Sunteți pe pagina 1din 32

MASTER MANAGEMNET FINANCIAR BANCAR BRAOV

MATERIA: ANALIZ I DIAGNOSTIC FINANCIAR ANALIZA DIAGNOSTIC LA S.C ROMPETROL RAFINARE S.A

Conductor tiinific: Conf. univ. dr.

Masterand: CZAKO FRANCISKA DELIA PATAKI ANAMARIA

BRAOV

2013

CUPRINS

INTRODUCERE..........................................................................................................................................4 CAP 1. PREZENTAREA GENERAL A AGENTULUI ECONOMIC..........................................5 1.1 Obiectul de activitate................................................................................................................................6 1.2.Piaa companiei.........................................................................................................................................6 1.5. Furnizori/Clienti.......................................................................................................................................7 1.6 Concurena ...............................................................................................................................................8 CAP. 2 ANALIZA DIAGNOSTIC LA S.C ROMPETROL RAFINARE S.A N PERIOADA 2009-2011 ........................................................................................................................................................................ 9 2.1.Diagnosticul juridic...................................................................................................................................9 2.3. Diagnosticul Resurselor Umane.............................................................................................................13 2.4. Diagnosticul Tehnologic........................................................................................................................13 2.5 Diagnosticul de Mediu............................................................................................................................14 2.6. Diagnosticul financiar...........................................................................................................................15 2.7. Analiza swot..........................................................................................................................................22 2.8. Ratele generale de gestiune...................................................................................................................23 CAP. 3 CONCLUZII I PROPUNERI.....................................................................................................31

INTRODUCERE
Diagnosticul este o necesitate pentru a localiza i msura oportunitile i vulnerabilitile, dar nu are nici o inciden direct asupra activitii, este un mijloc de a pregti n mod raional i operaional aciunile manageriale,este raiunea pentru care diagnosticul trebuie considerat ca o faz preliminar a elaborrii strategiilor de cretere. Analiza diagnostic reprezint mijlocul prin care o firm poate s-i identifice propriile-i puteri i slbiciuni, n raport cu mijloacele de care dispune, precum i cu oportunitile ivite i ameninrile la adresa ei. Astfel, conducerea firmei dobndete posibilitatea de a gsi soluii de rezolvare a problemelor sau optimizare a dezvoltrii activitii1. Diagnosticul financiar, rezultat al unui proces de evaluare a potenialului financiar al unei firme, exprim starea sa de sntate economico-financiar i este necesar s se efectueze pe o perioad de cel puin trei ani, folosindu-se datele de eviden contabil i cele cu caracter financiar, n mod deosebit elementele structurii bilanului i cele ale contului de profit i pierdere, rezultatele obinute fiind comparate cu datele i indicatorii similari obinui de firmele performante din cadrul ramurii economice. Obiectivele diagnosticului financiar sunt diferite, dup scopurile i interesele urmrite. Acionarii i managerii sunt interesai de rentabilitatea financiar, rentabilitatea economic, rentabilitatea financiar, riscul financiar, riscul de faliment, gradul de autonomie, flexibilitatea constituirii i utilizrii resurselor, posibilitile de control. Creanierii (instituiile bancare, furnizorii etc.) sunt interesai n principal de riscul de faliment, starea de solvabilitate, lichiditatea financiar, nivelul datoriilor exigibile, capacitatea de rambursare a datoriilor, echilibrul ntre nevoi i resurse. Scopul analizei financiare l constituie identificarea punctelor tari i a celor slabe ale gestiunii financiare n vederea fundamentrii noii strategii de meninere i dezvoltare n viitor a firmei .

Staicu, Florea n articolul Diagnosticul intern premis a investiiei unei firme, publicat n revista

Tribuna economic, nr. 13/2002, p. 16

CAP 1. PREZENTAREA GENERAL A AGENTULUI ECONOMIC


Denumirea agent economic: ROMPETROL RAFINARE S.A. Cod fiscal/ CUI: 1860712 Cod registrul comertului: J13/534/05.02.1991 Forma juridical de constituire: S.A. Adresa: CONSTANTA, jud. CONSTANTA, DJ 226, Km. 23 Pagina internet: www.rompetrol.com E-Mail: office.rafinare@rompetrol.com Telefon: 0241-506000, 0241-506100 Fax: 0241-506930; 0241-506901 Domeniu de activitate: Fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului Cod CAEN (Rev. 2): 1920 Capital Social: 2.109.927.600,20 Valoare Nominala: 0,1000 Numar total actiuni: 21.099.276.002 Rompetrol Rafinare (cunoscuta anterior drept Petromidia) este principala rafinarie a Grupului Rompetrol, fiind localizata in Navodari, judetul Constanta. Complexul Petrochimic Midia Navodari (numele initial al companiei Rompetrol Rafinare S.A.) a facut parte din marile platforme de rafinare a petrolului care au aparut dupa anul 1975. Complexul a fost proiectat intre anii 1975 si 1977 pe baza inaltelor tehnologii de rafinare romanesti, cat si pe baza unor licente straine. In 1991, Combinatul Petrochimic Midia Navodari a fost transformat in societate pe actiuni, prin preluarea tuturor activelor fostei companii. In februarie 2001, ca urmare a privatizarii companiei de catre Fondul Proprietatii de Stat, Grupul Rompetrol NV, a devenit principalul actionar. In 2003, prin Hotararea nr. 50640 a Adunarii Generale a Actionarilor, compania primeste numele de S.C. Rompetrol Rafinare S.A. Actiunile Rompetrol Rafinare au fost tranzactionate la bursa RASDAQ pana in luna noiembrie a anului 2003. Din luna aprilie a anului 2004, actiunile 5

Rompetrol Rafinare au fost listate si tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti BVB.

1.1 Obiectul de activitate


In conformitate cu prevederile Actului Constitutiv al S.C. Rompetrol Rafinare S.A., domeniul principal de activitate il constituie prelucrarea titeiului (cod CAEN 23), iar obiectul principal de activitate este reprezentat de fabricarea produselor rezultate din titei (cod CAEN 2320). Obiectul principal de activitate al societatii este completat cu obiecte de activitate secundare detaliate in Actul Constitutiv al societatii, iar dintre acestea enumeram obiectele de activitate desfasurate efectiv de societate, pentru care s-au obtinut autorizatii conform reglementarilor legale in vigoare: 2411 fabricarea gazului industrial; 2414 fabricarea de produse chimice organice de baza; 2416 fabricarea materialelor plastice in forme primare; 2521 fabricarea foliilor, placilor, tuburilor, profilelor din material plastic; 2522 fabricarea ambalajelor din material plastic; 2523 fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii (teava pp); 2524 fabricarea altor produse din material plastic; 3710 recuperarea deseurilor si resturilor metalice recuperabile; 3720 recuperarea deseurilor si resturilor nemetalice recuperabile; 5157 comert cu ridicata cu deseuri si resturi; 6311 manipulari; 6312 depozitari; 6030 transport prin conducte; 7110 inchirierea autoturismelor si utilitarelor de capacitate mica; 4030 productia si distributia energiei termice si a apei calde; 4100 captarea, tratarea si distributia apei. Alte activitati sunt stabilite si detaliate in Actul Constitutiv al societatii. In cursul anului 2005, societatea nu a participat la nici o fuziune, dar au avut loc o serie de modificari organizatorice: - externalizarea, incepand cu 1.05.2005, a activitatii de operare a rampelor CF si auto de incarcare/descarcare produse/materii prime, catre SC Rompetrol Logistics SA - desfiintarea rampei titei-pacura a instalatiei GPL, din cadrul sectiei AFPE din Uzina Rafinarie, incepand cu 12.04.2005.

1.2.Piaa companiei
In 2003, prin Hotararea nr. 50640 a Adunarii Generale a Actionarilor, compania primeste numele de S.C. Rompetrol Rafinare S.A.Actiunile Rompetrol Rafinare au fost tranzactionate la bursa RASDAQ pana in luna noiembrie a anului 2003. Din luna aprilie a anului 2004, actiunile Rompetrol Rafinare au fost listate si tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti BVB.

Grupul Rompetrol este organizat in patru Entiti de Afaceri: Retail & Marketing, Rafinare, Trading, Upstream (Explorare i Producie).Rompetrol Rafinare a avut, in primul semestru al anului, o cifra de afaceri de peste 1,42 de miliarde de dolari, mai putin cu 41% comparativ cu perioada similara din 2008. Compania a inregistrat pierderi nete de 69,16 milioane de dolari, fata de cele de aproape 49 de milioane de dolari anul trecut. Totusi, Rompetrol Rafinare a avut un rezultat operational (EBITDA) de 3,21 de milioane de dolari. In primul semestru al anului trecut, EBITDA fusese de peste 83 de milioane de dolari.Segmentul de distributie a avut venituri de peste 819 milioane de dolari (-31%), desi vanzarile au crescut cu 4%. Motivul a fost scaderea preturilor la produsele petroliere. Numai in trimestrul doi, cotatiile internationale pentru titei au scazut cu 51%, iar cele pentru carburanti cu aproximativ 50% fata de perioada similara din 2008. In acelasi timp, marja de rafinare s-a diminuat cu 72%. In prima jumatate a anului, Rompetrol Downstream a deschis cinci noi benzinarii si noua statii mobile Rompetrol Expres, in urma unor investitii de peste 10 milioane de dolari. Pana la finele anului, compania va deschide alte 70 de statii, dintre care 5 proprii, 40 statii Rompetrol Expres si 25 de baze interne, dedicate marilor consumatori de carburanti. La finele iunie, reteaua de distributie Rompetrol din Romania numara 685 de statii (125 statii proprii, 169 statii Partener Rompetrol, 164 statii Rompetrol Expres si 227 de statii interne), plus 250 de statii de distributie GPL si peste 6.000 de puncte de vanzare butelii. Segmentul de petrochimie a adus venituri de 109,8 milioane de dolari, mai mici cu 47% comparativ cu primul semestru al anului trecut.Rompetrol Rafinare acopera aproximativ 30% din cererea interna si este o prezenta importanta pe piata din regiunea Balcanilor. Rompetrol Rafinare se impune prin: Modernizari tehnologice care permit obtinerea unor produse de calitate superioara si constanta in timp; Capacitatea de a produce carburanti in conformitate cu specificatiile europene, chiar daca prelucreaza in exclusivitate titei importat, cu continut ridicat de sulf.

1.5. Furnizori/Clienti
Furnizorii de materii prime din tara sunt: 7 SC Rompetrol SA Punct de lucru Rafinaria Vega pentru nafta, pacura, materie prima Cracare Catalitica; SC Rompetrol Petrochemicals SRL pentru propan piroliza;

SC Viromet SA Victoria; SC Izochem Trading SRL si SC Chemtransfert SRL pentru methanol; SC Prochema Romania SRL si Ultex SA pentru biodiesel; SC ButanGas Romania SA pentru propan.

Principala materie prima - titeiul, se aprovizioneaza exclusiv din import si se descarca in porturile Constanta si Midia. Cea mai mare parte a volumelor achizitionate de titei are ca sursa bazinul Marii Negre si Marii Caspice. Celelalte materii prime se aprovizioneaza atat din tara, cat si din import. Pretul materiilor prime aprovizionate atat din import, cat si din tara urmeaza evolutia cotatiilor internationale pe pietele de referinta si constituie baza de calcul in stabilirea preturilor finale de achizitie. Toata cantitatea de titei prognozata pentru anul 2012 este contractata cu firma VECTOR ENERGY A.G. (firma specializata in comercializarea titeiului si a produselor petroliere apartinand Grupului Rompetrol). Pretul materiilor prime sunt in conformitate cu cotatiile internationale iar valoarea acestor preturi de achizitie urmareste evolutia pietei titeiului (de conjunctura). De asemenea, sunt incheiate contracte cu prestatorii de servicii (SC Oil Terminal SA, SC Conpet, SC Rompetrol Logistics SA), care asigura incarcarea si descarcarea materiilor prime si a produselor petroliere in porturile Constanta si Midia. Totodata exista capacitati de depozitare atat in cadrul societatii cai si in SC Oil Terminal SA unde sunt transportate produsele finite in vederea exportului.

1.6 Concurena
Principalii concurenti ai rafinariei Petromidia sunt rafinariile Petrom, Lukoil, Rafo, Shell, Elf, Mol Romania, Agip, Total,British Petroleum. Alaturi de Rompetrol Rafinare, primele 3 rafinarii concurente au un grad de complexitate ridicat si aprovizioneaza piata interna cu produse petroliere. Rafo, de asemenea, proceseaza titei de import, avand dezavantajul unor costuri de transport mult mai mari decat Petromidia, atat in cazul materiei prime, cat si in cel al exporturilor de produse finite prin Oil Terminal Constanta. In plus, nu dispune de o retea proprie de distributie. Rafinariile Petrom, prelucreaza in proportii importante titei autohton, avand acces facil la materii prime. Cu toate acestea, prognozele de specialitate indica o diminuare a resurselor interne de titei, ceea ce va duce la reorientarea in anii urmatori, catre titei importat, ca urmare a scaderii resurselor de materie prima interna.

CAP. 2 ANALIZA DIAGNOSTIC LA S.C ROMPETROL RAFINARE S.A N PERIOADA 2009-2011


Conceptul de diagnostic la nivelul unei firme, presupune gasirea disfunctionalitatilor activitatii firmei respective, analizarea si cercetarea sarcinilor, atributiilor si competentelor, identificarea cauzelor si masurilor care sa conduca la reglarea functionarii firmei.

2.1. Diagnosticul juridic


Societatea ROMPETROL RAFINARE S.A. este o persoana juridica romna, avnd forma juridica de societate comerciala cu capital pe actiuni. Societatea si desfasoara activitatea n conformitate cu prevederile legilor romne si cu statutul propriu. Principalele prevederi ale statutului sunt: a) Obiectul de activitate l constituie fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului b) Actiunile sunt nominative, evidenta actiunilor fiind tinuta ntr-un registru care se pastreaza la sediul societatii. c) Dreptul la vot este oferit de actiuni, actiunile conferind posesorilor lor dreptul de vot n Adunarea Generala a Actionarilor. d) Modificarea capitalului social se poate face n sens crescator sau descrescator pe baza hotarrii Adunarii Generale a Actionarilor n conditiile si cu respectarea procedurilor prevazute de lege. e)Registrele societatii si evidentele contabile ale acesteia: Societatea comerciala tine evidenta contabila n lei, n conformitate cu Legea Contabilitatii si Normele Metodologice elaborate de Ministerul Finantelor. Structura actionariatului LA 31.12.2010: Actionar Actiuni Procent THE ROMPETROL 10.674.636.47 50,59% GROUP N.V. 8 alti actionari / others 5.642.090.149 26,74% ROMPETROL FINANCIAL GROUP 2.854.083.079 13,53% S.R.L. 9

S.C. S.A. Total

ROMPETROL

1.928.466.296 9,14% 21.099.276.00 2 % 100

2.2 Diagnosticul comercial Gama de produse realizate de Rompetrol Rafinarie SA cuprinde: 1. Combustibili lichizi a) Benzine Benzina euro Super 98 fara plumb Benzina Europlus fara plumb Benzina Premium E4 Benzina Efix Benzina naturala tip 92 Benzina Nafta Rafinat de chimizare b) Motorine Motorina Super Euro 4 Motorina Euro 5 Efix Diesel Motorina LD Calor Extra 1 Slurry c) Petroluri Petrol reactor Jet A1 Solventi d) Calor Economic 3 e) Pacura 2. Combustibili gazosi a) Gaze petroliere lichefiate GPL Combustibil auto GPL Propan combustibil Propan Butan comercial b) Gaze Fractie C5-C6 Gaze combustibile de rafinarie 3. Combustibili solizi Cocs de petrol Sulf de petrol Toate produsele realizate de societate sunt conforme standardelor nationale si a celor prevazute de normele Uniunii Europene. Principalele piete de desfacere: Din cantitatea totala de produse vandute in anul 2007, vanzarile pe piata interna au insemnat cca 60%, diferenta de 40% avand ca destinatie piata externa. 10

Pe piata interna, Rompetrol Rafinarie SA a acoperit toate zonele geografice ale tarii, asigurand necesarul de produse petroliere vandute prin reteaua de benzinarii situate la nivel national. Pe piata externa, vanzarile au avut ca destinatii atat spatial comunitar, cat si spatiul extracomunitar. Vanzarile intracomunitare au reprezentat cca. 35% din totalul vanzarilor pe piata externa. La vanzarile de carburanti, motorinele au avut o prezenta mai mare in spatiul Uniunii Europene, cea mai mare parte a vanzarilor de benzene avand ca destinatii spatiul non Uniune Europeana. Compania si-a consolidate in continuare pozitiile pe pietele regionale. Detaliat pe tari si produse, situatia s-a prezentat astfel: Benzine - Turcia, Georgia, Bulgaria, Ucraina, Grecia, Moldova Motorine Bulgaria, Turcia, Franta, Serbia, Ucraina, Moldova GPL Bulgaria, Serbia, Moldova Cocs Grecia, Italia, Ucraina, Turcia Distribuirea produselor s-a facut pe mijloace auto sau cai ferate in cazul vanzarilor pe piata interna. La export, distribuirea prodeuselor s-a realizat via terra pe cisterne auto, cai ferate sau via mare pe vase sau barje (prin porturile Constanta sau Midia). Cea mai mare parte a veniturilor Rompetrol Rafinarie o reprezinta vanzarea de produse petroliere in principal, carburanti auto. Rompetrol Rafinarie isi propune diversificarea gamei de produse, prin investitii avand drept scop implementarea de tehnologii noi, care sa permita prelucrarea de diverse tipuri de titei si obtinerea de produse la calitatea impusa de standardele europene. Principala materie prima - titeiul, se aprovizioneaza exclusiv din import si se descarca in porturile Constanta si Midia. Cea mai mare parte a volumelor achizitionate de titei are ca sursa bazinul Marii Negre si Marii Caspice. Celelalte materii prime se aprovizioneaza atat din tara, cat si din import. Pretul materiilor prime aprovizionate atat din import, cat si din tara urmeaza evolutia cotatiilor internationale pe pietele de referinta si constituie baza de calcul in stabilirea preturilor finale de achizitie. Toata cantitatea de titei prognozata pentru anul 2012 este contractata cu firma VECTOR ENERGY A.G. (firma specializata in comercializarea titeiului si a produselor petroliere apartinand Grupului Rompetrol). Pretul materiilor prime sunt in conformitate cu cotatiile internationale iar valoarea acestor preturi de achizitie urmareste evolutia pietei titeiului (de conjunctura). De asemenea, sunt incheiate contracte cu prestatorii de servicii (SC Oil Terminal SA, SC Conpet, SC Rompetrol Logistics SA), care asigura incarcarea si descarcarea materiilor prime si a 11

produselor petroliere in porturile Constanta si Midia. Totodata exista capacitati de depozitare atat in cadrul societatii cai si in SC Oil Terminal SA unde sunt transportate produsele finite in vederea exportului. Rompetrol Rafinarie SA opereaza pe piata produselor petroliere, comercializandu-si produsele atat pe piata interna cat si pe cea externa. Piata petroliera romaneasca se caracterizeaza in prezent printr-o expansiune indusa de o crestere a cererii de carburanti auto (in special a motorinei) ca rezultat al cresterii parcului de automobile din Romania. Rompetrol Rafinarie SA reprezinta in prezent unul din cei mai importanti participanti pe piata produselor petroliere din Romania. In anul 2010, vanzarile Rompetrol Rafinarie SA s-au majorat pe piata interna cu 20% fata de 2009 si au o cota de piata de 25% iar perspectivele tintesc in continuare o strategie de crestere a prezentei Rompetrol pe aceasta piata prin extinderea retelei de distributie la nivel national. In anul 2010, au functionat in Romania rafinariile grupului Rompetrol (Petromidia si Vega), rafinariile Petrom, rafinaria Petrotel-Lukoil si partial rafinaria Rafo Onesti. Aceste rafinarii sunt principalii competitori pe piata interna in ceea ce priveste fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului. Pe plan extern, societatea isi comercializeaza produsele pe pietele regionale, si nu numai pe acestea, principalele destinatii fiind: Turcia, Georgia, Moldova, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Franta, Spania, Serbia. Perspectivele si pe aceasta piata sunt acelea de crestere a vanzarilor pe piata europeana. Prin politici adecavte de marketing, Rompetrol Rafinarie SA urmareste extinderea si consolidarea pozitiei pe aceste segmente de piata. Principalii competitori pe piata externa sunt: Shell, Elf, Mol Romania, Agip, Total, Lukoil, British Petroleum. Furnizorii de materii prime din tara sunt: SC Rompetrol SA Punct de lucru Rafinaria Vega pentru nafta, pacura, materie prima Cracare Catalitica; SC Rompetrol Petrochemicals SRL pentru propan piroliza; SC Viromet SA Victoria; SC Izochem Trading SRL si SC Chemtransfert SRL pentru methanol; SC Prochema Romania SRL si Ultex SA pentru biodiesel; SC ButanGas Romania SA pentru propan.

12

2.3. Diagnosticul Resurselor Umane


Consiliul de administratie al companiei este: 1. Alexandru Nicolcioiu Presedintele Consiliului; 2. Gheorghe Gusu Manager Financiar; 3. Silvian Potlogea Director Inginerie si Dezvoltare Procese; 4. Cristian Jivu Director Control 5. Eta Stefan - Director Comercial Participarea membrilor Consiliului de Administratie la capitalul societatii: 1. Alexandru Nicolcioiu 0.000169% 2. Gheorghe Gusu 0.00018% 3. Silvian Potlogea 0.000101% 4. Cristian Jivu 0.000051% 5. Eta Stefan - 0.000041% Membrii conducerii executive a companiei sunt: Director General Vasile Cosmin Turcu Director Economic - Giani Iulian Kacic Director Inginerie si Dezvoltarea Proceselor Silvian Potlogea Manager Financiar Gheorghe Gusu Director Control Cristian Jivu Director Comercial Eta Stefan Societatea are un numar de 1016 angajati dintre care :409 personal cu studii superioare; 116 personal cu studii medii; 491 muncitori. Gradul de sindicalizare este de 82.11% (respective 698 membri ai Sindicatului Liber Petrochimistul). In cadrul SC Rompetrol Rafinarie SA s-au desfasurat in cadrul SC Rompetrol Rafinarie SA o serie de programe de instruire a salariatilor si o actiune de atragere a fortei de munca din randul absolventilor cu studii superioare, desfasurandu-se in acest sens programe special pentru acestia. Intre conducere si salariati relatiile sunt normale, nemanifestandu-se actiuni collective de contestare a managementului societatii, existand in mod regulat un dialog intre sindicate si conducere.

2.4. Diagnosticul Tehnologic

13

Din anul 2008 s-a trecut la un nou sistem de management - de la managementul pe obiective s-a trecut la managementul pe proiecte. Managementul proiectelor reuneste ansamblul proceselor si activitatilor desfasurate pe o perioada limitata in vederea solutionarii unor obiective complexe, precis formulate, cu grad mare de motivatie si risc. Reunirea pe o perioada determinata intr-o echipa distincta condusa de un manager de proiect si diversi specialisti din cadrul organizatiei, conduce la o crestere a flexibilitatii structurii functionale si operationale in relatie cu obiectivele. Avantajele acestui sistem de management sunt urmatoarele: 1. se pot urmari indeaproape stagiile proiectelor - avand astfel posibilitatea de a interveni mai usor pentru rezultate mai bune; 2. se seteaza si se urmaresc mai bine termenele limita; 3. se aloca si se utilizeaza mai eficient resursele (resurse umane, cat si resurse materiale); 4. se incurajeaza munca in echipa. Fiecare investitie reprezinta un proiect condus de un Project Manager care are alaturi o echipa formata din: project leader, ingineri constructori, economisti. Project managerul gestioneaza proiectul urmarind incadrarea in buget (costuri, venituri), termen si calitate. Obiectivul strategic al companiei este dezvoltarea sistemului de management integrat, la nivelul companiilor de top si certificarea acestui statut prin premii de excelenta in afaceri. Compania IMPACT a fost certificata in anul 2005 ISO 9001: 2000 si ISO 14001: 2004, sistemul de management integrat fiind reconfirmat prin audit de supraveghere in anul 2006

2.5 Diagnosticul de Mediu


Societatea detine si opereaza Rafinaria Petromidia, situate in Navodari, judetul Constanta. De asemenea, societatea este proprietarul si operatorul Rafinariei Vega, situate in Ploiesti, judetul Prahova. Prin natura activitatii desfasurate (prelucrarea titeiului), societatea face parte dintre cele cu impact asupra mediului motiv pentru care managementul societatii este continuu preocupat pentru reducerea impactului activitatii asupra factorilor de mediu, alocandu-se resurse financiare considerabile pentru realizarea de investitii in acest sens. Rafinariile operate detin actele de reglementare tehnico-juridice (autorizatii, avize) care permit functionarea in concordant cu legislatia in vigoare aplicabila. Dintre aceste autorizatii mentionam pe cele mai importante, prevazute de legislatia de mediu: 1. Autorizatia Integrata de mediu nr. 26/11.10.2007, aferenta rafinariei Petromidia, emisa in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005. 14

2. Autorizatia Integrata de Mediu nr. 23/14.03.2006, aferenta rafinariei VEGA. Ambele autorizatii integrate contin cerinte BAT (Best Available Technologies) pentru conformarea cu cerintele de mediu in vigoare, cu termen de aplicare pana in 31.12.2012, respective 2014 pentru Rafinaria Vega. Societatea are implementat Sistemul Integrat al Managementului de Mediu (SIMM), acreditat de Germanischer Lloyd, conform standard ISO 14001/2004 in cursul lunii septembrie desfasurandu-se audit de supraveghere din partea firmei care a acordat acreditarea SIMM. Aceasta este component a sistemului de management general, care include structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele pentru elaborarea, aplicarea, realizarea, analizarea si mentinerea politicii de mediu la nivelul societatii.

2.6. Diagnosticul financiar


Diagnosticul financiar const ntr-un ansamblu de instrumente i metode care permit aprecierea situaiei financiare i a performanelor unei ntreprinderi. Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situaia financiar a ntreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de meninere i dezvoltare n mediul specific economiei locale. n sens general, finalitatea diagnosticului financiar const n oferirea de informaii financiare att celor din interiorul ntreprinderii, ct i celor interesai din afara acesteia. Diagnosticul financiar se bazeaza pe analiza bilantului si contului de profit si pierdere in perioada 2009-2011. Analiza pozitiei financiare se realizeaza pe baza bilantului financiar obtinut din bilantul contabil prin regruparea posturilor de activ si de pasiv . Bilantul financiar la 31.12.2009
Nevoi A) ACTIVE IMOBILIZATE Necorporale 3.569.077.207 Corporale 1.563.231.644 Financiare 1.998.923.079 Resurse j) Capital propriu Capital social 2.109.927.600 Prime de capital 0 Rezerve din reevaluare 195.579.781 Rezerve 1.958.363.433 Rezultat reportat (2.637.900.419) Rezultatul nerepartizat 0 h) Provizioane 32.977.770 B) ACTIVE CIRCULANTE Stocuri 636.774.965 Creante 919.208.685 I) i) Datorii financiare pe TL 381.657 D) Datorii pe TS 3.990.749.375 din care datorii financiar bancare 341.939.959 Venituri in avans 0

15

Titluri financiare pe TS 0 Disponibilitati 49.795.828

C) CHELTUIELI IN AVANS 1.106.427

Bilantul financiar la 31.12.2010


Nevoi E) ACTIVE IMOBILIZATE Necorporale 4.586.773 Corporale 1.858.298.977 Financiare 2.032.926.606 Resurse j) Capital propriu Capital social 4.410.920.572 Prime de capital 232.637.107 Rezerve din reevaluare 194.908.206 Rezerve 30.517.089 Rezultat reportat (3.617.629.972) Rezultatul exercitiului (669.762.488) Rezultatul nerepartizat 0 j) F) ACTIVE CIRCULANTE Stocuri 902.498.199 Creante 1.362.973.824 Titluri financiare pe TS 0 Disponibilitati 28.095.444 Provizioane 61.660.090 k) Datorii financiare pe TL 17.743 H) Datorii pe TS 5.545.684.078 din care datorii financiar bancare 366.915.414 I) Venituri in avans 2.859.158

G) CHELTUIELI IN AVANS 2.431.760

Bilantul financiar la 31.12.2011


Nevoi I) ACTIVE IMOBILIZATE Necorporale 2.271.469 Corporale 2.265.630.938 Financiare 2.032.861.978

Resurse j) Capital propriu Capital social 4.410.920.573 Prime de capital 232.637.107 Rezerve din reevaluare 215.074.275 Rezerve 30.517.089 Rezultat reportat (4.287.392.460) Rezultatul exercitiului (735.847.584) Rezultatul nerepartizat 0 l) Provizioane 79.684.017 m) Datorii financiare pe TL 0

16

J) ACTIVE CIRCULANTE Stocuri 906.137.452 Creante 1.312.047.632 Disponibilitati 43.062.148

L) Datorii pe TS 6.617.973.868 din care datorii financiar bancare 446.593.166 I) Venituri in avans 0

K) CHELTUIELI IN AVANS 1.555.268

Pe baza bilantului financiar se vor calcula indicatorii de echilibru financiar patrimonial care reflecta pozitia financiara a intreprinderii. Situatia neta (SN)= active totale datorii totale Concret situatia neta arata valoarea capitalurilor proprii. Fondul de Rulment (FR)= capitaluri permanente active pe termen lung Atat capitalurile permanente cat si activele pe termen lung sunt delimitate in cadrul bilanturilor prezentate printro linie de resursele si nevoile pe termen scurt. Fond de Rulment propriu= Cp- imobilizari Fond de Rulment imprumutat= FR-FRpropriu Nevoia de fond de rulment(NFR) = (active circulante- active de trezorerie)- (datorii pe TS- pasive de trezorerie) Activele de trezorerie sunt reprezentate de titlurile financiare pe TS si de disponibilitati.pasivele de trezorerie sunt datoriile financiar bancare. Trezoreria neta(TN)= FR-NFR= active de trezorerie- pasive de trezorerie Lichiditatea curenta =active circulante/ datorii curente Lichiditatea imediata= (active circulante stocuri)/ datorii curente Lichiditatea la vedere= active de trezorerie/ datorii curente Rata autonomiei financiare= capitaluri proprii/ capitaluri permanente Rata datoriilor= Datorii totale/ active totale Indicatori de echilibru financiar patrimonial Indicatori 2009 2010 2011 SN 2384801211 2344003185 2064121985 FR din care: 678023871 472991188 114672971 - FR propriu 430663412 293661930 -80260665 -FR imprumutat 247360459 179329258 194933636 NFR 989549527 826361636 548160675 TN -311525656 -353370448 -433487704 Lichiditatea curenta 1,5292 1,3304 1,057 Lichiditatea imediata 1,1695 1,0642 0,7474 Lichiditatea la vedere 0,0239 0,0095 0,0064 800000000 Rata autonomiei financiare 0,906 0,9289 0,9174 Rata datoriilor 0,388 0,4062 0,5164 600000000
400000000

17

200000000 0 2009 2010 2011

fondul de rulm ent

Observam ca intreprinderea are un fond de rulment pozitiv pe toti cei 3 ani de analiza ceea ce releva o stare de echilibru financiar pe termen lung. Astfel imobilizarile sunt finantate in totalitate din resursele disponibile pe termen lung , surplusul acestora din urma folosindu-se pentru finantarea activitatii curente.Se observa ca acesta inregistreaza o scadere de 30.23% in 2010 fata de 2009 si respectiv de 75.75% in 2011 fata de 2010. In anul 2011 se observa un fond de rulment propriu negativ ceea ce inseamna ca firma a apelat la credite pe termen lung pentru finantarea activitatii sale.Nevoia de fond de rulment evidentiaza echilibrul pe termen scurt al intreprinderii. Trezorerie neta negativa reflecta un deficit de resurse si deci un dezechilibru financiar. Analiza performantelor financiare Pentru realizarea ei vom calcula soldurile intermediare de gestiune pe baza contului de profit si pierdere. Solduri Intermediare de Gestiune SIG 2009 2010 2011 Marja Comerciala 124324193 4647131 2251728 Productia Exercitiului 5594270808 5331439768 5434976478 Valoarea Adaugata 1933327724 423116067 366308590 EBE 530290046 369623736 304849805 Rezultat Exploatare 205484598 (22599108) (36849736) Rezultat Curent 186350013 (45954823) (314323203) Rezultat Brut 186350013 (45954823) (314323203) Rezultat Net 186350013 (45954823) (314323203) Capacitatea de autofinantare(MS) 302984445 58432998 (178630312) Capacitatea de autofinantare(MA) 302984445 58432998 (178630312) Marja comerciala= venituri din vanzarea marfurilor costul marfurilor vandute
140000000 120000000 100000000 80000000 60000000 40000000 20000000 0 2009 2010 2011

m arja comerciala

Marja comerciala vizeaza exclusiv activitatea comerciala a intreprinderii, adica cumpararea si vanzarea de marfuri. Valorile pozitive ale marjei comerciale pe toti anii d analiza evidentiaza ca s-a obtinut un spor de venituri in urma vanzarilor de marfuri superior sporului aferent costurilor 18

marfurilor.Pe baza calculelor se observa o scadere a marjei comerciale cu 96.26 % in 2010 fata de 2009 si 51.54 % in 2010 fata de 2011. Productia exercitiului= Marja comerciala + productia vanduta +venituri din productia stocata +venituri din productia de imobilizari

5600000000 5550000000 5500000000 5450000000 5400000000 5350000000 5300000000 5250000000 5200000000 2009 2010 2011

productia exercitiului

Productia exercitiului ofera o imagine mai fidela a activitatii reale a intreprinderii pe durata perioadei de gestiune, spre deosebire de cifra de afaceri care face referire doar la productia vanduta. La nivelul firmei s-a inregistrat o scadere a productiei exercitiului de 4.69 % in 2010 fata de anul 2009 datorata faptului ca in 2010 avem un sold debitor al variatiei stocurilor. In 2011 fata de anul 2010 se inregistreaza o crestere de 1.94 % avand in vedere faptul ca in 2011 avem un sold creditor al variatiei stocurilor . Valoarea Adaugata= Productia exercitiului cheltuieli cu materiile prime- cheltuieli cu materiale consumabile cheltuieli cu energia si apa cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti

2000000000 1500000000 1000000000 500000000 0 2009 2010 2011 valoarea adaugata

Valoarea adaugata exprima o crestere de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a fortei de munca si a capitalului, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenite de la terti.Valoarea acestui indicator a scazut cu 78.11% in 2010 fata de 2009 si respectiv cu 37.06% in 2011 fata de 2010. Inseamna ca exista un randament scazut al utilizarii factorilor de productie. Excedentul brut de exploatare(EBE) = Valoarea adaugata+ subventii de exploatare cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate cheltuieli cu remuneratiile personalului cheltuieli privind asigurarile sociale si protectia sociala 19

600000000 500000000 400000000 300000000 200000000 100000000 0 2009 2010 2011

excedentul brut de exploatare

EBE este o marja independenta de deciziile financiare, depinzand doar de natura activitatii de exploatare a firmei. Se observa o scadere a excedentului brut de exploatare de 30.29% in 2010 fata de 2009 si de 17.52% in 2011 fata de 2010. Rezultatul de exploatare = EBE+ venituri din provizioane privind activitatea de exploatare+ alte venituri de exploatare cheltuieli cu amortizarile si provizioanele de exploatare- alte cheltuieli de exploatare

250000000 200000000 150000000 100000000 50000000 0 -50000000 2009 2010 2011 rezultatul exploatarii

Rezultatul de exploatare releva profitul economic independent de politica financiara a firmei si de cea de dividend tinand cont doar de consumul de capital fix.Se observa conform calculelor o scadere de 110.99% in anul 2010 fata de 2009 ajungandu-se de la valori pozitive la valori negative. Se observa ca din 2010 firma inregistreaza pierderi in activitatea de exploatare, pierderi care vor duce la un rezultat net negativ. Aceste pierderi se datoreaza scaderii rentabilitatii activitatii de exploatare. Rezultatul curent= Rezultatul de exploatare + venituri financiare cheltuieli financiare Rezultatul brut= Rezultatul curent+ venituri extraordinare- cheltuieli extraordinare

20

200000000 100000000 0 -100000000 -200000000 -300000000 -400000000 2009 2010 2011

rezultatul brut

Rezultatul net= Rezultatul brut impozit pe profit Rompetrol Rafinare S.A. incheie exercitiul financiar din 2011 cu o pierdere de 314323203 lei din care 36849736 reprezinta pierdere din exploatare iar restul de 277473467 este pierderea financiara. Desi in anul 2009 avem un rezultat favorabil in anii 2010 si 2011 se inregistreaza pierderi datorate in principal cresterii cheltuielilor totale. Acestea inregistreaza cresteri semnificative de 6% si respectiv 30% fata de nivelul din 2009 datorita cresterii pretului de achizitie a titeiului pe plan mondial si majorarii preturilor la utilitati. Observam ca in anul 2009 intreprinderea inregistreaza profit pe care il repartizeaza in totalitate actionarilor pentru a mentine interesul acestora.Deoarece profitul se repartizeaza in totalitate nu se va calcula impozitul pe profit pentru a se evita dubla impunere fiscala(se calculeaza impozit pe dividend) astfel rezultatul brut este acelasi cu rezultatul net. Capacitatea de autofinantare(MS)= EBE + alte venituri din exploatare alte cheltuieli din exploatare +venituri financiare cheltuieli financiare + venituri exceptionale cheltuieli exceptionale impozit pe profit Capacitatea de autofinantare(MA)= profi net- venituri calculate+ cheltuieli calculate
400000000 300000000 200000000 100000000 0 -100000000 -200000000 2009 2010 2011 CAF

21

Diagnosticul rentabilitatii si riscului intreprinderii Pentru realizarea dignosticului rentabilitatii se vor calcula urmatoarele rate de rentabilitate: Rate de Rentabilitate 2009 2010 2011 ROE 0.650553315 -0.019269875 -0,134096747 Rata Dobanzii 0.025224149 0.400455357 0.665555823 ROA 0.095496881 0.020174292 -0.077266699 Efectul de levier 0.554920917 -0.039444167 -0.056830047 Activ Economic 2632161670 2523332443 Capital propriu 2004 =286448487 datorii pe TL 2004 =2261990572 Rentabilitatea financiara(ROE) este cea mai importanta deoarece in functie de ea actionarii iau decizia de a investi sau de a se retrage dintr-o afacere. ROE= Profit net/ capitaluri proprii Rata dobanzii= dobanzi/ datorii finaciare Rentabilitatea economica(ROA) reprezinta rentabilitatea ansamblului capitalurilor investite. ROA=ROE
capitaluriproprii datoriifinanciare +Ratadobanzii activeconomic activeconomic
datoriifin anciare

Efectul de levier= (ROA-Ratadobanzii) capitaluriproprii

Cifra de Afaceri

2009 6.281.160.059

2010 2011 7.099.249.720 10.174.808.952

2.7. Analiza swot


Puncte tari : grad inalt de automatizare si capacitate ridicata de prelucrare Compania detine o cota importanta de piata de aproximativ 30% produsele respect standardele europene de calitate i normele de protecie a mediului cresterea permanenta a productivitatii si eficientei, inovatia continua Rafinaria dispune de un terminal marin si facilitati de cale ferata si auto pentru incarcarea/descarcarea produselor. functionarea sistemului de management integrat al calitatii, mediului sanatatii si sigurantei in munca, conform cerintelor ISO9001, ISO14001 si OHSAS18001.

22

Puncte slabe : Substantele si preparatele folosite (produse petroliere, cocs de petrol, sulf de petrol, gaze petroliere lichefiate, metanol, metil tert butil eter) sunt periculoase prezintand pericol de incendiu si explozie Costuri de operare ridicate Numar prea mare de angajati

Oportunitati : Extinderea pietei potentiale in alte zone ale tarii sau in strainatate ca urmare a intrarii in UE

Amenintari: Cresterea preturilor substantelor folosite in contextul intrarii in UE, accesul produselor producatorilor externi pe piata romaneasca a devenit mult mai facil, acest lucru ducand la cresterea concurentei

2.8. Ratele generale de gestiune


2.8.1. Gestiunea capitalurilor Capitalurile permanente = capitaluri proprii + subvenii pentru investiii + datorii mai mari de un an CP 2009 = 1.151.854.310+0+381.657 = 1.152.235.967 CP 2010 = 581.590.514 + 0 + 17.743 = 581.607.257 CP 2011 = 134.091.000 + 0 + 0 = 134.091.000 Pentru gestiunea capitalurilor utilizm urmtorii indicatori: A) numrul de rotaii a capitalurilor permanente (NRCP):
Venituri totale 7.186.208.363 = = 6,23 rotaii Capitaluri permanente 1.152.235.967 Venituri totale 8.395.015.238 = = 14,43 rotaii Capitaluri permanente 581.607.257

NRCP2009 = NRCP2010 =

23

NRCP2011 =

Venituri totale 11.796.290.179 = = 87.96 rotaii Capitaluri permanente 134.097.000

B) Durata de rotaie a capitalurilor permanente (DRCP):


DRCP2009 = DRCP2010 =
DRCP2011 =

Capitaluri permanente x 360 1.152.235.967 x360 = = 57,7 zile Venituri totale 7.186208363 Capitaluri permanente x 360 581.607.257 x360 = = 24,9 zile Venituri totale 8.395.015.238
Capitaluri permanente x 360 134.091.000 x360 = = 4,09 zile Venituri totale 11.796.290.179

CONCLUZII: Capitalurile permanente sau sursele de finanare permanente se roteau prin veniturile totale de 6,23 ori n 2009 i doar de 14,43 ori n 2010. Viteza de rotaie a capitalurilor permanente nu este scazuta ceea ce semnific o eficiena buna a surselor de finanare. Reducerea de peste dou ori a vitezei de rotaie se datoreaz investiiilor efectuate n instalaii i maini de la 1.334.255 lei n 2009 la 62.273.722 lei n 2010. Prin aceste investiii se sper la rezultate economice mai bune n viitor. Precizm c aceste rate de rotaii au valori necorespunztoare i ele trebuie comparate cu valorile din sectorul de activitate unde funcioneaz firma. ntruct datoriile pe termen lung sunt nesemnificative n capitalurile permanente (sub 1%) numrul de rotaii i duratele de rotaie ale capitalurilor proprii sunt apropiate de ale capitalurilor permanente analizate mai sus. B. Gestiunea activelor 1. Gestiunea activelor totale Activele totale includ activele imobilizate, activele curente i cheltuielile n avans, adic: 2009 2010 2011 3.569.077.207,0 3.895.812.356, 4.300.764.385,0 ACTIVE IMOBILIZARE 0 1.605.779.478,0 ACTIVE CIRCULANTE 0 1.106.427,0 CHLTUIELI IN AVANS 0 5.157.963.112,0 AT venituri totale 24 0 7.186.208.363,0 00 8.395.015.238, 0 6.191.811.573, 0 11.796.290.179,0 00 2.431.760,0 0 6.563.566.885,0 00 2.293.567.457, 0 1.555.268,0 0 2.261.247.232,0

0 1.606.885.905,0 ACTIVE CURENTE 0

00 2.295.999.217, 00

0 2.262.802.500,0 0

Pentru gestiunea activelor totale utilizm urmtorii indicatori: A) Numrul de rotaii a activului total (NRAT):
NRAT2009 = NRAT2010 = NRAT2011 = Venituri totale = 1,30 rotaii Active totale Venituri totale = 1,35 rotaii Active totale Venituri totale = 1,79 rotaii Active totale

B) Durata de rotaie a activelor totale (DRAT):


DRAT2009 = DRAT2010 = DRAT2011 = Active totale x 360 = 256,66 zile = 0.71 ani Venituri totale Active totale x 360 = 256.52 zile =0.73 ani Venituri totale Active totale x 360 = 200 =0.55 ani Venituri totale

Pentru unitile industriale valorile de referin sunt urmtoarele: sub o rotaie semnific o activitate necorespunztoare; ntre 1 i 1,4 rotaii reflect o activitate satisfctoare; peste 1,4 rotaii semnific o activitate bun. Concluzii: Valorile obinute de firma analizat semnific o activitate buna. Investiiile efectuate n trecut i arat efectele. 1. Gestiunea activelor imobilizate Pentru gestiunea activelor imobilizate utilizm urmtorii indicatori: A) Numrul de rotaii a activelor imobilizate (NRAI):
NRAI 2009 = NRAI 2010 = Venituri totale = 2,013 rotaii Active imobilizate Venituri totale = 2,154 rotaii Active imobilizate

25

NRAI 2011 =

Venituri totale = 2,742 rotaii Active imobilizate

B) Durata de rotaie a activelor imobilizate (DRAI):


DRAI 2009 = DRAI 2010 = Active imobilizate x 360 = 179 zile = 0,49 ani Venituri totale Active imobilizate x 360 = 167 zile = 0,46 ani Venituri totale

DRAI 2011 =

Active imobilizate x 360 = 131 zile = 0,36 ani Venituri totale

Concluzii: Valorile considerate normale pentru firmele industriale sunt de 4 rotaii pe an, ns firma a obinut n 2009 2,013 rotaii, iar n 2010 numrul a crescut la 2,154 rotaii. Aceste valori se datoreaz i cresterii cererii de produse i implicit a veniturilor din exploatare. Valorile considerate normale a termenului de revenire a activelor imobilizate este de 100 de zile. n 2009 revenirea activelor imobilizate se facea la 179 zile, iar in 2011 la 131 zile, astfel n toti cei 3 ani analizati valorile sunt normale. 2. Gestiunea activelor curente Activele curente cuprind activele circulante (stocuri, creane, casa i conturi la bnci, investiii financiare pe termen scurt) i cheltuielile n avans. Pentru gestiunea activelor curente utilizm urmtorii indicatori: A) Numrul de rotaii a activelor curente (NRAC):
NRAI 2009 = NRAI 2010 = NRAI 2011 = Venituri totale = 4,47 rotaii Active curente Venituri totale = 3,65 rotaii Active curente Venituri totale = 5,21 rotaii Active curente

B) Durata de rotaie a activelor curente (DRAC):


DRAI 2009 = DRAI 2010 = Active curente x 360 = 80,5 zile = 0,22 ani Venituri totale Active curente x 360 = 98,45 zile = 0,27 ani Venituri totale

26

DRAI 2011 =

Active curente x 360 = 69,05 zile = 0,19 ani Venituri totale

Concluzii: Se consider c avem o eficien maxim a activelor curente la 6 rotaii, care corespund unui termen mediu de revenire sub form iniial bneasc de 60 de zile. Indicatorii obinui de firm au valori aproximativ egale cele considerate normale. II. GESTIUNEA STOCURILOR Stocurile cuprind urmtoarele elemente: materii prime i materiale consumabile, producia n curs de execuie, produse finite i mrfuri, avansuri pentru cumprri de stocuri. Pentru gestiunea stocurilor utilizm urmtorii indicatori: A) Numrul de rotaii a stocurilor (NRS):
NRS 2009 = NRS 2010 = NRS 2011 = Cifra de afaceri = 9,8 rotaii Stocuri Cifra de afaceri = 7,8 rotaii Stocuri Cifra de afaceri = 11,2 rotaii Stocuri

B) Durata de rotaie a stocurilor (DRS):


DRS 2009 = Stocuri x 360 = 36 zile Cifra de afaceri

DRS 2010 = DRS 2011 =

Stocuri x 360 = 45 zile Cifra de afaceri Stocuri x 360 = 32 zile Cifra de afaceri

Concluzii:

27

Se apreciaz c avem o eficien minim a stocurilor la 8 rotaii, care corespund unui termen mediu de revenire sub form iniial bneasc de 45 de zile. Indicatorii obinui de firm au valori considerate normale n 2009 iar n 2010 duratele de imobilizare a stocurilor au valori mai bune. n 2010 stocurile se rotesc de 8 ori, recuperndu-se prin cifra de afaceri n 45 de zile, iar n 2011 se rotesc de 11,2 ori, recuperndu-se prin cifra de afaceri n 32 de zile. III. GESTIUNEA CREANELOR 1) Gestiunea creanelor curente Creanele reprezint sumele de ncasat i pot fi clasificate n urmtoarele elemente: creane comerciale; sume de ncasat de la entitile afiliate; sume de ncasat de la entitile de care compania este legat n virtutea intereselor de participare; alte creane; capital subscris i nevrsat. Creanele curente includ i cheltuielile n avans. Pentru gestiunea creanelor curente utilizm urmtorii indicatori: A) Numrul de rotaii a creanelor (NRC):
NRC 2009 = Venituri totale = 7,81 rotaii Creante

NRC 2010 = 6,16 rotaii


NRC 2011 = 9 rotaii

B) Durata de rotaie a creanelor (DRC):


DRC 2009 = Creante x 360 = 46 zile Venituri totale

DRC 2010 = 58,4 zile


DRC 2011 = 40 zile

Concluzii: Se apreciaz c avem o eficien minim a creanelor la 6 rotaii, care corespund unui termen mediu de ncasare de 58 de zile, ns n anul 2011 avem 9 rotaii care corespund unui termen de incasase de 40 de zile, ceea ce reprezint valori normal.

28

IV. GESTIUNEA DATORIILOR 1) Gestiunea datoriilor Pentru gestiunea datoriilor utilizm urmtorii indicatori: 3.991.131.032,0 DATORII TOTALE CHELTUIELI TOTALE 0 00 7.660.295.781,0 0 00 5.545.701.821, 0 9.064.745.476, 12.532.137.763, 00 6.617.973.868,0

A) Numrul de rotaii a datoriilor (NRD):


NRD 2009 = Cheltuieli totale = 1,91 rotaii Datorii curente

NRD 2010 = 1,63 rotaii

NRD 2011 = 1,89 rotaii

B) Durata de rotaie a datoriilor (DRD):


DRD 2009 = Datorii curente x 360 = 188 zile Cheltuieli totale

DRD 2010 = 220 zile

DRD 2011 = 190 zile

Concluzii: Valoarile rotatiilor calculate precedent asigur o stare bun a gestiunii datoriilor. Dac n anul 2009 durata medie de plat a datoriilor era de 188 de zile, n 2010 ea ajunge la 220 zile, ceea ce arat c firma nu i-a achitat datoriile (datoriile au crescut de la 4 milioane la 5,5 milioane).

2) Gestiunea creditului furnizor Creditul furnizor alturi de avansurile primite de la clieni reprezint o surs de finanare a ciclului de exploatare. El arat numrul de zile de creditare obinute de firm de la furnizori. Creditul furnizor include urmtoarele: cheltuieli cu materii prime i materiale; alte cheltuieli materiale; alte cheltuieli externe (cu energia i apa); 29

cheltuieli privind mrfurile; cheltuieli privind prestaiile externe. 2010 2011 7.102.649.479,0 10.246.440.818, creditul furnizor chlt. materii prime alte cheltuieli materiale alte cheltuieli externe 0 6.600.022.225,0 0 2.140.785,0 0 265.990.442,0 0 40.378.625,0 cheltuieli prvind marfurile 0 0 cheltuieli privind prestatiile 194.117.402,0 externe 0 00 706.233.316, Furnizori 240.804.547,00 00 00 5.721.296,0 166.960.429, 0 318.990.908, 00 1.955.856,0 00 9.752.812.329,

Creditul furnizor din 2010 = 7.102.649.479 Creditul furnizor din 2011 = 10.246.440.818 Pentru gestiunea creditului furnizor utilizm urmtorii indicatori: A) Numrul de rotaii a creditului furnizor (NRCF):
NRCF2010 = Cheltuieli cu furnizorii = 29,5 rotaii Furnizori

NRCF2011 =14,5 rotaii

B) Durata de rotaie a creditului furnizor (DRCF):


DRCF2010 = Furnizori x 360 = 12,2 zile Cheltuieli cu furnizorii

DRCF2011 = 24,81 zile

Concluzii: Se apreciaz c avem o eficien minima a creditului furnizor la cel puin 14 rotaii, care corespund unui termen mediu de plat a facturilor de 24 de zile. Dac se pltete un furnizor mai trziu, este un avantaj pentru firm, ntruct ea se poate folosi de aceast surs de creditare. Plata furnizorilor depinde de modalitile i termenele de plat stabilite prin contractele dintre pri. Dac n 2010 durata de plat a furnizorilor a fost de 12,2 de zile, n 2011 durata de plat a fost de 24,81 zile, termene normal de plat. 30

CAP. 3 CONCLUZII I PROPUNERI


Compania Rompetrol Rafinarie S.A., prin rezultatele obtinute in studiul prezent, a demonstrat o forta financiara suficienta pentru cresterea si imbunatatirea capacitatii de prelucrare a produselor rafinate dar si pentru producerea unei game diversificate de produse corespunzatoare cerintelor consumatorilor. Managementul companiei denota c societatea are un business profitabil, cu o valoare relativ mic a cheltuielilor. Afacerea este fezabil din punct de vedere:

Comercial avnd n vedere obiectivele de mrire ale produciei un numr tot mai mare de

clieni att interni, ct i externi vor putea fi satisfcuti. Financiar - compania ndeplinete condiiile de bonitate; din calculul indicatorilor rezult c

nu exist riscuri majore pentru rambursarea ratelor i a dobnzilor. Afacerea este credibil datorit:

profitabilitii sale fluxului ridicat de lichiditi

31

32