011
(lei)
Cheltuieli cu materiile prime,
materiale 27865456 26834556 25648556 28545354 29455624
Cheltuieli cu energia si apa 735446 695546 755645 789546 775556
Cheltuieli cu personalul direct
productiv 163554 169585 184954 176564 204656
Alte cheltuieli de exploatare 4256654 4356695 4596854 4659857 4756454
Total cheltuieli de exploatare 33021110 32056382 31186009 34171321 35192290
Media cheltuielilor totale pentru cei 5 ani analizaţi este de 33.125.422 lei.
Comparând cu nivelul cheltuielilor înregistrate la noua secţie de producţie, se observă o
scădere medie a acestora cu 21% (1-26.202.554/33.125.422=0.21).
În concluzie, implementarea şi funcţionarea proiectului de modernizare a S.C.

Romcarbon S.A. a generat o scădere cu 21% a costurilor de producţie faţă de nivelul
anterior al costurilor de la vechea secţie PVC.
3.2 Evaluarea performanţei prin prisma eficienţei şi ecoeficienţei
Eficienţa reprezintă raportul dintre rezultatele obţinute şi resursele utilizate pentru

obţinerea acestora.
Eficienţa poate fi exprimată ca fiind raportul dintre ieşiri (outputs) sub forma bunurilor,
serviciilor şi altor rezultate şi resurse/intrări (inputs), utilizate pentru producerea lor.
Pentru calcularea acestora se utilizează următoarea formulă:
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑎𝑡𝑒 𝑜𝑏ţ𝑖𝑛𝑢𝑡𝑒 (𝑖𝑒ş𝑖𝑟𝑖)
𝐸𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛ţ𝑎 =
𝑅𝑒𝑠𝑢𝑟𝑠𝑒 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒 (𝑖𝑛𝑡𝑟ă𝑟𝑖)
În cazul în care raportul este egal sau mai mare decât „1”, situaţia este favorabilă.
În efectuarea cheltuielilor se va avea în vedere obţinerea unor rezultate maxime şi de
calitate corespunzătoare.
În cazul unui audit al eficienţei, subiectul central îl reprezintă examinarea resurselor
utilizate.
26
Problema principală o constituie utilizarea optimă a resurselor sau, cu alte cuvinte, dacă
rezultatele activităţii desfăşurate, care corespund din punct de vedere cantitativ şi calitativ
aşteptărilor noastre, ar fi putut fi obţinute cu resurse mai puţine.
Auditul eficienţei poate fi efectuat şi prin compararea unor activităţi similare realizate în
perioade de timp diferite. De asemenea, auditul eficienţei se poate realiza prin raportarea la
anumite standarde specifice, iar în cazul în care problemele sunt complexe şi nu există standarde,
examinările se efectuează pe baza celor mai bune informţii şi argumente disponibile.
Pentru a calcula impactul proiectului asupra eficienţei firmei, se vor analiza rezultatele
economice pentru anul 2011 (fără proiect) respectiv 2012 (cu proiect).
Tabelul 3.6 – Evoluţia rezultatelor în perioada 2011-2012 (u.m.=lei)

Indicator 2011 2012 2012/2011
Venituri 121751295 116343564 0.95
Cheltuieli 122265534 113275798 0.92
Rezultat -530739 3067766 +2537027
Se observă ca în urma implementării proiectului de modernizare a S.C. Romcarbon S.A.,

nivelul cheltuielilor pe ansamblul firmei a scăzut cu 8%. În acelaşi timp, nivelul veniturilor a
scăzut cu 5%, ceea ce a determinat o creştere a profitului firmei cu 2537027 lei, faţă de perioada
anterioară implementării proiectului.
Putem afirma că aceasta este influenţa proiectului asupra rezultatelor de ansamblu ale
întreprinderii.
În vederea determinarii eficienţei proiectului vom calcula ratele de rentabilitate înregistrate

în anul 2011 (fără proiect) precum şi cele înregistrate în anul 2012 (după implementarea
proiectului).
Tabelul 3.7- Evoluţia ratelor de rentabilitate în perioada 2011-2012
Indicatori 2011 2012 2012/2011
Capitaluri proprii 144289439 lei 147586984 lei 10%
Total active 233132372 lei 235978125 lei 1.2%
Cifra de afaceri 112964960 lei 115384984 lei 2.1%
Profit -530739 lei 3067766 +2537027 lei

Rata rentabilităţii
comerciale -0.46% 2.65% +2.19%
(Profit net/Cifra de
afaceri)
27
economice -0.22% 2.65% +2.43
(Profit net/Total
active)
financiare -0.37% 2.07% +1.7%
(Profit net/Capitaluri
proprii)
În urma implementării proiectului se constată o creştere a ratelor de rentabilitate a firmei

după cum urmează:
-rata rentabilităţii comerciale a crescut cu 2.19 puncte procentuale;
-rata rentabilităţii economice a crescut cu 2.43 puncte procentuale;
-rata rentabilităţii financiare a crescut cu 1.7 puncte procentuale.
Se poate afirma cu certitudine că proiectul are o influenţă favorabilă asupra eficienţei de

ansamblu a întreprinderii S.C. Romcarbon S.A.
Ecoeficienţa proiectului
În ceea ce priveşte ecoeficienţa proiectului, se va calcula cantitatea de petrol (materie
primă pentru obţinerea maselor plastice) care a fost economisită prin reciclarea deşeurilor în cadrul
procesului de producţie.
În anul 2012 s-au produs în cadrul noii secţii 4017 tone de granule polimerice. Având în
vedere consumul specific de 1.2 tone deşeuri pentru o tonă de granule polimerice obţinute, rezultă
că au fost reciclate 4017*1.2=4820 tone deşeuri.
La o tonă de deşeuri reciclate, se economisesc 1.8 tone de petrol.
Rezultă ca în urma primului an de funcţionare s-au economisit 1.8*4820 tone = 8676 tone
petrol.
Consumul de energie electrică şi utilităţi

Necesarul de utilităţi determinat urmare analizei tehnico-economice, este:
 energia electrică
 puterea activă instalată a celor două transformatoare, la un
cosf=0,92-0,95, Pi=1840-1900KW;
 puterea activă totală utilizabilă de la cele două transformatoare, la
un h=max0,7-0,8: Pu=max 1280-1520KW;
 instalaţii de iluminat general: 28KW;
 instalaţii de iluminat de siguranţă: 0,8KW;
 apă - nevoi tehnologice
 1,8mc/h
Apa folosita in procesul tehnologic este utilizata doar pentru termostatare extruder,
presa/matrita. Apa este recirculată şi provine din surse proprii.
28
 apă - stingere incendii
 hidranţi interiori: 18mc/h;
 hidranţi exteriori. 72mc/h
 gaze naturale: 33Nmc/h
Proiectul respectă principiul ecoeficienţei prin reutilizarea apei folosite în cadrul

procesului de producţie. În continuare sunt detaliaţi paşii în vederea realizării acestui proces:
Pasul 1
Fracţiile de plastic obţinute în urmă reciclării deşeurilor electrice sau din dezmembrări
auto, precum şi alte surse de plastic mixat (ambalaje, deşeuri industriale) sunt trecute printr-un
separator tip perdea de aer pentru îndepărtarea materialelor uşoare care există în amestec: pudră,
fibre, spumă,etc.
Pasul 2
Amestecul de plastice se introduce în centrifuga pentru curăţare şi uscare.
Centrifuga este necesar să fie injectată cu apă pentru răcire.
Paşii următori constau din separarea fractiilor în soluţie de NaCl cu densităţi diferite.
Pasul 3
Soluţia de separare este NaCl soluţie cu densitate relativă 1,05.
Materialele ce plutesc: PE, PP, PS, ABS (continuă cu pasul 4-1)
Materialele ce se scufundă: PVC, ABS, Metal (continuă cu pasul 4-2)
Pasul 4
• 4-1 Separare în soluţie (materialul ce pluteşte de la pasul 3)
Materiale ce plutesc: PE, PP, PS ( continuă cu pasul 5).
Materiale ce se scufundă: PS, ABS (curăţare şi centrifugare →centrifugare → depozitare
în big-bags).
• 4-2 Separare în soluţie (materialele ce se scufundă de la pasul 3)

Soluţia de separare este NaCl soluţie cu densitate relativă 1.109-1.1154
Materiale ce plutesc: ABS (curăţare şi centrifugare→centrifugare→depozitare în big-
bags).
Materiale ce se scufundă: metal şi PVC (curăţare şi centrifugare→depozitare în big-bags).
Pasul 5
Separare în soluţie (materiale ce plutesc de la pasul 4-1)
Soluţia de separare este apă cu densitate relativă 1.
Materiale ce plutesc: PP, PE ( centrifugare→depozitare în big-bags).
Materiale ce se scufundă: PS (centrifugare→depozitare în big-bags).
Produsele obţinute vor fi: PS/ABS, ABS, Metal şi PVC, PP/PE, PS, nămol rezultat din
măcinătură fină cu apă, ce urmează a fi eliminate cu ajutorul staţiei de tratare apă cu care este
dotat echipamentul. În funcţie de conţinutul fractiilor de separat, dimensiuni şi gradul de
29
impurificare cu praf se poate obţine un procent de până la 30% amestec neutilizabil. Nămolul
obţinut după trecerea prin filtrul presă cu care este dotată staţia de tratare apă poate fi descărcat la
groapa de gunoi sau incinerat.
În concluzie, din punct de vedere al eficienţei, implementarea proiectului a dus la
creşterea profitului total al întreprinderii şi la creşterea ratelor de eficienţă acestea devenind
pozitive.
Din punct de vedere al ecoeficienţei funcţionarea secţiei de reciclare în anul 2012 a
dus la economisirea a 8676 tone de petrol.
3.3 Analiza proiectului prin prisma eficacităţii
Eficacitatea reprezintă gradul de îndeplinire a obiectivelor programate, pentru fiecare

activitate şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective.
Eficacitatea poate fi exprimată ca fiind raportul între rezultatele obţinute pentru o activitate
dată şi rezultatele programate.
Auditul eficacităţii proiectului vizează îndeplinirea obiectivelor proiectului auditat
precum şi auditul impactului activităţilor efective raportate la cele proiectate.
Soluţia tehnică implementată de proiectant este cea mai avantajoasă deoarece

aceasta a dus la îndeplinirea obiectivelor propuse care respectă principiile dezvoltării
durabile, pe cele 3 componente:
 protecţia mediului - deşeurile rezultate în urma fabricării şi utilizării unui produs se întorc
în procesul de producţie ca şi materie primă, achiziţie tehnologii nepoluante.
 dezvoltare economică - creşterea cifrei de afaceri a societăţii în vederea stimularea
economiei locale, regionale şi naţionale.
 protecţie socială - crearea şi menţinerea locurilor de muncă.
Derularea activităţilor de investiţii prevăzute în documentaţia tehnică, aferente unui nou

proces tehnologic, au contribuit la obţinerea unor produse sustenabile, cu valoare adăugată ridicată
şi implicit la realizarea rezultatelor imediate:
 creşterea exporturilor
 creşterea cifrei de afaceri a companiei
 crearea de noi locuri de muncă şi menţinerea celor existente
Această investiţie poate fi privită ca o investiţie socială.

Îmbinând principiile de bussines şi angajamentele de schimbare socială, investiţia socială
este soluţia secolului 21 pentru a veni în întâmpinarea nevoilor comunităţilor locale.
30
Locuri de muncă nou create după implementarea proiectului:
Tabelul 3.8 - Locuri de muncă nou create

Personal angajat Primul an de exploatare
Necesar de personal 28
Personal existent 13
Locuri de muncă create 15
Proiectul propus finanţării a integrat dezvoltarea durabilă încă din etapa stabilirii temei de
proiectare a investiţiei, generând valoare adăugată atât pentru prestatorii de servicii implicaţi în
elaborarea dosarului de finanţare, cât şi pentru grupurile ţintă vizate.
Referitor la respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă un obiectiv prioritar, o
condiţie fundamentală a dezvoltării durabile a S.C. ROMCARBON S.A., o constituie protecţia
mediului, realizată prin respectarea normelor legale, dar şi autorizarea desfăşurării activităţilor
legale cu impact asupra mediului. De asemenea, s-a promovat conştientizarea personalului propriu
şi a personalului care lucrează în numele organizaţiei, în legătură cu importanţa protecţiei mediului
şi respectarea cerinţelor Sistemului de Management Integrat calitate-mediu-securitate şi sănătate
în muncă.
Din punct de vedere economic, punctele-cheie ale dezvoltării durabile sunt reprezentate
de reducerea poluării mediului şi productivitatea resurselor naturale, adică mai multe bunuri şi
servicii pe unitatea de natură consumată.
De asemenea, în conformitate cu normele europene în domeniu, cele trei componente (apă,
aer, sol) nu sunt poluate:
 SOL- investiţia n-a presupus acţiuni de modificare a solului sau de afectare a acestuia,
întreaga activitate desfăşurându-se la nivelul superior al clădirii noi.
 APĂ- investiţia n-a influenţează sursa de apă.
 AER- s-au avut în vedere următoarele aspecte:
 clădirea vizată de proiect nu este producătoare de mirosuri şi gaze nocive
 prin respectarea Regulamentului de urbanism al zonei nu s-a modificat regimul
vânturilor şi al curenţilor de aer.
În procesul tehnologic de producere paleţi nu sunt surse de poluare a apei, echipamentele
şi utilajele componente sunt certificate CE şi respectă reglementările UE în vigoare privind nivelul
zgomotului şi vibraţiilor, nu există nici o sursă de radiaţii în procesul de fabricaţie al europaleţilor
din plastic reciclat. Investiţia nu produce poluarea solului şi a subsolului, nu va afecta ecosistemele
terestre şi acvatice.
Prin achiziţiile de echipamente făcute în cadrul companiei s-a urmărit realizarea unei
calităţi optime a paleţilor de plastic, îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor oferite,
asigurarea unui nivel ridicat al productivităţii şi eficienţei prin achiziţia şi utilizarea de tehnologii
şi echipamente moderne.
31
Prin implementarea unei tehnologii prin care plasticul reciclat capată o utilitate şi revine
în circuit ca şi materie primă, apoi inglobat într-un produs finit, proiectul şi-a propus să stimuleze
procesul de selecţie şi colectare a deşeurilor din plastic, care azi fie sunt aruncate la groapa de
gunoi, fie sunt incinerate.
Figura 3.9 - Schema fluxului de producţie
Deşeurile rezultate în procesul tehnologic sunt tratate la o firmă specializată în reciclare

material plastic şi sunt reintroduse în procesul de producţie. Deşeurile nerecuperabile provenite
din polimer degradat, oxidat, impurificat sunt preluate de un agent autorizat. Procesul tehnologic
nu utilizeayă substanţe toxice şi periculoase şi nu necesită prevederi pentru monitorizarea
mediului.
Societatea S.C. ROMCARBON S.A. s-a implicat în mod activ în ultimii ani în acţiuni
educative privind protecţia mediului şi impactul nociv al deşeurilor, prin care demonstrează
interesul său faţă de aplicarea principiului dezvoltării durabile.
Opinia generală este că deşeurile de plastic se reciclează. Acest lucru este parţial adevărat,
pentru că mare parte din aceste deşeuri nu sunt declarate, ele sunt amestecate fie în deşeul menajer,
fie cu alte reziduuri. Se estimează că la nivel global, doar 2% din deşeurile de plastic generate se
reciclează, deşi datele oficiale nu relevă acest procent.
Reciclarea plasticului este singura soluţie cu impact pozitiv asupra mediului şi care
economiseşte resurse. Reciclarea unei tone de plastic duce la economisirea a 1,8 tone de
petrol.
În concluzie, din punct de vedere al eficacităţii proiectului, acesta îndeplineşte toate
obiectivele specifice şi obiectivul general avut în vedere.
32
Astfel S.C. ROMCARBON S.A. se înscrie în cadrul companiilor care ajută la
răspândirea mesajului ecologic prin care se subliniază importanţa respectării principiului
dezvoltării durabile şi a reciclării deşeurilor cerinţă necesară pentru păstrarea unei vieţi
curate.
4. Analiza proiectului prin prisma criteriilor de evaluare: interesul

naţional, competenţă, aptitudine, echitate socială, ecoeficienţă
4.1 Interesul naţional
Termenul de interes este definit astfel:

- În Dex 1998, 1. Preocupare de a obţine un succes, un avantaj; râvnă depusă într-o acţiune pentru
satisfacerea anumitor nevoi. 2. Avantaj, folos, câştig, profit. De interes general (sau public) = de
importanţă socială, util colectivităţii.
- În Dicţionarul Enciclopedic (1972), Categorie care desemnează trebuinţele materiale și spirituale
ale unor indivizi sau ale unor grupuri sociale care devin conştiente sub forma scopurilor,
năzuinţelor etc. şi determină finalitatea activităţilor acestor indivizi sau grupuri.
Din aceste definiții se poate observa că interesul național reprezintă trebuințele, foloasele
și caștigurile întregii țări.
Prin obiectivele sale și prin rezultatele ce s-au realizat, proiectul se încadrează în
obiectivele Programului Operațional Sectorial „Creșterea competitivității Economice” 2007-2013,
Axa prioritară I, Domeniul major de intervenție 1.1., Operațiunea a) Sprijin pentru consolidarea și
modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile și intangibile, care vizează susţinerea
investiţiilor în tehnologii, echipamente, maşini, utilaje, capacităţi de producţie, precum și
susținerea investiţiilor intangibile vizând achiziţionarea de brevete, mărci, licenţe și know-how.
Proiectul contribuie și la atingerea priorităților 1, 3 și 6 din Planul Național de Dezvoltare
2007-2013 și anume:
 Creșterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;
 Protecția și îmbunătățirea calității mediului;
 Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

Realizarea proiectului contribuie astfel la realizarea indirectă și la scară mică a priorităților
de dezvoltare menționate în Cadrul Strategic Național de Referință 2007 – 2013 cu privire la
creșterea competitivității economice – creșterea productivității, înlocuirea treptată a
echipamentelor și tehnologiilor învechite cu unele performante și de ultimă generație, creșterea
eficienței energetice, accesul și utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, la dezvoltarea
socio-economică durabilă și la valorificarea capitalului uman.
33
Nu în ultimul rând proiectul contribuie la realizarea priorității I în Planul Regional de
Dezvoltare 2007-2013 aferent Regiunii Nord-Est și anume: Infrastructura și mediul.
4.2 Competenţă
Este un criteriu care ar trebui să stea la baza auditului in toate instituţiile, fie căsunt de stat
sau private.
În Dex 1998 este definit ca fiind „capacitatea cuiva de a se pronunţa asupra unui lucru, pe
temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie; capacitatea unei autorităţi, a unui
funcţionar de a exercita anumite atribuţii.
În vederea asigurării managementului adecvat al proiectului, la nivelul consultantului a

fost constituită o echipă de management de proiect multi-disciplinară, compusă din:
 Expert 1, manager de proiect – A asigurat expertiza și sprijinul în coordonarea tehnică şi

financiară a implementării proiectului; desfăşurarea activităţilor de conducere a echipei de
proiect, de planificare, monitorizare, şi control al implementării acestuia. A coordonat
desfăşurarea activităţilor proiectului; a verificat respectarea documentaţiei tehnice şi
încadrarea în bugetul alocat, respectarea contractelor de către Consultanţi şi Contractori; a
gestionat cu responsabilitate resursele umane şi materiale implicate în proiect. A asigurat
publicitatea proiectului la nivel local şi a realizat derularea activităţilor de raportare (rapoarte
de progres şi raportul final). A analizat în fiecare etapă a proiectului riscurile apărute şi a
identificat soluţii împreună cu echipa de implementare pentru a micşora impactul acestora
asupra bunei derulări a proiectului.
 Expert 2, consultant financiar – A asigurat asistență în gestionarea bugetului proiectului; era

responsabil cu verificarea cheltuielilor şi transmiterea către organismul responsabil cu plăţile
a cererilor de rambursare a cheltuielilor, a certificat plăţile şi a emis cererile de plată. A ținut
legătura cu serviciul de plăţi, a fost responsabil cu aspectele privind co-finanţarea, rambursări,
nivelul cheltuielilor şi raportarea financiară.
 Expert 3, consultant achiziţii – A acordat sprijin în elaborarea și derularea achizițiilor. A

elaborat împreună cu responsabilul tehnic documentaţiile de atribuire pentru procedurile de
achiziţii. A fost responsabil de derularea procedurilor de licitaţie deschisă şi a procedurii de
cerere de ofertă, și a asigurat răspuns la solicitările de clarificări, înregistrare oferte, evaluare
în cadrul Comisiei de Evaluare, acontribuit la realizare procese verbale de selecţie şi
contractare.
În urma evaluării acestor aspecte, după implementare, se poate spune că implemnatrea

proiectului s-a realizat în conformitate cu standardele impuse.
34
În faza de exploatare persoanele care utilizează noile utilaje au fost instruite în vederea
utilizării, operării şi întreţinerii noilor echipamente şi utilaje conducând la creşterea competenţelor
şi flexibilităţii acestora pe piaţa forţei de muncă.
4.3 Aptitudine
Aptitudinea este definită în DEX 1998 astfel: „însuşire psihică individuală care
condiţionează îndeplinirea în bune condiţii a unei munci, a unei acţiuni; aplicaţie, înclinaţie, dar”.
Aptitudinile sunt dispoziţii naturale sau dobândite pentru a efectua anumite sarcini.
Aptitudinile pot fi intelectuale, senzoriale sau motorii.
Având în vedere că orașul Buzău, reședința județului Buzău, are un număr relativ mare de
locuitori (aproximativ 135.000 de locuitori) aptitudinile acestora sunt foarte variate și nu se poate
spune că locuitorii orașului sunt axați pe un anumit domeniu de activitate.
Sectorul industrial in orașul Buzău este unul dezvoltat existând numeroase companii
internaționale ce își desfășoară activitatea în acest oraș.
În Buzău își desfășoară activitatea holdingul Romet ce produce izolații pentru conductele
de apă și gaze, filtre de apă, stingătoare de incendii și alte produse; Apcarom S.A., singura
companie din România ce produce aparate de cale ferată și cumpărată de compania austriacă VAE;
Ductil S.A., companie ce a fost achiziționată inițial de compania Fro Spa și apoi vândută
companiei rusești Mechel; Zahărul S.A. companie producătoare de zahăr și achiziționată de grupul
Agrana România, cu capital austriac ce mai deține alte fabrici la Roman și Țăndărei și Boromir
Prod., companie ce activează în industria de morărit și este deținută de grupul vâlcean Boromir
Ind.
Din acest motiv, al existenței unei industrii dezvoltate în oraș, putem spune că proiectul nu
va duce lipsă de oameni cu aptitudini și calități care sa satisfacă nevoile acestuia.
Un alt motiv pentru care considerăm că proiectul se poate baza pe oameni cu aptitudini ce
vor fi de folos este faptul că proiectul presupune numai modernizarea, extinderea și reabilitarea
unei hale și nu intrarea pe o piață sau un domeniu de activitate complet noi. Majoritatea populației
orașului Buzău lucrează în industria locala a orașului deci se poate spune că forță de muncă există
și că aceasta este de asemenea calificată.
Astfel cea mai la îndemână variantă pentru proiect este instruirea angajaților deja existenți,
ce au dovedit până în prezent că dețin aptitudinile necesare locului de muncă și industriei din care
fac parte.
Acești angajați au dovedit deja că sunt capabili de a oferi soluții constructive care să ducă
la economisire de timp, materiale, forță de muncă, la creșterea productivității, a siguranței de
muncă în cadrul fabricii sau la creșterea gradului de funcționalitate.
35
4.4 Echitate socială
Echitatea socială este definită în DEX.98 ca „dreptate, nepărtinire, cinste, omenire” iar în
MDN ca „1. egalitate, dreptate, nepărtinire, cinste 2. comportare bazată pe respectarea riguros
reciprocă a drepturilor şi a obligaţiilor, pe satisfacerea în mod egal a intereselor fiecăruia.”
Romcarbon se vrea a fi una din companiile mari ale țării noastre și dorește să se afirme ca
o companie modernă și care poate să facă față oricărui concurent occidental.
Datorită acestui fapt Romcarbon și-a însușit foarte multe valori organizaționale occidentale
cu scopul de a adopta o cultură organizațională modernă.
Printre aceste valori adoptate de companie se numără și echitatea socială. Romcarbon se
mândrește cu procesul de selecționare a viitorilor angajați, care este foarte riguros și orientat spre
nevoile specifice ale companiei.
Prin prisma acestei orientări echitatea socială este un criteriu ce este îndeplinit, nici o
persoană neavând întâietate în fața altei persoane indiferent de cine este sau în ce situație se află.
Numai persoanele ce dovedesc faptul că merită să fie parte a acestei companii ajung sa fie
angajați.
Chiar și după angajare compania nu face discriminare între angajații săi și toți sunt tratați
ca egali indiferent de poziția pe care o ocupă în ierarhie. Pentru asigurarea acestei echități sociale
compania organizează fie meeting-uri, fie trimite chestionare angajaților prin care se dorește a se
primi un feedback din partea acestora prin care aceștia își pot exprima nemulțumirile sau ideile
prin care compania ar putea să evolueze și să crească.
Compania dorește să se implice cât mai mult in activitățile cu caracter social din oraș atât
cele pe bază de voluntariat cât și cele pe bază de donații. Prin această inițiativă compania dorește
să fie mai aproape de locuitorii orașului și să contribuie la dezvoltarea acestuia.
4.5 Ecoeficienţă
Este un criteriu deosebit de important în cadrul proiectelor care au impact asupra mediului.
Proiectul implementat la S.C. Romcarbon S.A. urmăreşte prin natura sa protecţia mediului, prin
intermediul reciclării maselor plastice.
Masele plastice sunt printre cele mai nocive și periculoase deșeuri, din cauza faptului că
acestea nu sunt biodegradabile și pot rămâne în natură timp îndelungat fără a putea fi asimilat de
aceasta.
Un articol din anul 2011 arăta că România reciclează doar 1% din deșeurile recuperabile
pe când o țară mult mai dezvoltată, în cazul acesta Belgia, recicla 94% din aceste deșeuri. Așa
cum am amintit mai sus la nivel global se reciclează aproximativ 2% din cantitatea de deșeuri
plastice recuperabile. Se poate observa ca România se află chiar și sub media globala ce include
și țări din lumea a treia, din Africa sau din Asia.
Acest aspect a atras atenția multor oameni și instituții iar România s-a angajat ca până în
2015-2016 să recicleze 50% din totalitatea deșeurilor recuperabile.
36
Un alt articol mai recent, din 2012 explica de ce activitatea de reciclare poate fi una
bănoasă la noi în țară și cum anume se pot obține profituri foarte mari cu investiții relativ mici.
Având în vedere aceste aspecte, pe lângă faptul ca aceste articole atestă rentabilitatea
economică a proiectului, arată și faptul ca prin implementarea acestui proiect cantitatea de deșeuri
plastice din zona Buzăului va scădea considerabil îmbunătățind calitatea vieții locuitorilor și
înfrumusețând zonele unde de obicei se deversează aceste deșeuri.
Așa cum am amintit mai sus reciclând o tonă de deșeuri plastice se economisește 1.8 tone
de petrol. Acest raport arată foarte clar importanța pe care o are reciclarea deșeurilor plastice
având în vedere ca se economisește aproximativ dublul în petrol al cantității de plastic reciclat.
Astfel se observa cum reciclarea nu aduce numai beneficii de natura înfrumusețării zonelor
sau a protecției mediului dar și prin economisirea altor materii prime sau resurse naturale
importante cum este petrolul.
Aceste aspecte demonstrează clar cum și de ce implementarea proiectului aduce beneficii
nu numai locuitorilor din zonă sau locuitorilor orașului dar și tării ca un ansamblu și mai ales
ecosistemului.
37
5. Concluzii
Prin realizarea auditului performanţei proiectului de modernizare a S.C. Romcarbon S.A.
s-a urmărit verificarea modului în care a fost conceput proiectul, a modului în care s-a implementat
proiectul şi a rezultatelor pe care le-a generat acesta la nivelul întrepinderii şi a economiei locale,
în primul an de exploatare.
S-a urmărit analizarea proiectului prin prisma eficienţei, eficacităţii şi economicităţii.
Astfel, implementarea şi funcţionarea proiectului de modernizare a S.C. Romcarbon S.A.

a generat o scădere cu 21% a costurilor de producţie faţă de nivelul anterior al costurilor de la
vechea secţie PVC.
În anul 2012 s-a înregistrat un profit de 2.769.268 lei, ca urmare a funcţionării noii secţii
de producţie, cu 1.177.434 lei sub nivelul previzionat în studiul de fezabilitate.
În urma implementării proiectului de modernizare a S.C. Romcarbon S.A., nivelul

cheltuielilor pe ansamblul firmei a scăzut cu 8%. În acelaşi timp, nivelul veniturilor a scăzut cu
5%, ceea ce a determinat o creştere a profitului firmei cu 2.537.027 lei, faţă de perioada anterioară
implementării proiectului.
În urma implementării proiectului se constată o creştere a ratelor de rentabilitate a firmei

după cum urmează:
-rata rentabilităţii comerciale a crescut cu 2.19 puncte procentuale;
-rata rentabilităţii economice a crescut cu 2.43 puncte procentuale;
-rata rentabilităţii financiare a crescut cu 1.7 puncte procentuale.
Se poate afirma cu certitudine că proiectul are o influenţă favorabilă asupra eficienţei de

ansamblu a întreprinderii S.C. Romcarbon S.A.
Din punct de vedere al ecoeficienţei funcţionarea secţiei de reciclare în anul 2012 a dus la
economisirea a 8676 tone de petrol.
Soluţia tehnică implementată de proiectant este cea mai avantajoasă deoarece aceasta a dus
la îndeplinirea obiectivelor propuse care respectă principiile dezvoltării durabile, pe cele 3
componente:
 protecţia mediului - deşeurile rezultate în urma fabricării şi utilizării unui produs se întorc
în procesul de producţie ca şi materie primă, achiziţie tehnologii nepoluante.
 dezvoltare economică - creşterea cifrei de afaceri a societăţii în vederea stimularea
economiei locale, regionale şi naţionale.
 protecţie socială - crearea şi menţinerea locurilor de muncă (crearea a 15 noi locuri de
muncă).
Reciclarea plasticului este singura soluţie cu impact pozitiv asupra mediului şi care
economiseşte resurse. Reciclarea unei tone de plastic duce la economisirea a 1,8 tone de petrol.
38
Din punct de vedere al eficacităţii proiectului, acesta îndeplineşte toate obiectivele
specifice şi obiectivul general avut în vedere.
Astfel S.C. ROMCARBON S.A. se înscrie în cadrul companiilor care ajută la răspândirea
mesajului ecologic prin care se subliniază importanţa respectării principiului dezvoltării durabile
şi a reciclării deşeurilor cerinţă necesară pentru păstrarea unei vieţi curate.
39
6. Bibliografie
1. Stoica, M. (2010)- Auditul Performanței- soluție de implementare si consolidare a

sustenabilității in societatea contemporană, Editura Lumina Lex, București;
2. Stoica, M. (2010)- Managementul și conceperea, proiectarea, implementarea proiectelor
de investiții, Editura Lumina Lex, București;
3. Curtea de Conturi (2003)- Auditul performanței- Ghid București;
4. Curtea de Conturi (2005)- Manualul Auditului Performanței, București;
5. Documente S.C. Romcarbon S.A.
40
Anexe
Anexa 1 - Grupele principale de produse şi ponderea acestora în totalul cifrei de
afaceri, în 2011
Grupa de produse An 2009 An 2010 An 2011

CP1-Filtre auto 5.40% 4.60% 2.73%
CP2-Materiale protecţie căi respiratorii 4.18% 4.39% 2.94%
şi cărbune activ
CP3-Polietilenă prelucrată 14.13% 17.03% 16.92%
CP4-PVC prelucrat 5.19% 3.13% 1.17%
CP5-Polistiren prelucrat 10.73% 13.67% 10.93%
CP6-Polipropilenă prelucrată 34.20% 34.46% 29.13%
CP7-Reciclare deşeuri 0.00% 0.00% 0.01%
Cablare-Conductori electrici 2.24% 0.01% 0.00%
TOTAL* 76.06% 77.29% 63.83%
*Restul până la 100% sunt venituri din închiriere, din vânzare de mărfuri şi prestări
servicii.
41
NORMARE
CONSILIER
SALARIZARE JURIDIC
DIRECTOR RESURSE
PERSONAL ŞI EVALUARE
UMANE
AUDITOR COORDONATOR
INTERN SISTEM INTEGRAT
TRANSPORT DE MANAGEMENT
INTERN DEPARTAMENT
ADMINISTRATIV
DEPOZITE ŞEF SERVICIU
MATERII COORDONATOR FIRMĂ
PRIME ADMINISTRATIV
TRANSPORTURI ŞI
MAGAZII
PROIECTARE
DEPOZITE
DEZVOLTARE
PRODUSE ŞEF ANALIZĂ
FINITE
COSTURI
AUDITOR
FINANCIArR ŞEF BIROU

FINANCIAR
FINANCIAR
CONTABILITATE ŞEF CONTABILITATE
DIRECTOR FINANCIAR
MEDIU
RESPONSABIL
ŞEF SERVICIU INTERN

DE PREVENIRE ŞI
PROTECŢIE A MUNCII
SERVICIUL ŞEF SERVICIU POMPIERI
POMPIERI INSPECTOR
PLANIFICAREA
42
PROTECŢIE CIVILĂ
PRODUCŢIEI
C.A.
A.G.A
ŞEF CP1
DIRECTOR
GENERAL
DIRECTOR
ŞEF CP2
DEZVOLTARE
ŞEF CP3
următoare
ŞEF CP4 DIRECTOR
Suborganigramă
producţie- anexa
ŞEF CP5 PRODUCŢIE
INTEGRAT
RESPONSABIL
MANAGEMENT
MAIN. PLAST.MAT-
PUNCT DE LUCRU
Anexa 2 – Organigrama S.C. Romcarbon S.A. Buzău
ŞEF CP 6 BUZĂU BUCUREŞTI
PUNCT DE LUCRU
FIRMĂ
ARAD
VÂNZĂRI
ŞEF CP 6 FRĂSINU
DIRECTOR
PUNCT DE LUCRU
LOGISTICĂ
IAŞI
PRODUCŢIE ADJUNCT
CTC
LABORATOR DIRECTOR
CALITATE
METROLOGIE
CALITATE
LABORATOR,
METROLOGIE ŞI
COORDONATOR
Anexa 3 – Structura cifrei de afaceri pe anii 2009, 2010, 2011
Structura 2009 2010 2011

cifrei de
afaceri Valoare % în Valoare % în Valoare % în
total total total
Venituri din 71,357,777 76.06% 59,423,570 77.29 72,105,475 63.83%
vânzări de lei lei % lei
produse
finite
Venituri din 26,019 lei 0.03% 29,726 lei 0.04% 99,702 lei 0.09%
vânzări de
semifabricat
e
Venituri din 283,587 lei 0.30% 146,637 lei 0.19% 234,978 lei 0.21%
prestări
servicii
Venituri din 16,848,284 17.96% 11,908,393 15.49 34,675,340 30.70%
vânzări de lei lei % lei
mărfuri
Venituri din 2,118,122 2.26% 2,777,032 3.61% 2,939,936 2.60%
închirieri lei lei lei
Venituri din 3,178,884 3.39% 2,594,739 3.38% 2,909,529 2.58%
alte lei lei lei
activităţi,
din care:
Venituri din 3,100,705 3.31% 2,565,564 3.34% 2,882,095 2.55%
vânzări de lei lei lei
utilităţi
Alte venituri 78,179 lei 0.08% 29,175 lei 0.04% 27,434 lei 0.02%
din vânzări
Total, din 93,812,673 100.00 76,880,098 100.00 112,964,96 100.00
care: lei % lei % 0 lei %
-intern 77,339,251 82.44% 62,757,450 81.63 95,684,223 84.70%
lei lei % lei
-extern 16,473,422 17.56% 14,122,648 18.37 17,280,738 15.30%
lei lei % lei
43
Anexa 4 - Cifra de afaceri pe pieţele de desfacere externe
Ţara Valoare
Albania 73.526 lei
Belgia 142.084 lei
Bulgaria 722.746 lei
Croaţia 43.734 lei
Germania 128.568 lei
Grecia 2.450.855 lei
Israel 99.079 lei
Italia 179.040 lei
Malta 18.207 lei
Olanda 850.094 lei
Polonia 5.670.810 lei
R. Moldova 162.526 lei
Serbia 3.619.692 lei
Ungaria 447.083 lei
Total 14.608.044 lei
44
Anexa 5 - Cifra de afaceri rezultată din vânzarea fiecărei grupe de produse
finite
Grupa de produse 2011
CP1-Filtre auto 3.086.368 lei

CP2-Materiale protecţie 3.318.604 lei
căi respiratorii şi
cărbune activ
CP3-Polietilenă 19.111.478 lei
prelucrată
CP4-PVC prelucrat 1.319.827 lei
CP5-Polistiren prelucrat 12.350.414 lei
CP6-Polipropilenă 32.906.776 lei
prelucrată
CP7-Reciclare deşeuri 9.788 lei
Cablare-Conductori 2.220 lei
electrici
TOTAL 72.105.475 lei
45
Anexa 6 – Contul de profit şi pierdere al S.C. Romcarbon S.A.
Denumirea Exerciţiul financiar Creştere/Desc
indicatorului 2009 2010 2011 reştere
2011/2010
Cifra de afaceri netă 93,812,672 76,880,098 112,964,960 46.94%
Producţia vândută (ct. 76,964,389 64,971,705 78,720,972 21.16%
701+702+703+704+705
+706+708)
Venituri din vânzarea 16,848,284 11,908,393 34,675,340 191.18%
mărfurilor (ct. 707)
Reduceri comerciale
acordate (ct. 709) -431,352
Variaţia stocurilor (ct. 1,160,083 564,613 773,908 37.07%
711 )
Producţia realizată de 232,773 203,052 152,569 -24.86%
entitate pentru scopurile
sale
proprii şi capitalizată (ct.
721+722)
Alte venituri din 3,248,228 5,132,324 661,672 -87.11%
exploatare (ct. 758)
VENITURI DIN 98,453,756 82,780,087 114,553,109 38.38%
EXPLOATARE –
TOTAL
Cheltuieli cu materiile 44,280,586 32,406,517 46,453,953 43.35%
prime şi materialele
consumabile
Alte cheltuieli materiale 228,783 60,573 51,217 -15.45%
Alte cheltuieli din afară 6,313,385 5,892,126 5,928,761 0.62%

(cu energie şi apă)
Cheltuieli privind 15,421,260 10,950,373 34,178,870 212.13%
mărfurile
Reduceri comerciale
primite (ct. 609) -921,834
Cheltuieli cu personalul , 12,645,152 10,906,533 11,515,430 5.58%
din care:
Salarii şi tichete 9,922,394 8,543,493 9,119,194 6.74%
Cheltuieli cu asigurările 2,722,758 2,363,039 2,396,236 1.40%

şi protecţia socială
Ajustarea valorii 2,707,345 3,033,551 3,110,122 2.52%
imobilizărilor corporale
şi necorporale
Ajustarea valorii 846,567 259,218 -510,124 -296.79%
activelor circulante
46
Alte cheltuieli de 12,590,610 10,408,984 11,597,975 11.42%
exploatare, total din care:
Cheltuieli privind 9,150,561 9,020,667 9,429,363 4.53%
prestaţiile externe
Cheltuieli cu alte 530,606 537,743 567,750 5.58%
impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate (ct.
635)
Cheltuieli cu despăgubiri, 2,909,443 850,574 1,600,862 88.21%
donaţii şi activele cedate
(ct. 658)
Ajustări privind 42,183 0 -42,183
provizioanele
CHELTUIELI DE 95,075,871 73,917,875 111,362,187 50.66%
EXPLOATARE –
TOTAL
REZULTATUL DIN 3,377,885 8,862,212 3,190,922 -63.99%
EXPLOATARE
Venituri din alte investiţii 57,000
financiare şi creanţe ce
fac
parte din activele
imobilizate
Venituri din dobânzi 406,485 582,271 283,544 -51.30%
Alte venituri financiare 3,808,069 4,715,745 6,857,642 45.42%
VENITURI 4,214,554 5,298,016 7,198,186 35.87%
FINANCIARE–
TOTAL
Ajustări de valoare 0 299,990 0 -100.00%
privind imobilizările
financiare şi
investiţiile deţinute ca
active circulante
Cheltuieli privind 4,456,822 3,433,187 2,847,822 -17.05%
dobânzile
Alte cheltuieli financiare 10,648,434 8,436,128 8,055,525 -4.51%
CHELTUIELI 15,105,256 12,169,305 10,903,347 -10.40%
FINANCIARE –
TOTAL
REZULTATUL -10,890,702 -6,871,289 -3,705,161 -46.08%
FINANCIAR:
VENITURI TOTALE 102,668,310 88,078,103 121,751,295 38.23%
CHELTUIELI 110,181,127 86,087,180 122,265,534 42.03%
TOTALE
REZULTATUL BRUT -7,512,817 1,990,923 -530,739
47
IMPOZITUL PE 0 14,667 0
PROFIT
REZULTATUL NET
AL EXERCIŢIULUI
FINANCIAR:
- Profit 0 1,976,256 0
- Pierdere -7,512,817 0 -530,739
48
Anexa 7 - Bilanţul
% în total
Elemente bilanţiere 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 Activ/Pasiv
(2011)
Total imobilizări necorporale 61,862 213,513 177,846 0.08%
Terenuri şi construcţii 137,661,390 142,255,253 152,485,410 65.41%
Instalaţii tehnice şi maşini 14,693,304 13,636,638 13,385,056 5.74%
Alte active imobilizate 245,738 203,129 180,724 0.08%
Avansuri şi imobilizări în curs 5,614,403 1,416,760 3,267,305 1.40%
Total imobilizări corporale 158,214,835 157,511,780 169,318,495 72.63%
Imobilizări financiare 24,966,397 23,872,734 23,613,144 10.13%
Total active imobilizate 183,243,094 181,598,027 193,109,485 82.83%
Total stocuri 11,150,511 13,658,397 13,373,862 5.74%
Total creanţe 16,540,703 19,528,281 23,436,493 10.05%
Casa şi conturi la bănci 5,075,051 11,638,742 3,118,012 1.34%
Total active circulante 32,766,265 44,825,420 39,928,367 17.13%
Cheltuieli în avans 234,402 111,310 94,519 0.04%
TOTAL ACTIV 216,243,761 226,534,757 233,132,372 100.00%
Sume datorate instituţiilor de credit 52,798,258 56,218,953 43,102,910 18.49%
Avansuri încasate în contul comenzilor 3,664,517 113,382 276,361 0.12%
Datorii comerciale 9,372,941 11,560,612 12,425,612 5.33%
Alte datorii 2,609,658 2,823,994 2,763,800 1.19%
Total datorii ce trebuie plătite într-o
68,445,375 70,716,941 58,568,683 25.12%
perioadă mai mică de 1 an
Sume datorate instituţiilor de credit 18,579,150 17,222,085 27,747,647 11.90%
Alte datorii ce trebuie plătite într-o
3,643,742 2,705,455 1,650,431 0.71%
perioadă mai mare de 1 an
Total datorii 90,668,266 90,644,481 87,966,761 37.73%
49
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 42,183 42,183 0 0.00%
Subvenţii pentru investiţii 1,277,142 1,072,535 876,172 0.38%
Capital social subscris şi vărsat 18,645,727 26,412,210 26,412,210 11.33%
Prime de capital 1,405,635 2,182,283 2,182,283 0.94%
Rezerve din reevaluare 99,176,312 98,212,654 108,334,418 46.47%
Rezerve legale 1,020,344 1,124,219 1,124,219 0.48%
Alte rezerve 12,495,536 13,459,195 5,289,917 2.27%
Rezultatul reportat -974,567 -8,487,385 1,477,130 0.63%
Rezultatul exerciţiului -7,512,817 1,976,256 -530,738 -0.23%
Repartizarea profitului 0 103,875 0 0.00%
Total capitaluri proprii 124,256,170 134,775,558 144,289,439 61.89%
TOTAL PASIV 216,243,761 226,534,757 233,132,372 100.00%
50
Anexa 8 – Prezentarea detaliată a procesului tehnologic
Fluxul tehnologic este compus din următoarele echipamente:

a. linia de sortare fracţii plastic prevăzută cu staţie de tratare apă uzată
b. linie sortare PS/ABS împreună cu moara pentru reducerea dimensiunilor
c. linia de reciclare bare auto
d. linia de regranulare şi fabricaţie compounduri sub formă de granule,
moara fracţii sortate(altele decât PS/ABS) şi moara de fracţii sortate (toate tipurile
de polimeri)
e. maşină injecţie pentru testări laborator pentru confecţionarea epruvetelor
pentru testarea caracteristicilor fizico mecanice ale granulelor obţinute
f. extruder de laborator pentru realizarea la scară mică a compoundurilor
împreună cu aparatura specifică.
Liniile de separare plastic împreună cu moara de fracţii ABS/PS şi linia reciclare

bare auto vor fi amplasate într-o anexă, nou construită la o clădire de pe platforma
Romcarbon şi va ocupa o suprafaţă de circa 1500 mp (60 m x 25 m).
Spaţiul adiacent de circa 360 mp constă într-o platformă betonată acoperită pentru
descărcare materii prime.
În hala existentă vor fi amplasate linia de fabricaţie granule şi compounduri sub
formă de granule, precum şi cele două mori de măcinare a fracţiilor pentru a le aduce la
dimensiunile de 5-8mm. De asemenea, tot în hala existentă, vor fi amplasate cele două
echipamente de laborator: extruder şi maşină de injecţie.
Personalul necesar pentru întregul flux tehnologic este de 17 operatori pe schimb.
În cazul funcţionării la capacitate maximă, precum şi pentru a asigura continuitatea, se
preconizează un necesar de personal pentru investiţia nouă de 51 de muncitori direcţi.
•Linia de sortare fracţii plastic prevazută cu staţie de tratare apă uzată
Capacitatea liniei de sortare plastic este de până la 3000kg/h.
Pasul 1
Fracţiile de plastic obţinute în urmă reciclării deşeurilor electrice sau din
dezmembrări auto, precum şi alte surse de plastic mixat (ambalaje, deşeuri industriale)
sunt trecute printr-un separator tip perdea de aer pentru îndepărtarea materialelor uşoare
care există în amestec: pudră, fibre, spumă,etc.
Pasul 2
Amestecul de plastice se introduce în centrifuga pentru curăţare şi uscare.
Centrifuga este necesar să fie injectată cu apă pentru răcire.
Paşii următori constau din separarea fractiilor în soluţie de NaCl cu densităţi
diferite.
51
Pasul 3
Materialele ce plutesc: PE, PP, PS, ABS (continuă cu pasul 4-1)
Materialele ce se scufundă: PVC, ABS, Metal (continuă cu pasul 4-2)
Pasul 4
• 4-1 Separare în soluţie (materialul ce pluteşte de la pasul 3)
Materiale ce plutesc: PE, PP, PS ( continuă cu pasul 5).
Materiale ce se scufundă: PS, ABS (curăţare şi centrifugare →centrifugare →
depozitare în big-bags).
• 4-2 Separare în soluţie (materialele ce se scufundă de la pasul 3)

Soluţia de separare este NaCl soluţie cu densitate relativă 1.109-1.1154
Materiale ce plutesc: ABS (curăţare şi centrifugare→centrifugare→depozitare în
big-bags).
Materiale ce se scufundă: metal şi PVC (curăţare şi centrifugare→depozitare în
big-bags).
Pasul 5
Separare în soluţie (materiale ce plutesc de la pasul 4-1)
Soluţia de separare este apă cu densitate relativă 1.
Materiale ce plutesc: PP, PE ( centrifugare→depozitare în big-bags).
Materiale ce se scufundă: PS (centrifugare→depozitare în big-bags).
Produsele obţinute vor fi: PS/ABS, ABS, Metal şi PVC, PP/PE, PS, nămol rezultat
din măcinătură fină cu apă, ce urmează a fi eliminate cu ajutorul staţiei de tratare apă cu
care este dotat echipamentul. În funcţie de conţinutul fractiilor de separat, dimensiuni şi
gradul de impurificare cu praf se poate obţine un procent de până la 30% amestec
neutilizabil. Nămolul obţinut după trecerea prin filtrul presă cu care este dotată staţia de
tratare apă poate fi descărcat la groapa de gunoi sau incinerat.
•Linie sortare PS/ABS împreună cu moara pentru reducerea dimensiunilor
După obţinerea fracţiei ABS/PS, aceasta trece într-un sistem de separare

electrostatic, nu înainte ca dimensiunile acesteia să fie reduse de la 15-20 mm la 5-8 mm
cu ajutorul unei mori. Capacitatea liniei este de 300kg/h.
Amestecul de plastice astfel obţinut este transportat într-un siloz şi de aici, prin
intermediul unui transportor vibrant într-un sistem de separare electrostatic. Materialele
plastice sunt descărcate aici selectiv, în funcţie de material, pozitiv sau negativ. Într-o
primă etapă se obţine fracţia de ABS, ce este descărcată direct într-un big-bag cu un sistem
de transport cu vacuum. În acelaşi timp se obţine un amestec cu concentraţie mai mare de
PS şi cu un conţinut mic de ABS. Acest amestec este trecut într-un al-2-lea siloz pentru
reprocesare într-o etapă următoare. Transportul în al-2-lea siloz se realizează cu un sistem
de transport cu vacuum. Tot în această etapă se obţine o fracţie ce este respinsă, ce constă
în principal din material fin, cauciuc, etc. Acest material este colectat într-un alt big-bag.
52
Când silozul 1 este gol, maşina comută automat la silozul 2. Majoritatea
parametrilor de separare sunt schimbaţi în mod automat, astfel încât nu este nevoie de
intervenţia operatorului.
În a doua etapă materialul din al 2-lea siloz este transportat în sistemul de separare
electrostatic. Aici, după ce încărcarea electrostatică a avut loc, se obţine fracţia de PS care
este direct transportată în big-bag.
Prin tehnologia de separare se produce o fracţie aditivată de PP (cu aceeaşi
densitate ca PS şi ABS ). Dacă nu este separată, această PP aditivată reduce concentraţia
fracţiilor pure de PS şi ABS.
Un amestec rezidual de PS şi ABS este colectat şi transportat direct în primul siloz
cu un sistem de transport cu vacuum.
•Linia de reciclare bare auto
Instalaţia de reciclare bare auto constă din:

 instalaţie de sablare
 mori pentru reducerea dimensiunilor
Majoritatea barelor auto moderne sunt realizate din olefine termoplastice (TPO),
policarbonati, poliesteri, polipropilenă, poliuretani, poliamide sau amestecuri a acestora
cu, spre exemplu, fibră de sticlă .
Capacitatea instalaţiei de sablare este de 300kg/h. Barele auto se încarcă pe o bandă
transportoare ce duce la cabina de sablare unde are loc procesul de curăţare a materialului
cu ajutorul nisipului sau altor materiale abrazive granulare care sunt propulsate cu viteză
prin centrifugare mecanică spre suprafaţa materialului de prelucrat.
După acest proces bara este transportată la o platformă de curăţare pentru
îndepărtarea resturilor de nisip, manual. Tot praful rezultat din proces va fi colectat într-un
colector de praf. Acesta se curăţă singur, în mod continuu şi automat fără a opri maşina.
Nisipul pentru sablare este colectat pe fundul camerei şi transportat la sistemul de curăţare
şi reciclare a nisipului. Un separator de aer îndepărtează granulele mai mari. După
curăţarea nisipului, acesta este depozitat într-un tanc pentru reutilizare.
Volumul de nisip de sablat este controlat de un sistem de control: deschiderea uşii
de sablare este controlată de un cilindru pneumatic, iar volumul este controlat prin
ajustarea şnecului manual.
După îndepărtarea vopselei, barele sunt măcinate cu ajutorul unor mori pentru a
ajunge la dimensiuni de 5-8 mm, urmând ca fracţiile obţinute să fie introduse în procesul
de fabricaţie compounduri sau vândute ca atare.
În această moară, pe lângă fracţiile obţinute din bare auto pot fi reduse la
dimensiuni de 5-8mm şi celelalte fracţii obţinute în procesul de sortare fracţii (altele decât
PS/ABS).
Pentru măcinarea altor fracţii de plastice provenite linia de separare se utilizează o
moară cu capacitate de 1200kg/h ce va ajuta la obţinerea fractiilor cu dimensiuni de 5-8
mm.
Din capacitatea totală de măcinare a morilor de 2100 kg/h, o parte (aproximativ
250 kg/h) va fi destinată vânzării sub formă de fracţii (fulgi de plastic) sortat şi măcinat.
Cea mai mare parte va intra în linia de fabricaţie regranulat şi compounduri.
53
•Linia de regranulare şi fabricţie compounduri sub formă de granule
Linia de regranulare şi fabricaţie compounduri va fi amplasată într-o clădire de pe

platforma Romcarbon lângă construcţia nouă ce serveşte separarea plasticelor şi reciclare
bare auto. Personalul necesar întregului flux tehnologic este de 3 operatori pe schimb.
Aceasta are capacitatea de 2000 kg/h şi constă în:

-sistem de transport-alimentare cu materii prime 5-8mm şi unitate de dozare;
-extruder cu două şnecuri;
-unitate control, modem telefon pentru PLC şi PC, inclusiv sistem de analiză date;
-filtru pentru topitură;
-sistem de regranulare în baie de apă;
-staţie de umplere big bag;
-unitate de răcire a extruderului.
Procesul tehnologic cuprinde următoarele faze:

-alimentare cu materie primă - PE, PP sau alţi polimeri obţinuţi în procesele de
separare de mai sus, material colorant, aditivi, fibre sau alte materiale de umplutură;
-extrudare;
-regranulare;
-transportare şi depozitare produs finit.
Pentru compounduri reţeta standard este constituită dintr-un amestec format din:
-PP, PE sau alţi polimeri în proporţie de masă de 30-60%;
-Fibre/material de umplutură, pigmenţi, agenţi antistatizanti în proporţie de masă
de 40-70%.
Pentru procesarea continuă a materialului se utilizează un extruder cu două şnecuri

co-rotaţionale, alcătuit din mai multe spire astfel dispuse, încât sunt capabile să elimine
zonele „moarte” pe întreaga lungime a secţiunii de procesare. Efectul este obţinerea unui
grad înalt al fiabilităţii şi o auto-curăţare optimă. Raportul diametrelor max./min. al
spirelor extruderului este 1.5-1.6 pentru a obţine cea mai bună combinaţie între gradul de
umplere şi gradul de forfecare.
Materia primă este alimentată direct în extruder cu ajutorul unităţii de transport

pneumatic. Polimerii şi aditivii diferiţi sunt alimentaţi cu alimentatoare gravimetrice în
mod continuu, în prima zonă a extruderului. Materia primă este încălzită până la
temperatura dorită şi omogenizată cu ajutorul şnecurilor. Şnecurile co-rotaţionale preiau
materialul, îl transportă şi comprimă în aşa fel încât topirea finală are loc în zonele 2,3. În
timpul topirii polimerului sunt încorporaţi aditivii şi stabilizatorii în mod omogen .
În zona 4 a cilindrului există posibilitatea de a adăuga diferite materiale de

umplutură ca făină de lemn, fibră de sticlă, printr-un alimentator lateral. În acest cilindru
există zone de degazare pentru polimer; compuşii volatili şi/sau umiditatea sunt eliminaţi
în zona finală a cilindrului sub vid printr-un alt sistem de degazare.
54
Temperatura fiecărei zone de pe cilindru poate fi controlată separat. Încălzirea se
realizează electric, iar răcirea se face cu apă.
La ultima secţiune a cilindrului este conectat capul de regranulare.
Unitatea de peletizare este utilizată pentru obţinerea granulelor de plastic sau a

compoundurilor.
Materialul plastifiat curge de la extruder printr-un canal către pompa de topitură.
Această pompă asigură presiunea necesară pentru procesul de regranulare.
Dispozitivul de peletizare este prevăzut cu cuţite rotative cu ajutorul cărora se obţin
granule sub formă cilindrică. Sistemul este prevăzut cu apă care răceşte şi transportă
granulele într-un uscător centrifugal ce asigură separarea şi uscarea. Apoi, granulele sunt
transportate într-un tanc de depozitare intermediar ce este montat înaintea staţiei de
umplere big-bag; aceasta din urmă include şi un cântar pentru determinarea cantităţii de
granule.
Masele plastice regranulate pot fi reciclate prin introducerea în reţete de fabricaţie
ca înlocuitor al maselor plastice virgine în proporţie de până la 100%.
Compoundurile la rândul lor pot avea utilizări multiple.
Enumerăm câteva aplicaţii pentru compounduri:

-concentrate de culoare pentru industria de prelucrare mase plastic;
-aditivi de îmbunătăţire a proprietăţilor produselor: pentru protecţie solară (UV),
pentru reţinerea căldurii (IR),
-aditivi antiblocanţi, anti-alunecare, anti-ceaţă, antioxidanţi, antistatizanţi,
îmbunătăţire transparenţă, expandare;
-aditivi de curăţare, de opacizare, de umplutură.
-aditivi ajutători de proces: aditivi de lubrifiere, aditivi de compatibilizare dintre
polimeri sau polimeri şi umpluturi: polimeri cu carbonat de calciu etc.
•Extruder de laborator pentru realizarea la scară mică a compoundurilor

împreună cu aparatura specifică
Este utilizat pentru realizarea unor cantităţi reduse de mase plastice recuperate din
deşeuri sau pentru obţinerea la scară mică a compoundurilor şi constă din:
-sistem de alimentare cu materii prime şi unitate de dozare;
-extruder cu două şnecuri;
-unitate control, modem telefon pentru PLC şi PC, inclusiv sistem de analiză date;
-unitate de răcire a extruderului;
-sistem de regranulare în baie de apă.
Extruderul de laborator ajută la realizarea probelor la scară mică, indiferent dacă

este vorba de masterbatches color sau de realizarea compoundurilor cu determinarea celor
mai bune caracteristici.
55
În plus extruderul de laborator oferă şi alte avantaje:
-capacitate de 40kg/h;
-realizarea de loturi mici;
-punerea în practică rapidă;
-zgomot redus;
-construcţie modulară cu cilindru şi toate elementele şnecurilor schimbabile;
-simplu de operat prin control PLC şi touch screen;
-manipulare simplă şi modificări de produs rapide;
-dimensiune compactă cu sistem de control integrat, sistem de răcire şi unitate de
vid.
•Maşină injecţie pentru testări laborator pentru confecţionarea epruvetelor

pentru testarea caracteristicilor fizico mecanice ale granulelor obţinute
Se va utiliza în scopul injectării de epruvete, utilizând ca materii prime granulele

compoundate, în scopul determinării unor caracteristici fizico-chimice ale acestora.
În cadrul laboratorului sunt necesare şi alte echipamente care ajută la determinarea
caracteristicilor fizico-mecanice, optice: maşină injecţie epruvete, aparat de determinat
indicele de curgere, dinamometru, termobalanţă, cuptor de calcinare, aparat de determinat
rezistenţa la şoc Charpy, durometru Shore, aparat pentru determinarea punctului de
înmuiere, vâscozimetru automat, centrifugă laborator, aparat pentru determinarea
opacităţii.
56
Anexa 9 – Schema fluxului tehnologic
57
58
Anexa 10 – Categoriile de deşeuri generate în România în 2009 şi 2010,
conform Ministerului Mediului. (Sursa: Romcarbon S.A.)
Categorie deseu An 2009 (tone) An 2010 (tone)

Metale feroase 3.500.000 3.600.000
Metale neferoase 280.000 245.000
Hârtie/carton 280.000 320.000
Plastic 75.000 85.000
Sticlă 85.000 90.000
Cauciuc, din care: 50.000 60.000
Anvelope uzare 39.700 53.800
Anexa 11 - Producţia de polimeri virgini, în România, conform datelor
furnizate de INS
PRODUSE SI SERVICII CU CARACTER INDUSTRIAL

Perioada Productie Livrat Livrat
Denumirea produsului U.M. realizata intern export
Anul 2005 TOTAL 156461 83944 72517
Polietilenă liniară cu densitate <0,94, sub forme
primare tone 62911 47590 12600
Polietilenă cu densitate => 0,94, sub forme

primare tone 9282 6531 1560
Polietilen - tereftalat, altele tone 8612 871 7871
Polipropilenă, alte forme primare tone 78106 28952 52000
Anul 2006 TOTAL 169024 88460 80564

Polietilenă liniară cu densitate <0,94, sub forme
primare tone 59542 46463 12536
Polietilenă cu densitate => 0,94, sub forme

primare tone 21829 11720 5381
Alti polimeri de etilenă sub forme primare tone 1731 1529 205
Polipropilenă, alte forme primare tone 89201 29702 57190
60
Anexa 12 – Destinaţia deşeurilor de plastic din Uniunea Europeană
61

Auditul Proiectului de Modernizare A S.C. Romcarbon S.A.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Auditul Proiectului de Modernizare A S.C. Romcarbon S.A.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Academia de Studii Economice din Bucureşti

Auditul performanţei proiectului de modernizare a

1. Prezentarea S.C. Romcarbon S.A............................................................................................ 3

1.1 Prezentarea societăţii

S.C. ROMCARBON S.A. este principalul producător pe piaţa românească de:

Beneficiarii principali ai produselor ROMCARBON sunt mari companii de stat dar şi

În Anexa 1 sunt prezentate principalele grupe de produse şi ponderea acestora în totalul

În ceea ce priveşte activitatea de aprovizionare, achiziţia de materii prime necesare

1) Filtre auto şi industriale

2) Cărbune activ şi materiale de protecţie

S.C. Romcarbon S.A. este unic producător în România de Echipamente de protecţie a

1.3 Structura organizatorică

Societatea Comercială Romcarbon S.A. este condusă de un consiliu de administraţie

Managementul executiv al firmei are următoarea componenţă:

Tabelul 1.1 – Structura personalului în funcţie de nivelul de pregătire

Activitatea se desfăşoară conform organigramei prezentate în Anexa 2, aprobată de AGA

1.4.1 Cifra de afaceri

Tabelul 1.2 – Cifra de afaceri din vânzarea produselor finite

1.4.2 Rezultatul exerciţiului

1.4.3 Indicatori economico-financiari

Analiza diagnostic a situaţiei economico-financiare serveşte la punerea în evidenţă a

Tabelul 1.4 – Indicatori de rentabilitate

Tabelul 1.5 – Indicatori de lichiditate

1.5 Analiza SWOT

Recomandări în urma analizei SWOT:

Denumirea obiectivului de investiţii: „Modernizarea întreprinderii prin achiziţia de noi

2.1 Informaţii generale privind proiectul

Proiectul de modernizare a S.C. Romcarbon S.A. s-a bazat pe componente majore:

Obiectivul general al proiectului a constat în creşterea competitivităţii şi productivităţii

2.2 Descrierea tehnologică, constructivă şi funcţională

Fluxul tehnologic cuprinde următoarele 3 sub-fluxuri:

Aceste sub-fluxuri sunt compuse din următoarele echipamente:

Fluxul de materiale al liniei de producţie este următorul:

Prezentarea detaliată a fluxului tehnologic se regăseşte în Anexa 8, iar în Anexa 9 este

În ceea ce priveşte investiţia în infrastructură, soluţia tehnico-economică a recomandat atât

•Produsele obţinute şi capacitatea de producţie

Produsele finite care rezultă din linia de producţie sunt:

Polimerii regranulaţi reprezintă un înlocuitor de succes al polimerilor virgini. Linia de

Polimerii regranulaţi compoundaţi reprezintă materialele sub formă granulară care au

Fracţiile de polimeri sunt sub formă de măcinătură şi reprezintă tot un substitut de

•Materia primă utilizată

Principalii furnizori de deşeuri de plastic mixat sunt:

a) În România, principalul reciclator de deşeuri electrice şi electronice este Greenweee

Preţurile produselor obţinute au următoarele caracteristici:

În România nu există nici un procesator de deşeuri de plastic amestecat, care să sorteze

2.3 Costuri investiţionale

Proiectul de modernizare a S.C. Romcarbon S.A. a fost implementat în perioada 1 martie

În Mii Lei/Mii Euro la cursul 4,25lei/Euro, curs oficial al Comisiei de Prognoză

Extruder de laborator pentru realizarea la scară mică

3.1 Evaluarea performanţei prin prisma economicităţii

Economicitatea reprezintă minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea

Evaluarea nivelului de economicitate se poate realiza şi în cazul în care datorită

Tabelul 3.1 – Venituri previzionate pentru anul 2012

Catitatea de granule 307 330 340 355 375 362

Indicator Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Total

Catitatea de granule 380 365 333 340 350 300

Catitatea de granule 297 320 330 345 365 352

Indicator Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Total

Catitatea de 370 355 323 330 340 290 4017

În tabelul 3.3 sunt prezentate cheltuielile previzionate în studiul de fezabilitate al

Indicator Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Total

Tabelul 3.4 – Cheltuieli realizate în 2012

Indicator Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Total