Sunteți pe pagina 1din 2

FIŞĂ DE LECTURĂ

 
  Titlul operei: Doina

Autorul: Octavian Goga

Anul aparitiei: „Din umbra zidurilor – Coarde vechi”, 1913

Tema poeziei: Sentimentele de admiraţie faţă de frumuseţea doinei, o


oglindă a trecutului poporului român.

Specia literară: poezie lirică.

Versificaţia: Poezia este formată din 7 strofe, tipul strofei-catren,


ritmul amfibrahic şi măsura versurilor de 9 silabe.

Tipul de rimă: rimă încrucişată imperfect.

Un pasaj care m-a impresionat:


Târziu odată - cine ştie? -
Trecând pe-aici un călător,
Te va culege dintr-o floare,
De dup-o aripă de nor...

Te-a coborî în largul văii,


Şi-o lume te va asculta,
Şi-o lume-ntreagă va începe
Să plângă cu durerea ta...

Rezumatul poeziei: În această poezie, autorul dă glas sentimentelor


sale de admiraţie faţă de doina românească, căreia îi elogiază frumuseţea
manifestată prin melodia ei duioasă şi jalnică, blândă şi mângâietoare. O
asemuie cu un izvor ce se revarsă jalnic din fluier în tăcerea codrilor de brad.
Admiraţia poetului faţă de ,,meştera cântare” este exprimată direct, dar şi
regretul că doina se stinge ,,încet- încet”o dată cu înserarea. Contactul direct
cu doina i-a dat fiori şi i-a transmis ,,taina vremii de demult”, căci ea este o
oglindă a trecutului de luptă al poporului, a suferinţelor îndurate de acesta
de-a lungul veacurilor.
Dispariţia doinei în noapte îl face pe poet să mediteze plin de îndoieli
asupra dăinuirii acesteia în timp.
Poetul nutreşte speranţa, că datorită valorii ei, doina va dăinui peste
veacuri, întrucât generaţiile viitoare îi vor pune în valoare frumuseţile, căci
ea înseamnă gingăsie, sensibilitate, duioşie.

Mesajul transmis: Doina reprezintă pentru noi ca popor, nu numai un


cântec, ci mai ales glasul trecutului nostru românesc; o oglindă a vieţii şi a
sufletului omului din popor.

Figuri de stil (epitete, comparaţii, personificări, metafore, repetiţii,


enumeraţii, hiperbole, inversiuni, aliteraţii, asonanţe) cu citate din text:
metafore: plânsul veacurilor, pacea codrilor; epitete: unde limpezi;
personificări: O doină plânge, Cântare, meşteră cântare...; repetiţii: încet-
încet.

Imagini artistice (vizuale, auditive, olfactive, tactile, dinamice) cu


citate: auditive: o doină plânge, Din fluier unde limpezi cad/ Şi legănate lin
s-afundă, tremurarea oftării blânde din brădet, plânsul veacurilor;
olfactive: Din fluier unde limpezi cad, cântare, meşteră cântare.

S-ar putea să vă placă și