1.

descrierea geografica , suprafata , relief , fauna , clima

scurt istoric al judeţului braşov

primele urme ale existenţei umane în zonă datează de acum 60.000 de ani. locuitorii acestor părţi au
trecut fără îndoieală prin toate etapele specifice civilizaţiei antice. mărturie a trecutului istoric este
tabăra romană de la răşnov, care se găsea la nord-estul graniţei imperiului roman.
ţara bărsei (braşovul şi vecinătăţile sale), a jucat un rol important în evul mediu, deţinând trei puncte
strategice care i-au asigurat dezvoltarea economică, militară şi politică:
 
- primul este cetatea făgăraşului, regiunea fiind cunoscută ca ţara făgăraşului, care pe o perioadă
lungă s-a aflat sub administraţie românească, păstrând obiceiurile vechi ale pământului, fiind de
asemenea şi un loc sigur în transilvania pentru domnitorii ţării româneşti.
- al doilea punct este castelul bran,(situat la 30 de km de braşov pe drumul european e 574 spre
piteşti), în prezent fiind ansamblu muzeal ce găzduieşte trei expoziţii permanente: una în castel, a
doua în muzeul de etnografie (în aer liber), iar al treia în clădirea vechii vămi.
- al treilea punct este braşovul, prima dată atestat documentar în anul 1235, cel mai important oraş
din transilvania în timpul evului mediu, o fortăreaţă economică în secolele xiv – xvi.
- majoritatea satelor locuite de saşi (populaţie germanică colonizată în secolul al xii-lea în
transilvania)păstrează biserici fortificate, locuri de rugăciune şi adăpost. cea mai mare biserică -
fortăreaţă din judeţul braşov se găseşte la prejmer, dar la fel de interesante sunt şi cele de la viscri şi
homorod.
aşezare
în partea centrală a româniei, în interiorul arcului carpatic, la întâlnirea carpaţilor orientali cu cei
meridionali, pe cursul mijlociu al oltului, străbătut de meridianul 25°  longitudine estică şi paralela de
46 ° latitudine nordică.
vecini
la nord: judeţele harghita şi mureş, la est: judeţele buzău şi covasna la vest judeţul sibiu, la sud
judeţele argeş, dâmboviţa şi prahova.
suprafaţă
5.363 km2 (respectiv 2,3 % din teritoriul ţării)
populaţie
600.000 de locuitori
oraşe
braşov, reşedinţă de judeţ, cu 280.000 locuitori, o aşezare cu atmosferă medievală, ce conservă multe
clădiri de epocă, situată la o răscruce importantă de drumuri comerciale, care legau cele trei ţări
româneşti, în depresiunea omonimă, la 520 - 650 metri altitudine, la poalele masivului tâmpa,
însemnând şi locul festivalului cerbul de aur. alte oraşe: codlea, făgăraş, predeal, râşnov, rupea,
săcele, victoria, zărneşti, ghimbav.
relieful
este variat şi se desfăşoară în trei trepte majore: a munţilor (celor mai înalţi din ţară care include
versantul  nordic al munţilor făgăraş şi prelungirile masivilor piatra craiului, leoata, bucegi, ciucaş şi
bârsei (piatra mare şi postăvarul) şi a munţilor scunzi, „clăbucetelor”, întorsura buzăului, dârste,
codlea, perşani), a depresiunilor braşovului, făgăraşului, şi culmilor deluroase, sud-estul podişului
hârtibaciului.
clima
este temperat-continentală, moderată, cu diferenţieri în funcţie de altitudine şi cu precipitaţii
variabile, cu vânturi din direcţia vest, nord-vest. temperatura medie anuală este între -2,5 oc şi 8,2oc, în
ianuarie -4 - -10oc iar în iulie 6-18oc.
1
cursurile de apă
sunt reprezentate de oltul mijlociu şi afluenţii săi: aita, baraolt, vârghiş, homorod, felmer, ghimbav,
bârsa, şercaia, sebeş, berivoi, breaza, viştea, ucea străbat judeţul alături de tirlung, timiş, râşnov.
fauna

fauna este foarte variată, graţie multitudinii biotipurilor întâlnite din v. oltului pâna pe crestele
muntoase. dacă în mlaştinile eutrofe ale tarii bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele
relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe tâmpa sau dealul cetatii sunt populate de numeroase
specii de ichneumonide, etc. apele de munte şi de şes sunt populate de specii diferite de peşti
(păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeala, ca si în paduri, abundă specii de
amfibieni, reptile, păsări (şorecarul comun, şorecarul încaltat, barza albă, barza neagră, vânturei,
hereţi, potârnichi, acvile, cocoşul de munte, prundărişul de piatră) şi mamifere (capra neagră, ursul,
căpriorul, mistreţul, râsul, etc).

1.2. reteaua hidrografica , rauri , lacuri

hidrografie
 
în alcătuirea resurselor de apă ale judeţului braşov intră pe de o parte apele subterane – freatice şi de
adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care străbate
teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.
întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al oltului care
străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu râul negru până la
confluenţa cu râul ucea. cei mai importanţi afluenţi ai oltului din judeţ sunt: timiş, ghimbăşel, bârsa,
homorodu mare şi şercaia.
tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din munţii făgăraşului (urlea şi
podragu) şi cu lacurile artificiale.
prin municipiul braşov trec râurile şcheiu (numit şi râul graft), valea tei, valea răcădău, valea
plopilor cu valea scurtă,valea florilor, gorganu, râul timiş şi canalul timiş.

2
 1.3. flora , vegetatia , fauna
vegetaţia şi flora

la poalele masivului se află etajul pădurilor de gorun şi stejar iar în partea nordică a sa, se află unul
dintre cele mai interesante resturi ala vechilor păduri de stejar, astăzi rezervaţie naturală:poiana
narciselor care se întinde pe o suprafaţă de peste 400 ha. ,inundată cam pe la jumătatea lunii mai de
un adevărat covor de narcise.etajul pădurilor de fag se află la o altitudine cuprinsă între 600 şi 1300
m. iar de la 1300 până la 1700 m. altitudine întâlnim etajul molidului, urmat de etajul alpin inferior
care se continuă până la 2200 m. altitudine.aici înâlnim tufărişurile scunde de ericacee:afinul şi
merişorul.

dincolo de 2200 m. altitudine şi până la vârfurile cele mai înalte ,de peste 2500 m., în etajul superior
tufărişurile lemnoase devin din ce în ce mai mici şi mai rare. dintre plantele cele mai frecvent
înâlnite deosebim crucea voinicului, mierea ursului, floarea paştelui, brânduşele, crinii de pădure
garofiţa de munte, genţiana bujorul de munte şi mai rar floarea de colţ.

fauna este cea mai reprezentativă din ţara noastră, aici înâlnind o mare varietate de nevertebrate. în
apele repezi de munte găsim păstrăv, scobar, mreana şi un exemplar ocrotit de lege numit
3
sforete.aici înâlnim, pe lângă căprioare, ursi, mistreţi, feline, şi cele mai reprezentative
animale:caprele sălbatice.

masivul piatra craiului

piatra craiului se numără printre cei mai umanizaţi munţi din românia, activităţile economice sunt
dominate de turism ,de creşterea animalelor şi de importane centre de turism la poale. ei sunt
accsesibili rutier, feroviar şi prin mijloace de transport pe cablu.limitele geografice ale sale sunt la
nord valea bîrsei ,la apus şi la sud valea dîmboviţei ,iar la răsărit văile brusturelui şi
dîmbovicioarei.vegetaţia pietrei craiului, datorită prezenţei absolute a calcarelor, adăposteşte o floră
mai puţin bogată în specii. multe dintre acestea au o importanţă atât de mare încât au fost declarate
monumente ale naturii si ocrotite ca atare. in fruntea acestora stă garofiţa pietrei craiului, prezentă
exclusiv în spaţiul geografic al masivului, apoi floarea de colţ , arginţica, sângele voinicului, tisa si
ghinţura galbenă. dintre elementele de faună ale masivului declarate monumente ale naturii se
remarcă următoarele :capra neagră, râsul, cocoşul de munte, acvila si păstrăvul .rezervaţia naturală
piatra craiului mare se întinde pe mai bine de 1200 ha. de pe ambii versanţi ai masivului şi a fost
organizată încă din anul 1938.

1.4. resurse naturale

cadrul natural al judeţului braşov este generos cu un relief deosebit de variat care oferă de
la sud spre nord zone montane cu munţi semeţiîmbrăcaţi în verdele pădurilor de conifere, zone
de dealuri subcarpatice cu păduri de foioase, păşuni şi fâneţe şi zone depresionare cum sunt celeale b
ârsei, făgăraşului şi oltului cu întinse şi mănoase suprafeţe agricole.
in cadrul judeţului pădurile deţin o pondere ridicată, ele reprezentând peste 35,3 %
din întreaga suprafaţă.
resursele naturale al judeţului dintre care amintim : zăcămintele de cărbune( lignit ) la
vulcan, marmura de la şinca veche, calcarul de la braşov,
codlea, zărneşti şi racoş, bazaltul şi andezitele de la racoş şi pădurea bogăţii, gresia de
la teliu, argilele refractare din braşov şi cristian , apeletermale de la codlea şi cele iodo-sodice de
la perşani, rotbav şi homorod, apele  minerale de
zizin, întregesc cadrul natural şi peisagisticdeosebit al acestor meleaguri.

4
 1.5. structura populatiei

populaţia este aşezată în 4 municipii: braşov, făgăraş, săcele şi codlea, 5 oraşe (predeal, râşnov,
rupea, victoria, zărneşti) şi 43 comune cu 150 sate.

numărul total al populaţiei la 1.07.2000 era de 628.643 locuitori dintre care bărbaţii reprezintă
307.151 şi femeile 321.492.

în mediul urban trăiesc 75,6% din locuitori, iar în cel rural 24,4. repartizaţi pe grupe de vârstă
locuitorii judeţului braşov se împart în următoarele categorii: 0-14 ani 17,1%; 15-59 ani 67,3%; 60
ani şi peste 15,6%.

densitatea populaţiei este de 117,2 locuitori /km2.

 date generale:
 total locuitori .............. 596.642
 populaţie urbană ......... 440.701
 populaţie rurală ........... 155.941
 sex masculin .............. 290.196
 sex feminin ................. 306.446
 populaţia stabilă pe oraşe:
 municipiul braşov .............. 278.712
 municipiul făgăraş ............ 38.125
 municipiul săcele .............. 32.185
 municipiul codlea .............. 24.570
 oraşul predeal ................ 5.270
 oraşul zărneşti ................. 25.796
 oraşul râşnov .................. 16.193
 oraşul victoria .................. 8.788
 oraşul rupea .................... 5.664
 oraşul ghimbav ................. 5.398
structura etnică:
 români .......................... 87,3%
 maghiari (şi secui)........... 8,7%
 germani (şi şvabi, saşi).... 0,8%
 alte naţionalităţi .............. 3,3%
 structura după religie:
 ortodocşi .............. 85,4%
 romano-catolici ..... 3,9%
 evanghelici ............ 2,6%
 reformaţi ............... 2,5%
 unitarieni ............... 1,1%
 greco-catolici ......... 0,8%
 alte religii ............... 3,7%
5
 capitolul ii – prezentarea potentialului touristic antropic

2.1. orasele judetului brasov

 judetul brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 % din populatie
traind in municipii si orase si 23,8% in comune si sate. municipiul brasov, resedinta administrativa,
are o populatie de peste 320.000 locuitori. alte orase importante sunt: fagaras (45 mii locuitori),
sacele (30 mii locuitori), zarnesti (26,6 mii locuitori), codlea (24.4 mii locuitori), rasnov (16.4 mii
locuitori), victoria (10,7 mii locuitori), predeal (6,9 mii locuitori), rupea (6,2 mii locuitori).

municipii:
 municipiul braşov
 municipiul făgăraş
 municipiul săcele
 municipiul codlea
oraşe:
 oraşul predeal
 oraşul zărneşti
 oraşul râşnov
 oraşul victoria
 oraşul rupea
 oraşul ghimbav

orasul brasov este cel mai mare si mai pretuit oras din transilvania. inconjurat din trei parti de munti,
acesta a constituit un loc perfect pentru ridicarea unei cetati medievale. astfel, vechiul oras infiintat
de cavalerii teutoni in 1211 este unul din putinele orase din evul mediu care s-a conservat atat de
bine in negura vremurilor. in prezent, brasovul este un oras privilegiat. intre granitele lui puteti sa va
bucurati de crestele semete ale muntilor postavaru, bucegi, de poiana brasov, una dintre cele mai
ravnite statiuni din romania, si de muntele tampa. monumentele istorice si edificiile religioase
intalnite pe strazile brasovului iti ofera prilejul unei calatorii in timp. 
pozitia geografica a orasului a facut ca brasovul sa fie centrul in care se adunau bogatiile vremii, se
intalneau oameni si se intersectau idei. breslele puternice (aurari, tesatori, postavari, armurieri,
fierari, aramari si croitori) au transformat brasovul intr-un puternic centru mestesugaresc. s-au
construit aici ziduri de cetate si bastioane, turnuri de supraveghere si de paza, depozite si piete,
ateliere si pravalii, hanuri, biserici si spitale, toate dupa moda oraselor medievale europene. aceste
constructii pot fi vazute astazi pe strazile brasovului.

2.2. obiectivele si atractiile turistice

masivele muntoase care aparţin judeţului braşov sunt:
o munţii făgăraşului (parţial )
o masivul piatra craiului
6
 o munţii timişului
o masivul postăvarul
o masivul piatra mare
o munţii predealului
o masivul bucegi (parţial)
o muntele ciucaş
o munţii perşani
o poiana braşov

in ansamblul miscarii turistice din romania, judetul brasov ocupa locul ii (dupa judetul constanta),
constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan,
concentrand totodata o mare diversitate de obiective turistice. amploarea deosebita a activitatii
turistice a fost determinata aici de numerosi factori. este vorba în primul rand de potentialul turistic
natural, de o spectaculozitate si diversitate, precum si de patrimoniul cultural-istoric , alcatuit din
obiective variate ce au si o certa valoare turistica. un alt factor l-a constituit faptul ca judetul brasov
se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a altor zone cu un important
flux turistic: valea prahovei, culoarul bran-rucar, zona sibiu-valea oltului, bazinul oltului superior cu
frecvente statiuni balneo-climaterice (covasna, tusnad, malnas, etc).

judetul brasov concentreaza în limitele sale munti impunatori, plante si animale ocrotite, rezervatii
naturale de arbori si pajisti, chei, statiuni balneo-climaterice, conditii pentru practicare sporturilor de
iarna, etc. raurile, lacurile, mlastinile îmbogatesc atractia turistica a cadrului natural, diversificand
oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetatie specifica, interes cinegetic). masivele împadurite
(fagaras, piatra craiului, postavarul, piatra mare), vaile (timis, tarlung, olt) absorb si ele un flux
turistic important

condiţiile fizico-geografice de aici şi dotările existente, permit celor veniţi în staţiune să practice
diferite exerciţii fizice :

 alergarea şi mersul pe jos care sunt favorizate de terenuri cu pante reduse şi de

numeroasele alei străjuite de păduri de conifere
 practicarea schiului pe pârtii cu diferite grade de dificultate
 învăţarea schiului cu instructori de specialitate în cadrul şcolii de schi
 săniuşul şi patinajul pe pârtile şi patinoarele special amenajate
 practicarea jocurilor sporive în aer liber ( tenis, volei, baschet ) pe stadionul staţiunii si pe
terenurile special amenajate
 practicarea sportului ( gimnastică, tenis de masă, biliard, lupte ) in săli special amenajate
 înotul în piscine acoperite sau în aer liber
 plimbări cu ambarcaţiuni de agrement pe lac
 practicarea echitaţiei în împrejurimile staţiunii
 plimbări cu sania , trăsura sau cu bicicleta
 excursii şi plimbări în munţii din împrejurimi
atractii turistice
poiana de narcise de la dumbrava vadului - rezervatie florala in depresiunea fagarasului.
padurea bogatii - situata in muntii persani, se intinde pe 17 hectare
alte rezervatii si monumente ale naturii: bazalturile de la racos, harman, purcareni, ormenis
statiuni

7
poiana brasov, situata la poalele muntelui postavaru (12 km de brasov), este o statiune pentru
practicarea sporturilor de iarna (zapada rezista 4 - 5 luni pe an)
predeal - situata la 1100 m altitudine, statiunea are partii de schi cu transport pe cablu (telescaun,
babylift) alte statiuni: paraul rece (960 m), timisu de sus (820 m)
vestigii istorice
cetatea brasov - construita in 1395 de sigismund de luxemburg, regele ungariei
cetatea fagaras - ridicata in secolul al xv-lea, a fost resedinta domneasca (mihai viteazu a locuit aici
in 1599 - 1600) cetatea feldioara - construita de cavalerii teutoni intre 1211 - 1225
alte vestigii istorice: castrul roman de la cumidava (rasnov), cetatea cohal (rupea), cetatea de la
breaza, cetatea de la codlea, turnul alb, turnul negru (brasov)
casa sfatului (1525 - 1528) - turnul de 58 m inaltime al cladirii domina centrul orasului
castele
bran - construit in 1377 - 1382 pe o stanca de 60 m, castelul a avut rol militar si administrative.
asociat cu mitul contelui dracula alte castele: haller (hoghiz, 1553), racos (1625), sambata de sus (20
km de fagaras, ridicat de constantin brancoveanu), sambata de jos (construit de baronul bruckenthal
in 1770).
biserici si manastiri
biserica neagra, brasov (1385 - 1477) - numele provine de la zidurile sale innegrite in urma marelui
incendiu din 1689
biserica bartolomeu - cel mai vechi monument architectural din brasov, ridicat in 1223 in stil
romanic.
biserica sf.nicolea, brasov - incepute in 1495, din porunca lui neagoe basarab, lucrarile de
constructie s-au incheiat dupa aproape un secol.
biserica sf.nicolae din fagaras, ridicata de constantin brancoveanu in 1694 - 1697
manastirea sambata de sus, ctitoria lui constantin brancoveanu

» biserica neagra - (secolele 14 - 15), cea mai mare constructie in stil

gotic din rominia, avand cea mai mare orga din europa. aici puteti asculta
concerte cu muzica clasica si preclasica (concertul cu ocazia craciunului
este celebru). in fata bisericii se afla statuia marelui umanist
german johannes honterus »
» casa hirscher - cunoscuta si ca sala negustorilor, construita in stil
renascentist ( 1539-1545) 
» dupa ziduri - parte din centura fortificata medievala a brasovului
» vechea cetatuie a brasovului - este o constructie fortificata
construita in lemn si piatra, in prezent transformata intr-un
restaurant cu totul special»
» turnul alb si turnul negru - turnul alb, in forma circulara si turnul
negru, in forma patrata, puncte-cheie in lantul apararii vechiului
burg
» bastionul tesatorilor - considerat a fi o constructie unica in felul sau in
rominia, este cel mai bine pastrat intre cele 7 bastioane ale cetatii din secolul
16. in prezent, aici se afla muzeul cetatii brasov
» scheii brasovului - biserica sf. nicolae»
.
» prima scoala
romineasca -
gazduieste o sectiune
care include diverse expozitii din istoria tipariturii
8
(manuscrise vechi, editii princeps, lucrarile tiparite de coresi). in aceasta
cladire exista, sala de clasa a primei scoli rominesti din transilvania»
» muzeul de arta - cu o colectie extraordinara, cu opere apartinind unor artisti
romini si straini, gazduieste expozitii foarte interesante, printre cele mai
recente fiind dali, miro.
» poarta schei - construita la inceputul secolului xix, in
stil clasic
» poarta ecaterinei - este o adevarata bijuterie
arhitecturala si a fost construita in 1559 »
» casa sfatului - dateaza din secolul xv, domina orasul
vechi. in prezent este muzeul de istorie al judetului brasov, impartit pe patru sectiuni : arheologie,
istorie medievala moderna si contemporana
» biserica sf. bartolomeu - este cel mai vechi monument arhitectural al orasului, construit la mijlocul
secolului xiii intr-un stil combinat gotic si romanic. pe fatada sudica se afla un ceas solar. 

 evenimente culturale 
» festivalul international al muzicii pop - cerbul de aur - anual
» festivalul de jazz si blues - anual 
» festivalul muzicii de camera - anual 
» festivalul teatrului contemporan - anual 
» concertele de orga la biserica neagra - saptamanal 
» concertele filarmonicii gheorghe dima - saptamanal
» celebrarea sfintului gheorghe 
» festivalul taranesc nedeia muntilor - anual 
» festivalul national al berii - anual 
» sarbatoarea junilor - anual

3.2. locurile cultural istorice

muzeul judetean de istorie din brasov

situat in piata sfatului, municipiul brasov, judetul brasov; din anul 1950
functioneaza in cladirea care in trecut adapostea "casa sfatului"; cladirea
imbina elemente ale stilului gotic cu elemente ce apartin renasterii si
barocului.

muzeul de arta din

brasov
situat pe bulevardul eroilor, nr. 21, langa hotelul capitol, municipiul brasov,
judetul brasov; infiintat in anul 1949 ca sectie a muzeului regional; din anul
1950 a functionat in casa sfatului.

9
muzeul bastionul tesatorilor

situat pe strada george cosbuc, nr. 9, municipiul brasov, judetul brasov;

inaugurat in anul 1950 intr-o cladire de langa bastionul tesatorilor; se
poate admira expozitia permanenta "cetatea brasovului si fortificatiile din
tara barsei.

muzeul casa
muresenilor
situata pe strada george baritiu, nr. 25, municipiul brasov, judetul brasov;
infiintat in anul 1968 printr-o donatie a urmasilor familiei muresianu; este
compus din obiecte si documente ce pastreaza vie memoria acestei
importante familii.

muzeul de etnografie din brasov

situat pe bulevardul eroilor, nr. 21 a, judetul brasov; prima colectie

publica, de etnografie, se realizeaza prin donatii ale unor colectionari
sasi si constituie nucleul "muzeului sasesc al tarii barsei", fondat de
julius teutsch.

muzeul prima scoala

romaneasca
situat in piata unirii, nr. 2 - 3, municipiul brasov, judetul brasov; cladirea in
care este amplasat a fost construita in anul 1459; din punct de vedere
arhitectural apartine stilului baroc.

muzeul satului din bran

situat pe strada general traian mosoiu, nr. 28, in curtea castelului bran,
comuna bran, judetul brasov; fondat cu 40 de ani urma; evidentiaza
arhitectura specifica tarii barsei si evolutia acesteia.  

muzeul vamii din

bran

situat la poalele castelului bran in partea de sud, langa drumul brasov -

campulung, comuna bran, judetul brasov; inaugurat in anul 1987 in
pavilionul cladirii vamii din bran; construit din piatra si caramida. 

casa memoriala stefan baciu

10
 situata pe strada gh. baiulescu, nr. 9, municipiul brasov, judetul
brasov; a fost construita in anii 1930 - 1931 de catre arhitectul
coloman halasz; din punct de vedere arhitectural apartine stilului
modernist interbelic.  

casa memoriala gheorghe

dima din brasov

situata in piata sfatului, nr. 25, judetul brasov; infiintata in anul 1960, in
fosta locuinta a compozitorului; cuprinde documente originale, afise de
concert, partituri, mobilier, pianul si obiecte personale ale lui gheorghe
dima.

casa memoriala sextil puscariu

situata in centrul comunei bran, langa parcul bran, judetul brasov; aici a
trait sextil puscariu, lingvist, filolog, istoric literar si membru al
academiei romane; se pot vedea documente si obiecte ce au aprtinut
marelui om de cultura.
statuia lui johannes
honterus
situata pe strada curtea johannes honterus, in curtea bisericii negre,
municipiul brasov, judetul brasov; dezvelita in 21 august 1898; opera a
sculptorului berlinez h. magnussen; imaltime totala 5,10 m . 

grupul statuar aparatorii predealului

situat pe bulevardul mihail saulescu, in apropierea turist info center,

orasul predeal, judetul brasov; dezvelit in anul 1995; opera a
sculptorului constantin baraschi; inchinat eroilor cazuti in primul razboi
mondial.
monumentul din zona
bartolomeu

situat in cartierul bartolomeu, municipiul brasov, judetul brasov; dezvelit la

7 iulie 1721; este inchinat eroilor cazuti in toamna anului 1916, celor care au
aparat intrarea in brasov; compus dintr-un vultur asezat pe un soclu de
piatra.

bustul lui stefan octavian iosif

situat in parcul central nicolae titulescu, municipiul brasov, judetul

brasov; dezvelit in 1929 in prezenta lui virgiliu stefan iosif si a
poetului ion minulescu .

11
statuia eroului
necunoscut din brasov
situata in piata unirii, municipiul brasov, judetul brasov; dezvelita in anul
1939 de catre "reuniunea femeilor romane"; ridicata in cinstea eroilor din
primul razboi mondial.

statuia lui nicolae titulescu din brasov

situata in parcul central nioclae titulescu, judetul brasov; mare diplomat si

om politic roman, desi a decedat in franta la cannes si-a dorit sa fie
inmormantat la brasov; statuia este realizata din bronz si il prezinta pe
nicolae titulescu sezand.

capitolul iii – baza tehnico –materiala specifica turismului din judetul brasov

3.1.reteaua unitatilor de cazare turistica

potrivit direcţiei judeţene de statistică, braşovul a fost vizitat, în primele nouă luni ale anului, de
411.447 turişti. cifra este aproape triplă faţă de mureş şi dublă faţă de sibiu.

12
deşi până nu demult braşovul era plin de turişti iarna, situaţia s-a schimbat în acest an. vârful se
sezon s-a înregistrat în luna august când au fost înregistraţi 65.815 turişti, număr dublu faţă de lunile
de iarnă când au venit, în medie, cam 30.000 de vizitatori lunar.
cu toate acestea, gradul de ocupare a locurilor de cazare este destul de mic. în februarie doar 13,8%
din locuri au fost ocupate. la polul opus, în august, s-au ocupat 30, 7% din locurile de cazare. turiştii
care au venit la braşov au stat în medie două zile.
cifrele situează oraşul nostru pe locul trei pe ţară ca număr de turişti. cele mai vizitate obiective au
fost castelul bran şi biserica neagră.
transilvania, preferată de nemţi şi israelieni
în ceea ce priveşte naţionalitatea turiştilor străini care vin în transilvania, cei mai mulţi vizitatori
sunt israelieni, urmaţi de nemţi şi olandezi. statististicile au înregistrat şi enghezi, italieni, francezi,
spanioli şi americani.

unitatile de cazare din judetul brasov repartizate pe orase:

bunesti(1) dejani(1) pestera(1) sambata de sus(3)
(3) jibert(1) poiana sat magura(1)
bradet(1) magura(2) brasov(7) sohodol(1)
bran(19) moeciu(6) predeal(27) valea rasnoavei(1)
brasov(35 moeciu de sus(1) rasnov(7) vama buzaului(1)
) moieciu(4) sacele(3)
cristian(2)

punerea în valoare a resurselor turistice naturale şi antropice se realizează prin intermediul

bazei tehnico-materiale a turismului. de felul cum este realizată această bază depinde de
valorificarea cu eficienţă maximă a resurselor turistice .
această bază se compune din totalitatea construcţiilor, instalaţiilor şi serviciilor care asigură
petrecerea plăcută şi utilă a vacanţei turiştilor. aici sunt cuprinse ansamblul construcţiilor destinate
cazării, alimentaţiei publice, tratamentului, agrementului cu instalaţiile şi echipamentul tehnic
aferent.
principala componentă a acestei baze este reţeaua de cazare .

hotelul :

este o construcţie sau un ansamblu de construcţii care asigură cazarea în camere sau
apartamente, dotate cu instalaţii diverse în funcţie de gradul de confort. pe lângă acestea hotelurile
asigură o gamă largă de servicii suplimentare.
în judeţul braşov hotelurile sunt amplasate atât în centrul oraşului cât şi în staţiunile turistice
o formă de cazare tradiţională este hanul turistic, amplasat fie în oraşe, fie pe trasee la
intersecţia unor importante artere de circulaţie; are în medie 20-60 de locuri şi poartă amprenta
zonei, atât în dotări cât şi în servicii.
cabanele:
sunt unităţi de cazare cu largă răspândire în zona montană şi submontană, cu capacitate medie sau
mică, dispunând de camere sau dormitoare comune ; au funcţionalitate permanentă sau sezonieră,
spre ele polarizind drumuri şi poteci marcate .
tot în zona montană au fost construite pentru amatorii de drumeţie sau ascensiuni , refugii şi
adăposturi, construcţii din lemn sau piatră lipsite de dotări funcţionale sau de personal de servire.
13
campingurile ( popasuri turistice )
sunt amenajate în preajma unor artere rutiere sau a unor centre urbane, staţiuni sau obiective
turistice. turiştii folosesc aceste popasuri pentru o singură noapte, cazarea asigurându-se în căsuţe ,
bungalowuri, corturi , rulote, remorci.
din analiza datelor prezentate în tabelele alăturate putem urmări evoluţia bazei tehnico-
materiale a judeţului braşov, precum şi evoluţia locurilor de cazare oferite turiştilor în perioada
1990-1997.
nr. tipul unităţii 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
1. hoteluri şi moteluri 38 34 39 39 38 41 41 42
2. hanuri 4 4 2 2 1 1 1 2
3. cabane 32 29 31 31 31 31 30 29
4. campinguri 4 2 1 1 1 2 3 3
5. vile turistice 151 143 88 84 69 68 69 69
6. tabere 11 11 11 11 7 6 5 5
7. total 240 243 172 168 146 149 146 150

evoluţia unităţilor de cazare ale judeţului braşov în perioada 1990 - 1997 .

nr tipul unităţii 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1996
1 hoteluri şi 6021 5675 5777 5808 5725 5700 5763 5789
moteluri
2 hanuri 182 177 149 170 73 70 70 69
3 cabane 1715 1324 1344 1390 959 945 912 898
4 campinguri 582 530 486 486 486 486 487 488
5 vile turistice 2383 2428 1208 1181 1075 1066 1046 1034
6 tabere - 1745 1811 - 1160 998 965 903
7 total 10883 11879 10755 9035 9478 9265 9243 9181

numărul unităţilor şi a locurilor de cazare turistică a prezentat fluctuaţii de la un an la altul,

determinate în principal de reducerea numărului de vile , de hanuri şi de campinguri, precum şi de
schimbarea destinaţiei de utilizare a unor unităţi specifice.
trebuie subliniat faptul că turismul montan deţine un număr relativ constant de cabane deşi
înregistrează o scădere uşoară a locurilor disponibile faţă de 1990, scădere ce este provocată de:
degradarea bazei tehnico-materiale, absenţa cererii pentru anumite zone, activitatea sezonieră a
cabanelor şi imposibilitatea întreţinerii acestora.
deşi hotelurile au un rol important în practicarea turismului în jud. braşov, ele nu se
încadrează în peisajul montan alpin şi subalpin, locul lor fiind la poalele munţilor, în oraşe sau în
unele staţiuni montane mai dezvoltate ca :poiana braşov, predeal ,sinaia, buşteni.
caracteristicile zonei montane înalte sunt cabanele, care însă nu oferă condiţii deosebite de
confortşi nu sunt înzestrate corespunzător cerinţelor turiştilor.turismul montan de altitudine care se
practică în judeţul nostru supravieţuieşte în primul rând datorită factorilor naturali de relief, de
climă, de floră şi de faună decât de valorificarea bazei tehnico-materiale din zonă .
turiştii care vin aici, o fac pentru peisaj, pentru linişte şi aer curat, pentru sănătate fizică şi
spirituală şi sunt dispuşi să renunţe la confort în favoarea acestora .
totuşi numărul acestora este în scădere de la un an la altul, atât datorită faptului că baza
tehnico-materială este într-o continuă degradare, cât şi din cauza unor factori socio-economici
( inflaţia, creşterea preţurilor pentru serviciile oferite, necorelată cu o creştere corespunzătoare a
calităţii acestora ; creşterea numărului de călătorii în străinătate ; modificări în sistemul trebuinţelor .

14
 deşi s-a înregistrat o scădere a număruluiu de turişti, se constată că modificarea preferinţelor
cererii turistice pentru cabane se încadrează în limite rezonabile , fapt ce este corelat însă cu o
creştere a duratei medii a sejurului, în paralel cu creşterea gradului de ocupare al cabanelor, ceea ce
demonstrează că a crescut capacitatea ofertei montane de a reţine turiştii. trebuie subliniat că
sezonalitatea în domeniul turistic montan, la noi în ţară are un caracter foarte pronunţat, concentraţia
maximă a turiştilor fiind vara, spre deosebire de ţarile europei cu tradiţie în practicarea acestei forme
de turism în care numărul cel mai mare de turişti se înregistrează iarna . tipul specific de sezonalitate
a turismului montan este cel cu două vârfuri de sezon, ( vara pentru practicarea drumeţiei, iar iarna
pentru practicarea sporturilor de iarnă ), cu precizarea că în extrasezon cererea nu lipseşte .
sezonalitatea activităţii turistice se datorează dependenţei circulaţiei turistice de condiţiile
naturale , precum şi caracterului rigid şi nestpcabil al ofertei. dacă ponderea capacităţii de cazare în
cabane înregistrează fluctuaţii acest lucru se datorează faptului că unele dintre cabane au fost
închise, unele spaţii de cazare şi-au schimbat destinaţia devenind spaţii de depozitare ( cabana
timiş ), unele camere au devenit inutilizabile iar alte cabane au fost distruse de intemperii.
vom prezenta în continuare câteva din unităţile de cazare specific montane , pentru a vedea
care sunt condiţiile oferite şi în ce măsură acestea acoperă nevoile turiştilor .
în munţii făgăraş întâlnim :
1. cabana sîmbăta popas : situată la o altitudine de 730 m.. este neclasificată şi
dispune de 14 locuri în camere şi 20 locuri în căsuţe ; apă de la izvor, electricitate,
încălzire cu lemne ; restaurant cu 68 de locuri .
căi de acces : cfr voila sau autobuze, drum forestier nemodernizat ( 2 km ).
excursii : cabanele valea sîmbetei, sîmbăta complex, herghelia de cai lipiţani din comuna sîmbăta de
jos.
2. cabana valea sîmbetei : situată la o altitudine de 1401 m., este neclasificată
şi are 51 locuri în camere ; apă curentă, iluminat de la microcentrală proprie, încălzire cu lemne,
restaurant cu 54 de locuri .
căi de acces : cfr voila sau autobuze, potecă marcaj triunghi roşu ( 1 1 /2 - 2 h. )
excursii : cabanele urlea , complex sîmbăta, podragu.
3. cabana urlea : situată la o altitudine de 1533 m., este neclasificată şi dispune
de 53 de locuri în camere ; apă la izvor şi grup sanitar în exterior, iluminat cu
lămpi cu petrol, încălzire cu lemne, restaurant cu 126 de locuri, pârtii de schii.
căi de acces : cfr făgăraş şi autobuze, potecă marcaj triunghi albastru .
excursii : lacul urlea, cabana valea sîmbătei, ruinele cetăţii lui negru vodă din comuna breaza .
în munţii piatra craiului întălnim :
1. cabana gura rîului : este la o altitudine de 750 m., este neclasificată şi
dispune de 41 de locuri în camere; apă curentă, electricitate, încălzire centrală,
restaurant cu 104 locuri.
căi de acces : cfr sau autobuze; drum local modernizat ( 2 km ).
excursii : cheile prăpăstiile zărneştilor, peştera cu lilieci, cabanele curmătura, plaiul foii.
2. cabana plaiul foii : este la o altitudine de 849 m., este neclasificată şi dispune
de 20 locuri ; apă curentă, iluminat de la microhidrocentrală proprie, încălzire cu lemne, restaurant
cu 88 de locuri categoria a ii-a , terenuri de schi, alpinism .
căi de acces: cfr sau autobuze, drum nemodernizat (12 km.)
excursii: în munţii piatra craiului, cabana gura rîului, prăpăstiile zărneştilor
3.cabana curmătura: este situată la o altitudine de 1470 m., este neclasificată şi dispune de
45 locuri: apă şi grup sanitar în exteroir, iluminat cu lămpi cu petrol,încălzire cu lemne:bufet
categoria a ii-a cu 50 locuri, alpinism.
căi de acces: cfr sau autobuze drum local modernizat (2 km.) până la cabana gura rîului,apoi
nemodernizat (4 km.) până la “fîntîna lui botorog” şi potecă marcaj bandă galbenă( 3h.)
15
excursii: prăpăstiile zărneştilor, cabana brusturet, peştera dîmbovicioara
refugii şi adăposturi din munţii piatra craiului:vârful ascuţit, şpirla, grindu, diana
câteva din hotelurile din poiana braşov sunt:
hotelul alpin:298 locuri în 135 camere cu 2 paturi, 2 garsoniere şi 4 apartamente:restaurant, piscină,
bar de zi, saună ,parcare.
hotelul bradul: a fost preluat în 1996 de către ana electronic şi afost renovat în 1997-1998,120 locuri
în 58 camere cu 2-3 paturi, 1 garsonieră, restaurant comun cu al hotelului sportul, braserie, bar de zi,
parcare.
hotel caraiman: 134 paturi în 54 camere cu 2 locuri, 12 garsoniere, restaurant, parcare.
hotelciucaş: 509 paturi în 249 camere cu 2-3 locuri, restaurant, sală pentru micul dejun, bar de zi
,parcare.
hotel piatra mare: 348 locuri în 177 camere cu 1-2 locuri ,garsoniere, restaurant, bar de zi, salon de
recepţii, club ,sală de biliard, saună, terasă,coafură-frizerie.
hotel poiana:119 locuri în 60 camere cu 2-3 locuri, o garsonieră, bar de zi, parcare.
hotel sportul: 243 locuri în 107 camere cu 2 locuri, restaurant, bar de zi, discotecă, saună, bar de
noapte, parcare. de asemenea şi acesta a fost preluat de către ana electronic în 1996 şi renovat în
1997-1998.
hotel şoimul: 214 locuri în 107 camere cu 2 locuri, restaurant, bar de zi, parcare
hotel teleferic. aflat momentan în renovare
în masivul postăvaru avem : cabana cristianul mare, cabana postăvaru, cabana junilor, cabana cheia,
cabana cetate rîşnov.
în masivul piatra mare a existat cabana piatra mare ,la o altitudine de 1630 m., care dispunea de 110
locuri în camere cu 2,3,4,6,12 locuri şi cu paturi comune, apă la izvor şi grup sanitar în exterior,
iluminat de la grup electrogen propriu şi lămpi cu petrol, încălzire cu lemne, restaurant cu 60 locuri,
terenuri de schi, alpinism.
căi de acces: cfr predeal sau timişul de jos, de la cabana dîmbul morii potecă cu marcaj bandă roşie
(3 h.)
excursii: peştera de ghiaţă ,vârful piatra mare (1843 m.), cabanele bunloc, susai.
din păcate cabana a ars în 1990 iar în 1994 au existat tentative eşuate de refacerea acesteia.
cabana baciu săcele: este situată în masivul piatra mare la 680 m., este neclasificată şi dispune de 28
locuri în camere: apă curentă, electricitate, încălzire centrală ,restaurant categoria i cu 168 locuri,
pârtii de schi,telescaun.
căi de acces. cfr dîrste dn 1 până la popasul dîrste apoi drum nemodernizat 500m..
excursii: la cabanele bunloc, dîmbul morii, vârful piatra mare şi peştera de ghiaţă.
cabana bunloc:situată în masivul piatra mare la altitudinea de 1000 m., este neclasificată şi dispune
de 8 locuri de cazare ,apă şi grup sanitar în exterior, electricitate, încălzire cu lemne, restaurant cu 62
de locuri, pârtii de schi, telescaun
căi de acces: cfr timişul de jos, de la cabana dîmbul morii potecă marcaj triunghi albastru (1h.).
excursii:la peştera de ghiaţă, vârful piatra mare şi cabana baciu
cabana dîmbul morii: se află la o altitudine de 700m. ,categoria o stea cu 52 locuri în camere cu 2-3
paturi, apă curentă în camere, electricitate, încălzire centrală, restaurant categoria i, cu 300 locuri,
terenuri de schi.
căi de acces: cfr timişul de jos, rat braşov, dn 1km..
excursii: cabanele bunloc, baciu ,”şapte scări”, vârful piatra mare.
în staţiunea predeal şi în munţii predealului, baza tehnico-materială este alcătuită din numeroase
hoteluri, vile şi cabane, de diferite categorii,pe care le vom prezenta în continuare.
hotelul orizont: dispune de 316 locuri în camere cu 1-2 paturi dotate cu telefon, televizor ;piscină,
bar de zi, terenuri de sport, discotecă.

16
hotelul cioplea dispune de 292 locuri în camere cu 1-2 paturi dotate cu telefon, televizor, restaurant,
braserie , discotecă.
hotel cabana clăbucet-sosire este situat în clăbucetele predealului,la 1050 m., dispune de 60 de locuri
în camere cu 2-3-4 paturi, apă curentă în camere, electricitate, încălzire centrală, restaurant, bar de zi
,pârtii de schi, telescaun, teleschi, schilift.
căi de acces: cfr sau autobuze predeal, drum auto modernizat din dn 1.
excursii: cascada tamina, cabanele clăbucet-plecare, gîrbova, susai, piatra mare, trei brazi, poiana
secuilor.
hotel-cabana clăbucet-plecare situat la o altitudine de 1456 m., dispune de 71 locuri în camere cu2-3
paturi dotate cu televizor, apă curentăîn camere, electricitate, încălzire centrală, restaurant, bar de zi,
terenuri şi pârtii, telescaun, schilift.
căi de acess: cfr sau autobuze până la cabana clăbucet-sosire, apoi telescaun sau potecă marcaj
triunghi albastru (1 h.).
excursii: la cabanele susai şi gîrbova
hotel-cabană trei brazi: la o altitudine de 1128 m., dispune de 79 locuri în camere cu 1-2 paturi,
dotate cu televizor, restaurant, braserie, terenuri de schi şi săniuş.
căi de acces: cfr sau autobuz pe drum asfaltat (5,5 km.) până la cabană.
excursii: la cabana secuilor, staţiunea pîrîul rece.
cabana vânătorilor: situată în predeal oferă 12 locuri de cazare, restaurant, terasă, bar
cabana timiş: situată la o altitudine de 770 m., dispune de 12 locuri în camere cu 4 paturi,
electricitate, încălzire centrală, restaurant cu 207 locuri,apă curentă.
căi de acces: pe dn 1, km. 152, cfr predeal sau autobuze până la cabane.
excursii: la cabanele poiana secuilor, trei brazi, cascada tamina.
cabana poiana secuilor este situată la o altitudine de 1070 m. .dispune de 54 locuri în camere cu
2,3,4,5 şi 12 paturi, apă curentă, electricitate, încălzire centrală, restaurant cu 118 locuri, terenuri de
schi , alpinism.
căi de acces: cfr predeal sau autobuze, drum modernizat (5 km.) şi nemodernizat până la cabană (2
km.).
excursii: la pîrîul rece, cheile rîşnoavei, cabana timiş.
cabana susai: este situată în munţii baiului la 1350 m., dispune de 8 locuri în camere cu 2-3 paturi,
apă la izvor şi grup sanitar în exterior, electricitate, încălzire cu lemne, restaurant cu 52 locuri,
terenuri de schi.
căi de acces: cfr sau autobuze predeal :de la hotelul cioplea potecă, marcaj cruce roşie (2 h).
excursii: la cabamele clăbucet-plecare, gîrbova, vârful piatra mare.
cabana gîrbova: este situată în munţii baiului, la o altitudine de 1350 m., dispune de 54 locuri de
cazare, este neclasificată dar are apă curentă, electricitate, încălzire centrală,restaurant cu 104 locuri
căi de acces.cfr predeal sau autobuze, telescaun şi potecă (15 min.): din predeal potecă marcaj
triunghi albastru (2 h.)
excursii: cabanele susai, clăbucet-sosire-plecare.
în munţii bucegi avem următoarele cabane:=
cabana cerbul: situată la 900 m. şi dispune de 7 locuri în căsuţe, apă curentă, electricitate,restaurant
cu 68 locuri.
căi de acces. cfr predeal sau autobuze,dn 73a 10 km.
excursii: la cabanele trei brazi, poiana secuilor, cheia-rîşnov.
cabana mălăieşti este situatăla o altitudine de 1720 m. ,este neclasificată şi dispune de 51 locuri în
camere cu 2,3,8,paturi şi paturi comune ; apă la izvor şi grup sanitar în exterior, încălzire cu
lemne,iluminat cu lămpi de petrol, restaurant cu 120 locuri, terenuri de schi, alpinism.

17
căi de acces:cfr sau autobuze rîşnov, buşteni sau predeal, de la cabana omul potecă marcaj bandă
albastră (2 h., numai vara); din predeal potecă cu marcaj triunghi roşu apoi bandă albastră şi cruce
albastră (6-7 h.): din rîşnov drum auto
modernizat (12 km.) şi potecă bandă albastră (5 h.) ;de la cabana poiana izvoarelor potecă marcaj
bandă şi cruce albastră (5 h. numai vara)
excursii: la cabana omul, lacul ţigăneşti (2050 m.), staţiunea pîrîul rece, predeal.

3.2. reteaua unitatilor de alimentatie publica

spre deosebire de cazare, care este destinată în exclusivitate turiştilor baza tehnico-materială
din alimentaţia publică este utilizată şi de populaţia rezidentă. din această cauză, unele unităţi de
alimentaţie publică au “circuit închis”, servindu-i numai pe turişti, în timp ce altele se adresează
tuturor consumatorilor.

unităţile de alimentaţie publică , alături de cele de cazare şi de agrement , fac parte din serviciile
oferite turiştilorşi în general acestea corespund ca grad de confort categoriei unităţilor de
cazare.reţeaua de alimentaţie publică din zona montană cuprinde unităţi de diverse profiluri:
restaurante, bufete, cofetării şi patiserii, chioşcuri,, precum şi restaurante cu specific (vânătoresc,
lacto-vegetarian), unităţi destinate turiştilor automobilişti (restoroute, fast food).

capitolul v – valorificarea potentialului turistic al judetului brasov

prezentarea potentialului turistic al zonei
putine judete ale romaniei au o imbinare atat de armonioasa a potentialului natural turistic cu
valorile culturale si istorice. valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut
diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes
turistic. 
datorita potentialului geografic turistii veniti in judetul brasov pot practica activitati sportive atat
vara cat si iarna. 
astfel, doua statiuni turistice importante (poiana brasov, predeal) ofera turistilor o gama larga de
sporturi practicabile iarna sau vara. dintre acestea putem mentiona ski-ul, snowboard-ul, inotul, tenis
de camp, alpinism etc. 
poiana brasov, situata la poalele versantului de nord al postavarului, detine cea mai densa si mai

18
moderna dotare turistica montana din tara noastra: de la primul hotel modern construit (hotelul
sporturilor) la noile hoteluri de doua si trei stele, cu piscina, sali de spectacole si conferinte,
debarcader, centru de echitatie, baze sportive si stana turistica. doua linii de telecabina si una de
telegondola asigura accesul turistilor - si iarna al schiorilor - spre culmile postavarului, la care se
adauga, sezonier, mai multe linii de teleschi. 
masivul invecinat, piatra mare, cu frumoasele cascade sapte scari, tamina si pestera de gheata,
dispune numai de cabane periferice: dambu morii, susai si campingul dirste. versantul nordic al
bucegilor prezinta cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judetului brasov: spectaculoasele vai
glaciare: gaura, malaiesti, tiganesti, clincea, turnurile varfului scara si brana caprelor. singura cabana
care sta la dispozitia turistilor este diham, la care se adauga refugiile scara, malaiesti si cateva case
de vanatoare. 
intre muntii bucegi si postavaru se afla platforma predealului, cu orasul statiune turistica situat la cea
mai mare altitudine din tara (1038 m) si numeroase hoteluri sau pensiuni turistice, partiile de schi de
la clabucet si cabanele trei brazi, poiana secuilor, clabucet si garbova - in muntii din apropiere.
marketingul pune la dispoziţia specialiştilor din domeniul turismului şi al serviciilor o serie
de strategii menite să ducă la producerea unei oferte turistice cât mai competitive din punct de
vedere al preţului ,calităţii şi satisfacţiei pe care o oferă turiştilor consumul produsului turistic.
marketingul în turism presupune cunoaşterea realistă şi documentată a exigenţelor şi
tendinţelor evolutive ale pieţei şi,pe baza lor,orientarea ofertei de produse turistice în concordanţă cu
dimensiunile şi structura cererii, stabilirea unei strategii de preţuri şi tarife, a unei strategii de
distribuţie etc. , utilizarea unor instrumente eficace de promovare a produsului turistic, estimarea
posibilităţilor de vânzare în funcţie de sezonalitate.din păcate, în turismul românesc, de abia acum se
încearcă aplicarea acestor pârghii ale economiei de piaţă, care pot duce în viitor la o mai bună
eficienţă a activităţii turistice, la creşterea numărului de turişti şi a încasărilor realizate din
activitatea turistică
particularităţile marketingului în turism se referă în special la caracteristicile produsului
turistic:
-complexitatea produsului turistic
-intangibilitatea produsului turistic şi multitudinea interpretărilor subiective determinate de
funcţiile şi motivaţiile prin care turiştii se raportează la produse sau servicii aparent identice
-incertitudinea preţului complex
-importanţa socială pentru individ
-varietatea şi eterogenitatea tipologică a caracteristicilor serviciilor care compun produsul
turistic
-imposibilitatea gradualizării în ordinea importanţei de către turist
-importanţa relevantă a prestaţiilor personalului în cadrul serviciilor efectuate
toate aceste caracteristici (ale produsului, serviciilor) determină conţinutul acţiunilor de
marketing pe care întreprinderile turistice le pot iniţia atât în domeniul strategiilor de produs cât şi în
acela al strategiilor promoţionale.
cele 4 streategii de marketing, de produs, de preţ, de distribuţie şi de promovare sunt
aplicabile şi în domeniul turismului montan.
strategia de produs are la bază trei criterii cunoscute :
 calitatea
 gradul de noutate
 gradul de diversitate
1. strategia calităţii
elementul principal îl reprezintă poziţia dominantă deţinută de aceasta în raport cu celelalte,
strategie susţinută de faptul că în cadrul strategiilor profitului, calitatea serviciilor turistice este un

19
element cheie. îmbunătăţirea calităţii acestora este greu de realizat, acest fapt presupunând ca
prestatorul să -şi îndeplinească promisiunea şi să presteze la nivel superior produsul turistic.
important pentru realizarea unei calităţi superioare unui produs turistic este proiectarea lui ca
un sistem unitar, deoarece acesta nu poate fi prestat la o calitate satisfăcătoare dacă elementele ce îl
compun nu sunt realizate , fiecare în parte la acelaşi nivel . o problemă importantă este câştigarea şi
menţinerea încredrii atât a consumatorului de servicii turistice, cât şi a personalului implicat în
prestarea acestor servicii.
2. strategia înnoirii serviciului
consumatorul de servicii turistice acceptă mai greu inovaţiile în sectorul serviciilor decât în cel al
bunurilor materiale , deoarece , în majoritatea cazurilor un serviciu turistic nou implică modificări
ale obiceiurilor. noile servicii sunt riscante atât pentru consumator, cât şi pentru prestator, cu cât
gradul de inovaţie este mai mare, cu atât mai mari sunt şi riscurile asumate prin cheltuielile făcute.
firmele prestatoare de servicii turistice trebuie să ofere conumatorilor un motiv puternic pentru ai
convinge să încerce un serviciu nou . la introducerea unui nou serviciu trebuie avută în vedere
măsura în care acesta oferă consumatorilor suficiente satisfacţii pentru a-şi schimba obiceiurile de
consum .
3. strategia diversificării serviciilor existente

aceasta se poate aplica concomitent cu îmbunătăţirea serviciului de bază , fie extinzând

serviciile suplimentare. pentru a identifica posibilităţile de extindere a serviciilor suplimentare este
foarte utilă o cercetare de piaţă în rândul consumatorilor de servicii turistice , pentru a afla
trebuinţele şi dorinţele acestora de diversificare .
3.2 strategia de distribuţie
în formarea acestora sunt considerate trei criterii :
 gama serviciilor prestate
 lungimea canalului de distribuţie
 structura cererii
analiza swot pentru turismul montan

un model deosebit de util în adoptarea strategiilor adecvate condiţiilor de mediu în care

acţionează turismul montan este analiza swot . denumirea este dată iniţialele cuvintelor din limba
engleză strength ,weaknesses ,opportunities şi threats
modelul de analiză swot presupune că , la un moment dat, situaţia turismului montan poate fi
cunoscută, atât din punctul de vedere al mediului intern, cât şi din punctul de vedere al mediului
extern. ambele medii pot fi controlate şi analizate prin separare, presupunând că poate demarca o
“graniţă” între cele două.
strength se traduce în contextul prezent prin forţe, putere. reprezintă acele competenţe care
îi oferă turismului montan avanataje concurenţiale în faţa altor forma de turism
listă puncte forte:
-poziţia geografică
-baza tehnico-materială mai bună comparativ cu alte zone ( existenţa a numeroase instalaţii
pe cablu,pârtii de schi, centre de închirieri ,posibilităţi numeroase de agrement)
-existanţa a numeroase cluburi de turism care cultivă spiritul montagnard
-apropierea de mari concentraţii urbane
weaknesses se traduce în contextul prezent prin slăbiciuni. reprezintă acele caracteristici ce
generează dezavantaje competiţionale.

20
 listă puncte slabe:
-nu există disponibilitatea din partea autorităţilor locale de a investi în acest domeniu
-nu există personal calificat în domeniu

-slaba organizare a salvamontului

-sezonalitatea cererii

opportunities se traduce prin ocazii, situaţii favorabile sau oportunităţi. reprezintă o combinaţie a
elementelor externe, care produce avantaje semnificative, în condiţiile unui anumit curs al acţiunii
acesteia.

listă oportunităţi:
-dezvoltarea economică a braşovului
-zonă industrială dezvoltată
-scăderea veniturilor populaţiei
-scăderea timpului liber
-apariţia de noi echipamente ce permit practicarea în condiţii net superioare a sporturile
montane
threats se traduce prin ameninţări şi reprezintă o combinaţie a elementelor externe, care provoacă o
pagubă semnificativă, în condiţiile păstrării cursului acţiunii , curs existent la apariţia respectivelor
elemente. aceste ameninţări sunt asociate cu modificări ale mediului înconjurător concurenţial .
listă ameninţări:
-concurenţa altor forme de turism în zonă (turism de sejur, de tranzit)
-tradiţia vacanţelor de litoral
-scăderea veniturilor
-scăderea timpului liber
-modificări în concepţia populaţiei
-mirajul turismului extern
-alte forme de petrecere a timpului liber
această analiză este foarte impotrtantă în adoptarea unei anumite strategii de marketing.
pentru cei ce utilizează această analiză, strategia este “înrădăcinată” în ceea ce este maximizarea
resurselor prezente şi răspunsul la oportunităţile ce au fost definite ulterior/anterior ca fiind relevante
pentru o anumitã situaţie.

în acest context, modelul de anliză swot necesită relevarea limitărilor intrinseci şi

completarea sau corectarea rezultatelor obţinute în formularea unei strategii cu elemente
obiectivante.

21
22
23
 Bibliografie

 Ion Istrate, Florina Bran, Anca Roşu “Economia Turismului Şi Mediul Înconjurător “ Editura
Economică 1996
 Aristide Stavros “Munţii Judeţului Braşov “ 1979, Editată De Consiliul Judeţean Braşov
 Gheorghe Epuran “Ghidul Cabanelor “ Editura Stadion Bucureşti 1970
 Geografia României, Vol Iii “Carpaţii Româneşti Şi Depresiunea Transilvaniei “, Editura Academiei
Bucureşti 1983
 Munţii Bucegi Şi Împrejurimi “ Hartă Turistică

Surse internet :
 www.wikipedia.ro
 www.brasov.ro
 www.romaniavip.ro

24