Organizarea spatiala a liniilor de productie in flux

Proiectarea liniilor de productie in flux necesita, ca o conditie esentiala, amplasarea

diferitelor
masini, utilaje si agregate, potrivit mersului procesului tehnologic si adoptarea unei organizari
spatiale a
desfasurarii fluxului de fabricatie.
Pentru organizarea spatiala pot fi adoptate diferite configuratii de amplasare a utilajelor care sa
respecte succesiunea prelucrarii conform mersului procesului tehnologic.
Adoptarea configuratiei de amplasare se face prin luarea in considerare a unor factori:
1. numarul si durata operatiilor care trebuie executate pe o linie;
2. numarul de masini sau locurile de munca necesitate de efectuarea operatiilor;
3. lungimea liniei;
4.forma si marimea spatiului disponibil al unitatii de productie pe care urmeaza sa se
amplaseze linia;
5. marimea, greutatea pieselor sau produselor ce urmeaza a se executa.
Configuratia unei linii de productie in flux nu trebuie sa fie neaparat in linie dreapta ci poate fi si
sub forma unor litere: S, U, L, M, N, O, Y, C.
O configuratie optima trebuie sa asigure alimentarea in mod automat a unei masini cu
produsul
sau piesa de prelucrat de la masina anterioara. Masinile sau locurile de munca trebuie astfel
amplasate, incat fiecare muncitor sa poata lua produsul sau piesa cat mai usor de la locul unde a
fost
depus de muncitorul care a efectuat operatia anterioara, sau de pe mijlocul de transport, sau sa
poata
efectua operatia in conditii optime fara a deplasa obiectul muncii de pe mijlocul de transport.
Organizarea spatiala a utilajelor necesita ca o conditie esentiala, stabilirea mijloacelor de
transport ce vor fi folosite pentru deplasarea obiectului muncii. Pot fi folosite mijloace de deplasare
cum
sunt: benzi rulante, transportoare pe role, conveioare, carucioare, etc.
Mijloacele de transport folosite pot fi de lucru atunci cand ele asigura atat transportul cat si
locul
de munca pe care se executa operatia la produsul respectiv, sau pot fi distribuite atunci cand acesta
asigura numai transportul produselor de la un loc de munca la altul.

Alegerea tipului de mijloc de transport se face in functie de conditiile de fabricare.

In cazul liniilor la care piesele se deplaseaza intr-o singura directie se recomanda folosirea
transportoarelor pe role, in timp ce la deplasarea alternativa a pieselor se recomanda folosirea
carucioarelor manuale. Pentru operatiile de manipulare legate de functionarea liniilor se folosesc
macarale manuale electrice iar in cazul unor piese mici, sub 15 kg, incarcarea liniei se face manual.
In
cadrul unitatilor de productie cu spatii inguste se folosesc pentru transport, monoraiurile, iar in cazul
50

liniilor care necesita efectuarea transportului cu o anumita viteza pentru piese de greutate mica se
recomanda folosirea benzilor transportoare de cauciuc, textile, plastice.
ISO 90001

Standardele din "familia ISO 9001" reprezinta o colectie de standarde care contin cerinte referitoare la
diverse procese desfasurate în cadrul organizatiei (cum ar fi procesele de: proiectare, marketing,
productie, furnizarea de servicii, desfacere, aprovizionare, tratarea neconformitatilor etc.).
O organizatie poate afirma (se poate certifica) ca are un sistem de management competitiv (un sistem
de management al calitatii) daca respecta cerintele standardului ISO 9001:2000.
Respectarea cerintelor standardului ISO 9001 se realizeaza tinând cont de recomandarile/ cerintele
celorlalte standarde din "familia ISO 9000".
Pentru a întelege de ce este familia de standarde ISO 9000 atât de importanta astazi, este necesar sa
tecem î revista istoria ei.
Î anii '50 s îceputul anilor '60, Ministerul Aparaii din Marea Britanie a avut mai multe probleme legate de
echipamentele aprovizionate. Dorind ca echipamentele safie câ mai fiabile, Ministerul Aparaii a introdus
sub denumirea de Standardele Aparaii o serie de proceduri de calitate (norme documentate) obligatorii
pentru proiectantii producatoii si furnizorii de echipamente miliatare.
În1970, Standardele Apararii au fost incluse in standardele AQAP. Aceste standarde erau respectate de
furnizorii de echipamente militate pentru tarile NATO.
In 1979, ca urmare a necesitatii de a introduce un standard prin care si furnizorii din alte industrii sa
poata fie controlati, a aparut standardul BS 5750 (avand ca sursa standardele AQAP).
In 1987, datorita cererii privind confirmarea nivelului de calitatea oferit de o organizatie, la nivel
international a fost elaborata, de catre Organizatia Internationala pentru Standardizare (ISO), familia de
standarde ISO 9000 (avand ca sursa BS 5750).
La inceputul anilor '90, standardele din familia ISO 9000 au trecut printr-un proces de revizuire, prin care
s-a dorit sa se corecteze unele discrepante si erori ce au fost puse in evidenta in cursul aplicarii sale in
lumea intreaga, sa se imbunatateasca limbajul standardului si sa-l faca aplicabil si organizatiilor ce nu
activeaza in domeniul productiei. Revizia familiei de standarde ISO 9000 a fost adoptata oficial in 1994
de Organizatia Internationala pentru Standardizare (ISO).
In 2000 la nivel international a aparut ultima revizie a familiei de standarde ISO 9000. Aceasta ultima
forma are o cu totul alta structura, familia de standarde ISO 9000 fiind dezvoltata din perspectiva
abordarii procesuale a organizatiei. Astfel, familia de standarde ISO 9000 a devenit mult mai acesibila
organizatiilor, punandu-se accentul pe imbunatatirea continua a calitatii, pe modalitatile de crestere a
sastifactiei aduse de organizatie clientilor sai.
ISO 9001: 2001 este un standard ce stabileste cerintele pentru un sistem de management al calitatii,
care prevede:
- identificarea proceselor desfasurate, a modului de desfasurare si a legaturilor dintre ele (procese de
management, de asigurare a resurselor, de realizare a serviciilor si de monitorizare);
- documentarea Sistemului de Management al Calitatii prin Manualul Calitatii, proceduri de sistem,
proceduri si instructiuni de lucru;
- stabilirea modului de elaborare, verificare, aprobare a documentelor si nivelele de responsabilitate
implicate, precum si a regulilor de difuzare si retragere a documentelor;
- stabilirea regulilor de efectuare a modificarilor in documente si date;
- stabilirea regulilor privind documentele externe;
- cerinte referitoare la identificarea, pastrarea, protectia, retragerea si arhivarea inregistrarilor calitatii, a
caror mentinere demonstreaza functionarea Sistemului de Management al Calitatii.
În noua editie, acesta este standardul cerut pentru asigurarea calitatii si pentru a evalua aptitudinea
organizatiei de a îndeplini cerintele clientlui. Standardul este utilizat de catre organizatiile care doresc:
-Sa demonstreze „abilitatea de a furniza consecvent produse care sa satisfaca cerintele clientului si
cerintele reglementarilor aplicabile”;
-Sa mareasca „satisfactia clientului prin aplicarea eficace a sistemului de management al calitatii,
dezvoltarea proceselor de îmbunatatire continua, prevenirea neconformitatilor.
Standardul stabileste cerintele unui sistem de management al calitatii. Aceste cerinte pot fi avute în
vedere pentru certificarea sau pentru scopuri contractuale. Certificarea în baza acestui standard
urmareste sa furnizeze încredere în conformitatea produselor realizate cu cerintele implicite sau
specificate. Standardul urmareste, în acelasi timp, sa asigure cresterea aficacitatii sistemului de
management al calitatii în ceea ce priveste satisfacerea cerintelor clientilor.